ly SITUAREA PROBLEMELOR... Ayaryinind unuia dintre cole mai complexe domenii de ac— ‘tivitate, problemele urbanismlui (Sncepiad eu densitatea de u- ‘ilizare a golului, pink la fenomencle sociale si peihice care influenjeasi viaga urbanii) sint astiisi ta discuyia unui numir “tot nai mare de oameni, specialigti sau au, cu tofii Sins preo— oupayd de rispunierile ce le revin, privind constructia urbani prezent& 9i de vitor, In cadral transformirilor care caracteri~ zeazi ovolutia sccietitii umane, unul dintre mijloscele prin ca~ : Fe acest proces se Ranifesti, este i schimbarea cantitativi 9i calitativi « mdiului de via} $1, implicit, a modulni de, vias Orasul, apartine ambelor docenii de ‘manifestares IN CONTEXR GENERAL ‘DS IA CANTIGATE SPRE CALTTATE Ga preceupare @ studiulut urbanistic, oagul resulta din necesitates satisfacerii nevoilor materiale gi a derintelor spirituale ale societafii, in cadral diferitelor trepte ale dez- voltirii sale istotice, Mecare epect istorieli a elaborat metode do amenajare urbanisticd 91 sisteme care si raspundi oft mai de~ plin destisuririt viefii biologice, economice si sociale. In évolutia activitiifit urbunistice, principiile ouprinse Sn Carta de la Athena au constituit punctul de plecare pentru il AL Buea i ilodutliri ultericare "moderne", generind realiziiri urvanistice im portante, care se Snscriu in efortul de reconstructie a localiti= yilor 91 @ echiparentului de dotare, in reconstructia nureroase- lor centre de rage, adaptiridu-le condifiilor vietii contempors— ne, toate acestea recultind din neceaitatés de a face faji expan siunii domografice gi conceatririi urbane a populatiei (Zenomn care indeosebi prin aspectul su necontrolat genereazi astiisi o Sngrijorare cresoindi pentru viitoral oragelor). Bxtinderea necon-| trolat a orasului duce 1a un dezechilibra urban, generind difi- cultafi funcfionale simaii deosebiri calitative dintz-o parte in alta a teritoriului. Se impune, deoi, inl&turares acestor dificul— ‘Api prin coordonarea procesului de dézvoltare a oragului, prin abordarea complex a problematieii urbane in vederea detoruind- -Pii unui eadra de viata urban capabil si cuprindi fn condifii optine totalitatea proceselor de trai ei de productie ale colec— tivitayit urbune, Este necesar si se constituse o conceptie uni— tard $i obiectiva a oragului ca formé de egezare fn teritorin a populatiei. Tn acest sens, CUM PUTA DEFINI ORAGUL IN CONTEYPORANET— TATE 7 Igi pastreaz% el un rol determinant ca medin de existent 8 socketatsi umane ? Care sint principalele probleme pe care le pune prezenfa sa in teritoriu ? Inorarea de fap Sel propane si sintetizece un rispuns privind aceasti probluad. SS Uraind progresului general al sooietatii, orugal in tota= Litatea sa apare oa o decantare @ resultatelor materiale 91 spi- rituale ale existentei, utilisind prin accasta viata loouitert- lor fn fntreaga sa complexitate, intro intreagi succesiune de generaiii. Uodernizeree urband oa mijloo de supravietuire a o- ragulii, resulta getfel ca un proces necesar gi continu de rea~ . daptare 1a cerinfe noi, ca un proces o&ruia fenomenul urban i se supune fireso revelind o formi urbana $n cortinnd modificare. De~ si fn éxistenya oragului, se acuzi ideca uni nou stil interna fional in arhateoturé ~ ca gi in urbaniem ~ (Foul Rudolph tncear- 0 chiar 0 dofanire a acestula) no‘ sint pufint' acei care, pornind do 1a om gi mediu (scop si conditie), conatata’o angsjare spre personalitates local oi ierazhicl a constructiel urbane. Fami—————————————— Lia, loouitorii unni cartier sa oras, wi unel repium, sat od unei pari conctatuie colectivittipi dizenite, mu nunai numeric, ef pi prin proprictufile lor vuriabile, aupuse unor legi pro- priiy sfnb unit} care pretind o tntorprebare erhitectural-ar~ panisticd diferitt, o interpretare in care traditia m poate £1 negiijata, Considorind traditia $1 oreatia dropt polit uneia fin oontradictiile lumii moderne, Kenzo Tange Geolara tno in 90: oumas aceia care privese sore viitor pot £4 constiontd ‘c& tradspia exista pi of este vie (...) sarcina cea mai impor Saruiat tx Pavoaren viitoraiui®. Tnelusind ooncomitent traaspia Pinevepia, evelafia urban pine fi atonzla moastrl, astlial mai malt ca oriefnd, problesa formei urbane: ee Dar probiona forael urbane pa poate 1 surprinsé fn sine,| agtfol tustt cnadisa mantfoeticiior Zenonenutut urban ma poate | 8 noglijeze CARACTERUL DIALSOTIC AL, FORMET URRANE. ST DIFEREN- (JTEKEA GPAJTATA, ajungindu-se 1a Sntrebanent exist o erinli a formes urbane’? Pe aceasté linto, lucrarea de fay tinde spre © anslizs precisi, fa adinciie, a existontot urbane, upd 1985, realisirile axhitecturit si wrbaniomaint aon | iat sint determinate in prim rind cantitabiv, Tn Buropa de~ Vastatl trebuia si se rezolve repede necesitiétile resultate din Aistrugerile rizboiului: Astfol, corinjele, exprinate a numir, imp gi coat au constituit oriteriul real i primordial impus efortulud constractiv, Problomole cantitative, remultate din necesitati sotualo, mu sint nici astéal pe deplin tezolvate, prod Seoul dozvoltérii cantitative i calitative rapide a omenirii dnfluenjind $n primal rind asupra acestora, Totusi, tzeeind 30 ' Go ani de 1a eveninontele tragice ale rizboiului, situajia este 5 alta, Oriteriul-calitativ se impune treptot, trecind de 1a a~ precieres rozolvirii func}ionaie 24 sprecierea imaginii obji~ ute, tinsind apol apre 0 epreciere integratii 4 oadrului do viaga artificial 9 natural. Tn majoritetes cazurilor, urbanismul presentului este aa profua ol spiritului rafionalist oare tinde a instaura ort~ unde 0 simpli ofdine rajionali, Rayionslismul, dabind oa ten @inté din perioada antebolicl, contim astfel ei~si impunit“sensul axeativ pe care-1 prosinbit aosastS tending, sa tranas formst in formlii, in acadeitisa", Tonal acesta este mobivl pen= ‘wen care obiectivele principale ale axhitecturii si urbanismint ~ se orienteasii astiizi pe un drum care nn admite rationaliamal ex- elustv; dar nici eclectioml (teorebic sau practic), solicitind © fnfelegero mai profundii a valorilor umane de basi, Ti prim vind, trebuie cumoscute in a@fncime necesitiitile osontiale ale existented umand, oml Ziind principala nosstri wiitate de msurd, "Dafa albinelor din ideile catenilor gi acesta va £1 aftr gitul cevifilor milenere”. Comparing cetatea albinelor cx ostatea oaenilor, Joun Fourastié a cuprins in aceste cuvinte mai milt de eit © simpli relevare a calitatilor 91 defestelor unane; a cu- pring Sustisi evenfa evolutiet aodalai de viabX aman gi, implicit, @ evolufiel oragului oa mediu de via}. Om, prin canostintele sale in conbinuu progres, este fntr-o continu cilutare a mediu— lai de via} care~i coavine, Cragnl na este mmai un simpla ca ara doterminat fisic, sl remulti dintr-o tntreagé comlexttate de clemente materiale 51 insteriale, toate inlunjuite tntr-o structuri ce devine ‘din oe in ce mal complicati, o structurt a cure’ evolujie fn sénsul transformirii of coerente, cate 1a or= inca zilei. eee In condifiite in care ne strdduim a atipini o astfel de structuri, se impunea cunoasteres 64 profunds. Se impune, im primal rind, A LYEIEGR OB BSTE ACHEA 0 STRUCTURA URBANA, ca ve sint deverminentele ei oa stare de Gooziune a oragului si cum ente oa imlicatt fn dexwoltarea urban Iucrarea de fati fn eearcé un demers in acest sens. “actiunes progresului goneralisat — spunea on oftiva ani in ura arhitectul frances G.Candilis, a ridiotriid materia: le a nivelului de trai provoack relatii fn len} fn comparti- Bentul necesitipilor umane", Este de necoutestat astiid faptul ol necesitafile omlui contemporan devin moren mai niimeroase, Giversitates func}iuntlor societi}ii sporind gi determinind aparifia unor programe gl comensi go¢iale nemaiintfinite, sint necesare din ce in co mi multe industri gi lecuinte, centre de orgunizure, locuri de odihni si recrea}le, instituyid pent tra nviiyimint, cultur si stiniitates trebuic realizate orage noi ‘gi remodelate cele existente, Domtnanti este constructia 94 caracter do Masi. Otienirea este din e¢ in ce mai malt oon