MICHELALBERT

CAPITALISM CONTRA CAPITALISM

EDITURA HUMANITAS
1994

a,

AMERICA BACKWARDS: AMERICA TN REGRESI

ln apropierea unora dintre cele mai frumoase decoruri naturale dc p: rala Pd"mintului, lingd centrele de afaceri cele nlai renumite, oare
ce izbegte, astrizi, privirea celui ce viziteazir un nrilre orag anterican? Murdziria, rugina, gunoaiele - degradarile de tot soiul. Pietonii sillt nevoili si meargd pe sub instalalii din tabli ondulati nu pentru a fi proteiali de cine gtie c'e lucrdri in curs, ci de pericolul prdbugirii unor po(iuni din fapda irnobilelor. $i itceastl, unde? Nu la Praga, unde oamenii s-au obignuiL cu astlel de .lucruri de patruzeci de itni, ci la New York, ei bine, da, chiar in ,,marele ora; New York"! Degradzue este cuvintul cel ruai potrivit. O Americl noui care se degradeazd. Fizic, acest lucru este frapant de la primul contact. lnsd, daci privegti ceva ntai indeaproape, descoperi gi o degradare sociali. Cum se face cd, dintre toate larile dezvoltate, Aluerica se afli pe primul loc in ceea ce privqte criminalitatea gi cornunrul de droguri, gi pe ultimul in privinfa vaccinirilor gi a participarii la ale-geri? Cum poate fi inieleasd o astfel de situalie? Cum uebuie ea explicate? Ca fiecare, simt, gi eu, nevoia imperioasit de a da inainte de toate, un ri-rspurls la aceste irrtrebiiri neag^l.eptate. Diu, se cuvine si privirrr cu atenlie gi sd compari.m. Degradarea marilor ora$e aurericane? Cele douir capitale sirtt in stitre de cva.si falirnent. Lr s{irgitul:rnului 1990, oragul Washington:rvea un deficit bugetiu de 200 de milioane de dolari. Oragul Washington, al clrui lost primar, Marion Barry, a fost condamnat, in luna august a aceluiaqi an, la gase luni de inchisoare pentru definere gi folosire de droguri. Noul primar al Nov York-ului, onorabilul David Dinkins, s-rr vi*rzr.rt nevoit, pcntru a reducc enornrul deficit bugetar al oragului, sd concedieze, incepind

i
I

l. Multc dintrc cifrclc gi ide ilc din aces;t capitol sin( luate djnu-un studiu al luiChris(ian Morrisson, profrxor Ia Univcnitatca Paris I, Panthcxrn-Sorbonnc.

/+3

CAPITALISM CONTRA CAPITALISIVI

care 4000 de. profEsori), adici echivalentul a lO% din efectivele prmanente. ln acelaqi timp, el a nrai trebuit si se atingd gi de darul frcut civilizaliei umane de citre impdraiu{ Vespasian, inchizind toate toaletele publice, c:r gi toate centrele de lratare a toxiconranilor (New York-ql numirind pcste 500 000 de consunrat-ori de droguri, la o populalie de 7 nrilioane), precunr qi nrarea rnajorirate a cerl!5elor de primire destinate celor llir:i adr-rpost. Pentru ir nu rnai vorbi de gradina zoologica din Central l)itrk srtu dc cr'lc treizeci de piscirre'qlunicipale. Sau de iluminatul urtlttt, crre unlrcazi-l sii fic rurdus cu o treinre, in vrenle ce crirni'nalil.atcil c'.stc itr continu:i crr-qtcre; sau de suspendirea, pe tinrp de un an, a progranrului de recicla-re a degeurilor menajere. Aproape toate miuile orl)se :unericanc se gisesc itr situalii asemdndtoare. [)r'tttru tt nu ttuti l'orlri, apoi, dc rrr'roporturilc. prosl- ilrtrc'linutc, de citrtit'rt'lc tttizc're precun) Brorrx, South.Dallas ;i nrulte altele, in care dorttrrtntc o rttizcric vu'rdr,-itllliistruic; de noii lrcnrclcss din San Francisco, care, cu toaLc ci"r bt:nell.-'iazir de un loc dc munci permanent, d.in vara

lui 1991,30 00b de nngajali ai primiriei (printre

nu-;i nrai pot pernrite -. din pricina speculaliei irnobiliare -dcsI-gi pl:rtr'asci o locuinlir;i iqi duc vil1zt... in autornobilele proprii; ma:
rile orage (degi ,,ora;e" nu este, poate, termenul cel mai potrivit; H. C. Wells Ie nunrea unicities,,,ne-ora;e"), precum Houston, Washington sau Los Angeles, devastate de ,,rdzboiul crack-ului" gi de delincvenli; dc ghetourile negrilor aflate, din nou, in eflervescenld, ca in anii '60 (,,Negrii achiti nota de platl a anilor Reagan", susfine regizorul-vedeti Spike Lee. ,,lntreaga rnigcare pentru drepturi civice a fost distrusI.") lnr-adevi.r, criminalitatea in America in special in rindul ne- inregisiueazd, cinci omogrilor - a crescut vefl.iginos. La New York se turr pc :i, dar in alte zece orage americane se ucide incd gi mai mult. Cind gi-a preluat [unc1ia, noul primar al Washington-ului, doamna Sharon Pratt Dixon, a putut si constate cd, inre.gistrind 483 de crime in 1990, oragul igi dobora, pentru al treilea an consecutiv, propriul record. Nunrai in 1989 au fost inregistraLe 21 0OO de crime-in intr*gu f ar[ (qi se preved eau 23 000 pentru 1990). ln clipa de fagd, pesre un Inilion de cetir[eni zunericani se aflir la inchisoare, gi mai nrult de trei nrilioane, sub control judiciar. ln zece ani, populalia penalir a Americii a {Ecut mai mult decit sI se dubleze, depa5ind, in prezenl, cu'36'7a1 nivelul-recordiritinsiilelrAfri: ca de Sud (4,26% fa1F, de 3,33%). Ce lerrnen ar trebui, otu-e, invental pentru a da un nunte acestui adeviral ,,gulag"? Ce se petrece, prin urrnare, cu Arnerica?

/+4

AMERTcA iN necnps

ceva:"chiar dacd multinalionhlele americane conrinuf, sI investeasci in intreaga lunte, ce diferenl[, totuqi, fali de acullt douitzeci de ani, fald de perioada ,,sliddrii americane"! Astizi, cite simboluri ale puterii americ4ne.-qtl.get.ut in miinile striini[gr:, Rockefeller Cettter, inile japon.ritbi:*iJifinOvni a uccut sub iurcn sau controlul lui Micheiin; doi dintre cei tuai niari (de fapt singurii doi) producltori americani de pcturi de televiziune sint... lrancezi ;i olandezi. pina rnai ieri, sinrlrolul unei prodigiotrse Pe de altd parte, NASA aventuri, o ,,noul frontierir" _., prograln lansat de John Fitzgerald Kcnnedy, irrregistreazl clecuri ;i dcziluz.ii. Itr FIubblc, cxLntordinlrrul telescop spalial inaugurat, cu sullte labuloase, pe 24 aprilie 1990, se dovedegte a Il, din neglijenla constructorilor, ttrioo 5i ireparabil. ln acest Limp, pe aeroporturi se iuniullesc ciocnirile fuitre avioane gi pierderile -. sau furturile - de bagaje.tri prioadei Reagan, acei tineri suCit despre teribilii golclen boys pradotali ai finanfelor imbracafi in costume de 2 000 de dolari ;i capabili sd faca avere in trei luni, se aflz-r, in prezent, cu tot,ii la falinrent. Sau la inchisoare. Cel mai mare faliment al tuturor timpurilor este, de altfel, acela al sutelor de case de economii gi de credit (Savings and Loan), care lEcuseri fabuloasele zileale bursei gi carc lasir in urmi un gol despre care nimeni nu este sigur ci-t nu va atinge suma de 500 n-riliarde de dolari, adicd echivalentul a cel pulin 10 000 franci penlru flecare american in parte. Bani pe care va trebui sa-i plateasci toralitatea contribuabililor. Ce se intimpld cu America? ln cartea sa, ly'o;'/creo Si declinul marilor puteri (Random House, 19BB; Payot, 1989), istoricul Paul Kennedy nu se sfieqte sh scrie cd, asemenea imperiului habsburgic in secolul al XVII-lea sau asernenea Angliei la s{irgitul crrlui de-al XIXrlea, Statele Unite au intrat intr-o lazi de declin isl.oric. Declin istoric? Pronosticul este, poate, exagerat. in orice caz, polemicile au inceput. Politologul Joseph S. Nye Jr. (llottnd lo Lzad 'l'\rc Changing Natttra of Anrcrican Pov'cr, Blsic Bcnks, 1990, a se vedea J.-M. Siroen, care analizeazir SEDEIS, i;uruzrrie l99l) se plasearia pe o pozilie opusi aceleia a lui Kenrredy: Statele Unite sint singura Fre care deline o pozilie puternic;i in toate dorneniile (militar, economic, tehnic, resurse naturale etc.). E,le domina in primul rind spaliul, colnunicaliile, cultura ;i linrbajul gtiinf fic: unde sint Premiile Nobel prirnite de japonezi? Nu este, de altfel, surprinzitor sd constafi ci, il-r Occident, spirite dintre cele mai lurninate, uneori chiar anticornunistc, zru irplicat teza declinului istoric nrai curind Statelor Unite decit Urriunii Sovie-

lncl

CB$

I'iE

CAPITALISM CONTRA CAPITALISM

tice? (Aici, l'iregte, concetilenii lui Sartre nu au cunt sI se simla prea in largul lor.) Cu toate acestea, Nye identificir un elenrent cornun tuturor situaliilor de declin: este vorba de incapaciutea guvernelor de a flne sub control deficitele statului, adici neputinla lor de a detennina accepta. rea de cdue populalie a impozitelor. E ca gi cum, in minlile cetdlenilor americani, privilegiile moltenite de lara lor ar echivala cu o pxone,rate fiscala pennanenti. Or, cllci t'.xisti.:rcun't, un lucru cLr itdevi-trat greu de acceptat de cirtrc itrncriclni, ucr'stit cstc- tt>crrtlri crc;stcrca inrpozitclor. Sii nu uitiirrt leclia primitir de Walter Mondale, ciurdidatul denrocrat care, in 1984, nu s-a putut abline sd nu dea de inieles cd, intr-o bund zi, impozitele ar trebui, poate, rndrite: a fost batut in palruzeci gi noud de state din cincizecil Bill Clinton, dirnpotrivir, a promis electorilor ci nu vA miri inr1rcz-itr'lc'.. Se gtic ce s-a ales de. aceastir lrumoasi promisiune la doud Irrrri dupl-r ;tlcgcri. Dar bint'inlclcs cir rrrir:rjul i-a anr:'rgit din nou pe
cctir[crri i -corrtribuabi I i. ln ciea ce nli-l prive.gte, inclin si cred ci cesr ce deosebegte o fari aflati\ irr progres de una aflati in declin este, in burl misurd, preferinla aritat^d construirii viitorului, in primul caz, gi plicerea triirii prezentului, in cel de-al doilea. Or, aga cum vom vedea, aceasti preferinli se nrdsoard prin impozite, inrprunruturi qi rata dobinzilor. Oricum al sLa, insd, lucrurile, ci esle, sau nu, in cazul Statelor Unite, vorba de un declin istoric, o anumiti stare de confuzie cxisuir. Ceea ce face ca mediulia surnbri, stoicd sau optirnist^d pe tenra declinului american sa devina, confonrl economistului Bernard Cazes, o ,,industrie infloritoare". Tot aga cunr cd4ile construite in jurul unor protelii apocaliptice devin, in prezent, best-seller-uri in Statele Unite. Ca, de altfel, gi la Moscova! Avocalii spe cializa{i in falinrente nu au avut niciodaur nrai mult de lucru ca acullr. ln ceea ce privegte recenta extindere a flagelului drogurilor, favorizati de aparil,ia ,,crack"-ului (un derivat floarte ieftin al cocainei), ritmul ei este vertiginos. O anchet-d foa(e amirnunfitd efectua6 in primdvara anului 1988 scotea la ivcalri laptul cir 23 de milioane de unericani consunraserit droguri in prccedentcle treizeci de zile. Dintre acegtia,

6 nrilioane recurgeilu rrrai nrult

srru nrAit'puiin regulaL la coeein[;iiar

500 000, Ia heroini. ln rindul liceenilor gi al gcoliuilor, unul din doi flunra rriarijurna, iar unul din $aptc priza cocaini. ln acelagi an, Natio' rtol Norcotic lntclligarrcc Corrsrutr(r.t Cornrnirrec (lrlNICC) evalua Ia

/46

'

..,, i AME,RICA IN N,ECNES

,

cle cocaini din tangenfial =- din Europa. intr-un amplu studiu America de Nord dat pubiicirllii la 9 ianuarie 1991, Organismul Internalional de Control asu pra S tupe fi a nle] gJ, QJ.p-!), c are dep i nde*.$,R.Npti,u.g i t g Unile 9 i are sediul la Viena, dtiffi'fd"ET:ae nilliarde fdffi\tii]ii'btiial (dd-gase ori mai mult decit in 1984) costul socio-economic al abuzurilor de stupefiante din Statele Unite. Nu este, insi, mai pufin adeviuat ci acelagi raport estima c[ acest consum ar fi inceput sir inregisueze o attulttiti scirdere in Statele Unite. Iar pregedintele Bush s-a fe,licitat pentrd eficicrrlir nlirsurilor dc:trscllit dc s[ricl.c cilrc au lixt:rdolltirtc'.. Cilrglc:, insti, continul si lle ridicate. ln plus, raportul cu pricina indicl faptul ci, in ceea ce privegte consumul de metamfetamine, acesta continue sd creascd. Toate aceste studii nu fac decit si depund mlrturie pentru existenla unei confuzii in socielatea arnericand. Fenomene care nu alecteazd doar indivizi luali izolat gi bintuili de tol- l'clul cle sp:rirne, de la irrsecuriurte la droguri, qorrra.j, datorii ce nu pot l'i ranrbursatc, gi urii rasialir. Ele par a cupritrde Anrerica insitrsi, priviui global, care se vede nevoitir sir asiste neputirrcioasi la destriruarea acelui Anerican dream, a acelui ,,vis american" care, de la pelerihii de pe Mauflower qi pini astizi, nu a incetat s-o impingi tot inainte. De pildI, visul meltirtg pot-ului, al creuzetului in care unnau si se topeascd, prin asimilare, imigranlii venili din toate collurile lumii, nu mai este, in prezent, decit o amintire loarte indepdnaG. Arnerica zurilor '90 se afld, deja, pe gale,a a ceea ce a primit numele de ,,neotribalizare", Diferitele comunitdfi, in loc si se asimlleze, se baricadeazd tot rnai mult in spateie dil'erenlelor de Iinrbi 5i de culturi. De altfel, in clipa de fa1i, nrai toatii lunre:r a inceptrt si se baricadeze. Prima oard cind am fost. in Statele Unite, in 1960, md izbise faptul cd ugile caselor nu erau niciodaG tncuiate cu cheia, nici mdcar atunci cind locatarii lor plecau in vacanlir pentru cincisprezece zile. Ar fi fost, de altfel, inutil: nu existau, pru.ii., furturi, nici mdcar in orage, Ultima dati cind am'vizitat aceasti lard, am cinat, la New York, intrun imobil ce dddea spre Cenrral Park, ai cdrui locatari pldteau, pentru gaptezeci gi cinci de aparunrente, un numir de doudzeri de paznici prezenfi zi gi noapte in parru echipe de cite cinci. Acestea sint imaginile brute, surprinzdtoare gi nelinqtitoare pe care orice vizitator le aduce cu sine dintr-o calitorie peste Atlantic. Nu ne rdmine decit sd incercdm sa inlelegem ce s-a intimplat, de fapt, in ultimii zece ani. ln spatele orbitoarelor sunlights ale erei Reagan.

22 ntiliafie de dolari vinzdrile cu amdnuntul numai

Si

.l'll

/4+

CAPITALI\ivI QNTRA C-AI'ITALISIVI

O Ameica taiata fir

in

dot+d

aceasti societate americand dislocatl, o no[iune noul iqi facq aparilia sub pana jurnaligtilor, a sociologilor gi a specialigtilor in afaceri penale: aceea de dualisrn. O noliune Sa[e Plre;r rezervati, Pjld.{e curind, exclusiv observatorilor Lum!! a Treii, Ei care servea la 5fesqie; rea, in primul rind, a unor societdfi prqcugl cele din Brazilia ori {!n Africa de Sud. Dualisnrul reprezlnto't^[i.t*u, seg-regalia l"_t!,t ..:rpartlrc'id-ul c-conoll'tic" prr:zent intr-o soc!e-tate conclarnnata $9f11i!1v sir l'urrcliclnLrzc ..pc douir vitczer". O socicrl.rtte itr care dileritele cil!,egofii alc populalie'i trliesc, de lnpt, pe {oua plqnete cu totul dlfgqlte ss:So indephrreazd., an de an, tot ntai nrult una de alta. Or, acest {ua[i1m's-a gcncral.izatin Statele Unite, mai ales ca efegt al politicii ultralib.lolp a lui Reegan. Dualisrn intrc bggali gi gruacf; desigur, dar qi iltre marile universiGfi gi un sistem gcolar aflat in ruin4; dualisrn intre spitale sau clinici ultramodernei gi o intreagd infrastructwi sanitard pe cit de-costisitorrs, pe atit de irrvcchit:i; dualism industrial, in sfirgit, care privilegiazir, izoleazd industriile de virf ce depind, cel mai adesea, de bugetul pentru Apirrare gi plaseazir Sutele Unite in plutonul fmntar; qi care se aflii intr-un contrast izbitor cu riminerile in urml cumulative din multe alte sectoare. Cel n'rai inrporiant rezultat al liberalimrului reaganian a fost, probabil, accentuarea distanlei dintre bogali qi sdraci. S-a pretins cI acesta ar reprezenta ,,pre1ul" pe care Arnerica trebuie ,,si-l pldteasci" pentru a-qi ,,reface fo(ele". IJn prel nrult prea ridicat pentru un rezultat econonric rnediocru. insi, in ciuda relansdrii economice gi contrar sperantelor teoreticienilor lui suppty side , in cursul ultirnilor zece iuti, numdrul sdracilor nu a scizut. Ba chiar a inregistrat o u;oarI cregtere, in vrenre ce nurndrul miliorrarilor in dolari s-a triplal. ln ceea ce privegte veniturile celor 40 de nrilioane de anrericani foarte siraci, se apreciazd cI ele au scdzur cu I0% in zece ani. Iar daci definim drept,,sitaci" pe toli cei ale ci.ror venituri reprezintd jumitate din media nalionali, vonl fi obtig:r1i sri corrstatitn ci populalia anrericani"t rrurniri in prezent l7% sdraci, lali-r de nunrai '5% in RFG gi in llrile scandinave, B% in Elvclia;;i /2% in Marca Britanie-. Unii expe4i, c:rre cont.esti-r aceasti nrodaliurtc dc' calcul, aprcciazii, chiar;'id Uiri'eii reprezint^d, lri'tfehiimie, 20% din populolia anrcricand, Un record in ceea ce priveqte ldrile dezvol(atr'.. Cu atit nrai ruult ctr cit accste statistici nu-i iau in calcul gi pe inrigranlii clandestini din ce in ce mai nurneroqi, in special in Grlifornia

/+E

AMERTcA

lx Racnps

Un studiu ceva tnai cornplet, ce plec4 de la cilrele oficiale date publicitirlii de Congressional Budget AfJice, apirrut in 1989, ajungea la unnltoarele concluzii: ,,Pritpastia dintre anrericanii bogali gi cei sirraci s-a adincit in asemenea mdsuri in decursul ultirnului deceniu, incit
2,5 n-rilioane de uogeli'$'6ffjiiiile sir perceapifii"iiTTggb,ipraitic aceea;si masi netd de venituri ca cele 100 de milioane de persoane allate la baza scirii." Nu este de mirare, in aceste condiiii, cd se innrullesc aproapre pretutindeni in America scene demne de anumite republici din enrisfera >^udicir: nrinibidonviluri itlirturi dc vilc sotnJttuoasc, Siruri nrrslir;itrr tlc: gotueri la doi paqi de magazine.cle un lux insolent, oalneni lirir adirp,rost rirticind prin ganguri gi printre pubele sparte ;i rnunfi de sunoaie. Cit despre clasa de rniiloc, falloasa middle c/ass carc fusese mindria Arnericii gi cel mai important factor al ei de subilitate, ea i;i vede el'ectivele dhninutndu-se &n de an. O noud geograJie sociald tncepe sd-p'i traseze contururile : sdraci mult mai sdraci Si bogali tncd Si mai bogali". Ce s-a intirnplat cu America? in mod firesc, acest dualism duce la reaparifia tensiunilor sociale, la o ,,lupti de clasi" anarhicd gi sporadicd despre carc, de pilda, la Moscova, tinerii diplomali sovietici, recent convertiii Ia liberalismul reaganian, nu au nici cea mai mici idee. lntr-adevIr, americanii boga.li se pling de irsecuritatea crescindi din rnarile orage gi de ,,degradarea nrediului" provocati, ipso facto, de cregterea nunrirului szracilor. Ceea ce face ca societdfile specializate in pazi, poliliile private. gi garzile de corp sir reprezinte unu!, dintre pulinele sectoare aflate in expansiune, in vreme ce vinzdrile de anne de foc bat toate recordurile. Devenit:i tot mai duri, cuprinsd de tot mai multe nelinigti, societatea antericani se inanneazd pina in din[i. In cadrul unei anchete efectuate, la Nerv York, in 1990, de citre sdptaminalul Time, 6o% din persoanele anchetate au recunoscut cd le este lot tirttpul sau adcseori ftica de crinre, iar 26%, numai din cind in cirrd. ln acceagi ancheta,68% rirspund ci, in ultimii cinci ani, calitatea vielii a scEzut. Insecuritatea este atit de rnare la New York, incit gi-a l7cut aparilia un nou rip de conre4: acela cu ghiozdane gi vcste antiglonf pentru copii. Este de refinut cir, in orarscle anrericane, rala ornuciderilor in rindul tinerilor aste dc patru pina Ia faptezeci si trei de ori nrai rnare decit in... Banglade.sh, una dintre $rile cele mai shrace a[e planetci. Tulburdrile de la Los Angeles au pus in evidenp nelinigtea gi tensiunile existente in aceasti socieLare divizata in siraci gi bogali, negrii gi albi, chicanos gi asiatici.

II
i

t
1 1

I
i

ti
!

tq9

CAPITALIS}I CONTRA CAPITALISM

Fircgte cii .,boga1ilor" baricndali in vilele lor le vine greu si adnritir ci nu ntai triie.sc, deja, intr-o larii cotnparabili cu Suedia sau cu Elvefia, ci, inu-o tot ntai nlare tuisurd, intr-un soi de ,,Lume a Treia" rnai dezvoluti decit cealalti, ins[ pe zi ce trece la lel de inegalitarl. O Lume a Treia plinri de oanreni bogali, in care notiunea de justilie sociall qste considerati subversiva Ei de-a dreptul indecenti, singurul ei irrlocuitor acceptabil fiind ,,lupta impotriva si-triciei" cu armele caritnlii. O lurne in care generalizare.a securitalii sociale este inteqpretalri cir o expedilic purritiva contra claselor conducitoare.
I

Rugul vanitalilor
Un roman al lui Torn Wolfe, apdrrrt, in Statele Unite., in 1987 gi
intitulat Rugul vanitdlilor ilustreazi cit se poate de grditor spaimele gi fataliti$le acestei noi Americi clzute pradi ,,dualist'nului". Despte ce este vorba? De o istorie dcspre care toli americanii v-ar putea spune ci,-,,rirneazd" pe rfect cu realitatea anilor '80. De altfel, Tom Wolfe rste inventatorul nerv jounralrsrn-ului anterican. Romanul siu are multe elemente de reportaj. Un tindr financiar american se intoarce in New York dupd ce gi-a agteptat amanta, Maria, Ia aeroporlul Kennedy. Fiind noapte, la o ieqire de pe autostradi gre$e$te banda. Dat llind ci autonrobilele ruleazd bari in bari, el nu poate trece pe alti bandl gi ajunge in Bronx, la volanul lvlercedesului siu de 48 000 de dolari. Se rdt^dcegte, dar la un monrent dat gdseqte o cale de acces care sd-l readuci pe autostradi. Ezitd, cdci nu este direcfia pe care o cautd. Ce cirnteazi, ii spune Maria, ,,acolo, cel pu1in, e civilizalie"! lnsi o stivl de pneuri uzate il oblign sd se opreasci. Se da jos din nragini pentru a elibera lrumul, cind igi fac aparilia doi tineri negri. lnspaiminta! McCoy rruncd un cauciuc in direclia unuia dintre ei. Acesta i-l aruncd inapoi. lnnebunit de spaimd, McCoy se arunci in magini, unde, cuprinsh, Ia :indul ei, de fricd, Maria a trecut la volan. Ea face un slalom printre rneuri gi pubele ca si iasa din capcani, aude, la un mornent dat, un tgorlrot in partea din spate a rnaginii, cel de-al doilea negru s-a llcut tevizut, iar ei reusesc sa ajungii, in sf'irgit, pe autostradl. Cind Maria s-a niai calnrat, McCoy ii rcaminte$te despre acel zgonot qi ii propune si anurrle polilia, Ajungii#npnrtarnentul in chreobiq"r ruiesc sa se intilnelsca, el aduce din rrou vorba despre zgotnot. Poate -ant ri.nit pe individ, spune el, ar trebui sa anunlim asta. lnsi Maria zbucnegte: ,,Ar1r sri-1i spun eu ce s-a intimplat. Eu sint din Carolina

I
I

,/5 a

' ,-

Atvt

[,RrcA i x nr,cinr,s

!i-o spun in cnqlezii, clarr;i preci.s. Doi nt'gri au iltcercat st-r ltc ontoare in jungla asta, noi atn reu;it sir l'ugim clin junglii, sintcin vii 5i neviitiuu;lfi ;si ctr asta basta". Diu slubiciune qi penLru clt ltu ilrc nici un chel'ca solia lrri sii afle de leglturit lui cu lvlaria, lvlcCo,v rcnuriu sir ruai uiruh[c-'ii6li'filr:;soartu ii cstt';,iiii,.qi?'iN'ct"ultiitii.:l]stc ttt'vinovirl, dar t'.sle b<igat qi alb. Vl trr'ltui sir irtdure Loittit urit ilculltuiatli itrrpol.rivn celor dirt trceea;i chsir cu el. Realitatea e-ste cii tirrirrrrl ncrgnr loviI de nrayirti"r, flc Iruntc IIenri' Larnb, va rnuri ulr an nrai tirziu llr:r it-s;i l'i nrai recapiititt cutro.ltiltla. I'oiililr il vrr idcrrtit'icir ptr proprictirrul tnirlirrii, lr,[irriir vn ttritrli, re luz.irtd s2=r recrrnoascir {irptul ci-r ea se alla la volalr, iur cel de-al doilea nestu v;r clcprurc nritrtrrrir: l'itlsii, arLrrrcincl intreitgil vinir pc N'fcCoy. Accst:t devine ruiz-a unr-i lrrptc px- vilrlu;;i 1tc rnoartr-. dusu dc ttt'i o:lnrr'ni l)ornili sii-l c.listrugli: un pilstor ncgru clirt Ilron.r. procLlrortrl genr'nrl rrl itct'stui cartier gi un.,iunralist cnglez. Iriccare dirr prinrii doi are propriile lui rriolive sii dorerusch coridanrtarea unui alb bogat, in vretne ce, pentru jurnalistLrl crrglez rlu este vorba decit de urt subiect gras: regele obligrriiunilor cle pe Wall Street a asasirral un tiniir negru.,si a fugit de la locLrl f'lptei Funclalul rornanului il constiluie opozilia clintre, pc de o parte, lu.t gi pLrtere, qi, pe dc rrltri l)rrrte, rriizeriu sordidir qi sl-rriicia iucie dirr Brottx. tvlcCoy et absolvit uuiversital-eir Yale, ci;tiga sute de nrii de dolitri pe an, este proprietarul unui apartiunent sollrpLuos de trei rrrilioarre de dolari. Cind pleacrl, dirnilrelile, de ucasli, de sub copertina de la intrarea irnobilului in carc locuie;te are posibilitatea sir adntire un co\/or cle lalele gzrlberre irrire{irrut dirr hanii riverarrilor lui Purk Avettue. Acelity^i ltrx il aytcaptrr;i la etlrjul cincizcci ll irrrobilLrlui clin sticli uttde lucrcrtzi-t. Crt toli goIrlatt 1,,o.1's ai irnilor'80, se sirrrte stapirtul universuiui. La polul opus se atla Bronx-rrl, cu rrriile lui dc tineri rtcqri, drogali sau deuler-s ce-;l f'ac veacul pe sczrrile iirrobilelor, locul unde intilneyti tot ce;roaLe I-i rriiri riru: droruri, sex, r,iolerr1u... Aici, cind cinevil se. tttutii, trebuie sir purri Ia socotcirlir;;i pe vecirrii care t)u.se sfiesc sii fure din rnobile. insii l{errri Lanrb, [irrirrul strivit de lvlercedesul lui lvlcCo), crit o e.xcepiie. Elcv silitor, lir oprsprezecc arri a.junsese.se ciLeit.scit I'lucrtL, ce(rir ic csl.c sul'icicrrt pelrlrrr u puleu ll ltrirrrit la City Collegc dirr Ncw Yurk. ConLritsLul dintrc Pirrk Avenuc gi Bronx cstc lit lcl tlc iulrr:!itor.prccunr ircclit dinLrc Sowcto;i pcrif'criilc, nurrlti grldini ;i piscitte , alc JolurnnesburgulLri. Cadrcle didactice, poliligtii 5i judeciitorii sint, in Brorr.r, singurclc persoilnc cirrc l'itc lequttrra intre
rltr Sucl 5i anr s:i

t,:: ;i't'Li

C]APITALISM CONTRA CAPITALISM

cele douii lunri; rri;te judccirtori care tru indrirznesc sti se aveftureze prea departe de tribunal gi ale cdrqr salarii nu le permit sd duci decit un trai mediocru Strivit intre presii r;i politici, devenit, paste nottpte, simbol .;i lap ispd;itor, McCoy, bogatul gi femlecirtorul McCoy cade victirnir. Cutn au cdzut, deja, victiml atitea alte vanitdli anrericime. Firegte, in Statele Unite, inegalitllile nu existi, de ieri, iar nrizeria unor cartiere precuru Bronx-ul exigta gi inalnte de venirea la putere a lui Reagal. lnsi formidabilul dualism care ii separd, in clipa de .fag{, pe bogrili de siraci s-a accentuat in aseprenea nrirsuri in anii :80, incit pare a-rti Ji sclitnbot ctt ad.evdrat naluro.ln cea ruai receutii czute a sa un seller - T-he Politics of R.ich and Poor, care a lostcindDesf-bogafi -,,Kevin cei se puteau Phillips considerd cd a luat sJirSit vrelnea imbogali {Zri teamd, fdri. a provoca vreo reaclie. $i nu i se pare deloc inrposibil ca, intr-o bund zi, Anrerica si fig zguduita de revolte'populare. De altfel, o ipotezi asenrlndtoare a fost avarsatd, la 4 niai 1990, ;i de citre revisLa britanicd The Econontist, intr-un articol lung gi bine docunrelrtat. Ce s-a intinrplat cu America? '

$coala bolnavd, sdncitate

bolna+,,ci,

dentocralie bolnavd

Acelagi dualisnr cu efecte dintre cele nrai anreninlirtoare incepe sd caracterizeze sectoare tot mai largi ale societ6lii americane. Chiar gi unele dintre acelea care, pinl rnai ieri, constituiau principala ei fo4d gi ii menlineau vigoarea. Doua cuvinte, nunrai - douir lapte -, despre ceea ce constituie, poate, elemelttul cel niai important: maladiile denrocrafiei americane. Primul: participarea cefilenilor anrericarri Ia alegeri este cea mai schzuG dintre toate demcrcraliile occidentale; indifere.nt de nivelul alegerilor, rata absenteisnrului este de douir treirrii din electorat, marcind, astfel, o cvasiexcluziutte cle facro a categoriilor sociale cele rnai defavorizate, ca Ei cullt acestea ar fi ajuns atit de inhibate gi de alienate irtcit nu ttrai reali'zeaza cd fiecare alegere poate fi hotdritoare pentru propria lor soarti. Fettottrenul, nou prin anrploare, privegte majoritatea $rilor occidentale ;i pare a {i legat de o serie de trisituri provenite din nrodelul neoanrerican: pe wenruri, siracii se revoltau; acunr, inrbecilizalr de opiumul nrizeriei lor de zi e u zi,,oemediattrotile,,',bi;',nici rrrdcar nu nrai voleazi. Al doilea: incd din Antichiute, o lard civilizata se recunoagtea prin faptul ci se pricepea sd-qi nuntere propria populalie (anrintili-vi de

lcz

Alr.TDRICA iN

nncRns

recenslmintul e l'ectuut de Irod despre care povestesc Evitnglreliile); or, se pare cd poate fi pus pe searna unui anumit recul al civisnrului laptul c[ intre l0% gi 15% din populalia anrericani presupusd a se afla in situalic lc:galli nu crstc nici rrrirc:rr rccctrzatir!

i,, ru,,Lric cle cttiieiilili;::*iifiii[il csrt: apro:rtrrci'iicvt'rosiurila. I]ircrsrc, dacd rru luiim in consideralie decit ciclul al treilea (graduate educ:alion), sistemul anrerican corttinul sa lre cel mai bun din intreagn lurtre. Liai tnttlt dc o treinre din totlrliutea articolelor gtiinlilice apar, anual, in Statele Unite. intre l976 rsi 1986, America gi-a dublar numirul de cercetlitori. Ntr incape indoialir cir nrarile universitirti anrericane, crrre pracLicti o seleclie dinlre cele nrai riguroase, se nrenfin la inillirnea propriei lor reputalii. Ele dispun, de altfel, de re-surse financiirre 5i umanc pe care orice larir din lurue le poate invidia. lnsir tot acest invll^dmint prestigios _- gi costisitor pentru lzuitilii coe.xista, ce privcgte - un sistetl in ceeilsubmediocru.invaldnrintul prinrar qi cel secundar, cu gcolar Unele anchete recente, ce unnlreau evaluarea nivelului de cunoqtinge gtiinlifice al elevilor de 10, l3 gi l7 ani, au scos la iveall faptui czl America se situeaz;i, din acest punc[ cle vc'tJere, pe ultirittrI loc in rindul prrilor industrializate. Dupi virsr:r de 16 atti, cea ttriti ltrare pitrte a elevilor zunericani nu rnai unneaz nici uri fel de. invdiltnint gtiin!ilic. Nici Ia celelalte discipline rezulratele nu sirtt lttai bune.. La geografie, de pildii, elevii americani inLre l8 gi 2a de ani sirrt pe ultimul loc intr-un e$antion de opt {rui. Nu este de Ittirare, in aceste condilii, ca 45% dintre iunericanii adulli se dovedesc incapabili sir localizeze Anterica Cenkald pe o harti, iirr nrajoriratea lor nu gtiu unde se alll Marea Britanie, Franla sau Japonia. Iar inLr-un dontetriu incii ;;i rriiti inrporurnt, te surprinde sir afli cir 40% dn tinerii attrericztni care irttri, lit l8 rini, in collegc.r recunosc cir nu gtiu sa citeascA corect.

$i oare c:tre este faia crr procentul cel mai ridicat dc anulf'lrbeli'/
Portugtrlia sau Mrtre.rt Britunic-.? Ri-rspurrs corect: lvfirrea Britrrnic. Polonia sau Statele Unite? Raspuns corecr: Statele Unite. Ctrnr este cu putirrlir arsa ceva? Ajuns;i aici, irnagirrea devine ncclarir. Noile idei prinrite de-a gaur, confornr ci'rrora, utunci cind piala merge, totul nrerge, nu nrai pot sir explice ninric, Corstituie caliLalea generali a inviillmintului o valoare in sirre pentru o 1ari, oricare ar fi ea? Da sau nu? Daci da, care es[e, alunci, ntotivul penl"ru care sistcnrul de invalaltint din Suttele Unite s-a deterioral in asenteneit rtrisurir in ultinrii ani, daci nu [aptul cI:rcelsta

/53

{ {

(:A

PITALI.S\I (:ON',IRA CAPITALlSlvl

a lti

t
ti

ii

deteriorare. nu reprezinl.i-r decit un aspect (printre nrulte altele,) al nrodelului econonric neoanrerican, impreuni cu care lace sistenr? Or, se adici, in ttrare poate observa ca gi in Europa, invild:nintul general a inceput sir se deterioreze qi mai cu seami in liri parte, cel public care ligureazii prinue cele rnai dczvoltate, precurn Regatul Unit al Marii Britanii, Franla, Italia. Mai ales in aceste douii lari continentale cAre, neapa4inind nrodelului reniut, sittt printre cele rnai expuse influenfei cxerciurtc de. ntodclul neoatttericirn. Ace-sL du:rlisnr, crrrL' sep:rri utr invirlr-truint cle. nivr-l loarte inalt, rez-L'r\,rrl urrt'i rrtirtrlritili lixtrtt'rt-'strirrsc, dc utt sistt-lrt llrinurr;i sccurrcllrr allltc irr crlderc lilxri dcoselxgtc, itttr-adcrVi-rr, in cliip r:,rdical, Anrerica de lari ca Japonia ori Cennania. in acestea din unni, cm nrai ntare. part.e a elevilor sc claseazzi in jurul nrediei, iar rezultatele loarte proaste sirit, practic, necunoscute. Este adevdrat, insI, c[, pe iinirul celirlalt al r\tlanticului, selecli:r rru este practicati decit in 200 de colegii qi univc'ruita1i din 3600. Cit despre,,teruL'lc pentru ilcitsi"r", Loate anchetele. aratir cir acestea nu depiige-sc, in Statele Unite, o orir pe zi, fafi de trei ore petrecute in fala televizorului ! Sirrtern pe zi ce trece tot mai departe de o Americi-arhetip al societiilii nroderne, avidi de invil^iturd. Deqradarca sisterrrului de irrviili-rrnirrt arnerican a fo.:^t corusideratir suficient de grava pentru ca, in 1983, Ronald Reagan se-r decidri infiinlurea unei cornisii rralionale, care a ales, pe.ntru raportul pe care l-a intocnrit, un titlu lipsit de oricc echivoc: A Nation ot Risk (O naliune in pcricol). in acest raport, se arati ci-r, in accl nronrent, nivelul invrr!rrrrrintului anrericarr ern infe rior celui din 1957, cind lansarea, de clitre sovietici, a prirnului spuurik detenninase Anrerica sir-gi puni intrebiri cu privire la propriile ei capacitali. ln 1990, cei zece specialigti, reuni!i la Universitatea Columbia de catre Antcricatt Assetrtbl.y (fundati de Eisenhower), dddeau publicitalii 's Roraportul pe care il intocrnisera ('the Global Ecortonty - America raport Ic itt the Dccode, Nor[on, 1990). Trei dintre concluziile acestui ttteritir szi lle relinute qi puse in relalie: ,,Sistemul educalional anrerican se ullrt in pntriul rrrirrri"; nivelul econorniilor este, in Anrerica, sczutdlrlos de scuzut; ceeir ce este perl'ect logic dacii avenr irr vedere cir itdtnitrrstraliir Rerrgan ,.a interpretaL in rnod repetat deficitul conrercial rcil rln scnur dc viqoare econonricit". : ' ' Continui-r. cu loaLc acestea, America si'i l'ie socic tate a sinirlour;ir prin excelenpi pe care o incanreazii adolescenfii cu roz in obmji ,si cu stttturi lrtletice [rc care ttu irrceteazd sa ni-i arate. spoturile publicitlrrtt']

ii
lii

/{+

Nici pe departe. Acelagi dualism pe care reagalrismul lru a lacut decit

astirzi, in proporlii ingrijorltoare, gi ansamblul sistemului de.sanatate american. Desigur, global, dirrtre toate lirile din OCDE, Statele Unite chettuicrsc cel rnai mult pentru sirniit:rte (peste l07o clin PIB). lvlulie'dintl cliiricile ;si spitrille:liitri,tieitire se .situeiizir pe primele locuri, in lunre, in specialiralile lor. De asenlenet, in materie de cercetilrrr nredicall, nredicarnente gi tratamente noi, Anterica se allr"r, in continuarc, in fruntc. lltsir toattr lrcc.ste perfonuanfe punctuale nu trebuicr sli ne lacii sir Lriliirrr siarcit r]ctlr'rirlri lr sistenrultri sirrritar nnrc-ricrrrr, cirre t'.stc crr rriulI tlliti (lrrz.asLrttc.lasti decit ne-anr putea inragitra. Citcvzr statistici recen[e r)c IroL lrrce sI tresitrint. ln ceea ce priveqt-e mortaliratea in/antild, Stittr'.le Unile, cu o r:rt^i de l0% (dubla fala de cea japorrezli) se aflir, in clipa cie fapi, pe locul al doulzeci gi doilea in lune. Iar morlalitatea extrem de ridicatl ce se irLregistreazii in rindurile anuliLor nrinoritdli elnice nu reuie$te sir explice pe de-a-ntregul ace.asti stare de lucruri. Circi cliiar gi in cazul sugarilor albi decalajul qste notabil in raport cu rrrulte alte ;iri dezvoltate. In cea ce privegte vaccind.rilc, nivelurile anrericane sint, in rrredie, cu 40% inferioare celor ale alror pri industrializate gi chiar tnai schzute decit ale unor lari in curs de dezvoltare. ln ceea ce privegle rata graviditdlil in rindul adolescenrelor (15*19 ani), ea este de l0To, de zece ori mai nrare decit in Japonia. Toate aceste cifre nu fac altceva decit si oglindeascir dislocareir farliliilor gi e.xtinderea l'enonlenului siraciei intr-o societate dip ce i1 ce tlriti atomizati gi nrai durir. Astfel, Anrerica ocupi*r prirnul loc in ceea ce privegte procentajul de copii nrirrori cu pirrinfi divorlali. Pe de altir pitrte, o cincinre din copiii anrericani triiesc sub pnrrlul sijriiciei, iar in 1981, 12 milioane de copii nu erau acoperili de nici un fel de asigurare de boala. Ceea ce inseanrni o crqstere de 14% fala de l9gl. ln Sratele Unite, unde nu existi un sistenr de asigurirri pentru caz de boala generalizat, partea cheltuielilor publice alocuta pentru sirninte (4lo/") ocupl pozilia cea niai de jos in rindul pnlor menrbre ale ocDE. Care a fost, in acest dorneniu, politica adrninistraliei Reagan? in Ituttlele rcstauritrii sLructurilor larliliale, ea s-a inrpotrivit din toute pulerile introducerii oricirui sistern de asiguriri generalizat. Ceeir ce ir [7rcuI ca, de exettrplu, jurnitate din nunrinrl angajalilor dirr inrreprindcrilc rnici .,si nrijlocii sir nu benellcieze de nici un Ie.l de proreclie socialll, iar pre.avizr-rl ntcdiu la concediere si fie, in cazul lor, cie... douir zile!
,i
I r

si-l agraveze afecleztzl't,

') 'r')

lii

Ji :1 ,:i
I

CAI'ITALIS\,1 CONTRA CAPITALIS\.I ceeu ce privegte reducerea dritsLicir a bugetelor gi a progratnelor sociale, aceasla nu fage dqcit gi agraveze iircl 9i mai mult o situalie de ansarnblu gi aqa de-loc de invidiat,'Deficitul de care suleri, astitzi, cel nrai niult o Anterici plinh, totu$i, de datorii, nu este unul financiar, ci unul social. Un deficit pe care nici o fgrma a caritalii sau il colllpasiunii individuale nu are cutlt sd-l acopere. Voind prea mult ca America si redevini ,,atletici", o America a cigtigitorilor, echipa Reagan nu a l7tcut dccit sir azvirle la grotrpa Istoriel'o Atnerici a,,perdzlpfi!or"

In

silui,pur qi sirttplu, pc
pirrdu-sc' dcloc

ace.L'a rt iunericanilor: :,de rnijloc". Nepleoctldc- .,.sociitl", rt rcugit, ctrtttvtt,, rcrtglnisrttrrl sli rcl'itcii't-'c{>-

nontia? Vai.

O induslric in

rcgres

Industria atncricirnii se alla in rcgrr's. Sirrgtrnt obieclie ce itr put-e:l fi adusir a.cestei corr^sLati-rri o constituir' pt-rndcrea pe care o deline produclia niult-inalionalelor anrericane in striiiiriitate QA% l'a1i de nutnai 5% in cazul japonezilor), clar, clriar isi aici, ce sclrirtrbare falir de acunr un stcrt de veac! ln 1967, Jeiur-Jacques Scrv:tn-Sclrreitrer incepea prinrul capitol al best-seller-ului sz-ru, S/idarea arncricanri (Denodl) cu urnr5toarea fra'tA ,,Cea de-a treia putere rnondiali, dupi Surtele Unite ;i URSS, ar putea deveni, in cincisprezece alil, nu Europa, ci industria antericand din Europa". De atunci, fluxul investiiiilor ce traverseazi-t Atlanticul nu a inceLl[ sa-gi inverseze, an de an, sensul. Pe 74 septembrie 1990, revista [;ortune publica un articol cu un titlu stupefiant: ,,Made in USA, pe cale de disparilie?". ln decursul .,alilor Reagan", cea rnai rnare parle dintre cele l8 ntilioane de locuri de muncl nou create nu aufost in industrie, ci in secLorul terfiar, al serviciilor. Mici slujbe lipsite de orice perspectivi, ccl mai adasea in alimentalie, comer| gi, mai cu seamI, in asigurarea pazei private,.. ln toL acesL timp, industria pierdea 2 nrilioane de locuri de. tnuttcl ;i era confruntatir cu def-icite conrercialc record. Lr multe sectoarc, ea cra ajurrsir dirr unrra gi chiar intrccutil cle juponczi. ln donteniul corrstrucfiei de autonrobile, de exemplu, un gigant precunr General lvlotors anunta, pen[ru trinrestru'l-n,[.,treilea al anului 19"9,0;,p!,pr* deri de 2 nriliarde de dolari. Ford inregistrzr ,,cele rnai proaste rczulta[e din 1982", iar Chriyslcr, inLr-un dcclirr accentuat, acunrula, in nuttrai trci lurri, picrdcri suplinrerrtare cJc 214 rrrilioiirre de dolari. ln toLai, de-

,l5A

AMERICA

IiI

necRI,s

ficitul come.rcial al industriei automobilistice americane atingea sulnit

de 60 miliarde de dolari. Desigur, este binecunoscuti exlraordinara capacitale a Americii de a depa;i incercirile djficile, de a se relansa dypn ql e$eg. Existi, insit, ternrerre ce nu pot li aririrrale, iir problenur Lu'nirenelor rtu irtcr'pc si se pund clecit din clipa redemarlrii in direclia cea buni. Este departe de a [i, deocamdutit, cazul Anrericii. Exact in rnottrentul irtclteierii rirzboiului din Gol[, corrcluzia Consiliului Anrerican al Conrpc'titivitirlii, alci-rtuiL clirr resporr.s:rbili dirr rnecliile industriale. ;i universitare, cra cli, 1>enLrrr l5 din cclc 94 dc trrlttrologii-clrcic', St:rtt'lt' Urritt- vor dislr:irc:r, pinit in 1995, de pe scena intemalionalii. Ele nu nrai sint considerate cu adevrirat conrpetitive decit pentru 25 din cele 94 de tehnologii. Nu este, prin unnare, intirnplirtor l'aptut cir faimoasele rachete anrericanc Parriot lru gi-zrr l-i puLut duce la bun slirqi[ nrisiunea in lipsa anunritor conrponente.jiqponez.e... Regirsinr, aici, ttoliunea-clrcie de viitor pe duratz-t lungl. Circi perlonrianlele annitlei atnericane in 1991, in tinrpul rirzboiLrlui din Goll sc datore:rzi-r unor decizii luate in anii '60 5i '70. lncepind de:rtunci, viitorul a fost tot mai nrult sacrificat pe alt:rrul prezentului, tennenul lung, in favoarea celui scurt. Este griitor sa-l vezi pinit gi pe un onl precun Carl Icalur recunoscind acest lucru. lrrtr-adevi-rr, Carl I:rchn, pionierul ludrilor sub control (raiders), cel care tr rir-scr-uupdrat TWA, condimrnat auuosfera de cazinou din econonria antericani, care lririegte mult peste mijloacele de care dispune. ,,Infrastructura se ruineazi't, nu se mai construiegte gi nu se mai i:rtrelitre ninric", afinrrir el. Icaltrr corrtparit Statele Unite cu o fennli unde o prirni-r generalie a plantat, o a doua a recohat, iar o a treia vede venind portareii care pun sechestru pe totul; Este exact ce,ea ce incep sI lacii japonezii cu America. Calitatea producliei gi a priceperii americane se afli, qi ea, intr-un relativ regres. La inceputul lunii noiembrie 1990, unui nurndr de doua sute de cadre apa4inind, loate, unor fimte arnericane ce funtizea,ai piese detaga[e pentru Toyota le-a Iost dat sI-l audii p-ie unul djltLre;;el-ii l'innei japoneze oferindu-le nigte inlomralii deloc inrbucurirtoare. De exernplu, aceea ci nunrtirul pieselor cu defecte produse de uzinele americane este, deja , de o sutd de ori tnai mare dectt ln Japonia. Tot nrai rnult, constrllctorii de automobile anrericani se v:jd obligali sir incheie acorduri cu japonezii ;i cu europenii pentru a inrporla priceperea acestoro.
Acelagi I'enottren poate Il observat gi in industria acronauLici"t, unde, irr polrda ponderei rnconrpiirabile a aju[oarelor ce decurg, direct silu

lbl

(:APIT.\LIS\I (](.)NI'RA CAPITALIS\,1 irrdirect, din contenzile urilitarc'ule Pctttugortului, reculul luitrilor fintrc :rrrrericane a pennis eurolxnilor sli cucerelscli, cu Airbus-ul, 30% din piala nrorrdiaki. Aceeas;i corlstatare se inrpune rsi in sectoiue ultrastrategice prccunt electronicii ;i inlbrnratica. Anrericanii, itrventatori ai trattzistorului gi ai cipului, r'ru rlrai clelin. irr prezent, clecit l0% ciin pia[a nrondialii, fali de 609'o lu slirqitul anilor'60. Iar din llecare sutii de piese conrandate de General N'[o[ors. tru tnai pulirr de 80 sint cumplritte din striini'itate, unde sint rnai ieltirte, nrai ruoderne .,si nrai llabile. Airrrr;;i :rici. trtr s('poittc.s:i nu scorttc-ttt in t'viderrlii cxtntorcliltitrul tllr'rrl. qi ctrrl.i rlc c:trc lt tlrtl tlovrttl:r liorurltl llc:rgrrn l)cnlrrr :t rlctcrtttilut Corrert'sul ;ii opirria pulllicl slr nu cedezr.. irt ciuda trctuaivlizutei reirrdusrri:rlc u Stntelr-rr Urritc', tc'nta!ie i protecliorriste penl.ru a sl.a-urcsii vili patrundereu corttcrcirrlri :r stritirrilor. Eristir ct'l puIirr cirrci nroti\,r] carc cxplicri act-st rt'cul irrdustrill. Ele corcspund dispariliei ct'lor cirrci lvuttt:rjc carc ll*rcr.rsr-ni posihillir prosI)critiltcil pttstlrt'liclr. ;\rrtorii rrrrrri nrport inloc'nlit lu corrmndl cclcbrultri N,fasslchusel,s Irrstitutt' t-rf'Tt'clrrrology' (N'llT) dt' la Univeruitate:r I{arvard (lv'lode in Arttcrico. de lvlichael Dc-rtou7-os, Riclrard Lester gi Robert Solorv. N'llT Prcss, 1989: cdilia l'ritrrcezl, IrrterEditiotrs, 1990) lc. errunreri rninulios: I . Piala interna unrericarra s-a ingusL.rt, iar industriile transatlatttice nu uui sirtt capabile sii l-aca faiit jitporrezilor gi curopcrrilor in cucerirea de pielc c\tenre. 2. Dorriirrafil tcltnologici a Stittelor Unite tru nrai este un lapt indiscutrrbil gi, de nrulte ori, inovuliilc se fac adcsea in strz"rinitute. De altfcl, riLnrul de introducere u irrovuliilor in sisteniul de produc!ie:;i de punr-rc la purrct rr rroilor produse este ntul[ ruai rapid in Japonia qi in Europa deciL in Statele Unite (patru luri, la[a de gapte, in industria de autornobilc). 3. Nivclul rit'culil'icrrrc ul rrrrrticitorilor arrrericatri, superior, pitiu rnrri icri, llceluilr dirr 1i-rrilc corrcurcntr, lr scirzut sirrrlitor:. 4. Lkrclilin rcurriulltrr irr Strrtcle Urrit.c cnr, oclirrioarii, irtit de ruirre, irrcit pcnttitcrt rcrrliz.rtr('rl ull()r 1x rlirnturrrlt' dc-rr rlrcplrrl irrirnireirrirbilc, prccutrt delrrrcirrcir l)c [,rrlui. Cccrr cL'nu llr n]ri l'i lxlsibil irr clipa dc
l'a

1i

5. Irr sllr;it, nrclorlclc anrcricirrrc rlc rrurrrrr-!t'irrcrrl, eirre r.'r't, u,i'irtersrtl rccurtoscrrtc 1i irrr,iiliill('. nu nrri sirtt, lstnz-i -.- riici pe cleparte Ct-ltr nrili clicicnte . Jlll<irre zii 1i curclltcnii ii inLrec lot nrai triult. in acest clorttcrriu. pr irnrr'ric:rrri. Iar ace-stia se viid rrrr cle pu!inc ori nevoili sa

/6;I

AI\,IERICA

iN

RACNI,S

copiezc' ltre.todc dc ttranaucrttent elaboratc in alte plirli (vtrzi produclia cu llux intens, cercurile de calitate etc.). in general vorbind, Ihscinalia exercitatl de bursi, economiu spe-

culativu qi profiturile. tniraculoi$e care au lltarcrrt anii '80 au lucrat, toate. in defavoarzaltrtitfiit'ftjef.ln epoca tlriatj{tiF3a/t{cri Do-rs iuriltinrilionari gi a econorniei-cazinou, ptoaspelii absolvenli aruericalri rrurc soseau pe piafa muncii nu aveiu cutn sii fie atraqi de calea asnri, obo.sitoare qi deloc spectaculoasi a producliei industriatc'. in corrsecinlr"r, caricatura bursieristii a capitalisnrului a sl'irqit prin a se intoarce inrpo1l'ivlt cltlritrtlistrtirlrri ittsrrfi, $i, irr vrcrrrt'cc.jcrcrrrili.. firuurci;rrt sub.jtrp;rrr tottIe spiritelc, irrdustriir rticrqt'ir \l)t'Lr ruillr irt apriiie 1991, s-a intrunit ll Tokyo Corriisi:r Trilateralir, conrpusi din conducitori de irirreprirrderi, de sindicilre, c{l ;;i din oanrc-ni politici ,si ecotrotlirsti din Anrerica de Nord, Europa 5i Japoniir. Din constatliri prectllll cele de tuai sus, japonezii nu rru eziutt. sir truga propriile lor concluzii. ln ultinrii zece ani, anr contribuiI clirr plirr la rcirrdusr-riitlizitrcll Marii Brititnii, ttu spus ei. Acurr.r, nrisiunclt lroastrir cste s:i rcindusiriaJiziun Statele Unite. .
.

CoSntanil deficitclor
Ceea ce etltrettitrlit cel nrai serios Aruerica de dupir Reagzrn nri si,nt,

totu$i, nici declinul ildustrial, nici dualisnrul social, ci clellcitele anelitoare, I?irit precedent. Acestzr nu esle cel nrai rreinsenrnat dintre pilradoxurile ce pol fi trecute la pasivul unui pregedinte ce. pronrirea su reducir iltllueltla statului, redind, cor]corlritelrt, lirrii nrijloacele necesare irldependenlei sale. $i asLirzi, tol rrigte cilre sint acelea care tulburi-r, noapte de noaple, sontttul aLitor responsirbili arnericani, al1ii, insa, decir cei de ieri. ln anii '60 gi '70, sub Kennedy, Jolurson gi Nixon, cilra sinrplir qi teribill care era conrunicatir, dinrinealir de dintineaIi, in buletine le de qtiri ltle tuturor posturilor de rudio se relerel lu rrurrrirnrl cJe Do-1'.s cirzuli in Vietnartr. Astlzi, altu cste cil'r:r, lrntral)e nt :rcLunlizlti-r, ce apare allgata pe un piutou lurninos de pe sLradtr 42 ditt Nerv York: este vorbit de dlrtoria stltului leclerirl lnrcric:rn. La slirgitul zuiului 199), rtccitstit ittinse,se sullr{r irrirrr;rgirutbilri clc 3879 rnilirtrclc de clolori, echivaletttLrl it aproxinuttir,lrei ani de irrcasl]ri bugcrare sau ir inca treizcci gi cirrci dc iini de del'icit bugctur cl insuli, illir cunr vonr vcdel, enorrll. Cit despre restul de cifre., elc vorbcsc de la sine, iar listir celor rlai cillilstrolirlc dirrtre ele, esle, practic, irrtenuilrabilir. Sa rrc lirnitanr nu-

,fi

FI i#t CAPITALIS}I CONTIIA CAPITALISIVT

'i
i

nlai la citeva. Bnllurla pliililor cutenle, cle exemplu, care, la slirqitul lrrilor '70. sc afl:t ilttr-o stttrc de cvasiechilibru, acuza, in 1987, un deficit de 180 nriliardc' de dolari, adici 35% din PIB. Acest delicit a fost redus in 1989 la 85 nriliarde de dolari (1,57o din PIB), cifrd ce

s-a rnenlinut in nredie pinir in 1992. Cauza acesLui delicit o reprezintit industria, in vrettte ce, pc'ttLru produsele agficole, soldul continul sI l'ie excedentar. Ceea ce este departe de a constitui o consolaie, Cici, deve-niti exportatoare de produse agricole gi importatoare de ppoduse i i,,:.ltrstrialt, Altrericir vedc structurit schirltbuqilor sale apropiindu-se de cL'l il liirilor subdt'z-voltate! Nici irr ccea ce p;ive'$tc bugetul situaliit nu este nrai roz, dittoria lirsaLl de Ronald Reauen seruiurirrd, pur gi simplu, cu o imposturi electoralistir. G'rci, curn oo[i sl-r susfii, l}.ri teanti de consecinld, c{ inipozitele pot [i reduse nri]rirrd cheltuielile militrue gi neatingindu-te in nrod senrnillcativ dc crlelultc cheltuieli? Econonristul Lester Thurow, de la MIT, a propus urniirtorul epitaf pentry Ronald Reagan: ,,Aici odilrnegtr' ornul cirre a crrndus intr-un tinrp record o n'rare putere de la statutul de creditor al intregii lurrii la acela de debitor". in perioada '87-'89; dcllcitul lederal a fost, prin unnare, de apro.rirrrativ 150 nriliarde de dolari pe an (3% din PIB). De atunci, delicitul s-a accentuat, ajungind |a220 de rtriliarde de doliiri in 1990 (4% din PIB) gi la 290 miliarde de dolari in 1992 (57a din PIB). Cum ar puteir fi el redus? Nici una dintre puterile americane nu indrirznegte, irtci, sa-qi incalce pronrisiunile electorale. Pregedintele nu are de girrd sir accepte o nu-rrire a inrpozitelor sau o diminuare a cheltuielilor rnilitare. Congresul nici nu vrea sd audir de o modificare a cheltuielilor sociale. Revenirea la o situalie de echilibru nu privegte viitorul inrediat. Or, teoreLic, aceasLi fainroasi revenire la echilibru -- in cinci ani este stipulatir de o lege legel Grahanr Rudman Hollings .- care prevc,Jc, la nevoie, o ilrt.renrpere autonratii a creditelor. lnsd Congresultri gi pre;;edirrtelui le virre greu sa se punii de acord penlru aplicareit acestei legi. Astfel incit, la sfirqitul lunii octonrbrie 1990, am pul"ut asista la Washington la un spectacol umilitor pentru cea mai mare putere a lunrii, cind un pregedinte nu a reugit sh determinerealizarea unui lucord in tcclstir privinla qi :r l'ost silit sa anrenitr{e cu suspendarea re-

rrrutrenirii l'uncliortarilor lederali... Acc.stc dcficitc panrlizc'zrzi putcrca politica ;i o pun irr inrposibilitatcl dc:r aplica anuririte prosritltre totriEi vitn'le, in special in hraterie dtr cducrrlic. cercct;rrc qi inf'rastructuri. Nernaipunind la socoteall fap(ul ci-t. ll slir;;itul verii lui 1990, in nrornentul declitngiirii crizei din Goll'. itttreaga ltune ir I)ut.ut vede:r, stupefiirui, culn pulenrica;i nrindrit

luo

,/

A\II,RICA lN tilrcnr,s

Anrericir este silita szi intindir mina spre alialii ei pentru a-gi putc'lt linanfa angajarut mi I ititrit. Ironiile unora cu privire la acest subiect, eu, unul, le gilsesc de-a dreptul indecente. Crici surprinzdtor nu este faptul cit, in acel ntolllent, *+.itr Staiele Unite au soiio,ita,[:i'*]u!or - financiitr ltuprliicipal lirrilor rtrlit lclsL solicitat nuri ci lirptul cir un be dilt Coll' -,primul rind, noul,astfel dc ajutor vesLul Etrropei, ciiroeuropenilor din devreme gi, in
ra ne-{r ft fost, cu sigurarrtir, dat sI cunoagtent, ittcepirrd de pe vrL-lllci.l lui Surlino soartzr cehilor gi a ungurilor, dacii G.L t'lu itr I'i vetrit sli ire asigure apirrarea in mod mai tttulL sau tnai pulin gratuit.

Cel mai mare debitor din lume

lntr-o lume nonriall, cste firesc ca bogalii szi dea cu iluprutttul- celor siraci, iar iLrile bogate, celor slrace, care i;i pot accelera, irt [elul acesta, dezvoltiuea. In aceastir complementaritate se ascunde utta dintre justificirile adinci ale eticii liberale. Astfel, cu un secol in unld, Anglia gi Franfa erau cele doul g[ri care acordau inrprumuturi, la fc-l fapt fari preca Anrerica pinl in anii '70. lnsi, incepind din 1980 - ce:t mai ntttre exact pe dos: cedent -, lucrurile au inceput sd stea cel mai ruare conl"ractartt de pul.ere econonrica a lumii a devenit gi
itnprunruturi al ei.

$i ace.rsur din1r-un singur rnotiv, care meriLzi a [i privit cu ceva ttuti ruulll atenlie din perspectiva eticii liberale atit de ridicatc in sliivi dtr
reaganieni: populalia americand nu ntai face aproape deloc ecortorttii: in loc vi-gi pregiteascl viitorul, in conformiurte cu virtuoasele prirrcipii ale puritanisniului, ea se aruncl cu toatd fiinia in contracLarea de datorii destinate. exclusiv consumului si satislacliilor inrediate. In Arucrica, noile nroravuri l-inaircirrre ale populatiei gi, dcopotrivll, ale stutultri constiLuie o insulti*r la adresa sirrdciei unora;i a viitorului tuturor. Sit exarlrinitm aceste lenottrene ceva tttai indeaproape. ln 1992, datoria extenii netli a Anrericii (adica datoria ei lalri de slriinirtate scizind creanlele) arinsese sun)a de I 100 nriliarde de dolari. echivalentut a douii treinri din totalul datoriilor lirilor din Luntert a Treia. Statele Unite au devenit cel ruai nrare dcbitor din lunre, drrpa cc, pinzi in unnir cu nurnai cincisprezece itni, luseserir cel nrai nrr[e credilor al ei. Cea dintii unnare a acestei stiiri de lucruri o constiluio o dependerr[ir accentuatd a Anrericii l'api de creditorii ei. Nedispunind de econonrii interne suficiente pentru a-;i finan1a irivestiliile, Arrrericil se vede nevoita sa iniprunrutc, irr l'iecure an, irproxirrrrtiv l-50 rrriliitrdc clc tlollri (3% dirr PIIJ;, in slrccirrlifc ll jrrlrorrt:zi

,{c

FJ

ij;l
F6
I.E"

'.!

(.,{PII-;\LIS\,1 (]0NTRA CAPITALISivI

,,il
,'.,

;;i dc lA g.'rttlutti. ule citror e.rct'derrte l'inanciare reprezintii ex{.lct sunla pe cir-re er o itt cu itttprtullut. fcribil;r revarr;i a Istoriei, aceea a invinr;ilor din ultirnul rirzboi nrottdial, lirnricile germilne gi japoneze ce silr, ilcull.l, ili itiutorul sreierului arnerican. Unrilitoare dependeniri: la liecare llouit ad.judeciltrc a unor titluri de stnt, Trezoreria arnericanl trebuie sri a:itcpte buniivoinla sullscriptorilor japonezi. in plus, pe.ntru a iltritgc: irtvcstitorii str;iini, irccirst;l s-tr vt-rzuL obligatir sir nlenfilrii <l ral-li ridicatii u dobinzilor, carc ptrrallrca'zir investifiu ;i l'rineazl relansarca. Irrsir cJatoria citre lirte k'sati*r Anrerica de ciediioriiei ii lragilize.azi-r, irt t-q:rllt tttlrsunr. itrtrclrritrrh'rilt'. I):rci, llinir nu clcnrull,:rcesltrit crau Vt'stite l)tllLru sitttit:ttclt lor I'irurrrciurir. dutorutir lirptului cli aveau ['oartt: pulinc datorii, acuttt. elt- au inceput sii inrpruntute pe scarir largi. Volutttul irrrpruntuLurilor ccllrlritctill-c clc irrLreprindcrile unrerictutc.s-c /riplat irrccpintl din 1980. Iar in acelaSi interval, raportul dirrtre datoriilc 5i cirpit:rlurile rrcestor intrcprirrdcri s-a dublat. Ceea ce constituie un sitttptortt ttuti ltrult dccit eviderrt de I'ragilitate. Bro okings Ittstirution Itprccittzli, dc elt{'cl, cit, itr caz de rccesiune econornicir gravir, l0% din ct'lt'tttlti ttttrri ittl.rcprirrrieri lrrucricunLl s-ilr:rlla in 1r..gul falirtrentului. Iiste birre dc ;tiul", in slirgit, cir aceusLit slirbiciune l?rrir prececlerrt :r ccottotttici 5i lr [inanlclo:- urrrcriclnc constituie, in clipa dc ia1ir, un periculos l:rctor dcr irt-stitbilitate perrlru restul lunrii. Circi, irr acest dortrettiu, ittterdcpendertla corrstiIuie reeula. Sa ne antintinr c:i, irr 1982, o criz:i de propo4ii rt siste ltrului llrranciar mondial cle-allil :r [)utut fi evil-atd in lltolltentLrl itt care lr,lexicul a arunlal cit nu cstr.. in nursuri-r sir-gi olloreze :ttl-uajatttetttele. A vetrit, acum, rindul r\rncricii .sir irrtirnpine llstfel de greutllli. Cnci nrarile biurci anrericane sirrr, irr clipa de fapi, I'ragiliz-ate de clrderile inregistrate de piala irrrcbiiiirli qi cle e;ecurile itl l:trr1 inregistrate de o parte dintre debitorii lc.,r. irr 1;rinrul rirrd de cei citre au eniis, in plin l'irlirnent, lhinroascleTrark bonds. ,,'l-ot), big tofoil": de lir o itnuntiti staturii irr sus, orice bapcir poate ttriza pe spri-iirtul puterilor publice, crici l':rlinientul urrei institulii de l)ro[rc11ii sc lxxrte l)ro[):tr:ir, dirr lJ)rorrl)r- itr ir1lrolrp1., insi lonrtc nrllict, iti illtraqit lulue. Este electul nurrrit ul ,,aripii de lluture": o bittaie cle arilllr de llttture la Tokvo sau la Chicago poate l)rovoca un uragan lir Plrris... Irttri cle ct. dtrpli zece ani dc ultralibcralisnr, viitorul intregului sistcttt I'ittlrrtcittr rtttit-rit'.rr r utirrra de lijut orul guvenrului t'ederal. Usturhtoitre 5i pcriculorrsil iroriie it istoriei: ilr clipa de falir, tocrtrai ..ltllltsitolrrtlr lcie rittttt' rt ce lui prrtcnric" - ctinr atit de sinrpruic,sctie I)arrl lrle nlrd este lccc:l clrre ilntL'l)in1i lunrea.

ii 'j i:

4u_

CELALALT CAPITALISI\4

In econornie, ca in oricare alt donreniu, crrricaturile sc', reliir rlni u;or dr'cil. porlretelc indelung elaboratc; exagcn-rrile lor'[elrzii rrtr'itIiir
rtriri corrvirrg;-rLor dccit nrutrtie lc. Altle I sl)r.rs, prrit'tclc 1i irrcaicrirrilr, btrt'siere specil'ice ecortotnie i-cazino sint rnai cunoscute in irrtreagit iurn.: decit srrbtilele echilibre zrle ecorronriei scrciale de piula (So'ialmarktv,'ii'tscllaft) gemrane. Cind viseazir la capitalisnrul rnitic care, crede el, nrr va intirzitr sa-qi deschidi larg por!ile, un locuitor din Tirana (Albiinia), Ulan-Ba[or (Morrgolia) suu Bratislava (Slovlcia) st- riinclt-;tc irr rnoclul cel nrai nal-ural cu putinli la universul serialelor de televiziune arireiic;ure-. ;\diclt exact ln acel univers pe care, timp de o juntatat.c de secol. propagancla nrincinoasi a puterii comuniste nu a incetat sd-l infiereze. Pii, dacir vechea putere spune{r atil.ea rele despre eI... De altfel, irr Anrerica, aceea dirr Dallas, Clricago $i Wall Strcet se inahesuiau sir ajungh cu orice pre! cele citeva zeci dc refugi:r1i albarrezi evadali din inchisoarea lor stalinisti $i pe care Frarrla i-a giizduit in vara lui 1990. Iar deschiderea unei ,,burse", lA inceputul lui 1990, la Budapesta a lost perceputii dc ciitre unguri drept settrnul itrdiscutabil rrl irrrrirrii lor, i;r slir;ir. in raiul capiurlist. I-anr surprinde, deci, pe rnajoritatea locuitorilor din lostele lirri conruniste dacli le-arti spune cir sisternul capitulist nu este.,unul gi iirtlivizillil". cit c.ristrj tttiti lrrrrlte.,rrtcxtele";rlc ccorrorrrici {lt'1,i11fi..' coexista gi cl"i sisteruul unterican esl-e depzrrte cle ir ll cel rnai cllcicnr dintre ele. f i l-arn urnple, cu siguranlir, de lericire pe Lech Wale.sa, noul prersedinte.al Poloniei, dacit l-arn asigura cij lru gre$e$te inl-ru totutr ittunci cind viseaz:r la un,,nrodel" ideal, capabil su irnpace ef icacitatea gi prosperitatea presupr.rse ale capitalisnrului arne ricarl cu secr:ritatea sociali - relativi-r a lostului regirn contunist (vezi Cuy - Fayard, l99l). Model in, cAre, penlru Sonnun, Sortir du socialisme, a cita o gluttr:-r I'oartc ra.splrrdita la Var;ovia, ,,oanre.nii si1 proata trai precunr jirl)onr-,4ii llirii insli, ir nrurrcii nrai rnult clecit polonezii".

(6\

f,

(:,{PITALI.S}'I ('ONTRA (:APITAL[.S}I

E ;t
,.8

I
I
!

'!

B:inuierste. oare, cirrer':r, cri Cenrr:rnit'nu: e.ste lbane. deltarLe de o astlel de situnlir'1' Cel pulin itt ceei ce priverxe drrrata niuncii. Cu nuntai I 6JJ dc' orcr clc lucru eft'ctiv pe an in indtrsLria uiolra, Republict Fcderalrt Gcnnaniit rcitlir-t'az:i pur gi sinrplu parado.rul tl,:-..a-lrrulrci ntai

pulin decit fnrncezii fiirrd la le! de perlonlranli ca jiiporrczji" ([ruturibles, iartuarie l939). In irrclustri:t rnela!u19!cir gentran:i, sirptinrina <Je lucru dc trcizeci ;:rsc {c ore estc deja o rc:rlitate, ilrr ccir de treizcci "si qi cirrci de ore, chiar ducii nu v:t [i gcnerirliziita, aSa cunl lirsese pre= r':ruirl. irr lt)()-5. nu \':t:t\'(.:t, ltrolr:rllil. prt:r lrtull tlr.:lft(.1)l:tl (sc polrrti tlist'trIii). l)inlr('l():tlc 1:u'ilc ilrtlrr.stl'i'rli:z-:rtr', !{l;(i r.stc sinl{rrnt L.u l)r()!:ntttl('lc dc lucnt ct'lt'lluti scurtc gi cu sulariilcr cr:lc rntri ridic:rtc. Cectr ce tlu o ilnpiedicir sir inregi.streze un enonll excedent in schinrlirrrile cu str:-rirrltatea.
Gentt:ttti:l rlu cste., ittsir, clecit unul dintre exelnplele posibile, nuntai trttul ditttrc cazurilc particulare ale acestui ,.alt caiitalisrn" rnodelul -dirr nordrrl rt'tl:tll ---. ;rtit dc' llccttlloscul. i;i dr'. ttc'irt[clr's, carc sc irrtilrdrr ISuropt'i pirr:i irr Elvelia rsi 'cu care.se irrrudegtc, par[ial, rsi Japorria. Estcr vorh:r dr' utl rnod-cl iiuliscutabil cctpitalr.sl.' ecolronria de pia!i-r, proprietiltc:r privlt:r gi libt:ra ilriliativir con.stituic, irr cadrul lui, rcgul:r. ln ultirrrii z.L'ce-cilrcisprezece ani, insi, moclclul neoanrerican s-il singularizat in citeva privinle, dinre care cea nrai frapanti este aceea p. "ur.. sociologul Jean Padioleau o rezunrir dupir currl unrleAzi-l: ,,spbculatorul a trc'cut inairttea irtt-reprinzitorului industrial, ci;tigurile lacile pe terll)en scurt au inceput s:i sape bogaliile colective ale investiliilor pe tenlrcn lultg" ln ceea cc-l privegte, modelul renan corespunde unei cu totul alte viz-irrni fls;ul)r:r org:tlrizirrii ccorrorrricc, altor structuri financiare gi unui alt ruod de reglare social:i. Nici el rru estc, liregte, cu totul lipsit dc defecte. InsI trisiturile care il camcterizcazl ii conferir o stabilitate., utl diltittttisnt gi o putercr din ce in ce nrai nrari. Despre el s-ar putea spune ceea ce se spulte, indeob$tq, despre denrocrafie din punct de vederc prolitic: c:'i e.ste ccl ntai riru ditrrre sistenrele econornice cu excepfia tuturor celorlalte. Este cu totul surprinzitor, de altfel, ci nrodelul rclran nu se bucuri-r, in ochii opiniei publice internaliorrale, de o fairrra cotttp:trabili aceleia a nrodelului neoamerican, insd Iucrurile stau ctr ttltrrt rrltli'l cilrd nu nr:ti c.sl.r'. r,ortr:r clrr rnare{e,:prrhlic, ci dc dcsidenlii din donteltiul ecoltorttic. lrr august 1988, SOFRES a elcctuat o anchcti-t in rindul a 300 de ;eli de intreprinderi europene. Or, deqi costurite salariale sittt setrsibil nrai ridicate in RFG decit irr alte flri, prelerinla

/6+

CDLALAUT CAPITAI-ISM

i.':""i acestor 5sefi de intre.prinderi se indrepta, in tttod tttasir':;i s3'l' Se punea problenta s[ colaboreze Sau si curttpctL'ccvll iltlti rt:.;r' strlinirtate, Spre Genuania (Franla situindu-se pe loctrl lrl i<;ilrl;r.. ;.i1 Benelu.rul pe al treilea). intr-o serie de priifCictil{eiiiialc', riiodclul'''ft'iiittt sr'. dctrsct)t'.,{tc trl chip mult mai radical decit s-ar putea crede de nrodelul ttcolut:criclilt.

[-ocrtl Jte corc

il outpd pia(a fn celc r{oua rrtorlclc

r\5lr currr nl.t cxistii rrici <t societltc stlcirtlist:r in crlrc;tlrsoltrI iolitc bunurile sit fie gratuil.e, tot;rstlel rrici o socictatc capitllisti lttt llr llvelr ideea si-r conlerc Luturor ltulturilor (;i .se.rviciilor) cltrtrctcrul dt: trttrrf'll. Existii bunuri care, prin chiar natura lor, r'ru pot l'i nici virtdutc gi nlci curnpitrate. Unelc dintre ele au caracter pur persorral, precurrr prietettia, dragosteil, gencrozitatea, onoarea; altele sint prin natura lor colective: denrocra[ i:r, l il>crti-r1i le publ ice, drcpturi lc oltru l u i, just i lirt ctc. lrr esenlir, bunurilc necorncrcialc sirrt acelea;i in ;rntbcle tttodclc de capitalisrn. Singura cxceplie irnporLrrrtll o consl.iLuic,'afil cun'r vonr vedea, religiile. Insir cele douir nroclele sc deoscbesc cottsider:rl>il prin locul pc'. c:trc fiecare il atribuie bunurilor conrcrcialc, pe de o p;rte, gi butrtrrilor nixle, pe de alta parte. E ceea ce incearci sri ilustreze - rezunrativ cele doui figuri, caricaLurale, desigur, de al.ituri.

E,le

indicl, in prfunul

rirrcl,

ci bunurilc

corncrciale ocrrlri irt crtclnrl

nrodelului neoanrerican trn loc nrult nrai irnportlnt dccit irr nrodclLrl renan. ltt vrcrnc cc lrrnrrrrilc rnixtc 1ri:r11. - clrrc ctcl'rind rrtit tlcrcrmrr. cit 1i de iniiiativele publice sint rnai inrportante in rnodclul

ln plus, cele douir liguri se relerir la opt tipuri tjc bunuri care sirrt tratal"e in mod diferit, in raport cu piala, in cele doui lnodcle.
Religtitc. ln nrodelul renan, religiilc funclionurzi ca institulii neconlerciale (in Germania, preofii gi pastorii sint rentunerali ca nigre funclionari, din bugetul public). ln Stntcle Unite, in schinrb, sc poiltc, I)are-sc cortsidcrit cli rcligiilc -- irr nunti-lr tot rnai ntarc - .sirr[ dirr cc in ce nrai rnulI adnrinistrate ca iristitulii nrixte, priu intenrrediul unor tehnici de rnediatizare pubiicitari qi de nrlrkeling tot ntai so[isticatc.

/at

Brrrrtrri

Btrrrrrri

r'Iccolllcrcillc

rrrixtc

l,ocul

pe care

il ocupir piir[l ilt ntorlelul

rettatt

urruri
tc

Burrttri
collt crc iil lc

n) ix

t.l

t-

r i
-1

,.i

CAPITALISM CONTRA CAPITALI.SI\,1

2. fnteprinderea. In modelul neoarnerican, intreprinderea nu este

altceva decit un bun conrercial ca oricare altul, in vreme ce, in modelul renan, din contri, ea este de naturl nrixLi, esLe comrnuniry cel pulin in aceeagi mhsurd in care esle contmodtry',

3. t.a fel stau lucrurile qi in ceea ce priveqLe salariile, care, in modelul neoamerican, depind din ce in ce nrai mult de condiliile aleatorii de pia1I, in weme ce, in nrodelul renan) ele sint stabilite in funclie de factori srriini de productivitatea salariatului (diplonri-r, vechirne, grile de salarizare stabilite prin convetrlii colr'cl.ive la nivel nalional). Salariile sint bunuri cotuercirtle, in prirnul caz, 5i rnixte, in cel de-al doilelr.

4. $i locuinlele sint, in Statele Unite, aproape in exclusivit-ate

un

bun comercial. ln thrile renAne, dinipotrivd, construc[ia de locuinfe [ine cel mai adesea de iniliativa publicl, iar chiriile sint, de reguli, subvenIionate.

5- Situali:r esti oitrecunl asenu"uri-rtoare.,si in ceea ce privegte tronsporturile urbane, cu toate cir, chiar gi in Statele Unite, acestea sint
supuse unor reglementdri: unul dintre rarele exemple, dupi gtirea mea, in care transportul urban este lisat in intregime la voia liberei concuren[e il reprezint^d oragul Santiago de Ctr-ite, unde ,,Chicago boys" ai generalului Pinocllet au oblinut pernrisiunea ca oricine si poari crea propria sa linie de autobuze gi si perceapi tarifele pe care le crede de cuviinld; dar, in acest orag, gi densitatea autobuzelor este cea mai mare din lume, iar poluarea - agravate in consecinl^i. lnsd deficitele frecvenl,e gi crescinde pe care nrodelul renan le inregistreazi in domeniul transporturilor urbane detemrini autorit^i1ile si incline spre privatizarea acestora, ceea ce apare figurat sub fornra unei s:ige1i in direclia ,,bunuri corrrercilrle".

6. t-a lel stau lucrurile gi in ceea ce priveg le ttrijloacele de inforillQre fn ntasd, in principal televiziunea, tradilional de stat in lirile renane, insi ldsind, in ultilna vrenre, un loc [ot. nrai ntare privatizirii, in vreme ce, in Statele Unite, unde loate.,ga$gleJ+lgint prin tradilie;,;0,,p;',
ttrerciale, se nranife-sti-t tendinla dezvolulrii unor televiziuni finanfate in ntod asociativ prin cotizalii libere. Aceste doua evolulii opuse sint. reprezenLal.e prin sdgef i de sens contrar.

/6r

.:'

t.,

CE,LALALT CAPITALISM

invalarninlulse distribuie, in ambele modele, in toate cele trei categorii de bunuri. Este evident, insd, ci, in ntodelul attrericilt, rumlrul instituliilor de invalamint ce ascultl de regulile pieiei este preponderent gi continui.t,g greasgi, dupi cum indi,g,slgeata indreptatir in direclilr,,bunuri conrerciale".
Sectorul sanitar !ine, ca gi cel al locuinlelor, de toate cele trei categorii de bunuri. Dar, ;i aici, originalitatea nrodelului renall estt' dublir: pe de o parte, rolul spitalelor pubtice qi al nredicinii legate de asigurirrile socialc este nrulL nrai iniporurnt; pe de alur parte, conlrilr it pulirr;i in celc ceeir ce se petrece in lzrrile rnglo-serxone - dar nu ruai se nranilesta c> latine materie de sdnirtate gi de invalanrilrt nu -, deinreducere a rolului autoritalilor publice in avantajul sectotendinlir rului de piafir. Acest punct este cu atit nrai inrportant cu cil. ctpiutlismul risclh s[ se translornre intr-un distrugator al vzrlorilor sociale pe termen lung dacir nu igi propune decit si creeze bogalie pe tennen scurt gi daca nu este suficient supravegheat de puterile publice gi irrdcajutts de concurat de alte valori socialc decit cclc proprii banilor. Lucru irrl7rli;;at in chip adnrirabil de cdtre Frangois Perroux:
,,Toatc socictililc capitaliste funclioneaz.d aga'curn tre buic nurnai datr)riti unor sectoare socialc carc nu sint nici pltrunse gi nici anirnatc de spiritui tle ci;;tig sau dc urmirirea urui cigtig cit rnai rnarc cu putinla. Atunci cind inalttrl funclionar, soldatul, magistratul, preotul, artistul, savantul inccp si fic doniina{i dc acest spirit, societatea se surp[ gi orice formi de cconomic cstc atncnirtatS. Bunurile celc mai dc pre! gi rnai nobilc din viala oar:rcnilor - onoarcl, bucuria, afec{iunea, respcctul fa15 dc sclncn nu trcbuic sI cxistc pc nici Lut fel de pia15;daci un astfcl cle lusru ajungc si sc intinrplc, grupul srrcial, oricarc ar fi cl, incepc sri sc clatinc din temclii. Cici un spirit rnai vechi gi striin tlc capitalisrn suslinc, pcntru durarc variabilc, cadrclc in ilrtcriorrrl cironr lirrrclirrneazir cconomia capitali.stl Acc,rsta, irxl, prin chiar cxtinclcrc.a qi succcsul rlc carc sc bucurl gi in misura in carc irnpunc rcsl)cct 1i rccruro;tinli rlirr I):rrlc;.t rnasclor, itr rnisttra in care clczvolti, in sinul accstora, gustul pcntru confort 5i buttlstarc rnatcriali, nu lucc dccit sa a(acc instituliilc traclilionulc 1i stnrctrrrilc tlcntalo f.rl dc carc nici c-r ordinc sociala nu cstc posibill). Capitaiisnrul ur.c;tz;i gi corupc. Este un cnorrn corxurnator de seve vitalc asupra volurnului cliror:r tru arc rrici o prizi dirccli" (Le Capitali-snre, colcclia,,Quc sais-jc?", Prcsscs Univcrsitaircs dc Francc, 1962).

7.

8.

Rindurile de rnai sus se dovedesc a ll cu adevirrat pro[etice. O dovadir concret^i itt acest sens gi care, direct sau indirecL, e privegtc pe toli o corstituie deplasarea ovocalilor, in Star ''rire, lireclia ,,buntrri comerciale".

/rlt: 'l \i .l

(:APITALIS}{ C0NTRA (]A['ITALIS\,I

irr Jrrlxtrrii.l, ('ste o rugine sli inl.r'nl.c'zi sau sir-1i l'ie intelttat un prcces: pentru a se evil.a itjunuerea la aceastii fornrl extrenri-r, trebuie ince.rcate Loate lonnele posibile de conrpronris. in Europa, intreaga tradilie a prolesiunilor dreptului - qi, in serreral, a profesiunilor liberale cotrstti ilt putterelt celor ctre le c.rercitir la adiipost de nevoi pentru ca ei sii sc poata consacra in lirri;;te, liber Si dezinteresat - peltt"ru a nu ajunge sir fie .,rrici pirtrungi, nici animali de spiritul de cigtig" - slujirii intercsului seneritl: drc'ptul, in ceea ce, priveEte prolesiurrile juridice,;si sitttittitl-c'tt, itt ccert cc 1>river;tc prolesiunile. nredicalc. Este deontologiu .,si .,ottoltreil" acestor profesiuni. Tocrnai aceastir nofiune de ,,onoare" expliclr de ce rentuneritrea unui Avocirt sau a unui medic nu se face prirr plrrur prelului serviciilor, ci prin vlrsarea de onorarii. Aceasui tradilic rlilenara cAre, in cazul - acest principiu nredicilor, incepe o d.rta cu itrritnirttul lui Hippocrat deontologic fundamen-, tAl, care a;azii prot'esiile liberale in al'ara pielei, au sulerit, recent, irr Statele Urtite o Lrattsfonlrare radicalii: profesiunea de avocat a devenit o irrdtrsLric'. ..irrdtrstrilr dc prcrcese" Act-:tstii ..cucerirc" dc ultiruil oni a unui anunrit tip de czrpitalisrn It l'ost dr'scrisri rL'cr'nt, loartc lrrt:irrunlit, inLr-o lucrarc s:tvanti"r, de chtre Walter Kolsorr T-lte Litigatiort Explosion (Trurnan Talley Books, New York, l99l). Cottterttind lucrarea cll pricina in suplinrentul cultural al ziarulur'l-ltc rvav York'['[nrcs din l2 rnai t991, Warren E. Burger, lost .,Cltiel'Justice" ll Statelor Unite, subliniaza laptul ci-r aceasl-i scliimbarc ftinl precederrt dzrteazir din 1977, datir la crue Curtea Supremi le-ir [)en])is itvoca!ilor sa-gi laca publicitate prin intennediul televiziunii. Urrrritrile ztce-stui l'apt nu s-rru lisat agteptate: o ciezvoltare explo'z:.d, a telrrricii rrunrite cort(irtgcttcvfce, care gonsLi, penLru un avocat, in capacitatca de a convinge o posibill victinri si-i incredinfeze cazul ei, ltritr recurgereit la urntitorul ralionanrent: ,,Voi lace tot posibilul sii vd oblin o desprigubire. Daca pierd procesul, dunrneavoastrd nu pierdeli trirrric, insri. dacii il ci$tig, inri veli da 20% (sau 50%) din despagubirea pe cilrc o veli prirrii". O astlel de pritctich a develtit curenLi in cazul rtcciilr'rrtclor rrrti('rc. lirrqi lol'crul lrrrltrrlunlci se alli irrtotdcluna un ll\'()clll ec sc qriltc;tt-'si olrlirra dirr pilrteit rirritului scrrrrrarea unui
ItcortJ tlc coltltll('}('/l('.\' Irr.. z\;:t sc l'ltec ci nrrturtrrrl rlc procesc irrtentate spitulelor;i rnedicilor ll crcscut dc 300 dc ori l'a1u de 1970 gi cir, penLru a se asigura inrpotriva reclitrrrirliilor al ciror obiect Ie-ur putea deveni, unii nredici sint obliglli sri lrlirtcrr.scri pini lu 300 000 de f'ranci a-sigurare 1re an!
.

/ft,

(:E,LALALT CAPI'TALI.Sivl

ln nrod cit se poate de logic, unii dintre irccgti rnedici ajurrg sii
adopte, la rindul lor, apucirturi capitaliste.:Nu sirrt. dcloc puline lenreile ermericane ajunse Ia virsta menopauzei ctirora ginc'colo-uul sii rru lc ll sugerat: ,,Uterul durrtneavoastrir nu vir rnni este, de ttcuttt inltittte. de niciunlblos.Coirsicler.'.it'i11'i11l.irlitrslivii[ie-..l.*.,!..|l}S11..'.:. Corrsecinil sociirlli a :lcestor excese ale clpitirlisrnLrlui: itt cuntrl anilor '80, nunrirrul judcciitorilor federali condartutali pentru coruplie gi fraudii liscalir a lost nrai ridicat decit in prirnii 190 de arri ai istoric'i St:ttelor Urritc... Pirri-r;i r'ticl rnagistr:t{ilor rezistli tot rrtai grt'tt isllitci .,spiritului {g ci5tig". lnsr-r, din clipa irr carc avocllLul titr irrccpc sri lucreze exclusiv ralional, ca un adevirat ,,hon-lo oecononricus" pe citre nu-l intereseazir decit si-gi rllireascit cifia de al-aceri gi c.irrt'te triltr'azii, in consecinld, c:r pe un zlcirnirrt virtual de prcrcese ce pot i'i explolrtate in mod rafional, din clipa in care., ascultirrd de acceu;i louicir strict capitalistir, nredicul tiru incepe sa te trateze ca pe o sursri de prol'it, in cine nrai poli avea incredere? $i ce tlai inselinmi-I, la unna urnrelor. o sociekrLe care distruge increderea'?

Un copitalism bancor
Modelul renan nu cunoagte nici go[tlen Do.1,s', rrici specululii palpitante: friiele capitalisrnului se aflir, in cea rnai nritre pirrlr', in rrriinile bdncilor, iar soarLt lui tru se joacit la buna. lrr nrodelul renlrr, irrtr-adevlr, bhncile sirrt cele care joacir, intr-o propo4ie covirgitoare, rolul incredinpt, in modelul anglo-saxono pielei financiare gi bursci. De altfel, bursele din Frankfurt gi din Ziirich au o inrportan[ii relativ nrodesta in comparalie cu otnoloagele lor din Londnr .,si chiar dirr Paris. Llr Frankfiurt, capitalizarea este cu douii treirui n'uri nricli decit lit Lorrdnr gi de nouti ori nrai pufin inrportantir decit la Nerv York siru Tok,vo. in tnod asenrilAtor, pinlt foarte de curilrd, pe pielele de dincolo <Je Rirr nu existau nici opliuni, nici contracte pe tenlren. in gerreral vorbincJ, pielele financiare gernlane sint inguste gi pulin active. in RF'G, intreprinderile igi cauLi, in tnod nornral, finanlarile de cilre au lrevoie nu la btrrsil;si nici udre-sindu-se publicului, ci la proprirrl lor bancher. De. altl'cl, uncle diltlre ele - 5i nu din[re celc nriri rrcinsernnittc, cr.ln) ilr fi, de pildi, Bertelsnrann, prinrul grup erlitoriirl ;;i de presa errropean -- nr.r sirrt nici rnircitr cotate la bursir. Din acest punct- de vedere, deci, situalia este diarnctnrl olrtrsii cclei din Marea Britanie qi din Statele Unite. Iar acesI contrilsr nu irre clrn

i
i

1v,l

il

CAPITALISM CONTRA CAPITALIS\{

ii ii
I

si nu dea de gindit, dacl avem in vedere

puterea financieui a RFG gi

dinamismul extraordinar al economiei sale. f)e unde provinc, insl, aceasti-r dil'eren[ir? ln prirnul rittd, din importanla pe care o deline, in Gerntania, sectorul bancar, Cine nu a auzit de Deutsche Banl<, ce controleazd o importantd parte a economiei gernrane, sau de Dresdner Bank ori Comrnerzbank? Prea pulini sint, insi, cei care au o idee cit de cit precisa despre ponderea r;i extensiunea realii a influenlei lor. Aceastir importanla ia:ita din conrun sg datoreazi, in primul rind, faptului ci, spre deosebirp de felul in care stau lucrurile in Statele Unite, activitatea bdncilor gerrnane nu este ingrddita de nici un Icl de reglement:re. Birncile germane au o vocafie ,,universalil", fac, cu alte cuvinte, de loate, Acordi credite clasice gi primesc de. puneri. Intervin pe piala de acliuni gi de obligalituri, adminiEtreazd trezoreriile intreprinderilor. Dar sint, in acelagi timp, gi binci de afaceri, consilieri gi operatori de luzionlri Ei achizilii. lntrelin, in sfirsit, retele dc infonnalii econonrice, fihanciare, industriale gi comerciate, pe care lc purr la dispozi[ia intreprinderilor. Stabilesc, prin urn]are, cu clienlii lor rcl:t1ii dtrrabile' 5i privilegiatc. Rel:r1ii cc poartii arnprerrtl spiritului dc cooperare. lnlocuitori ai pielelor, blncile germane sint, inainte de toate, finanfatorii intreprinderilor. Majoritatea acestora din urmd are, fiecale, ,,bancA ei", care se ocupi de problemele ei financiare. Ca gi cum bancherii le-ar spune gefilor de intreprinderi: producefi cit mai bine, vindeli cit nrai mull gi lisali in grija noastrd problemele bhnegti! ln Japonia, a;a dupd cum arn vizut, aceasL{ integrare a atins un nivel incd gi nrai avansat, cdci, de rnulte ori, grupurile industriale posedd propriile lor bdnci, ba chiar am putea spune: b;urcile (gi companiile de asigurlri) sint cele care posedi propriile lor grupuri industriale.

Relcle de interese incnrcisate

intreprinderilor dcpiigegte relaliile l-rnanciare stricte. Foarte des, bincile sint prilrcipalii aclionari ai intreprinderilor. ln doui rnoduri diterite: fie posedind direct o parte din capital, fie prin cxerciuuea dreptului de vot al aclionarilor care au conluri in biincile J_esp,e.qlive. Asrfel, $ffljqqpl, cuntulirrii acestor voturi, bincile exerciti o influenla considerabila in cadrul consiliilor de adnrinistrafie. Citeva exemple. DeuLsche Bank define un slert (adica nrinorit-atea de blocaj) din capiLalul colosului Daim-

$i in Germania, aceasti veritabild munci in comun a bdncilor gi a

{+L

CELALALT CAPITALISM

ler-Benz, care produce autonrobile, dar gi avioiure gi motoare, un sfert din cel de la Philipp Holzma-nn, primul grup in domeniul constructiilor ;i al lucrirrilor publice, ca ;si din cel de la Karstadt, liderul angrosiqtilor etc. Dresdner Bank gi Conurerzbank controleazL, la rindul lor, nrai mult de un sfen diri'ctpiffitul'ti zece nrari fiiiiiE:',r Reciproc, rnarile grupuri industriale fac, adeseori, parLe din consiliul de supravegltere al blncilor la care sirtt, nu cle. pulint'. ori, prirrcipalii acfionari, chiar dacir participl rareori cu mai -mult de 5 %. Arta stau lucrurile in ceea ce privegte participzuea lui Dairnler-Benz la Deutsche Bank. Ace.stc participari incrucigate duc la crearea unei adevd.ral-e refele de interese, la fonnarea unei cortrurtitcili industrial-Jinanciare trainice gi relativ inchise. Situalie care are ceI pulin trei unndri toate - favorabile,Japonia. pe plat econotrtic, ce pot {1, in nrare nrrisuril, reglsite gi in ln prinrul rind, prin l.o4a lucrurilor, bancherii vor fi cit se poate de preocupali de dczvoltarea pe termen lung a intreprinderilor de care sint legali de rnulti vrerlre ;i pentru multl vreme. Contrar speculatorilor de bursh care cer in fiecare Lrirnestru rezulute superi<-iare cu orice pre1, bdncile gelrnane ntizeazd, pe factorul duratd. Ele igi iau riscuri, adesea dintre cele mai mari, pe tirnten lung pentru suslinerea unor proiecte industriale dinfe cele rnai pretenlioase. SI nu amintim, in acest sens, decit exemplul lui Metallgesellscha[t, care a reugit sa-qi innrulle:rsci1 participlrile in sectorul minier exact in momentul in care criza nrateriilor prime atinsese apogeul. Sau exemplul bancilor elveliene, care au investit sume considerabile in industria nalionall de ceasuri exact atunci cind aceasta pdrea condamnat^d. Cea de-a doua cousecin[ir - stabiliratea principalilor lrclionari collsLituie un factor de securitate Si de garanlie pentru gestionzui. Ceea ce o lace sI joace, in general, un rol favorabil inueprinderii. Caci conducirtorii acesleia nu trdiesc sub ametrinlarera acelei veritabile sabii a lui Diuuocles pe care o reprezinti ofertele publice de achizilionare (OPA). Ei pof prin urmare, sd se dedice in exclusivitate aclnininstriirii intreprinderii, in loc sd fie nevoili sa-gi cheltuiasci energia gi tinrpul - luirrile sub - in interminabile conrbinaliijuridice menile a-i protejir de cottLrol ,,nannriclrle". Acqst lucru reprezinti, firri doar 1i poirte, unul dintre l'actorii principali de conrpetitivitate ai econonriei gemrane. Dar tltt trutlrai ai ei. Ci'ici, aga cum vont avea ocazia si vedertr, in Japonia, capitalisntul conl,inuir sii fie nrarcat de trasaturi feudale" speciflce. Dar, nici aco' , $efii de intreprinderi nu trziriesc c ean.la continui de
t.,

{+

It

(:Al'ITALI.S\{ (lONTRr\ CAPIT.{LIS\I

o re.srrucrur&re irnpusir dirr afiarir. La fel, in Elvelia, deqi cele trei mari [rinci helvetice joacii un rol sensibi.l diferit de cel al bitncilor gennane, capitulul intrcprinderilor cxtc'. lA fiel dc bilre protejtt, circi codul colnercial elvelian pennite acordarea dreptului de vot in tttod cu totul restrictiv. Jirik' dr' Jrls, la rindul lor, di.spurt de un itttreg arsenal antiOPA carc lc asisurii ;cl'ilclr de intrcprindere o securitate conlparabill. Accasui siguranla rclutivii de care se bucurit, in nrodetul renan, gel'ii cl-r intreprinderc nu insearnrri-r laptul ci c'i se pot culca pe-o ureche sltr c:tr l)()t contitc grc5r'li <lc gt'.sl.iunr'l?rr-t tr'iultii clc rt'percrrsipni. Rel)r(./.('ntirt s:lu nu tlc lr:urci..,ttrrclcrri tlrrr" :tl :tclitttt:triltlr irrtlcplin(.llc roltrl (l('contr(llrlr 5i dc crltrLr:.t-1lutr'rc. Vll itvt'lt,:tstlcl, posibilitiltcl su-i sunclioncze itr oricc ruoll'rerlL pc nliuragerii ineficienli gi sa-i protcjezt'. in l't'lul itcestu, irr ttrod indirect, pe rnicii aclionari. irr slir;it, ccu dc-rt trr'irr c()ns('cirrlri a rolului prepondercltt al b:incilor o rcprczirrt:-r c.ristr'n1:r, in RFG, a unei reiele de iltterese incrucigate foarLe strinsii ;i loaflc'srL'Lt de inljltratdin exterior. Ea lace ca econoruia sir tlc'nu dirijatir .,dirijisnr" ii oripileazi, pur;i - cuviutul ruod consensual de un nunrir sinrplu, restrins pe genltarri ci -. sc coordonatt-l irrticcvcntcitzil regultt. Inrpoitanla relalicl.nlosc .'si sr-. dr' pcrstxntc cr' ilor person:tlc r'str.. nu dtr pu[ine ori, dccisivit. Ceel cc lace din Ge.rnrania. ca gi din celelalte [iiri renane,.nigte econornii care, de.gi deschise spre schirnburile conrerciale la scari ntondiali, sint nu mai putin elicient api'irate din punct de vedere llnanciar de investiliile externe dir(.cte. ,\tunci cind o irrtreprirrdere intinrpina greutali, bancile se grdbesc sri glrserrscrl o solulionnre exclusiv gennand a problettrelor. Aqa au stat lucrurile aturrci cind grupul Klockner-Werke s-a aflat inlr-o situalie critica: Deuusche Barrk i-a sirrit in ajutor. lrr rnod asenritnzitor. Nixdorf, llnnii .sprccializatli irr inlonuaticli int-ratir in declin, a lost riscutuplratit dc giguntul electronicii. Sieruerrs, la indicaiia exprasi a bincilor. La l'cl stau lucnrrik';;i irr rnuterie de l'uzionirr:i ;i achizilii (in englezd rner,qcr.s <trttl or'rirrr.riliorts. t\l + A). U;ttr dc ilnlrginat, in contextul unui astl'el de corrLrol barrc:rr, obsurcolele pe care le are de trecut un cump;irirtor striin carc ar dori st larrseze o oferti.publicd de achizilionare. Dc-sisttr. orict'rt:.qula nrc qi ltttutttite exceplii, iar lirinra de invulrrcrabilitlrte a inLrci)rirrcicrilor qcnnalre nu tttai este, in prezetrt, la flel dc intenreirrlu crr irr trccut. itil989. cle exerti:plu, clin lele 3'0CI0'de intrt'printlcri tlirr Iil:G crrrt'.5i-lru scliirtrbrtt stiipirrul,459 nu lbsl cuttrpirtrte de stnlini pc-nl-ru urr trital de aproxintativ 20 nriliarde de fra:ici (dc doui ori rnri nrult decit irr 1988). Iar din itceastit sutnit,63 de ope-

tY4

cnlAlaLT cAptrAlls\,r
raliuni de riscumpdiare au avut loc in benellciul unot cuinpdritori... lritncezi (de trei ori nrai mult decit in 1986). Aceste cifre nu lrebuie, iltsit, si-l ne inducit ilt eroare. Majoriultea acestor niscurnpirruri au Avut ca obiect. intreprindgn*ll.gqeste siru nrijlocii. ln 1989, o sirrguni opr'rafiurre de riscunrfrihie itirceea a finuei''edloniri"iie ciilre conrparria de asigurirri Victoire reprezenta nrai ruult de. jumiitate dirr totalul investiliilor france.ze in RFG. Iar impl:tntirrile lianceze in Cenntrnilr contittuir sii fie de dctud ori rnai pulin nltmeroosc decit irnpl;rntlirile germano in Franla. O dispropo(ie care are toale gansele s[ creascir in
Irr vt>:r

rt.lr Cr'nr):rtr ir.i

irt cscltlti, lttt>dclul rc'.nrrrr c<-lntirruii sii llc, cJin l)unct dc vcctrrc llnatlciar, inchis, dar solid. iar econonria gennanir ir;i afla in el stabilitatea necesarit dezvoltirrii pe tennen lung gi conrpetitivitalii. lnsi, oricit de iniportant ar Il acest ar.u, el este departe de u fi singurul.

Llrt coilsens bine adninistrct

Autorii unui raport adresat, in I986, pregedintelui CEE, care aveil dre.pt obiect ,,RFG, ideirlurile, interesele gi inhibiliile ei" (w. Hager;i M. Noelke, Europe.:rn Research Associates), identilicau, in principal, in societatea gennand. ,,o tendin!^d de evilare a problernelor care ar putea produce sciziuni gi pune sub semnul intrebarii consensul". O tendinl;r identicd gi cel pulin la lel de puternicd poate fi sesizata gi in socielatea.japon-e,21 Este-adevdrat ci aceste doud lnari cantpioane ale ecottomiei rnondiale, ambele invinse in'cel de-al doilelt rirzboi ntondial, au in conrun o aceeaqi congtiinli acuti a propriet v,trInerobititoli. ln artrindou5, dertrocralia politica gi prosperitatea econonrica sint nrult pre{ recente pentru a nu fi gi lragile. De unde necesiurtea perfect. logici a unei discipline sociale cu totul aparte, care constituie, de ultfel, una din tnislturile caracteristice zrle rrrodelului rerutn.
lrttr-zrdevdr, acest nrodel cunoaSte o strucLurir a puterii ;i o orgariizarea a nlanagen-rentului la fel de speciale ca gi cele ale capitalului. lnrpu4irea responsabilirnlilor este, aici, rnai dezvoltatii ca oriunde. Nu este, hregte, vorba de ,,dernocratura" propoueduiti de Claude Bebear, care :r-sociazi la procesul decizional toate pnrple intplicate: aclionari, palroni, cadre, sindicate, O cogestiune pe care, in cennania, o lege, clatind din 1916, o impune tuturor intreprinderilor cu pesre 2 000 de salariali $i ciire se de{ine;te prin tenl enul Mitbestittrnun8, ca re , .stri.cto.rsll.tl, s-Ar

ci, sub forme dinfe cele mai variate, de o adevirat^i cogestittne,

,{Ys

CAPITALIS|U CONTRA CAPITALISM

traduce mai curind prin ,,coresponsabilitate" decit prin ,,cogestiunel'. Aceasti coresponsabilitate existit, pur qi simplu, la loate nivelurile intreprinderii. ln virful acesteia, exisli doud instanie-cheie: directoraraf insirci'9i corrsflf ul de supraveghere, ales de nat cu gestionarea propriu-zisi, adunarea aclionarilor gi avind misiunea si supervizeze acliunile directoratului. Aceste doui organisme sint obligate si colaboreze permanent penru a asigura o conducere arntonioasd a inl-reprinderii. lntre rclioiari r;i corrducirtori existit, prin urmare, un sistem de clrcck'and l)ttlult.t, cc gr,.rrrritc l'icc:irt'i:r tlirrtrt: lliir!,i si-t-St spurrit ctrvitrtttl lIri"r c:r vrcrln:r s:l lxv'11;1 111:vclti ltrett<ltrliltltllt:i. Acestei irtrpir4iri a pul.crilor la virf i se adaugd faimoasa cogestiune -- cu pemonalul. ln - sau core.sponsabilitatc ce urci pina la 1848.Germania, ea este rgdul Ea se exercitl prin inurrei indelungate tradilii, tenriediul cortsiliului de intreprindere, analog comitetelor de intreprindere l'ranceze, insh dispunind de puteri mult:nrai urtinse. Acest orgrul e.ste consultat in privinla tuturor problemelor sociale (pregdtire prof esion:rli-r, concedieri, ore de Iucru, rrrodalitirl,i de platl a salariilor, organizare a nruncii), asupra cirora este obligatoriu sir se ajungi Ia acorduri intre patronat gi consiliile de intreprindere. Salariaiii germani rnai dispun, insd, gi de un alt nrijloc de exprimare gi de ac(iune: consiliul de supraveghere din care fac parte reprezentanli alqsi din rindurile lor. O dat^i cu legea din 1976 releritoare la intreprinderile cu'peste 2000 de salaria[i, numirul acestor reprezentanfi ai salarialilor este egal cu cel al actionarilor, Desigur, pregedintele consiliului de supraveghere este in mod obligatoriu ale.s din rindurile aclionarilor, iar, in caz de balotaj, votul lui este hotdritor. Fapt este, insi, cd reprezentarea gi ponderea salarialilor in unul din organele de decizie ale intreprinderii sint semnificative. ln ahri condilii, dialoguL social este privit ca un i-p"rativ in absenfa ciruia intreprinderile nu ar putea funciiona. Din punct de vedere francez, o astfel de organizare poate pdrea greoaie gi paralizanti. Iar procesul decizional - internrinabil. Sintem silili, insd, si constat^dm cI ea nu prejudiciazd deloc dinamismul intreprinderilor gelrnane. Dinrpotrivi, ea int^dregte sentirnentul de apartenenfi care face din intreprindere o adevdrati. comunitate de interese. Sociologii anrericani nunresc, astizi, acitsti'ionrunirate sau colb'eii*i. l" taLe, stakrholde r mode l, in opozilie cu stocklwlden model: acesta dirr unrri nu cunoagte decit ac[ionarul, delindtorul de acfiuni (stock), n vrenle ce prinrul, din contri, il trateazd pe fiecare participant ca pe un
:

. .,/16

CELALALT CAPITALISIVI

adeviuat partener, delinirtor al unor respolrsabilifili care

il angajeazir

(stake). EIn Japonia, no[iuni incd qi mai specifice gi mai echivoce pentru noi produc acelagi rezultat: este vorba de sentin:entui aproape familial iau feudal de aptrtbfiffitla o comunitAil!; A5if;i, ,,n tennen specific japonez greu de tradus, exprintd dorinia de solidaemae ritate qi de protecfie, nevoia aproape afectivi pe care intreprinderea este chemati sd o satisfacir. La [el, exercitarea conducerii de cltre;sel'ul iemoto in care speint-reprinderii este definitli printr-un cuvint cialiqtii deceleazir. irndnrite conotalii larnilitle. ln opinirt sociologr-rlrri Marcel llolle de Bal, ,,etnae Si iemoto se cotupleteazit ;i se echilibrc'it-

-,

reciproc: este vorba de conjunclia dintre url principiu lerriinin dragostan, sentimentul, emolia, grupul li un principiu nrasculin _- sl,rins unite in edificare;r autoritatea, ierarhia, produclia, individul -, cotidiana a unei organizdri durabile" (Revue frangaise de ge.stion, februarie 1988). Principiile de bazi ce guverneazA viala ?ntreprinderilor japoneze nu reprezinti altceva decit traducerea unor particularit^I1i culturale: Ioc de n-runcd asigurat pe vialir, remunerare in functie de vechime, sindicalisnr de intreprindere, sistem comunitar al rnotivaliei etc. Rezultatul, insd, este acelagi ca in cazul Germaniei: sentinrentul de apartenenp la intreprindere, affcctio societatis, este tot atit de puternic in modelul renan gi in cel japonez pe cit a devenit de slab in rrrodelul
anglo-saxon. Cregterea nesiguranfei conferl un rol tot urai accentuat sentinrentului de incredere gi de apartenent^d. Devine esenfial, pentru o intreprindere, ca toti cei ce o compun sd aplice aceleagi reguli ale jocului gi s[ irnplrt^iqeascl idei gi identitili care sd facd posibile o judecatii comtrnd gi o mobilizare spontand. Irstabilitatea externd favorizeazd stabilitatea internl care, departe de a pune piedici in calea adapuirii gi a schimbirii, poate deveni un factor de competitivitate. ln aceastn p.ivinli, la fel cum Arnerica nti se reduce Ia New York gi nici Nerv York-ul la Wall Street, este important sd subliniem cI ruarile nrultinaiionalc americane nu s-au supus, in gestionarea sociald mai mult decit in aceea financiard, noilor imperative ale termenului scurt care stau la originea evoluliei ,peoamericane" a modelului anglo-saxon. IBM, ATT, General Motors sau McDonald's se leresc cit pot sd facl concesii economiei-cazino, in care oarnenii sint jucali la ruleG. Pentru a-qi constitui gi sluji statele majore multinalionale, ele au fost pur gi simplu obligate sa ntizeze W stabilitate, cointeresue gi chiar ,,coresponsabilitare".

zi

.,1.1

rl

i i

::
CAPITALI.S\l CONTRA CAPITALISIVI ,.:.]

I.-irlelitate Si pregatire profcsionald

traducere a celebrului cuvint german Mil,.Coresporrsabilitatgl" bcstirrttrtt{ng nu constituie un atu de prinr ordin numai pentru intreprirrdcri. Ea se clovede;te. a fi deosebit de favorabiln gi pentru salariali. Circi, ditrtr-urr pullct dc vr'dere suict aritnretic, inainl-e de toate, rellturreririlc sltluritlilor qcnuani siltt printre cele nrai ridicate din Iunre: 33 de rtiurci 1x oni, I'a1a de 25 ilr Statele Unite Si 22 in Franla (conform rltci dc scltirub dirr l98S). in al doilea rind, ele sint gi nrult ntai ortrortcnt'. Dil'crcttlr'lc tlirrLrc sitllrii sirtt rrtult rnai ruici irr Gc-nu:riria cJecit in:rltc 1:rri (rr'z-i l.l. Srrusltl,l-( llertiqc allennrtd, Orban, 1985). Socictutr':l tcrrtrarur cstc, lstlel, ntulI rnai egitlitanj decit societatea antericun:i sau chiar dccit cea lrancezit. Urr l'rrpt rrmi surprittzl-ttor 5i rnai pulin cunoscut: chiar avind in vetlcrc cele tJe rrrli sus, pllrtea'alcctatii salariilor din produsul intern brut (PIB) rt:rnt:ur estr'rnai scrizutir decit in celelalte piri ale CEE (67% in 1988, fu11 de 7l% in lrran[r,72% in lLalia gi 73% in Marea Britanie). Dr';i e.rccdcrrrul conrr'rcirtl :rl RIrG e.xplici, in nrare parte, acest Ienotll('n. ttrr cstt'. lotrrgi. rruri ptrlin rdL'\/i-lrAt cir, chiar olcrind saltrriile cele ttuti nltri din Iiurop:r. ittl-rr-prindcrilc gcnllane reu$esc sli oblinir nutrje dc autollnunlare rrrult nrai nrari dccit in celelalte $ri. Izbutind. in plus, sir evitc conflictele sociale. Cu toate cir sint rnai bine plItili, salarialii germani nruncesc, aga cr.rn anr vi*rzut, un titnp ttrai scurt decit onroloeii Ior arnerictrni gi franct'zi. Cit desprc structurile prole-sionale ;i sisterrrul <!c prontovare prolrrii rrrodelului reruttr. acestea acordir in nrod sisternaLic intiietate calificririi Si,,'cclinlii. Pentru a Avansa pe scara ierarhici, este preferabil sa joci cartca l"ideliuilii ;;i sir-1i anreliorezi continuu nivelul de pregitire profesionalu, ceell ce, evident, nu poate [i decit in avantajul [uturor. Foarte des, in instaniele de conducere ale intreprinderilor gerntane ;;i .jrrponc'Le - se [xll- intilni cadrc care gi-au (icut cnriera in cadrul acelci:qsi llnrre. urcind, pe rind, toate treptele ierarhiei. Conceplia llccitstir cstc diatrrcLnrl opusii valorilor privilegiate pe ca-re le deline, in Stirtclc Urritc. trobilit:rtt':r. vllttri care fac din schinrbarea locului de tttuttcit 5i rr prol'txiuttii un critcriu dc judecatii a dinanrisnrului individurrl qi ll exceltn{ci pcrsorurlc. (Accasul rnobilitate a individului ca s i trolr i nr rr l c.r ce l c nfc i, aceitstii autovelorita rc'prin nonradisnr'a [bs[;'. do altlel, in rtrare vogli in F-ran1a ultinrilor ani. Este ntai pufilr in clipa de ltr\;i, clriar daci continui sir lle ridicuta in slirvi in unele inalte gcoli... c u irrtirz icrca dc riqolrrc !)

{w

CELALALT CAPITALIS\,I

Din punct cle vedeie tnacroeconoriiic, Cogestiunsil'- sau cbresponsabilitatea -- se dovedegte deosebit de beneficii pentru conrpetitivitatea economiei. ln timpul crizei din 1981-1982, parronii ;si sindicatele din Gennania au aj,y,,3p,1r*,=tf..l, la urrele $....I,,Ss,{,,..q:lilllt^u.9re$rcrea salariilor pentru a nu agrava greutilile cu 8lii"'ii,u"C6iriiuntute intr"prinderile, salarialii mergind chiar pini Ia a accepur scirderea cu trei pinir la patru puncte a puterii de cunrpdrare. Rezultatul a fost specraculos: incepind din 1984, econonria gennani reu$ea sii rc'viriii la urr ritrn de cre;tcre., creit din ttou locuri de ruurrcli .yi rcirrtru irr 1-rosrsiir uilor po(iurri insettrn;tte ate pielei. ln nrod asc'rnrinator, clul;a nrarr'ir grevi-t din 1984, inLirzierile au putut l'i rccuperate gralic unei nrobilizari generale qi concertale a tuturor salariatilor. Chiar din lgl5, intediat duper primul qoc petrolier, intreprinderile japorreze reugiserir sa oblilrir, din partezr angaj:r{ilor Ior, sacrilicii incit ;i nlti nrari. cogestiunea, daci este utilizaG cum trebuie, este, prin unnare, o anlld economicir de tentut. Un ultim exernplu - daci nr:ri cste nevoie _. pentru a denronstra cd ea poate deveni hotiiritoare in cotnpetilia internaliolralir: qste vorba de pregdtirea prctfesictrnlri.Int portanla itcesteiit este ltirtecunoscutit. Adevhrittl bogalie a unei intrcprincleri rrtr cr colrsli[uie nici capitalul nici irnobilele de carc acL.:rsta dispurrc, ci "si caltlicarea gi priceperea salarialilor ei. Or, gi irr lrcest dorrreniu, nrodelul retian se bucurd de un rtvans considerabil. Circi, la rirrdul lui, sisl.r.mul de preghtire profesiotral:'i se bazeazir pe o coopcrare I'oarre strirrsir intre inLreprinderi qi salariali. Considemtii, de nmi rrrulli arri, in Certttztnia, drept o prioritatc tralion:rlii, pregirtirea prolesionalli 6rnte;te de la trei principii esenfiale. 1. Ea se itdreseazz"l ullui rtunrdr cit mai ntet'c de sllltrilii. r\stlcl. irr Gentrattiit, nutttai 20% din persorralul activ dr.clanr cir nu [rosr-'di rrici o diplonri, fala de 4l % inFranla. ln al doilea rind,.,, pe prirnul plan ucenicia, care este se.nsibil nrai dezvoltatli irr RFG ^q,,ri in Fritnla. decir ft'r Gernrattia, ea cuptiirde.50% din tinerii caic, llt;ai.sprr'zecc ani, tcrmind ciclul de invdlanrint obligatoriu, flalh de nurnai i+% it Franla 5i in Marea Britanie. Untrarea: rtrai pufin delTo din tinerii de gaisprezece ttni sint gortreri sau ocupii un loc de nruncd ce nu necesita o picgatire cotttpletttenLitrit, itt vret^tie ce procentul resprctiv este cle 19% in Frlrrrllr gi de 44% in Anglia. ln fine, l'ilierele profesionale de tipul BEp sau CAP din Franla, sint qi ele privilegiare. Ele cuprind 5j% din angajali in Cermania, fali de 25% in Fran!.r. 2. Sisterrlul de invalalninl german aste, in gerrcr.al, nmi egaIitar decit cel lttnericarr (vezi capitolul 2) gi chi:rr decit cel f'rirncez. D:rc1 elitele

,(fi

::*i
CAPITALI.SIVI CONTRA CAPITALISI\'I

"...1
i
,

i':,iri

americane (gi cele franceze) sint, de multe ori mai bine pregdtite deci! elitele germalte, nu acelagi lucru s-ar puLea spune gi despre nivplurile interrnediare. Prinrele care recunosc acest lucru sint sirrdicatele ggfmane. Astfet, principalul sindicat genuan, Deutscher Gewerkschafts-lUnd (DCB) constatl cI, din 100 de persoane, l5 dintre ccle tuai cafi!'ic1"t9 iint mai calificate in Franla decit in Gernlania, insi restul sint mul! mai calificate in Gennania. Deci tocntai pe pregdtirea nivelurilor in; termediarc igi interneiazl Gennania dinamismul industrial gi colripetirir.it:rtc.l. (Vczi mportul prez.entat in 1i990'la M!nisterul Indusfriei de cltrc Al:rirr IJuc:rillc qi l3cr<llcl Costa dc [Jeaurqgard). ln prile'apglos:txone.. c:r ;i in l:ranlrt, pre.giitirel profcsionalit nu funclioneaai cunr'trebuic clc'cit ca sport cle elita. ln prile renAne, ea este un sport de masa. 3. Pregitirea profesionali esLe ftnanlatd ntasiv de cdtre intreprindcri Si prin subvenlii federale. ln privinla conliputului, ea pune accentul pe lonuarea unor comporlanrente: precizie, punctualitate, tiabilitate. c^ Ilr Germania, ucenicia e.ste o ddevhrat[ filferi de promovire, reprezentind calqr cea nrai fireasci de reugita profe"sionall. La sfirqitul uceniciei, g ucerrici din lO dobindesc diplome, ial 15% dinLre acegtia igi coritinui preglitirea. ln general vorbind, in Gennania, prolesionaiismul cste, cu sigurartlit, tnai bine apreciat decit irr Franpr. ,,De regull", putem citi intr-un studiu recent despre RFG, ,,nirneni nu poate deveni cadru de conducere decit dupi virsta de patruzeci de ani gi numai pe criteriul performzurlelor dovedite, nu al diplomelor. De altfel, legdturile dintre intreprinderi qi universit-Ifi sint deosebit de strinse. Marii gefi de intreprinderi 1in, aproape toli, cursuri" (Michel Godet, I?uturibles, aprilie 1989). Deja, pregdtirea profesionala gi raporturile ei de Fidelitate fla;i de intreprindere constituie unul dintre principalele cirnpuri de luptd dintre cele doui rnodele de capitalisnr. ln aceasta lupta sint angajate toate inueprinderile gi sint interesali tofi salarialii. Problema poate fi rezu-

nrati in felul urnrltor: ln nrodelul anglo-saxon, pentru a rnlri competitivitatea unei intrcprindcri se unn:'rregte tnirirea conrpetitivitilii l-reclruia dinl"re angajnli in pitrle. Pritt unturrLr, toI tinrpul i;i pretutindeni trebuie recrutaIi cci lttlti llutti ;i, petltnr it sc evitrr plecaretr lor, acegtiir trctruie pliitili, ilt fiecare ntonrent, la valoarea lor de pia1i, Sirlariul devine astflel individual qi precar, ca gi locul de niunca irisu$]-:'
Conceplia renano-nipona considerd cd nu acesta este esenlialul. lnucprirrderea nu are dreptul si-qi trateze angaja[ii ca pe un sinrplu l'lctor de prtxluclie, pc citre il poal,e currrpiira:;i vinde pe pitr[ii aselue-

/,Io;

CELALALT CAPITALISM nea unei rnaterii prime. Ei de a oferi siguranli, fidelitare gi pregitire profesionall, care, evident" costil scump. Prin unnare, in loc s[-l pliteascl pe liecare in parte la valoare.ir lui momentani de pialllr,jglggpJinderea trebuig qh 4sig-gre carierele, si ornogenizeze curbele'dbt''$jifiir-i2ur" .,si sii euitb-'iiviilitalilcl tlistrucltivc.

ii revine, din contre, o anuuriti obligalie

Orclo-liberalisnuill
Corrvingerile liberale ;i neincrederea fala de stat sirrt, lArir indoialir, Lol atit, dacl nu clriar nuri putenric inrirdricinate in RFG decit in SUA. Dirijismul economic esLe perceput in nrod olicial ca ulr apana.j isloric al regilnurilor autoritare qi in primul rind al nazismului. Ceea cc a l?rcut ca, inci din 1948, o cJatir cu relonua nronetlrir iirtrcprirrsir cu Ludwig Erhard, RFG sit condamne in modul cel nrai rirspicat cu putinlA sistenrul de econonrie dirijath gi sd adopte o varianti proprie a econoirriei liberale capitaliste: Sozialntarknvirtsclnft (econornia sociald de piala). AceasLa reprezinti temelia credo-ului sau a l{e[tansclnttung-ului gcolii de la Freiburg. Confonn acestei qcoli, econonriir sociirlir de piali se caractenzeazd, prin doul principii de bazd: _-- dinarrrismul econonriei trebuie sd se sprijine pe piapl, careia trebuie sit i se asigure o cit mai nlare liberhte de funclionare, in principal'il ceea ce privegte prelurile gi salzuiile; -- rnecanismele piefei nu pot, insd, sd detemrine singure ansaltlblul vielii sociale. Ele trebuie si fie echilibrate, contrabalansate de un imperativ social postulitt a priori, al cdrui garant trebuie sa fie stalul. Prin unnare, statul german se definegte ca stat social. Sozialttarktwtrtscltcy' constituie un ansamblu eterogen: Statc (Beveridge) vede in Sorial-.Sraar apii- curenlul Welftre gi al liberei negocieri intre partenerii sociali; rirtoml protecfiei sociale curentul social-democrar (provenit Republica de l:t - este fondatorul participarii salarialilor dinviapr intreprinderiiWcinrar) gi a la instituliei. Pe aceaslA bazd,legislalia privitoare la cogestiune (Mitbestintnwng) s-a dezvoltat flrd intrerupere in primii zece ani ai reconstrucliei gennane gi contirruir s;i faci gi asu:rzi obiectrrl urror polernici zrprinse irr RFC, ConsLitulia din 1949 - gi acestn reprezinul, firrii indoiala, ele.lnentul cel niai original a lTtcut din gestiunea nroneLari un pilon de

l. (lcle cc trrmcaz.i tqislr,

?n csenlii, rrn

slutlitr al luiJerctrnc Vrgnon. cJnria ii adire pc

accastrl crrlt: cclc rtrai calrl'c mrrllrrrniri.

,14''l

t
(]APITALIS\'I CONTRA CAPITALIS}1

sine stititor al st:rltilitatii (un alt cuvirrt penLru desetunarea politicii anticrizi). Statutul pe care il are, in prezent, Bundesbank, chiar daci nu este nernijlocit constitulional, este unul dintre exemplele cele tuai
edillcatoare. iturolronria bancii centrale este legati direct de intreaga arhitecturi a bancilor comercialc'., detenninindu-le pe acestea sir joace un rol de prim ordin in l'inanlarea intreprinderilor: politica genniurl de stabilirate nu ar rcuqi sir lie atit de eficacc dacir burrcile conre.rciale nu ar l'i irrtr-o rnri.suni :rtit de lltnre. arrgajate in lirranlilrea pe tentre.n lung it ind trstr ir'i; irrtervenlionisrnul statului gi dirijisrnul sint condanrnabile nurnai in nrdsura irr carc pot provoca distorsiuni ale cotrcurenlei. Ideea centralir o constituie, de altfel, locnrai egaliurtea concliliilor cle concu-

rcrr

ti.

De rnai bine de tre.izeci dc' arti, dc cind studiez econotuiit gennanii ;ii lucrez cu tcnnitrr,ii, rru irrct'tcz si"r n'ri-r rnir de dillculurtc{r pe cilre Itce$tiil o irttinrpinir itr l-i lacc pe striiini sir irrlc-leag:"r cl-r sistenrul lor ecortotuic esl.e cu adevlhrat unul liberal. Fireqte, ninreni nu cotrtesL"t ct't, de o jumi-rurte de secol, econornia genuanai se bazeazir pe libertatea schinburilor conrerciaIe. Singura criticir irrtemeiat-d prireqte chestiunile legate de tronrxrlizare. Circi, de nrai bine de un secol, industria gertttatiir a elaborat alunrite nonlte profesionale de care se sirnte cu atit rnai aurgatlr cu cit, pe de o parte, aceste nonlte sint, de regull, foarte exigerrte in prir,inln calitafii, $i, pe de alui parte, sint admise de inlportatorii de produse gemtane, adicir de o clienteli ruondiali. Cu excepli:r acestui din unnir punct, doctrina economiei sociale de piallr considerih cir statul uu are dreptu[sd intervinir in viala econonricii gi sociala decit dirr doua nrotive, care, insl, pur gi simplu il obligd sa
inte

n'inl.

I)rittrul il corrstituir: cgirlizllrcir corr(liliilrir clc'. corrcrrrcrrlir. De:rici, itrtporutnla deiinuLi de Bundeskitrtell:rnrt", cilre vegheazi"r la eviLarera unor irrlelegeri irrtre finne gi a abuzurilor de pozilie domfuranta. Pe de altir parte, pentru ca egalitrrtea ;arselor in cadrul concurenfei sd fie asigurata, trebuic cu irrtrcprinderile nrici .,si ruijlocii st fie sprijinite inrpotrivil e\ccsuiui de putere al inLreprinderilor nrari, de unde condilii dc crediurrc gi de llscalit-ate avantryoase (iCbeagi concepi'ie,"poate Ii rcqilsitl-r, cu oirrccare:rproxirrra!ie, gi in SLatcle unite, cu al lor Srnall
Ofle rul

lrctlcrllrl (lurrclurilor. - N.T

/'fI

CELALALT CAFITALISM

od as emen e-tot, pentF-u. gsjg u rg{gp 1tnor condifii egale de concurenli intre diferitele zone ale ]itrii, este necesarit o politicir de amenajare a teritoriului care sI se preocupe inairrte de toate de dezvoltarea infrastructurilor in regiunile mai pufin favorizate; experienla gennanflli;esm]:iil::,-aceasti privffi,;g;e.1teryrpl-i,',,I1] sfirqit, atunci cind alte aloci, sub paravanul bugetului nrilitar, londuri pentrLr cercetare ditr surse publice, aste firesc ca gi RFG sh procedeze la [el. Cel de-al doilea motiv care poaLe justilica irttcrrvetrfia statului arc curacter social. De unde subvenliile - incu titlu strict conjunctural acordate gantierelor navale qi minelor, scopul ,,untanizirii" ritrnului de adap[rre; accastA este, de altfel, filozofia care s-a impus, cu deose.bit succes, in cadrul CECO (Comunitatea Europearrd a Cirbunelui gi O1elului), inslrcinatii cu recollversiunea celei rnai mari prirti a activitalilor europene in dorueniul rriinier gi siderurgic. Pe de alG parte, structural, doctrina gennani unnlregte ca repre'Lenlanlii tnuncitorilor sd poati juca utr rol activ in primul rind in gestionarea sociall a intreprinderilor gi chiztr, afu curn vom vedea, in gestionarea lor economica gi linanciard. A<Jerarea din ce in ce mai mare a Gernraniei la politica agric-olir cornunl (PAC) a CEE reprezintd, intr-o oarecare miiurd, o siitezl a acestor diferite motive de interventie: egalitate in privinla condiliilor de cotrcurenfi, preocupue pentru evoluliile sociale gi amenalarea teritoriului. ln plus, in vrernea din unud, agricultura gernrani a inceput sd joace un rol din ce in ce mai insemna! gralie, in prinruI rind, subvenfiilor pe care ea le prirnegte din partea Bruxelles-ului in scopul ameIiorf ii ntediului inconjurltor gi protejirii peisrijelor rurale. ln sfirgit, aga cunl am vazut, este limpede ci, irr ceea ce ltrive;re acliorrariatul intteprinderilor, Germania rdnriue o lard cu puternice tendinle protec(ionistc.
B usi n m
.

ess A dm in i stratiott).

ln

llri

Iata, foarte pe scilrt, ccea ce nqrninr, uneori, ,,ordo-liberalism". Actst liberalistn, clrrllir cunr s-il viizrrt, rru irnpie-cliclr in nici tnr c:r,z statul sii-gi indeplineascl lunclia care ii revine. De accea, pirtca chcltuiolilor
publice din produsul intern brut (47-48%) este, paradoxal, aproape la fel de ridicati ca in Franfa (5I%) gi net superioari aceleia din Japonia (33%), ln Gernrania, ca gi in Franla, traniferurile publice cdrre intreprinderi reprezint^i aproximatl 2% din PIB. Este adevirat cd, in RFG ce surt federal --, - obliga si caute puterile publice sint foarte descentralizaLe, ceea ci le dialogui- gi consensul. S-a putut, chiar, afirma ,,liberalisnrul lederal servegte diept paravan penlru intervenlionismul landLrrilol". Ceea ce nu este inl-ru Lotul adevdrat.

,lr3

CAPITALISM CONTRA CAPITALISM

il il ii

Ceea ce este, in -sChirnb, perfect adevlrat este faptul ci, la fel ca in Elvetia cantoanelot, puterea centrali 4ertv-I, in Germania, dp lq lan; duri, gi ci oragele deJiq o veche traditie de lndependenfI, cqea ce le conferd puteri sporiie.' Competenfelerfiecdrui nivel in parte s!1t biue stabilite, dupa gum o dgvedegte in specia!lepartizarca mijloacglor bugetare. Astfel, bugetul statului estg d9- ?8Q ririliarde de merCi; f.lu dt cele270 miliarde de mircf pentm landuri girde cele 180 de miliardg, pentru municipalidti. ,stutut se ingrrJelie de serviciile aamin-ibtiative generale, de subvenlionarea fugetelol sociale gi de apdrare. t-a*n{uri!q ifspund de educalie Si de se.curititea p.rhliqla:Piimririile finanfe,azn

torulsocial,infraslructurilespcirriv'e:9icu!tura!eetc.r

lji,

AceastE repartizare a atribuliilor obligi fa'e concertare peunanelti gi la o redistribuire a mijloacelor finan'ciare- Resursele landqfilor sini supuse, de altfel, unei operafiuni de egalizare cg urmdregte ca plci ggrg! dintre ele sd nu poati dispune de un venit pe cap de locuitor intq{or cu 5% mediei generale. Nqmai 5^Vpl h werne ce, intre regiuhile eeze, decalajul este de 20-3OVo! ln'statele Unite, decalajul intre statul ,,cel mai bogat" gi statul ,,cel mai sdra'c" este de 50%. Acesta este incd un invl;funint al experientei gernrane pe care mi-a fost intotdeauna greu se-i fac sd fie inlelestin Franla. t"tiioritatea lrancezilor continud si fie convingi cd, dat nind cd Franla este un stat centraliza\ in care rolul colectivit^Ililor locale continud, in pofida legii de descentralizarc Defferre, sd fie neinsemna!" ea ar fi pra celei mai mari egalitali in ceea ce privegte repartizarea bogiliilor, atit pe plan geografic, cit gi social. Cind, in realitate, totul demonstreazd contrariul. $i, in primul fud, formidabilul exemplu de solidaritate sociald gi de politicd activl de arnenajare a teritoriului pe care il oferd Gerrnania. ln sfirgit, in Germania se obignuiegte sd se proced eze la o planificare concertati in scopul coordonirii actiunilor diferitelor colectivitifi publice. Aceasta se exerciti prin intemrediul unor conlracte incheiate in vederea unui proiect comun. Toate accste exernple nu sint amintite aici decit pentru a demonstra cit sint de familiare administra;iilor gi oamenilor politici de dincolo de Rin mecanismele consensului. Aceste metode sint aplicate in toate sau in aproape toate domeniile. ln domeniul salarial, de exemplu, guvernul federal nu intervine in mod direct, ci ii determinn pe diferifii purteqsfi qp*ig[ sd respecte AnU{qlF, nornle sa nu perturbe rnacroechilibrele economice gi monetare. In materie de sdnitate, apoi, cancelarul Helrnut Schmidt a reupit sd determine patronatul, sindicatele qi casele de asigurS.ri sd accepte o scd-

{t*

;i

/s1

CELALALT CAPITALISM

dere.a cheltuielilor pentru sInltate. Sintem insi, departe de situalia Franfei, unde sectorul public a jucat mult^d vreme un rol hotdriror in evolufia salariilor.
:a ':: : r 'ii:r '

Sindicate putenice Si responsabile

lnsd aceastl concertare porrnanentir gi acest consens-nrodel ar fi de neimaginat Erd prezenfa activd a unor sindicate putenrice, reprezent:rl.ivc ;i responsabile. Iar .sindicatele gernrane sint. ln vreme ce aproape pL\te tot in [3uropa asistr-un la un dczin[eres crc'.scind lalir de ()rganizaliile sindicale, sindicatele gennane, dupd ugorul recul inregistrat la inceputul anjlor '80, vdd cresctndu-le din nou nutndrul de membri. Rata de sindicalizare a populafiei active una dintre cele mai ridicate -anii '60, adici aproape 427o, din lunre atins, nivelul din - a 0% in din nou,Sindicatele de pe celdlalt mal al Rinului fald de abia I Franla. insumeazd, astfel, peste 9 rnilioane de salariati, dintre care 7,7 lnilioane nurnai in Deutscher Gewerkschaftsbund (DGB). Iar puterea lor financiard este pe misura reprezentativitnlii lor, cu atit mai mult cu cit cotizaliile sint relativ ridicate (2% dirent din salariu). Ea permite sindicatelor gerrnane sd dispunl de mijloace de acliune invidiate de omoloagele lor din intreaga lurne: peste 3 000 de reprezentanli permanenli in serviciile federale, un patrirnoniu care continul sI {le considerabil (in pofida dificultaflor intimpirnte de corrpania lor de asiguriri, Volksiirsorge), o bancd proprie BFG - insd, ele dispun de fonduri delor socieLate - ti, mai ales, propria grevi ce le inrobiliari. lnainte de toate, permit, la nevoie, sd asigure sindicaliqtilor aflafi in greva sau celor concediafi pina la 60% din salariu. Un irstrument foarre ehcient de descurajare a patronatului ! Sindicatele germane au reutit, in acelagi timp, sa elaboreze proceduri de seleclare gi de pregltire a alegilor lor in instanlele reprezentative. Ele dispun de centre de cercetiiri economice gi sociale ce le ilau posibilitatea sd urmdreascd tendintele pe care le nranifesta actualitatea. Nivelul de pregdtire a cadrelor sindicale permanente es-te, prin urrnare, deosebit de ridicat. lnf'adevIr, acestea sint in mlsuri sd avanseze, in cadrul negocierilor, scenarii pe termen mediu coerente gi argumenlate. Fdra a rnai pune Ia socoteala gi un alt mijloc de intervenfie gi presiune pe cilre elc il au la dispozilie: prezenfa, prin internre<liul unor reprezenl^anfi alegi din rindurile lor, in parlanrentul federal. Mai mulli deputafi irnporlanli provin, intr-adevir, din nrediul sindical: se apreciazl

/45

"{ ffi (:APITALIS\4 (]ONTRA CAPITALI.SI\4 cd aproxinrativ 40% din totalul deputalilor uniunilor cre$tin-denrocrate UCD/UCS sint rnetnbri ai unui sirrdicat. Aceastd intrepitrundere intre lurrtr'l sirr<licirlri yi lurtteu 1>oliticir cstc, l?trir irrcloialir, tlcost'lliI dc propice consensului gi solulionlrii suple a dosarelor.
ffi H
'lir rli
.lil

.iL,l

ra 4l

*
'ti
I

ii
ir

Nu de puline ori, itrsi, aceastii putere considerabill este pusir in slujba colectivitirlii (a se vedea Berolcl Costa de Beauregard gi Alain Bucaille, op. cit.). Altlel spus, silrclicatele gennane sint rnAi ,,responsabile" din punct de vedere econornic decit onroloagele lor din alte -..o 1iiri. Trrrpre urti cu patron:rtul, e le adrninislrei.lzi-r, in rr]are parte, si.sternul dc pregltirr' prolesionalir; lxrrticipa ln cJczbtterilcr privitoure la pregirtircit cotttinul-r 5i ltr corr[irrutul acestei pregirtiri; se ocultir gi de centrcrle de calillcare a gonrerilor, contribuind, astl'el, la reintegrarea socialir a " 150 000 de persoane irt fiecare an. $i, in plus, poziliile lor sint,, dupa cullr se qtie, cel mai adesea pon-

derate gi rczonabile. Itnpc'ral.ivele econonrice nu sint date uitirii. Iar o atitudine [avorabilr-l corrs('rrsului este, irrainte de. toate, o atitudine prodtrctivri, d:rt liirtd cl-t, irfu cun'r:un vr-rzut, saluriilc sint ridical"c. Aceastl l)reocuptrc consLttttii :r sindicatelor genllilnc de a nu pune in pericol rtracroechilibrele - r;i de a nu lavoriza infla1ia, atit de tenrutl in Ger* este evidengiatir de doud caracteristici ale dialogului social ttrania de pe nralul celllalt al Rinului. i. Procesul de rtegociere esLe regulat. El vizeazii perioade de treipatru alri. Ultilttul lnare val de negocieri salariale a avut loc in 1986I 987 2. Pe durata acordului incheiat in urnra unor astlel de negocieri, sindicatele se angajcazit sa nu-l coriteste in nrod conllictual. A,sa se explicii l:rptul ca ttutnltrul de zile de lucru pierdute pe ntoLiv de grevir este tttai sciizut in Gennania decit ilt Loate celelalte giri industrializate (28 000 in 1988, lala de 568 000 in Franla, | 920 000 in Marea Britrrrric, 5 644 0C)0 irr Itlrlia.;i 122l-5 000 irr Statele Unitc). Alttturi de itcesl-c sirrdicate putcnrice;;i care nrizeazir pe cartea consettsului gi a cogestiurtii, se cuvine si"r renrarcam gi extraordinara vitalitatc a sistenrului a.sociativ uernran. De exentplu, asocialiile de cercetaltori grul;crtzit ilpro\inratir, 80 000 dc oaniclri de. ltiin[n din intreaga Centtattic. Elc se ocupir cu clifuzirrea inlornraliilor qtiinli[-ice, se irrgrijesc de cariera gi de condiliile de lucru,ale-nrombrilor lor gi alcituiesc; in [elul itcesta, o veritabilir adnrinistralie infonnal.i, supli gi ugoari, in donre niul cercetirii ;tiirr1ifice. ln ceea ce priveqte asocia[iile de protec[ie a rrrediului inconjLrrator per]tru a lua all exerupl, accstea

-,

/ru

CELALALT CAPITALISN,I

gi-au denronstrat. in inai'inulie rinduri putei0a qi'leriozitalea rn prelltirea diferitelor dosare. Privitir in ansattrblul ei, tuigcarea asociativi, citre grupeazi gi mobilizutza lorfele active ale societirlii civile, joaci! utt rol-clteie irt funclioiin od e l u l u i teit#i*giirrlSirsr:t rt, i e' uri releu n Area, p e te ri to ri r r t'g'fifi#Tti' institulional gi un I.rc cic cxprinrare a cetirfenilor. lrrsir toate ilcustc institulii, politice sau asociative., t'ru ar l'i ninric dacri nu gi-ur inl-crnciir irc{iuue.a pc o eticit colectivii cu totul apartc.

Valori tmprirtdsile
'i'iiiile pe care ;un convenit sd le includertt, aici, in niodelul reniut
au, in stirgit -- dar inainte cle toate -, in conlun utr imunrit trr.urtiu de valori. Sa le enunreri.tn pe cele niai inrporlante. l. Este vorba, in piirnul rind, de nitste societlli relativ egalitare. ierarhia veniturilor gi evantaiul salariilor sint rnult mai pulin intinse decit in lirile anglo-saxone. In plus, sistenrul fiscal este nrult ttrai net redistributiv. Nu doiu liscalitatea direcui prevaleaza asupra fiscalitalii inclirecte, dar gi l-rim;ele superioare nraxinre ale inrpozitului pe venituri sint nrai ridicate decit in Marea Britanie (40%) gi in Surtele Unite (337o). La aceasta se adaugir o impozitare a capit^alului accepl"atit de ci-rtre opinia publici:i. 2. Interesul colectiv lrece, de obicei, inaintea intereselor individuale (in acceplia restrinsd a termenului). ln nrodelul renan, conrurtitatea di:-r ciire individul ,face parte deline o inrportanpi deosebita: intreprinderea, oragul, asociaiia, sindicatul reprezilrtii tot atiteit sLructuri protectoare ;i stabilizatoare. Prinratul acordat interesului general este ilustrat de rrenunriuate exenrple; dinl-re care urlele pot rrvea darul si*t lle surprincla. Astfel, iri tr-rortrelttul reunil-icarii Genrruniei, pul.ernicul sindicat IC Metall a renurrlat din proprie iniliativir la revendicarea sirptruninii de lrrcrtr cle nutrtai 35 de ore, De;;i a;tepta de trc'i :rrti e.rpir:lrea itcorclului cu patrotiatul peqruu a putel negocia. Prr;;edintcle lui tG Vlctrrll a declitral- cd tnembrii acestui sindicat sint de pirrere ci rleJtdsirca problemalor legatc de reuni/icare c.stc prioritard. Accastir irrtiie.tal"e acordltir ir.spectului ,,colcctiv" nu vre:r sir insenrne ci-l lirile din modelul renrrn rrr fi adepte ale colectivisltrului sau ale econotniei cetrtralizate. Dinrpolriva. Principiile liberalisnrului gi ale ecortonriei de piafir sint inscrise in Constitulia RFG. Libera concurent4 e.ste, dupd crlnl aln vi-rzut, apirata de Ollciul Federal al Cartelurilor Bundeskartelantl care a irulut, de pildli, si irrterzicir Lrnci irrtreprirr-

-,

14f

/ t)'/

CAPITALISM CONTRA CAPITALISM

deri genirane despdgubifpa unui concuren! striin pe motiv cd libera concurenla nu ar mai pule3 fi, astfel, asigurati. Greu de inraginat o
astfel de interdiclie 'iir Fr-lida, unde fiecarg desplgubire a qnei intreprinderi strdine este sa'lutelF cu surlE qi Firrhi!9.De asemenea, in !.FG, blvelia, Japonia gi O[anda pu exisi4 o planjficare de tip francez; ipdi; cativi. ln nrodelul renan, statul nu se sgbslituie niciodatl pfelei. Cel

lnultocorecteazIsatio'orienteazd.Nin1iqnraimult.
cum inqaglldenumirea ei in Gern;4ni4 o lnsh, cu toate acestga, indici, econonria aceastalde piala .:.f.r'uila',,social:'r". Ce:inseitltnd :tcest lucru? Cir irrstitulii!c' .soci1!e silt, prilr'tradilit', putcrl!c-e,. $!, t.ru de ieri, de azi. Asigurdrile sociirle au lost inventate de Bisirtarck, irt 1881. Asigurarea de boali nu cere decit o papticipare modestl di1 par. tea beneficiarilor: in jur de lOYo,la;6 de ap-roape 20% in Franla Si'35Va in Sutele Unite. [a rindul 1or,'pensiile sint ge-neroase, cici sg spr1jin5, in buni parte, pe economii individuale id.ninistrate de intreprindbri.: ln sfirgit, Acerst:-1 reechilibrare socialir ce caracterizeazi capitalismul renan igi gasegte o expresie gi la nivel politic. Contrar a ceea ce se pe.trece de cealalti pafle a Atlanticului, in lirile renane se poate constata o participare activa gi masivh a cetilenilor la viafa publicl. Nivelul absenteismului la alegeri se menfine relativ scdzut. Partidele sint puternice gi bine structurate. lgi pot per.mite, prin urmare, sd asigure aderenlilor gi aleqilor lor o pregltire de calitate, h cadrul unor organisme de presLigiu precum fundalia Hebert, pgntru PSD, gi Funda[ia Adenauer, pentru UCD. De altfel, legea ii obligd pe oamenii politici sd participe activ la viala instituliilor: penl.ru absentarea de la lucrdrile parlamentului sint prevdzute amenzi; votul parlamentarilor este nominal; cumulul de mandate este limitat cu stricteie la doud. Modelul renan este, prin urmare, original. El incarneazd o sintezi izbutitd intre capitalism gi social-denrocralie. Intpresia de echilibru pe care el o transmite este, a priori seducdtoare. Dar nici ellcacitatea lui nu este nrai pulin ln mod cu totul bizar, toate aceste reatitili sint pufin cunoscute. Poate pentru ci popoarele fericite nu au istorie. Fericirea nu este o
.fl{cces.t .t/or.)'.
'aga

,(r,!

SUPEruORITATEA ECONOMICA A MODELULU RENAN

Pentru a aprecia cum se cuvine situafile cele tnai ciudate, qste rtecesar un efort. de rnemorie. Sd ne amintim, prin urrnare, in ce consta echilibrul lumii imediat dupd cel de-al doilea rdzboi mondial. Statele Unite triumfau in mod absolut, iar arma atomicd tocmai le consfinlise dominalia asupra intregii planete. - in chip dramatic - de faptul cd rlzboiul nu se dusese Supraputere rnilitard, ivantajaL[ pe teritoriul ei, Arnerica era, in acelaqi thp, 9i o formidabila supraputere economici: in acel nroment, in loc sd-gi reduci impozitele, ea gi-a deblocat excedentele bugetare pentru a veni, prin intermediut Planului Marshall, in ajutorul Europei devastate. Pe atunci, URSS nu era, inci, in sLare ala cum s-a putut vedea in timpul crizei de la Berlin - sd se mi.soare cu ea. Cultura invingitorului of lrf, - acel American wayOmaha p. care pdreau a-l incarna efectiv sotdalii debarcali pe plaja fascina intreaga lume. Inclusiv pe fogtii ei adversari. $i pentru vrerne indelungaG. In ceea ce privegte cele doud principale ,,puteri ale Axei" -'Germania gi Japonia .r se cunoa;te preful teribil pe care ele au trebuit sd-l pliteascd pentru faptul de a fi fost infrinte. Pimint pirjolit, ora;e in ruind, industrii distruse qi nagiuni profund lraumatizate de tragica aventurl in care le anlrenaserd conducltorii lor. Enorrnele gi lugubrele intinderi de pietre arse,care deveniserr oragele Dresda qi Nagasaki, Berlin gi Hiroshinra atriiguru, prin ele itrsele, nterrlia asupril nenr:-rsuratei gravithli a dezastrului.

Victoria invinsilor
Mai pufin de jumatate de secol mai tirziu. .. La l9 octombrie i987, un crah bursier zguduie, pe nea$teptate, piefele flnanciare. La Nerv York, Wall street-ul este cuprins de amefeali. Penlru a evita un deznodiunint catmlro[al, guvemul american decide sa injecteze lichidirili

i,r3

CAPITALISM CONTRA CAPITALIS\{

irr circuirul l'inanciar. Cu alte cuvinLe, via Rezerva Federali, el deschide la maxi.ruunt robinetul cu dolari. Dar se gtie, oare, cd pentru aceasta Rezerva Federalh a trebuit, mai intii, sd se consulte qi chiar sd cearl pennisiunea qi sa aibi acordul... Bincii Japoniei gi al Bincii Federale Gerrnane? Fantasticd rhstumare a raporturilor de lo{e: invinqii de ieri

igi inrpun

Ceva rnai tirz,iu, gi in acela;i tnod, Ccnrtania Federalii vit itttpune lutttii, lIrI pic de violenti, reunificarea, 'rlscuntpiirind", pur gi sintplu, Gerrrurrri:r dc I1st,:r.jrrnsii in sittr:rIic tlc lalirrrt'irt. rSi, trltodtrt:i, vA rlovedi c:-r cstc cirp:rllillr si strllortc sitrtrrrii itrtrcitqrt povrtni ccotttlttticir rt ltct'strti act. La slirgitul lui 1989, Borur-ul rlu cere nici ajutor, rrici sprijin. Dinrpotrivi: gennanii sernneazd, in acelagi monrent, cu }vfoscova acorduri de ajutor econonric ce echivaleazd, practic, cu finanlarea, de citre Gerrnania, a... repatrierii eqalonate a diviziilor Armatei RoEii stafionate in fosta RDC (inclusiv conslrtrirc:r ulterioarir dc cazi-rnni pe teritoriul sovictic!). Pc scurt, ultraboguta Ccrruunic csLc dcja capabilir sir-qi rirscutrrpcie propria indepcndeniir. Platind cruh! Astfel, cele doui loste invinse, noile veniLe ale capitalisnrului renzur au devenit" irr nni pulirt cle doud generolii, cei doi giganti economici ai lunrii care concureazi direct vechea hegemonie anrericand. Firegte, reugita fieclreia in parl.e are propriile ei raliuni. Altlel spus, existl o specificitate a ecorronriei japorreze gi o specificitate a economiei gernrane, difcrite una de alue gi neputind fi reduse la o schemi unici. Dar nu dil-erenlele sint cele rnai inrportante. Exista suficierrt de nrulte trIsirturi corlrune acest-or douir capiurlisnre Lriunrfltoare pe.ntru a se putea fonriulir ipoteza superioriuilii de anszunblu a unui ntodel. A unei superioritili sau, a$a cunr vom vedea, a rnai multorrt. Srt incepenl, insii, cu economia propriu-zisd. Cici ea este, asthzi, rlatrice a -- ;;i r.uar.,i capita- adevirratei puteri. lntr-o lunre in care ideoloIi.snrul triurrrl? (lic gi nuntai datorila derutei adversarului siu gic), puterea estc de pirrtea acelora care gtiu si profite in prinrul rind din punct de vederc ecolrorrric. Iar in ace.st domeniu, superioritzr[ea nrodclului rcru.rrr dr-virrc grc zi cr- l-rece ruai e videntir. gi dupir incheierea convertibililii dolaChi:rr daci1, dupa 191 | - trrod cf'cctiv rnorrcda-etulori rulLri care l'usese -. accstir nLl rruri cstc irr cfrrpr-l [Jrcttorr Wtirxls (irrlic 1944), r\trtcric:r cotttirrult srt se btrcure cle rrn rtrlcvinlt prur'rlr'titt rn<tnt'lrtr tuti;tcnit dc llt vcclrclt ci dorninafic (vczi capitolutr l). .,\cr'strt este rerl gi se nrenfine. in con[inuare. Esto, insl, din ce in ce nlri lrttteninlat de accedereit Gennaniei gi it Japorriei la

-- in chip politicos -,

Iegea

in fap fogtilor lor invingitori.

/9c

.\^UPERIORITATEA ECONOM ICA A N,IODELULU I RENA N

rangul de puteri nronetare. Marca gennanl gi yenul japonez subtnineazi puiin cite pulin poziliile dolarului Pe ansarnblul rezervelor internafionale, aceste doui tr-tonede reprezinta aproape 30% dnactivele in devize ale bincilor centrale. fn doudzeci dc ani acest procent s-a triplar. $i chiar in conditiile in care Buttdesbiink gi Banca Japoniei au cdutat in pennarienlir sir litnitezcrirspindirea internafion:rlir a nronerJe.lor lor n:tliotr:tle petttnr l lc' ltutcit iinesub control. Neputem imaginil ce s-ar l-i intirnplirt, ciire ar l'i lost, in clipa de [a1i, ponde.re.a respecl.ivir a fiecirreiit dirrtre ele, dircii autr-rritirlilc rn<)trr:t:rr(: gcnr)rr)c;i jrtp<xrt:z(r lr l'i lrrlulltirt o polilieii clrvlr trt:ri
suplir
I

lnsit Ia aceastr-t pondere realir deja corisiderabilir se adauqii ceea cc am putea nurni o ,,pondere psihologici'r". Aceste doulj rnonede benc'llcitrtir, deja, de statutul infonrial de monedd forte. Pentru opinia publicit, activele in nrirrci sau - degi intr-o urai rnicl lnisuri - in yeni reprezintli o valoare econonric:i sigurir. Treptat, cele dourt lirri :ru rlevenit, asLlel, cenl-re ale unor zonc geogral'ice rnonetarc in jurul crironr graviteaz-ir nroneclcle statelor irivecin:rte.

{e1