You are on page 1of 217
ANGHENI, SMARANDA Studi: Faculte de Drept, Bucuresti (1975); Dostor tn ‘rept, specializares drept ci sitalea din Bucuregi, Facoltstea de Deep (199!) Activitale: decor ~ uibunall Bucur Sadectoria sector 1, Buciresi (1975-1979); asistent anette, lector universtar, confetenier univer mekeoe ‘universe la Academia de Stu Popes (1979-1999: Profesor univers Unions we Moiorescu (1999-prezent); Dre Cone esate din Ores ~ Franja 2001 -preenty Pofos a sel Catede Seep Comercial ~ Isis! National al Magisranis Coe ‘prezent)s Arbithd, Curtea de Univer. dean Mtb in colegol de edacic al rovissi Curent ledicer Publica: nonografi, cus le Wet (28) din care oi et importante Clauza penal tn deepal Drap centctcal compart (1986, 2000); Dept ci Teta pave Obligailor (1993, 1995), Brak, SoReal (997); Dr comercial (In ealabonee) Cote Drept comeroial (in colaborare) esa: Prep comecal pnt tana exononte oar Legee sovctjilor commerciale Pe foesl taro (197); ai hace publica ud tp stedingiate, YOLONCIU, MAGDA iti de specilitate:cursui, mansle, monoprafi, alte = principal n domenist drepttul mune lt manifest since ince si peste hotare STOICA, FLORENTINA CAMBLIA Studi: Facultatea de Drept, Universitatea Buca comerfull international, Academia de Sta vitae: procuror. le Procurstura. SAL COMATEL; in pezent confereniar universitar Feonomice, Bucuresti yi ta lastitutal Najonal de Paris; aveca In cadrol Baroului Bucure Pasa: cursuri i monografi ts eae: Dept comercial peat {nvijamfntt economic (2006); reve comuaitar a afecerlo (2005); Dept comercial hoe, Drept comercial (2002); Dreptul Grape cae tz}: Libra circle « persoanelor tn Ualunen Euroheann 2001) ete Studi de GP comercial, comunitarpubilcatet evstele Dep, Revise ie Drept comercial, Revista de Contabittate si informaicd de Gestune, Lucrarea a fost laborata nstlels Prof. univ. dr. Smaranda Angheni: Captoll 1, sectiuile 1-3 Capitolul Tt; Capitolal 1, Calais I. 2 (euuctele 2.1, 24-28); Capitol IV: Capitola sestiunite 2, 3, 6-10; apiecol Vi Capital Vit; Capitol IX; Capitol X.sectunen apitolal XI. Po univ. dr. Magda Volonciu: Copioll I, secjiunea 2 (punciele 222, 2.10); Copitotal V, Seotiuaile 1, 4, 5 Cent uni. de: Camelia Stoic: Capitol, sejtnea 4; Capitol, seofiunea 2 (punctal 3); Cepitolal VIN; Capitotul X, secfunile 2-9 Smaranda Angheni Magda Voloneiu ‘Camelia Stoica Drept comercial Editura CH. Beck Bucuresti 200 sate ecenneck este aereitats CNCSIS ~ Consul Najoral al Cece Stinince din fnvafamfintul Superior . Drept comercial Smaranda Angheni, Magda Volonclu, Camelia Stoica Copyright © 2008 - Editura CH, Beck Toate drepturile rezervate Bditurii CH. Beck, Nicio parte din aceasti uerare nu poate f Prepturle de cistibute in suaintate apastn in exclsivitate edict ANGHENI, SMARANDA. Drept comercial / Smaranda Angheni, Magda Nolonciy, Camelia Stoica - Ed, 4a, rev. - Bucuresti: Editura CH. Beck, 2008 Index ISBN 978-973-115-226.4 I. Volonciu, Magda UL Stoica, Camelia 347.1(498 4075.8) altura CH. Beck St. Ser Nutu lon nt. 2, sector 5, Bucuresti Tels (021) 410,08.47; (021) 410.08.09; (021) 410.087 Fax: (021) 410.08.48 E-mail: Redactor: Laura Trifa ‘Tehmoredactor: Catslin Mantu Printed in Abagar, Bulgaria Tel: +359 62 64 39 36 Fax: +359 62 64 69 93 e-mail: abagar@dibg Copiati fir8 acordul scris al Editurli CLH, Beck. Prefaff.. Abrevieri Capitol I. Considecati generae privind dreptul comercial. Scctiunea 1. Definiia si obiectul dreptului comercial. 41. Preliminasii.... §2. Definiia dreptului comercial $3. Obiectul dreptulni comercial . Secfiunea a 2-a. Tristinrle dreptului comerc §1. Comercialitatea : : £5: Bealitate juidics« pacilor si specifical norenaor ji §5. Rapiditatca (celertatea, simplitates, securitatea si exedivgl = Secfiunea a 3-s. Loculdrepali comerin th cadeul siemal de ‘drept romanese... §1. Dreptul comercial ~ramurd a dreptului privat a $2. Raportul dinte dreptul comercial si unele ramuti ic i 2.1. Raportal dintre dreptal comercial si dreptul civil 22. Raportl dintre dreptul comercial gi dreptal fami. 2.3. Report dintre dreprul comercial si dreptul numnci 7d; Raportul dine dreptl comercial si dreptul intemajionai pavat §3. Reportu dintre dreptul comercial si ramuriledrepeului public 4, Raportul dintre dreptal comercial gi dreptal afacerilor. 4.1. Delimitarea dreptului comercial de dreptul afaceriion a 42. Importanfa delimitari dreptalui afacrilor de dreptl comercial 2 Seefiunea a 4-a. levoatele dreptului comercial —— 5.2. Clasificares uzurilor Capitolul IL Faptele (actele) de comert Seofiunea 1. Generali... $1. Teri ologie. ite. = §3. Clasificarea faptelor de comer —- Seefiunca a 2-2, Faptele (actele) de comer obiective., $1. Nofiune si clasficare. : $2. Operatiuni de intermediere in schinab 53. Acte de intermediere in operafiunie de schimb partand asupra moncii organizate (intreprinderie.. = vl Drept comercial 84. Fapte de comert conexe (accesori).. Sectiunea a 3-a. Faptele (actele) subiective de. comert Secfiunea a 4-a, Fi 'aptele (actele) de comer{unilaterale Capitolal IT. Subiectele dreptutui comercia., Seofiunea 1. Generaliti z Secfiunea a 2-2, Comerciantul persoand ficica §1. Determinarea nofiunii., a $2, Conde impuse comerciantului persoaua fied 2.1. Aspecte generale... = 2.2. Comerciantal ~ angajat propriu 2.3. Comerciantul ~ agent permanent : 2-4. Capacitatea comerciantului persoang fizica. 2.5. Incompatibilitii, decaderi gi interdictit, 26, Activittea desfOguratt de comercintal porsoan sed 2.7. Desfésurarea comerfului fn nume propri. : 38 Desftguratca comeruli penta obtinerea unui po 2-9. Desfigurarea comertului pe riscul comerciantulgl 2.10. Obj torizafilor previizute de lege... §3. Statutuljuridic al comerciantului...... 3.1, Inregistrarea in registral comerjulu 3.2. Bfectele inregistrari..... ve 33. Rispunderea comerciantului pent nerespeciarce ispozitiilor cuptinse in Legea privind registrul comerjulit : 3.4, Rispunderea comerciantului penta nerespectaves Aispozitillor ‘cuprinse tn Codul penile... —= . 3.5. Radietea inregistritilor... = 3.6. Intocmirea registrelor comerciate 3.7. Alte obligafi ale comercianjilor Cepitotul IV. Fondul de comet. Sectiunea 1. Nofioni generale 81. Cadrul legal. §2. Evoluja istoried — ror £5. Dalmitarea notin d fond de comer" doa nisl favo $4. Natura juridict a fondutui de comer. 4.1. Fondul de comert —universalitate de fap. 4.2, Fondul de comert — bun mobil incorporal Secfiunea a2-2. Eementele fondului de comer}, §1. Elemente corporae, £2. Elemente incorporale.. 2.3. Clientela.nne 2.4. Vadul comercial (achalandage), 35, Drepuurile de proprietate intelectuald (ndustiali) 2.6. Mitcile de fabricd sau de comer, : 2.7. Brevetul de inventic.. Cuprins vir Sectiunea a 3-8. Operayiuniasupra fondului de comert. §1. Aspecte generale... a $2. Vanearea-cumpararea fondului de comer{ $5. Aportul tn socictate a fondului de comer, $4. Locafiunea fondului de comer}. 4.1. Obligatile loestorulu., 4.2. Obligafite locatarutui 4.3. Bfectele contractului de sublocafiune 44, Cesiunes contractului de locatiune. §5. Garona realé mobiliaréasupra fondulai de comer, °-1 Sistem de publitate 5 ordinea de refering a gaanflor along Capitolul V. Societijile comerciale : ‘Seofiunea 1. Nofiune, naturk juried, cacial legal i claire 1. Notiune si natura jutidica.. . 82. Cadrul legal... $3. Clasificarea societitilor comerclale, Secfiunea a 2-a. Formele societatilor comerciale, §1. Societitile de persoate...., 1.1. Nojiuni generale. . 1.2. Trisiturile societitilor in nume colectiv.. 1.3. Trastturile socitiior fn comands simpli 14. Avantajele gi dezavantajele socitiyilor de persoane $2. Societitte de capital = 2.1, Societiile pe acfiuni = 22. Societsile in comandit pe sotiuni 2.3. Avantajele si dezavantajele socitiilor de capital $3. Societatea cu rispundere limita’, ee 3.1, Particulattfi.. son : 3.2. Tristturile societiti cu rispundere limitats 333. Societatea cu onic asociat.. a 3.4. Avantajele si dezavantajele societdjlor cu vispundere timnitats, Secfiunes a 3-a, Contractul de societate... §1. Nofiune si caracteristci.... 1.1. Nofiune.... : 1.2, Caracterele jurdice ale conteactului de socistate. §2. Conditile generale (de fond) de validitate a contractuiui de societate comercial... 2.1. Capacitatea juridic’ a partilor 2.2. Consimfionntut. 2.3. Obiectul contractutul 2.4. Cauza (scopal) contractului §3. Aportul la capitalul social — condijie de fond speciald a contractulut de societate comercial : 3.1. Definite gi importangi........ 3.2. Obieetu! obligate de aportare. $4, Capitalul social... vu Drept comercial 4§5. Participarea la profit gi pierderi 5.1. Notiunea de profit a ‘52. Raportul dintte profit si dividende., 53. Imparizes proftalui gi suportarea piendalon Secfiunea a 4-2. Constituitea societitilor comerciale §1. Notiuni generale. : §2. Actul consttutv al sociti 2.1, Fondatori a 2.2, Conyinutul actului constitutiy §3. Aspecte specifice privind act activa prin subscripfie publica 3.1 Nofiuni generale... 3.2. Prospectal de emisiune 3.3. Subserierea acjiunilor 3.4. Adunarea constitutiva 3.5. Capitalul social... 3.6, Raportul de expertiz 3.7. Atributiile adundrii constitutive 3.8, Statatuljuridic specific al fondatoriior 3.9. Rispunderea fondatorilor i 8 primilor administrator $4. Inmatricularea societdtilor comerciale §5. Constatarea nere §7, Filialele si sedi secun TA. NOfiME onsen 1.2. Sediile secundate wns 7.3, Procedura de fnfiinfare a sucurvalelor 74, Filiaele se nian Secfiunea a S-a. Functionarea societiilor comercial : SI. Reguli generale privind fancfionarea societaflor comerciaie 1-1. Patimoniul 5 aportl la capital social al socetai. . Acordarea dividendelor.. Rezervele societii Organizarea societitilor comerciale. 1.5. Registrele societifii comercial... 1.6. Obiectal de activitate.. $2. Functionarea societatii in nume colecti 2.1. Asociati. Incompatibility. 2.2 Aportul asociatilor. : 2.3. Administrarea societjié in nume colectiv 24. Rispunderea asociatilor. 5. Functionarea societifilor in comanditi simpli. 3.1. Comanditati si comanditay.., 3.2. Drepturile asociatilor comanditari 3:3. Rispunderea asociaitor in societiile in comandité simpli. §4. Funcfionarea societifilot pe actiuni. ndare ale societitilor comerciale. L i 1 Cuprins 4.1. Actiunile.. 4.2. Obligatiunile 43. Adunarea generals in cadrul societilor pe ac{iunt 4.4, Administrarea societipi pe actiuni, 4.5, Auditul fipaniar, aucitul inter gi cenzori §5. Fanctionarea societfi in comanditd pe actiuni... 5.3. Actionatii comanditari gi actionarii comand 5.2, Administrarea S0C%Ct8f nen 5.3. Controtul societifi... §6. Funcfionarea societaflor cu rispundere limitatl : 6.1, Drepturile asociatilor in cadrul societfilor cu rispundere limitaid, 6.2. Obligatile asocafilor in cadrul societiiior cu rispundere limitata 6.3. Réspunderea asociatilor th societatea cu rispundere limiters 64. Aduntirile general thn ene 6.5. Administrator societ 66. Controtul gestiunii societd 6.7. Transmiterea pitilor sociale. a ‘Secfiunea a 6-n. Excluderea gi retragerea asociatilor §1. Excluderea si retragerea asociajlor din socieiatea in nome coleciv. 1.1, Situafi de excladere.. : 1.2, Hotirdrea judecitoreasca de excludere.. 1.3. Consecinele excluderi.. = 1.4. Retragerea unui asociat din societatea in nume colectiy 1.5. Efectele retragerii unui asociat...... §2. Excluderea si etragerea asociatlor comanditaji.. : §3. Excluderea si retragerea asociatului din societatea cu réspunders limitats 3.1, Bxcluderea : sn . 3.2, Retragerea., - z Secfiunea a 7-a, Modificarea societiilor comerciale §1. Aspecte generale. . : §2. Forma actului aditional de modificare a actului constitutiv.... §3. Procedura genoralé de inregistrare a mentiunilor de modificare..... §4. Modificarea formei si duratei societii 4.1. Modificarea forme societifi 4.2. Modificarea durstei societti $5. Modificarea capitalului social. Sul. Reducerea capitalului social 5.2, Majoratea capitalului social. ee Secfiunea « 8-2, Dizolvarea, fuziunea gi divizarea societitilor comercial. $1. Dizolvarea societifilor comerciale.. 7 1.1, Cauze comune de dizolvare a societifilor comerciale 1.2, Trecerea timpului stabilit pentru durata societii. 1.3. imposibilitatea realizArié obiectului sau realizarea acectuia.. 1.4, Declararea nulitifii societafi 1.5. Hotirdcea adunarii generale 1.6, Hotirérea tribunal Drept comercial 1.10, Bfectele dizolvar ae $2. Fuziunea si divizarea societifilor comerciale 2.1. Concept si form: 2.2, Formele fuziunii. 2.3, Formele divizarii. §3. Transmisiunca patrimoniului. 3.1. Aspecte general 3.2, Activul wansmis, 3:3. Drepturile de propvietate industrial 3-4, Pasivul transmis 12, PHNCIDIEnnnnnninn nrc, 13. Drepturile si obligatiie lichidatorilor. $2. Operatiuni specifice procedurii de lichidtare locuirea organelor dle aduninistrare 2.2. Predarea gestiunii 2.3, Restrangerea obiectului gestiunii 2.4. Lichidarea pesivului social 2.5. Dreptusile creditoritor social. 2.6. Dreptutite asociaitor.. 2.7. Intocmirea si executarea -situajiei financiare finale... 2.8. Radicres societitii comerciale dia registul comertula Seojiunea a 10-a, Contraventi $4 infractiuni . §1. Aspecte generale si comune... . Regimul sanctionator... Capitolul VI. Grupa de interes economic ‘Secfiunea 1. Grupurile de interes economia, §1. Introducere . ile de interes economic si grupurile europene 84. Natura juria’ §5. Calitatea de membru al gruputui de interes cconome 5.1. Persoana fizic’ care desttgoara act 5.2. Incapacitigi interdictii) si incompati grupulul de interes economies asc a 5.3, Persoane juridice care desfigoars activititi economics 56, Condit prevazute de lege pentru constinvirea si funeyionarca pripala de interes economic. ae ea &. TeSsiturlegrupului de interes economic. Comparafie cu sovietiile ‘comerciale de persoane ~ societatea in nume colectiv 7.1. Aseminisi si deosebiti cu societitile in nume colectiv : 58, Consttirea grupului de interes economic. Comparatc cu societiie Comerciale. Particutarta.. . 8.1, Particulariigi ale constituiri grupului de interes. 8.2. Bfectele tncAlcdsi cecingelor legale de constituire a gropulul e interes economi 83. Opozabilitates actelor sau faptelor grupulti fa $9, Funcfionarea grupurilor de interes economic. 9.1. Conducerea grupurilor de interes economic 9.2. Administrarea grupului . oe 9.3. Controlul gestiunil grupului de interes economig.. §10. Drepturile membrilor geupal $11. Obligafiite si rispunderea mem §12, Incetarea calitiii de membru.. Sectiunea a 2-a, Grupurile europene de interes economic. Capitolut VIL Procedura insolventel, Scctiunea 1. Aspecte introductive... §1. Premisele aplicSrii proceducii insolvenjci $2. Scurt istoric. De la, fliment” la procedura yinsolvenfek " 85. Domeniul de splicare « Legi nr. 85/2006 privind procedura insolvenjel. 248 Sectiunea a 2-2, Definitia, scopul si catacterele proceduri insolvenfe! $1. Definitie gi sc z §2. Caractote (trisdturi)..... Seofiunea a 3-a, Condifile necesare 81, Condifi de fond $i de FOr. nanesens none $2. Insolventa debitorului (Incetarea de pla). 2.1. Cadrul conceptual io = 2.2. Insolvenfa (incapacitatea de plati) si insolvabilitate 2.3. Insolventa (incapacitatea de plat) si refuzul de plati 250 Secfiunea a 4-2. Participani ta procedura insolvent’. 251 §1.Instanfele judecttoregt.. 251 §2, Judecktoral-sindic 253, §3. Adunarea creditorilor: 254 XII Drept comercial $4. Comitetul creditoritor. §5. Administratorul speci 86. Administratorul judiciar 87. Lichidatorul..... Secflunea a 5-a. Desftsurarea procedutii propriv-zise, 81. Cererile introductive.. : 3.1 Efectele deschideri proceduii cu privie la pattimonial debitoral 3.2. Bfectele deschiderii procedusii cu privire la debitor.. ‘Sectiunca a 6-a, Situajia unor acte juridice fncheiate de debitor.. §1. Acte juridice frauduloase ... §2. Acte realizate de debitor patrimoniale catre terti 2.1. Categorii de acte juridice c reale Sucheiate de debitor. a 2.2. Situafia unor acte jutidice cu executare suocesivil 2.3. Situatia altor contracte. Sectiunea a 7-a, Primele misuri.... Sectiunea a 8-a. Planul de reorganizar $1, Propunerea planului §2. Admiterea planutu, §3. Publicarea planului $4. Votarea (accepiarea planula §5. Confirmarea planului Sectiunea a 9-a. Reorganizarea Secfiunea a 10-2. Falimental §1. Notificarea intririi debito §2. Masuti premergitoare lc §3. Efectuarea lichidtii rivind constituirea sau transferal de drepturi onstitutive sau translative de drepturi §5. fachiderea procedutii..ene. ; §6. Bfectele hotérdii de tnckidere a procedui 7, Preciziri speciale cu privire la inchiderea proceduti. $8. Rispunderea membrilor organelor de conducere.. Capitolul VILL Auxiliarii de comer, Scotiunea 1, Reprezentatea.. $1. Nofiuni generale §2. Cor 2. 2.3. Voinja valabilé a reprezentantulu §3. Contractul cu sine tnsusi . Cuprins xm Sectiunea a 2-a, Clasificarea auxiliailor de comer}. $1. Auxiliari dependent LAL. Prepustl sen 1.2. Procuristul. §2. Auxiliari 2.1. Agentii de comert.. 2.2, Contractul de agent... 23. jlocitoral (imtermediarul)... $1. Considerafii generale. .nonnumosenonrn, Sectiunea 1, fncheierea gi executarea contractului.. §1. Considerafié generate...... §2. Incheierea contractelor.... 2.1. Aspecte prealabil.. 2.2, Oferta de a contrecta.. 2.3. Acceptarea ofertei 2.4. Momental incheierii contractalui.... §3. Determinarea prefului si locul pla 3.L. Pretul in obligatile comerciale 3.2. Locul executirii obligajiilor comerciale ........ 3.3. Forma contractului comercial si tispunderea contractual Secfiunea a 2-2. Trisiturite obligatillor comercial §1. Solidaritatea obligato nnn 1.1. Solidatitatea codebitorilor (art. 42 C.com,) . Solidatitatea fidejusorilo. a $2. Fructificarea de drept a banilor (dies incerpellat pro hominem)... le de aplicare a dobfinzii comerciale... 2.5. Doblinda contractuali. 2.6, AnatOCistMUl esnsnn nnn 2.7. Cumulul dobainzilor cu despigubirile 2.8. Cumulul dobéinzilor cu penalitifile....... a §3. Neexecutarea contractelor bilaterale. Inexistenga termenului de grajie. Bal. Cadre gal ns 3.2, Rezolujiunea in cazul termenului esential. 3.3. Resilievea contractelor cu executare suecesiva.. $4. Retractullitgios : 1, Condifile legale privind exercitarea retractulu litigios inea a 3-a, Probafiunea obligafiilor comerciale. §1. Aspecte generale... §2. Aplicarea probelor in dreptul comercial. xiv Drept comercial 2.1. Mijloacele de proba specifice dreptului comercial Sectiunea a 4-0, Prescriptia extinctiv. $1. Nofiune. . $2. Preseripfia extinctiva in materie comercial, 2.1. Importanga practca 2.2. Bfectele prescripjici extinctive. 85. Tecmenele de prescripfieaplicabite materiel comorcale 3.1. Termenul general de prescriptie 3.2. Termene speciale de prescripjie preva i 3:3. Termene speciale de prescriplic previz 3.4. Inceputul ermenului de prescriptic. 84. Suspendarea si ttteruperea preseripieiextinctive Goodifi ute in Codul comercial ute in legi speciale, $5, Notiunea de intcerupere a cursului prescripiei 3.1. Cauze de fntrerupere (art 16 din Decretul on 711958)... 5.2: Repunerea in termenul de presetipie (art. 19 din Deoreg ar, 167/1958).. . — i Capitolul X. Contracte comerciale speciale : Secfiunen 1. Contractul de vanzare-cumparare comovala i $1. Notiune gi caractere juridice 1.1. Consideratii generale privind contractual de vanzure-cumps rare comercial 1.2. Nofiune = ‘Gb, Caracterelejurdice ale contractului de vinzare-cumplsare 52. Conditile de vaiditae a contractului de vangare cumple 2.1. Capacitatea juridicd a parfilor......... 2.2, Incapacitajile speciale (interdictiile) 2.3. Consimnfgmfintal partilor 2.4, Obicctul contractulul de vanzare-cumparare §3. Imerpretarea clauzelor contractului, $4. Obligajile vanzdtorulu...... . 4.1. Obligafia de predare a lncrului vandut.. — 4.2. Obligatia de garantie pentru evicjune in dveptal civil 43. Obligafia de garantie pentru evictiune tn dreptul comercial Obligajia de garantie pentru viciile lucrului vandut §5. Obligatile cumparatorulu = 5.1. Obligatia de plata a prefului (art. 1361 Civ 5.2. Obligarea cumparitorului la plata dobanzilor : 3.3, Sancfiunea neplafiiprefuivi (art. 1365 Civ.) 5.4, Reguli speciale aplicabile rezolujiunii conteactulul de vinzare-complrare comercialA., i 5.5. Obligatia de primire a luerului vandat. Cuprins xv 5.6. Obligatia de a suporta cheltuielile vanzaii 5.7. Bxecutarea COaCtV8 wes. 86. Varietii ale comtractului de vaazare-cumparare, 6.1, Vanzarea dupa greutate, mumir sau masurd. 6.2. Vanzarea pe incercate.. 6.3. Vanzarea cu pact de rascumpirare.. Secjiunea a 2-2. Contractul de mandat comercial... 81. Particulariti... oe ie 11 Detimitarea contractului de mandat comercial de alte contracte $2. Condiiile de validitate a contractului de mandat comercial. 2.1. Conditi de fond.. 2.2, Forma contractulu §3. Felurile mandatuui $4. Bfectele contractului de mandat comercial 4.1. Obligatiile mandatarului 4.2. Obligatiile mandantulai stn nnn 4-3. Rispunderea mandatarului fata de mandant ia cazul substitute unei terfe persoate... 4.4. Privilegiu] mandatarului... = §5. Incetarea contractutui de mandat comercial $86. Mandatul far’ reprezentare. Contractul de interpunere.. Secfiunea a 3-a, Contractul de comision...... $1. Definifie $i particularix §2, Efectele contractului de comision 2.1. Obiigafiile piritor i contractal de comision §3. Incetarca contractului de comision.. $4 Institufi speciale tn materie de comision 4.1. Contractal on sine M8U$5 nn 42. Conventia star del credere... Secfiunea a4-a, Contractal de consignafie §1. Nojiunea contractului de consignatie.. $2. Carncterele juridice ale contractului de consignafie §3. Efectele contractului de consignatie... 3. Obligaile pargilor. 3.2, Consecinfele nerespectiii obligate 84. Incetarea contractului de consignatie Sectiunes a $-a. Contractul de depozit comercial. §1. Nojiunea contractului de depozit comercial : §2. Caracterele juridice ale contractului de depozit comercial §3. Felurile contractulai de depozit comercial §4. Bfectele contractului de depozit comercial 4.1, Obligatl 4.2. Dreptul de retenjie al depozitarului. §5. Incetarea contractului de depozit comercial Seofinnea u 6-a, Contractal de report... $1. Nofiunea contractului de report. XVI Drept comercial $2. Condifile contractului de report. §3. Bfectele contractului de report. $4. Incetarea contractulni de reports ‘Sectiunea a 7-2. Contractul de cont curen §1- Notiunea contractului de cont curent.... 82. Caracterele juridice ale contractului de cont curent $3. Efectele contractului de cont curent. 3.1. Bfectele principale ws, 3.2. Bfectele secundare (accesorii), 4. fnchiderea contului curent. §5. Desfiinjarea contului curent Secfiunea a 8-2, Contractul de leasing §1. Operatiunite de leasing, §2, Obiectal contractului.... = 83. Subiectele operatiunilor de leasing $4. Aljitermeni definifi de legiuitor §5. Contractul de leasing... §6. Caractere juridice §7. Parfile contractului 7.1. Dreptaile gi obliga §8. Asigurarea bunutifor 89. Rispunderea pirtilor pentru neexecutarea obligniin contaotoals, Sectiunea a 9-2, Contractul de franciza, si caracterele contractalui de franciza. §2. Efectele contractului de franciza. §3. Contractul de exclusivitate........ $4. Avantajele contractului de franciza. le Finanjatoruui.. §2. Clasificarea titlurilor de credit. : —— Sectiunea a 2-a, Cambia, biletul la ordin gi cccul fa dreptul tomanese, §1. Cambia 1.4. Condifiile cle vatiditate a cambiei 1.5. Acceptatea cambiei.. 1.6. Transmiterea cambiei 17. Plata cambiel. 1.8. Mijloacele cambiale 1.9. Mijloacele extracambiaie. 1.10, Executares cambiali LIL Excepfille cambiale, 1.12. Actiuni extracambiale §2, Biletul la Ofdit. neon 2.1,Ne 2.2. Blemente sential §3. Cecut BAN 32. i fofiune lementele ese aiale Cuprins Prefati Cuprinznd un domeniu de maxima actuaitate, luerarea de fafa fost elaborath de tun grup de cadre didactice nniversitare, cu scopul de a ofeti, i primul rind, stiden. lor de Ta facultstte de drept side la facultafile de stinge economice un material de sindiu c€t mai complet privind dreptul comercial. Dincolo de valenfle sale strict didacice, lcrarea ,Dtept comercial” se impune si prin multtudines aspectelor practice privitoare la materia comercil8, reprezenttnd, din acest punet de vedere, un instrument de Iueru util practicienilor din domeniile juridic $i economic, © parte important a uerarii se refer la aspectele de drept comperat, de exemplu, {in materia societifitor comerciale, a fondului de comert, a relapilor contractuale etc. cuptinzfind 5i propuncti de lege ferenda Prin aceasta lucrarea de faff se adreseaz& cercetitorilor, teoreticienilor, celor care otese si aprofundeze problematica complexa a dreptului comercial, mai cu seam’ in privinja perfectionarii cadrului legisatiy aplicabil ,materiei comerciale”, Problematica complex’ a dreptului comercial este analizati in cadrul celor Lnsprezece capitote, pornindy-se de la aspectele generale privind ramura de drept comercial, continundu-se cu ,materia comerciala", respectv cu feptele de comer si subiectele care le realizeazt, Refinem atenfia cititorilor asupra unor aspecte care individualizeszA sceasti lucrare, deosebind-o de alte lucrasi, chiar de referinfl, aparute fn Tiveratura jridica postdecembristt in acest sens evidensiem Capitolul IV, intitulat ,.Fondul de comer”, unde sunt Prezentate aspecte deosebit de utile, privind clientela si vadul comercial, reputatia Comerciantului (aga-numitul ,goodwill” din sistemul anglo-american), dependents Jjuridict si materialé« clionrelei unui comerciant fafS de alt comercian: ete Totodata, Capitolul V, referitor la societitile comerciale, confine aspecte de detaliu privind constitirea, funcfionarea, reorganizarea si incetarea existenjei socie- tailor comerciale, multe dintre ele netratate sau succint analizate pla in prezent in Goctrina de specialitate din Romfnia. Exemplificim, tn acest sens, problematica constituirii sovietiilor pe actiuni prin subscriptie publicd, a fuziunil si divizarii societitilor comerciale, a reorganizisit judiciare sia falimentulu, a faptelor pe care legiuitoral le calificd infractiuni previzute in legea societiitor comercale. Activitatea agenflor economici se materializeazA in aete juridice, tn principal, in contracte care sunt tzvoere de obligatii comerciale, motiv pentru care obligafile $1 Contractele comerciale ocupi un Joe aparte tn Wucrare. Pe lingi contractele traditionale incheiate intre comercianfi ~ cur ar fi: vanzarea- cumplrarea, mandetul comercial, consignafia etc, ~ Iucrarea trateazé gi unele con- tracte modeme reglementate tn dreptul, romdinesc, respectiv contract de leasing si ccontractul de francizs, Xx Drept comercial ag anit! al luréit ete destinat problematic! tiduilor de credit, stiut find ful eX, tn comer), acesten sunt instrumente sigure de tealizare & cteanfelor gi care dau expresic celeritatii gi securitiii creditulu oneluzie, prin tntegul conn de ide, prin forma de prezentare siprin stitat, | Abrevieri folosit spertim ca lucrarea de Fafi si fie de real folos celor cérora le este adresati, t 7 | ali - alineat(uly eos | art + articol(ul) i CA. ~curte(a) de apel F Cetve + Codul civil : Ceom, ~ Codul comercial | Cota, ~ Codul fami I Cpe. ~Codul penal | Cproc.civ. ~ Codul de procedura civil i ~ Codul de procedura penala > Curtea Suprema de Justtie ~ Editura HG. + Hotiriitea Guvernului LOC. ~Inalta Curte de Casatie gi Justitie ibidem fn acelasi loc idem ~ acelagi autor infra ~ thai jos, mai departe; este insofit de numfrul articolulut din textal de lege Jud. + judectitoria Juridica revista Juridica lit, -fitera loc. cit, Toe citat M. OF. ~ Monitoral Oficial . na. + nota noastris or. ~ numiiral °. - ordonanfa Guvernului Ou. ~ ordonanfa de urgenfa a Guvernului op. cit. ~ opera citati P. pagina PR, «revista Pandectele Romine parag. ~ paragra pet. ~ punet 2d Drept comercial RDC. ~ Revista de drept comercial RROD. ~ Revista Romana de Drept sa, + sublinierea noastt sent. ~ sentinga supra * & foloseste pentma trimiter tn aceon crac, deasupra, mai : ‘us inant, ete tnsoft de namical arcolulus die textul de lege Trib, Bucuresti -Tribunatul (Municipiotiy Bucuresti Trib. + tibunal(ul) unm, ~urmatoarele vol, = volum(ul) Capitotut I Consideragii generale privind dreptul comercial Seefiunea 1, Definifia si obiectul dreptului comercial §1, Preliminarij aegatea comercialspresopune aetivtatea consaeratdcomertulvi. Comerjl este 0 Indeletnicie car, prin specific! ei de practical indehangath gi repeats, « dcbtede caracteristicile unei profesioni Din punt de vedere etimologi, termenul ycomert” este o juxtapunere a cuvin- tclor cum = cu si merx = masts, deci commercium (operation! legate de ft cvs ‘ctivitate purténd asupra mf), Subiectul care exercité mereator). Specifies nojunit de comer este acfunea omului asupra miei, nu pent con- pana i am vederea consumuui, nu pent saisfacerea unei trebuine propel benim satsfacerea nevoilor alors, Funcfia principalti a comerfului este acces se a Procura consumatorului buourile de care are nevoic', Comertul se situeazd Ia mij inilats # facliteaz8circlata bunurilor, adic deplasarea lor eu scopul de a le ting Ja indeména consumatorutui, 1a momentul si locul potrivit? tn acest context apare gi nofiunea de schimb. rotumen de circulajie a mebfuritor ix vederea schimbului exprims, pe deo paste, deplasareaefectivl a bunurlor, iar pe de até pat, fepte, ate i operaiun! asereen autonomé, Astfel, si fn situatia faptelor, actelor si lor aceesorii suntem Sn prezenfa unei cieulati « valorlor gia Urepturlor {neorporale (este cazul, de exempl al tturilor de eredit) fart deplasarea materials a bunorilor in acest cad se situeaz& circulatiainstrumentului de schimb - mene ‘ca form subsidiart a circulajei marfurilor, puntind tn valoae importanta creditulu jiccesul economic de productic, citeulfie (intermediee, schimb) i consutnatie Se desfisoard fntr-un anumit cada legal, prin intermedia operatiunilor juidice He vancare, mandat, comision, depozit, asigurare, transport, gaj, Imprumut ete Nomnele juridice care reglementeaza relafile sociale ce se formear’ in cadrul Activitiii de comers aparjin, in principiu, dreptulul comercial, \ Madgearu, Cus de Economie Polite, Instutul de Ceretii Economice, Buca 1944, p. 217. nla economic, comer se consider af stivittes care const tn cumpsrarea de inurl servic smu valod, penta a le revinde, pentru ale Inchira sas pentr a ced foloslnie sm avantajele lor fn schimbul uno; pre} (8. Coli, Voeabular economic 1 financier, Fd. Hore nitas, Bucuresti, 1994) tatea de comert este, de reguld, comerciantul (mere — Considerati generate prvind drepuul comercial §2. Definifia dreptului comercial Dreptul comercial este acea ramurd a drepuului privat care cuprinde ansambtul nia? al normelor juridice ce reglemenseau relate sociale paarimonale $i peree, faknepatrimoniale din sfera actvtiit de comert, rela care se nase, de regu shire persoane care au calitaiea de comerciant i care se afli pe pocitie de egatitans Suri Inte-o exprimare sintetic8, dreptul comercial este acea ramoti a dreptului privat care reglementeaz§ materia comercial, Infolegeres acesteidefinifi necesiticdteva precizat: 2) expresia ,materie comercial8” cuprinde persoanele gi afacerile care fae si Giteale mitfrile, care fac ss fntoarc&prejl de I consumnatr la producitor, pentra G vatit Codul comercial, ct si lege speciale comerciale au dept obieetinlemnites ‘9 organizarea acestui trafic’. Aceasta este explicafia doctrinei tradifionale; 5) termenii de »persoane” si yafaceri” se refer la comercianli si la actele de coment; ) comercianfi sunt persoanele care retlizeszi nce obiective de comert in numne Propriu, cu tilu de profesie; £2) afacerea, tn sens larg, priveste ,viafauneiinteprindets" de la infinjare pink Ta ‘ncetarea existenfei sale, iar in sens restréns, presupune o operaiune sau un’ act do ‘comerf; ©) actul obiectiv de comery este, tn esenf, orice act de intermediere putting asupra unei operatiuni de schimb si care, de regul8, se exercitf de un comerciant ou ‘elu de profesi, operafiuni cirora li se poate adiuga activitatea de producte a macht pentru a fi destinaté consumului, §3. Obiectul dreptutui comercial Normele juridice de drept comercial au ca obiect de reglementare, i principal, relatile sociale patrimoniale, care prezinth caracter comercial $i, fn secundan, rela. ile personal-nepatrimoniale. legiturd cu relafiile personal-nepatrimoniale care privesc unele atribute de ‘identificare ale comercianfilor persoane fizice sau persoane juridice (societ ciale) numele comercial (firma), sediul, euiblema etc. ~ in dreptul comerci dobindesc noturé patrimoniala. In consecints, incdlcarea lor este apdrata printr-o LP. Filipescu, A. Fiipescu, Trata de deeptl familie, Ea. All Beck, Bucuresti, 2002, 178-183, "40 Caps, Societe comercial, BA. Lumina Les, uot 1991, p. 72. 217 tefaneseu, Tra de dep mel, Bd. Woers Klower, Bucuresti, 200, p. 76. ta scelagi sens, 5. Ghinpu, AL Ticlea, Dreptul muncii, Casa de editurd si presi’ Sansa”, a Considerapit generale privind dreptul comercial dn activitatea de comert, comerciantal are nevoie de ersoane care — pe baza con- jeri ge une chetat~ sivdryse fape de comer (stito sensu) si Incheie acte Jiridice de comer a calitate de ausiliari de comer. Totodati, in cuprinsul elauzelor actulul constituty a1 ung societafi comerciale ePuie a4 figureze si date refertoare la forfa de munca (cine ane competenfa de a Stabilisistemal de salarizare sau cine este competent of Incheie, modifice, suspende De asemenea, este £4 i un repreentant al unei societaifi comerciale (administratorud), £2 aibd calitatea de salariat, Intr-o asemenca situate, sunt aplicabile, sub anumite SSpecte, reglementirile specifice dreptului munci, dar, sub ale aspecte, pe baz’ de rth ara tt Buse in practic reglementéile dreptului comercial (de exemplu, admi- qutatorul unei societifi comerciale, chiar dack este salariat, nu va "spunde conform (reptului munei, ci va avea o rispunderefundamentaté pe conncr su de mandat, "espectiv o rispundere civill contractual), Stlrpt, problema patronului are relevanté att pentru Areptul comercial, ct yi Fenn rcplul munci. De aceea, sar poten susjine ¢8, in realtate; aces ar repre- aul tawaheny Ubleet al ereptululafacrior, imbinind astfel caractenctelie rope ‘unui angajator, eat si cele ale unui comerciant’ Jn esenft, ins, reglementarca raporturilor juridice de munca ~ raportuti care se formeazl fhute comerciant fa calitate de persoand care angajeazi, pe de o parte, gi ‘Snaeiat (Salariat) pe de als parte — se face prin norme juris ‘parfinand dreptutut muneii 24, Raportul dintre dreptul comercial si dreptul international privat Normele juridice de drept intemational privat reglementeaz raportatile civite {ato sensi), adickraporatle de drept civil (sricto sens) de areptal familie’, de croptut muncii, raporturi care contin, in cadrul elementeler structurale, un element Satianen (sedi), Prezenfa acest element structural ridicd probleme legit aplicabile celui raport juridie, lege determinath, de reguld, de nome de rept intemnafional Pyare 1997, p. 67; AL Athanasin, C. Moaredy, Muncioral ql Jegea. Dreptul muncis, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1999, p, 38. eat Atianasix, M. Voloncu, R. Dinlirte, N. Popesca, Consitiee Legislagia. Muncii, Ed, Rentrop gi Straton, Bucuresti, 1999, p. C'51/004, “Penta deavouti, ase veda, . Beligrideant, Decoghi de la reptul comun al muncii cupgiye i Legea ne. 31/1990 privind societtie comercale, in Deptul me 9-12/1990, p.3237, 2M. Volonciu, Negocierea contctulicolectiv de mune, Bd. Omnia UNI-SAs7, Bragov, 1998, p, 121. A se Yolea 12: Stetnescu, Conical individual de muncd, Ba, Laing Lex; Bucuresti, 1997, p.14, “LP. Flipescu, Dieptiniinajional privat: Bd. Acton, Bhicuresti, 2002, p. 19-30, i | | i i i ; i | i } | 2ocul dreptuli comercial tn cadrul sistem de drept romfnese 9 83. Raportul dintre dreptul comerclat si ramurile dreptului public Dreptul comercial, care ce depiigesc cadrul une} act Jn procesul organi2tri gi derulvii comer, activitetea individual are puncte Fe contingenté cu actvitatea generalé a statulu. Din acest punet de vedere, depiisind finite dreptului privat, dreptol comercial are legituré cu ramurile deepal public! de cate ori vor fi avute fn vedere urmatoarele: 2) orpanizarea si perceperea impoztclor pe proftul comercianjilor (persoane {uice) sau al sovietiilor comerciale (persoane jutidice), imponit care solvent ia bugetal statuhi in vederea satistecerii nevoilor publice. Aceestt sctiviteve explics relafia dreptului comercial cu dreptul financlar, fiscal; 1) organizarea difectelor institu care fnlesnese exercitaea comerful, precum: nerea unor autorizafi ‘mod firesc, comerciant stat competente; 2 tnisurle de represiune tndrepate impottiva celor care au comis infacfuni ta S2escilinl comestutul precum: banerat, concurenfa neloal, infracionite savirsite in adininistrarea societttilor, in acivtatea auxiliatlor comerjlui ct.) raporturile care se nase inte stat, pe de o parte, si faptuitor, pe de alt parte, prin care te uri Tks tagerea la rispondere penal a celor care au incileat legea, sunt reglementate de normele dreptului penal, @ normele care guvemeazd ~ in cadral comerfului international ~ raporturile, fie {nee state diferite, fie intre persounele difertelor state, precum si aplicarea tn ‘aporturile comerciale interne a unor norme de drept internajional, pun in lumind contingenta dreptului comercial cu dreptu!internasional public; © sctivitatea de comer} implica si aplicarea unor norme de drept procesual {n acest sens, exemplul proceduti insolventei. a ; ‘Asadar, granifele teoretice ale separatci dreprului privat si public sunt depisite, Pentru oli fa permanent exist un punct de intnire fnire interesele generale ji cele particulare, or | Ase vedea gi R Petrescu, op. cit, p. 1-16, | A fe vedea DD. Saguna, §.liscu, D.C. Sova, Proceduc fiscal, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996, p. 40, 10 Considerofii generale privind dreptul comercial $4. Raportul dintre dreptul comercial si dreptul afaceritor 41, Delimitarea dreptutui comercial de dreptuil afacerilor Studiore si aprofundarea dreptuluiafacetilorfntfmpind unele Aificulayi > Gin punct de vedere termuinologic, matetn care face obisetal, acestei discipline fate revendicaté de ramuca dreptului comercial. Demumirea rept comercial” atri- Duité tuturor afacerilor poate fi criticata' mai cu seams pentru c& texmenii comer’ ~someroial” desemneaza, de fapt, operafiunile legate de marta Gistibufia gi uneoti Vas nemasee Broducle). Dreptulafaceritor are un domenia de resleneniey zmault mai vast, acoperind gi faza de productie; Fath afaceriorreglementeszirelaile sociale ale inreprinderi din momenta {nfinfiti el, pant in momenta destin (ie, iny icafite ratmurilor de drept public fn afaceri. concret a celor care reglementeaz4 rela oso stabilesc intr stat Bs de 0 parte si comerciant pe de alt parte (deeptul administativ, dreptal fiscal, crept penal ete) relevand intrvengi statu fn ecouomie, e cnd dreptul comer. cial rime o ramurd specifick dreptului privat; 7, Ceepl afaccritor impune aplicarea wor dispocift de drept civit (de exemplu, atele ceglementiri care au in vedere protectia consimatorilo: regiml juridical buna. Tilo) sau a unor dispozifi de dreptul muneit eum at fe angajeres salariailor intro se ccs te TisPundereadiscplinas, patimonial,juisdiefia money etc.) Aifcultate studieit dreptull afscerior reli $i din fapna? Inexistenjet unei defnifi care sa fie unanim acceptatd in literatura de specialitate, atit in privinga dreptului afacerilor, ct si pentru dreptul comercial, Asadar, dreptul afacerilor este o sina interdisciptinard (pluridisciptinara), spre deosebire de dreptul comercial, care este una din rmuaiie drepuului privat, aviind cen ert #1 wn domeniu de reglementare mult mai redus decdt ed] at dreptudui afacerilor. 4.2, Importanta delimitirii dreptutui afaceritor de Areptul comercial Cunoasterea dreptuluiafacerilr prezinttimportanfi devarece acest roces are ca Scop fnléturarea ,tiscurilor juridice” sau a unei yafaceri dezavantajoase” datorita real et ansamblolui de nome juice, care, prigt-o coroborae coreoth nt rezultat o afacere eficienta, JGeglementirile care au incident tn cadrul afaceriior tn mod freevent rivese unnitoarele probleme: 5 tfoptarea unor masuri de precauje elementare in faza exccutSti obligatilor pontactoale, cum ar fi: punerea fn inttrziere a debitorutui (atunci ead con cazul), Juarea unor masuri conservatorii, garanti ete; Lith proces Contitilor tn care un acord, indiferent de denumite (protoce!, ‘ctu, prospect, este un veritabil contract, pecum si forte obligatovie 4 negocierilor 514 walativelor prealabile incheieri uned afaceri; ee '¥. Guyon, Droit des affaires, Tome, Pris, 1988, p. 24 {ecu drepuli comercial sean sistmului de dreptroménese = cunoasterea se cesiates invoctsiiexcepyiei de online publica gia fraudel la lege, atunci cand juice ce ange Ct apatite juridice de dreptulafscerilor auc ativan normelor Juridice cu caracter imperativ (de ordine publics); snplicatiletituritor de credit in afaceri si modul de transmitere (@e circalatie) a acestora; ~ seordarea creditor si regina juidic al garangilor necesare asiguratii creditelor; j,Lonsecingele inscrieri creanfelor int-un cont eurent, Necunoasterea sau, pur si simpla,ignorarea disporititor legate care reglementea- *aceste domenii, ar avea ca rerultal o ,afacere ineicientd” see oPtoastd afacere”, rept afacerlor se justified prin salisfacerea necesitailer Practice, objective, in intocnay nttetlor el este un drept concret, tn comtinus murcore transformare, Intocmai ca si comerful, Dieplulafaceilor implick unele reglementdr de drept public: yt Primal rénd, dreptul afacecilor congine raportur juridice de drept adminis- trativ, Concretizate in acte administrative individuate aplicabiic afacetilor, ve coment, Meectilor sunt inerente unele raportust de drept Comercianti si stat, privind stablirea st perceperea inp ‘alto imporite $1 taxe pe care trebuie si le plateasea comerciey see fe in legea generala, Codul penal (de exempl, luare 9i dares ie mitt, traficul Sinfluentt, abuaul fn servic, ingelciunea, gestivnen frasdulesat. falsul, azul de fale, concurenja neloiali) ie tn lege speciale (Legea nr. 31/1990 privind societafile comerciale, republicath $i modificatt) Preptul afecerilor cuprinde si reglementari de drept privat, ia primal rénd cele ce “partn dreptlu evi. Regiml jude al bunorior,eapaciatea jridien (de fotosingt Sf de exercifi) a subiectelor de drept — participeni Ja rapottarte te dept civil sau cant reelementate de disponitile eu caractr civil exitente fe in Coat Coeen et 1288, BeReralé, fe in uncle acto normative care au un esas special (Pectetul nt. 31/1954 privind persoana fzik si persoana juidiet). Deepial afecsrlor cuprinde si reglementiri de drept comervial (stricto sensu. Astfl, normelejuridice care stabilese reginl jusidie al fondu a comer, contrac- {Cle comerciale (contractele de consignaiune, de mandat, de comision ‘dc credit bancar, de report), operatiunile de banci si schimb etc, au caraner comercial existind fn ,legile” calificate drept comerciate. Preptulafacerlor presupune gi existenta unor dispozti de dreptul muncit Asttel, Tncheieres, modifcare, incetaea contractului de munch. raspunderee, disciptinara gi patimoniall «celui angajat de dtr un comerciant, oti de un alt panicipant ia ace (Gersoani fizick sau juridicd) sunt reglementate de normele juridice ale dreptatui realtones ee dtaseaz’ dreptalui afacerilor in ipoteza angajtri de salriai pentra realizarea activitifil de comer, Consideratii generale privind dreptul comercial {in afaceri intervin, jucoth dispocifii de drept internasionat privat privind: normele conflictuale, frauca la lege, exe; is i ‘dick problema legii aplicabile acelni raportjutidic. De acces uprinde tn mod necesar i asernenea dispoziti care au implicate tece Tolodati, dreptulafacerilor inseamna si rezolvaree eventualeloe Jitigit care apar Jott parteneri de afaceri, Procedura de solujionare altgiloreivile si penale care au (calturd cu atacerile, competenta material gi teioralé a orpancloe se jutisdictic, Fr neng rte probleane sunt eglementate de normelejurdice de crept procenual ey a Penal care contibuie la formarea sistemului untar de norme juidies care actio- neaza fa cadrul afacerilor, Sectiunea a 4a, Fzvoarele dreptulni comercial §1. Aspeete comune {n sens formal, prin iavor de drept comercial se fnjelege forma de exprimare @ pormelor juridice care replementeaza materia comercial” Articolul 1 din Codul comercial prevede: ,o comert se aplic’ legea de fay. Unde ea nu dispune se aplica Codicele civil” Interprtind aceast prevedere, se poate constatacX legiuitorl a stbilit, pe deo Peer Orel Principale ale dreptulul comercial si, pe de alts parte, lerahiones acestora. ‘Totodati,se poate observa cl interpretarea pocitiva a textulul tebvie sh conduct feconeluzia ci, in activtatea de comer} se apic8, in primol rand, leyile conercaes (Codul Comercial si legile speciale) si unde acestes au dispun, se plies ‘dreptul civil (Codul civil 51 tegistafa specials), Practice comercial a dovedit cB cele dout izvoare intemeiate pe dreptul scris nu Sunt sficinte, mai ales, in cazullacunetor (Lipsa une dispozifi dia leges comer iain are st se aplice sau sf se adapteze la spefa respectiva —n.n.), Din punct de vedere istori. problema existeneialtor iavoare de drept comercial a ceeroae: abtimarea Codutai comercial german din anul 1861, care cuprinden cnontes disportie: ola materie de comer), dac& acest cod nu dispune dntealtfel ‘ant aplicabile uzurile comerciale, iar ty lipsa lor, dreptul civil general” Acoasti dispozitic a fost insusité, cu unele modificari, si de legiuitorul italian’, in Codul comercial din anu! 1882, cate disponea: Im materie de comert se aplica legile Comerciale, Davi acestea nu dispua, se aplicd uzmile comerciale, uzurile locale saa speciale. In lips se aplic& dreptul civil". in Codul ‘comercial francez din anul 1808 nu exist& nicio dispozifie similard, ‘Tolodati, se poste observa c¥ in Codul civil italian din anul 1865, art, 3 alin. 2) fin ttl preliminar, tegivitorul dispune: ,Ori de cate oti un ltigin nu poate fi don, legat print-o dispozitic précis a legii, se va fine seania de: dispodiiunile earc ' fo drepiul italian, uzurfe comerciale sunt consacrate 6a inul dintre izvoaréle privicipate ‘ste deeptalui comercial, Pentru dezvoltri, a se vedea C. Vivanté, op, cit. p. 19. Sa f I i | i t j i j i | } i | i i i i Fevoarele dreptului comercial 13 {eslementcaca cazur similare sau o materie analogt; dacd totugi exist tndotel, se va hotict dupa principiile generale ale dreptului”. Streptul roman, uzu! (sau cutuma, obiceiul) ~ care figureazA ca favor de deept in dept italian, dar suprimat de legiuitoul roman ~ rimane, tough ta iscuie fn practica jurisprudeniale ir eva ee priveste analogia si principle generale despre care vorbeste Codul civil italian, preocupa att practca, ct gi teoria de specialitae. Problema poate fi ‘zolvati in functie de accepfiunea pe care 0 tim nofiuni de izvor de drept. Fin iavor de drept se ajsloge forma generatoare prin intermediul creta dreptul se realizeazd prin norme juridice pocitive, obligatort. Din acest panct de vedere. nortacle 82. Legi serise. Codul comercial romén adoptat in anul 1887 ut i2vor de dreptscxis comercial este Codul comercial din 10 mei 1887, Aga Gum rezuli din art. 1 alin. (1), Codul comercial reprezint’ numai 0 culegere de rrorme de drept aplicabile tn comert, ceea ce inseamn c& nu este complet, se Iniregeste cu alte norme de drept scris pouitiv cuprinse tn legislajt speciale comerciale $i chiar cu unele norme de drept comercial cuprinse in Codul civil Codul comercial cuptinde 971 de articole si se fmparte fh patru ct Cartea I, Despre comert in general”, cuprinde 14 titluri, acestea fiind subdivi- zate in capitote, paragrafe gi articole, Titlul I: Dispozigii generale, cuprinzéind numai dou aricole: primul, privitor ta lzvoarele de drept comercial; cel de-al doilea, refertor In aplicarea lesilor speciale comerciale cu caracter administrativ; Titlul Ti: Despre faptele de comer Titlul HE: Despre comercianti; Titlul 1V: Despre registrele comerciantitor; Tidlul V: Despre obligajile comerciale in general (modul de fncheiere a con- tractelor prin corespondent&; inclusiv, regulile derogatorii de la dreptul comun: soli. Gavitatea, curgerea de drept 2 dobinzilor, interdicjia termenului de gratie §i a etractului litigios, determinarea prefului, probele in maverie comerciala, data contractelor, executarea lor) Titel VE: Despre vanzate, Titld Vit: Despre report; it VUE: Despre societies despre asccafuni comeciale. Capitol I, ,Despre soviet”, art. 77-220 au fost abrogate prin Legea nr. 31/1990 privind societtile ) certficatal de absolve a unet forme de pregative profesional: ©) certificatul de competenfa profesionali; Secon ie ptmanitue CE Comercianrat persoand fii ” 4) cartea de mestosugar; ©) carnetul de muncé al solicitantului, din care sa reiasi ci qcesta a fost incadrat in munca pe o dorati de minim 2 ani fn activitatea, mesetia sau ocupatia pentra care se solicit autorizarea; £) declarajie de notorietate, Enumerarea ficutd de legiuitor este exemplificativa gi nu limitativa, 2.7. Desfaigurarea comerfului in nume proprin A treia condijic const in obligatia persoanei fizice de a face comerfyin nume sropsits Apudat, persoana care exercit&o actvitate de comer, in mumele si Se ean Ale persoane nu dobindoste calitatea de comerciant. Astfel, nu sunt comercianst auxiliarit de comert (prepusnl, procutistul; vanzstorul, comisul-voiajor), deonrece aciele de comert pe care le ncheie nu sunt in nume propria, ci ia numele gi pe seama comerciantului la care sunt angajati sau pentru care jucreazl Att in practicd, eft gi in doctring s-a pus problema calificditcalitigii persoanelor interpuse care svirgese acte de comer} in cadrul unui contract de ,préte- nom” Astfel, un comerciant (mandant ,préte-nom”) imputerniceste o alt persoand (man datar ,préte-nom”), pentru a-i reprezenta interesele, in fafa unui tert, care fnsd nu are cunostinlé despre existenja mandantului, deoatece intervine o simulate ce presupune interpunerea de persoane, S-a considerat c& persoana astfelinterpush ate calitatea de comerciant, deoarece ceva ce intereseazi este calitatca in baza clrcia realizeaz’ acte

You might also like