CHEILE BICAZULUI

Cheile Bicazului reprezint o zon geografic deosebit de pitoreasc din Romnia situat n partea central a Munilor Hma, n nord-estul rii n judeele Neam i Harghita. Cheile au fost formate de rul Bicaz i fac legtura ntre Transilvania i Moldova. Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Rou n amonte pn la localitatea Bicazul Ardelean n aval, este strbtut de drumul transcarpatic DN12C care leag oraele Gheorgheni i Bicaz. Cheile Bicazului fac parte din Parcul Naional Cheile Bicazului - Hma. Situat n valea rului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alctuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus n marile triasice si jurasice. in masivul calcaros s-au format pesteri.doline si avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele l-a capatat de la de la rul Bicaz. avnd o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele de "paradisul alpinistilor". In aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la ctiva metri. Acest loc se numeste Poarta ladului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul ladului. Apoi cheile se largesc, pna la stncile Turnului Negru. De aici porneste poteca ctre Pestera Neagra care are intrarea de 15 m naitime si 3 m latime. De la intrare n pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 de m se strmteaza, iar dupa nca 10 m se termina. Piatra Altarului este masivul stncos cel mai impunator al Cheilor Bicazului. Cu naltimea lui de 1154 m, este mai mic fata de vrfurile din jur, dar este frumos si atragator. Inainte de varsarea Bicajelului n Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, nceput n anii 1940. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, Gtul ladului, dar nu s-a putut termina din cauza razboiului. in stnga podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la Gtul ladului. De la vrsarea prului Bicajel ncepe cea mai spectaculoas zona a cheilor cu 0 lungime de 800 m, Gtul ladului, care se strecoara ntre Piatra Surducului si Peretele Bardosului.Spre capatul aval al Gtului ladului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide Pestera Cascadei. Pestera are o lungime de 69 m, asa de strmta nct se viziteaza numai trs. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare.Peste drum, prul Bardos coboara de sus ntr-o rigola strmta. De aici valea se largeste treptat, si n aval ntlnim numai paduri foioase. Cu 2,5 km mai jos,

se desfasoara pe directia nord-sud, spectaculoasa creasta a Munticelului, care ncepnd din 1971 este declarata zona ocrotit pe o ntindere de 90 hectare. Fauna cunoaste n regiune o bogatie deo sebi ta; sunt multe specii de animale rare si ocrotite. Dintre mamiferele mari cele mai raspndite sunt: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), caprioara (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scropha), pisica salbatica (Felis Silvestris), rsul (Felis lynx), capra neagra (Rupicapra rupicapra) etc. Specii de psari; alunarul (Nucifraga casyocatactes), cocosul de munte (Tetrao urogallus), uliul pasarar (Accipiter nisus), mierla (Turdus merula)si corbul (Corvus corax). Dintre rozatoare: iepurele (Lepus timidus) este cel mai raspndit. Dintre lepidoptere remarcam: fluturele Apollo (Parnassius Apollo Transsylvanicus) si Palacochrysophanus hippothoe Linne.n Lacul Rosu si n celelalte doua bazine artificiale traiesc n mare numar pastravi de munte (Salmo trutta fario) si pastravi de lac (Salmo lacustris). Zonele mpadurite din regiune sunt dominate de rasinoase si cteva specii de foioase. Cele mai raspndite specii sunt: molidul (Picea exelsa), bradul alb (Abies alba), zada (Larix decidua), pinul (Pinus silvestris), jneapanul(Pinus mugo turra), tisa (Taxus baccata), fagul (Fagus silvatica) si artarul (Acer pseudoplatanus). Pe pasunile si fnetele montane cel mai des ntlnim: paisul (Festuca rubra v. fallax), taposica (Nardus stricta), alunul (Corylus avel), tulichina (Daphne cneorum),papucul doamnei (Cypripedium calceofus), bulbuci (Trolljus europaeus)sngele voinicului (Nigritella rubra) si ghintura galbena (Gentiana lutea). In crapaturile stncilor ntlnim si bijuteria crestelor alpine:,, floarea de colt (Leontopodium alpinum). Alte plante rare si ocrotite n zona sunt:opaita lui Zawadski (Melandrium zawadskii), mieriuta (Minuartia laricifolia) si Sempervivum simonkainum. Pentru culegatorii de ciuperci comestibile zona studiata este un veritabil paradis; primavara se pot colecta: zbrciogul (Morchella escullenta), ciuperca de cmp (Agaricus arvensis), pinisoarea (Russula cyanoxantha), vinetica (Russula vesca) si bureti galbiori (Cantharellus cibarius).Vara gasim:pufulete (Langermannia gigantea),buretele serpesc (Macrolepiota procera), rscovul (Lactarius detterimus), hribul (Boletus aestivalis), si creasta cocosului (barba caprei)(Ramaria flava).Toamna ntlnim: ghebele (Armillariella mellea), si gogoasele (Lycoperdon pyriforme).