CUPRINS INTRODUCERE Pg 2 CAPITOLUL 1 Prezentarea generala a Bursei de Valori Bucuresti (B.V.B.) si a conexiunilor acesteia Pg 3 1.

1 Bursa de valori pe teritoriul Romaniei Pg 3 1.2 BVB si RASDAQ Pg 5 1.3 Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM) Pg 6 1.4 Segmentarea pietei bursiere si functionarea (BVB) Pg 7 1.5 Tranzactii CROSS REGULA DE 5 MINUTE Pg 8 1.6 Actiuni tranzactionate la BVB prin intermediul mecanismului de tranzactionare extrabursiera - piata alternativa XMBS Pg 9 1.7 Indici bursieri (BVB) Pg 9 1.8 Alte entitati, indici si actiuni cu rol important in activitatea bursiera Pg 14 1.9 Cadrul legislativ Pg 15 CAPITOLUL 2 Descrierea si utilizarea graficelor, analiza tehnica si indici bursieri, sabloane tip Candlestick Pg 17 2.1 Grafice Pg 17 2.2 Analiza tehnica Pg 22 2.2.1 Pragurile de suport si rezistenta Pg 35 2.2.2 Medii mobile Pg 38 2.2.3 Benzile Bollinger Pg 49 2.2.4 Indicatorul MACD Pg 53 2.2.5 Oscilatorul Stochastic Pg 57 2.2.6 Indicatorul de Acumulare - Distributie Pg 59 2.2.7 Indicatorul si Oscilatorul Aroon Pg 62 2.2.8 Oscilatorii ADX, Williams %R si Indicatorii ATR, RSI Pg 64 2.3 Sabloane de tip Candlestick Pg 71 2.3.1 BULLISH Pg 74 2.3.2 BEARISH Pg 77 CAPITOLUL 3 Societateapeactiuni,cotarealabursa,evolutiesideciziile actionarilor Pg 81 3.1 Prezentare Societatea pe aciuni - SA Pg 81 3.2 Reglementarile Uniunii Europene referitoare la participarea actionarilor la adunarile generale Pg 85 3.3 Reglementarile Uniunii Europene referitoare la dreptul de vot Pg 86 3.4 Legislatia Uniunii Europene referitoare la dreptul la informare Pg 88 3.5 Caz practic Pg 89 CAPITOLUL 4 Concluzii si propuneri Pg 94 BIBLIOGRAFIE (SURSE SI IZVOARE) Pg 96
1

INTRODUCERE In lucrare se prezinta activitatiile bursiere pe teritoriu tarii noastre, cadrul legislativ care reglementeaza activitatiile de tranzactionare, institutiile care activeaza, agentii si beneficiarii si legaturile care se stabilesc intre acestia. Scopul lucrarii este de a evidentia modalitatile de calcul si previziune, selectarea si interpretarea informatiei, ajungerea la modalitati eficiente de tranzactionare, exercitarea drepturilor actionarilor, precum si incadrarea in limitele legale si etice in atingerea telurilor financiare. Referintele lucrarii sunt facute exclusiv la piata valorilor mobiliare existente la noi in tara si anume la BVB. Entitatea care verifica si monitorizeaza activitatile bursiere este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.). Implicatiile economice si financiare ale existentei pietei de valori mobiliare in viata economica a tarii sunt esentiale, activitatiile bursiere fiind principalele forme de finantare a activitatilor comerciale, bancare si de productie si totodata principala modalitate de transfer al puterii de decizie in structura gigantilor economici autohtoni. Ultimii ani au aratat un trend de crestere al implicarii persoanelor fizice si al persoanelor juridice de dimensiuni mici in viata economica bursiera, avand in unele cazuri salturi spectaculoase in realizarea unui prag al averilor ridicat, cat si existenta puterii de decizie asupra unui capital mare. Transferurile de capital si putere intre entitati a influentat foarte mult ariile de dezvoltare ale tarii, privatizarile in majoritatea domeniilor monopolizate, candva, de stat si implicatiile scazande ale statului in procesul decizional au stat la baza unor noi ideologii ale economiei de piata. In speranta promovarii unei noi viziuni asupra actiunilor bursiere si degajarea unui numar cat mai mare al personelor fizice catre bursa, aceasta lucrare prezinta succint posibilitatile si metodele de actionare pe piata valorilor mobiliare. In alte cuvinte, oricine care se implica poate avea un cuvant de spus in evolutia economica a tarii. Capitolul 1 se refera la principalele forme de functionare a pietei bursiere din Romania. In Capitolul 2 se gasesc detaliile analizei tehnice a pietei bursiere, metodele si principiile de analiza a graficelor. Capitolul 3 este dedicat unui caz particular regasit in evolutia spectaculoasa a SC ALBALACT SA pe piata bursiera romana. Am anexat Lista tarife si comisioane BVB (Anexa 1) si Glosar cu termeni si denumiri acceptate in literatura de specialitate (Anexa 2)

CAPITOLUL 1 Prezentarea generala a Bursei de Valori Bucuresti (B.V.B.) si a conexiunilor acesteia Bursele de valori sunt institutii de o importanta deosebita in ansamblul mecanismelor de reglare a economiei de piata, detinand o pozitie dominanta pe piete interne de capital si pe piata internationala. Prin intermediul lor se desfasoara multiple tranzactii financiare, detasandu-se cu prioritate cele cu valori mobiliare. Procesul de formare si dezvoltare a burselor este organic legat si interdependent de unele premise de ordin material, organzatoric sau institutional. 1.1 Bursa de valori pe teritoriul Romaniei Aparitia si dezoltarea burselor este o consecinta fireasca, o marturie a progreselor pe care societatea, in evolutia sa, le-a inregistrat in domeniul schimburilor si al organizarii pietei. Bursele moderne sunt rezultatul unui proces evolutiv indelungat. Numeroase lucrari stiintifice semnaleaza existenta unor forme incipiente ale burselor inca din perioada greco-romana. Afirmatia este sustinuta de argumente importante: functionarea burselor a fost reglementata prin prevederi speciale cuprinse in dreptul public, denumirea de valori negociate provine din dreptul roman, locurile speciale unde se realizau negocierile erau organizate si destinate numai acestui scop, iar negociatorii detineau deja monopolul tranzactiilor respective Dupa o perioada de regres, pe toate planurile, generata de preponderenta economiei naturale din primul mileniu al erei noastre, a renascut ideea necesitatii unei reuniuni permanente, la nivelul marilor targuri de marfuri, care sa fie concentrate in acelas loc. Pentru asemenea reuniuni se foloseau cu valoare de sinonime, denumiri ca: piata, loja, conventie sau estrada. Bursele moderne apar in perioada posbelica, indeosebi ultimele decenii, fiind marcate de mutatii de ordin calitattiv si cantitativ, in mecanismele tranzactilor bursiere si raporturile de forte intre principalele centre bursiere. In toate statele s-au creat si dezvoltat burse de valori puternice, care au ajuns sa domine segmente esentiale ale pietelor financiare nationale si internationale. Prabusirea Sistemului Monetar International oficializat la Bretton Woods (inceputul anilor 70) si revolutia telematica au produs o adevarata unda de soc. Suspendarea convertibilitatii (externe) a dolarului SUA a determinat aparitia foarte rapida a financiar futures (piata la termen de instrumente financiare) si liberalizarea regulilor de functionare a sistemului financiar international Conditiile de formare a bursei de valori in Romania s-au format in a doua jumatate a secolului trecut cand s-au contractat de catre stat primele imprumuturi interne si externe si au fost emise primele actiuni de catre societatile create. Primele imprumuri emise de catre stat dateaza din 1832 in Muntenia si 1834 in Moldova. In 1864, Guvernul roman contracteaza primele doua imprumutiri externe pentru lichidarea datoriilor flotante si acoerirea deficitelor bugetare, unul pe piata londoneza si altul pe piata franceza. Pe fondul unei insanatosiri economice se infinteaza prinele societati economice si financiare, se emit primele actiuni. Se elaboreaza primele doua proiecte de lege privind reglementarea comertului la bursa, in 1965, respectiv 1968, de catre Camera de Comert Bucuresti, care insa nu se aproba. Tranzactiile cu aceste hartii de valoare au inceput sa se faca intr-un local neoficial al bursei, pe strada Lipscani, la Hanul cu tei si chiar prin unele cafenele.

Odata cu infiintarea Bancii Nationale in 1880, care a reprezentat la acea vreme un sprijin real in viata noastra economica, s-a simtit nevoia unei burse oficiale, cu un local propiu, pentru ca fiecare cetatean, sa poata face operatiuni. Prima lege bursiera mai importanta apare in 1881, si prevedea deschiderea oficala a bursei la 1 Ianuaria 1882, insa datorita maelui crash bursier de pe piata franceza, din acel an, (la Lyon), oficialitatile, de teama aceluias risc, au amanat deschiderea bursei pentru sfarsitul anului 1882. Datorita faptului ca bursa, deschisa oficial la 1 decembrie 1882 nu avea taria unei burse adevarate, tranzactiile incheiate erau slabe, fapt care facea ca si cota oficiala sa dispara peste cateva zile. Atragerea clientilor pe bursa neoficiala de catre mijlocitorii neoficiali si unele banci, carora nu le convenea cota oficiala, a pus practic bursa oficiala in imposibilitatea sa mai functioneze normal. Activitatea bursei devine neinsemnata pana in 1904 cand se emite o noua lege care prevedea expres obligatia efectuarii operatiilor de vanzare cumparare a hartiilor de valoare prin intermediul bursei oficiale de comert. Potrivit articolului 1 din Legea 1904, bursa de comert reprezenta reuniunea industriasilor, comerciantilor, agricultorilor, vitivultorilor, capitanilor de vase plutitoare si a mijlocitorilor oficiali, in vederea negocierii efectelor publice si private si a tuturor felurilor de produse si marfuri. Conform acestei definiri, bursa de efecte si de marfuri forma o singura institutie careia i s-au adus imbunatatiri prin reglementarile din 1913 si 1918. Prin legea din 1929, bursa de comert se divide in bursa de efecete, actiuni si schimb, pe de o parte si bursa de marfuri pe alta parte, fiecare avand organizare propie si reguli de functionare specifice. In baza acestei legi careia i se aduc unele modificari in 1938 si 1943, bursa de valori capata personalitate juridica, devine institutie publica, in scopul de a reuni pe comercianti, bancheri, industriasi, producatori, armatori si asiguratori, in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor si devizelor. Bursa de valori, aparuta relativ tarziu in tara noastra, fata de celelalte tari europene a inceput sa se dezvolte indeosebi dupa primul razboi mondial. In perioada interbelica bursa de valori a cunoscut mai multe faze de evolutie si a jucat in economia romaneasca un rol insemnat, contribuind prin piata de capital creata, la progresul general al tarii. Piata valorilor mobiliare a fost repartizata in Romania in perioada functionarii ei in 7 burse de valori instalate in orasele Bucuresti, Galati, Braila, Constanta, Iasi, Chisinau si Craiova. Reinfintarea bursei s-a facut dupa 89, in legea privatizarii s-a precizat ca in termen de 6 luni de la intrarea sa in vigoare, Guvernul trebuie sa prezinte proiectul de lege privind organizarea si functionarea bursei de valori. Dupa aproape 2 ani de la scadenta impusa, in Romania nu fusese promulgata o lege privind titlurile financiare si operatiunile de bursa, iar in ceea ce priveste stadiul dezvoltarii pietei de capital, tara noastra se afla intr-un pronuntat decalaj fata de majoriatea tarilor din Europa centrala si de est. In perioada octombrie 1991 mai 1992, un grup de specialisti romani actionand sub egida Banci Nationale institutie desemnata de guvern sa coordoneze elaborarea unei legi a bursei a redactat o prima varianta a proiectului Legii titlurilor financiare si burselor de valori. In a doua jumatate a anului 1992, in baza unui acord de asistenta tehnica cu Bursa din Toronto, sa trecut la redactarea, impreuna cu expertii canadiei, a unei noi variante a proiectului de lege. Aceasta ultima varianta, intitulata Legea valorilor mobiliare si a burselor de valori, a fost inaintata in iunie 1993 Parlamentului, discutarea ei fiind amanata pana dupa vacanta parlamentara. Intre timp, la 26 august 1993, a fost publicata Ordonanta Guvernamentala nr.18 privind reglementarea tranzactiilor nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor institutii de intermediere. In aces fel s-a realizat o anumita reglementare a tranzactiilor cu valori mobiliare
4

prin preluarea si adaptarea in Ordonanta a unor parti din proiect dar aceasta are mai degraba un caracter pregatitor si tranzitoriu in procesul de creeare a unui cadru juridic comprehensiv bazat pe o lege organica. 1.2 BVB si RASDAQ B.V.B. denumirea prescurtata a S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A., privita in calitate de Operator de Piata si Operator de Sistem, in sensul Legii 297/2004 si reglementarilor C.N.V.M. Scurt Istoric Pe fundalul unei traditii de peste 70 de ani de burse de marfuri, care au functionat dupa modelul burselor occidentale, istoria Romaniei consemneaza, in anul 1881, aparitia primei burse de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptarii Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa model francez, aceasta lege reglementa infiintarea, prin decret regal, a burselor de valori si marfuri. Deschiderea bursei din Bucuresti, ca urmare a adoptarii acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, in cladirea Camerei de Comert din Str. Doamnei, in Monitorul Oficial al Romaniei din decembrie 1882 fiind publicate cotatiile bursiere ale primelor companii romanesti tranzactionate. Evolutia cadrului normativ in domeniul pietei de capital a fost marcata de urmatoarele etape: - anul 1904 o noua lege a bursei in care operatiunile bursiere sunt mai clar definite si, ca o consecinta imediata, publicul larg este tot mai convins de eficienta plasamentelor in titluri de valoare; - anul 1929 aduce legea asupra bursei, cunoscuta ca Legea Madgearu, care a reprezentat unificarea legislativa a regimului burselor din Romania si, totodata, o abordare moderna a actului legislativ. Dupa incheierea crizei economice 1929 1933, odata cu refacerea economica, Bursa de efecte, actiuni si schimb in Bucuresti, cunoaste si ea un curs ascendent, anul 1939 reprezentand apogeul perioadei interbelice. De mentionat ca, la momentul anului 1939, se tranzactionau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului si al asigurarilor. Sfarsitul celui de-al II-lea razboi mondial, cu intreaga turnura politica pentru Romania, a insemnat si sfarsitul pietei de capital si al bursei de valori. Lovitura de gratie pentru acest sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul nationalizarii economiei din 1948, care a facut ca prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele specifice: actiunile, obligatiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone si externe (cu echivalent in lei aur). Revolutia din 1989, care a insemnat o cotitura importanta in istoria Romaniei, accentuata de programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor acesteia, printre care si cea a Bursei de Valori Bucuresti. Un grup de specialisti din diferite sectoare economice au avut sansa, uneori unica intr-o viata de om, de a reconstrui aceasta piata, care isi regaseste inceputul in anul 1992. Procesul de reconstructie nu a fost usor, sub toate aspectele, incepand cu cel legislativ au fost necesari doi ani pana la adoptarea Legii 5 /1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori si continuand cu cel de educare a publicului larg. Acest proces continua si astazi toti cei implicati invata zilnic, ceea ce le Bursa de Valori reprezinta o institutie esentiala a economiei de piata, iar prezenta ei in peisajul economic confera un element suplimentar de coerenta traiectoriei pe care s-a inscris economia romaneasca dupa anii 90.
5

Rolul Bursei de Valori Bucuresti este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta si de a disemina aceste preturi catre public. Principiile care guverneaza Bursa de Valori Bucuresti ca piata organizata de valori mobiliare sunt: Accesibilitate: Bursa se angajeza sa asigure tratament egal tuturor societatilor membre, respectiv societatilor emitente listate la Bursa. Informare: Bursa se angajeaza sa asigure permanent agentilor de bursa si investitorilor, suficienta informatie despre societatile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea. Etica pietei: Bursa se angajeaza sa asigure ca piata valorilor mobiliare functioneaza intrun mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritatilor si publicului larg in general. Neutralitate: Bursa se angajeaza sa actioneze neutru si sa-si mentina integritatea in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza in piata de capital. Rasdaq a fost numele bursei electronice de valori mobiliare de la Bucureti. Numele este o adaptare dup cel al bursei similare din New York City, NASDAQ. Acronimul NASDAQ provine de la: National Association of Securities Dealers Automated Quotation (system), iar RASDAQ provine de la: Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation (system). Rasdaq i-a nceput activitatea pe 26 octombrie 1996, iar la 1 decembrie 2005 a fuzionat cu Bursa de Valori Bucureti. Pe 12 iulie 2007, capitalizarea companiilor de pe RASDAQ a depit 8.2 miliarde euro, ca urmare a deprecierii monedei europene i a creteriilor accentuate din anii 2006-2007. 1.3 Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM) Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM) este o autoritate administrativ autonom a statului romn, are ca scop reglementarea i supravegherea pieei de capital, pieele de mrfuri (reglementate) i instrumentele financiare derivate, dar i instituiile i operaiunile specifice ale acestora. CNVM este subordonat Parlamentul Romniei, prezentnd acestuia din urm rapoarte prin intermediul comisiilor pentru buget, finane i bnci ale celor dou camere. Sediul central al autoritii se afl n Bucureti. Principalele obiective, stabilite prin statutul autoritii, sunt: stabilirea i meninerea cadrului necesar dezvoltrii pieelor reglementate promovarea ncrederii n pieele reglementate i n investiiile n instrumentele financiare asigurarea proteciei operatorilor i investitorilor mpotriva practicilor neloiale, abuzive i frauduloase promovarea funcionrii corecte i transparente a pieelor reglementate prevenirea manipulrii pieei i a fraudei i asigurarea integritii pieelor reglementate stabilirea standardelor de soliditate financiar i de practic onest pe pieele reglementate

adoptarea msurilor necesare pentru evitarea apariiei riscului sistemic pe pieele reglementate prevenirea afectrii egalitii de informare i tratament al investitorilor sau al intereselor acestora

1.4 Segmentarea pietei bursiere si functionarea (BVB) Segmente ale pietei bursiere: REGS / RGBS - tranzactii cu actiuni in blocuri de 500 sau multiplu de 500; DEAL tranzactii cu actiuni in valoare mai mare de 200.000 RON; ODD tranzactii cu actiuni in blocuri mai mici de 500; UNLS / XMBS tranzactii cu actiuni fara limita cantitativa.

Variatii de pret REGS / RGBS - 15% fata de pretul de referinta (pretul de inchidere al zilei precedente); DEAL - 15% fata de pretul de referinta (pretul de inchidere al zilei precedente); ODD - 25% fata de pretul de referinta (pretul de inchidere al zilei precedente); XMBS - 25% fata de pretul de referinta (pretul mediu al zilei precedente) UNLS fara limita de variatie Pasi de cotare In Piata Regular (REGS/RGBS) si in Piata Deal valorile impuse de BVB pentru marimea pasului de pret in functie de intervalul de pret, sunt urmatoarele: Interval de Pret (RON) Sub 0,0999 0,1 0,499 0,5 0,999 1 4,999 5 9,999 Peste 10 Marime pas (RON) (A) 0,0001 0,001 0,005 0,01 0,05 0,1

Pentru celelalte segmente ale pietei bursiere, valorile impuse de BVB pentru marimea pasului de pret, in functie de intervalul de pret, au urmatoarele valori: Interval de Pret (RON) Sub 4,99 5 9,99 Peste 10 Marime pas (RON) (A) 0,01 0,05 0,1
7

Prioritati de afisare si executie ordine la BVB Prioritatea de executare a ordinelor este identica cu prioritatea de afisare a acestora. Ordinele sunt afisate si executate, in ordinea descrescatoare a importantei, in functie de urmatoarele criterii: pret ordin; tip de cont, in cadrul aceluiasi nivel de pret, in ordine descrescatoare a prioritatii: cont client, cont institutie, cont propriu, cont persoane relevante, cont insider, cont combinat (Mixed); timpul introducerii ordinului in sistem sau timpul corespunzator ultimei modificari care determina schimbarea prioritatii, conform principiului precedentei (FIFO: primul venitprimul servit), in cadrul aceluiasi nivel de pret. Modificarea ordinelor introduse in sistem Un ordin modificat primete o nou nregistare de timp, corespunztoare alocrii unei prioriti de afiare i execuie, n urmtoarele situaii: este schimbat preul; este mrit volumul, n cazul unui ordin obinuit (comun); Ordinul de burs modificat nu primete o nou nregistrare de timp corespunztoare alocrii unei noi prioriti de afiare i execuie n urmtoarele situaii: este micorat volumul; este modificat termenul de valabilitate. 1.5 Tranzactii CROSS REGULA DE 5 MINUTE Tranzactia cross este tranzactia la care societatea de servicii de investitii financiare actioneaza ca intermediar, atat pentru cumparator, cat si pentru vanzator. O tranzactie cross rezulta din executia automata in sistemul electronic al BVB a doua ordine distincte de sens opus, unul de cumparare si unul de vanzare, cu caracteristici similare, care sunt introduse si administrate de aceeasi societate de servicii de investitii financiare (SSIF). Un participant poate incheia o tranzactie cross daca este indeplinita urmatoarea conditie: respecta intervalul minim de timp stabilit de BVB ca fiind de 5 minute pentru introducerea unui ordin, prin raportare la ultima (cea mai recenta) operatiune de administrare a ordinelor sale de sens opus, considerate a fi potential implicate in tranzactia cross. In conditiile introducerii unui ordin de catre o SSIF care ar determina o tranzactie cross, ordinele de sens opus ale SSIF-ului respectiv, al caror pret este egal sau mai bun cu pretul ordinului introdus, sunt considerate ordine potential implicate in tranzactia cross. In decursul intervalului de timp precizat anterior, participantii nu vor introduce ordine care pot determina executarea de tranzactii cross. IMPORTANT! Ordinele introduse prin sistemul de tranzactionare ONLINE care pot determina aparitia unor tranzactii CROSS vor fi retinute de la introducerea in piata pentru un interval de timp necesar evitarii unei astfel de tranzactii, urmand a fi introduse in piata dupa expirarea acestui interval de timp. In acest caz sistemul va transmite catre client mesajul Ordinul este intarziat minute (Regula de 5 minute!).

1.6 Actiuni tranzactionate la BVB prin intermediul mecanismului de tranzactionare extrabursiera - piata alternativa XMBS Incepand cu data de 17.06.2005, o parte din actiunile listate pe Bursa Electronica Rasdaq se tranzactioneaza la BVB, pe o un segment de piata speciala de tip negociere, denumit XMBS. Programul de tranzactionare al acestor actiuni este miercurea si vinerea inre orele 8:40 9:40. Variatii de pret Actiunile tranzactionate pe segmental de piata XMBS pot varia 25% fata de pretul de referinta (pretul mediu al zilei precedente, sau ultimei zile in care emitentul a fost tranzactionat). Prioritati de afisare si executie ordine pe segmental de piata XMBS Ordinele clientilor in piata se pot afisa numai sub forma unor cotatii informative, in scopul informarii celorlalti participanti asupra intentiei de a incheia o tranzactie prin negociere directa pe piata respectiva. Cotatiile informative introduse si administrate de SSIF-uri sunt centralizate si sortate dupa pret, tip de cont si timp, iar blocul minim de tranzactionare este de 1 actiune. Tranzactiile se fac prin ordine de tip Deal - transmise catre alte SSIF-uri, aceste Deal-uri transmise putand fi acceptate sau nu. Un SSIF care afiseaza o cotatie informativa nu este obligat sa confirme ordinele deal primite, care au aceleasi caracteristici cu ale cotatiei informative introduse. Vanzarea actiunilor cumparate in piata alternativa XMBS nu se poate face decat dupa decontarea lor ( T+3 trei zile lucratoare de la data tranzactiei de cumparare) 1.7 Indici bursieri (BVB) Indicele BET Scopurile crearii primul indice BET al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) sunt urmatoarele: reflectarea tendintei de ansamblu a preturilor corespunzatoare celor mai lichide si active 10 societati tranzactionate in cadrul Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Aceste societati sunt selectate din lista tuturor societatilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti, exclusive SIF, aplicandu-se totodata si criteriul diversificarii activitatii societatilor respective. furnizarea unei baze adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index options si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori. Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordata de Institutul Austriac de Studii Avansate. Metoda de calcul: Principiul de calcul aplicat pentru indicele BET este similar cu cel utilizat pentru calcularea majoritatii indicilor bursieri, constand in aplicarea unei formule Laspeyres (medie ponderata calculata pe baza capitalizarii). Indicele BET este calculat prin aplicarea unei metode de ponderare cu capitalizarea a preturilor celor mai lichide 10 societati listate, exclusiv SIF.

Pentru simb P bolurile resp pective, pret turile inregis strate in fiec sedinta de tranzact care a tionare sunt rap portate la pre eturile inreg gistrate in se edinta de tra anzactionare de referint pe baza fo e ta ormulei urmatoa are:

unde: arul boluri inclus in portofo se oliul indicel 10, lui: N este numa de simb p este (inc pi0 cepand cu 29 Noiembri 1999) pre de inchidere al simb ie etul bolului i inregistrat in piata prin ncipala (pia Regular) in sedinta d tranzactio ata de onare de ref ferinta (corespunza ( atoare ultimei actualizar a cosului indicelui, considerata a fi t=0). ri p este (incepand cu 29 Noiembrie 1999) pret de inchid al simb pit 9 e tul dere bolului i inre egistrat in piata princip (piata R p pala Regular) in sedinta de t tranzactiona t, are w este fa wfi0 actorul de po onderare cor respunzator simbolului i in sedinta de tranzact r a tionare de referinta (t= r =0). In I conditiile in care par e rticiparea un simbol in index este limitata la 20% din to nui e otalul capitaliz zarii simbol lurilor incluse in indicele BET, factorul de ponderare al acestuia p e poate fi egal cu una dintre c doua va cele alori: numarul de actiuni core espunzatoar simbolulu respectiv (in cazul in care ponde re ui erea n capitalizarii acestuia in capitalizare totala a simbolurilor incluse in i c i n ea r indicele BET este mai m mica de 20%) e u numar aj un justat (in caz in care p zul ponderea ca apitalizarii simbolului d depaseste lim mita procentuala impusa de 20%). p a Unele dintre tipurile de masuri car implica ac U e e re ctualizarea ( (ajustarea) i indicelui sun cele nt care con nstau in reflectarea mod dificarilor de capital (m majorari, dim minuari), a o operatiunilor de r divizare (diminuare valorii no e ea ominale), de consolidar (marirea v e re valorii nomi inale), etc. P Pentru a compen aceste m nsa modificari, se utilizeaza o procedura (splicing procedure) care const in e a ta aplicare unui facto de corecti f (=BET t-1) in cal ea or ie lculul indice BET elui . De D asemene in situati in care se opereaza m ea, ia modificari in componen cosului ind n nt dicelui in vederea mentinerii regulilor de selectare a portofoliul indicelui, indicele va fi actualizat a e lui a corespu unzator (prin recalculare si aplicar unui fact de corectie pentru a compensa n ea rea tor modificarile respec ctive).

10

Valorile ind V dicelui BET sunt ex xprimate si in USD (do n ollar terms) ca o facili ), itate pentru in nvestitori ca doresc o astfel de m are masura a ind dicelui. In I prezent, s societatile in ncluse in co indicelu BET r osul ui reprezinta m mult de 60% din mai capitaliz zarea totala si 70 % din valoarea to n otala tranzac ctionata in B BVB. Reguli de selectare a s R societatilor in portofol indicelu liul ui: societatile tr s rebuie sa dispuna de ce mai mare capitalizare bursiera; d asemenea suma ea e de a, capitalizarii societatilor ale caror a c i r actiuni sunt i incluse in portofoliul in ndicelui BET trebuie sa re t eprezinte ce putin 60% din capital el % lizarea bursi totala, iera s selectarea so ocietatilor tr rebuie sa as sigure divers sificarea por rtofoliului indicelui, a actiunile soc cietatilor inc cluse in ind trebuie s fie cele m lichide; de asemene dice sa mai ea, valoarea tot tranzact v tala tionata a act tiunilor inclu in porto use ofoliul indicelui trebuie sa reprezinte c putin 70% din valoarea totala tr r cel % ranzactionat in BVB. ta Criteriile pr C rezentate ant terior sunt r revizuite lun prin anal nar lizarea perfo formantelor societati care com ilor mpun portofoliul indice (cosul i elui indicelui) pr recum si a societatilor r recent listate, i vederea u in unor posibile actualizari a compone e i entei indicel (inlocuir lui ri). Deciziile de actualizare a cosului indicelui sun adoptate d catre Com D e e nt de mitetul Indi icelui. Metode de ajustare: M Ajustarea in A ndicelui se e efecueaza pr urmatoar metode rin rele e: modificarea factorilor d ponderar m a de re modificarea valorii indi m a icelui prin a aplicarea un factor de corectie (co nui e onform met todei prezentate a p anterior)

Evenimente care determina ajus E stari: Ajustarea in A ndicelui este determinat de urmato e ta oarele eveni imente princ cipale: d divizari (spl lits) sau con nsolidari ale actiunilor i incluse in po ortofoliul in ndicelui m modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui simbo in portofo a i a ol oliul indicel lui) m modificari s survenite in capitalizare unei socie ea etati ale car actiuni su incluse i rei unt in portofoliul i p indicelui, ca ar duce l depasirea limitei pon are la a nderii procen ntuale admise in capitalizarea totala a sim c a mbolurilor i incluse in in ndice m modificari d capital (m de majorari / di iminuari) pe entru o socie etate ale car actiuni su rei unt incluse in in i ndice De D asemene operatiun prezent anterior corespunzatoare simb ea, nile tate r, bolurilor resp pective, implica si recalcula factorul de ponde area lui erare pentru acele simboluri ajustat anterior la limita u te uala ta alizarea tota a portofo ala oliului indicelui. procentu prezent din capita

11

Comitetul indicelui: In conformitate cu decizia Comitetului Bursei, Comitetul Indicelui este responsabil pentru toate operatiunile referitoare la componenta indicilor bursieri si la regulile aplicabile acestora. Comitetul Indicelui este abilitat sa adopte decizii privind respectarea regulilor de selectie precum si a metodologiei de calcul a indicelui. Comitetul Indicelui se intruneste lunar, in vederea analizarii si aprobarii deciziilor privind actualizarea indicelui. De asemenea, Comitetul Indicelui transmite propuneri Comitetului Bursei vizand marketing-ul indicelui (orice utilizare comerciala a indicelui) sau pentru orice potentiala utilizare a acestuia drept baza pentru instrumentele derivative. Indicele BET - C Al doilea indice al Bursei de Valori Bucuresti a fost creat pentru a reflecta evolutia de ansamblu a preturilor tuturor societatilor listate la BVB (cu exceptia Societatilor de Investitii Financiare). Necesitatea crearii acestui indice compozit a fost impusa si de cresterea numarului de societati listate la BVB. Metoda de calcul: Metoda de calcul aplicata pentru indicele BET-C este identica cu cea utilizata pentru indicele BET. Metoda este similara cu cea utilizata pentru indicii din generatia a doua (S&P 500, FTSE100, CAC40, ATX, etc). Reguli de selectare a societatilor in portofoliul indicelui: In vederea includerii unei societati in indicele BET-C este necesar ca respectiva societate sa fie listata la BVB (aceasta fiind singura regula de selectie utilizata pentru BET-C). Societatile de Investitii Financiare nu sunt incluse in indicele BET-C. Ponderea maxima admisa a capitalizarii unei societati din cosul indicelui BET-C in totalul capitalizarii indicelui este aceeasi ca si in cazul indicelui BET. Metode de ajustare: Ajustarea indicelui BET-C utilizeaza urmatoarele metode: modificarea factorilor de ponderare modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regula similara cu cea utilizata pentru indicele BET) Evenimente care determina ajustari: Principalele evenimente care determina ajustarea indicelui sunt urmatoarele: divizari (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in cosul indicelui adaugarea sau stergerea unui simbol in/din cosul indicelui ca urmare a listarii, respectiv delistarii modificari survenite in capitalizarea unei societati ale carei actiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, care ar duce la depasirea limitei ponderii procentuale admise in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice

12

modificari de capital (majorari / diminuari) pentru o societate ale carei actiuni sunt incluse in indice De asemenea, operatiile prezentate anterior, corespunzatoare simbolurilor respective, implica si recalcularea factorului de ponderare pentru simbolul ajustat anterior la limita procentuala admisa in capitalizarea portofoliului indicelui. Comitetul indicelui: Atributiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-C sunt identice cu cele aferente indicelui BET. Indicele BET - FI Fiind primul indice sectorial lansat de BVB, BET-FI reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul BVB. Metoda de calcul: Metoda de calcul este identica cu cea aplicata pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele BET-FI este numarul de actiuni al simbolului respectiv. Reguli de selectare a societatilor in portofoliul indicelui: Singura regula privind includerea unui fond de investitii in indicele BET-FI este ca acesta sa fie listat la BVB. Metode de ajustare: Urmatoarele metode se utilizeaza pentru ajustarea indicelui: modificarea factorilor de ponderare modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regula similara cu cea utilizata pentru indicii BET si BET-C) Evenimente care determina ajustari: Principalele evenimente care determina ajustarea indicelui sunt urmatoarele: divizari (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in cosul indicelui adaugarea sau stergerea unui simbol in/din cosul indicelui ca urmare a listarii, respectiv delistarii modificari de capital pentru o societate ale carei actiuni sunt incluse in cosul indicelui

Comitetul indicelui: Atributiile Comitetul Indicelui referitoare la indicele BET-FI index sunt identice cu cele privind indicii BET si BET-C. Indicele RASDAQ Indicele RASDAQ Compozit include in calculatie toate societatile listate la cota Bursei Electronice RASDAQ. El urmareste sintetizarea tendintei globale a preturilor actiunilor emise de societatile listate.

13

1.8 Alte entitati, indici si actiuni cu rol important in activitatea bursiera: 1. Piata componenta a Bursei, in cadrul careia pot fi tranzactionate unul sau mai multe simboluri si care functioneaza in mod independent, dupa reguli specifice. 2. Piata bursiera sau Bursa - sistemul unitar compus din mai multe piete, care sunt administrate in mod independent si intre care pot exista relatii de interdependenta. 3. Piata de oferte si operatiuni speciale - piete de tip order-driven in care se tranzactioneaza instrumente financiare care fac obiectul ofertelor publice desfasurate prin B.V.B., inclusiv pe sistemul alternativ de tranzactionare al B.V.B., sau al altor metode de vanzare de instrumente financiare prevazute in legi speciale, precum cele din materia privatizarii. 4. Piata principala piata desemnata de B.V.B. drept piata de referinta pentru fiecare simbol care se tranzactioneaza in cadrul B.V.B., inclusiv pe sistemul alternativ de tranzactionare al B.V.B. 5. Pret de deschidere pretul la care se executa prima tranzactie pentru un simbol intr-o anumita Piata in cursul unei sedinte de tranzactionare. 6. Pret de inchidere pretul la care se executa utlima tranzactie pentru un simbol intr-o anumita Piata in cursul unei sedinte de tranzactionare. 7. Pret de referinta al simbolului intr-o sedinta de tranzactionare, reprezinta pretul fata de care se calculeaza variatia de pret a simbolului in cursul unei sedinte de tranzactionare, valabil in toate Pietele in care este tranzactionat un anumit simbol. Este pretul de inchidere inregistrat in Piata Principala a simbolului in sedinta de tranzactionare precedenta. 8. Pret mediu pretul care reprezinta media preturilor de tranzactionare pentru un simbol intr-o anumita Piata, ponderata cu volumul tranzactiilor incheiate in cursul unei sedinte de tranzactionare, rotunjit la cel mai apropiat pas de pret. 9. Prospect de admitere la tranzactionare prospectul intocmit in conformitate cu prevederile Regulamentului C.N.V.M. 1/2006 in vederea admiterii instrumentelor financiare pe piata reglementata la vedere administrata de B.V.B. 10. Regulament prezentul Regulament de functionare al sistemului alternativ de tranzactionare al B.V.B. numit si Codul B.V.B. ca Operator de Sistem. 11. Sistem Alternativ de Tranzactionare al B.V.B. numit ATS (Alternative Trading System) sistem alternativ de tranzactionare, definit conform art. 2 alin. (1) pct. 26 din Legea 297/2004, administrat de B.V.B. 12. Sistemul de tranzactionare al B.V.B. sau Sistemul electronic al B.V.B. sau Sistemul B.V.B. - sistemul electronic prin care se asigura efectuarea ordonata si transparenta a tranzactiilor cu instrumente financiare. Accesul agentilor de bursa la sistemul de tranzactionare al B.V.B. se realizeaza prin intermediul aplicatiei-client de tranzactionare, care este parte componenta a Sistemului de tranzactionare al B.V.B. Aplicatia-client de tranzactionare este instalata pe calculatoarele Participantilor, care sunt conectate la B.V.B. prin intermediul unui sistem de comunicatie la distanta. Sistemul de comunicatie la distanta dintre Participanti si B.V.B. este asigurat de societati de comunicatii agreate de B.V.B. 13. Tranzactie bursiera - contractul de vanzare-cumparare de instrumente financiare, inregistrat in sistemul de tranzactionare al B.V.B., cu respectarea prevederilor Titlului III.

14

14. Valori mobiliare - termen avand intelesul definit in art. 2 alin. 2 pct. 33 din Legea 297/2004, si art. 2 pct. 3 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 31/2006, prin raportare la sectoarele si sectiunile pietei reglementate la vedere si ale sistemului alternativ de tranzactionare administrate de B.V.B. 15. Emitent entitate cu/fara personalitate juridica, care a emis sau intentioneaza sa emita instrumente financiare de tipul celor care definesc sectoarele si sectiunile pietei reglementate la vedere administrate de B.V.B. mentionate in Titlul II, Cartea I a Codului B.V.B. ca Operator de Piata. 16. Client - orice persoana fizica sau persoana juridica care are cont deschis la un Participant si pentru care acesta presteaza, in baza unui contract, servicii de investitii financiare principale si/sau conexe. 17. Comisia de Admitere la Tranzactionare organ al B.V.B. cu competente consultative in materia admiterii, promovarii, retrogradarii si retragerii de la tranzactionare a instrumentelor financiare de pe pietele B.V.B, care este organizat si functioneaza in conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare si functionare al B.V.B. 18. Consiliul Bursei Consiliul de Administratie al B.V.B.; organul de conducere si administrare al B.V.B. 19. Variatie maxima pret ordin - variatia procentuala maxima a pretului ordinelor de bursa fata de pretul de referinta al simbolului respectiv. 20. Vanzarea speciala la ordin - o metoda de vanzare specifica pietei de capital care se realizeaza prin intermediul B.V.B., constand intr-o oferta ferma, formulata de orice persoana fizica sau juridica, inclusiv de catre institutiile publice implicate in procesul de privatizare, denumita Ofertant, de vanzare a valorilor mobiliare pe care le detine, prin sistemul B.V.B. cu respectarea reglementarilor B.V.B. incidente. 21. Volum minim ordin - cantitate minima de instrumente financiare admisa la introducerea unui ordin de bursa in sistemul de tranzactionare al B.V.B. 1.9 Cadrul legislativ Activitatea bursiera pe teritoriul Romaniei se supune unor serii de legi, hotarari, ordonante si regulamente, acestea fiind enumerate mai jos: Noul Cod bursier BVB si RASDAQ 19-sep-2006 Comunicat de presa al BVB cu noile modificari aduse Comunicat de presa al BVB cu noile modificari aduse Noul Cod al bursei (BVB + RASDAQ) Codul Fiscal actualizat 1-ian-2007 in forma adoptata de Parlament la 1 Aug 2006 Codul Fiscal 2007 cu adnotari (Sintact - Wolters Kluwer) Legea 343/2006 de modificare a Codului Fiscal 2007, publicata in Monitorul oficial la 1Aug-2006 Codul Fiscal actualizat 1-ian-2006 impreuna cu normele de aplicare Codul Fiscal 2006 Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal 2006

15

Legile ce reglementeaza piata de capital din Romania Legea Nr. 297/2004 privind piata de capital Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr.25/2002 privind aprobarea statutului CNVM Regulamentul Nr.3/2002 privind autorizarea si functionarea Societatilor de Servicii de Investitii Financiare (SSIF) Regulamentul Nr.3/2003 privind autorizarea si functionarea Societatilor de Administrare a Investitiilor (SAI), a Fondurilor Deschise de Investitii (FDI), a Societatilor de Investitii Financiare (SIF) si a Depozitarilor Instructiunea 2/2005 privind preluarea ordinelor de vanzare a actiunilor Fondul "Proprietatea", activele sale si legea 247/2005 Legea nr.247/2005 Titlul VII - Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv

16

CAPITOLU 2 C UL D Descrierea s utilizarea graficelor, analiza tehnica si ind bursier sabloane tip si a dici ri, e ck Candlestic 2.1 Gra afice Un U grafic re eprezinta un mod de a a n afisa anumit date. In general daca datele sunt sub te forma d tabel ele s de sunt mai gre de interpr eu retat. In plus pe un tabe nu ne pute da seam de felul el em ma cum se "misca" un pret. In mod cel mai simplu un g dul grafic contin doua axe (X=orizont si ne tala icala). Pe ax X se afise xa eaza timpul intre anumi valori sau de la o da aleasa pa la zi. ite u ata ana Y=verti

Dupa cum s observa u astfel de g D se un grafic este c compus din 3 parti prin ncipale: p partea centr cu infor rala rmatii despre pret p partea de su ce contine indicatoru "Slow Sto us e ul ochastic" p partea de jos ce contine indicatorul MACD e l Partea centr contine o reprezent a pretului impreuna cu cateva elemente ce tin de P rala tare a e analiza t tehnica. Ast graficul poate conti un numa de maxim 4 medii m tfel l ina ar m mobile (2 SM si 2 MA EMA), B Benzile Bol llinger, Can nalele Donch si binei hain inteles volum detranz mul zactionare (p o scara pe separata a).
17

Parte de jos contine la i P inceput doar indicatoru MACD. O r ul Optional se m pot adau un mai uga numar d indicatori prin select de i tarea lor de c catre utiliza ator. Este de mentionat faptul ca pe masura e e ce sunt selectati tot mai multi i indicatori fis sierul ce con ntine graficu se marest si exista r ul te riscul ca transferu sa fie len mai ales p ul nt pentru cei cu conexiuni lente la inte u ernet. In I partea de sus a fiecar subgrafi sunt preze e rui ic entate inform matii utile. S exemplu la Se u subgrafi central sunt prezen ficul ntate: O = pretul de deschide din ultim zi Op ere ma H = pretul maxim din ultima zi Hi L = pretul minum din ultima zi Lo C = pretul d inchidere din ultima zi Cl de e a S SMA(20) = media mob simpla p ultimele 2 zile bila pe 20 E EMA(20) = media mob exponen bila ntiala pe ultimele 20 zil le B Bollinger(20 0,2): min-m = minim si maxim pentru b max mul mul benzile Bollinger pe ult timele 20 zile z V = volum tranzact Vol mul tiilor din ult tima zi Tipuri de g T grafice Un U grafic po fi alcat din elem oate tuit mente divese In general in domeniu financiar si in e. l ul special a graficelor pentru acti al r iuni (burse) se folosesc grafice ce c c contin mai m multa inform matie decat o simpla linie de pret. e Ideea princi I ipala este de a include m multa in e mai nformtie int tr-un astfel d grafic. Astfel pe de langa pr retul de inch hidere pentr o anumita zi mai sun prezentate si pretul de dechidere, cel de ru a nt e e , minim s cel de max si xim. In ima aginea de ma jos se poa observa in detaliu cu se pot ci aceste ai ate um iti valori de pe un sim mbol de tip lu umanare si d pe unul d tip HLOC de de C.

difera. In ge Se S observa c in functie de crestere sau scader culoarea d ca e e re eneral se fol loseste verdele pentru crest si rosu pentru scad tere dere. In cazu graficului de tip HLO liniutele laterale ul i OC reprezin valorile d deschide si inchide si sunt d la stanga la dreapta ( nta de ere ere de (deschiderea e in a
18

stanga s inchiderea in dreapta) Denumire HLOC pr si a ). ea rovine din e engleza si es acronimu de la ste ul "High-L Low-Open-C Close". In I detaliu un exemplu c n comparativ de folosire a celor 2 tip de grafi cu cele 2 variante puri ice de culor ri:

19

Alte A optiun pentru gr ni rafice Graficele pr G rezentate da posibilitatea de selec au ctare a unor optiuni. Fat de cele pr ta rezentate anterior mai sunt 2 optiuni. Un se refera l folosirea pe Y a unei scalari logaritmice iar cealalta r na la i r la afisar sau nu a volumului de tranzacti rea ionare. Initial scala logaritmica nu este fol I a losita. In gen neral scala l logaritmica se foloseste in e verificar trendulu Iata un ex rea ui. xemplu cu s fara scala logaritmica In figura a doua se ob si a. bserva clar cum pretul a av un trend crescator a m vut d aproape cons stant din apr rilie 2005 p pana in ianua 2006. arie Acest tr rend e greu d observat pe prima figura. de

20

Volumul ap suprapu peste graf V pare us ficul de pret si are scala pe partea s t a stanga.In ge eneral volumul se folosest pentru a c l te confirma un trend. Culo n oarea barelo de volum poate fi ros verde or sie, sau gri. Culoarea ve erde se foloseste atunci cand pretul din ziua cu i urenta s-a in nchis la o va aloare mai ecat rea a a. entru culoare rosie cu d ea diferenta ca e pe a mare de inchider din ziua precedenta Similar pe scadere. Culoara gr apare atun cand inch . ri nci hiderea din ziua curent este la ace ta eiasi valoare cu cea e din ziua precedenta a a. Se S poate observa ca pot exista cazu in care d lumanar de pret e verde, c t uri desi rea este culoarea volumul sa fie ros Alegere culorilor se face pe c lui sie. ea criterii diferi si de ace pot apare astfel de ite eea e situatii.

21

2.2 Ana aliza tehnica Un U indicato tehnic re or eprezinta o s serie de date care sunt o e obtinute prin aplicarea u n unei formule (ecuatii) as e supra pretulu unei actiu La calculul indicat ui uni. torului se po folosi oric din ot care valorile de deschide inchidere, minime, maxime , v ere, , volum. Unii indicatori f folosesc doa o parte ar din aces valori iar altii le folo ste r osesc pe toa Toti indi ate. icatorii folo osesc valori din mai mu zile de ulte tranzact tionare. De o obicei numa de zile p care le fo arul pe olosesc este introdus ca parametru. Unii e a . indicato se afiseaz suprapus peste grafic de pret i altii se af ori za cul iar fiseaza intr- grafic se -un eparat. O formula de calcul p a pentru un ind dicator are c rezultat o valoare pentru o anum zi. ca mita De D exemplu media pre u, etului de inc chidere pent 3 zile con tru nsecutive es ste (2.1+2.2 2+2.2)/3=2.16 . Totusi o singura va aloare nu ne ofera prea multa infor e rmatie si nic nu ci formeaz un indica za ator. Mai utile sunt o ser de astfel de valori pentru o anum perioad de rie l mita da timp. Un grafic obt n tinut cu aces valori e m mai uti ste mult il. Un U indicato tehnic ofe o alta per or era rspectiva in analiza pre etului unei a actiuni. Unii indicato cum ar fi mediile mo ori i obile se obti cu formul simple si usor de inte in le eles. Alti ind dicatori , ca de ex xemplu Stoc chastic, au fo formule com mplicate si m dificil de inteles. Da indiferent de mai e ar t complex xitatea form mulei de calc indicato are scop de a adu o noua ab cul, orul pul uce bordare in s studiul evolutie uni pret. ei O medie mo obila simpl este un in la ndicator care arata medi pretului p o anumita perioada e ia pe a de timp. Daca pretu are o vola ul atilitate mare atunci o m e medie pe un numar mare de zile "filtreaza" e valorile. Cresterile/ /scaderile nu mai sunt a de brust O astfel d medie ce elimina "zg u atat te. de e gomotul" variatiilor pe termen scurt este utila in afla trendulu pe o perio area ui oada lunga. Exemplu:

Pretul pentr Veritas (V P ru VRST) are o mare volat tilitate si un trend e gre de gasit. D n eu Daca in schimb se foloseste o medie m e mobila simpla pe o perio oada de 10 z atunci e mai simplu in zile u carea unui tr rend. identific Folosirea in F ndicatorilor r In I general in ndicatorii au 3 tipuri de functii: de alerta, de confirmare s de anticipa u e si are.
22

Un U indicato se poate fo or folosi ca o al lerta. Daca n stabilim un nivel de suport si co ne onstatam ca medi a trecut su acest niv atunci pu ia ub vel utem spune c alerta e d aparitie a unui trend in jos al ca de pretului. Sau daca d exemplu observam o divergenta pozitiva in crestere atu e o aler ca s-ar de a n unci rta putea fo orma un tren ascenden nd nt. Indicatorii p fi folosit ca o confi I pot ti imare a altor indicatori/ r /oscilatori. D Daca 2 sau m multi mai indicato arata acel lucru at ori lasi tunci e o ma probabili are itate ca acel lucru sa fie adevarat. l e Unii ind dicatori pot fi folositi pe entru a antic o posib viitoare evolutie. cipa bila Sfaturi pen S ntru folosire indicatorilor ea Cel C mai imp portant lucru e ca indica u atorii indica Poate pare banal dar multi ignor lucruri a. ea r ra element in folosirea si interp tare pretarea ind dicatorilor. I Indicatorii p prelucreaza i informatiile e continut de valoril pretului. C te le Cand se ana alizeaza un p trebuie sa se aiba tot timpul in vedere pret n variatia pretului si s se corelez cu variat indicatoru sa ze tia ului. Chiar daca p evident la un anum moment dat ca avem un semnal de vanzare sau C pare mit m l e cumpara totusi tre are ebuie sa tine cont si d ceea ce n arata indic em de ne catorii. Ei p sa confir sau sa pot rme infirme. Un indicator poate ara de exem . ata, mplu, un sem de cum mnal mparare dar i insa daca id dentificam pe grafic un triungh descenden cu minim la valori d ce in ce mai mici at hi nt me din tunci inseam ca mna semnalu de cumpa ul arare poate f fals. Exem fi mplu:

Pe P graficul p pentru Ram mbus (RMBS se observ ca indicat S) va torul MACD arata o div D vergenta pozitiva din Noiem a mbrie pana in Martie. Da ar fi sa n luam doa dupa MACD atunci a trebui n aca ne ar ar sa intram long si sa asteptam sa creasca pr m a a retul. Pe gra aficul de pre observam ca pretul in scade et nca iar mini imele au val din ce in ce mai mici. Putem desena un tri lori n iunghi ce are o latura ap e proape orizonta formata d minimele de pret si cealalta lat ala din i tura e forma de maxim pe acei ata mele iasi perioada De obicei un astfel d triunghi in a. i de nseamna ca pretul se va duce in jos Iata ca gra a s. aficul contrazi indicator ceea ce ar trebui sa dea de gan unui inv ice rul, a ndit vestitor infor rmat si educ In cat.
23

plus la inceputul lunii martie s-a trecut pragul de suport format din minimele de pret din perioada noiembrie-martie. De obicei in analiza tehnica a citi si interpreta un indicator e mai mult o arta si nu o stiinta exacta. A interpreta un indicator nu e ceva de genul DA sau NU. Tot timpul pot exista nuante in interpretare iar interpretarea e subiectiva. Acelasi indicator poate arata diferit cand se aplica unei alte actiuni sau perioade. De obicei un investitor are nevoie de o perioada de invatare si de experimentare (aplicare) practica in folosirea indicatorilor. Pe masura ce creste experienta se pot identifica nuante in folosirea si interpretarea indicatorilor. In lume se folosesc sute de indicatori si numarul lor e in continua crestere. Pachetele software pentru Analiza Tehnica au incluse o multitudine de tipuri de indicatori si de asemenea utilizatorul are posibilitatea de a crea proprii sai indicatori. In mod uzual se folosesc maxim 5 indicatori. De obicei se aleg 2-3 indicatori de baza pentru care investitorul are o buna intelegere a functionarii si interpretarii. Ideal ar fii alegerea a 2 indicatori care se completeaza reciproc. Daca se folosesc doi indicatori de acelasi tip atunci ei se vor confirma reciproc de cele mai multe ori si apar astfel mari sanse pentru luarea unei decizii eronate. De asemenea nu are nici un rost alegerea a 2 indicatori care sa arate semnale de tipul OB (over-bought=supra-cumparat) sau OS (over-sold=supra-vandut) , cum ar fi Stochastic si RSI. Indicatori de anticipare Asa cum spune si numele indicatorii de anticipare are scopul de a anticipa evolutia viitoare a pretului. Majoritatea indicatorilor de acest tip arata puterea (intensitatea, taria) variatiei pretului calculata pentru o anumita perioada de timp. De exemplu un oscilator Stochastic pe 20 de zile foloseste ultimele 20 zile incepand cu ziua curenta si nu ia in calcul ce s-a intamplat cu pretul in afara acestui interval de timp. Printre cei mai utilizati indicatori de anticipare se numara CCI (Commodity Channel Index), Momentum, RSI (Relative Strength Index), Oscilatorul Stochastic si Williams %R. Oscilatorii de Momentum Denumirea de "momentum" provine din engleza si in romaneste s-ar putea traduce prin acceleratie, intensitate, tarie sau putere. Un indicator (oscilator) de acest tip ne arata intensitatea cu care se produce o schimbare. Pe masura ce pretul creste si indicatorul de intensitate creste. Daca pretul mai creste dar viteza de crestere se micsoreaza atunci indicatorul va avea o valoare tot mai mica. Daca pretul sta pe loc atunci si indicatorul va sta pe o valoare medie. La oscilatori media e de 50%. Daca pretul scade atunci si indicatorul scade si cu cat scaderea e mai abrupta cu atat indicatorul se duce mai repede in jos. Pentru ca oscilatorii nu au valori decat intre 0 si 100 se utilizeaza in mod uzual valorile de 30% si de 70% ca valori de supra-vanzare respectiv supracumparare. Aceste valori nu trebuie considerate "ad literam" ca semnale de cumparare sau vanzare ci doar ca semne ca pretul a scazut/urcat foarte brusc intr-o perioada mica de timp. RSI Indicatorii de momentum folosesc diverse metode pentru a calcula schimbarile de pret. De exemplu RSI compara variatia medie a valorilor din perioada ascendenta (de crestere) cu variatia medie a valorilor din perioadele descendente (de scadere). Iata un exemplu:

24

Pe P graficul p pentru IBM se observa cum RSI cr M a reste din Oc ctombrie pan spre sfar na rsitul lui Noiemb brie. In aceasta perioada pretul a cr a rescut de la $ la $82. Cand pretul a intrat in $64 l consolid (in prim jumatate a lui Decem dare ma e mbrie intre c doua lin albastre) indicatorul RSI a cele nii ) l scazut d destul de mu Apoi in a doua juma ult. atate a lunii Decembrie pretul a urc din nou iar e cat indicatru a depasit iarasi valoa de 70% Desi au m fost tenta ul area %. mai ative de cres stere si scad dere brusca ( Ian respectiv 8 Feb) se observa ca indicato a variat intre 30 si 7 (20 ) a orul 70%. Asta i inseamna ca pretu a intrat int peroada de stabilizare cu oscilatii ample d care se m ul tr-o a dar misca in juru valorii ul de $86. De altfel ac ceasta valoa medie po fi usor c are oate citita daca n uitam la m ne momentele c cand orul za roape de 50% (liniile ve % erzi). De ase emenea se m observa ca mai a indicato se aseaz foarte apr moment de mini ale indica tele im atorului sun foarte apr nt roape de mo omentele de minim ale p pretului. Avantajele si dezavan A ntajele indic catorilor de anticipare e e Sunt cateva avantaje ev S vidente ale i indicatorilor de anticipa Principa avantaj este r are. alul posibilit tatea de a es stima mome entele optim in care sa intram sau sa iesim de pe o actiun Un alt me a e ne. avantaj este faptul c aceste tip de indic ca puri catori ofera mai multe s semnale de a alerta comp parativ cu orii rire. Sunt sa anse deci ma mari ca d aceste se ai din emnale sa se gaseasca e indicato de urmar oportun nitati pentru a investi. A Atentie insa ! Nu toate a aceste semna sunt 100 sigure ! T ale 0% Trebuie intotdea auna sa mai existe cel p putin un alt i indicator car sa confirm Indicato de antic re me. orii cipare se folosesc in special i analiza ac c in ctiunilor car sunt pe tr re rend si in mod special in directia tr n rendului si nu impo otriva lui. Pe un trend ascendent se folosesc se e emnalele de supra-vanzare pentru a alege moment optim de intrare. Pe un trend de tul e escendent se folosesc se e emnalele de supra-cump e mparare pentru a vinde in m momentele de pret maxim m.

25

Ca C dezavant se pot e taje enumera pro obabilitatea mai mare ca sa fie gene erate semna false ale precum si faptul ca folosirea lo pe actiuni cu volatilit mare le anuleaza to avantajele or i tate oate r e. anterior mentionate Indicatori d urmarir I de re Dupa cum s poate ded D se duce din den numire acest tip de indicator nu fac decat sa t ce urmarea asca evolutia pretului. E mai sunt d a Ei denumiti si indicatori c urmarire de trend. Fo cu oarte rar se poate intampla c un astfel d tip de ind e ca de dicator sa an nticipeze o m miscare ulte erioara a une actiuni. ei Indicato de urma orii arire function neaza cel m bine atun cand pre se misca intr-un tren mai nci etul a nd puternic Acest tip d indicator au fost rea c. de ri alizati pentr a tine investitorii cat mai mult pe trend , ru e bineinte atat timp cat trendu e intact. D asemenea acesti indi eles p ul De a icatori nu se recomanda a fi e a folositi p pentru luare deciziilor in cazul in care pretul oscileaza in suport s rezistenta Cei mai ea r n ntre si a. utilizati indicatori d urmarire sunt mediile mobile (si de imple si exp ponentiale) p precum si M MACD.

Dupa cum s poate obs D se serva din gra aficul (indic S&P500 de mai su peste pre mai cele 0) us, et sunt sup prapuse si m mediile simp (SMA) p ple pentru 20 si 100 de zile. Se poate fo . olosi interse ectia celor doua me ca semn de vanz edii nale zare/cumpar rare. Astfel se pot distin 7 astfel de semnale Cele de nge e. BUY su marcate cu sageata v unt verde in sus iar cele de SELL sunt semnalizate cu sageata rosie in s e a jos. Obs servam ca d deoarece pre a fost pe un trend pu etul e uternic asce endent , rezu ca daca am fi ulta cumpara at/vandut in momentele semnalizat am fi obti n e te inut un prof bunicel. fit Denumirea de indicator de urmarir se vede usor de pe gr D r re rafic. Se con nstata ca de cate ori s-a gene un semn de SELL sau BUY el a aparut d erat nal L destul de tar fata de variatia pretului. De rziu exemplu semnalul d BUY car a aparut in prima par a lunii Noiembrie 19 a venit l u de re n rte 999 la aproxim mativ o luna dupa ce tren ndul s-a for rmat si cand deja indice S&P500 urcase cu d ele aproxim mativ 200 pu uncte. Putem imbunatat performan acestor in m ti nta ndicatori da pentru ace ar easta trebuie s alegem o perioada m scurta de timp ceea ce face ca in sa mai e ndicele sa o oscileze mai des si sa i creasca probabilitat de a gen semnale false. tea nera e

26

Avantaje si dezavantaje ale indicatorilor de urmarire Principalul avantaj a acestor indicatori este ca pot identifica un trend si pot ramane pe el pana acesta se termina. Daca piata e in trend atunci sunt cei mai utili indicatori pentru ca ne scapa de fluctuatiile zilnice si de semnalele false. Daca in schimb, pretul se misca intre suport si rezistenta atunci indicatorii de urmarire nu mai sunt folositori. Un alt dezavantaj este si faptul ca acesti indicatori avertizeaza relativ tarziu cand incepe sau se termina un trend. Oscilatori Un oscilator este un indicator care variaza in jurul unei linii centrale sau intre doua valori. De obicei oscilatorii au valori intre 0 si 100 (sau 0% si 100%) iar linia centrala e la 50. In mod uzual pragurile de supra-vandut si supra-cumparat sunt la 30 si respectiv 70. Oscilatorii pot ramane la valorile extreme (<30 sau >70) pentru o lunga perioada de timp si in general nu au un trend pe o perioada indelungata. Sunt mai multe tipuri de oscilatori. Ei se impart in doua mari categorii: Oscilatori cu linie centrala si oscilatori cu banda. Cei cu linie centrala variaza in jurul unui centru (uzual 50) iar cei cu banda variaza intre benzile de supra-vanzare (<30) si supra-cumparare (>70). In general oscilatorii cu linie centrala se folosesc pentru analiza intensitatii variatiei de pret iar cai cu banda se utilizeaza pentru determinarea pragurilor de supra-cumparare si/sau supra-vanzare. Oscilatori cu linie central Oscilatorii cu linie centrala variaza in jurul unei linii (sau punct) de centru. Acestia sunt indicati pentru a identifica directia, sensul, intarirea sau slabirea unei miscari de pret. In forma cea mai simpla , cand oscilatorul e deasupra liniei centrale insemna ca pretul mai are putere sa creasca iar daca e sub linia centrala atunci inseamna ca pretul e in scadere. Printre cei mai uzuali oscilatori e si MACD (Moving Average Convergence-Divergence). MACD variaza in jurul unei linii centrale care este la 0. MACD este obtinut din diferenta intre EMA la 26 zile si EMA la 12 zile. Cu cat cele doua medii sunt mai departate cu atat MACD e mai mare in amplitudine. Chiar daca MACD nu are nivele de minim si de maxim totusi sunt foarte rare cazurile in care MACD are o valoare foarte departata de 0 (in plus sau in minus). MACD este un indicator mai special deoarece are caracteristici ale indicatorilor de urmarire dar si ale indicatorilor de anticipare. Acestea deoarece se foloseste diferenta intre doua medii mobile. In plus MACD are si o EMA la 9 zile ce actioneaza ca un semnal. Mai multe detalii sunt prezentate in pagina dedicata MACD. Oscilatori cu banda Oscilatorii cu banda fluctueaza intre doua benzi ce reprezinta extreme ale pretului actiunii. Banda de jos reprezinta nivelul de supra-vanzare (uzual intre 0 si 30) iar banda de sus reprezinta nivelul de supra-cumparare (uzual intre 70 si 100). Doua exemple de oscilatori cu banda uzuali sunt RSI (Relative Strength Index) si Stochastic.

27

Pro P si contr Oscilato ra orilor Oscilatorii a avantaje d si dezav O ai dar vantaje. Ava antajele apar doar daca s r stim sa-i int terpretam corect si mai apes s ii aplicam doar in ace caziri pe sa m ele entru care au fost proiec u ctati. Adica un oscilator cu linie ce entrala se fo oloseste pent a estima taria unei v tru a variatii de pr Oscilato cu ret. orii banda se folosesc d e doar pentru a identifica punctele de extrem (su e upra-vanzare e/supra-cum mparare). Desigur ca unii pot folosi oscil r t latorii si pen aflarea altor caracteristici ale m ntru miscarii pretului dar e cam ri iscant. Semnale ob S btinute cu O Oscilatori Oscilatorii p genera s O pot semnale de v vanzare (SE ELL) si de cu umparare (B BUY). Unel le semnale pot apare i e inaintea sau dupa mome u entul optim. In plus, os scilatorii ne pot avertiza cu a privire l starea tren la ndului curen sau la o p nt posibila viito schimb de trend Chiar dac un oare bare d. ca oscilator genereaza un semnal trebuie totu sa mai av confirm a usi vem marea a inca cel putin un a nui or fi nu nal leg icatorii de indicato pentru a f siguri ca n e un semn fals. De obicei se al cu mare atentie indi confirm si de pre mare eferinte se a mai mu indicator (recomandabil minim 3). De ase aleg ulti ri m emenea in validare semnalelo de SELL/ ea or /BUY trebu sa fim ate si la evolutia volum uie enti mului de tranzact tionare, la sa abloanele de pret si la l e liniile de sup port/rezisten nta. Divergenta pozitiva si negative D a i Divergenta e un concep cheie ce a D pt apare la indi icatori si osc cilatori. Div vergenta poa fi ate folosita ca o avertiz timpuri ca trendul e posibil sa se schimb dar si ca o conditie ne zare ie l a be ecesara in ea lor are/cumpara Divergen poate fi dedoua felu : pozitiva sau are. nta uri a generare semnalel de vanza negativa Divergent pozitiva a a. ta apare atunci cand pretu actiunii sc i ul cade iar indi icatorul cres ste. Diverge negativa apare atun cand pre actiunii creste iar in enta nci etul ndicatorul sc cade.

28

In I graficul d mai sus s observa o divergenta pozitiva in luna Octom de se a mbrie. Pe ma asura ce pretul at tinge noi mi inime totusi MACD nu depaseste m i u minimele an nterioare (sa agetile verzi Insa i). MACD nu a depasi inca linia centrala (va it aloarea de 0) si deci div vergenta poz zitiva nu e mata. In mom mentul in car MACD a depasit lini centrala ( Oct) ave un posib semnal re ia (23 em bil confirm de BUY Acum put fi siguri ca avem o divergenta pozitiva con Y. tem i nfirmata. Observatie: li inia groasa e MACD iar linia sub este btire este EM la 9 zile linie ce se foloseste c prag de a MA e, e ca alarma pentru M MACD. Can EMA-9 t nd trece peste linia de MACD se spun ca avem u posibil se ne un emnal de cumpara (BUY). In literatura de limba e are a engleza aces fapt este d st denumit "bu ullish crosov ver". Cand EMA-9 trece sub M MAC se spun ca avem un "bearish crossover" Revenind la graficul p ne h ". prezentat rva 4 ut m re ctionare si d asemenea ca pretul de a se obser ca pe 24 Oct a aparu un volum foarte mar de tranzac a crescu foarte mult. Putem tra concluz ca un ma investito a folosit a ut age zia are or analiza tehni si a ica intrat (a cumparat) la momentu optim. a ul Supra-vanz S zare si supr ra-cumpara are Oscilatorii c banda au fost proiectati pentru a gasi mome O cu u entele de sup upra-cumpar si rare de supra-va anzare. Insa deoarece v a valoarea osc cilatorului va ariaza intre doua extrem e dificil d folosit me in momentul in care pretul e pe un trend. O e e Oscilatorii c banda se recomanda a fi folositi in cu analiza actiunilor ce variaza in suport si rezistenta. Nu se recom e ntre i manda folos sirea acestor oscilatori intr-un tre puternic Daca, insa, pretul e p un putern trend asc end c. pe nic cendent , cum mpararea
29

la momentele de supra-vanzare va fi mai profitabila decat vanzarea la momentele de supracumparare. Si viceversa. Intr-un trend puternic, semnalele date de oscilator impotriva directiei trendului sunt mai nesigure decat semnalele date in directia trendului. Trendul poate si trebuie sa fie prietenul investitorului si nu e profitabil sa i te opui si sa mergi "contra curentului". Chiar daca o actiune e pe trend totusi in interiorul trendului pot apare fluctuatii. Daca un pret e pe un puternic trend ascendent, cumpararea la momentele in care oscilatorul arata supra-vanzare (sau in zona de supra-vanzare) este mai indicata (si mai profitabila) decat sa vindem in momentele de supracumparare. In mod similar, pe in puternic trend descendent, daca vindem la momentele de supracumparare este mai indicat (si mai profitabil) decat sa cumparam la momentele de supra-vanzare. Cand trendul e puternic, oscilatorii cu banda pot ramane multa vreme in zonele de supracumparare/supra-vanzare. Cand apare un moment de supra-cumparare nu inseamna neaparat, "ad literam" , ca trebuie sa vindem. Si viceversa. Intr-un trend puternic crescator, un oscilator poate ramane multa vreme in "supra-cumparare", pana la slabirea in intensitate a trendului. Poate apare o divergenta negativa dar nu e indicat ca vindem imediat pentru ca trendul inca nu s-a terminat. Intr-un trend puternic descendent, un oscilatorcu banda poate indica "supra-vanzare" atat timp cat intensitatea miscarii e mare. La slabirea intensitatii va apare o divergenta pozitiva dar inca nu putem fi siguri ca asta inseamna neaparat si un moment optim de cumparare. Trebuie sa avem confirmarile altor indicatori/oscilatori. Asta nu inseamna insa ca semnalele impotriva trendului sunt neaparat false ci doar ca sunt foarte riscante si e bine sa asteptam alte confirmari. Prima etapa in folosirea oscilatorilor cu banda este identificarea valorilor de extrem. De exemplu pentru RSI pragurile de extrem sunt considerate a fi 30 si 70. Pentru Stochastic se folosesc in mod uzual 20 si 80. Identificarea conditiilor de supra-vanzare/supra-cumparare ar trebui sa fie ca o alarma si sa fie vazuta in contextul celorlalte elemente (sabloanele de pret, trendul, suportul, rezistenta, volumul, etc...). Cea mai simpla metoda de generare a semnalelor este monitorizarea valorilor oscilatorului. Daca oscilatorul a ajuns in zona de supra-cumparare (>70 la RSI si >80 la Stochastic) si apoi a coborat sub aceasta zona atunci se considera ca s-a generat un semnal de vanzare (SELL). Similar, daca oscilatorul a coborat in zona de supra-vanzare (<30 la RSI si <20 la Stochastic) si apoi a urcat peste aceasta zona atunci se considera ca s-a generat un semnal de cumparare (BUY). Atentie caci aceasta e cea mai simplificata metoda. Dupa cum se observa semnalele apar cand oscilatorul paraseste zona si nu cand intra in ea. Alte semnale (indicatori) se pot combina cu divergenta si cu mediile mobile pentru a compune un semnal mai robust. Daca o actiune a ajuns la supra-vanzare, investitorii pot cauta o divergenta pozitiva in RSI si apoi o trecere peste 30. Similar pentru supra-cumparare. Similar pentru Stochastic. Observatie: In mod uzual oscilatorul Stochastic este folosit cu parametrii 14 si 3. Linia de 3 (SMA pe 3 zile) se foloseste ca linie de semnalizare. Cand linia oscilatorului trece deasupra liniei SMA-3 se considera ca e pe crestere (bullish) iar daca Stochastic trece sub SMA3 atucni se considera ca suntem pe scadere (bearish)

30

In I graficul d mai sus s observa c de se cum oscilato Stochas variaza f orul stic foarte reped intre de supra-va anzare (OS) si supra-cu ) umparare (O OB). Aceasta deoarece v a volatilitatea e mare si p a perioada selectata e mica. Li a iniile vertica de culoa verde ind momen ale are dica ntele cand s- intrat in s -a supravanzare (OS). Linii de culoar rosie indi momentele cand s-a ajuns la su ile re ica a upra-cumpar (OB). rare Pentru c trendul cr ca rescator e pu uternic, se o observa ca d daca am vinde la primul moment de OB am pierde o crestere su ubstantiala. Se S ma poate observa ce pe acest grafic. In lu August avem un ce e eva t una erculet verde El e. semnalizeaza un semnal de cum mparare (BU care s-a generat cu regulile sta UY) a u abilite anter rior. Astfel a avem 3 elem mente ce con ntribuie la ap paritia acest semnal. tui o oscilatorul s miscat p s-a peste limita d 20. de S Stochastic-u s-a misca peste SMA ul at A-3. s format o divergenta pozitiva (v liniuta a s-a a vezi albastra) Faptul ca av 3 confir F vem rmari inseam ca pute avea un g mna em grad ridicat de increder in acest t re semnal. Dupa semn nalul de cum mparare pret a intrat ra tul apid in supr ra-cumparar (in doar 4 zile) dar re cu toate astea trend a continu inca o vr e dul uat reme. Daca oscilatorul a intrat in su upra-cumpa arare cu e motiv de panica deo oarece trend e foarte puternic si d dul doar trebuie sa fim aten sa prinde e nti em tul m incasa (a ma arca) profitu ul. moment de maxim pentru a i

31

De D aceasta d folosim RSI. Pentr ca RSI pe 14 zile atin data m ru e ngea foarte rar praguril de 30 si le 70, am a un RSI pe 10 zile. Avem astfe mai multe sanse sa ga ales el e asim semnal utile. Deo le oarece trendul general e de scadere (b e bearish) nu a avem decat d doua sanse: d daca avem d actiuni Microsoft s le vindem la momentele de supr deja sa m ra-cumparar pentru a re mai m diminua din pagub sau a ba s intram sh (short selling) in m sa hort momentele de supra-cum e mparare (din pacate asa ceva nu e n posibil la BV p VB). Ar A mai exista si o a 3-a optiune dar e foarte ris a r scanta. Si an nume sa cau utam momen ntele de supra-va anzare si sa cumparam pentru ca ap sa vinde la urmat poi em torul momen de supra-vanzare. nt Riscul e imens si nu e recom este mandabil pentru cei ne-experimenta ati. Se S observa c la primel doua sem ca le mnale de cum mparare (BU avem o divergenta pozitiva UY) si RSI-u s-a ridicat peste 30. L cel de-al 3-lea semna de cumpa ul t La al arare nu ave o confirm cu em mare divergen ci doar o crestere pe limita d 30 a RSInta este de -ului. Intersectia cu linia cen I ntral Asa A cum ara si numel semnalel ce apar la intersecia c linia cant ata le, le a cu trala sunt po osibile doar la o oscilatorii c linie centr (median Investit cu rala na). torii ce au citit cu atenti aceste pa ie agini ar trebui sa stie deja cum se folos a sesc acesti o oscilatori. Li centrala (si intersec cu ea) n e inia a ctia nu relevant in oscilato cu band deoarece zona centra (dintre ce doua ben e o zon de ta orii da ala ele nzi) na incertitu udine. Unii U investi itori folosesc intersectia cu linia ce a entrala ca sem de BU ori SELL mnal UY L. Semnalu BUY (cu ul umparare) es generat d trecerea i ste de indicatorulu peste linia centrala. S ui a Semnalul SELL (v vanzare) est obtinut la trecerea ind te a dicatorului sub linia centrala. In ca particul al azul lar indicato orului MACD cand indi icatorul dev pozitiv e BUY, iar cand devine negativ e S vine e SELL.

32

Trecerea pe T este/sub linia centrala ar de fapt ca tendinta a devenit de crestere/sc a rata e cadere. Atentie insa la faptu ca interse ul ectia cu linia centrala re a eprezinta do un posibil semnal ce trebuie oar e ul mat unea altor in ndicatori. la randu lui confirm de actiu

Pe P graficul p pentru Intel apar indica l atorii MACD si ROC (" D "Rate of Change") cu m momentele de buy/S SELL marca cu cercu ate ulete. Unele din aceste s semnala sun bune iar a nt altele sunt fa alse. Asadar n trebuie a nu actionat orbe este. A avea confirmare mai mult indicator a ea tor ri/oscilatori e foarte importa anta. Uneori semnalele g generate de intersectia cu linia cen ntrala apar prea tarziusi mai mult ne incur in luarea decizilor. rca a Intersectia c linia cent I cu trala poate f folosita ca o confirma pentru u alt indicat Daca fi a are un tor. am avea o converge pozitiv si o trecer peste linia centrala at a enta va re a tunci putem spera ca se m emnalul BUY sa fie valid. D tot avem nevoie si d confirma altui ind a Dar m de area dicator. De a asemenea d daca oscilatorul doar joa in jurul l aca liniei centra nu e in m clar un s ale mod semn ca ne putem incre in ede semnale generate. Cu alte cuv ele vinte daca o oscilatorul e depasit cu foarte putin linia nu tre n ebuie sa ne grabi sa dam u ordin bro im un okerului caci s-ar putea ca a doua zi sa se miste in sens inv si sa i e vers pierdem m.

33

In I exemplul de mai sus trecerea M l s MACD peste linia centra e a treia c ala confirmare a schimba de trend Iata cum t arii d. trebuie anali izata situatia a: M Minimele de pret (de pe MACD) a valori tot mai mari ce ce indic o posibila au eea ca a schimbare d trend (div s de vergenta poz zitiva) M MACD indi crestere (linia groas a trecut pe linia su ica sa este ubtire la fina lui Dec 1998) alul M MACD a tre peste li centrala (linia groa a trecut p ecut inia a asa peste linia d 0) de Unii U investi itori mai pre ecauti ar aste o alta c epta confirmare p pentru a fi s siguri ca tren ndul e intradev de creste si nu e d var ere doar atingere unui supo De data asta insa au castigat ce ce au ea ort. u ei riscat. Pro P si contr semnalel date de oscilatori ra lor nt Oscilatorii c banda sun cei mai b O cu buni pentru a identifica conditiile d supra-van de nzare si supra-cu umparare. A nu insea Asta amna ca nea aparat avem semnale va m alide de van nzare/cumpa arare. Confirm marea e intot tdeauna nec cesara. Mom mentele de su upra-vanzar re/supra-cum mparare ne informe eaza doar ca sa ajuns la o situatie ex a xtrema si ca trebuie sa fim mai atenti la ce se i a intampla in piata. . Pentru a imb P bunatati sig guranta unii cauta semnale multiple Pentru a f valid un se e. fi emnal de vanzare/cumparare are nevoie de cel putin 3 semnale care sa se c n confirme rec ciproc. De e exemplu, un semn de BUY ar putea fi v nal valid daca e confirmat de o iesire d supra-va din anzare, de o divergen pozitiva si de o trec peste lin centrala. In mod sim nta a cere nia milar un sem de SEL ar mnal LL putea fi validat de o divergenta negativa, o trecere a p a pretului sub media mob pe mai m bila multe zile si de o t trecere a MA ACD la valo negative. Acestea su doar cate exemple A nu fii lu "ad ori unt eva e. uate literam" ci trebuie i " inteles ca pe entru a fi va semnalu trebuie co alid ul onfirmat de c putin 3 s cel semnale ce nu se infirma rec e ciproc si nu conteaza in mod neapa care sun aceste sem n arat nt mnale. Ar fi de dorit i
34

insa sa alegem cu atentie indicatorii utilizati pentru ca de ei depinde gradul de incredere pe care-l atribuim semnalelor gasite. Se recomanda de asemenea ca sa se urmeze trendul general al pietei si de aceea ar trebui sa se tina cont si de comportamentului indicilor bursieri. In cazul BVB avem 4 indici : BET, BET-C, BET-FI si ROTX. Indicatorii si oscilatorii trebuie folositi impreuna cu analiza sabloanelor de pret, cu analiza pragurilor de suport si de rezistenta precum si a altor indicatori ai pietelor financiare si de capital. De asemenea nu trebuie uitata nici analiza fundamentala. O vedere de ansamblu asupra lucrurilor e intotdeauna benefica. Istoricul unei actiuni e de asemenea important. Ce s-a intamplat in trecut ne poate da o idee asupra celor ce se intampla azi. Ce s-a intamplat cu pretul inaintea anuntatii rezultatelor financiare? Ce s-a intamplat de la schimbarea conducerii/AGA? Toate acestea trebuie privite in ansamblu. Decizia e pur personala si destul de subiectiva. Chiar daca toti investitorii au acces la aceiasi indicatori ei vor lua decizii diferite. Divergenta Divergenta este situatia in care doua linii ale unui grafic (sau unor grafice) se misca (evolueaza) in directii diferite. Cele doua linii pot fi de exemplu pretul si un indicator, sau chiar doi indicatori. Divergenta poate fi de doua feluri: Divergenta pozitiva apare cand indicatorul creste in timp ce pretul actiunii scade (ne putem astepta deci la un semnal BUY). Divergenta negativa apare cand indicatorul scade in timp ce pretul unei actiuni creste (ne putem astepta la un semnal SELL). Atentie ! Divergenta nu da semnal SELL/BUY ci doar anticipeaza posibila aparitie a unui semnal SELL/BUY. 2.2.1 Pragurile de suport si rezistenta Pragurile de Suport si de Rezistenta reprezinta valorile la care se intalneste oferta cu cererea. In general pe o piata libera pretul e supus fluctuatiilor (variatiilor) datorita luptei continue intre cerere si oferta. Vanzatorii care reprezinta oferta au tot interesul de a vinde la un pret mare. Pe de alta parte cumparatorii, care reprezinta cererea, sunt interesati de un pret mic de achizitie. Astfel, daca una din parti (cerere sau oferta) e mai puternica se produce o variatie de de pret. Exista doua denumiri pentru momentele de dezechilibru din piata. Astfel daca pretul e pe un trend crescator se mai spune ca e "bull" (bull=taur in engleza). Pentru un pret in scadere se mai foloseste expresia "bear" (bear=urs in engleza). Cand cererea si oferta sunt relativ comparabile ca putere se spune ca pretul (piata) este in echilibru. In aceste situatii apare notiunea de suport si cea de rezistenta. Suportul Nivelul de Suport (simplificat Suportul) este valoara la care cererea e suficient de puternica pentru a opri pretul din trendul de scadere. In mod logic, in momentul in care pretul a scazut suficient de mult tot mai multi cumparatori vor profita de situatie si vor incerca sa cumpere actiunea la un pret pe care ei il considera mic. De asemenea cand vanzatorii vad ca pretul nu mai scade nu se mai grabesc sa vanda. Exemplu grafic in imaginea de mai jos:
35

Se S poate observa ca de cate ori pre ajunge l pragul de suport apar o crestere cauzata etul la re e de cump paratorii ce cred ca acti iunea e sufic cient de ieftina. Se poat intampla ca uneori pr te ragul de suport s fie trecut dar de fieca data pret creste din nou. Trece sub val sa are tul n erea loarea de su uport poate ap datorita disponibili pare a itatii vanzat torilor de a v vinde mai ie eftin. De obicei cumpar ratorii sunt cei avantajati i intr-o astfel de situatie e avand int ei teres ca pret sa fie cat mai mic. tul t Stabilirea S S Suportului In I mod uzua nivelul de suport este la o valoar inferioara pretului si se traseaza grafic ca al e e re a o linie o orizontala ce uneste min e nimele de pr Cum an ret. naliza tehnic nu e o stii exacta, uneori e ca inta dificil d gasit un n de nivel de supo De mult ori o succ ort. te cesiune de m minime pot f la valori d fi diferite. Pe o pia volativa e posibil ca uneori pret sa scada brusc sub suport si sa i revina la fel de ata a tul isi brusc. D aceea uni considera nu o linie d suport ci o zona de su De ii de uport. Rezistenta R Nivelul de R N Rezistenta e valoara la care ofer e suficien de putern pentru a opri este rta nt nica pretul din trendul d crestere. I mod logic in momen in care pretul a crescut suficien de mult de In c, ntul nt tot mai m multi vanza atori vor pro ofita de situa si vor in atie ncerca sa va anda actiune la un pret pe care ea ei il con nsidera mare De aseme e. enea cand cu umparatorii vad ca pretu nu mai cr ul reste nu se m mai grabesc sa cumpere e. Iata u exemplu grafic in im un u maginea de m jos. mai

36

Se S poate observa ca de cate ori pre ajunge l pragul de rezistenta a etul la apare o scad dere cauzata de vanzator ce cred c actiunea e prea scump Unii isi marcheaza profitul. Se poate rii ca pa. a ezistenta sa fie trecut da de fiecare data pretul scade sub prag. ar e l intampla ca uneori pragul de re Trecerea peste valo a oarea de rezi istenta poate apare dato e orita disponi ibilitatii cum mparatorilor de a r cumpara mai scump De obicei vanzatorii sunt cei ava a p. i antajati intr- astfel de situatie ei a -o avand interes c pretul sa fie cat mai m ca mare. Stabilirea R S Rezistentei In I mod uzua nivelul de suport este la o valoar superiora pretului si se traseaza grafic ca al e e re a o linie o orizontala ce uneste max e ximele de p pret. Uneori e dificil de gasit un niv de rezist vel tenta. De multe or o succesiu de maxi pot fi la valori dife ri une ime a erite. Pe o pi volativa e posibil c uneori iata a ca pretul sa creasca br a rusc peste ni ivelul de rez zistenta si sa isi revina l fel de bru De acee unii a la usc. ea folosesc o zona de r c rezistenta si nu o simpl linie. i la Pragurile de Suport si d Rezistent se conside de multe ori ca o pe P e de ta era e ereche de elemente foarte ut in analiz tehnica. E sunt ca doua imagin in oglinda si de obice au caracte tile za Ele ni ei eristici asemana atoare. Minime si m M maxime In I general m minimele si maximele d pret pe o anumita per de rioada form meaza liniile de suport si respec de rezis ctiv stenta. De m multe ori can piata e in echilibru p nd n pretul are flu uctuatii intre suport si e rezisten Unii folo nta. osesc aceste praguri pen a-si sta e ntru abili momen ntele optime de cumpara are/vanzare. Cand piata este in ech a hilibru si pre variaza intre reziste si supor se etul enta rt spune ca piata e in "range" (ran a nge=gama in engleza). Cand pretul trece de un prag exista n l n a posibilit tatea ca sa s formeze u trend. Un monitoriz se un nii zeaza astfel de moment si le cons l te sidera moment optime de vanzare/cu te e umparare. E recomanda ca apari unui tren sa fie con abil itia nd nfirmata si de alt indicatori pentru a ne asigura ca n e doar o trecere inta ti nu amplatoare p peste linia d prag de

37

Suport = R Rezistenta Se S poate ca uneori prag de Supor sa devina unul de rez gul rt zistenta sau viceversa. D De exemplu dupa ce pr u retul a penetrat pragul d rezistenta nu are sufi de a ficienta pute pentru a dezvolta ere un trend si fostul pr de rezist d rag tenta devine prag de su e uport. Zonele de S Z Suport si R Rezistenta Pentru ca an P naliza tehnic nu e o sti ca iinta exacta e necesar un neori sa fir definite nu doar niste linii de suport/rezis stenta ci nist zone. Fiec actiune are caracte te care e eristici proprii. Uneori s sunt mai utile liniile alteori z zonele. O zo este de f o multitudine de lin (de supo sau rezist ona fapt nii ort tenta) si numita grosi ime. Cu cat e mai subtir zona cu a avem un nivel mai p re atat n precis pentr ru are o an suport/r rezistenta. 2.2.2 M Medii mobile e Mediile mob sunt pri M bile intre cele m utilizate in analiza te mai ehnica. Asta si din cauz ca cunt a za foarte usor de intele de public larg. Ace medii a rolul de a elimina flu es cul este au uctuatiile ziln ale nice pretului unei actiun cu scopul de a indent ni tifica mai us un trend. De asemen mediile mobile sor nea sunt folo osite si la co onstructia al indicato tehnici. ltor ori

Cele C mai ut tilizate med mobile s dii sunt SMA s EMA. si SMA este presc A curtarea de l "Simple M la Moving Ave erage" (din e engleza) si s traduce se prin "Media Mo obila Simpla a" EMA este presc A curtarea de l "Exponen la ntial Moving Average" (din englez si se g za) tradu prin "M uce Media Mobila Exponenti a iala"

38

Media Mob Simpla (SMA) M bila a Media mobi simpla se obtine prin calcularea mediei arit M ila e n a tmetice a pr retului unei actiuni pe un anum numar de zile. Ca va mit e aloare a pretului pentru o anumita zi se ia, de o u obicei, pretu de ul inchider De exem re. mplu SMA p 5 zile se c pe calculeaza p adunare valorilor d inchidere pentru 5 prin ea de e zile con nsecutive fat de data la care se calc ta a culeaza SM (inclusiv ziua curent Rezultat se MA ta). tul imparte apoi la 5.

In I exemplul de mai sus avem cu lin neagra p l s nie pretul de inc chidere pent SIF3. Cu linie tru u verde es trasta me mobila simpla la 10 zile (SMA ste edia A-10). Se ob bserva cum media e mu mai ult neteda d decat valoar pretului care are fluc rea ctuatii destu de mari. D asemene e de obser ul De ea rvat faptul ca media urm a mareste cu o oarecare in ntarziere val loarea pretu ului, intarzie ce este data de ere numarul de zile pe care se calc l culeaza SMA Aceasta i A. intarziere fa ca toate mediile mo ace obile sa fie indic catori de ur rmarire si s fie intotd sa deauna in u urma misca pretului. De abia la cateva arii a zile dup ce a aparu miscarea de pret se p pa ut poate vedea efectul ei pe media mo e obila. Pentru un trend u scazator pretul este sub medie iar pentru u trend cres r un scator pretul este peste medie. l utila doar ca pretul Deoarece es un indica de urma D ste ator arire rezulta ca media m a mobila este u and se afla p un trend. De aceea se mai numeste si indica de trend Nu se recomanda folo pe e ator d. osirea nici unu tip de med mobila c ui die cand pretul v variaza intre suport si r e rezistenta. Media Mob Expone M bila entiala (EM MA) Media mobi exponen M ila ntiala seaman cu SMA doar ca ulti na imua valoar are o pond mai re dere mare in calculul EM Media mobila expo MA. onentiala a aparut ca ur rmare a ince ercarii de a i indeparta ntajul major al SMA , si anume inta i arzirea. Astfel EMA e m "aproap mai pe"de misca area dezavan pretului. In calculul EMA inter l rvine un cof ficient numi si coeficie de ponde it ent erare care se e inmulteste cu valoa pentru z curenta Efectul es ca daca p area ziua a. ste perioada pen EMA e din ce in ntru mica a lori ui mai pentru un ce mai m atunci si ponderea ultimei val a pretulu este tot m mare. De exemplu p
39

EMA pe 10 zile pon e nderea ultim valori e de 18.18% iar pentru u EMA de 20 zile pond mei un derea este de 9.52% %. Cum se cal C lculeaza Me edia Mobila Exponent a tiala (EMA A) EMA poate fi specifica in doua fe E at eluri: EMA p baza de p pe procent si E EMA pe baza de a perioada Ema pe b a. baza de proc are ca p cent parametru un procent ia EMA pe b n ar baza de perioada are ca param metru de int trare doar nu umarul de zile pe care s calculeaz EMA. se za Formula gen F nerala de ca alcul pentru EMA este: EMA(az zi)=((Pret(a azi)-EMA(ie eri))x Multip plicator)+EM MA(ieri) unde M Multiplicato este o val or loare in proc cente pentru EMA pe b u baza de proc cent, M Multiplicato este 2/(1+ unde N este numar de zile, p or +N) rul pentru EMA pe baza de perioada, A e De D exemplu pentru EM pe 10 zil multiplica u MA le atorul (numi si coeficie de ponderare) se it ent calculea astfel: aza

Asta A inseam ca un m mna multiplicator de 0.1818 l un EMA p perioada este exhiva la pe a alent cu un multiplicator de 18.18% pen EMA p baza de p ntru pe procent.

40

Se S observa c valoarea pentru EMA din ziua 5 (celula gal ca A lbena) este d fapt med de dia aritmetica (SMA). A din ziu a 6-a ave propriu-z valori pe Abia ua em zis entru EMA. Cu gri sunt marcate t celulele ale caror va alori sunt lu in calcu pentru EM pe ziua a 6-a. Deoa uate ul MA arece in aces st exemplu am calcula EMA pe o perioada d 5 zile a r u at de rezultat ca M Multiplicator este 0.33 . rul 333 Valoare din ziua a 5-a (cea cu galben) est doar pent a avea o valoare de start pentru EMA. ea u te tru Doar pe entru aceasta valoare se foloseste fo a ormula pent SMA, in rest folosin tru n nduse formu pentru ula EMA, p prezentata an nterior.

41

In I graficul d mai sus a de avem aceiasi situatie ca la SMA do ca acum EMA e cu c a oar culoare albastra Se observa ca de data ceasta nu m avel o li atat de d a. a a mai inie domoala, ea tinzand sa urmeze a mai inde eaproape m miscarea pret tului. Cu cat perioada d calcul pen EMA e mai mica c atat t de ntru cu EMA va urmari ma precis var a ai riatiile pretu ului. SMA fata i fata cu E S in EMA Aparent dife A ferentele din SMA si EMA sunt minore. Cu toate astea sunt diferen Le ntre nte. vom det talia in cele ce urmeaza Din cele d a. doua exemple prezentat anterior se poate obse te erva ca EMA e mai aproape de pret. D Daca pretul a o miscar brusca atu EMA s modifica mai are re unci se repede d decat o face SMA, in m special d e mod daca se aleg perioade scurte pentru mediile mobile. g u Diferentele intre media mobila si v D a valoarea pre etului pentru EMA si SM u MA:

42

Datele folos sunt cele doua exem descris anterior. A folosit c D site mple se Am culoarea ver rde pentru z zilele in care EMA a fost mai aproa de valoa pretulu Culoarea albastra est pentru e ape area ui. te zilele in ncare SMA a fost mai ap proape de p pret. Galben este pentru egalitate. In u nafara de zi a 5-a iua cand EM a fost de fapt SMA in rest ega MA e A, alitatea a ma aparut o singura data. In majorita ai . atea cazurilo EMA a fo mai apro or ost oape de pret fata de SMA : 16 la 2 d cele 20 cazuri. A din Iata I un exem mplu practic pe un caz r c real. Pentru emitentul I Impact (IMP mediile S P) SMA si EMA fo olosesc o pe erioada de 30 zile. Cu al 0 lbastru este SMA, iar ro este cul osu loarea pentru EMA. u Cu sage albastre s eti sunt marcate punctele d intersectie ale celor d e de e doua medii m mobile.

43

Se S observa c EMA urm ca meaza pretu mai indea ul aproape deca SMA. Ma mult trend este at ai dul imediat urmat de EMA pe cand SMA se m d misca prea g greoi. De exe emplu, pent luna Mar 2006 tru rtie se obser cum SM e pe scad desi pre incepus deja sa ur Doar EM a urmat noul rva MA dere etul se rce. MA t trend as scendent. SM a incepu sa creasca de abia ca pretul ajunsese deja la un maxim MA ut a and a m. Care medie mobila e m buna C e mai A alege sa f folosim EMA sau SMA este o deci ce trebu luata in f A izie uie functie de ti ipul de investito si de pref or ferintele per rsonala. Ale egerea e de f subiecti SMA ar o intarzie fata de fapt iva. re ere miscarea pretului d are avant dar tajul ca nu n da semna false. In imaginea an ne ale nterioara se observa mijlocul lun Noiembri 2005 EM a aratat c se formea un trend pe cand SM si-a nii ie MA ca aza d MA cum la m continua stagnarea Trendul a fost prea m ca intens at a. mic sitate si s-a t terminat rep pede. Unii in nvestitori pot aleg un risc ma ridicat si pot folosi E ge ai EMA pe o perioada mic Astfel se identifica s ca. si trenduri mici. Alt investitori ce au un or ile ti i rizont de tim mai mare pentru inv mp e vestitia lor a SMA aleg deoarece da gres fo oarte rar si u urmeaza doa trendurile mari. De as ar semenea nu umarul de zile pe care se face m media este i important. C cat perioada de timp e mai mare cu atat risc scade, dar si Cu p e cul castigul. In final tot se rezum la alegere subiectiva a investito tul ma ea orului. Daca isi asuma u risc a un re ta ult ege mici. Daca n vrea sa nu mai mar in sperant ca va castiga mai mu atunci ale EMA pe perioade m riste pre mult aleg SMA pe p ea ge perioade ma mari , dar in acest caz trebuie sa se astepte la profituri ai r z a mai mic si la o dur mai mar de timp. ci rata re Mai M exista u risc pentr cei ce ale perioadel mici. Dac investitor foloseste perioade un ru eg le ca rul e foarte m de timp se poate ca numarul tranzactiilor s fie mare si desi casti sa platea mici a sa iga asca comisio oane mari la broker. Tre ebuie tinut c cont si de fap ca in R ptul Romania com misionul bro okerului e foarte m fata de ceea ce se p mare practica in U USA sau Eu uropa. La o t tranzactie co omisionul e in medie e, de 1-1.5 , si e cu atat mai ma cu cat va 5% are aloarea tranz zactionata e mai mica. R Rezulta dec ca, ci pentru o cumparare si o vanzar doar com e re, misionul poa ajunge in jur la 3% d suma ate n din tranzact tionata. Dac investitoru nu are un profit la ac tranzacti de minim 4% atunci nu mai ca rul n cea ie m
44

are rost sa mai faca tranzactia. Al doilea mare risc e ca, folosind perioade mici, sa obtinem semnale false sau trenduri foarte mici cu un profit mic sau chiar deloc. Concluzia e ca alegerea unei medii mobile se face in functie de profilul investitorului, de cat de mult risc isi asuma si e o alegere subiectiva. Experienta are un rol important. E bine ca inainte de a pune o incredere mare intr-o medie mobila, si in general in orice indicator, sa testam comportamentul pe evolutiile anterioare ale pretului. Asa ne vom da seama care indicator a fost mai aproape de adevar. Folosirea mediilor mobile Mediile mobile au mai multe utilizari dar in mod special sunt folosite la : Identificarea si confirmarea unui trend Identificarea si confirmarea nivelelor de Suport si Rezistenta

Identificarea si confirmarea unui trend Sunt trei metode de a identifica un trend. Se iau in considerare mediile mobile si se observa: directia, locatia si intersectia. Toate aceste vor fi descrise in detaliu mai jos. Prima metoda de identificarea a unui trend are la baza identificarea directiei mediei mobile. Se considera astfel ca daca media mobila creste atunci si trendul este crescator. Daca in schimb media mobila scade atunci si trendul e scazator. Pentru acesta identificare nu trebuiesc cunostinte speciale ci e de ajuns sa ne uitam cateva secunde la o medie mobila. Atentie insa la perioada pe care se calculeaza media mobila. Cu cat media e pe o perioada mai mare cu atat trendul e mai mare. Nu se recomanda folosirea perioadelor mici mai ales la actiunile cu o volatilitate mare a pretului deoarece vor genera o multime de semnale false. De asemenea nu trebuiesc luate in consideratie nici miscarile slabe ale mediei. Daca de exemplu media are o forma aproape orizontala nu trebuie sa o consideram ca ne indica vreo-un trend. In acest caz se considera ca e o perioada de stagnare si trebuie sa asteptam aparitia unui trend abia atunci cand taria miscatii e destul de mare. Pentru a scapa de situatiile de indecizie pusem folosi mai multe perioade pentru mediile mobile. De exemplu pe un trend de un an de zile pot exista alte mici trenduri de saptamani/luni.

45

In I cazul Ele ectroputere ( (EPT) se ob bserva cum a identific usor cate moment de am cat eva te BUY/SE cu un s ELL simplu SMA pe 20 zile. Insa trebui sa tinem c A ie cont si de volatilitatea m a mare emitentu si ca in aceste cond e posibil ca nu toat semnalele sa fie core ului ditii te e ecte. De exemplu cel din Mar 2006 nu e. rtie u A doua met toda de iden ntificare a tre endului este de a stabili locatia pre e i etului fata de media e mobila. Daca pretul e peste me mobila atunci se co edia onsidera ca avem un tre ascende end ent. dul r. sta mai ta firmarea unu trend ui Similar pentru trend scazator Insa aceas metoda m e folosit si in conf ntificarea ter rminarii unu trend. Aceste detalii vor fi trezen ui ntate mai jo In cazul S os. SIF3 se sau iden observa cum din Iu pana in M a ulie Martie pretu a fost (aproape) tot ti ul impul peste media mob bile. De abia in M Martie 2006 a trecut su SMA ceea ce inseam ca s-a terminat trend inceput in Iulie 6 ub mna dul a 2005 si a inceput un posibil tre descend n end dent.

46

A treia meto consta d identific oda din carea puncte de intersectie a dou medii mo elor ua obile. In general se alege ace elasi tip de m medie mobi si difera doar perioada. Daca me cu peri ile edia ioada mica tre peste me cu perio ece edia oada mare s considera ca avem un trend asce se a n endent. Daca in a, schimb, avem o trec a mediei cu perioa mica sub media cu p cere ada b perioada ma atunci se are e consider ca trendu e scazator Iata un exemplu: ra ul r.

47

Se S observa c daca aleg cu aten media si perioada putem obtine cateva tran ca gem ntie i e nzactii profitab Cu toate aste se observa in lun Nov 200 - Ian 200 o indecizi datorata bile. e nile 05 06 ie intersectiilor repeta a celor do medii si ale pretulu ate oua ui. Nivele de S N Suport/Rezi istenta O alta utiliz a mediil mobile e identific zare lor este carea nivele de Supo si de Rez elor ort zistenta. In gener se folose o singur medie mo ral este ra obila si se al lege o perio oada. Aleger perioade de timp rea ei pentru m media mobil se face as la stfel incat m media sa joac rolul unei linii de sup ce port/rezisten pentru nta un anum trend. As mit sadar metod se aplica doar la tren da ndurile masi si confirma Pentru u trend ate. un ascende alegem p ent perioada pen care me mobila atinge mini ntru edia imele de pe acel trend. Astfel obtinem o medie de suport pen acel tren Pentru u trend des m e ntru nd. un scendent alegem perioad pentru da care me mobila atinge maxi edia imele de pe acel trend. Astfel obtin o medie de rezisten pentru nem e nta acel tren Noile m nd. medii obtinut astfel joac acelasi ro cu liniile d te ca ol drepte de su uport/reziste enta. Au insa ava antajul ca ur rmaresc mai precis tren i ndul si avem o avertizar timpurie p m re pentru mom mentul cand tre endul se term mina.

cum pretul a testat de d Se S observa c doua ori sup portul, la inc ceputul lui S Septembrie 2 2005 si la inceputu lui Noiem ul mbrie 2005. Dar deoarece media a u urmat mai indeaproape pretul semn e nalul de SELL g generat de m medie e mai p profitabil de cel gen ecat nerat de linia de suport. a Concluzii C Mediile mob sunt foa utile atu cand vr sa anali M bile arte unci rem izam un tren Deoarec sunt nd. ce foarte usor de intele multi inv es vestitori cu e experienta le pot estima direct men e a ntal. Cu toate astea se e recoman desenar lor peste graficul de pret pentru a evita eve nda rea e e u entualele gre eseli. Mediil mobile le se folosesc intotdea auna impreu cu alti in una ndicatori pen a avea confirmarea celor cons ntru a statate. La unui trend se foloseste A e ADX care im mpreuna cu mediile mo u obile pot da informatii f foarte analizau
48

credibile despre un trend. Nu se recomanda folosirea mediilor mobile cand pretul nu e pe un trend. O posibila solutie ar fi si in acest caz dar riscul e foarte mare (EMA cu perioade mici). Deoarece fac parte din categoria indicatorilor cu urmarire nu vom putea niciodata gasi, cu mediile mobile, momentele exacte in care un pret are un minim sau un maxim. Multi folosesc mediile mobile pe indicii bursieri pentru a avea o vedere de ansamblu asupra pietei. 2.2.3 Benzile Bollinger Benzile Bollinger (create de John Bollinger) sunt un indicator ce permite investitorului sa analizeze volatilitatea si valorile relative de pret pentru o actiune. In mod uzual Benzile Bollinger se prescurteaza cu "BB". Indicatorul se deseneaza prin suprapunere peste graficul de pret si este format din trei elemente: O medie mobila simpla (SMA) in mijloc O banda superioara formata din SMA plus doua deviatii standard O banda inferioara formata din SMA minus doua deviatii standard Deviatia standard e un parametru statistic ce este folosit pentru a afla volatilitatea. Folosirea deviatiei standard ne asigura o variatie foarte rapida a benzilor la miscarile bruste ale pretului. Cu cat pretul pretul are o volatilitate mai mare cu atat benzile Bollinger vor fi mai late. Calcularea BB Ca parametru de intrare nu exista decat un numar ce reprezinta perioada de timp (numarul de zile). Iata mai jos un exemplu pentru BB pe o perioada de 5 zile.

49

Se S calculeaz mai intai SMA ale carei valori v fi de fap linia centr za vor pt rala. Apoi se e calculea deviatia standard. B aza Benzile Supe erioara si inferioara se o obtin prin ad dunarea, res spectiv scaderea dublului d a, deviatiei sta andard la SM MA. Iata I mai jos un caz real Se observa ca o variat brusca a pretului fac ca benzile sa se l. a tie ce e lateasca a.

50

In I sistemul implementa pe infoBU at URSIER.ro b benzile Bollinger sunt r reprezentate doar e prin ban inferioar si cea sup nda ra perioara. Va alorile pentr ultima zi sunt afisate in partea su ru e uperioara a graficu ului. Alegerea pe A erioadei pe entru BB John Bollinger recoman folosire BB cu o p J nda ea perioada de 20 zile si do deviatii standard. oua i De fapt alegerea pe erioadei pen BB se fa pe consi ntru ace iderentul ca trebuie gas o combi a sita inatie pentru o anu umita actiun Gasirea combinatiei optime se face prin incercari succ ne. i cesive. In optima p mod nor rmal dupa o miscare fo oarte brusca a pretului se poate ca p pretul sa iasa in afara be a enzilor. Daca insa acest lucr se intamp prea des inseamna c trebuie sa alegem o p ru pla s ca a perioada ma mare ai BB. retul nu atin decat foa rar mar nge arte rginile benzi atunci p ilor putem alege o pentru B Daca pr perioada mai mica. Varianta op a ptima ar fi c pretul sa atinga din c ca cand in cand marginile B dar d BB nu sa le depaseasca de prea mu ori. Ace a ulte easta a fost m metoda vizu uala, intuitiv Unii insa folosesc va. a da isa. me, este , macar doua p puncte de ex xtrem si se o metod mai preci Si anum se stabile trendul, se cauta m alege pe erioada BB p pentru care marginile B ating pun BB nctele de ex xtrem. De ex xemplu pent un tru trend crescator se a cel putin doua punc de maxim local si se alege perio aleg n cte m e oada BB ast ca tfel punctele de maxim sa atinga m e marginea sup perioara a B Daca urm BB. matoarele m maxime trec in afara BB atun inseamna ca trebuie sa marim p nci a perioada pen BB. In acest caz ba ntru anda inferioara a BB joaca ro de banda d suport ia banda sup ol de ar perioara are rol de banda de rezisten Situatia e nta. a similara si pentru tr a rendul scaza ator. Folosirea B F BB Benzile Bol B lliger au rolu principal de a ne arat volatilitat unei acti ul ta tea iuni. Insa im mpreuna cu alti in ndicatori po fi folosi in luara u oate ita unor decizii Iata cateva moduri sim de gen i. a mple nerare de semnale de vanzare e e/cumparare e:

51

Semnal de cumparare (BUY) S e Semnalul ap la incep S pare putul unui tr rend ascend si se ba dent azeaza pe fel cum se m lul misca pretul in interiorul b n benzii Bolli inger. Se cau un sfarsit de trend d uta descendent s se urmare si este aparitia a doua min nime cu dive ergenta pozi itiva (minile ce ajung pe banda infe e erioara a BB sau in B apropier ei). Apo se asteapta pana cand pretul trece peste linia mediana a BB (adica p rea oi a d e a peste linia de SMA si daca pr A) retul se men ntine pe tren crescator atunci e sem ca putem cumpara. Atentie la nd mn m faptul ca trebuie sa avem si con a nfirmarea al indicato ltor ori. Semnal de vanzare (SELL) S Semnalul ap la sfars S pare situl unui tre ascende si se baze end ent eaza pe gasi a doua puncte de irea maxim l local. Daca dupa aceste doua maxi pretul c e ime coboara sub si sta sub li mediana a BB inia a atunci in nseamna ca avem un po osibil semna de vanzar Trebuie i al re. insa sa cauta confirm si din am mari partea a altor indicato ori. Benzile Bol B llinger se fo olosesc de as semenea si p pentru a esti aparitia viitoare a u ima a unor miscari bruste. Din pacate acea metoda nu ne da ni un indici despre dir asta a ici iu rectia vitoru trend ului despre cat va fi de mare. Insa daca f a folosim si a indicator atunci BB are un rol i alti ri B important si nici d pentru c ne ajuta s alegem m ca sa momentul op ptim de a int tra/iesi de pe o actiune. Metoda con in e nsta cautarea momentelo in care B este foart ingusta. C a or BB te Cand BB est foarte ing te gusta (subtir re) inseamn ca avem o volatilitate foarte scaz na zuta. De obicei acesta s situatie apar inaintea a re aparitiei unui tren Cautare acestor m nd. ea momente se f face vizual.

Pe P exemplu de mai sus se vede cu primele 3 zone de vo ul s um olatilitate sc cazuta (BB i ingust) au aparut in naintea unor trenduri as scendente. I Insa cel de-a 4-lea mom de volatilitate redu a al ment usa anuntat un trend ne egativ. Insa d datorita fapt tului ca pret a fost in urcare apar tul rend ar fi urm un mat trend po ozitiv. Insa n fost asa. Iata de ce t n-a . trebuie intot tdeauna sa f folosim confirmarea alt tor indicato BB ne sp ori. pune doar ca va apare u trend dar nu ne spun directia tr un r ne rendului.
52

Concluzii Benzile Bollinger ne arata volatilitatea unei actiuni. Cu cat benzile sunt mai late cu atat volatilitatea e mai mare. De asemenea faptul ca BB se ingusteaza foarte mult e un semna ca in curand va apare un trend. Insa BB nu ne poate spune directia sau intensitatea trendului. De aceea se recomanda ca in analiza tehnica BB sa fie folosit impreuna cu alti indicatori. Folosirea corecta a BB vine odata cu experienta si in general tine de subiectivitatea investitorului. De asemena trebuie tinut cont si de alegerea unei perioade optime pentru calculul BB. Atentie insa la faptul ca daca pretul atinge banda superioara sau inferioara nu insemna neaparat ca se genereaza un semnal. 2.2.4 Indicatorul MACD MACD este indicatorul cel mai utilizat in analiza tehnica. Aceasta deoarece este foarte usor de inteles si folosit de investitori. MACD este prescurtarea din engleza de la "Moving Average Convergence/Divergence" si a fost creat de Gerald Appel. Dupa cum spune si numele , MACD foloseste mediile mobile. MACD are doua caracteristici ce deriva din cele doua componente de baza ale sale. Astfel, MACD imbina indicatorul de urmarire cu cel de anticipare. Componenta de "urmarire" (temporizare, "lagging") este data de faptul ca se folosesc mediile mobile exponentiale. Componenta de "anticipare" este data de faptul ca in formula MACD apare diferenta intre doua medii mobile. Ceva similar este si la indicatorii de momentum (impuls). Astfel prin diferenta se obtine MACD ce este de fapt un oscilator cu linie centrala (pe 0) dar care nu are limite in plus sau minus. Calculrea MACD MACD are 3 parametri la intrare. In mod uzual se utilizeaza notatiile 12/26 MACD sau MACD(26,12,9) sau alte variatiuni. Ideea de baza e ca sunt prezente 3 numere ce reprezinta perioade (zile) pentru cele 3 EMA ce intra in componenta MACD. Astfel, MACD este rezultatul diferentei dintre EMA(12) si EMA(26). MACD=EMA(12)-EMA(26) Atentie la faptul ca MACD se obtine intotdeauna prin scaderea EMA cu perioada mica din EMA cu perioada mare si nu invers. Ca linie de semnal se foloseste cea de-a treia EMA care are ca perioada cel mai mic numar din cele trei. Pe langa cele doua linii prezentate anterior pe grafice mai sunt si linii verticale de culoare verde ce reprezinta histograma MACD. Aceasta histograma se obtine prin diferenta intre MACD si EMA(9). Cei trei parametri ai MACD au valorile implicite 26, 12 si 9. Se recomanda folosrea unor perioade mici pentru actiunile cu fluctuatii mari si a unor perioade mari penru actiunile cu variatii mici. Combinatia 26,12,9 a fost recomanadata de autor (Gerald Appel) si e considerata de multi ca fiind optima pentru majoritatea actiunilor. Semnificatiile MACD MACD este folosit pentru generarea de semnal de tip BUY (cumparare) si SELL (vanzare). Se folosesc pentru aceasta intersectiile dintre MACD si EMA(9), intersectia MACD cu linia de la 0 , trecerea histogramei prin 0 precum si divergenta MACD. Astfel, MACD este mai mare ca 0 cand EMA(12) e mai mare decat EMA(26). Cand EMA(12) are valori mai mici decat EMA(26) atunci si MACD va avea valori negative. Daca MACD trece de la valori pozitive
53

la valori negative (a i adica trece s linia de la 0) se con sub nsidera a ave un posib semnal d tip em bil de SELL (" "bearish"). S Similar daca MACD tre deasupr liniei 0 se considera c avem un posibil a ece ra e ca semnal BUY ("bull lish"). Am p precizat ca e semnal "po osibil" deoa arece avem n nevoie de co onfimare din partea altor indi icatori. Sem mnale se pot obtine si pr gasira m rin momentelor i care MAC se in CD intersecteaza cu EM MA(9). Astf , daca EM fel MA(9) trece deasupra M e MACD se co onsidera ca e SELL ("bearis iar daca EMA(9) tr sh") a rece sub MA ACD atunci e BUY ("bu ullish"). Tre ebuie observ aici vat nci ACD este ma mare ca E ai EMA(9) inse eamna ca si histograma MACD are valori i a e ca, atun cand MA peste 0. Iar daca MA ACD este m mica dec EMA(9) atunci si histograma a valori su 0. mai cat ) are ub Tocmai acesta e sco opul desena histogram , si anum observar usoara a acestor mo arii mei me rea omente. CD observa si di ivergenta po ozitiva sau n negativa fat de graficu pretului. S aceste ta ul Si La MAC se mai o semnale sunt utile p e pentru inves stitori.

In I exemplul de mai sus se observa cateva situa tipice. A l s atii Astfel, la inc ceputul lunii i Noiemb 2005 se observa cum MACD a trecut deas brie m supra EMA( Histogra a deven (9). ama nit pozitiva ceea ce anu un sem BUY. E adevarat c trendul ne a unta mnal ca egativ era in puternic si nca c probabil majoritatea ar fi crezu ca e un se l ut emnal fals. F Faptul ca int tradevar ave un trend pozitiv e em d confirm de trecere MACD p mat ea peste linia d 0 la sfarsi lui Noie de itul embrie (prim sageata r ma rosie). Apoi la mijlocul lui Decembrie histograma coboara u sub zero dar trendu nu se inve i e usor o ul erseaza ci o doar o consolidar La incepu lui 2006 trendul pu re. utul uternic revin dar e foar scurt deo ne rte oarece la inceputu lui Februa apare d o trecere scurta a hi ul arie deja istogramei s zero si i plus apare si o sub in e
54

divergenta negativa. Divergenta semnaleaza faptul ca trendul pe termen mediu se va inversa in curand. Apoi la mijlocul lui Martie MACD ia valori negative confirmand trendul descendent. Scaderea pare a se termina la mijlocul lui Aprilie cand histograma trece din nou la valori pozitive. Pe acest caz descris anterior se pot observa cateva aspecte importante. Si anume,nu exista o corelatie intre intersectia MACD cu EMA(9) si intersectia MACD cu linia 0. Aceste doua evenimente pot apare impreuna sau separat. Faptul ca cele doua evenimente se confirma reciproc inseamna ca putem avea mai mare incredere in ceea ce arata ele. In plus in cazul in care pretul nu e pe un puternic trend este posibil ca intersectia dintre MACD si EMA(9) sa apara frecvent si astfel sa obtinem o multitudine de false semnale. Semnale Bullish (BUY) obtinute cu MACD Cu MACD se pot obtine semnale de tip BUY ("bullish") prin: Divergenta pozitiva MACD trece peste EMA(9) ("Bullish moving average crossover") MACD trece peste linia centrala de la 0 ("Bullish centerline crossover")

Divergenta positiva apare cand MACD creste in timp ce pretul scade. Acest fapt se interpreteaza ca o posibila viitoare schimbare de trend. MACD trece peste EMA(9). Aceasta insemna ca histograma devine pozitiva. Se genereaza astfel semnale de BUY dar nu putem avea tot timpul incredere in ele. De multe ori apar astfel de semnale la intervale de cateva zile. Nu le putem considera ca fiind viabile si reale pentru ca daca am vinde si cumpara foarte des atunci am pierde o gramada de bani pe comisioanele platite brokerului. Unii investitori se mai folosesc de un aspect al histogramelor. Astfel asa cum MACD poate dorma o divergenta tot asa si o histograma poate forma o divergenta. De obicei histograma se mai interpreteaza ca fiind intensitatea trendului. Astfel putem observa ca atunci cand histograma scade in valoare absoluta trendul pe termen scurt slabeste. Cei ce doresc sa maxmizeze profitul urmaresc acest aspect si cand observa ca trendul slabeste se pregatesc sa actioneze. Iata un astfel de caz:

55

La L sfarsitul lui Februar si inceputul lui Mart se observ cum trend negativ slabeste rie tie va dul si apare o divergent pozitiva p histogram MACD. Momentul optim de cu ta pe ma umparare a f la fost sfarsitul lui Februar dar si ris era foar mare deo l rie scul rte oarece nu av veam confim marea altor i indicatori. Se obser cum in l rva luna Martie pretul a tre desupra pragului de rezistenta de la 0.56R e ecut a e RON. Trecerea s-a facut p un volum mult mai m fata de saptamanil anterioare ceea ce semnifica a pe m mare e le e faptul ca trendul po a ozitiv e pute ernic. Tot ac cum MACD trece peste linia centra Apoi spr D ala. re sfarsitul lui Martie vedem cum trendul poz l m zitiv slabest si histogra MACD scade lent spre 0. te ama D Observa ca mome am entele de ma axime de pe histograma corespund cu momen e a d ntele optime de vanzare si de cump parare. Acea tehnica de a obtine semnalele d BUY si S asta de SELL este fo foarte riscanta deoarece pot apare oricand miscar neprevazu ale pretu si riscul pierderii un sume a ri ute ului l nor de bani este major. MACD trec peste lin centrala de la 0. Ac M ce nia a ceste interse ectari apar d obicei mu mai rar de ult decat ce de la caz precent. Ele arata de obicei tren ele zul e ndul pe term lung. men Semnale Be S earish (SEL obtinut cu MACD LL) te Cu MACD se pot obtin semnale de tip SELL ("bearish" prin metode similare cu ce s-a ne L ") prezenta anterior: at D Divergenta negativa a M MACD trec sub EMA ("Bearish moving average c ce A(9) crossover") ) M MACD trec sub linia centrala d la 0 ("Be ce a de earish cente erline cross sover")
56

Divergenta negativa apare cand MACD scade in timp ce pretul creste. Acest fapt se interpreteaza ca o posibila viitoare schimbare de trend. MACD trece sub EMA(9). Situatia este similara cu ceea ce s-a prezentat la "MACD trece peste EMA(9)". Diferenta consta in faptul ca acum semnalul generat e de tip SELL si ca totul e in oglinda. MACD trece sub linia centrala de la 0. Trecerea sub linia 0 este semnul ca trendul negativ e pe termen mediu/lung. Semnale combinate Semnalele ce se obtin cu MACD trebuiesc confirmate cu alti indicatori. Unii investitori folosesc MACD si pentru generare si pentru confirmare. Astfel, daca avem o divergenta pozitiva si o trecere a MACD peste linia centrala atunci putem avea o mai mare incredere ca un trend pozitiv se formeaza. Ideea de baza consta in a gasi cat mai multe semnale ce sa se confirme unele pe altele. Cu cat sunt mai multe cu atat putem avea o mai mare incredere in semnalele astfel generate. Avantajele MACD Primul avantaj ar fi ca MACD are o componenta ce arata trendul (indicator de urmarire) si o componenta ce arata intensitatea (momentum, taria). In acest fel se combina avantajele celor doua mari tipuri de indicatori. Astfel faptul ca putem fi avertizati din timp asupra viitoarelor posibile miscari de pret este de maxima impotanta pentru orice investitor (vezi divergenta). Cei trei parametri ai MACD pot fi ajustati pentru a optimiza momentele de aparitie a semnalelor. Dezavantajele MACD Cel mai mare dezavantaj este faptul ca MACD se calculeaza din medii mobile. Astfel vom avea tot timpul o intarziere in gasirea momentelor optime de vanzare/cumparare. Un alt aspect este faptul ca MACD nu trebuiesc folosite ca indicator de supravanzare/supracumparare. Trebuie reamintit faptul ca MACD nu are limite pentru valorile sale. De aceea MACD are valori ce depind de fiecareemitent in parte si nu se pot face comparatii intre emitenti pe baza MACD. O alta problema e faptul ca MACD se calculeaza pe baza valorilor absolute ale mediilor si nu pe baza procentelor. Astfel daca pe o perioada lunga de timp pretul unei actiuni a variat foarte mult nu se pot face comparatii intre perioada in care pretul era mic fata de perioada cand pretul era mare. Histograma MACD Histograma MACD a fost creata in 1986 de Thomas Aspray. Ea avea ca scop anticiparea miscarii MACD. Asa cum s-a prezentat anterior histograma se obtine prin diferenta intre MACD si EMA(9). Interpretarea si modul de folosire au fost descrise anterior. Principalul avantaj al histogramei e ca putem anticipa miscarea MACD. Dezavantajul ei e ca este derivata unei derivate a pretului. In felul acesta e posibil ca sa apara semnale false mai des decat la MACD. De aceea se recomanda folosirea ei intotdeauna impreuna cu alti indicatori. 2.2.5 Oscilatorul Stochastic
Oscilatorul Stochastic a fost creat de George C. Lane la sfarsitul anilor 50. Oscilatorul

reprezinta o indicatie a intensitatii (tariei) unei schimbari/variatii de pret si arata raportul in care
57

se afla p pretul de inc chidere pent ziua cure fata de minimul si maximul di perioada selectata. tru enta in Daca Os scilatorul St tochastic aju unge la valo mari inse ori eamna ca av o acumu vem mulare (cu pr resiune la cumpara iar daca ajunge la v are) a valori foarte mici atunc avem o di e ci istributie (pr resiune la va anzare). Calcularea C a Oscilatorul Stochastic a ca param O are metri de intr doua nu rare umere. Unul reprezinta perioada l de timp pe care se f face calculu (numarul d zile) si se noteaza cu %k iar cel ul de e u lalalt e numa de arul perioade pentru filt e trarea rezultatului si se n noteaza cu % In siste %D. emul implem mentat in ex xemplu linia ver reprezin raportul d rde nta dintre valoa la zi si d area diferenta ma ax-min. Par rametrul %K K controle eaza aceasta linie. Linia maronie es controlat de param a a ste ta metrul %D si reprezinta media i mobila s simpla a lin verzi. Ca valori imp niei a plicite se fol loseste %D= si %k=14 =3 4. Iata I formula de calcul: a

Modul de in M nterpretare e urmator Daca de exemplu p este rul. e pentru %K o obtinem un n numar 23.34 ac ceasta insea amna ca valo oarea de inc chidere pent ziua cure este de 23.34% din diferenta tru enta n extreme (maxim minus minim) din peri elor m ioada select (%K). B tata Bineinteles c 0% insea ca amna ca valoarea curenta e m a minimul per rioadei alese iar daca Stochastic da 100 inseam ca sunte pe un e a mna em maxim. Linia %D a rol de fil valoarea lui %K si e o simpla m are ltra a media mobi De asem ila. menea, aceasta linie serveste si ca linie de semnal (trigger). e Trebuie men T ntionat faptu ca Oscila ul atorul Stochastic poate f de trei fel fi luri: Slow, F si Fast Full. Pe acest site e implement doar var tata rianta Slow pentru ca ar mai putin sanse de a genera re ne semnale false. e Folosirea F Daca Oscila D atorul Stoch hastic ajunge sub linia d la 20 inse e de eamna ca av supra-vanzare, vem iar daca ajunge pest 80 inseam ca avem supra-cum a te mna m mparare. Tot autorul acestui osci tusi ilator recoman ca sa se considere s nda e semnal in m special p mod parasirea zo onelor de ex xtrem (<20 s >80) sau si asta d deoaarece pr retul unei ac ctiuni poate sa mai crea asca mult pa trendul s opreste. ana se Semnale de cumparare/ S /vanzare se mai pot gen si daca linia %K se intersectea cu nera e aza %D. De ezavantajul e ca aceste i intersectii ap destul d des si mu astfel de semnale su false. par de ulte e unt Se S pare ca c mai de in cel ncredere sem genera este cel ce apare pe o divergenta. Astfel, mnal at e pentru u semnal de BUY treb sa astep un buie ptam sa se fo ormeze o div vergenta po ozitiva cand Stochastic este sub pragul de la 20 (sau in apropiere). De obicei a a aceste creste apar ca d eri doua e are hotarata pes linia de l 20. Abia a ste la acum e sem de cump mnal parare. cocoase si apoi apa trecerea h Pentru s semnalul de vanzare cau utarease fac similar. A ce Atentie insa la faptul ca trebuie ca c cautam si confirm marea altor in ndicatori.

58

Exemplu E Se S observa c cum pe fond unui tren pozitiv a dul nd apare o dive ergenta nega ativa. Exact la moment la care S tul Stochastic co oboara sub l linia de la 80 apare o va anzare mare iar in acea zi pretul e scade m mult. Apoi ca oscilato trece sub linia de la 50 apare d nou o sca and orul b a din adere brusca de pret. a E semnu ca cineva a folosit an ul a naliza tehnic si a vandu masiv can a observ ca trendu da ca ut nd vat ul semne s devina ne sa egativ.

2.2.6 In ndicatorul d Acumula - Distrib de are butie Acest indica face par din categ A ator rte goria acelor care iau in calcul si v ra n volumele zil lnice de tranzact tionare. Treb tinut co ca nu toti indicatori iau in calc si volum de tranza buie ont ii cul mul actionare ci doar v valorile de p (inchide deschid pret ere, dere, minim si maxim). De aceea in ndicatorul d de Acumul lare/Distribu e mai sp utie pecial si des de mult folosit de tr stul raderii/brok kerii de pe p pietele cu experien Indicato pleaca d la premis ca volum precede p nta. orul de sa mul pretul. Volu umul (de tranzact tionare) reflecta numaru de actiuni tranzaction ul i nate. Acest numar de ac ctiuni tranza actionate e o indic catie a banil transfera prin inter lor ati rmediul acti iunilor emite entului. De multe ori o miscare a pretului e anticipata de o creste a volumu de actiu transfera Aceasta e ideea de baza din a ere ului uni ate. a indicatorilor de volum. In literatura de limba e r a engleza, sum transfe mele erate prin actiuni se spatele i mai num mesc generic "money fl c low" (sau "v volume flow iar indica w") atorii: "mon flow ind ney dicators".

59

Indicato ce iau in calcul si vo orii n olumul ince earca de fapt sa anticipe viitoarea miscare a p t eze a pretului pe baza corelatiilor cu numarul de actiuni tranzactionate. r l Indicatorul A I Acumulare/ /Distributie a fost creat de Marc Ch haikin. Modul de c M calcul Pentru a intelege metod P dologia de c calcul este p prezentat un mic istoric si modul cu s-a um ajuns la crearea ace estui indicat tor. In I 1963, Joe Granville a creat indic e catorul OBV ("On Bala V ance Volum care a fo prima me") fost incercar de a crea un indicator ce tine con de volum de tranza re r nt mul actionare. O OBV este rel lativ simplu s se calcule si eaza prin adu unarea volu umului, daca pretul a cr a rescut si scad derea lui da pretul aca a scazut Linia OBV se compar cu graficu de pret si se cauta di t. V ra ul i ivergente sau alte confir u rmari pentru s semnale. Indicatorul de Acumula I are/Distribu creat de Chaikin are o abordare putin difer utie e e rita. Asa cum am prezentat a m anterior, OB se bazeaz pe valori de inchid ale pret BV za ile dere tului si daca a inchider curenta e mai mare decat inchid rea derea zilei p precedente a atunci volum se aduna. mul Chaikin nu tine cont de variatia va C e alorii de inch hidere de la o zi la alta ci de ceea c face ce pretul in ntr-o anumit zi. Astfel se calculea un numa (numit CL care rep ta aza ar LV) prezinta poz zitia relativa a valorii de inchidere f de minimul si maxi e fata imul acelei zile (sau perioade).

Valoarea CL (prescur V LV rtarea de la "Close Loca ation Value") are valori intre 1 si - si ia -1 valoarea 0 daca inc a chiderea e la mijlocul di a istantei intre valoara mi e inima si cea maxima. a Astfel sunt 5 combinati de baza: A ii C CLV=1, dac valoarea de inchider e aceeasi cu valoarea maxima ca re a C CLV= intre 0 si 1, daca valoarea d inchidere e mai mica decat valoa maxima dar mai a de area a mare m decat j jumatatea C CLV=0 , da pretul de inchidere e exact la ju aca e umatatea dis stantei intre minim si m maxim C CLV= intre 0 si -1, dac valoarea d inchidere e mai mare decat valo ca de e e oarea minim dar mai ma mica m decat j jumatatea C CLV=-1, da valoarea de inchidere e aceeasi cu valoarea minima aca a i a Valoarea CL astfel ob V LV btinuta se in nmulteste cu volumul si se adauga la suma tota pentru u i ala valoarea indicatoru pe perio a ului oada selectat E de men ta. ntionat ca in ntotdeauna v valoarea de inceput a indicato orului este 0 pentru oric perioada a selecta p ce am pentru afisar Linia ce se afiseaza este re. suma to otala a tuturo produselo obtinute p or or pentru fiecare zi. Folosirea in F ndicatorul A Acumulare e/Distributi ie Cu C acest ind dicator se po obtine sem ot mnale SELL L/BUY la fe ca la orice alt el e indicato or/oscilator. De asemenea se folose adesea p este pentru confi irmarea alto indicatori. or Semnele de tip BUY (cumparare S e e) Semnalul de cumparare apare atun cand indi S e e nci icatorul form meaza o div vergenta poz zitiva. Inseamn ca tot ma multi bani sunt folosi pentru a c na ai i iti cumpara act tiuni. Atenti insa la div ie vergentele pozitive slabe sau p mici. C mai de i e prea Cele incredere su divergen unt ntele mari ca amplitudin si a ne foarte ab brupte (sum imense pe perioade m de timp Se cauta indeosebi tr me e mici p). rendul si
60

divergentele pe durate mari de timp (cel putin cateva luni). Nu e un indicator pentru speculatori (timp scurt) ci pentru investitori (timp mediu/mare). Ca semnal de confirmare se foloseste pentru a verifica seriozitatea unei miscari de pret. Astfel, daca pretul creste dar indicatorul sta sau scade inseamna ca acea crestere nu e credibila caci se bazeaza pe volume mici de tranzactionare. In general daca volumul creste inseamna ca e o confirmare de trend, indiferent daca trendul e in sus sau in jos. Daca de exemplu pretul a ajuns aparent la un prag de rezistenta dar indicatorul Acumulare/Distributie e tot pe crestere e semn ca va urma o strapungere a rezistentei si un nou trend pozitiv se va forma (adica e "presiune mare la cumparare" cum spun analistii). Semnele de tip SELL (vanzare) Generarea de semnale SELL e oarecum echivalenta cu ceea ce s-a prezentat anterior. De aceasta data se cauta divergenta negativa. Se identifica trendul pe termen lung (luni) si se compara cu evolutia pretului. Divergentele negative mici sau slabe ca amplitudine trebuie privite cu suspiciune caci pot fi semnale false. Concluzii Indicatorul Acumulare/Distributie este un mod de a estima cantitatea de bani investita intr-o actiune. Ca indicator de volum ne arata presiunile pe care le fac investitorii. Un trend crescator inseamna ca e presiune la cumparare iar daca trendul e negativ inseamna ca vanzatorii domina piata. Indicatorul se foloseste adesea pentru a verifica increderea pe care o putem acorda unei miscari de pret (trend). Un exemplu

61

Pe P grafic su marcate 3 momente importante. Cu 1 sunt n unt . notate cresterea si scad derea brusca d primava anului 20 din ara 005. Se obse erva ca desi pretul a cre escut brusc t totusi indica atorul nu a facut-o Rezulta d ca aceea crestere a fost specula o. deci a ativa si s-a f facut pe vol lume mici. E ceea ce in limba econom e cunoscut ca "bubb (bula). ajul mic ble" Momentul m M marcat cu 2 ne arata un lucru intere esant. Desi v volumul e m si e ver totusi mare rde, indicato coboara brusc.Acea se poate produce d orul a asta e doar daca in ziua respectiva pretul d de inchider a fost foa aproape de valoarea minima, as re arte a stfel coefici ientul CLV avand valoa are negativa Indicatoru a avut dre a. ul eptate cand a anticipat o scadere do ca a fost de scurta d oar t durata (panica) Apoi trend pozitiv a revenit si indicatorul a crescut in consecinta. E semnul c aceasta ). dul n ca crestere nu e specul lativa. Se ob bserva acum volumele mai mari de tranzaction m e nare. Mai ob bservam cum din Dec 2005 p n pana in Apr 2006 indic r catorul a fost relativ con nstant,ceea c inseamna ca nu au ce a mai apa bani noi in piata iar cresterea b arut i r brusca din Ia 2006 a fo speculati an ost iva. ndicatorul s Oscilatorul Aroon si 2.2.7 In Indicatorul a fost creat de Tushar Chande in 1995. Nume provine din limba S I l ele Sanscrita si s-ar tr raduce prin "Prima raza a diminetii Numele a fost ales d autor pen a sugera faptul ca a i". de ntru a indicato e destin sa semna orul nat aleze aparitia unui nou t a trend. Indica atorul Aroon se foloses pentru ste a determ daca ac mina ctiunea e pe un trend sa nu si cam cat de pute e au m ernic este tre endul. Aroo este on folosit in ndoua form de indica si de osc me: ator cilator. Fiec vor fi d care descrise in detaliu mai jo os.
62

Modul de calcul Indicatorul Aroon este format din doua linii numite "Aroon sus" si "Aroon jos". Indicatorul are ca parametru doar numarul de perioade (zile) pe care se calculeaza. Linia "Aroon sus" reprezinta timpul (in procente) ce a trecut intre inceputul perioadei de calcul si punctul de maxim absolut din acea perioada. Daca ultima valoare a pretului pe perioada selectata e cea mai mare din toata perioada, atunci linia "Arron sus" are valoarea +100. Pentru fiecare perioada care trece si care nu are un mou maxim, linia Aroon sus scade cu (1/nr)x100. Formula pentru linia "Aroon sus" este [[(nr zile)-(nr zile de la ziua cu valoare maxima)] / (nr zile)] x 100 In mod similar se calculeaza si linia "Aroon jos": [[(nr zile)-(nr zile de la ziua cu valoare minima)] / (nr zile)] x 100 de exemplu daca vrem sa calculam valoarea pentru "Aroon sus" pe o perioada de 20 zile si in aceste ultime 20 zile pretul a avut cea mai mare valoare in ziua a 8-a (adica cu 12 zile in urma), atunci avem ((20-12)/20)x100 = (8/20)x100 = 40. In mod similar se calculeaza pentru "Aroon jos" Oscilatorul Aroon Oscilatorul Aroon se calculeaza pe baza valorilor obtinule la Indicatorul Aroon. Astfel valoarea pentru oscilator se obtine scazant valoarea Arron jos din Aroon sus. Deoarece cele doua linii ale indicatorului au valori doar intre 0 si +100, rezulta ca oscilatorul va avea valori intre 100 si +100. Am obtinut astfel un oscilator cu linia centrala la valoarea zero. Folosirea Autorul recomanda urmatoarele interpretari. Cand ambele linii ale indicatorului coboara simultan si au valori foarte apropiate inseamna ca avem un moment de consolidare si ca nu avem nici un trend. Cand linia Aroon sus trece sub 50 inseamna ca actualul trend (crescator) si-a pierdut puterea de a mai creste. Similar, cand Aroon jos trece sub valoarea 50 inseamna ca actualul trend negativ si-a pierdut puterea. Valorile peste 70 arata un trend puternic de acelasi fel ca si linia (Aroon sus = trend pozitiv, Aroon jos = trend negativ). Oscilatorul Aroon arata un trend pozitiv daca e peste valoarea 0 si un trend negativ daca e sub valoarea 0. Cu cat oscilatorul e mai departe de linia centrala (linia 0) cu atat trendul e mai puternic. Uneori oscilatorul poate avea valori de 0 sau foarte apropiate. In acest caz e o indecizie in piata si inseamna ca nu avem nici un trend. Exemplu pe un caz real:

63

Sunt marcat pe grafic 3 semnale. Primul este de vanzare (SELL) dar care nu este asa de S te e e r sigur pe entru ca osci ilatorul cobo doar pa la -60 ia linia Aroo jos urca d oara ana ar on doar pana la 65. Asta a inseamn ca e doar un trend sla care nu in na ab nverseaza tr rendul pe te ermen lung. Avem conf fimarea ca trendul crescator e p puternic can apare sem nd mnalul de cu umparare. S observa c oscilatoru creste Se ca ul ca valoa spre +10 ceea ce in are 00 nseamna ca trendul dev din ce in ce mai pu vine n uternic. Apoi oscilatorul nu mai s scade sub 0 decat la mij jlocul lunii Feb 2006. T Trendul desc cendent e cl aratat lar de oscilator care se apropie foa mult de valoarea de la -100. Ap pretul in arte e poi ncearca un m trend mic pozitiv d care e fo dar oarte slab si nu duce os i scilatorul cu mult peste +20. u 2.2.8 Os scilatorii A ADX, Willia %R si I ams Indicatorii ATR, RSI Oscilatorul ADX are m O l menirea de a arata cat d puternic e un trend fi ca e trend negativ de ie d sau pozi itiv. Denum mirea vine de la "Averag Direction Index" si a fost crea de J. Well e ge nal i at les Wilder. Indicatorul se foloseste in special pentru conf e firmarea sem mnalelor dat de alti ind te dicatori.
64

ADX poate avea valori intre 0 si 100, si cu cat e mai mare cu atat trendul curent e mai puternic. In mod uzual ADX are valori in zona 20-40. Destul de rar ia valori mai mari de 60. ADX nu tine cont de tipul trendului ci doar de intensitatea (puterea) lui. Rezulta deci ca poate fi folosit si pentru trendul pozitiv dar si pentru cel negativ si ca este necesar ca mai intai stabilirea tipului de trend existent. De aceea ADX se foloseste in special la confirmarea altor indicatori. ADX mai poate fi folosit si pentru detectarea timpurie a unui sfarsit de trend. Astfel daca observam ca trendul slabeste mult (ADX scade spre 20) inseamna ca e posibil ca trendul sa se opreasca. De asemenea trecerea ADX peste 20 si cresterea peste 40 e considerata de unii ca o aparitie posibila a unui nou trend. Indicatorii de directie ADX se obtine din alti doi indicatori +DI si -DI numiti "Directional Indicators" (indicatori de directie). Acesti doi indicatori se afiseaza impreuna cu ADX. +DI si -DI se folosesc pentru a genera semnale BUY si SELL la intersectia lor. Astfel daca +DI trece peste -DI inseamna ca avem BUY. Daca -DI trece peste +DI inseamna ca avem semnal SELL. Aceste semnale sunt de luat in consideratie doar daca avem un trend clar. Altfel ele se vor intersecta foarte des. Bineinteles ca se vor folosi si alti indicatori pentru confirmare. Exemplu Pe grafic sunt marcate momentele de SELL/BUY obtinute cu +DI si -DI. Semnalul SELL de la sfarsitul lunii Iulie 2005 este credibil deoarece apare la o valoare mare a ADX si in plus avem si o mica divergenta negativa. Semnalul BUY de la mijlocul lunii Noiembrie e doar ipotetic pentru ca la acea data avem si ADX cu valori foarte mici. Deci ne-ar fi trebuit alti indicatori pentru confirmare. Semnalul SELL de la mijlocul lunii Decembrie 2005 apare prin crestrea puternica a lui -DI si inseamna ca vanzatorii domina piata. Semnalul BUY din primele zile ale lui 2006 apare brusc si e determinat de cresterea brusca a pretului. In luna Ianuarie observam o divergenta negativa mare iar prima saptamana din Februarie 2006 ne aduce si semnalul SELL. Nu trebuiesc luate in considerare valorile pentru ADX, +DI si -DI din prima luna afisata pe grafic deoarece pot reprezenta informatii eronate , datorate modului de calcul. RSI RSI este un oscilator creat de J. Welles Wilder si introdus pentru prima data in anul 1978 in cartea sa "New Concepts in Technical Trading Systems". RSI este prescurtarea de la Relative Strength Index, ceea ce in romaneste s-ar traduce prin Indicele Puterii Relative. RSI compara de fapt cresterile cu scaderile de pe o anumita perioada. RSI are valori intre 0 si 100 si autorul recomanda folosirea ca parametru de intrare a unei perioade de 14 zile. Calcularea RSI Pentru a simplifica, RSI se compune din cateva elemente simple: Castigul mediu, Pierderea medie, Primul RS si RS filtrat. Pentru o perioada de 14 zile, Castigul mediu este suma tuturor castigurilor impartita la 14. Chiar daca de exemplu pentru acea perioada sunt doar 4 zile in care pretul a crescut ele se aduna si se impart la 14. In mod similar se procedeaza pentru scaderi si se obtine Pierderea medie. Apoi se calculeaza Primul RS prin impartirea Castigului mediu la Pierderea medie, obtinute anterior. Formulele de calcul pentru RSI:
65

E important de observa ca Pierder medie si Castigul m t at rea i mediu nu sun medii mob asa nt bile cum sun SMA si E nt EMA. Folosirea R F RSI Cu C RSI se p genera tr tipuri de semnale: pot rei Supra-vanz S zare/Supra a-cumparar re Autorul reco A omanada fo olosirea nive elelor 30 si 7 ca pragur pentru sup 70 ri pra-vanzare si e respectiv supra-cum mparare. In g general daca RSI urca d la valori mici si trece de pragul de la 30 de se consi idera ca a in nceput un tre pozitiv. In mod sim end milar pentru trendul neg gativ care se e consider valabil do daca RS coboara d la valori m sub lim de la 70 Trebuie ti ra oar SI de mari mita 0. inut cont si de fap ca pe un trend mare (luni/ani) pot exista tr ptul n e renduri mai mici. Acest se cauta pentru a tea a afla mom mentele opt time de intra are/iesire de pe o actiun e ne. Diverdenta D a Divergenta se cauta viz pe grafi si are sco D zual ice opul de a se afla daca tr e rendul se va a schimba Metoda e similara cu gasirea div a. u vergentei la MACD sau la alti indic u catori. Intersectia cu linia cen I ntrala (de l 50) la E foarte sim mplu de caut punctele de interseci cu linia d la 50. Dac RSI depa tat ie de ca aseste linia cen ntrala se con nsidera ca e trend ascen ndent iar dac RSI trece sub linia centrala atun e trend ca e nci descend dent. Trebuie ream T mintit faptu ca avem n ul nevoie de co onfirmarea a altor indicato Nicioda nu ori. ata trebuie s luam o de sa ecizie doar pe baza unu singur ind ui dicator. Risc e prea m cul mare. Un U exemplu practic u Pe P figura de mai se obs e serva cum d trendul p desi pozitiv era f foarte putern totusi RSI anunta nic prin div vergenta neg gativa o viito schimb de trend Aceasta e oare bare d. evolutie e co onfirmata ap de poi trecerea RSI sub lin de la 50. Cine a van a nia . ndut atunci a evitat trend negativ ce a urmat. dul

66

Williams % W %R Williams % este un in W %R ndicator ce a arata intensi itatea variat unui pre El a fost d tiei et. dezvoltat de Larry Williams s este oarec y si cum asemen nator cu Osc cilatorul Sto ochastic. Wi illiams %R se folosest in mod sp te pecial pentru a afla mom u mentele de s supra-vanzare si de supr ra-cumparar Acest re. indicato are valori intre 0 si -1 or 100. Se cons sidera ca zo de supra ona a-cumparare este intre 0 si -20 iar e zona de supra-vanz este intr -80 si -10 zare re 00. Williams % uneori n W %R, notat simplif ficat ca "%R arata rela intre pre de inch R", atia etul hidere si domeniu dintre minim si maxi pe o anu ul im umita perioa Ca valoare de intrar nu are de un ada. re ecat numar c reprezinta numarul d zile pe care se face ca ce a de alculul. Cu cat pretul de inchidere pentru o e anumita zi e mai ap a proape de va aloarea max xima pe peri ioada aleasa cu atat Wil a lliams %R e mai este aproape de zero (ad mai ma e dica are). Si cu ca valoarea d inchidere este mai ap at de e proape de v valoarea minimei pe perioad selectata c atat %R este mai aproape de -10 (adica e mai mic). i da cu 00 Modul de c M calcul In I mod tipic Williams % este cal c %R lculat pentru o perioada de 14 zile. Formula de calcul u a e este :

Unde Val_m si Val_m sunt va U max _min alorile de ma axim si min pe toata perioada al nim leasa.
67

Folosirea F Williams % este un oscilator cu b W %R banda. El ar doar niv rata velele de sup pra-vanzare si de e supra-cu umparare. D Daca un pret a ajuns la u t unul din ace nivele n inseamna neaparat ca avem este nu a a un semn de SELL ori de BUY Unii folo nal L Y. osesc Willia %R pen a determ momen optim ams ntru mina ntul dupa ce trendul se s schimba. Se asteapta m intai ca tr e mai rendul sa se opreasca si sa avem e i certitudi inea ca se in nverseaza. A Apoi se caut momentu in care %R iese in ben ta ul R nzile de ext trem si intersecteaza linia d la -50. Se foloseste i de e intotdeauna impreuna cu alti indica atori. Williams % se mai fo W %R oloseste si pe directia trendului. Se cauta mom mentele optim de a me intra sau iesi de pe o actiune. A u Astfel pe un trend ascen ndent se cau momente de supra uta ele a-vanzare si se cum mpara la ace moment pentru a s ele te specula viito oarea crester puternica Pe un tren re a. nd descend se cauta momentele de supra-c dent a e cumparare p pentru a pute vinde la p ea preturi mari Aceasta i. utilizare e oarecum generala pe e m entru toti os scilatorii cu banda. Un U exemplu practic u Pe P figura de mai jos se observa cum dupa ce a stat la valo de suprae m ori -vanzare %R a R crescut b brusc si a depasit linia de la -50. A fost semna ca ia na alul astere un tren pozitiv. A venit nd oarecum brusc dupa ce a stat p zona de su m a pe uport doua l luni (Nov si Dec 2005) si nu a fost detectat i ) t de unii i indicatori. A Apoi pe sfar rsitul lunii F 2006 tre din nou b Feb ece brusc sub linia de la -50 si 0 ajunge d direct la zon de suprana -vanzare. E semnal clar ca trendul n r negativ e pu uternic.

68

Indicatorul ATR I l Indicatorul A I ATR a fost prima data introdus de J. Welles W Wilder in 19 978. ATR es ste prescurt tarea de la " "Average Tr Range". Indicatorul ATR este d rue l destinat a ar volatilit rata tatea unei actiuni. El se bazea pe alt ind aza dicator num "True Ra mit ange" (TR). TR se obtin prin difer ne renta intre a mple valorile pe care le ia un pret in doua zile consecutive. ATR reprezinta media mobila sim a TR arul u. pe numa de zile specificat ca parametru True Range T TR T se obtin conform c imaginea de mai jos. ne cu a .

69

Cele 3 cazuri din imagine reprezinta modul de calcul al TR pentru cazurile in care pretul de deschidere pentru o anumita zi este diferit de cel de inchidere din ziua precedenta. Avem astfel 3 cazuri: Max minus min pentru ziua curenta. Max curent minus inchiderea anterioara daca in ziua curenta avem "gap up". Inchiderea anterioara minus minim curent daca in ziua curenta avem "gap down". Astfel intotdeauna TR este un numar pozitiv. "Gap up" reprezinta ruptura ce se realizeaza cand pretul de deschidere dintr-o zi este mai mare decat pretul de inchidere din ziua precedenta. "Gap down" reprezinta ruptura ce se realizeaza cand pretul de deschidere dintr-o zi este mai mic decat pretul de inchidere din ziua precedenta. Imaginea de mai sus a aratat 3 posibile cazuri , unul cu "gap down" (B) si doua cu "gap up" (A si C). Folosirea ATR este folosit doar pentru a afla volatilitatea unei actiuni. El nu genereaza semnale de BUY sau SELL. Deoarece seamana conceptual cu Benzile Bollinger acest indicator e folosit pentru a anticipa o posibila miscare de pret. Cand ATR ajunge la nivele de extrem se spune ca e posibil ca sa apara o viitoare miscare de pret. Nu ne spune insa cand, in ce directie si cu ce intensitate. Valoarea ATR nu este importanta, ci doar punctele de extrem (minim si maxim). Pe graficul ATR nu sunt prezente valorile pentru TR. Aceasta deoarece majoritatea emitentilor BVB au o volatilitate mare si daca ar fi afisat ATR impreuna cu TR atunci s-ar putea distinge foarte greu valorile lui ATR. Exemplu Momentele de maxim de pe graficul ATR corespund cu momentele cand pretul are formatiuni de tipul "gap up" si "gap down". Se observa ca dupa fiecare din aceste momente trendul s-a terminat sau s-a schimbat.

70

2.3 Sabloane de tip Candlesti p ick Scurta istor S rie Un U grafic ce contine informatii de pret poate a e avea mai mu forme. J ulte Japonezii au fost u primii c au folos analiza te care sit ehnica inca din secolul 17 in comer cu orez (piata orezu rtul ului). Ceea ce se cunoaste azi ca fiind analiza teh e e d hnica este o versiune ev voluata a ce ce folose eea eau traderii j japonezi cu sute de ani in urma. A u i Analiza tehni moderna a fost struc ica a cturata de C Charles Dow (an 1900) si se bazeaza pe aceleasi pricipii ca s versiunea japoneza. S anume: nii si a Si "Valoarea (Pretul) e mai import decat "s a" tant stirea" (stire profit) e, ul oate matiile. Pretu contine to inform Van nzatorii si cu umparatorii misca piata pe baza ast teptarilor si a emotiilor (lacomie si fri ica) Piata e volatila (fluctueaza) a ) Valo oarea de azi a unui bun s-ar putea s nu reflect adevarata valoare a a sa te a acelui bun Se S pare ca s simbolul "ca andlestick" a cum e cunoscut azi a aparut pri anii 1850 in orasul asa in 0 Sakata u unde Homm era un tra ma ader celebru (piata japoneza a orezu u ului).

71

Candlestick C k Denumirea de "candles D stick" , prov din engl vine leza si se tra aduce prin " "lumanare". Aceasta descrie cel mai bine cum arata aceste simb e boluri. Au fo forma unor d dreptunghiu pline sau goale, si uri, u care de cele mai mu ori au c o linie m in parte de sus si de jos. Ace linii sub sunt ulte cate mica ea este btiri cunoscu in literatu de limba engleza ca "shadow" (umbra) , "w ute ura a a wick" (fitil) sau "tail" ( ) (coada). Trebuie stiu ca o forma T ut atiune de tip candlestic arata simu p ck ultan 4 valo ale unui p ori pret pentru u anumit in un nterval. Astf investito are mai multa infor fel, orul i rmatie la dis spozitie dec o cat simpla l linie de pret Mai jos, in detaliu, cit t. n tirea fiecare din aceste valori: ei e

Corpul unui candlestick poate fi de diferite cu C i k e ulori in funct de ce s-a intamplat c pretul tie a cu in perioada respecti Astfel d iva. daca pretul d inchidere (close) est mai mare decat pretu de de e te ul ere atunci se fol losesc in gen neral culoril verde sau alb. Daca p le u pretul de inc chidere deschide (open) a este mai mic decat cel de desch i hidere atunc corpul se coloreaza in rosu sau n ci n negru. In fun nctie de de optiu unile de afisare pot apar diferite co re ombinatii de culori. Co e ozile acestor lumanari (w r wick, tail) pot mai lungi sau m scurte sa schiar pot sa dispara. Cazul in care avem un candlestick fara mai au n coada es special s apare de o ste si obicei in interiorul unui trend foart puternic. A i te Aceast tip d de candlest poarta d tick denumirea d "Marubozu" (tot din japoneza). de Interpretar unui Ca I rea andlestick Interpretarea simbolurilor de tip ca I andlestick se bazeaza pe relatiile ce pot exista intre e e e valorile celor 4 pret pe care le arata. De asemenea mai sunt fol turi e losite si gru upari de 2-4 simboluri tick a mpla pret numit mome dat. Ca o regula ent candlest pentru a caracteriza ce se intam cu un p la un an generala cu cat coada e mai scu cu atat simbolul e m puternic in sensul c accentueaza a urta mai ca variatia de pret pe c o arata corpul cand care dlestick-ului Cu cat cor i. rpul e mai m si cozile mai mic e in sta de e e). aliza in cele ce lungi inseamna ca i piata exis un grad d indecizie (nehotarare Vom ana a de ck urmeaza in detaliu fiecare tip d candlestic din punct de vedere individual: Candlestick cu corp m C k mare sau mic Cu C cat corpu e mai ma si cu cat coada e ma mica cu at candlesti ul are ai tat ick-ul arata o presiune mai mare la cumparar e re/vanzare. C cat corpul e mai lun cu atat tre Cu ng endul e mai puternic. i Cazul ex xtrem e Mar rubozu unde nu exista c coada.

72

In I general semnificatia unui astfel de candlest este de c tick confirmare a trendului reprezen de culoa candlest ntat ara tick-ului. Ad un cand dica dlestick ver (sau alb) confirma a rde ) actualul trend po ozitiv iar cul loarea rosie confirma tr rendul negat Cu cat c tiv. corpul e mai lung cu ata trendul at e mai pu uternic. In c cazul Marub bozu , datori presiunii mari din pi ita i iata, e foarte probabil ca trendul e sa urme si pe urm eze matoarea per rioada. Candlestick cu coada lunga inegala C k Coada inega arata o e C ala evolutie pute ernica in am mbele sensur Pentru ca pretul de in ri. a nchidere se aprop foarte m de cel de deschidere rezulta dec ca vanzat pie mult e e ci torii si cump paratorii au putere relativ s similara in p piata sisituat e indecis Daca coa este in jo inseamna ca vanzato au tia sa. ada os a orii dominat in prima parte a perioa dar cum t adei mparatorii a revenit in forta in a d au n doua parte a sesiunii de tranz zactionare. I mod similar , daca av o coada lunga in pa In vem a artea superi ioada inseam ca mna vanzatorii au reven in forta pe final si au coborat pre de la va nit e u etul alorile mari impuse de cumpara atori.

Candlestick cu coada lunga egala (Spinning Tops) C k a g Desi D seamna cu situatia prezentata mai sus se distinge pri faptul ca atat cumpar a a in ratorii cat si vanza atorii au pon ndere egala in piata fiec reusind sa anuleze efectul celu care d uilalt. E o sit tuatie clasica d remiza. de

Candlestick de tip Doj C k ji Este E una din cele mai im n mportante si interesante forme pe c le poate lua un can e care e ndlestick. Daca are cozi scurte si egale in nseamna ca pretul a var doar intr niste limite stranse datorita riat re acalmiei in piata si a volatilitat mici. Fap ca pretu de inchide e identic (sau foarte apropiat) tii ptul ul ere c e de cel d deschidere inseamna ca piata a a de ajuns la un e echilibru de tip remiza. De obicei c cand apare un simb de tip Do se cauta anunta o vii bol oji itoare schim mbare de tren nd.

De D obicei D se interp Doji preteaza cel mai bine in contextul d piata im l n din mpreuna cu candlest tick-urile ve ecine. Astfel se formeaz grupari d 2-3-4 can za de ndlestick-uri care impreu dau i una un semn mai pute nal ernic dar si d o increde mai mare Aceste su descrise separat (vez linkde ere e. unt zi urile din josul pagin n nii).
73

Candlestick de tip Ha C k ammer si Hanging Ma an Este E o form matiune foart utila pentr ca ne da o indicatie c te ru clara asupra ceea ce se intampla a in piata. Astfel daca un candles . a stick de tip Hammer ("c ciocan") apa pe un tre negativ inseamna are end ca trend s-a termi si ca va incepe un t dul inat a trend pozitiv Similar pentru Hangi Man ("o v. ing om spanzur rat") care ara sfarsit de trend pozi si incepu de trend n ata e itiv ut negativ.

Candlestick de tip Inv C k verted Ham mmer si Sho ooting Star Este E o form matiune foart utila pentr ca ne da o indicatie c te ru clara asupra ceea ce se intampla a in piata. Astfel daca un candles . a stick de tip Inverted Ha ammer ("cio ocan rasturn nat") apare p un pe trend ne egativ inseam ca tren mna ndul s-a term minat si ca va incepe un trend pozit Similar p tiv. pentru Shootin Star care arata sfarsit de trend po ng t ozitiv si ince eput de tren negativ. nd

ULLISH 2.3.1 BU Formatiunil de tip bullish arata ca trendul pozitiv e foart probabil. Din pacate nu putem F le a te sti cat d puternic e un astfel de trend si ca va tine el. Poate tine cateva zile sau cateva l de at . luni. E foarte im mportant ca identificare formatiun ea nilor sa se fa corect. F aca Formatiunil prezentate aici sunt le e doar cat teva din multitudinea ce folosite Pot exista oricand var elor e. a riatiuni. For rmatiunile fo folosesc ca unitate d timp ziua asa cum es cazul cel mai uzual in bursele d actiuni sa daca se fo de a ste l de au olosesc in Forex at tunci period de timp p da poate varia d la minute la saptama de e ani. Bullish Mo B orning Star Descriere primul es un candle e: ste estick lung n negru (scad dere) urmat a apoi de unul alb mic l e p rmeaza un c candlestick a (crestere mare. Tre alb e) ebuie dar care e mult sub primul (gap down). Ur asteptata si a 3-a pe a erioada pent confirma tru are. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv).

74

Bullish Mo B orning Doji Star Descriere primul es un candle e: ste estick lung n negru (scad dere) urmat a apoi de un D dar Doji mult mul own). Urmea un cand aza dlestick alb ( (crestere) m mare. Trebuie e care e m sub prim (gap do asteptata si a 3-a pe a erioada pent confirma tru are. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish Bre B eakaway Descriere primul es un candle e: ste estick lung n negru (scad dere) urmat a apoi o alta s scadere mult ma wn). za e foarte mici de pret. Ziu a 5-a ua care e m sub prim (gap dow Urmeaz doua zile cuvariatii f aduce un candlestic alb (crest n ck tere) mare d care se in dar nchide un sp patiul dintre prima si a doua zi. e Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish Lad B dder Bottom m Descriere Primele 3 zile au sca e: adere mare (candlestick lung) dar d fiecare da de ata deschide si inchi erea iderea este l o valoare din ce in ce mai mica. A 4-a zi est tot neagra si la e te a formeaz un "shoot za ting star" (h hammer inve ersat). A 5-a zi este alba si se desch la o val a a hide loare mai mare de s-a desc cu o zi i ecat chis inainte. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish 3 O B Outside Up Descriere Primele d e: doua zile for rmeaza un "Bullish Eng gulfing" iar cea de-a 3-a zi este a confirm marea ca tren ndul e putern nic. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish 3 St B tars in the S South Descriere Prima zi e un cand e: este dlestick cu c coada mare in jos. A do zi e simi doar oua ilar m ai minimul est deasupra celui din ziu preceden A 3-a zi este un te ua nta. i ca acum coada e ma scurta si m Marubo negru ca se deschi si se inc ozu are ide chide intre m minimul si m maximul din ziua anteri n ioara. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish 3 W B White Soldie ers Descriere La sfarsit de trend ne e: t egativ apar t zile con trei nsecutive de crestere put ternica si are chiderea e in interiorul zilei preced n dente. de fieca data desc Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv).
75

Bullish Tri-Star B Descriere Trei Doji din care cel de-al doile este cel m de jos. A e: ea mai Atentie la ac ceasta a e si axima indec cizie in piata Trendul tr a. rebuie confi firmat. structura caci apare foarte rar s arata o ma Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish Doj Star B ji Descriere Prima zi e lunga si ne e: eagra. Apoi urmeaza un Doji cu ga down (su i n ap ub rea ra). a ebuie sa aiba coada lung a ga. inchider anterioar Atentie la faptul ca Doji nu tre Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish Eng B gulfing Descriere Dupa o zi neagra urm e: i meaza una a mult ma mare si ca se desch sub alba ai are hide inchider anterioar si se inch peste de rea ra hide eschiderea a anterioara. D Daca in timp primei z pul zile volumul este foarte mic atunci semnalul e si mai pute l e ernic. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish Har B rami Descriere Dupa o zi lunga neag urmeaza un candles e: i gra a stick mic alb ce se supra b apune pe zilei anterioa E de preferat sa se astepte con are. nfirmarea zil urmatoar lei re. corpul z Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish Har B rami Cross s Descriere Un Doji d e: dupa o zi lun pe scad nga dere. Seaman cu "Bulli Harami" doar ca na ish " ndecizia e m mare. Trebuie astept o confir mai tata rmare. acum in Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish Hom B ming Pigeo on Descriere Un candle e: estick mic n negru in inte eriorul unuia mare in zi preceden a iua nta. na sh ebuie confir rmat. Seaman cu "Bullis Harami". Trendul tre Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Da in prima zi aca scaderea a fost foar mare atun e de pre a rte nci eferat ca acu sa se inch pozitiil short. um hida le

76

Bullish Inv B verted Ham mmer (Shoot ting Star) Descriere Un Hamm inversat dupa o sca e: mer t adere lunga. Corpul Ham mmer-ului t trebuie sa corpul candlestick-ului din ziua pre ecedenta. fie sub c Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish Pier B rcing Line Descriere Doua can e: ndlestick-uri de marime foarte asem i e manatoare. A doilea est alb si Al te hide s mul chide peste jumatatea c corpului prim mului. E de preferat o se desch mai jos decat prim dar se inc confirm mare. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). Bullish Ham B mmer Descriere Un Hamm intr-un t e: mer trend negati (bearish). Coada Ham iv . mmer-ului t trebuie sa fie cel p putin de dou ori mai m decat co ua mare orpul. Culoa Hamme area er-ului nu ar mare imp re portanta. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din nega devine p nd ativ pozitiv). EARISH 2.3.2 BE Formatiunil de tip bea F le arish arata ca trendul ne a egativ e foar probabil. Din pacate nu rte . e putem s cat de put sti ternic e un a astfel de tren si cat va tine el. Poa tine catev zile sau c nd ate va cateva luni. E f foarte impor rtant ca iden ntificarea fo ormatiunilor sa se faca c r corect. Form matiunile pre ezentate aici sunt doar catev din multit t va tudinea celo folosite. P exista or or Pot ricand varia atiuni. Formatiunile folosesc ca unitate de timp ziua asa cum este cazul ce mai uzual in bursele d actiuni sa daca se c a el de au folosesc in Forex at c tunci period de timp p da poate varia d la minute la saptama de e ani. Bearish Ev B vening Star Descriere primul es un candle e: ste estick lung a (crestere urmat apo de unul n alb e) oi negru mic dar care e mult pest primul (g up). Urm e te gap meaza un can ndlestick ne egru (scader mare. Tr re) rebuie asteptata si a 3-a pe a erioada pent confirma tru are. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Ev B vening Doji Star Descriere primul es un candle e: ste estick lung a (crestere urmat apo de un Doj dar care alb e) oi ji peste primul (gap up). U l Urmeaza un candlestick negru (scadere) mare. Trebuie ast k teptata si e mult p a 3-a pe erioada pentr confirma ru are. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ).
77

Bearish Breakaway B Descriere primul es un candle e: ste estick lung a (crestere urmat apo o alta crestere care alb e) oi peste prima (gap up). U Urmeaza dou zile cu va ua ariatii foarte mici de pre Ziua a 5- aduce et. -a e mult p un cand dlestick negr (scadere) mare dar ca se inchid un spatiu dintre prim si a doua zi. ru are de ul ma a Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Ab B bandoned B Baby Descriere primul es un candle e: ste estick alb (c crestere) urm apoi un Doji cu gap up. Ziua mat p duce un cand dlestick neg (scadere) care incepe in gap si s inchide in minimu si gru ) se ntre ul a 3-a ad maximu din prima zi. ul a Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Th B hree Black C Crows Descriere Trei scaderi consecut la care fiecare inch e: tive hidere este in interiorul corpului n candlest tick-ului pre ecedent. Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Tri Star B e: doilea e gap up deasupra celui din p a prima si a 3- zi. -a Descriere Trei Doji la care al d Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Tw Crows B wo Descriere Prima zi e un candles e: stick alb ma Urmeaz unul mic n are. za negru cu ga up. Al ap andlestick es negru si se deschide in interioru celui din z a 2-a si se inchide in ste e ul ziua i 3-lea ca interioru celui din prima zi. ul Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Da Cloud C B ark Cover Descriere Prima zi e un candles e: stick alb ma Urmeaz unul negr ce incepe deasupra are. za ru rii precedenta s se inchide sub jumata zilei pr si e atea recedente. inchider din ziua p Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ).

78

Bearish Do Star B oji Descriere Prima zi e un candles e: stick alb ma Urmeaz un Doji cu gap up. A are. za u Atentie la a uie faptul ca Doji trebu sa aiba coada scurta. Inter rpretare: ind decizie in pia Posibila schimbare de trend (d pozitiv d ata. a e din devine negat tiv). Bearish En B ngulfing Descriere prima zi e un candles e: stick alb. Ur rmeaza unul negru ce a l acopera in to otalitate din cedenta. pe cel d ziua prec Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Ha B arami Descriere prima zi e un candles e: stick alb ma Urmeaza unul negru mic ce are valori in are. u e interioru celui alb (din ziua pr ul recedenta). Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Ha B arami Cross Descriere seamana cu "Bearish Harami" do ca acum avem un D in a dou zi. e: h oar m Doji ua Inter rpretare: ind decizie in pia Posibila schimbare de trend (d pozitiv d ata. a e din devine negat tiv). Bearish Me B eeting Line es Descriere Prima zi e pe crestere puternica. A 2-a zi este in scader si se inchi la e: e re ide valoare la ca s-a inchis si ziua pr are recedenta. aceiasi v Inter rpretare: ind decizie in pia Posibila schimbare de trend (d pozitiv d ata. a e din devine negat tiv). Bearish Shooting Star B r Descriere Prima zi e pe crestere . A 2-a zi este o forma e: e atiune "Sho ooting Star" la care n mare corpul si e s gap up. Cu si uloarea cu p conteaz prea za. coada e de cel putin 3 ori mai m decat c rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Inter

79

Bearish Belt Hold B Descriere pe un tren ascenden apare un c e: nd nt candlestick m negru care nu are deloc mare e n sus. na bozu. coada in partea de s Seaman cu Marub Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Ha B anging Man n Descriere pe un tren ascenden apare un c e: nd nt candlestick m care nu are deloc c mic u coada in de da a e minim 2 ori cat corpul). partea d sus. Coad din partea de jos este lunga (de m Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ). Bearish Tw B weezer Top Descrier Prima zi este un can re: ndlestick ma alb cu co are oada foarte m sau chiar deloc. mica Urmeaz a 2-a zi ca are insa maximul pe aceiasi val za are e loare ca ziua precedenta. Nu prea c a conteaza daca a d doua zi este Doji sau nu si nici culo u oarea. Impor rtant e ca s- limitat la o anumita v -a valoare maxima (rezistenta). a Inter rpretare: pos sibila schim mbare de tren (din pozitiv devine n nd negativ).

80

CAPITOLUL 3 Societateapeactiuni,cotarealabursa,evolutiesideciziileactionarilor 3.1 Prezentare Societatea pe aciuni - SA Se caracterizeaz prin aceea c toi asociaii au calitatea de acionari. Exist societi care pot avea doar aceast form de organizare. ex: bnci, societile de asigurare. Pot fi nfiinate att timp ct au capital social minim 1.000.000, numr minim de asociai 5, cel maxim nelimitat. Avantajul pe care-l reprezint aceste societi e acela c aciunile sunt facil de transmis, n cazul aciunilor la purttor nentocmindu-se nici un act. Dezavantajul societilor pe aciuni, n general au un numr mare de asociai care nu sunt comerciani toi. Hotrrile SA se iau cu votul majoritii capitalului social. SA - societate comercial ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar acionarii sunt obligai numai la plata aciunilor lor. Fondatorii - persoanele care iau iniiativa actelor ce vor produce efectul constituirii si dobindirii personalitii juridice. Ei sunt primii acionari ai societaii i se afl in situaia unor ntreprinztori rspunztori de iniiativa i actele lor. Moduri de constituire Constituirea simultan - const n redactarea i semnarea contractului i a statutului n forma autentic; subscrierea integral i vrsarea n proporie de cel puin 30% a capitalului social de ctre fondatori; numirea prin contract i statut a administratorilor i cenzorilor; autorizarea funcionrii societii de ctre instan; publicarea n Monitorul Oficial al actelor de constituire; nmatricularea la registrul comerului, inregistrarea la administraia financiar. Constituirea prin subscripie public are 2 faze: subscrierea public a aciunilor pe prospectele de emisiune semnate n form autentic de ctre fondatori i autorizate de ctre judectorul delegat la registrul comerului. vrsarea n cota de 30 % a aciunilor subscrise, iar dup nchiderea subscrierii i vrsarea capitalului social n proporia artat se desfoar adunarea constitutiv (la 15 zile dup ncheierea subscrierii), care numete administratorii i cenzorii i urmeaz aceeai procedur de autentificare, autorizare, publicare i nmatriculare ca n prima variant (constituirea simultan). Numrul minim de membri fondatori este de cinci, iar capitalul social trebuie s fie de minim 1.000.000 lei. Adunarea constitutiv: redactarea i solicitarea publicrii ntiinrii trebuie efectuat n termen de 15 zile de la data nchiderii subscripiei. ntiinarea se public n Monitorul Oficial. Data adunrii nu poate fi stabilit mai trziu de dou luni de la data nchiderii subscripiei. Apariia ntiinrii trebuie s precead cu cel puin 15 zile data fixat pentru adunarea general.

81

Desfurarea adunrii constitutive: alegerea preedintelui i a secretarilor prin vot deschis cu majoritatea simpl a voturilor exprimate. constatarea prezenei acionarilor. Dreptul de reprezentare este dat prin procur special autentificat de notar. constatarea legalei constituiri a adunrii (jumtate + 1 din numrul acionarilor.) sistemul de votare : fiecare acionar are drepul la un singur vot, indiferent de numrul aciunilor subscrise. Toate hotrrile se iau cu numrul majoritii simple a celor prezeni.

Problemele asupra crora adunarea constitutiv este obligat s hotrasc: s verifice existena vrsmintelor. s determine valoarea aportului n natur. Cei care au adus aportul n natur sunt obligai s se abin. s aprobe cota de participare la beneficii a fondatorilor. s aprobe operaiile ncheiate n beneficiul societii de ctre fondatori. s discute i s aprobe contractul i statutul de societate. s numeasc administratorii i cenzorii - hotrrea pentru desemnarea membrilor consiliului de administraie i al cenzorilor se adopt n mod obligatoriu prin vot secret, celelalte prin vot deschis. Aciunile Prin aciuni se nelege : fraciune a capitalului social - egale valoric; titlul de credit constatator al drepturilor i obligaiilor de acionar. Valoarea aciunilor Valoarea nominal este stabilit prin contractul de societate i statut, exprimnd suma pe care acceptantul trebuie s o verse pentru o aciune subscris. Aceast valoare nu poate fi mai mic de 1000 lei. Valoarea de burs exprim pentru aciunile cotate la burs, valoarea de schimb pe care o aciune o posed la un moment dat. Pentru aciunile necotate la burs se calculeaz valoarea de bilan i care poate fi mai mare sau mai mic dect valoarea nominal. Funcionarea societii: Adunarea general : ordinar extraordinar Convocarea adunrilor se face de administratori prin publicarea ntiinrii n Monitorul Oficial i ntr-unul din ziarele rspndite n localitatea n care se afl sediul societii. Va cuprinde locul i data inerii i ordinea de zi. Dreptul de vot : fiecare aciune d dreptul la 1 vot n adunrile generale. Dreptul de vot nu poate fi cedat. Acionarii abseni pot vota prin reprezentant n temeiul unei procuri autentice i speciale. Hotrrile A.G. vor fi depuse n copie la registrul comerului n care vot fi menionate n extras. De asemenea vor fi publicate n Monitorul Oficial.
82

Pot fi atacate hotrrile A.G. care sunt contrare contractului de societate, statutului i legii, de ctre acionarii care au votat mpotriva acestora, sau de ctre cei care au lipsit la adunare. Hotrrile pot fi atacate n termen de 15 zile de la data publicrii lor n Monitorul Oficial. Adunarea general extraordinar poate adopta urmtoarele hotrri : prelungirea duratei societii; mrirea capitalului; schimbarea obiectului societii; mutarea sediului; fuziunea cu alte societi; reducerea capitalului social sau rentregirea acestuia prin emisiune de noi aciuni; schimbarea formei societii; orice alt modificare a contractului sau statutului. Adunrile generale extraordinare sunt convocate de administratori sau de acionarii care reprezint a zecea parte din capitalul social. Dac administratorii constat pierderea a unei jumti din capitalul social sunt obligate s convoace adunarea general extraordinar pentru a hotr : reconstituirea capitalului social printr-o nou emisiune; reducerea capitalului social la valoarea rmas; dizolvarea societii. Administrarea societii Administratorii: Condiii : persoan fizic cu capacitate deplin de exerciiu; acionari sau neacionari; cel puin jumtate din numrul administratorilor trebuie s fie ceteni romni; s nu fi fost condamnai pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, nelciuni, delapidare, mrturie mincinoas, dare i luare de mit. Administratorii nu pot avea concomitent aceast calitate n mai mult de 3 consilii de administraie. Administratorii trebuie s depun o garanie care nu poate fi mai mic dect valoarea a 10 aciuni sau dublul remuneraiei lunare. Garania se depune nainte de intrarea n funcie sub sanciunea considerrii administratorului ca demisionat. Cnd adunarea general alege mai muli administratori ei constituie un consiliu de administraie condus de preedinte. Consiliul de administraie Preedintele poate fi desemnat de adunarea general sau de ctre membrii consiliului. Membrii consiliului i preedintele sunt revocai numai de adunarea general. Consiliul de administraie i asum toate puterile privind administrarea i reprezentarea societii. Hotrrile se iau n prezena a cel puin jumtate plus 1 din membrii, i se adopt cu jumtate simpl. Cenzorii: cel puin 3 cenzori i un numr egal de supleani.
83

Alegerea i revocarea cenzorilor este de competena adunrii generale. Calitile cerute pentru cenzori : calitatea de acionar cu excepia celor contabili i a celor redomandai de Ministerul Finanelor n societile n care statul deine cel puin 20% din capitalul social; cetenia romn pentru 1/2din numrul cenzorilor; s nu fie rude sau afini pn la al patrulea grad inclusiv, sau soi cu administratorii; s aib capacitate deplin de exerciiu; s nu fie cenzor n mai mult de 3 societi comerciale; s nu fie cenzor, administrator, sau asociat n societi cu rspundere nelimitat fr autorizarea consiliului de administraie, n alte societi avnd acelai obiect; s nu exercite acelai comer sau altul concurent pe cont propriu sau al altei persoane sub sanciunea revocrii i rspunderii pentru daune. Cenzorii sunt obligai s depun o garanie ce nu va putea fi mai mic dect valoarea a 4 aciuni sau o treime din dublul remuneraiei lunare. Obligaiile cenzorilor : supravegherea gestiunii; inspecia casei pentru a verifica existena titlurilor sau valorilor nregistrate; verificarea garaniilor depuse; verificarea sesizrilor acionarilor; informarea administratorilor la adunrile acestora; convocarea adunrii generale dac nu a fost convocat de administratori; participarea la adunarea general; informarea adunrii generale printr-un raport cu privire la supravegherea gestiunii; pstrarea secretului cu privire la operaiunile societii.

Beneficii i dividende : Beneficiul net se calculeaz dup scderea tuturor cheltuielilor; a cotei destinat constituirii fondului de rezerv, sau a sumelor destinate rentregirii lui; a salariilor precum i a sumelor rezultate ca excedent din vnzarea aciunilor la un curs superior valorii nominale. Dividendul este parte a beneficiului net care se pltete anual pentru fiecare aciune. El se stabilete prin horrrea adunrii generale. Dividentele pltite necuvenit sunt supuse restituirii. Dizolvarea societii 1. cauze generale : trecerea timpului stabilit pentru durata societii; imposibilitatea realizrii obiectului de activitate sau realizarea acestuia; hotrrea adunrii generale; falimentul. 2. cauze specifice SA : capitalul societii s-a redus sub minimul prevzut de lege i acionarii nu decid completarea lui; numrul acionarilor s-a redus sub cinci, dac au trecut mai mult de 6 luni de la reducerea lui i nu a fost completat.
84

3.2 Reglementarile Uniunii Europene referitoare la participarea actionarilor la adunarile generale La inceputul anului 2006 Comisia europeana a adoptat un Proiect pentru o Directiva europeana referitoare la exercitarea drepturilor de vot de catre actionarii societatilor inregistrate in statele membre care sunt tranzactionate pe o piata reglementata Proiectul de Directiva adoptat de Comisia Europeana la data de 5 ianuarie 2006, ce urmeaza a fi supus spre aprobare Parlamentului European, contine o serie de recomandari extrem de importante pentru statele membre ale Uniunii Europene referitoare la participarea actionarilor la adunarile generale. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa introduca aceste prevederi in legislatiile nationale pana cel mai tarziu la data de 31.12.2007, conform art. 16 din acest Proiect de Directiva. Convocarea adunarii generale Conform art. 5 din Proiectul de Directiva, convocarea adunarii generale a actionarilor se va face cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii generale prima data. Proiectul propus de Ministerul Justitiei pentru modificarea Legii nr.31/1990 se refera la acelasi termen de 30 de zile intre data publicarii convocatorului si data tinetii adunarii. Convocatorul trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: indicarea exacta a datei, locului si a ordinii de zi a adunarii generale; indicarea precisa si clara a procedurilor pe care actionarii trebuie sa le indeplineasca pentru a putea participa la adunarea generala si pentru a putea sa-si exercite dreptul de vot, inclusiv prin stabilirea datei de referinta; o descriere clara si precisa a mijloacelor prin care actionarii pot participa la adunarea generala si isi pot exercita dreptul de vot sau a locului de unde pot fi procurate aceste informatii. O descriere clara si precisa a modalitatii in care poate fi procurat textul integral al rezolutiilor si documentelor ce vor fi supuse dezbaterii adunarii generale; indicarea paginii de internet unde se afla toate informatiile legate de adunarea generala. Pe pagina de internet a societatilor emitente trebuie inscrise urmatoarele informatii referitoare la desfasurarea adunarii generale: toate informatiile din convocator, numarul total de actiuni si de drepturi de vot atasate; textul integral al rezolutiilor si documentelor ce urmeaza a fi supuse dezbaterii adunarii generale; forma utilizata pentru exercitarea drepturilor de vot prin reprezentant. Introducerea de puncte pe ordinea de zi Legislatia Uniunii Europene acorda o importanta aparte dreptului actionarilor de a introduce puncte pe ordinea de zi a adunarii generale, privind aceasta prerogativa ca pe un element important al guvernarii corporative. Proiectul de Directiva contine o serie de dispozitii cu privire la dreptul actionarilor de a completa ordinea de zi cu chestiuni ce nu au fost avute in vedere de consiliul de administratie la redactarea convocatorului. In art. 6 alin. 1 se stipuleaza, cu valoare de principiu, dreptul actionarilor, actionand individual sau colectiv, de a introduce puncte noi pe ordinea de zi. In aliniatele urmatoare se arata ca acest drept poate sa sufere doar limitari cauzate de detineri nesemnificative de actiuni, astfel incat pot fi impuse anumite conditii privind participatia
85

minima care da dreptul la introducerea de puncte pe ordinea de zi a adunarii generale. Aceste limitari nu trebuie sa fie excesive, Directiva Uniunii Europene fiind in sensul ca orice actionar care detine cel putin 5% din capitalul social sau are o participatie de minim 10.000.000 Euro poate fara nici o ingradire sa-si exercite acest drept. Legislatiile nationale vor putea stabili praguri inferioare acestor valori pentru exercitarea dreptului de a introduce puncte noi pe ordinea de zi a adunarii generale. Acest drept trebuie exercitat cu suficient de mult timp inainte de data adunarii generale pentru ca actionarii sa poata lua cunostiinta de modificarea ordinii de zi, de noile rezolutii propuse dezbaterii. Accesul la adunarile generale Articolul 7 al Proiectului de Directiva stabileste libertatea accesului oricarul actionar la adunarile generale, indiferent daca este persoana fizica sau juridica, fara formalitati suplimentare, in afara celei a identificarii actionarului respectiv. Se prevede de asemenea, necesitatea stabilirii unei date de referinta pentru identificarea actionarilor indreptatiti sa participe la adunarea generala. Data de referinta nu va fi anterioara cu mai mult de 30 de zile datei fixate pentru adunarea generala. Fiecare stat membru va comunica data de referinta stabilita in legislatiile nationale catre Comisia Europeana care va publica aceste informatii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. La adunarile generale se va putea participa si prin mijloace electronice, conform art. 8 din Proiectul de Directiva. Sunt interzise de normele europene orice limitari sau restrangeri ale dreptului de a participa la adunarile generale prin mijloace electronice, cu exceptia reglementarilor ce servesc la identificarea actionarilor. Identificarea se va face inclusiv in baza semnaturii electronice. Dreptul de a adresa intrebari conducerii societatii Dreptul de a adresa intrebari conducerii societatii emitente este recunoscut si ocrotit de art. 9 din Proiectul de Directiva. Intrebarile sa pot adresa oral in cadrul sedintei adunarii generale, sau in scris sau in format electronic inaite de adunarea generala. Emitentii sunt datori sa raspunda la aceste intrebari, orice refuz de a raspunde fiind justificat doar de protectia confidentialitatii afacerilor societatii. Raspunsurile pot sa fie inscrise pe pagina de internet a emitentului. 3.3 Reglementarile Uniunii Europene referitoare la dreptul de vot Proiectul de Directiva a Parlamentului European, aprobat de Comisia Europeana la data de 05.01.2006, contine o serie de referiri la exercitarea dreptului de vot de catre actionarii societatilor comerciale inregistrate in statele membre ale Uniunii Europene. In esenta, acestea se refera la votul dat prin mandatar, votul exercitat in avans prin corespondenta, votul exercitat de un custode al actiunilor conform instructiunilor proprietarului acestora si contabilizarea voturilor. Reamintim ca reglementarile respective vizeaza societatile tranzactionate pe o piata reglementata.

86

Votul exercitat prin reprezentant Proiectul de Directiva stabileste, la nivel de principiu, in cadrul art. 10 alin. 1 teza 1, dreptul oricarui actionar de a isi exercita dreptul de vot in adunarile generale prin mandatar. Se prevede, de asemenea, ca nu pot fi impuse nici un fel de limitari ale dreptului de a vota prin reprezentant in cadrul adunarilor generale, altele decat cele legate de capacitatea juridica a actionarului. Prin exceptie de la acest principiu, in anumite situatii particulare, limitativ enumerate de art. 10 alin. 1 subparagr.2, statele membre pot stabili limitari ale reprezentantului de a exercita dreptul de vot in mod discretionar: in cazul in care mandatarul se afla cu emitentul in relatii de afaceri, de familie sau in alte situatii similare; in cazul in care mandatarul detine pachetul de control al emitentului; in cazul in care mandatarul face parte din managementul emitentului sau al unuia dintre actionarii care detine pachetul de control al emitentului. Se prevede, pe de alta parte, ca un actionar poate imputernici o singura persoana sa il reprezinte in adunarea generala si sa exercite drepturile de vot in numele sau. Un mandatar poate reprezenta mai multi actionari (art. 10 alin. 2), fiind stipulat expres ca el poate sa exercite in sensuri diferite drepturile de vot in privinta carora a fost imputernicit (mandatarul poate vota pentru in numele unor actionari si impotriva sau sa se abtina in numele altora), importanta avand doar respectarea mandatului primit. Mandatarul va avea aceleasi drepturi sa faca declaratii sau sa adreseze intrebari in cadrul adunarii generale ca si orice actionar, cu exceptia situatiei in care i s-a interzis expres, prin mandatul primit, acest lucru. Desemnarea mandatarului in vederea exercitarii dreptului de vot in adunarea generala nu trebuie sa fie supusa de legislatiile tarilor membre ale Uniunii Europene nici unei restrictii ( art. 11 alin. 1). Reglementarile interne trebuie sa stabileasca in mod clar mijloacele de identificare ale actionarului si ale mandatarului. Mandatarul poate fi desemnat prin mijloace electronice, care vor fi reglementate de asa natura incat sa serveasca strict identificarii mandantului-actionar si a mandatarului ( art. 11 alin. 2). Per a contrario se deduce ca mandatul electronic va fi supus in rest conventiei partilor. Votul exercitat in avans prin corespondenta ( votul in absentia) Actionarii pot sa isi exercite dreptul de vot, proportional cu actiunile detinute, in avans, prin intermediul postei sau al postei electronice (e-mail), conform art. 12. In aceasta situatie, votul este exercitat inainte de tinerea adunarii generale. Statele membre trebuie sa instituie reglementari care sa serveasca la identificarea actionarilor care isi exercita in acest mod dreptul de vot. Nici o constrangere sau limitare a exercitarii votului in absentia nu este permisa in legislatiile nationale. Votul exercitat de un custode conform instructiunilor actionarului In art. 13 este stipulat dreptul oricarei persoane de a-si pastra actiunile in contul altei persoane fizice sau juridice, intr-un cont individual sau intr-un cont colectiv (omnibus account). Aceasta prevedere este extrem de necesara intrucat, datorita structurii afacerii, marii investitori pe piata de capital nu obisnuiesc sa isi deschida direct conturi de actiuni la intermediari, ci opereaza prin custozi, in general prin banci custode. Bancile custode, detinand de regula si conturile banesti ale investitorilor, sunt capabile sa efectueze toate operatiunile legate de
87

tranzactiile pe piata de capital in numele clientilor lor (brokerul ce opereaza pe piata de capital va avea o relatie directa cu banca custode, neavand contact cu adevaratul proprietar al actiunilor). Acesti custozi, executa operatiuni in conturile de actiuni si banesti la instructiunile clientilor lor, adevaratii actionari ai societatilor emitente. Proiectul de Directiva interzice statelor membre sa promoveze in legislatie masuri de natura a limita dreptul persoanelor fizice sau juridice de a isi pastra actiunile la custozi si de a-si exercita drepturile ce deriva din dreptul de proprietate asupra acestor actiuni prin intermediul acestori custozi. Astfel, nu este permis sa se instituie norme care sa impuna transferul temporar al actiunilor din conturile colective in conturi individualizate in vederea exercitarii drepturilor atasate actiunilor respective ( art. 13 alin. 2). Custozii nu vor putea sa fie impiedicati sa exercite drepturile de vot in numele clientilor lor-actionari, cu conditia dovedirii faptului ca au primit instructiuni privind sensul exercitarii drepturilor de vot atasate actiunilor ce le tin in custodie de la acesti clienti. Custozii trebuie sa pastreze inregistrarile ordinelor privind exercitarea drepturilor de vot cel putin un an de zile. In cazul in care un custode pastreaza intr-un cont colectiv actiunile mai multor investitori, el va putea exercita in mod diferit drepturile de vot atasate actiunilor tinute in custodie. Prin derogare de la exercitarea votului prin mandatar prevazuta la art. 10 alin. 1 din Proiectul de Directiva, in vederea exercitarii drepturilor de vot, un custode va putea imputernici cate o persoana pentru fiecare investitor care isi pastreaza actiunile intr-un cont colectiv. In acest mod, fiecare investitor care isi pastreaza actiunile intr-un cont colectiv deschis la banca custode va avea reprezentantul sau in adunarea generala, desi actiunile sale apar inregistrate pe numele bancii custode. In ceea ce priveste stabilirea numarului de voturi exprimate intr-o adunare generala, Proiectul de Directiva stipuleaza ca vor fi luate in considerare, in mod obligatoriu, toate voturile exprimate in legatura cu fiecare rezolutie supusa aprobarii.(art.14). 3.4 Legislatia Uniunii Europene referitoare la dreptul la informare De la sfarsitul anilor 70 Uniunea Europeana a incercat sa stabileasca cadrul pentru asigurarea unui acces echitabil la informatie pentru toti investitorii din pietele tarilor membre. Prima Directiva incidenta a fost cea cu nr.79/279, referitoare la conditile necesare admiterii la tranzactionare a unei societati dintr-un stat membru. Prin aceasta reglementare s-a stabilit in esenta obligativitatea publicarii tuturor informatilor esentiale care pot avea incidenta asupra cursului instrumentelor financiare admise la tranzactionare. In 1982 a fost emisa Directiva nr.82/121 referitoare la publicarea in mod periodic a informatiilor in legatura cu societatile admise la tranzactionare, astazi abrogata. La 17 aprilie 1989 a fost adoptata Directiva 89/298/EEC, referitoare la redactarea, examinarea si publicarea prospectelor de oferta in cazurile in care instrumente financiare admise la tranzactionare sunt oferite publicului. Potrivit acestei reglementari, un prospect trebuie publicat cel mai tarziu in momentul in care oferta este adusa la cunostinta publicului (art.9). Directiva Parlamentului European nr.71/2003 a reunit toate reglementarile anterioare referitoare la prospectele de oferta publica, creand un cadru modern pentru asigurarea unei informari promte, complete si adecvate a investitorilor pe pietele de capital din statele membre.

88

Directiva 88/627/CEE adoptata la data de 12 decembrie 1988 contine reguli referitoare la informatiile care trebuie aduse la cunostinta publicului in cazul in care se transmite un pachet semnificativ de actiuni ale unui emitent admis la tranzactionare. Conform normelor din acest document, obligatia de informare incumba atat vanzatorului pachetului semnificativ, cat si cumparatorului.Aceasta directiva a fost incorporata, impreuna cu alte acte normative in Directiva nr.2001/34, referitoare la admiterea instrumentelor financiare la tranzactionare si la publicarea informatilor necesare referitoare la aceste valori mobiliare. Pe langa determinarea conditiilor ce trebuie indeplinite pentru admiterea la tranzactionare a emitentilor pe una din pietele Uniunii Europene, reglementarea sus-mentionata face aplicarea principiului protectiei investitorilor, stipuland obligativitatea informarii permanente a investitorilor pe durata intregii perioada cat emitentul este tranzactionat pe o piata reglementata. In statele Uniunii Europene este in vigoare Directiva Parlamentului European nr. 109 din 15.12.2004 referitoare la armonizarea cerintelor de transparenta in legatura cu informatiile referitoare la acei emitenti ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata. Reglementarea europeana se intemeiaza pe principiul obligativitatii emitentilor de a publica informatii complete, relevante, clare, corecte si in timp util in vederea asigurarii increderii investitorilor si a realizarii de catre acestia a unei evaluari corecte a performantelor economice si a valorii activelor emitentului respectiv. In principiu, legislatia romana a pietei de capital a inceput sa se adapteze reglementarilor europene, preluand o mare parte din prevederile Directivelor in vigoare in reglementarile CNVM. Cateva diferente in privinta asigurarii transparentei pietelor reglementate subzista insa, chiar daca Regulamentul CNVM nr. 1/2006 (cu mici modificari reia dispozitiile Regulamentului nr. 13/2004) reprezinta o aplicare in legislatia interna a directivei europene. 3.5 Caz practic ALBALACT EVOLUTIE SI COTARE Denumire societate: ALBALACT SA Cod fiscal / CUI: 1755369 Cod Registrul Comertului: J1/70/1991 Adresa: COMUNA GALDA DE JOS, DN1, KM 392+600 Localitate: OIEJDEA Judet: ALBA Pagina internet: www.albalact.ro E-Mail: office@albalact.ro Telefon: 0258-816738, 0258-816425 Fax: 0258-816425, 0258-815418 Domeniu de activitate: Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor Cod CAEN: 1551

89

Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica deschisa fiind privat apoi 100%. In anul 2004, ALBALACT SA decide s intre pe segmentul laptelui UHT cu un produs adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali - copiii si mamele. De altfel, lactatele pentru copii si familie era un segment foarte putin exploatat, cu o oferta destul de saraca. Compania Albalact are peste 500 de angajai, peste 3500 de actionari si este listata pe piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga i Zuzu, Albalact mai comercializeaz unt, iaurt si smantana sub marca omonima "De Albalact". Suplimentarea capitalului social al Albalact este necesara, in conditiile in care compania va deschide, la mijlocul acestui an, o noua fabrica la Alba Iulia una dintre cele mai moderne unitati de productie lactate din Europa de Est. Costurile amenajarii noii fabrici, care respecta toate cerintele Uniunii Europene in domeniu, se ridica la aproape 8 milioane de euro. Albalact va investi, de asemenea, in logistica si marketing pentru a sustine dezvoltarea si extinderea parteneriatelor cu diferite canale de distributie. Rezultatele financiare ale companiei Albalact au depasit toate asteptarile in 2006, dupa ce compania a lansat brand-ul Zuzu, cu 23 de sortimente de lactate proaspete si creat pentru un segment mai mare si mai diversificat de consumatori, in comparatie cu produsele UHT Fulga. Datele preliminare pe intreg anul 2006 arata ca cifra de afaceri a companiei Albalact a crescut cu 70% anul trecut, de la 16.826.930 euro in 2005, la 29.088.177 euro in 2006. Tot in 2006, Albalact a facut investitii masive in marketing si publicitate. Cheltuielile pentru promovarea brandurilor Albalact au ajuns anul trecut la peste 1.300.000 de euro. Brandul Zuzu reuneste 23 de sortimente de lactate proaspete pasteurizate (lapte proaspat, lapte batut, iaurt natural, iaurturi cu fructe, sana). Zuzu a venit pe piata si cu un ambalaj absolut nou. Este vorba despre ambalajul Tetra Top, produs de Tetra Pak, care in varianta de 200 ml, pentru consum de impuls, are atasata o lingurita. Pentru gama Zuzu, Albalact a investit, in anul 2004, aproape 2 milioane de euro in instalatia Tetra Top, iar alte investitii de peste 2,5 milioane euro au fost facute in flota, in depozite, dar si in utilaje agricole si amenajarea fermei proprii din Vaidei-Hunedoara, de unde colecteaza zilnic peste 8500 de litri de lapte. 70% din laptele folosit de compania Albalact in procesul de fabricatie al produselor sale respecta normele europene in vigoare si este sigur pentru consum. Albalact Alba Iulia a obtinut in primul semestru un profit net de 6,85 milioane lei (2,18 milioane euro), de 11 ori mai mare decat cel din intervalul similar din 2006, pe fondul cresterii productiei vandute. Afacerile companiei au avansat cu 76,7%, in prima jumatate din acest an, pana la 74,82 milioane lei (23,9 milioane euro), comparativ cu intervalul echivalent din 2006, cand cifra de afaceri a fost de 42,33 milioane lei. Anul acesta Albalact si-a dublat capitalul social, de la 9,44 milioane lei pana la 19,43 milioane lei, majorarea fiind operata la sfarsitul lunii iunie.

90

Compania s C specializata in fabricare produselo lactate si a branzeturi are un c ea or ilor capital social de 19,43 mili ioane lei, di ivizat in 194 4,34 milioan de titluri, cu o valoar nominala de 0,10 ne , re a tructura acti ionariatului din 27 iunie Petru Ciu e, urtin detine 2 29,48%, Pet Raul Ciu tru urtin lei. In st controle eaza 16,03% RC 2 Lim %, mited din Cip detine 1 pru 13,37%, iar J Julius Baer International Equity Fund are o participa de sub 5 atie 5%. Actionarii a aprobat si strategia d dezvoltare a societati pentru per A au i de e ii rioada 2007-2009, valoarea investitiilo ridicandu la 10 mi a or u-se ilioane lei. A Actionarii A Albalact au i imputernicit consiliul t de admi inistratie pen achiziti ntru ionarea unu teren de 15 hectare in vederea co ui n onstruirii unei noi fabrici a axata pe pro oductia mixt branzetur deserturi si alimente pe baza de lapte pentru copii. ta: ri, e u Capitalul co C ompaniei Al lbalact Alba Iulia se va majora cu 10.855.253 RON (3.192.721 a euro), in urma Adu n unarii Gener Extraord rale dinare a Act tionarilor A Albalact. Tot actionarii Albalact ti au aprob majorare capitalulu social de la 9.439.35 bat ea ui 50,3 RON, la 20.294.60 a 03,5 RON, p prin emisiun unui num de 108.5 nea mar 552.532 act tiuni nomina ative, cu val loarea nomi inala de 0,10 RON 000 si valoar de emisiune de 0,10 RON. M rea 000 Majorarea de capital se va efectua i schimbul unui in l aport in numerar ad de action dus narii Albala in valoare de 10.855 act, 5.253,2 RON N. Valoarea de piata a Alb V e balact este d 319,17 m de milioane lei ( (85,79 milio oane euro), c conform cotatiei de 0,489 lei stabilita in sedinta din 21 ianuari Titlurile Albalact Al Iulia se i, n n ie. lba tranzact tioneaza la c categoria de baza a piet Rasdaq, s simbolu ALBZ. e tei sub ul Ca C un mic e exemplu, se poate spune ca investit e torii in perio oada octomb noiem brie mbrie au prins un trend de cr n restere pe te ermen scurt. Observati c orice dep ca pasire a benz zilor este ur rmata de o reintrare ceea ce fa cumpara mai uso de anticip Subchar 3 nu inv nici el a e, ace area or pat. rtul vita acum la intrare ( (indicatorul se afla sub media lui ro osie), referit la invest tor titori, odata cu viitoarea mutare a la BVB, ALBZ prezinta avanta , ajele primul venit intr lui r-un climat de atmosfer europeana unde r a, concure va crea valoare (si, implicit, pr ridicat) p enta ret pentru o asem menea aciu ALBZ ar trebui une. sa apara in orice po a ortofoliu ech hilibrat.

91

Pentru a put vizualiza mai bine s P tea a situatia ALB putem u BZ, urmarii evot reprezent in tia tata graficul simplu (lin niar) cu med mobila (a ales repr die am rezentarea M MAV pe o p perioada de calcul de ind eralizare), perioada rep prezentatiei este de 3 an i 15 zile, interesul fii de gene ni:

Urmarind gr U raficul Cand dlestick, ne putem face o imagine i functie de cotatia la u punct in e un x, sem mnalele de v vanzare si cu umparare au afectat evo u olutia preced dent, astfel creandu-se un efect in lant d vanzare, s cumpara dupa cu se poate observa in valoarea tra de sau are, um anzactiilor:

92

Pentru a dem P monstra efic cienta econo omica a soci ietatii am an nexat (anexa 3) Raportu anual a ul pentru e exercitiul fin nanciar 2007 extensia e in comp 7, este paratie cu u ultimi 2 ani, raportul est in te conform mitate cu Regulamentul CNVM 1/2 2007.

93

CAPITOLUL 4 Concluzii si propuneri Momentan piata de capital in Romania poate fii considerata destul de instabila, datorata in mare parte lagunelor legislative in domeniu, a managementului oarecum exclusivist al BVB cat si a jucatorilor de moment (neexperimentati). Multe dintre societatile cotate la bursa sunt supraevaluate prin diferite actiuni de vanzare si cumparare intre grupuri de interese, astfel incat valoarea actiunilor detinute avand o valoare de piata mare la o valoare nominala de zeci de ori mai mica. Lichiditatea actiunilor dispersandu-se in timp, efectul fiind simtit de novicii jocului. Alegerea unei societati si formarea unui plan de investitie, fie chiar vorba de sume relativ mici, este esentiala, mai ales in stituatiile in care pe piata de valori mobiliare exista si concurenti externi cu posibilitati financiare semnificative care pot influenta evolutia la unele societati. Urmarirea evolutiilor societatilor, cat si prognoza fac parte din viata jucatorului la bursa, acesta fiind nevoit a urmarii trendurile si tendintele societatilor din aceasi ramura sau din ramuri de activitate complementare. Cifra de afaceri a companiei Albalact Alba Iulia a crescut cu 65% n 2006 fata de anul precedent. i profitul net al companiei Albalact aproape s-a dublat n 2006, n comparaie cu profitul nregistrat n 2005. Anul trecut Albalact a obinut un profit net de 6.024.614 RON (1.711.538 euro), cu 92% mai mare dect profitul net obinut n 2005, care a ajuns la 3.127.564 (850.700 euro). Compania Albalact Alba Iulia a nregistrat n prima jumtate a anului 2007 o cretere cu 76,73% a cifrei de afaceri, ajungnd la 74.819.977 ron (23.873.637 euro), fa de aceeai perioad a anului 2006, cnd a nregistrat o cifr de afaceri de 42.333.880 ron (11.900.000 euro). Tot pe primele ase luni ale anului 2007, profitul companiei a nregistrat o cretere cu 1137,14% ajungnd la 6.853.847 ron (2.186.933 euro), fa de aceeai perioad a anului trecut cnd profitul a fost de 602.726 ron (170.000 de euro). Rezultatele bune se datoreaz vnzrilor nregistrate cu brandul Zuzu, dar si cu celelalte doua branduri Fulga i Albalact. Utilizarea profitului a fost votat in AGEA din 26.02.2008, aceasta fiind incorporarea lui in rezerve si deschiderea unui centru logistic in apropiere de Bucuresti. In aceasi sedinta a fost votata inchiderea fabrici din Alba Iulia si mutarea activitatii principale la Oiejdea. Politica societatii se vede a nu fiind una de divident si mai degraba de expansiune. Cotatiile bursiere ridicate, intr-un trend crescator si trecerea la categoria a II-a la BVB denota un potential castig viitor, atat prin investitile de portofoliu cat si prin investitile prudente pe termen lung. In ultima vreme evolutia actiunilor au fost intr-un trend usor scazator, dar investitorii momentan sunt optimisti tocmai pentru capacitatea manageriala a societatii care intr-un interval scurt de timp au fructificat nisa de pe piata produselor lactate. Pe piata RASDAQ ALBZ a inregistrat, in ultima vreme, o lichiditate mare a actiunilor, fiind concurenta in preferintele jucatorilor a Bancii Transilvania. Ca un exemplu bun de investitie se poate spune despre ALBZ ca a avut o crestere spectaculoasa in ultimi ani, evolutia fiind de asemenea si pe partea de productie care asigura viitorul societatii. In alte cuvinte, cei care au pariat pe Albalact au avut de castigat in ultimele exercitii financiare. Scepticismul sau dorinta de inovatie (ca potential castig) apare in exercitiul financiar in curs, datorat fiind faptului ca societatea a avut o intorsatura de 180 grade atat prin schimbarea directorului general cat si prin schimbari majore in politica de piata. Investitile noi,
94

vor afecta evolutia ALBZ dar trendul inca nu va putea fii stabilit. Cel mai probabil va urma o perioada de mentinere si stagnare economica, noul director general avand o atitudine mai putin riscofila, comparativ cu fostul director general. Jocul la bursa este mai mult o arta si tine foarte mult de interpretarea indicilor economici si financiari, precum si evolutia economiei / ansamblu. Sprijinul actionarilor este semnificativ pentru echipa de management a oricarei societatii, dar si atentia actionarilor in luarea deciziilor in AGA sau AGEA. Scopul este de a investi productiv si idea ar putea fi: sa punem mana de la mana pentru a face ceva, dar in genere un comportament prudent este eficace in momentul in care trebuie sa lasam si sa mergem mai departe in asa fel incat activitatile fara viitor a nu fii incurajate, evitand astfel pierderi de ambele parti. Metodele de analiza si de previziune sunt la alegerea fiecaruia, dar de preferabil este alegerea unei decizii bazate pe statistica precum si o analiza economica si financiara, dar de cele mai multe ori increderea in sistemul de management si evolutiile economice din aceea perioada vor fii decisive.

95

BIBLIOGRAFIE (SURSE SI IZVOARE)

Regimul valorilor mobiliare;Gheorghe Anghelache; Editura Tribuna Economica; 2001 Piete de capital si burse de valori; Gabriela Anghelache, Nicolae Dardac, Ion Stancu; Editura Adevarul; 1992; Bucuresti Burse de valori si tranzactiile la bursa; Gheorghe Ciobanu; Editura Economica; 1997 Gestiunea portofoliului de valori mobiliare; Victor Dragot, Mihaela Dragot, Oana Dmian, Eugen Mitric; Editura Economica; 2003 Tehnici de analiza financiara; Eric A. Helfert; Traducere: Dorel Baba i Eugen Mitric; Editura BMT Publishing House; 2006 Bursa Volumul II; Ioan Popa; Editura Adevarul; 1994; Bucuresti Curs: Statistica financiar-bancara; Lector univ.dr. Monica ROMAN Primii pasi ca investitor la bursa; Ileana Vrejba; Editura CH Beck; 2007 http://ro.wikipedia.org www.rgbs.co.za/default.aspx www.zf.ro/detalii/albalact.html
www.wall-street.ro

www.gminvest.ro/execord.html#BVB www.tmctv.ro www.bvb.ro www.cnvmr.ro www.forum.softpedia.com www.infobursier.ro www.euroticket.ro/utile/indici_bursieri.php www.vanguard.ro/ns/ro/opinii/Analiza%20BET-C%2020%20Mai%202005.pdf Codul Fiscal actualizat 1-ian-2007 in forma adoptata de Parlament la 1 Aug 2006 Codul Fiscal 2007 cu adnotari (Sintact - Wolters Kluwer) Legea 343/2006 de modificare a Codului Fiscal 2007, publicata in Monitorul oficial la 1-Aug-2006 Codul Fiscal actualizat 1-ian-2006 impreuna cu normele de aplicare Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal 2006 Legea Nr. 297/2004 privind piata de capital Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr.25/2002 privind aprobarea statutului CNVM

96