REGIMUL JURIDIC AL SERVICIILOR PUBLICE LOCALE CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE In cadru general, notiunea de serviciu public defineste o activitate

e de in teres general, prestata de un organism, respectiv de o persoana juridica, autori zata de o autoritate a administratiei publice. Pe cale de consecinta, serviciile publice locale vizeaza activitatile de interes local aflate in sfera de influien ta a organelor administratiei publice locale. In literatura de specialitate notiunea de serviciu public este abordata din doua perspective: -in sens material => ca tip de activitate de interes general pe care adm inistratia intelege sa si-o asume; -in sens organic => organismul prin intermediul caruia se realizeaza o a ctivitate de interes general. Privit ca o notiune complexa si esentiala a dreptului administrativ, asu pra conceptului de serviciu public au operat o serie de modificari importante de-a lungul timpului, avand drept consecinta pierderea claritatii initiale. Daca la inceputul sec . XX se considera ca serviciul public este acea ac tivitate de interes general prestata numai de o persoana publica, respectiv ,, a ctivitatea pe care guvernantii sunt obligati sa o presteze in interesul celor gu vernati , astazi identificarea unui serviciu public presupune luarea in consider are a 3 elemente : 1) Elementul material: serviciul public este o activitate de interes gen eral. Serviciul public nu mai este privit ca un organism public ci ca o activita te care raspunde unui obiectiv de interes general. Aceasta activitate poate fi a sigurata eventual de catre o persoana privata. Orice activitate de interes gener al reprezinta si un serviciu public; 2) Elementul voluntarist reprezentat de intentia puterilor publice. Nu v a exista un serviciu public decat daca puterile publice (autoritati nationale sa u locale) si-au manifestat intentia de a-si asuma (direct sau indirect) o activi tate de interes general . Nu exista deci, servicii publice ,,prin natura lor . Or ice serviciu public depinde in mod direct sau indirect de vointa unei persoane p ublice care decide crearea sa, modul de gestiune si regulile fundamentale de org anizare. 3) Elementul formal. Regulile aplicabile in mod normal activitatilor de servicii publice provin din acel regim juridic caruia ii este supusa activitatea de interes general in cauza. Existenta unui regim juridic specific (regim de dr ept administrativ) apare atunci cand serviciul public este asigurat in mod direc t de catre o persoana publica. Definitia actuala s-a conturat la sfarsitul anilor 1980, ca urmare a evo lutiei democratiei. Ideea democratismului si descentralizarii a impus in practic a sistemul preluarii gestiunii serviciilor publice din mana statului si predarii lor catre persoane private. In jurisprudenta s-a raspandit astfel sintagma ,,servicii private de interes gen eral care nu corespunde insa pe deplin celor 3 conditii stabilite in practica adm inistratiei publice. Serviciile publice pot asigura servicii considerate esentiale pentru eco nomie, n ansamblu. Sunt situatii n care activitatile de interes nu apartin servici ului public. Sunt considerate servicii publice numai activitatile care satisfac nevoi sociale apreciate de puterea politica ca fiind de interes public (furnizat e ca servicii n retea). De multe ori, guvernele acorda facilitati grupurilor deza vantajate. Aceste servicii impun investitii initiale mari conducnd la tendinte mo nopoliste. Prin natura lor, aceste servicii pot avea un impact politic. Sensul notiunii de serviciu public local este acela de activitate organiza ta de autoritatile comunale, orasenesti, municipale si judetene, destinata a sat

isface cu caracter de permanenta interesul general, in conditiile regimului juri dic de drept public.

CAPITOLUL 2 PRINCIPII SI REGULI DE ORGANIZARE Subiectul privind regimul juridic al serviciilor publice locale trebuie privit din perspectiva principiilor de baza ale administratiei publice local e. Orice stat privit ca putere publica, organizata pe un teritoriu delimitat si recunoscut de celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta populatia de p e acest teritoriu, ci si de a asigura, printr-un intreg sistem de norme juridice specifice si institutii specializate, rezolvarea intereselor att de diferite de la o persoana la alta sau de la un grup de indivizi la altul. In vederea ndeplini rii acestei functii, statul si delimiteaza teritoriul si populatia aflata pe aces ta n zone de interese, utilizand diferite criterii: geografice, religioase, cultu rale, etc. Zonele acestea, diferite ca marime geografica, sunt unitatile adminis trativ-teritoriale care au purtat denumiri diverse de-a lungul istoriei: judet, tinut, regiune, oras, comuna, etc. Denumirile in vigoare la momentul actual se r egasesc in art. 3 alin.3 din Constitutie, care stipuleaza ca teritoriul este orga nizat sub aspect administrativ n comune, orase si judete. Pentru asigurarea respectarii functiei sale de putere publica, in toate aceste unitati administrativ-teritoriale statul a creat autoritati publice, care sa-l reprezinte si sa actioneze n acestea pentru realizarea intereselor sale, da r si ale locuitorilor respectivi. In orice tara sunt doua categorii de interese: unele care au un caracter cu totul general privind totalitatea cetatenilor, ntreaga colectivitate si altel e care sunt speciale unei anumite localitati. Pentru armonizarea acestor categor ii de interese, statul a creat regimuri juridice sau institutii speciale, fiecar e dintre ele asigurnd o rezolvare mai mult sau mai putin corespunzatoare situatii lor concrete. n aceste conditii vorbim de autonomie locala, centralizare, descent ralizare, deconcentrare, tutela administrativa. nfiinarea serviciilor publice, indiferent de natura i modul lor de gestiune , se face cu condiia respectri unor principii de organizare i funcionare fundamental e: principiul eficienei, principiul echitii i principiul descentralizrii. Principiile de baza ale administratiei publice locale sunt stipulate in textele Constitutiei revizuite si n Legea administratiei publice locale nr. 215/2 001. Principiul eficientei serviciului public se refera la faptul c toate chel tuielile necesare functionarii sale se asigura de la buget, respectiv din taxel e i impozitele pltite de contribuabili. Principiul echitatii (egalitii) prestrilor de servicii, este o consecinta a

principiului egalitii tuturor cetenilor n faa legii i, ca atare, toi cetenii tre eficieze n aceeai msur de serviciile publice. Principiul descentralizarii serviciilor publice este prevzut att de Consti tuia Romniei ct i de Legea Administraiei Publice Locale i este definit prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la centru ctre comunitile locale. In Legea 215/2001 (art. 2, alin.1) se arata ca administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul u rmatoarelor principii: 1.- Principiul autonomiei locale, 2.- Principiul descentralizarii serviciilor publice, 3.- Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, 4.- Principiul legalitatii, 5.- Principiul consultarii cetatenilor n problemele locale de interes deosebit. Din cele doua texte rezulta cele sase principii de baza (cele cinci din Legea 215/2001 la care se adauga principiul deconcentrarii serviciilor publice, din Legea de revizuire a Constitutiei, aprobata prin referendumul din octombrie 2003). Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romniei. Prin autonomie locala se ntelege dreptul si capacitatea efectiva a autori tatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, n numele s i n interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, n interesul legii. Colectivitatea locala reprezinta totalitatea locuitorilor din u nitatea administrativ-teritoriala. Autonomia locala se exercita de consiliile lo cale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat . Autonomia locala se caracterizeaza si prin dreptul consiliilor locale de a put ea hotar asupra participarii cu capital sau cu bunuri, n numele si n interesul cole ctivitatilor locale pe care le reprezinta, la constituirea de societati comercia le sau la nfiintarea unor servicii de interes public local sau judetean, dupa caz , n conditiile legii. Descentralizarea serviciilor publice reprezinta transferarea unora din a tributii din competenta autoritatilor administratiei publice centrale de special itate catre un organism determinat, un serviciu public determinat, din unitatile administrativ-teritoriale. Descentralizarea serviciilor publice implica organiz area unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu si orga ne proprii. Astfel, serviciile publice descentralizate dobndesc o anumita liberta te de actiune ce deriva din calitatea lor de persoana juridica. Centralizarea n administratia publica nseamna n plan organizatoric, subordo narea ierarhica a autoritatilor locale fata de cele centrale si numirea function arilor publici din conducerea autoritatilor locale de catre cele centrale, iar n plan functional, emiterea actului de decizie de catre autoritatile centrale si e xecutarea lui de catre cele locale.Centralizarea asigura o functionare coordonat a a serviciilor publice. Functionarea pe principiul subordonarii ierarhice a ser viciilor publice are drept consecinta nlaturarea suprapunerilor de acelasi nivel, precum si a paralelismelor. Conducerea centralizata, n principiul subordonarii i erarhice asigura pe planul exercitarii dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a controlului si de luare a masurilor legale corespunzatoare, fapt ce se constituie n garantii suplimentare pentru apararea intereselor celor administ rati. Pe lnga avantajele prezentate mai sus, centralizarea n administratia publi ca are si unele dezavantaje. n regimul organizarii si functionarii centralizate a administratiei publice interesele locale nu-si pot gasi o rezolvare optima, deo arece autoritatile centrale nu pot cunoaste n specificitatea lor aceste interese care difera de la o localitate la alta. Concentrarea, la nivel central, a modulu i de conducere a unor servicii publice de interes local are ca efect supraaglome rarea autoritatilor centrale ceea ce duce la rezolvarea cu ntrziere si superficial itate a problemelor care s-ar rezolva mai operativ si mai bine de catre autorita tile locale. ntr-un regim administrativ centralizat, bazat pe numirea functionari lor publici de catre centru, cetatenii nu mai participa la administrarea treburi

lor lor, sunt lipsiti de initiativa. Descentralizarea administrativa, ca mod de organizare a administratiei p ublice intr-un stat, imbraca doua forme : descentralizarea teritoriala si cea pe servicii. In cazul descentralizarii teritoriale teritoriul statului este impartit in circumscriptii administrative, in care functioneaza autoritati administrative locale, care se bucura de o oarecare indenpedenta fata de autoritatea centrala. In aceasta situatie anumite servicii publice locale sunt scoase din competenta autoritatilor centrale si date in competenta autoritatilor locale descentralizat e, care gireaza in circumscriptiile in care au fost alese. Descentralizarea pe servicii nu se refera la o grupa de servicii de inte res local, date in competenta autoritatiilor locale, ci la un singul serviciu pu blic, care este scos din competenta centrala sau locala, dandu-i-se o organizare autonoma. In cazul acesta serviciile publice primesc un patrimoniu si organe pr oprii, intrucatva independente de organele administrative din competenta carora au fost scoase. Evidenierea principalelor trsturi caracteristice ale serviciilor este impor tant pentru identificarea i delimitarea lor fa de celelalte componente ale activitii conomice i sociale Serviciile se caracterizeaz, n primul rnd, prin imaterialitate i intangibilitate. Caracteristicile serviciilor publice sunt: - satisfac o nevoie sociala; - se realizeaza o activitate de utilitate publica; - regimul lor juridic este reglementat de reguli ale dreptului public; - se realizeaza prin stabilimente publice; - au caracter permanent si se afla continuu intr-un raport juridic; - serviciul public trebuie executat indiferent de costuri. Avand in vedere regimul juridic deosebit care se aplica in legislatia ac tuala, se disting doua categorii de servicii publice. Sensul dat notiunii de ser viciu public este unul limitat de satisfacerea intereselor comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, motiv pentru care ea nu cuprinde in sfera sa servicii le publice de interes national. O prima categorie de servicii este cea girata de autoritatile administat ive locale, alese in conditiile legii, in unitatile administrativ teritoriale, r espectiv de consiliile comunale, orasenesti si municipale. Aceasta categorie a serviciilor publice, se subdivide in servicii public e obligatorii si servicii publice facultative, dupa criteriul obligativitatii sa u lipsei conditiei de obligativitate a constituirii lor. Sunt servicii obligatorii, cele necesare pentru buna desfasurare a activ itatii administratiei publice, in unitatile administrativ teritoriale. Este cazu l, spre exemplu, al serviciilor de stare civila si autoritate tutelara. Sunt servicii publice facultative, acelea a caror infiintare nu este obl igatorie si care urmaresc asigurarea nevoilor cetatenilor in functie de mijloace le financiare de care dispune unitatea administrativ teritoriala, conform Legii Administratiei publice locale nr 215/2001 care precizeaza in art 73: Consiliile locale pot nfiinta si organiza institutii si servicii publice de intere s local n principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor l ocale, cu respectarea prevederilor legale si n limita mijloacelor financiare de c are dispun. In afara de deosebirea ce decurge intre cele doua tipuri de servicii, di n caracterul lor obligatoriu sau facultativ, se poate sesiza si o alta deosebire importanta: preponderenta reglementarilor legale in organizarea si functionarea serviciilor obligatorii, generata de interesul national pe care il promoveaza, in timp ce organizarea , functionarea si competenta serviciilor publice facultat ive sunt stabilite la nivel regulamentar, prin hotararea consiliilor comunale, o rasenesti si municipale, in conditiile prevazute in Legea 215/2001. O alta categorie de servicii publice, o constituie serviciile publice de scentralizate girate, in conditiile legii, de regii autonome si societati comerc iale. In consecinta, se poate concluziona ca un serviciu public poate fi girat

fie de catre unitatiile administratiei publice comunale, orasenesti , municipal e si judetene, fie de catre regii autonome sau societati comerciale constituite in temeiul Legii nr. 15/1990. La aceste categorii se adauga cele reglementate de Legea nr. 326/2001, cu privire la serviciile de gospodarie comunala ulterior abrogata si inlocuita d e Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice. Exista insa si o a treia categorie a serviciilor publice si anume aceea realizata de organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate public de interes local sau judetean - denumire generic ce include: - asociatii de dezvoltare intercomunitar; -furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acord servicii s ociale n conditiile prevzute de lege; -asociatii, fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate public, n cond itiile legii; -operatori de servicii comunitare de utilitti publice locale sau judetene; Serviciul public ca dimensiune a administratiei publice locale se caract erizeaza prin continuitate, egalitatea tuturor in fata lui, un regim juridic dom inat de regulile dreptului public in spatele carora se afla o autoritate a admin istratiei publice. Dupa natura lor serviciile publice se pot clasifica in trei categorii: -tehnico administrative, -industriale si comerciale -socio culturale. Dupa modul in care realizeaza interesul general deosebim, de asemenea, t rei mari categorii: -servicii publice a caror scop este satisfacerea directa si individuala a cetatenilor; -servicii publice care ofera avantaje particularilor in mod direct; -servicii publice destinate colectivitatii in asamblu. Referitor la modul de gestionare a serviciilor publice, in contextul leg islatiei noastre in vigoare distingem: -administrarea printr-o regie autonoma sau o institutie publica; -contract de concesionare pentru punerea in valoare a unui bun proprieta te publica, fie pentru efectuarea de lucrari publice, fie pentru satisfa cerea altor nevoi colective, (ex. transportul public); -contractul de inchiriere; -locatia de gestiune; -contractul civil; -contractul comercial. Autoritile administraiei publice locale pot nfiina servicii publice n condii Legii nr. 215/2001 n orice domeniu de activitate. Pentru funcionarea normal a oricr ei comuniti, sunt necesare o serie de activiti specifice de interes general. Aceste activiti care satisfac interese generale trebuie asigurate de ctre autoritile publice locale n virtutea faptului c ele rspund fa de cetenii care le-au desemnat pentru a reprezenta interesele. Ca atare, serviciul public este mijlocul administraiei prin care se prest eaz cetenilor servicii de interes general, n regim de putere politic. nfiinarea serv ilor publice este atributul exclusiv al autoritilor deliberative, respectiv al con siliilor locale, iar organizarea i funcionarea lor constituie atributul autoritilor executive, adic al prefecilor i primarilor. n categoria serviciilor publice locale se includ: - servicii publice cu caracter statal; - servicii comunitare de utilitati publice; - alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria servicii lor de gospodrie comunal); - servicii publice comerciale; - serviciul public pentru activiti culturale. Serviciile comunitare de utilitati publice denumite servicii de utilitti publice inglobeaza ansamblul activitatilor si actiunilor de utilitate si de int eres local, desfasurate sub autoritatea administratiei publice locale, avand dre

pt scop furnizarea de servicii de utilitate publica, prin care se asigura: -alimentarea cu apa, -canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale, -salubrizarea localitatilor, -alimentarea cu energie termica produsa centralizat, -iluminatul public; -transportul public local, -administrarea domeniului public si privat al unittilor administrativ-ter itoriale, precum si altele asemenea; Sectorul serviciilor publice de gospodrie comunal a suferit transformri maj ore n ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric, tehnic i administrativ, da r nu se poate afirma c aceste transformri s-au produs n urma unor aciuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de ctre Guver n sau de ctre o alt autoritate, aceste transformri avnd cu precdere un caracter aleat or i conjunctural. nc de la nceput, trebuie evideniat importana ramurii serviciilor tru populaie cu componenta sa serviciile publice de gospodrie comunal i subliniat ro lul lor n procesul de ridicare a calitii vieii. Prevederile Legii nr. 215/2001 a administraiei publice locale, a Legii nr . 326/2001 a serviciilor publice de gospodrie comunal, a Legii nr.51/2006 privind serviciile de utilitati publice mpreun cu reglementrile anterioare, respectiv Legea nr.213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia i Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor creeaz un cadru coerent, pe baza cruia se p ot organiza i administra serviciile de gospodrie comunal. Foarte importante sunt cteva prevederi ale acestui pachet legislativ i anu me: se face distincie ntre proprietarul patrimoniului care este autoritatea public loca l i operator, care poate fi cu capital 100% public, mixt sau 100% privat; indiferent de statutul juridic al operatorului, autoritatea local deleag gestiunea serviciului n baza unui contract, iar operatorul va fi selecionat prin proceduri de licitaie; contractul de delegare de gestiune i regulamentul de serviciu se vor ntocmi avnd la baz modelele ntocmite de Ministerul Administraiei Publice i instituionalizate printr -un ordin al ministrului administraiei publice; toi operatorii, indiferent de statutul lor juridic se vor licenia; pentru licenierea operatorilor i monitorizarea contractelor de delegare a gestiuni i, se va nfiina o autoritate naional de reglementare. Legea nr. 326/2001, abrogata ulterior prin Legea nr 51/2006, a fost urma t de o serie de reglementri sectoriale care, pentru prima dat n istoria Romniei postb elice, stabilesc reguli administrative, juridice i tehnice pentru fiecare servici u de gospodrie comunal, respectiv pentru: Ap i canalizare; Producia i distribuia energiei termice; Salubritate (Ordonana Guvernului nr. 87/30.08.2001); Transport public local de cltori (Ordonana Guvernului nr. 86/30.08.2001); Drumuri i spaii verzi; Distribuie energie electric n localiti; Distribuie gaze naturale n localiti. H.G.R. nr. 8/04.01.2001 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Ministe rului Administraiei Publice a stabilit sarcini concrete cu privire la coordonarea din punct de vedere strategic i metodologic a ramurii serviciilor publice de gos podrie comunal crend n cadrul ministerului i structurile necesare pentru aducerea lor la ndeplinire. Prin aceste reglementri s-a creat un cadru legislativ coerent care va permite o dezvoltare a sectorului n concordan cu prevederile directivelor europ ene avnd ca finalitate oferirea unor servicii de calitate consumatorilor la preuri accesibile cu respectarea principiilor dezvoltrii durabile, a economisirii resur selor i a proteciei mediului. Serviciile de utilitati publice se realizeaza prin intermediul unui ansa mblu de constructii, instalatii tehnologice, echipamente functionale si dotari s pecifice, denumite in continuare sisteme publice de gospodarie comunala, sisteme care fac parte integranta din infrastructura edilitara a localitatilor.

Bunurile proprietate public si/sau privat a unittilor administrativ-teritor iale din componenta sistemelor de utilitti publice, utilizate pentru furnizarea/p restarea serviciilor, pot fi: a) date n administrare si exploatare operatorilor, n baza hotrrii de dare n administrare - n cazul gestiunii directe; b) concesionate operatorilor n condittile legii, n baza hotrrii de atribuire si a contractului de delegare a gestiunii serviciului -n cazul gestiunii deleg ate. n cazul gestiunii delegate, concesionarea bunurilor proprietate public si/ sau privat a unittilor administrativ-teritoriale din componenta sistemelor de util itti publice, utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor si/sau activittilo r care fac obiectul delegrii gestiunii, este parte intrinsec a contractelor de del egare a gestiunii; aceste bunuri se transmit operatorilor/operatorilor regionali spre administrare si exploatare pe perioada delegrii gestiunii odat cu gestiunea propriu-zis a serviciilor si/sau a activittilor delegate, n baza contractului de de legare a gestiunii. Bunurile proprietate public a unittilor administrativ-teritoriale, aferent e sistemelor de utilitti publice, nu pot fi aduse ca aport la capitalul social al societtilor comerciale nfiintate de autorittile administratiei publice locale sau ca participare la constituirea unor societti comerciale cu capital mixt si nu pot constitui garantii pentru creditele bancare contractate de autorittile administr atiei publice locale sau de operatori, fiind inalienabile, imprescriptibile si i nsesizabile. Bunurile proprietate public a unittilor administrativ-teritoriale utilizat e pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilitti publice pot fi date n admini strare sau pot fi concesionate operatorilor n conformitate cu prevederile legale. Bunurile proprietate privat a unittilor administrativ-teritoriale utilizat e pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilitti publice pot fi date n admini strare, concesionate sau trecute n proprietatea operatorilor, cu respectarea disp ozitiilor legale n vigoare. n cazul gestiunii delegate, bunurile realizate de operatori n conformitate cu programele de investitii impuse prin contractul de delegare a gestiunii cons tituie bunuri de retur care revin de drept, la expirarea contractului, gratuit s i libere de orice sarcini, unittilor administrativ-teritoriale si sunt integrate domeniului public al acestora. Serviciile de utilitati publice se organizeaza si se administreaza cu re spectarea urmatoarelor principii: -principiul dezvoltarii durabile, -principiul autonomiei locale = dreptul i capacitatea efectiv a autoritilor administraiei publice locale de a soluiona i de a gestiona, n numele i n interesul co ectivitilor locale pe care le reprezint, treburile publice; -principiul descentralizarii serviciilor publice= const n organizarea, fun cionarea, controlul i desfiinarea serviciilor publice de ctre autoritile administrai locale -principiul responsabilitatii si legalitatii. Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept persoane fizice, juridice, autoriti ale administraiei pu blice locale trebuie s se supun legalitii i s se conformezeacesteia. Acest principi re n vedere toate aspectele organizatorice i funcionale prin care se nfptuiete admini traia public n unitile administrativ teritoriale i anume: alegerea, constituirea, c onena, organizarea, funcionarea i activitile acestor autoriti. Principiul legaliti pune ca toate aceste elemente s fie n conformitate, n primul rnd cu prevederile cons tituionale, cu legile, dar i cu celelalte acte normative bazate pe lege. -principiul participarii si consultarii cetatenilor. Problemele care sun t discutate ntotdeauna n edin public i n legtur cu care primarul poate propune co cetenilor prin referendum sunt: bugetul local; administrarea domeniului public i privat al comunei sau al oraului ; participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal sau de cooperare transfrontalier;

oriului;

organizarea i dezvoltarea urbanistic a localitilor i amenajarea teri

asocierea sau cooperarea cu alte autoriti publice, organizaii neguv ernamentale,persoane juridice romne sau strine. -principiul asocierii intercomunale si parteneriatului, -principiul corelarii cerintelor cu resursele, -principiul protectiei si conservarii mediului natural si construit, -principiul administrarii eficiente a bunurilor din proprietatea publica a unitatilor administrativ teritoriale, -principiul asigurarii mediului concurential, -principiul liberului acces la informatii privind aceste servicii public e. Serviciile de utilitti publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general si au urmtoarele particularitti: a) au caracter economico-social; b) rspund unor cerinte si necesitti de interes si utilitate public; c) au caracter tehnico-edilitar; d) au caracter permanent si regim de functionare continuu; e) regimul de functionare poate avea caracteristici de monopol; f) presupun existenta unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate; g)aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orsenesti, municipal e sau judetene; h) sunt nfiintate, organizate si coordonate de autorittile administratiei publice locale; i) sunt organizate pe principii economice si de eficient; j) pot fi furnizate/prestate de ctre operatori care sunt organizati si fu nctioneaz fie n baza reglementrilor de drept public, fie n baza reglementrilor d rept privat; k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului beneficiarul plteste; l)recuperarea costurilor de exploatare ori de investitii se face prin preturi, tarife sau taxe speciale. Organizarea, exploatarea si gestionarea serviciilor de utilitti publice t rebuie s asigure: a) satisfacerea cerintelor cantitative si calitative ale utilizatorilor, corespunztor prevederilor contractuale; b) sntatea populatiei si calitatea vietii; c) protectia economic, juridic si social a utilizatorilor; d) functionarea optim, n conditii de sigurant a persoanelor si a serviciulu i, de rentabilitate si eficient economic a constructiilor, instalatiilor, echipa mentelor si dotrilor, corespunztor parametrilor tehnologici proiectati si n con formitate cu caietele de sarcini, cu instructiunile de exploatare si cu regul amentele serviciilor; e) introducerea unor metode moderne de management; f) introducerea unor metode moderne de elaborare si implementare a strat egiilor, politicilor, programelor si/sau proiectelor din sfera serviciilo r de utilitti publice; g) protejarea domeniului public si privat si a mediului, n conformitate c u reglementrile specifice n vigoare; h) informarea si consultarea comunittilor locale beneficiare ale acestor servicii; i) respectarea principiilor economiei de piat, asigurarea unui mediu c oncurential, restrngerea si reglementarea ariilor de monopol. Gestiunea serviciilor de utilitti publice reprezint modalitatea de organiz are, functionare si administrare a serviciilor de utilitti publice n scopul furnizr ii/prestrii acestora n conditiile stabilite de autorittile administratiei publice l ocale. Gestiunea serviciilor de utilitti publice se organizeaz ti se realizeaz n urmtoarele modalitti: a) gestiune direct; b) gestiune delegat.

Gestiunea direct este modalitatea de gestiune n care autorittile deliberati ve si executive, n numele unittilor administrativ-teritoriale pe care le reprezint, si asum si exercit nemijlocit toate competentele si responsabilittile ce le revin p otrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilitti publice, respectiv la administrarea, functionarea si exploatarea sistemelor de utilitti p ublice aferente acestora. Gestiunea direct se realizeaz prin intermediul unor operatori de drept pub lic nfiintati la nivelul unittilor administrativ-teritoriale, n baza hotrrilor de dar e n administrare adoptate de autorittile deliberative ale acestora. Acesti operato ri pot fi: a) compartimente functionale organizate n structura aparatului de special itate al primarului sau, dup caz, al consiliilor judetene; b) servicii publice de interes local sau judetean, fr personalitate juridi c, nfiintate si organizate prin hotrri ale autorittilor deliberative ale unittilor ad inistrativ-teritoriale; c) servicii publice de interes local sau judetean, cu personalitate juri dic, nfiinate si organizate prin hotrri ale autorittilor deliberative ale unitilor istrativ-teritoriale. Operatorii organizati ca servicii publice de interes local sau judetean, cu personalitate juridic, au patrimoniu propriu, functioneaz pe baz de gestiune ec onomic si se bucur de autonomie financiar si functional; acesti operatori sunt subie cte juridice de drept fiscal, sunt titulari ai codului unic de nregistrare fiscal si ai conturilor deschise la unittile teritoriale ale trezoreriei sau la unittile bancare si ntocmesc, n condiiile legii, buget de venituri si cheltuieli si situatii financiare anuale . Gestiunea delegat este modalitatea de gestiune n care autorittile administr atiei publice locale de la nivelul unittilor administrativ-teritoriale sau, dup ca z, asociatiile de dezvoltare intercomunitar cu obiect de activitate serviciile de utilitti publice, n numele si pe seama unittilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competentel e si responsabilittile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitt i publice, precum si concesiunea sistemelor de utilitti publice aferente servicii lor, respectiv dreptul si obligatia de administrare si de exploatare a acestora, pe baza unui contract, denumit n continuare contract de delegare a gestiunii. Delegarea gestiunii serviciilor de utilitti publice, respectiv operarea, administrarea si exploatarea sistemelor de utilitti publice aferente, se poate fa ce pentru toate sau numai pentru o parte dintre activittile componente ale servic iilor, pe baza unor analize tehnico-economice si de eficient a costurilor de oper are, concretizate ntr-un studiu de oportunitate. Contractele de delegare a gestiunii se aprob prin hotrri de atribuire adopt ate de autorittile deliberative ale unittilor administrativ-teritoriale si se semn eaz de primari, de presedintii consiliilor judetene sau, dup caz, de presedintii a sociatiilor de dezvoltare intercomunitar cu obiect de activitate serviciile de ut ilitti publice, n numele si pe seama unittilor administrativ-teritoriale membre, n b aza mandatului acestora. Contractul de delegare a gestiunii este un contract ncheiat n form scris, pr in care una sau mai multe unitti administrativ-teritoriale, individual sau n asoci ere, n calitate de delegatar, atribuie, pe o perioad determinat, unui operator lice ntiat, n calitate de delegat, care actioneaz pe riscul si rspunderea sa, dreptul si obligatia de a furniza/presta un serviciu de utilitti publice sau, dup caz, activ itti din componenta acelui serviciu, inclusiv dreptul si obligatia de a administr a si de a exploata infrastructura tehnico-edilitar aferent serviciului/activittilor furnizate/prestate, n schimbul unei redevente, dup caz. n cazul gestiunii delegate, autorittile administratiei publice locale pstre az, n conformitate cu competentele ce le revin, potrivit legii, prerogativele si rs punderile privind adoptarea politicilor si strategiilor de dezvoltare a servicii lor, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de utilitti publice, prec um si obligatia de a urmri, de a controla si de a supraveghea modul n care se real izeaz serviciile de utilitti publice. Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilitti publice se stabileste p

rin hotrri ale autorittilor deliberative ale unittilor administrativ-teritoriale, n f unctie de natura si starea serviciului, de necesitatea asigurrii celui mai bun ra port pret/calitate, de interesele actuale si de perspectiv ale unittilor administr ativ-teritoriale, precum si de mrimea si complexitatea sistemelor de utilitti publ ice. Desfsurarea activittilor specifice oricrui serviciu de utilitti publice, ind iferent de forma de gestiune aleas, se realizeaz pe baza unui regulament al servic iului si a unui caiet de sarcini, elaborate si aprobate de autorittile administra tiei publice locale, n conformitate cu regulamentul-cadru si cu caietul de sarcin i-cadru ale serviciului. n cazul asociatiilor de dezvoltare intercomunitar cu obie ct de activitate serviciile de utilitti publice, regulamentul serviciului si caie tul de sarcini se elaboreaz n cadrul asociatiei, se supun avizrii autorittilor admin istraiei publice locale ale unittilor administrativ-teritoriale membre, n conditiil e mandatului, si se aprob de adunarea general a asociatiei. Cadrul legal aplicabil interzice orice ntelegeri sau acorduri de asociere si orice practici concertate dintre operatori, indiferent de modul de organizar e, forma de proprietate sau modalitatea de gestiune adoptat, care conduc la accen tuarea caracterului de monopol al serviciilor de utilitti publice, la restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata serviciilor de utilitti publice. Raporturile juridice dintre unittile administrativ-teritoriale sau, dup ca z, dintre asociatiile de dezvoltare intercomunitar cu obiect de activitate servic iile de utilitti publice si operatori sunt reglementate prin: a) hotrri de dare n administrare, adoptate de autorittile deliberative ale u nittilor administrativ-teritoriale - n cazul gestiunii directe; b) hotrri de atribuire si contracte de delegare a gestiunii, adoptate, res pectiv aprobate, dup caz, de autorittile deliberative ale unittilor administrativteritoriale - n cazul gestiunii delegate. Raporturile juridice dintre operatorii serviciilor de utilitti publice si utilizatorii acestor servicii sunt raporturi contractuale desfsurate n baza contr actului-cadru de furnizare/prestare a serviciilor de utilitti publice, elaborat d e autoritatea de reglementare competent, cu respectarea prevederilor legale n vigo are, a regulamentelor serviciilor si a caietelor de sarcini specifice acestora. Subveniile reprezint un aspect foarte important n mecanismul finanrii servici ilor publice i a utilitilor comunale. n acest moment exist dou servicii publice impor ante subvenionate: -distribuia energiei termice; -transportul local de cltori; n cazul distribuiei energiei termice exist dou tipuri de subvenii: a) subvenia ctre productor, calculat ca diferen ntre preul local i preul referin (adic cel pltit de ctre populaie). Aceast subvenie este suportat din buge al, fie din surse proprii, fie din sume de echilibrare primite de la bugetul cen tral cu aceast destinaie. Aceast subvenie ridic anumite probleme: - realizeaz o protecie social uniform pentru toi consumatorii persoane fizice , indiferent de veniturile lor, ceea ce conduce la costuri deosebit de mar i i nu au efectul social scontat; - povara pentru bugetul local este foarte mare, n multe cazuri aceast subv enie depete 25%-30% din cheltuieli, n special pentru oraele mici sau pentru cele c are folosesc pentru nclzire combustibil lichid uor. Sumele de echilibrare repar tizate de bugetul de stat cu aceasta destinaie sunt n volum insuficient i sos esc cu mare ntrziere; - nivelul subveniei, i deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaii este determinat ntr-o manier decisiv de deciziile marilor companii na le. b) ajutoarele bneti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lun ilor noiembrie-martie pentru nclzire. Aceste ajutoare sunt, de fapt, o subvenie pen tru categoriile cele mai afectate de creterea preurilor. Ea se acord n funcie de veni turile nete ale unei familii i chiar dac fundamentarea ei practica las de dorit, ac est sistem este mai eficient dect subvenia ctre productor. Acordarea acestui tip de subvenie contribuie la diminuarea blocajului financiar.

Subvenia pentru transportul local de cltori este suportat din bugetul local. Modul de calcul al subveniei ine cont de diferena dintre numrul estimat de cltori i l efectiv i de diferena dintre tariful stabilit n condiii comerciale i tariful impus. Volumul subveniei variaz n funcie de dimensiunea localitii, a numrului de calatori existena unor servicii de transport concurente: taxi sau maxi-taxi. Acest lucru se datoreaz faptului c ntr-o localitate sunt trasee rentabile i mai puin rentabile, c are trebuie, ns, acoperite fiind vorba de un serviciu public. Mecanismele i sursele folosite pentru finanarea programelor de investiii pe ntru servicii publice reprezinta o problema si in acelasi timp o provocare pentr u politica de stat a Romaniei. Bugetul de stat se confrunt cu constrngeri tot mai mari i de aceea tendina de reducere a finanrii serviciilor publice locale i a investi ilor din aceast surs este tot mai evident. De altfel, odat cu intrarea n vigoare a Le gii finanelor publice locale, bugetul de stat particip cu resurse numai la finanare a obligaiilor pe care i le-a asumat n cadrul unor angajamente cu instituiile financi are internaionale. Pe de alt parte, autoritile locale nu au nc suficiente resurse pro rii pentru acoperirea acestor nevoi. De aceea trebuie avute n vedere trei ci de atragere a capitalului n finanare a acestor servicii: stimularea implicrii capitalului privat (parteneriatul public-privat); atragerea i utilizarea fondurilor nerambursabile bi- i multilaterale; utilizarea creditelor n finanarea serviciilor publice i a lucrrilor de inves tiii n infrastructura local cu garanii de stat sau ale autoritilor locale. Intrarea n programe cu finantare europeana presupune un efort considerabi l din partea regiilor autonome i al autoritilor locale respective, precum i asumarea unor angajamente pe termen lung. Ele privesc, n principal, creterea performanelor operaionale i financiare, utilizarea unor metode moderne de management tehnic i fin anciar, investiii n resursele umane i n sistemele informaionale de management. Experiena ultimilor ani dovedete, ns, c astfel de programe pot fi implementat e cu succes i reprezint motorul dezvoltrii serviciilor publice din Romnia.

CAPITOLUL 3 CONCLUZII Regimul juridic al serviciilor publice locale reprezinta in esenta un si stem de reguli speciale de drept public si privat, reguli care vizeaza pe de o p arte organizarea si functionarea serviciilor publice locale iar pe de alta parte drepturile si obligatiile uzagerilor. Intrarea Romniei n Uniunea Europeana impune solutionarea problemelor, deja cunoscute, ale serviciilor publice din tara noastra precum si armonizarea legi slatiei specifice, cu normele celorlalte state membre si cu legislatia europeana n domeniu. Importana armonizrii serviciilor publice cu exigenele europene, este un subiect de permanenta actualitate, serviciile publice avnd un impact direct asupr a vieii populaiei Romaniei i a standardelor de via ale societii n ansamblul ei. n Romnia, piaa serviciilor publice locale este o pia n permanenta miscare, fi nd dominat de serviciile finanate prin bugetele locale. Toate serviciile publice l ocale din Romnia sunt asigurate precar, iar investiiile n acestea sunt destul de mi ci pentru a se atepta de la ele o crestere remarcabila a satisfactiei comunitatil or carora li se adreseaza. Dezvoltarea serviciilor publice locale este o chestiu ne controversata fiind in egala masura o provocare si o problema pentru autorita tile administratiei publice locale. Eficienta acestora este greu de asigurat iar rentabilitatea lor este dificil de atins. n foarte multe cazuri nu este realizab il, ntruct trebuie s se acorde prioritate unor criterii i comandamente sociale.

Desi in ultimii ani s-au facut progrese importante in directia reglement arii corecte si complete a serviciilor publice, Romnia este departe de a se integ ra n mod real n piata europeana a serviciilor publice cu toate ca este prima dintr e tarile membre si cele candidate la UE care are, inca din noiembrie 2003 o stra tegie nationala bazata pe principiile enuntate n Cartea Verde a Serviciilor Publi ce de Interes General din UE.