Schrdinger Erwin Rudolf Josef Alexander Schrdinger (1887-1961), fizician si theoretician austriac, este alaturi de Heinsenberg unul din

p rin ii fizicii cuantice. Schrdinger a predat fizica in Zurich si Berlin apoi a parasit Germania, protestand impotriva persecutarii evreilor. S-a stability in irlanda unde a intrat la Institutul din Dublin pentru Studii Avansate. A avut contributii fundamentale in mecanica cuantica, iar in 1933 i-a fost decernat Premiul Nobel impreuna cu P.A.M. Dirac, pentru formularea ecuatiei undei, studiata in 1926, numita astavi ecuatia Schrdinger. A realizat lucrari cu specific stiintific : y Fizica cuantica si reprezentarea lumii : o Situatia actual a mecanicii cuantice o Stiinta si umanismul fizica din timpul nostru Memorii despre fizica ondulatorie

Pe langa cercetarile sale stiintifice si-a adus contributia in filosofie si istoria stiintei preintre lucrarile sale numarandu-se : y y y Ce este viata? Natura si grecii Perspectiva mea asupra lumii

Ecuatia Schrdinger Ecuatie fundamesntala, elaborata in 1926, stabileste suportul matematic al mecanicii cuantice. Ecuatia determina comportamentul funcitei de unda care descrie proprietatile unui sistem subatomic. Ea leaga energia cinetica si energia potential cu energia totala si este rezolvata pentru a determina diferentele nivelului de energie ale sistemului. Schrdinger a aplicat ecuatia in cazul atomului de hidrogen si a prezis multe dintre proprietatile acestuia cu o exactitate remarcabila. Ecuatia este larg folosita in fizica atomic, fizica nuclear si fizica solidelor. Fiecarie particule in miscare I se poate asocial o functie de unda.

(t,x) =

(x)sin( t kx)

k=

Pisica lui Schrdinger n 1935, Erwin Schrdinger a publicat mai multe articole despre dificultatea n elegerii teoriei cuantice, a introdus no iunea de incert cuantic, prin care face diferen a ntre teoria clasic i cea cuantic , propunnd un exerci iu de gndire, un experiment mai celebru azi dect ecua iile sale. Erwin Schrdinger i descria experien a astfel: Putem imagina chiar cazuri destul de ridicole. O pisic este nchis ntr-o camer din o el, mpreun cu urm torul dispozitiv (care trebuie s fie ferit de interac iunea direct cu pisica): ntr-un detector Geiger-Mller se afla o foarte mic cantitate de material radioactiv, att de mic , nct n decurs de o or doar un singur atom probabil se va dezintegra, sau cu egal probabilitate, poate niciunul; dac totu i se ntmpl , detectorul Geiger va genera un semnal i prin intermediul unui releu elibereaz un ciocan care sparge o mic fiol de cianur . Dac l s m nesupravegheat ntregul sistem timp de o or , putem spune ca pisica tr ie te nc dac n acest timp nici un atom nu s-a dezintegrat. Func ia de und a ntregului sistem va exprima acest fapt avnd n ea pisica vie- i-moart sau mpr tiat n p r i egale. Este tipic pentru aceste cazuri ca o nedeterminare localizat ini ial la nivel atomic s fie transformat ntr-o nedeterminare la nivel macroscopic, care poate fi apoi rezolvat prin observare direct . Asta ne mpiedic s acceptam n mod naiv ca valid un model neclar pentru a reprezenta realitatea. Prin el nsu i el nu con ine nimic neclar sau contradictoriu.

Schrdinger a atras aten ia c teoria cuantic permite ca o pisic nchis ermetic ntr-o cutie s fie n acela i timp i vie i moart , pn cnd cineva nu va deschide capacul pentru a vedea n ce stare se afl pisica. Schrdinger spunea n cartea Ce este via a? despre ideile vehiculate de c tre coala dominant de fizic cuantic (Bohr, Heisenberg, Born i al ii) privind subiectul i obiectul experimentului tiin ific: Ni se d de n eles c nu putem observa niciodat un obiect f r a-l modifica sau influen a prin propria noastr activitate de observare a lui. Ni se d de n eles c , sub impactul rafinatelor noaste metode de observa ie i de interpretare a rezultatelor experimentelor noaste, aceast limit dintre obiect i subiect a fost sf rmat Lumea mi este dat o singur dat , nu una existnd i alta fiind perceput . Subiectul i obiectul sunt una. Nu putem spune c bariera dintre ele a fost sf rmat de rezultatele recente ale fizicii, deoarece aceast barier nu exist .