ACIZII NUCLEICI

Curs Biochimie

Acizii nucleici sau polinucleotidele sunt compusi macromoleculari a caror masa moleculara atinge cateva zeci de milioane. Ei sunt constituiti din mai multe nucleotide. Nucleotidele contin o baza purinica sau pirimidinica, un rest glucidic (pentoza) si una sau mai multe grupari fosfat. Bazele ce intra in componenta acizilor nucleici sunt substante ce au in structura un nucleu heterociclic purinic sau pirimidinic, de unde si denumirea de baze purinice, respectiv pirimidinice. Bazele cu nucleu purinic sunt: Adenina (A) si Guanina (G) Bazele cu nucleu pirimidinic sunt: Uracilul (U), Citozina (C) si Timina (T). O nucleotida are in componenta: o baza (purinica sau pirimidinica), un rest glucidic si una sau mai multe grupari fosfat. Nucleotidele sunt prescurtate prin 3 litere, ca de exemplu: AMP = adenozinmonofosfat dAMP = deoxiadenozinmonofosfat UDP = uridindifosfat ATP = adenozintrifosfat
Baza Adenina Guanina Citozina Uracil Timina Nucleozida Adenozina Guanozina Citidina Uridina Timidina Abreviere A G C U T

Curs Biochimie

Nucleotidele au numeroase functii: 1.sunt surse importante de energie, putand fi usor hidrolizate (exemplu ATP):

2.pot forma impreuna cu alte resturi coenzime importante (exemplu Coenzima A = CoA)

3.intra in componenta unor molecule cu rol in transmiterea semnalul celular (exemplu AMP ciclic = AMPc)

Curs Biochimie

Acizii nucleici Pentru a forma acizi nucleici, nucleotidele sunt legate intre ele prin punti formate de acidul esteric dublu esterificat (cu grupa hidroxil de alcoolul secundar din pozitia 3 a unei molecule de pentoza) pe de o parte, iar pe de alta parte, cu grupa hidroxil de alcool primar din pozitia 5 a altei molecule de pentoza din nucleotidul urmator.
Capatul 5`

+

Capatul 3`

Gruparea neesterificata a acidului fosforic imprima acizilor nucleici caracterul acid care explica afinitatea lor pentru colorantii bazici (folositi in tehnica microscopica).
Curs Biochimie

BAZE FOSFATI NUCLEOTIDE BAZE Baza + Glucid = Nucleozida Baza + Glucid + Fosfat = Nucleotida Curs Biochimie .

pe langa riboza mai (ARN) putand contine si cele 4 baze: A. acizii se numesc ribonucleici (ARN).Exista doua tipuri de acizi nucleici in functie de glucidul care intra in compozitie: 1. U. Secventa liniara a nucleotidelor in acizii nucleici este de obicei abreviata ca in exemplul urmator. cei care contin in structura Deoxiriboza (in pozitia 2` a ribozei gruparea –OH a fost redusa la -H) se numesc acizi deoxiribonucleici ADN si mai pot contine urmatoarele 4 baze: A. Secventa bazelor in structura acizilor nucleici reprezinta informatia genetica din celulele vii. cand in structura avem Riboza. incepanduse cu capatul 5` al lantului: A-G-C-T-T-C-A Curs Biochimie . Fiecare baza are abilitatea de a-si recunoaste prin interactii noncovalente baza complementara: G-C sau A-T din structura ADN-ului. T. G si C. G si C 2.

Glucidele reprezinta sursa principala de energie a celulei vii. ele putand fi stocate sub forma polizaharidelor. Curs Biochimie . molecule care sunt aceleasi pentru toate speciile vii. Nucleotidele joaca un rol important in transferul de energie si reprezinta subunitatile din care sunt constituite macromoleculele informationale ADN si ARN. Cele mai importante categorii sunt: glucidele. Ele au la baza seturi distinctive de molecule pe baza de carbon. dar rolul lor principal este acela de a intra in structura membranelor celulare.REZUMAT 1 Toate organismele vii sunt sisteme chimice autonome. aminoacizii si nucleotidele. Acizii grasi sunt de asemenea importanti ca sursa de energie. Proteinele sunt polimeri ce au la baza aminoacizi. acizii grasi.

Ordinea si energia biologica Toate celulele trebuie sa se supuna legilor fizicii si chimiei. Regulile mecanicii si conversiei unei forme de energie in alta se aplica in egala masura unei celule vii cat si unui motor cu aburi. organismele moarte sunt oxidate. samd. in care se afirma ca gradul de dezordine a universului (sau a oricarui sistem izolat) nu poate decat sa creasca. Este binecunoscut faptul ca un sistem lasat in voia sa tinde spre o dezordine universala: cu timpul cladirile se darama. Curs Biochimie . Aceasta tendinta generala este regasita in legea a doua a termodinamicii.

gradul de ordonare al unui sistem descreste cu trecerea timpului. Cum este acest lucru posibil din punct de vedere termodinamic? Raspunsul este acela ca fiecare celula primeste combustibilul necesar din mediul ce o inconjoara si il elimina sub forma reziduurilor.Organismele vii mentin. cresterea continua a ordinii intr-o celula vie nu se poate realiza decat cu o crestere si mai mare a dezordinii mediului inconjurator celulei. Atomii constituenti sunt aranjati intr-o ordine anume. Ordinea biologica este posibila prin cedarea de energie sub forma de caldura de catre celule. la toate nivelele. Curs Biochimie . Conform celei de-a doua legi a termodinamicii. un grad ridicat al ordinii. are o ordine interioara bine stabilita. Chiar si o celula care aparent nu se dezvolta. fiind blocati in structuri precise. Caldura este energie in forma cu gradul cel mai mare de dezordine. pana la nivel celular. Asadar. subcelular si molecular. celula nu este deci un sistem izolat din punct de vedere termodinamic. Aceasta ordine este intalnita de la aripile unui fluture. pentru ca inevitabil. in interiorul celulei pot sa apara accidente care trebuiesc reparate in mod constant.

fiecare celula trebuie sa-si faca o copie a genelor sale in scopul de a transmite mai departe celulelor fiice setul complet de informatii. elemente numite gene. orice ou fertilizat trebuie sa contina un plan ascuns.Genele sunt formate din ADN! Dintotdeauna s-a stiut ca orice samanta sadita. care sunt transmise fiecarei celule fiice in timpul diviziunii celulare. Cu alte cuvinte. un design. pentru dezvoltarea unui nou organism. Stiinta geneticii moderne porneste de la premisa elemntelor ce contin informatia nevazuta. Genele din sperma si ovul duc mai departe informatia ereditara de la o generatie la alta. inainte de a se divide. fie el animal sau vegetal. Curs Biochimie .

asa ca ideea aceasta a fost intr-adevar o surpriza pentru biologii timpului. se poate observa conferirea unor proprietati ereditare caracteristice primei linii bacteriene. adaugand ADN-ul pur al unei linii bacteriene la o alta. Se stia ca doar proteinele au o structura conformationala foarte complexa. Astazi este binecunoscut faptul ca ADN-ul celular cu intraga sa insiruire de nucleotide este cel care transmite informatia ereditara. In 1944 s-a demonstrat ca. La inceput a fost greu sa se imagineze natura acestor molecule. molecule care sa directioneze mai departe activitatea unui organism in dezvoltare si care. sa fie capabile de o replicare de cea mai mare acuratete? La sfarsitul celui de-al IX-lea secol. biologii au recunoscut ca transportorii informatiei genetice sunt cromozomii care incepeau sa devina vizibili cand celula incepea sa se divida. Curs Biochimie .Acum se stie ca genele sunt compuse din molecule. Ce fel de molecule ar putea fi depozitate intr-o celula. Aceasta teorie a fost acceptata doar la inceputul anilor 1950. Ideea prezentei ADN-ului din care sunt formate genele a aparut ceva mai tarziu. de asemenea.

Moleculele de ADN sunt alcatuite din doua lanturi lungi. analizele folosind difractia razelor X asupra diferitelor specimene de ADN. Acestea sunt deoxiribonucleotide ce contin ca baze: Adenina (A). Nucleotidele sunt legate intre ele prin legaturi fosfodiesterice care leaga C5` al unei grupe deoxiribozice de C3` al urmatoarei. Guanina (G) si Timina (T). au dus la concluzia ca ADN-ul este un polimer helicoidal compus din doua lanturi. sau chiar doar a unei celule? Si cum pot fi transmie aceste informatii de la o generatie la alta? Raspunsul sta in structura ADN-ului. Structura helicoidala a ADNului se justifica prin orientarea fiecarei subunitati a polimerului. compus doar din 4 tipuri de subunitati. orientare care sa permita legaturi cu subunitatile vecine. liniar. Curs Biochimie . Momentul crucial a fost descoperirea faptului ca ADN-ul este de fapt un lant dublu helicoidal. legate intre ele prin legaturi complementare intre baze! Lantul ADN-ului este un polimer lung. In anii 1950. Citozina (C). Cum poate un lant lung de nucleotide sa contina informatia unui organism.

pe de cealalta parte. era nevoie de legaturi specifice intre bazele complementare (denumite si bazele complementare WatsonCrick) cu molecula mare dintr-un lant (A sau G) si bazele pirimidinice cu un volum mai mic de pe celalalt lant (T sau C). B.O prima imagine a ADN-ului il reprezenta cu bazele catre interiorul dublului helix si cu resturile de fosfat catre exterior. Se observa 4 baze complementare. in timp de resturile deoxiribozice sunt albastre Helixul este vazut din capat. Desi raportul nucleotidelor variaza de la o specie la alta. Curs Biochimie . Aceste baze sunt reprezentate cu verde. S-a mai aratat si ca numarul efectiv al legaturilor de hidrogen formate intre G si C sau intre A si T a fost mai mare decat in oricare alta combinatie. o regula este clara: cantitativ [G]=[C] si [A]=[T]. Cele doua lanturi ale ADN-ului sunt asezate in directii opuse si fiecare baza complementara este mentinuta prin alte doua sau trei punti de hidrogen. Bazele dintr-un lant se gaseau mult prea aproape una de cealalta si pentru a incapea. O mica selectie a helixului vazut dintr-o parte. ADN-ul dublu helicoidal A.

ARNul difera de ADN prin 3 caracteristici: 1. 2.ADN-ul si ARN-ul celular Atat ADNul cat si ARNul sunt plomeri formati din inlantuirea mai multor nucleotide. ARNul este format dintr-un singur lant. iar ADN contine Timina 3. difera prin tipul bazelor intalnite in structura lantului: ARN contine Uracil. in timp ce ADN are structura unui lant dublu helicoidal Structurile ARN-ului si ADN-ului sunt prezentate in imaginile urmatoare: Structura ARN-ului Structura ADN-ului Curs Biochimie . are in componenta rest de Riboza si nu Deoxiriboza ca in cazul ADN.

respectiv ale ADN-ului: Se pot observa punti de hidrogen intre bazele complemetare Curs Biochimie .Cele patru baze ale ARN-ului .

precum in imaginile urmatoare. Lantul simplu al ARN-ului: Lantul dublu helix al ADN-ului: Curs Biochimie . Prin micrografie electronica. pot sa apara legaturi (punti) de hidrogen datorita prezentei foarte apropiate a bazelor complementare. dar in anumite regiuni. acest lucru se evidentiaza ca niste ramuri.Lantul ARN este liniar.

s-a putut explica modul in care este transmisa informatia ereditara. Daca notam cele doua lanturi cu A si A’. C.Capacitatea ereditara explicata prin structura ADN-ului O gena transmite informatia biologica intr-o forma ce trebuie sa poata fi copiata cu exactitate si transmisa de la celula mama la celula fiica. ambele lanturi pot fi considerate a fi transportoarele aceluiasi bagaj genetic. si invers. se poate obtine lantul A. folosind lantul A’. Din moment ce fiecare lant contine o insiruire de nucleotide care sunt exact complementarele celor din celalalt lant. Acest procedeu este posibil dupa separarea celor doua lanturi in conditii bine stabilite. pentru ca o data cu aceasta descoperire. lantul A poate fi folosit ca matrita pentru obtinerea lantului A’. O concluzie directa poate fi aceea ca informatia genetica este codificata in mod liniar de catre insiruirea de nucleotide. Curs Biochimie . fiecare –A. T si Gputand fi considerate litere intr-un alfabet ce are doar 4 litere cu care este scris mesajul nostru biologic. Implicatiile descoperirii lantului dublu helicoidal au fost de foarte mare importanta.

hemoglobina care transporta oxigenul in sange. Secventa ADN a genei beta-globina umana Aceasta gena codifica una din cele doua subunitati ale moleculei de hemoglobina.000 pagini. o gena umana mica ar ocupa un sfert dintr-o pagina format A4. in timp ce informatia genetica din acea gena ar putea umple o carte cu mai mult de 500. Scriind cu un alfabet linear ce contine doar 4 litere. O celula tipica animala contine 1 m de ADN (3X109 nucleotide). Pentru o lungime moderata a ADN-ului. Secventa ar trebui citita de la stanga la dreapta. in principiu. Este evidentiat doar unul din lanturile ADN-ului (celalalt fiind complementar).Considerand ca ADN-ul este format din n nucleotide. Curs Biochimie . numarul de secvente posibile ale acestor nucleotide este 4n . varietatea biologica ce poate fi generata este enorma.

Curs Biochimie . facand-o in acelasi timp si ireversibila. implicand un ansamblu de proteine ce formeaza “masina de replicare”. Eliberarea restului pirofosfat din aceasta nucleotida activata si hidroliza sa ulterioara ofera energie pentru reactia de replicare a ADN-ului.Desi principiul replicarii genelor este unul simplu. procesul care are loc in realitate in interiorul unei celule este unul foarte complex. Reactia fundamentala este cea in care AND-polimeraza catalizeaza adaugarea unei deoxiribonucleotide la capatul 3’ al lantului de ADN. Fiecare nucleotida ce este adaugata este sub forma de Deoxiribonucleozid-trifosfat.

respectand conditia ca aceasta nucleotida sa fie complemetara cu nucleotida existenta in lantul matrita. Fiecare nucleotida ce urmeaza a fi adaugata este aleasa printr-un proces complex.Lantul nou format Lantul matrita Replicarea helixului ADN-ului incepe cu o separare punctuala a celor doua lanturi comlementare. Curs Biochimie . Fiecare lant se comporta apoi ca matrita pentru obtinerea unei noi molecule de ADN obtinuta prin aditionarea secventiala a deoxiribonucloetid-trifosfatilor.

mecanismul de replicare al ADN-ului este unul semiconservator. Din moment ce fiecare molecula de ADN sfarseste prin a avea in componenta unul din lanturile ADN-ului original. Curs Biochimie .Dintr-un lant dublu helicoidal de ADN se obtin doua lanturi identice.

in procedeul replicarii. In acest caz. prin mutatii se obtin gene cu o functie noua sau imbunatatita. In timpul replicarii. Ca rezultat. este adaugata o nucleotida gresita in locul alteia. secventa de nucleotide din molecula ADN-ului este copiata cu mai putin de o greseala la 109 nucleotide adaugate. foarte rar. mutatie ce va fi copiata in toate noile generatii de mutatie celule ca si cum ar fi varianta corecta a lantului de ADN. sa inlocuiasca gena originala intr-o anumita populatie. chiar si la nivelul unei singure nucleotide. Curs Biochimie . Pornind de la faptul binecunoscut ca proteinele sunt codificate de catre gene. o mutatie poate fi “latenta” si sa nu afecteze functiile unei anumite proteine. Foarte rar. Pe de alta parte. poate avea implicatii enorme. mutatia unei gene. Totusi. prin intermediul selectiei naturale. iar gena mutanta poate in final. Orice astfel de greseala este considerata o greseala genetica denumita mutatie.Erorile in replicarea ADN-ului cauzeaza mutatii Una din caracteristicile cele mai importante ale replicarii ADN-ului este acuratetea. organismele care poarta aceasta mutatie vor avea un avantaj. poate duce la inactivarea unei proteine cruciale si mai apoi la moarte celulara. O astfel de greseala. mecanisme foarte sensibile analizeaza si elimina pozitionarile incorecte ale nucleotidelor.

Abia la inceputul anilor ’50 cand a fost secventata insulina. s-a descoperit faptul ca fiecare proteina are o secventa unica de aminoacizi si ca prin structura ei. fiecare proteina are anumite proprietati specifice. o proteina de dimensiuni mici. La inceput. a fost studiata structura tridimensionala a ADNului de catre biofizicieni folosindu-se difractia razelor X. Se cunostea deja ca proteinele sunt lanturi de aminoaczi legati intre ei prin legaturi peptidice. Informatia pe care o contine este indirect exprimata in alte molecule: ADN-ul directioneaza sinteza unui ARN specific si a unor anume proteine.Secventa de nucleotide dintr-o gena determina secventa aminoacizilor din proteine ADNul este relativ inert din punct de vedere chimic. Curs Biochimie .

insulina se formeaza ca un singur lant (codificat intr-o singura gena). Initial. Este constituita din doua lanturi polipeptidice. Cum se traduce intr-o celula vie secventa de nucleotide de la nivelul ADNului in secventa de aminoacizi din proteine? Curs Biochimie . Legaturile S-S reprezinta legaturile tiolice intre resturile de Cisteina. unul de 21 aminoacizi. iar celalalt de 30 aminoacizi. Analiza proteinelor unor gene mutante a demonstrat faptul ca. cele doua secvente sunt colineare: nucleotidele in ADN sunt aranjate intr-o ordine corespunzatoare aminoacizilor din proteina codificata.Insulina bovina Insulina este o proteina cu masa moleculara mica. Atat ADNul cat si proteinele sunt formate din secvente liniare de subunitati. care mai apoi este separat in doua lanturi reprezentate prin A si B.

Procesul prin care se formeaza ARN din ADN se numeste transcriptie. chiar in urma regiunii unde sunt adaugate ribonucleotidele. Transcriptia ADNului difera de replicare prin mai multe caracteristici: 1. ARNul.Portiuni din secventa de ADN sunt transpuse in ARN care ghideaza sinteza proteica Sinteza proteica incepe cu transpunerea unor regiuni specifice din ADN (gene) in polinucleotide chimic si functional diferite. ARNul contine aceeasi informatie genetica cu ADNul dupa care este format. 3. 2. denumite ARN (acid ribonucleic). care este similar cu replicarea ADNului atunci cand unul dintre lanturi foloseste drept matrita pentru cel de-al doilea. este compus dintr-o secventa liniara de polinucleotide. 4. produsul obtinut (ARN). nu ramane ca un lant alineat ADNului. avand insa doua diferente chimice: lantul glucidic contine riboza in loc de deoxiriboza. spre diferenta de ADN care este dublu helicoidal. Curs Biochimie . ca si ADNul. lantul ARNului este relativ scurt comparativ cu cel al ADNului. iar una dintre baze – Timina. se reformeaza ADNul original sub forma de helix si elibereaza lantul de ARN. din moment ce el este format doar pronind de la o anumita regiune a ADNului.este inlocuita cu Uracil. lantul de ARN este simplu.

Unele gene sunt folosite pentru obtinerea unor cantitati mari de ARN. in timp ce altele nu sunt folosite deloc. In fiecare generatie de celule. pentru o gena activa. Curs Biochimie . in timp ce restul de ARN serveste ca ARN de transfer ARNt sau formeaza ARN ribozomal ARNr. mii de ARN transcript pot sa se obtina pornind de la acelasi segment de ADN. Cantitatea de ARN ce se formeaza pornind de la o anumita regiune a ADNului este controlata de proteinele reglatoare genice care se leaga de situsuri specifice ale ADNului aflate aproape de zona de codificare.ARNul care sta la baza sintezei moleculelor proteice se numeste ARN mesager ARNm.

Curs Biochimie .proteina Fibroina (componenta majora a matasii). informatia continuta intr-o regiune mica a ADNului poate sa directioneze catre sinteza a milioane de copii ale unei proteine specifice. Exemplu . In fiecare celula. producand in total 109molecule de fibroina in doar 4 zile.Pentru ca fiecare molecula de ARNm poate fi transcrisa in mii de copii de lanturi polipeptidice. fiecare ducand la sinteza a 105molecule de fibroina. gena fibroinei conduce la formarea a 104 copii de ARNm.

este transcrisa intr-o molecula lunga de ARN (primul transcript).Moleculele de ARN eucariot sunt fractionate pentru a indeparta secventele de introni In celulele bacteriene. in functie de tipul de celula si de stadiul de dezvoltare. ce mai departe conduc la formarea proteinelor. Inainte ca ARNul sa paraseasca nucleul. care sunt intrerupte de secvente fara capacitate de codare numite introni. Pentru a produce o proteina. majoritatea proteinelor sunt codate intr-un singura secventa neintrerupta de ADN. un complex de enzime indeparteaza toate secventele de introni. biologii au descoperit ca majoritatea genelor eucariote au secvente proprii de codare numite exoni. moleculele de ARN parasesc nucleul trecand in citoplasma sub forma de molecule de ARNm. care este copiata fara nici o alterare ducand la obtinerea moleculelor de ARNm. Primele transcripte de ARN ale anumitor gene pot fi fragmentate in mai multe feluri pentru a produce diferiti ARNm. producand secvente de ARN mult mai scurte. Dupa aceasta etapa. Acest lucru permite obtinerea mai multor proteine pornind de la aceeasi gena. In 1977. Curs Biochimie . intreaga lungime a unei gene (inclusiv intronii si exonii).

Curs Biochimie .

Secventele de nucleotide din ARNm sunt “citite” in seturi de cate trei si transpuse in aminoacizi In anii ’60 au fost descifrate regulile dupa care secventele de nucleotide de la nivelul genelor sunt transpuse in secvente de aminoacizi din proteine (codul genetic). numit codon. S-a descoperit ca secventele nucleotidelor din ARNm sunt citite in serii de cate trei. nu doar componenta codonului). codifica un anumit aminoacid. a fost bine conservat de-a lungul evolutiei. exista 43=64 posibilitati diferite de codoni (importanta este si secventa tripletilor din codon. Doar 20 aminoacizi diferiti sunt intalniti in proteine. deci majoritatea aminoacizilor sunt definiti de mai multi codoni (codul genetic este degenerat). cu foarte putine exceptii. Curs Biochimie . el este acelasi atat in bacterii cat si in plante si organismul uman. Fiecare triplet de nucleotide. Pentru ca ARNul este un polimer linear constituit din doar 4 nucleotide diferite. Codul prezentat in urmatoarea imagine.

au tendinta de a genera aminoacizi cu o inalta hidrofobicitate.De exemplu: -Codonul GUG este transpus in aminoacidul Valina. Curs Biochimie . iar -Codonul GAG este transpus in Acid glutamic. Codonii cu U sau C ca nucleotid secund.

putand genera trei secvente de aminoacizi diferite. Aproape in toate aceste cazuri. in functie de pozitia din care incepe procesul de citire.In principiu. fiecare secventa de ARN poate fi transpusa in oricare din cele trei moduri de citire (“reading frames”). doar unul din modurile de citire va produce o proteina functionala. Cele trei posibilitati de citire ale secventei de nucleotide (albastru) in secventa de aminoacizi (verde) Curs Biochimie .

aceste legaturi se formeaza intre bazele aceluiasi lant (lantul ARNt este unul simplu. in cazul ARNt. numite ARN de transport (ARNt).ARNt potriveste fiecare aminoacid la grupurile de nucleotide Codonii din moleculele de ARNm nu recunosc direct aminoacizii. legaturi asemanatoare cu cele existente in moleculele dublu helicoidale ale ADNului. Acesti adaptori sunt de fapt seturi de molecule mici de ARN (de aprox 80 nucleotide). cat si grupurile de cate trei nucleotide. datorita legaturilor noncovalente dintre bazele componente. Conformatia ARNt este una tridimensionala. Conformatia ARNt este importanta pentru functia sa de adaptor. nu dublu ca al ADNului). Translatia de la ARNm la proteina depinde de o molecula “adaptoare” care recunoaste atat aminoacidul. Curs Biochimie . asa cum o enzima recunoaste un substrat. Diferenta este ca.

iar cealalta este secventa CCA de la capatul 3’ unde sunt atasati prin legaturi covalente diferiti aminoacizi. Curs Biochimie . Doua dintre seturile de nucleotide aflate la capetele ARNt sub forma de L au o functie mai importanta in sinteza proteica: una este anticodonul (care este complementar cu codonul de la nivelul ARNm). ARNt are o forma asemanatoare frunzei de trifoi. ARNt al Fenilalaninei din drojdie.Datorita celor patru segmente mici ale ARNt cu structura de dublu helix. Aceasta forma este mai amplu compactata intr-o forma de L prin legaturi de hidrogen mult mai puternice (imagine).

depinde de aceleasi interactii dintre bazele complementare intalnite in procesul de transfer a informatiei genetice de la ADN la ARN.Mesajul ARNului este citit de la un capat la altul de catre ribozomi Procesul de recunoastere a codonului prin care informatia genetica este transferata de la ARNm prin ARNt la proteina. Curs Biochimie . un complex de mai mult de 50 proteine asociate cu molecule de ARN ribozomal (ARNr). Fenomenul acesta necesita insa prezenta unui ribozom.

Fiecare ribozom este o masina ce sintetizeaza proteine. un singur ribozom bacterian adauga aprox. Apoi. cu fiecare codon in parte. el va traduce secventele de nucleotide in secvente de aminoacizi. cat si capatul carboxilic proaspat format sunt eliberate de la capatul 3’ al moleculei de ARNm direct in citoplasma. pe care moleculele de ARNt se pozitioneaza singure pentru a citi mesajul genetic codificat in ARNm. Intr-o singura secunda. 20 aminoacizi la lantul polipeptidic. Sinteza proteica Curs Biochimie . atat ribozomul. Cand ribozomul ajunge la capatul mesajului. pe parcurs ce ribozomul se deplaseaza de-a lungul moleculei de ARNm. Mai intai ribozomii gasesc o zona speciala de start la nivelul ARNm corespunzatoare capatului amino al proteinei ce se va forma. folosind moleculele de ARNt pentru a adaouga aminoacizi la capatul lantului polipeptidic (imagine).

Aceasta etapa de scindare poate avea loc chiar si in vitro. dupa scindare se formeaza ARNr. din care.Unele molecule de ARN au si rol de catalizatori In 1981 s-a constatat capacitatea catalitica a ARNului. Mai tarziu s-a constatat si ca insasi secventa intronului are o activitate catalitica asemanatoare cu a unei enzime. ARNul ribozomal al protozoarului ciliat Tetrahymena este initial produs sub forma unui precursor cu masa moleculara mare. activitate ce se defasoara in doua etape (imagine): Curs Biochimie . in absenta proteinelor.

De exemplu.Secventa intronului de aprox 400 nucleotide lungime a fost sintetizata si a fost studiata aratandu-se ca ea functioneaza ca o enzima in reactie cu alte molecule de ARN. catalizand formarea legaturii covalente: Curs Biochimie . poate lega foarte strans doua componente: nucleotidul Guanina si lantul de ARN.

Acest lucru sugereaza ca aceste secvente de ARN ar fi putut sa apara inainte de separarea in cele doua clase de eucariote si procariote. in general acest proces de defacere a ARNului nu este unul catalitic.In acest model de reactie care este foarte asemanator cu prima etapa din imaginea anterioara.5 milioane de ani. Desi. Curs Biochimie . acum 1. aceeasi secventa de introni actioneaza repetat pentru a desface mai multe lanturi de ARN. autoscindarea ARNului cu secvente de introni ca in cazul Tetrahymena a fost descoperita a fi prezenta si in alte celule de fungi si bacterii.

care ocupa mai mult de jumatate din acest complex. De exemplu. catalizand formarea noilor legaturi peptidice (imagine): Curs Biochimie . activitatea ribozomilor este suspectata a fi in stransa legatura cu activitatea catalizatoare a ARNului ribozomal. majoritatea ARNt este initial sintetizat sub forma unui precursor de marime mai mare. iar pentru scindarea sa cu obtinerea ARN final.Recent. Aceasta molecula mare de ARNr prezinta activitate de peptidiltransferaza. au fost descoperite si alte familii de ARN catalitic. un rol catalitic important il au alte molecule de ARN. Remarcabil.

Cum este posibil ca o molecula de ARN sa se comporte ca o enzima? A fost propusa o structura tridimensionala a nucleului intronului Tetrahymena prezentat in urmatoarea imagine: Responsabile de aceasta structura tridimensionala cu ativitate catalitica sunt legaturile de hidrogen formate. O juxtapunere neobisnuita a legaturilor covalente intre atomi face ca anumiti atomi din ARN sa fie foarte reactivi. Curs Biochimie .

Fiecare molecula de ADN are o structura dublu helicoidala formata din doua lanturi de nucleotide complementare legate intre ele prin legaturi de hidrogen (bazele G-C si A-T). Curs Biochimie . Duplicarea informatiei genetice are loc prin polimerizarea unui noi lanturi pornind de la fiecare din cele doua lanturi ADN separate in prealabil. considerate matrite.Concluzii Informatia genetica este codificata in secventa lineara a nucleotidelor in ADN. Transmiterea informatiei genetice stocata in ADN presupune transpunerea sa din secvente lineare de nucleotide in secventele co-lineare de aminoacizi din proteine. Doar o zona restransa a ADNului este copiata intr-un lant complementar de ARN.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful