Blaga (1895-1961) -Opere : Trilogia culturii, cunoasterii, valorilor -In polemica cu ideile lui Bergson despre homo faber,

Blaga considera ca a spune despre om ca este gradual mai intelligent decat anmalele este ca si cum ai afir ma ca O statuie este doar un bloc de piatra cizelata -Comportamentul animalelor desi are Valente adaptive deosebite este unul dictat de instinctele de specie. -E legat de imediat, de fagasurile concretului Animalul reactioneaza mai mult de cat actioneaza. -Animalele nu vor avea niciodata acces la Existenta intr-un mister si pentru revel are -Accesul la mister permite omului sa depaseasca imediatul. Tot ce se intampla in imediat, in concret sunt lectii de supravietuire in care omul utilizeaza atat i nstinctele specie careia ii apartine cat si noi scheme de actiune specific compo rtament inteligente. -Dar aceste tipuri de actiune nu implica spiritual uman in profunziile sale pent ru ca se mentine la nivelul cunoasterii paradisiace. -Dar evolutia omului ca individ si ca specie presupune trecerea intr-un alt plan de actiune, corespunzator unui alt nivel de cunoastere. -Acest prag innaccesibil animalelor si nici tuturor oamenilor presupune nu abord area concretului, lucrurile se releva, ni se infatiseaza si trebuie doar identif icate si utilizate, in celalalt plan, esentialul este revelatia. -Cunoasterea luciferica e neconventionala nu foloseste scheme si reguli fixe. Ac cesul la esenta se face printr-o detasare a spiritului de concret si prin adapta rea unei alte atitudini in cunoastere -> Deschiderea la nou, la neasteptat, la i mprevizibil. -Spiritul uman gaseste cel mai adecvat spatiu pentru a-si indeplini destinul si anume creatia. -Blaga va considera ca nu e nevoie de supraom pentru salvarea spiritului uman. A ceasta deoarece prin creatie, accesul la valori superioare spiritului uman se re genereaza mereu. -Destinul creator e atat de puternic la unele spirite alese incat in numele aces tua omul isi poate sacrifice propria viata. Sociabilitatea -Dincolo de disputele cu privire la natura ei, sociabilitatea e dimensiune hotar atoare pentru devenirea naturii umane. - Omul devine om pentru ca se naste om dar la nastere omul este doar un candidat la umanitate (H.Pieron) Aristotel sec IV-III i.C -Are o viziune finalist asupra vietii orice exista are un scop deci si viata omu lui are un scop- pentru om finalitatea consta in atingerea binelui suprem. -Binele reprezinta sensul vietii spre care tindem, atingand pe rand mai multe sc opuri. Sensul vietii este ceva ce vizeaza omul ca entitate, omenirea ca fiinta. -Scopurile vietii pot fi individuale, apropiate sau mai indepartate si pot fi st abilie la nivel individual. -Pentru Aristotel, acesta nu poate fi atins decat prin adoptarea unei condute de viata ale carei reguli sunt stabilite/sanctionate sau appreciate intr-un mediu social. -Omul se naste cu instinctual asocierii tendinta de a face parte din comunitati sociale e innascuta iar omul va devein in comunitate zoon politican om al cetatii. -Statul e anterior individului, poate supravietui si daca un individ il reneaga dar in afara statului, omul este ori zeu ori fiara JJ Rousseau sec XVIII -Afirma ca sociabilitatea e dobandita, omul devine de nevoie membru al unei comu

nitati. E introdus conceptual de omul natural sau bunul salbatic -In mod natural nu era nici bun nici rau ci era dominat de 2 instincte egoismul nstinctual de a apara viata si tot ce e legat de ea./ -altruismul- tendinta de a elimina ceea ce poate face rau altuia -Prin natura lui omul are 4 drepturi fundamentale :viata, sanatate, libertate, p roprietate. -Datorita egoismului oamenii tind sa-si aprere propriile drepturi in detrimental celorlalti devenid astfel homo homini lupus este omul devine lup pt ceilalti. -Solutia pentru apararea acestor drepturi e creerea unei autoritati numita stat, care are datoria de a apara drepturile fundamentale ale omului > stat de drept.