BULETINUL CONSTRUCTIILOR NR.

3/1987 

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE  ÎN CONSTRUCŢII  Biroul executive 

DECIZIA Nr. 28  din 16 iunie 1987  PENTRU APROBAREA „NORMATIVULUI PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA  MĂSURILOR DE IZOLARE FONICĂ ŞI TRATAMENTELOR ACUSTICE ÎN CLĂDIRI"  INDICATIV C 125­87  Biroul  executiv  al  Consiliului  ştiinţific  al  Institutului  central  de  cercetare,  proiectare  şi  directivare în construcţii;  Avînd  în  vedere  prevederile  art.  5,  litera  „d"  din  Decretul  nr.  170/1976,  cît  şi  avizul  CTE­  ICCPDC nr. 609 din 27 noiembrie 1986;  În temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin decretul nr. 31/1983, privind organizarea  şi  funcţionarea Institutului  central de cercetare, proiectare şi directivare  în construcţii, cît şi  Legea  nr. 5/1978, emite următoarea  DECIZIE:  1. Se aprobă „Normativul privind proiectarea şi executarea  măsurilor de  izolare  fonică şi  a  tratamentelor acustice în clădiri" avînd indicativul  C 125­87.  2. Normativul de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor. El se  va publica şi în colecţia de normative şi instrucţiuni.  La  aceeaşi  dată  încetează  valabilitatea  „Instrucţiunilor  tehnice  de  proiectare  şi  execuţie  privind  protecţia  fonică  a  clădirilor",  indicativ  C  125­81,  aprobate  .de  ICCPDC  cu  Decizia  nr.,  42/24.IV. 1981.  PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV  DIRECTOR GENERAL,  Ing. VALERIU CRISTESCU

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA  Şl EXECUTAREA MASURILOR DE IZOLARE  FONICĂ ŞI A TRATAMENTELOR ACUSTICE  IN CLĂDIRI  Indicativ C 125­87 

Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR  – INCERC  Director adjunct ştiinţific . . . . . . . . . .dr. ing. Romulus Constantinescu  Şef Laborator FHA . . . . . . . . . . . . . .  ing. Ioan Marcu  Şef Colectiv Acustică . . . . . . . . . . . .  dr. ing. Şerban Petre­Lazăr  Responsabil lucrare . . . . . . . . . . . . . . ing. Cristian Ioanide  Responsabil din partea  ICCPDC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . arh. Doroteia Cocheci 

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA  ŞI EXECUTAREA MĂSURILOR DE IZOLARE  FONICĂ ŞI A TRATAMENTELOR ACUSTICE  ÎN CLĂDIRI 

Indicativ: C  125­87  Înlocuieşte: C  125­81 

1. GENERALITĂŢI  1.1.  Obiect şi domeniu de aplicare  1.1.1.  Prezentul  normativ  se  referă  la  aspectele  cele  mai  generale  legate  de  reglementarea  regimului  de  zgomot  din  toate  tipurile  de  clădiri,  în  scopul  asigurării  condiţiilor  admisibile  de  confort  acustic,  prevăzute  în  actele  normative  în  vigoare  sau  în  reglementări,  speciale  cu  caracter  limitat. Normativul se utilizează încă din faza NC a proiectării, pentru adoptarea măsurilor de ordin  acustic,  astfel  încît  să  evite  apariţia  unor  situaţii  greu  de  rezolvat  din  punct  de  vedere  tehnic­  economic,  în  fazele  următoare  ale  proiectării.  De  asemenea,  normativul  atrage  atenţia  asupra  aspectelor  ce  trebuie  urmărite  cu  prioritate  pentru  evitarea  unor  erori  de  execuţie  care  pot  compromite buna funcţionare a măsurilor­proiectate.  Pentru aplicarea operativă a normativului, fiecare capitol este structurat pe trei părţi:  —  generalităţi;  —  elemente de proiectare;  —  indicaţii pentru executarea lucrărilor.

Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC 

Aprobat de ICCPDC  cu decizia nr. 28  din 16 iunie 1987 

1.1.2. În spiritul prezentului normativ se consideră că, rezultate optime (din punct de vedere  tehnico­economic)  se  obţin  în  situaţia  în  care,  pentru  asigurarea  confortului  acustic,  măsurile  de  protecţie acustică se adoptă concomitent, pe întregul parcurs „sursă de zgomot­mediu de propagare­  spaţiu de recepţie (unitate funcţională protejată)".  Sursele de zgomot luate în considerare în prezentul normativ pot acţiona în interiorul unităţii  funcţionale ce se protejează sau în exteriorul ei. Ele pot reprezenta:  – activităţi curente ale utilizatorilor clădirii, în exploatarea normală a acestora;  – funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire sau în afara ei.  Măsurile  de  protecţie  fonică  adoptate  la  sursă  trebuie  să  conducă  la  obţinerea  unei  puteri  acustice radiate minime, respectiv la un nivel de zgomot minim în imediata apropiere.  Mediul de propagare al zgomotului de  la sursă  la spaţiul de recepţie poate fi  fluid (în  mod  preponderent aerian, în cazul prezentului normativ) sau solid. Zgomotele provenite de la sursă spre  spaţiul de recepţie pe ambele căi (zgomot aerian sau zgomot structural) sau, în mod preponderent, pe  una dintre ele.  Măsurile de protecţie  fonică adoptate pe parcursul căilor de propagare, presupun realizarea  unor neomogenităţi (disipatori energetici) pe aceste căi.  În  cazul  propagării  zgomotului  prin  aer,  neomogenităţile  sînt  reprezentate,  în  principal,  de  elemente  constructive  caracterizate  de  impedanţe  acustice  mult  superioare  impedanţei  aerului  (de  ex.:   pereţi, planşee).  În cazul propagării zgomotului prin solid, neomogenităţile sînt reprezentate de discontinuităţi  realizate în cadrul căii de propagare, caracterizate de impedanţe acustice mult inferioare impedanţei  căii considerate (elemente elasto­amortizoare­disipative).  Măsurile  de  protecţie  fonică  care  se  aplică  spaţiului  de  recepţie  (unitate  funcţională  ce  se  protejează) presupun:  — absorbţie acustică ridicată (tratamente fonoabsorbante);  — reducerea puterii acustice de radiaţie a surselor interioare.  Tehnica protecţiei fonice a unităţilor funcţionale împotriva zgomotelor ce provin pe cale aeriană sau  structurală de la diverse surse, presupune adoptarea unor măsuri cu caracter general, ale căror  principii de bază sînt prezentate în capitolele 2 şi 3 ale normativului. Aspecte particulare ale  problemei, legate de funcţionarea unor surse de largă răspîndire în clădiri, sînt prezentate în cap. 4.  1.2. Prescripţii tehnice conexe.  1.2.1.  Prezentul    Normativ  reprezintă  documentul  de  bază  privind  aplicarea  măsurilor  de  protecţie  acustică  în  toate  tipurile  de  clădiri.  Pentru  probleme  speciale,  prevederile  prezentului  normativ sînt detailate în următoarele acte normative:  P  116­87  „Instrucţiuni  tehnice  de  proiectare  a  ansamblurilor  urbane  din  punct  de  vedere  acustic".

P  121­83  „Instrucţiuni  tehnice  pentru  proiectarea  şi  executarea  măsurilor  de  protecţie  acustică şi antivibratilă la clădiri industriale".  P 122­83 „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile,  social­culturale şi tehnico­administrative".  1.2.2. Aplicarea întregului grup de instrucţiuni tehnice de la pct. 1.2.1. se face în conexiune  cu prevederile următoarelor standarde :  a) standarde şi norme de limite admisibile  1.  STAS  6156­84        „Acustica  în  construcţii.  Protecţia  împotriva  zgomotului  în  construcţii  civile  şi  social­culturale.  Limite  admisibile  de  nivel  de  zgomot  şi  parametri de izolare acustică".  2.  STAS  10009­82        „Acustica  în  construcţii.  Acustica  urbană.  Limite  admisibile  ale  nivelului  de zgomot urban".  3.  STAS  9783/0­84  „Acustica  în  construcţii.  Parametri  pentru  proiectarea  şi  verificarea  acustică a sălilor de audiţie publică. Clasificarea şi limite admisibile".  4. STAS 11336/1­80 „Acustica psihofiziologică. Evaluarea  încadrării  în  limita admisibilă a  nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului" .  STAS 11336/2­80 „Acustica psihofiziologică. Evaluarea încadrării în limita admisibilă a  nivelului  de  zgomot  pentru  activităţi  cu  diferite  grade  de  solicitare  a  atenţiei".  5.  „Norme republicane de protecţia muncii".  6.  „Norme  generale  de  protecţie  împotriva  incendiilor  la  proiectarea  şi  realizarea  construcţiilor  şi  instalaţiilor"  (aprobate  prin  decretul  nr.  290/1977).  7. P 118­83  „Norme  termice  de  proiectare  şi  realizare  a  construcţiilor  privind  protecţia la acţiunea focului".  b) Standarde de măsurări acustice:  1) STAS 11287­79     „Acustica fizică. Mărimi de referinţă pentru niveluri acustice".  2) STAS 6161/1­79"  „Acustica  în construcţii. Măsurarea  nivelului de zgomot în construcţii  civile. Metodă de măsurare.  3) STAS 6161/2­79  „Acustica  în  construcţii.  Măsurarea  capacitaţii  de  izolare  la  zgomot  (reactualizat în            aeriana elementelor despărţitoare de construcţii şi a faţadelor. Metodă  1983)                          de măsurare".  STAS 6161/3­82  „Acustica  în  construcţii.  Determinarea  nivelului  de  zgomot  în  localităţile urbane. Metodă de măsurare".  STAS 6161/4­79  „Acustica în construcţii. Măsurarea capacităţii de izolare la zgomot de  impact a elementelor de construcţii. Metodă de măsurare".  STAS 6691­84  „Acustica  în  construcţii.  Metodă  de  măsurare  a  duratei    de  reverberaţie".  4) STAS 7150­77  „Acustica  în  industrie.  Metode  de  măsurare  a  nivelului  de  zgomot  în  (reactualizat în 1983)  industrie".  5) STAS 10046/1­75  „Fizica  construcţiilor.  Determinarea  coeficientului  de  absorbţie  acustică al materialelor prin metoda camerei de reverberaţie".  STAS 10046/2­75  „Fizica  construcţiilor.  Determinarea  coeficientului  de  absorbţie  acustică al materialelor prin metoda interferometrului acustic".

6. STAS 10968/1­78  „Acustica în construcţii. Nivelul zgomotelor produse de armăturile din  instalaţii sanitare. Metodă de măsurare în laborator"  7. STAS 12203/1­83  „Acustica  în  construcţii.  Determinarea  nivelului  de  putere  acustică  în  camerele anecoice şi semianecoice. Metoda de determinare".  STAS 12203/2­83  „Acustica  în  construcţii.  Proiectarea  camerelor  anecoice  şi  semianecoice. Prescripţii generale".  1.3.   Terminologie.  Terminologia utilizată în prezentul normativ este conformă cu:  STAS  1957/1­74  „Acustica. Terminologie. Acustica fizică".  STAS 1957/2­74  „Acustica. Terminologie. Acustica psiho­fiziologică".  STAS 1957/3­74  „Acustica. Terminologie. Acustica în construcţii şi transporturi".  2. PROTECŢIA UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DIN  CLĂDIRI, ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI AERIAN  2.1. Protecţia unei unităţi funcţionale împotriva zgomotului aerian, provenit de la surse care  funcţionează în exteriorul ei, se realizează prin :  a) măsuri de protecţie la surse (reducerea zgomotului radiat de surse), paragrafele 2.3...2.24;  b)  măsuri  de  protecţie  în  cadrul  căilor  de  propagare  (izolare  fonică  a  unităţii  funcţionale)  paragrafele 2.25...2.39;  c)  măsuri  de  protecţie  în  spaţiul  de  recepţie  (asigurarea  absorbţiei  acustice  în  interiorul  unităţii funcţionale), paragrafele 2.40...2.59.  2.2. Protecţia unei unităţi funcţionale împotriva zgomotului aerian, provenit de la surse care  acţionează în interiorul ei, se realizează prin:  a) măsuri de protecţie la surse (reducerea zgomotului radiat de surse), paragrafele 2.3...2.24;  b)  măsuri  de  protecţie  în  spaţiul  de  recepţie  (asigurarea  absorbţiei  acustice  în  interiorul  unităţii funcţionale), punctele 2.40....2.59.  c) Măsuri de protecţie la surse (reducerea zgomotului radiat de surse)  2.3.  Zgomotul  aerian,  produs  de  surse  acţionînd  în  interiorul  sau  exteriorul  unităţii  funcţionale ce se protejează, se reduce prin:  – reglementarea utilizării surselor şi selecţionarea corespunzătoare a acestora;  –  reducerea  zgomotului  radiat  de  surse  prin  utilizarea  de  accesorii  (carcase  şi  ecrane  de  protecţia acustică).  a.l.  Reglementarea utilizării surselor şi selecţionarea corespunzătoare a acestora.  2.4. Reglementarea utilizării surselor trebuie să conducă la:  – minimalizarea nivelului de zgomot produs de surse;  – reducerea caracterului semnificativ al zgomotului produs de surse.  Sursele care se au în vedere în cadrul prezentului paragraf sînt reprezentate de:  – activităţile curente ale utilizărilor clădirii în exploatarea normală  a acestora;  – funcţionarea unor maşini, agregate sau instalaţii de deservire a clădirii.  2.4.1. Minimalizarea nivelului de zgomot produs de surse se realizează prin adoptarea (încă

de  la  faza  de  proiectare  tehnologică),  a  unor  produse  cît  mai  silenţioase,  dotate  (eventual)  cu  accesorii  de  protecţie  acustică,  realizate  fie  de  producător,  fie  proiectate  ulterior,  conform  prevederilor  pct.  a.2  şi  a.3.  din  prezentul  capitol.  În  cazul  clădirilor  industriale,  unde  acţionează  numeroase maşini şi agregate grele, proiectele tehnologice vor conţine, în mod obligatoriu o fişă de  calcul  acustic  al  obiectivului  industrial  (conform  prevederilor  instrucţiunilor  tehnice  P  121­83),  în  scopul  punerii  în  evidenţă  a  acelor  situaţii  în  care  sînt  posibile  depăşiri  ale  limitelor  acustice  admisibile, prevăzute de  lege. Elaborarea acestei  fişe se  face pe  baza datelor conţinute  în  normele  interne sau caietele de sarcini pentru maşini şi agregate, redactate în conformitate cu „Recomandări  pentru caracterizarea dinamică şi acustică a utilajelor din hale industriale" (Anexa 1).  2.4.2.  Reducerea  caracterului  semnificativ  al  zgomotului  în  cazul  clădirilor  civile  şi  social­  culturale  se  realizează  prin  adoptarea  de  programe  concrete  de  utilizare  a  surselor,  astfel  încît  acestea „să funcţioneze în acele perioade în care ele conduc la un aport informaţional minim (fie că  zgomotul produs de ele este mascat de zgomote care au un caracter de mare utilitate pentru clădirea  respectivă,  fie că acestea nu survin decît  în acele  perioade de timp  în  care utilizatorii clădirii  nu  îl  recepţionează).  În cazul clădirilor industriale, reducerea caracterului semnificativ al zgomotului se realizează  în  conformitate  cu  prevederile  instrucţiunilor  tehnice  P  121­83  privind  încadrarea  diverselor  hale  industriale în clase de randament acustic.  a.2. Carcase fonoizolatoare.  2.5.  Prin  carcase  fonoizolatoare  se  înţeleg  elemente  constructive  spaţiale  care  au  ca  scop  atenuarea transmiterii zgomotului produs de o sursă în mediul înconjurător, prin acoperirea totală a  acesteia.  Modul  de  realizare  al  carcaselor  şi  clasificarea  acestora  în  funcţie  de  alcătuire,  asigurarea  unor necesităţi tehnologice, posibilităţi de vizitare etc. se prezintă în proiectul tip IPCT nr. 8605/2­  86" „Cabine şi carcase fonoizolatoare".  2.6. Carcasele pot fi amplasate, faţă de sursă:  – în afara limitelor cîmpului acustic apropiat corespunzător sursei;  – în interiorul limitelor cîmpului acustic apropiat corespunzător sursei.  2.7.  Cîmpul  acustic  apropiat  al  unei  surse  se  determină,  în  mod  aproximativ,  conform  indicaţiilor din fig. 2.1.

 a drept. după carcasare (dB). în punctul respectiv.  ce  se  obţine  prin  carcasarea completă a unei surse într­un punct exterior carcasei. 2.  Condiţii de cîmp acustic apropiat  Elemente de proiectare  2.A — paralelipipedul de aproximaţie al utilajului real de dimensiuni  (L. în absenţa carcasei (dB);  L2(f)  — nivelul de zgomot.8. de bază  h = înălţimea paralelipipedului  Fig.1. h)  B — emisfera de aproximaţie a limitei cîmpului apropiat caracterizata  prin “γ” ce se determină cu  relaţia:  γ = max. l. este definită de relaţia:  ∆Lc  (f) = L1(f) – L2(f)        (dB)  în care:  L1(f)  — nivelul de zgomot.  Reducerea  nivelului  de  zgomot  „∆Lc  (f)"  în  funcţie  de  frecvenţă. (γ = L; γ = 2h)  în care:  L = cea mai mare dim. (21)  . în punctul respectiv. Construirea cîmpului apropiat corespunzător unei surse de zgomot.

  2.R(f)"  reprezintă  cea  mai  mică  valoare  a  indicilor  de  atenuare  acustică  corespunzători  diferitelor  tipuri  de  panouri constituente. se face. în mod acoperitor.2)  — indicele de atenuare acustică corespunzător structurii panourilor constituente ale  carcasei (dB);  2  S  — suprafaţa interioară. 2.1.2) este valabilă în situaţiile în care:  — carcasa este amplasată în afara limitelor cîmpului acustic apropiat corespunzător sursei;  —  carcasa  este  amplasată  în  interiorul  limitelor  cîmpului  acustic  apropiat  corespunzător  sursei.9.  pentru  întreg  domeniul  util  de  frecvenţă.).  Domeniul de frecvenţă util care trebuie luat în consideraţie depinde de caracteristicile  spectrale ale sursei ce se carcasează.  Relaţia (2. cap.80.Reducerea  „∆Lc  (f)" se poate determina prin:  – măsurări acustice „in situ" sau în laborator (pe modele);  – calcul. 2.2)  fiind  necesară  efectuarea  de  măsurări acustice conform pct. prin calcul.l.  Determinarea  reducerii  „∆Lc  (f)"  pentru  carcase  alcătuite  din  panouri  identice  ca  structură. interioară a carcasei (m  U.R(f) se poate determina prin:  — măsurări acustice „in situ" sau în laborator.10.10.  nu  poate  fi  aplicată  relaţia  (2. cu relaţia:  ∆  Lc  (f) = R(f) ­ 10 lg  în care:  R(f)  S  Ai  f )  ( (dB)  (2. .80.  2. Suprafaţa  echivalentă  de  absorbţie  acustică  a  carcasei  „Ai  (f)"  se  determină  în  conformitate cu prevederile subcapitolului c. în conformitate cu prevederile subcapitolului b.  2.  cu  relaţia  (2. Indicele de atenuare acustică . se poate face.2)  în  care  .A.  În  cazul  unor  carcase  alcătuite  din  panouri  cu  structuri  diferite.  dar  nu  are  prevăzut  la  interiorul  ei  (înspre  sursă)  un  tratament  intens  fenoabsorbant  caracterizat  de  coeficienţi  de  absorbţie  acustică  αi  (f)  ≥  0.. 2. cap. Determinarea reducerii „∆Lc  (f)" se face prin măsurări acustice „in situ" în conformitate  cu prevederile STAS 7150­77 şi prin măsurări acustice în laborator în conformitate cu prevederile  STAS   12203/1­83. totală a carcasei (m  );  2  Ai  (f)  — suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică. 2.  Pentru  carcase  amplasate  în  interiorul  limitelor  cîmpului  acustic  apropiat  corespunzător  sursei. în conformitate cu prevederile STAS 6161/2­  79;  — calcul.2.. orientativ.  2.10.  OBSERVAŢIE  1.  avînd  în  interior  tratamente  fonoabsorbante caracterizate de coeficienţi de absorbţie acustică αi  (f)  <  0.9.  determinarea reducerii „∆Lc  (f)" prin calcul.

.  etc).  materiale  lemnoase.  În  cazul  folosirii  unor  materiale  combustibile.18.  luate  în  considerare  în  acest  caz. Ecrane de protecţie acustică (aplicate la sursa)  2. ICSPM. La montarea carcaselor fonoizolatoare se va acorda o grijă deosebită asamblării corecte  a panourilor constituente astfel încît acestea să fie cît mai rigide şi etanşe.);  –  materiale  transparente  (foi  de  sticlă  şi  elemente  din  sticlă. armat etc. se  va avea în vedere pozarea cît mai corectă a carcasei astfel încît să se elimine posibilitatea apariţiei  unor contacte rigide între aceasta şi sursă.  la  executarea  carcaselor  sau  în  cazul  carcasării unor utilaje care lucrează la temperaturi ridicate.1. Ecranele de protecţie acustică pot fi alcătuite din:  –  materiale  opace  (plăci  metalice. folii metalice etc..  2.  beton.  determinate  în  laboratoare  autorizate) şi a măsurilor cuprinse în capitolul 5 al prezentului normativ.  2.10.).  2.  Atunci  cînd. conform Anexei 2.  cu  concursul  unor  unităţi  specializate (INCERC.  Indicaţii pentru executarea lucrărilor  2.14.)  2.  Normelor  tehnice  P  118­83"  (pe  baza  caracteristicilor  de  comportare  la  foc  ale  materialelor  şi  structurilor.  Reducerea suplimentară de nivel „∆LV A" se poate determina prin:  – măsurări acustice de laborator;  – calcul.  2.12.  plăci  de  azbociment.  atunci  cînd  trebuie să se asigure un control vizual. proiectarea carcaselor se va face conform  „Normelor  generale  aprobate  cu  decretul  nr.  sînt  alcătuite  din  plăci (straturi) subţiri din mase plastice.  pe  suprafaţa  unei  carcase  se  aplică  tratamente  vibroamortizoare  ­2  eficace   (coeficienţi  de amortizare internă η > 10  ). poliuretan spongios.  Tratamentele  vibroamortizoare  eficace.15.  Prin  ecrane  de  protecţie  acustică    (aplicate  la  sursă)  se  înţeleg  alcătuiri  plane  sau  spaţiale  din  panouri  sau  alte  elemente  constructive  care  marchează  parţial  sursa  de  zgomot  de  punctele  de  recepţie  considerate  şi  care  sînt  amplasate  în  interiorul  cîmpului  acustic  apropiat  al  sursei (vezi fig.16. etc. permanent asupra sursei. la valoarea „∆Lc  (f)" calculată cu relaţia (2.17.  290/1977.2. aplicate pe carcasă prin intermediul unor  straturi de mică rigiditate (de exemplu: pîsle.3.  a.  proiectarea  se  va  face  de  la  caz  la  caz.  zidărie  de  cărămidă.  Schimbarea  materialelor  prevăzute  în  documentaţia  tehnică  nu  se  poate  face  decît  cu  acordul proiectantului.13. 2.  la  o  carcasă  trebuie  prevăzute  deschideri  pentru  ventilarea  surselor  sau  pentru  controlul  acestora.11.  plexiglass  etc).3.  a    carcasei)  şi  cel  vibroamortizor  (de  pe  suprafaţa  exterioară}  se  va  aplica  astfel  încît  să  se  elimine  pericolul  desprinderii treptate în timpul exploatării acestora.  Tratamentul  fonoabsorbant  (de  pe  suprafaţa  interioară.  2. În  cazul  în  care.2)  se adaugă reducerea suplimentară de nivel „∆LV A". În cazul carcaselor fonoizolatoare amplasate în cîmpul acustic apropiat al unei surse.

 de la care introducerea ecranului trebuie să producă  atenuări ale zgomotului produs de sursă.Elemente  de  proiectare  2.2. prin calcul.4)  Determinarea reducerii nivelului de zgomot ∆LES  {f)". într­un punct din interiorul zonei de umbră acustică.  Zona  de  umbră  acustică  poate  fi  determinată  grafic. se face în  funcţie de indicele de atenuare acustică „R (f)" corespunzător structurii constructive a ecranului şi de  raportul   . în absenţa ecranului..2.3)  în care:  .  Determinarea  reducerii  nivelului  de  zgomot  „∆LES  (f)".  Eficacitatea  ecranelor  de  protecţie  acustică  se  manifestă  în  zona  de  umbră  acustică  creiată de aceasta.hcalcul/λ".).  prin  măsurări  „in  situ" se face determinînd nivelul de zgomot „L°s  (f)" într­un punct.  la  frecvenţa  „f".  ducînd  raze  din  centrul  geometric  al  dreptunghiului  de  bază  al  paralelipipedului  ce  aproximează  utilajul  real  (0)  (vezi  fig..  Dimensiunea  minimă  a  unui  ecran  de  protecţie  acustică  „l''  trebuie  să  îndeplinească  condiţia:  l ≥  340  fo  (m)  (2.19. . conform graficului din fig. în conformitate cu prevederile STAS 7150—77 şi  aplicînd relaţia:  o  ∆LES  (f) = L  s  (f) ­ Ls  (f)  (dB)  (2. se poate determina prin:  – măsurări acustice „in situ";  – calcul.2. după introducerea ecranului. produsă  de un ecran de protecţie acustică.20.  2. nivelul „LS  (f)" în acelaşi punct.1.  Reducerea nivelului de zgomot.  pe  conturul ecranului.   „∆LES  (f)". la frecvenţa „f".fo” (în Hz) este frecvenţa cea mai joasă.

.R{f)".R(f)"  corespunzător  structurii  constructive  a  ecranului  se  determină  prin:  — măsurări acustice „in situ" sau în laborator.  În  situaţiile  în  care  transmisia  zgomotului  prin  elementele  adiacente  devine .  determinat  în  condiţii  de  laborator. se  notează  .  în  care  transmisia  zgomotului prin elemente adiacente elementului care se încearcă (căi colaterale) este practic nulă.Indicele  de  atenuare  .  Indicele  de  atenuare  acustică. în conformitate cu prevederile STAS 6161/2­  79..  Obs.

  astfel  încît  legăturile  dintre acestea să fie cît mai rigide şi etanşe.l.  în conformitate cu prevederile subcapitolului b.  la  executarea  ecranelor  de  protecţie  acustică.f       (m)  în care  c ­ viteza de propagare a sunetului în aer (340m/s);  f  ­ frecvenţa (Hz). indicele de atenuare acustică se notează .    proiectarea  ecranelor fonoizolatoare se va face conform prevederilor de la pct.  — calcul. Valoarea sa diferă de mărimea R(f) în  funcţie de natura căilor colaterale.  Schimbarea  materialelor  prevăzute  în  documentaţia  tehnică  nu  se  poate  face  decît  cu  acordul proiectantului.2.  2.  sau  în  cazul  ecranării  unor  utilaje  care  lucrează  la  temperaturi  ridicate.2.  Măsuri  de  protecţie  de­a  lungul  căilor  de  propagare  (reducerea  nivelului  de  zgomot  în  funcţie de distanţa de la sursă şi izolarea acustică a unităţii funcţionale).  În  cazul  folosirii  unor  materiale  combustibile.  2.  b.7)  (2.  2.22.apreciabilă.  Înălţimea de calcul „hcalcul" (în metri) se determină pe baza indicaţiilor din figura 2. ce trebuie precizate detailat în buletinul de măsurare. 2.21. decît cele rezultate pe bază de  calcul.R"'(f)".∆LES(f)" sînt mai mici..6)  OBSERVAŢII  (2. Pozarea ecranelor de protecţie acustică faţă de sursă se va face astfel încît să se elimine  posibilitatea apariţiei unor contacte rigide între acestea şi surse.25.23.  În părţile marginale ale zonei de umbră acustică (α ≤ 15°) valorile  .. 2.12.   (dB);  Obs.24.  trebuie să asigure îndeplinirea condiţiei:  ∆Lef  (f) ≥ ∆Lnec  (f)        (dB)  în care:  ∆Lnec  (f) = Ls  (f) ­ Ladm  (f)       (dB)  unde:  LS(f)  —  nivelul  de  zgomot  corespunzător  sursei  exterioare  considerate  (eventual  după  aplicarea măsurilor de protecţie la sursă). La montarea ecranelor de protecţie acustică (alcătuite din două sau mai multe panouri)  se  va  acorda  o  grijă  deosebită  ansamblării  corecte  a  panourilor  constituente.  2. cap.  Măsurile  de  protecţie  adoptate  de­a  lungul  căilor  de  propagare  aeriană  a  zgomotului.5)  .  Indicaţii pentru executarea lucrărilor  2.  Nivelul  de  zgomot  „Ls  (f)"  se  consideră  la  limita  cîmpului  acustic  apropiat  (conform fig. în realitate.1) cu relaţia: (2.  Lungimea de undă „λ" se determină cu relaţia:  λ = c.

 măsurile de izolare acustică constau.a. în funcţie de distanţa dintre sursă şi spaţiul de recepţie şi de măsurile de izolare acus­  tică  adoptate.  Reducerea 0∆Lef  (f)" se poate determina prin:  – măsurări acustice „in situ" sau în laborator (pe modele);  – calcul.  2.  2.  ∆Lef  (f) — 0 (indiferent de tipul de sursă considerat). limitat de astfel de elemente. de­a lungul căii de propagare.2. avînd în vedere limitele admisibile în spaţiul protejat cu valorile  cele mai scăzute precum şi valorile maxime posibile ale nivelelor de zgomot caracteristice surselor  exterioare spaţiului.  Prin  aplicarea  de  măsuri  de  izolare  acustică  de­a  lungul  căilor  de  propagare  se  înţelege  amplasarea  pe  aceste  căi  a  unor  neomogenităţi  (obstacole).9) .  — În cazul unui cîmp acustic liber (în care propagarea sunetului emis de sursă se face fără a  fi influenţată de suprafaţa elementelor delimitatoare ale spaţiului)  ∆Lef(f) = k 1g  r1  (dB)  r  (2.27.  nu  există  măsuri  de  izolare  acustică.  Determinarea  reducerii  „∆Lef  (f)”  se  face  prin  măsurări  acustice  „in  situ"  în  conformitate  cu  prevederile  STAS  6161/1­79. în marea majoritate a  cazurilor din aplicarea. sau cel  mult a unui spaţiu intermediar.  Domeniul de frecvenţă util care trebuie luat în consideraţie depinde de caracteristicile  spectrale ale sursei. a unui singur element de construcţie.  Din punct de vedere practic. planşee omogene sau neomogene cu chepenguri etc);  – închiderea parţială a căilor de propagare (pereţi sau planşee parţiale). 1.  6161/3­82  şi  7150/79  şi  prin  măsurări  acustice  în  laborator în conformitate cu prevederile STAS 12203/1­83. stabilit în  funcţie de tipul activităţilor ce se desfăşoară în unităţile funcţionale protejate (dB).  caracterizate  de  impedanţe  acustice  superioare impedanţei acustice a mediului de propagare (aerul).  conform pct. se poate aprecia că.  reducerea  “∆Lef  (f)"  se  poate  determina  prin  calcul. de­a lungul căilor de propagare a zgomotului de la sursă la spaţiul de  recepţie.  „∆Lef{f)" reprezintă reducerea de nivel efectivă a zgomotului ce se obţine de­a lungul căilor  de propagare.  Aceste neomogenităţi sînt constituite din elemente de construcţie care pot  asigura:  –  închiderea  completă  a  căilor  de  propagare  (pereţi  omogeni  sau  neomogeni  ­  cu  uşi  şi  ferestre.2. În situaţia în care.26.  după cum urmează:  —  În  cazul  unui  cîmp  acustic  difuz  (caracterizat  în  principal  prin  uniformitate  de  nivel  de  zgomot în fiecare punct al spaţiului).(dB)  în care:  Lps  – nivelul de putere acustică a sursei   (dB);  γ1  – raza emisferei de aproximare a cîmpului acustic apropiat   (m);  Ladm  – nivelul de zgomot admisibil prevăzut în actele normative în vigoare.

 Pentru situaţia utilizării elementelor de construcţie de închidere completă a căilor de  propagare. avînd următoarele valori principale:  ­ pentru unde plane. valoarea mărimii „∆Lef  (f)" se determină pe baza graficului din fig. se amplasează elemente de construcţie într­un singur plan de închidere (totală sau parţială). 2.28.4.3. (m);  r  — raza emisferei de aproximare a cîmpului acustic apropiat (vezi fig.  2. calculul reducerii „∆Lef  (f)" se face în funcţie de natura cîmpurilor acustice. k = 10;  ­ pentru unde sferice. (m);  k  — caracteriestica de directivitate a sursei.10)  — indicele de atenuare acustică corespunzător elementului de închidere completă  a căii de propagare (dB); .  — În cazul unui cîmp acustic intermediar (avînd caracteristici situate între cele ale cîmpului  difuz şi cel liber).  ∆Lef  (f) = R(f) ­ 10 lg  în care:  R(f)  S  A  f )  ( (dB)  (2. k = 20.1).a).  reducerea  „∆Lef  (f)" se poate determina prin calcul după cum urmează:  2. k = 0;  ­ pentru unde cilindrice. astfel:  — La propagarea de la un cîmp acustic difuz către un cîmp acustic difuz (situaţia corespunde  3  transmiterii zgomotului între încăperi cu dimensiuni reduse ­ volum mai mic de 100 m  ­ din clădiri  de locuit şi social­culturale) (fig.2. de­a lungul căilor de propagare a zgomotului de la sursă la spaţiul de  recepţie. În situaţia în care.în care:  r1  — distanţa de la sursă la un punct din interiorul spaţiului de recepţie. 2.1.28.

A.) .S  A(f)  2  — suprafaţa elementului de închidere completă a căii de propagare (m  );  —  suprafaţa  echivalentă  de  absorbţie  acustică  corespunzătoare  spaţiului  de  2  recepţie   (m  U.

θ. „a" şi „c". considerat. φ)  Lef [f(γ.b). frontul de undă provenit de la sursă (m  );  (în mod curent  α = 2π);  α  O  H  — caracteristica de abatere de la radiaţia uniformă în spaţiu liber (dB).R(f) au semnificaţia de la pct.„a";  Sα(γ)  — suprafaţa sectorului sferic de rază „γ" limitat de unghiul solid la centru „α" care  2  reprezintă.;  2  S  — suprafaţa elementului de închidere completă a căii de propagare (m  );  R(f)  —  indicele  de  atenuare  acustică  corespunzător  elementului  de  închidere  completă  a  căii de propagare (dB).4.  către  exterior) (fig.  d)  La propagarea de la un cîmp acustic liber către un cîmp acustic difuz (situaţia corespunde .S. la  punctul de recepţie (m). θ.  a) pentru γ ≤ 0.— La propagarea de la un cîmp acustic difuz către un cîmp acustic liber (situaţia corespunde  transmiterii zgomotului din interiorul unor încăperi ca la pct. 2.4 √S < γ < D  Reducerea ∆Lef  (f)" într­un punct de coordonate (γ.  c)  pentru  r ≥ D  (într­un punct de coordonate — r.  b)  pentru 0. 1 către exterior sau din interiorul unor  hale  industriale  netratate  acustic  cu  numeroase  surse  de  zgomot  de  puteri  acustice  apropiate.4 √S;  ∆Lef  (f) = R(f) + 6 (dB)  în care:  γ  (2. φ) se calculează prin interpolare liniară  între valorile limită obţinute ca la pct. φ)] = R (f) + 10 lg  4  a  α  S r  O  H  S  (dB)  (2.12)  în care:  γ.11)  — distanţa de la elementul de închidere completă a căii de propagare. θ.

  in car e: .r 1) şi D L2  (f.  2.10) D L 1  (f.  d)  — La propagarea de la un cîmp acustic intermediar către un cîmp   acustic   intermediar  (fig.  astfel:  a) — La propagarea de la un cîmp acustic difuz către un cîmp acustic difuz.  2.2. A 2  (f) au semnificaţiile de la relaţia (2.10)  k. într­un punct  oarecare al spaţiului de recepţie  valoarea  „AZ.28. calculele prevăzute prin relaţiile 2..transmiterii  zgomotului din  exteriorul  clădirilor către încăperi ca cele) de  la pct.. Pentru situaţia utilizării  elementelor  de construcţie  de  închidere parţială a căilor  de  propagare. au semnificaţiile de la relaţia (2.). A(f) au semnificaţiile de la relaţia (2.9). S.  în  funcţie  de  natura  cîmpurilor  acustice.11.  în  cazul  în  care  elementul  de  construcţie  de  închidere  completă  a  căilor  de  propagare are o alcătuire neomogenă. 2 (fig.  β— unghiul de incidenţă al sunetului pe planul elementului de construcţie considerat.2.  (dB).  2AM).  calculul  reducerii  .AL ef(f)"  se  face.c.  OBSERVAŢIE.4. r 2) —­  reduceri   ale  nivelului   de zgomot ce se determină pe baza graficului din fig.13 se efectuează  pentru fiecare din părţile componente ale acestuia. S.3.13)  în care:  R(f)..  în care:  R (f). r1. 2. r S.e/  (/')"  care  se  ia  în  considerare  este  cea  mai  defavorabilă  dintre  valorile  obţinute.  4  cos b  S r1  ∆Lef  (f) = k 1g  + R(f) ­ 10 lg  A  f )  (dB)  (  r  (2.

SeP  SL  2  — suprafaţa elementului de închidere parţială a căii de propagare (m  ) ;  2  — suprafaţa zonei neobturate din planul elementului de închidere parţială (m  );  R(f)  —  indicele  de  atenuare  acustică  corespunzător  elementului  de  închidere  parţială  (dB);  A2(f) — suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică în spaţiul ce se protejează — de recepţie  2  — calculată fără a se lua în considerare zona neobturata (m  U.5. caracterizate de indici R(f) ≥ 15  dB. 2.  b) — La propagarea de la un cîmp acustic liber către un cîmp acustic liber. reducerea „∆Lef  (f)" se poate determina pe  baza graficului din fig. 2.  Pentru elemente de închidere parţială a căilor de propagare. .).6. reducerea „∆Lef  (f)" se poate determina pe baza graficului din fig. pentru elementele  de închidere parţială caracterizate de indici R(f) ≥ 15 dB.A.

..28 condiţia (2. 2.  2. se notează .A(f)"  se  determină  în  conformitate  cu  prevederile subcapitolului c.3. Valoarea sa diferă faţă de mărimea R(f) în funcţie  de natura cailor colaterale.  în  care  transmisia  zgomotului  prin  elementele  adiacente  elementului  care  se  încearcă  (căi  colaterale)  este practic nulă.R{f)".∆Lh  2.4.R'(f)".6) poate fi redusă la: .  determinat  în  condiţii  de  laborator.l.28.  — calcul. Indicele de atenuare acustică .R(f)" se poate determina prin:  — măsurări acustice „in situ" sau în laborator.  În  situaţiile  în  care  transmisia  zgomotului  prin  elementele  adiacente  devine  apreciabilă.. în conformitate cu prevederile subcapitolului b. cap.29. 2.  indicele de atenuare acustică se notează . În situaţia precizată la pct. ce trebuie precizate în mod detailat în buletinul de măsurare.. Suprafaţa  echivalentă  de  absorbţie  acustică  . 2.28. în conformitate cu prevederile STAS 6161/2­  79;  OBSERVAŢIE  Indicele  de  atenuare  acustică.  2. cap.

  b.. 2.carcase).  Indicele .  Structurile tip carcasă se caracterizează prin existenţa în interspaţiul dintre feţele exterioare a unor  piese de solidarizare. redusă. a unui strat continuu cu o rigiditate. c).3 150 Hz).30. în întreg interspaţiul dintre feţele  exterioare. ..  Pr — puterea radiată de elementul de închidere a căii de propagare (W). în spiritul prezentului normativ se iau în considerare următoarele categorii de  structuri:  a)omogene şi neomogene (în planul elementului de închidere considerat);  b)într­un strat şi multistrat (duble.R' (f)ef  ≥ R (f)nec  (dB)  (2.  Structurile tip sandwich se caracterizează prin existenţa. practic.  2.18)  Pr  în care:  Pi —  puterea  incidenţă  pe  suprafaţa elementului de închidere a căii de propagare (W);  . în marea majoritate a  cazurilor.. în întreg interspaţiul dintre feţele exterioare.1.  OBSERVAŢII;  Structurile duble se caracterizează prin existenţa.. dispuse în planul elementului de închidere în conformitate cu exigenţele  privind comportarea mecanică la solicitări normale­pe planul lui (Fig. la întindere­compresiune şi la forfecare. Determinarea indicelui de atenuare acustică .  In cazul clădirilor de locuit şi social­culturale. a unui  strat continuu a cărui frigiditate la întindere­compresiune este mult mai redusă în comparaţie cu a  feţelor (de cel puţin 10 5  ori mai mică) şi care. a. b.16) devine:  I'a(EA)ef>Ia(EA)nec  (dB)  (2.16)  dacă:  transmiterea zgomotului se face între încăperi cu volum mic (F < 100 m3) ;  elementele despărţitoare dintre perechile de încăperi au dimensiuni comparabile;  finisajele şi mobilierul sînt similare (ceea ce conduce la suprafeţe de absorbţie acustică  comparabile);  —  zgomotele faţă de care se asigură protecţia au caracteristici apropiate. în  3  comparaţie cu cea a feţelor (de cel puţin 10  ori mai mică).R(f)" este definit de relaţia:  Pi  R(f)=10 lg  (dB)  (2.  Valorile indicelui  .R(f)"  2..17)  în care:  I'a{EA)  —­  indicele de izolare global la zgomot aerian definit conform STAS 6156­84.  Indicele de atenuare acustică .R(f)"  depind în mod esenţial de tipul de structură al elementului de  închidere considerat.R(f)" se prezintă sub forma unei curbe cu valori pentru fiecare 1/3 octavă în domeniul util  de frecvenţe (în cazul clădirilor de locuit şi social­culturale:  100.31. condiţia (2.7. sandwich şi .. nu poate prelua solicitări de forfecare (de  obicei un strat de aer).

 într­un strat.a. .33 Pentru elemente de închidere omogene. indicele . conform metodologiei prezentate  în Anexa 3. prin calcul.  2. indicele .  2.   indicele .. 2.8..32 Pentru elemente de închidere omogene.R'(f)"" se poate determina.R'(f)" poate fi  determinat  pe baza graficului din fig.2. duble.R'(f)" se poate determina.b.  conform metodologiei prezentate în Anexa 3.. prin  calcul.34 Pentru elemente de închidere într­un strat sau multistrat neomogene.

. determinate pe bază de  măsurări acustice.2.  în mod orientativ.R'(f)" corespunzătoare unui element.  de închidere  (determinată prin măsurări acustice sau  prin calcul). la alcătuirea elementelor de închidere. Anexa B.I'a'  se poate determina conform Anexei 5. . pentru elemente de închidere omogene.  Indicele de izolare la zgomot aerian .  În Anexa 4 a prezentului normativ sînt prezentate cîteva structuri constructive ce se utilizează în  mod curent. cu valorile corespunzătoare ale indicelui de  izolare la zgomot aerian „I'a". indicele de  izolare la zgomot aerian . într­un strat sau multistrat..35. conform metodologiei prezentate în STAS 6156­84.I'a(EA)"  se determină  prin   compararea  curbei  ..

 exigenţele principale sînt  cele privind: izolarea acustică.36.  În principiu. care au numai rol de compartimentare. încît  capacitatea de izolare fonică să fie cît mai apropiată de cea a unei structuri duble.  Reducerea zgomotului  aerian  în  cadrul spaţiului   de ­  recepţie. se va face numai după verificarea  acestora prin măsurători de laborator conform STAS 6161/2­79. din punct de vedere acustic. din punct de vedere acustic. Aceste suprafeţe   sau  corpuri sînt denumite   tratamente fonoahsorbanle.  Prevederi pentru executarea lucrărilor. la executarea construcţiilor se va  acorda o atenţie deosebită:  respectării prevederilor proiectului. cele mai bune rezultate.  2. Proiectarea în scopuri acustice a elementelor de încredere a căilor de propagare a zgomotului  aerian se va face conform „Normelor generale aprobate de decretul nr. calculate conform Anexei. să se realizeze o  structură dublă.  În cel de­al doilea caz.37. . şi a măsurilor  cuprinse în capitolul 5 al prezentului normativ.  2.  Elemente de proiectare  2.  Este indicat ca elementul adăugat să fie astfel dispus faţă de elementul de rezistenţă încît.  În aceste condiţii.39.OBSERVAŢIE. astfel dimensionată din pune? de vedere al comportării la acţiunea zgomotului.38 În vederea asigurării izolării împotriva zgomotului aerian. 290/1977.  Condiţiile de izolare acustică între unităţile funcţionale despărţite de un asemenea element  constructiv pot fi îndeplinite fie nemijlocit. Introducerea în proiecte a unor soluţii de elemente de închidere a căilor de  propagare a zgomotului aerian.  în ceea ce priveşte grosimile minime ale elementelor de  închidere a căilor de propagare' (pentru realizarea masei necesare a acestora);umplerii rosturilor la  lucrările de zidărie şi etanşării rosturilor la montarea prefabricatelor şi a elementelor de închidere.  Alegerea unui anumit element constructiv de închidere a căilor de propagare depinde de  întreg ansamblul de exigenţe pe care trebuie să­1  îndeplinească o parte constructivă a unei  clădiri.undelor incidente.5.  c. Completarea necesară se poate realiza:  supradimensionarea elementului într­un strat (caz curent întîlnit la planşeele clădirilor de locuit);  adăugarea unui element de construcţie situat la o anumită distanţă de elementul de rezistenţă.40. se obţin dacă se folosesc  structuri duble. rezistenţa la foc şi aspectul estetic al elementului.  Pentru alcătuirea pereţilor interiori. Măsuri de protecţie în spaţiul de recepţie (asigurarea absorbţiei acustice în interiorul unităţii  funcţionale)  2. fie prin  completarea corespunzătoare a acesteia.  a unor suprafeţe sau   corpuri  capabile să disipeze (în mare măsură) energia acustică a. cu excepţia celor la care răspunde integral elementul de rezistenţă. elementul adăugat trebuie să îndeplinească şi el toate exigenţele  corespunzătoare. se  realizează pe baza amplasării. reprezintă elemente într­un singur strat. prin absorbţie acustică. decît cele prevăzute eventual în proiect. de structura rezultată din criteriile de siguranţă. cu parametrii  fizico­mecanici comparabili. Răspunsul cel mai favorabil la ansamblul exigenţelor îl oferă însă o structură de tip  „carcasă". în  ansamblu.  La executarea pereţilor dubli şi a planşeelor cu  tavane suspendate este interzisă formarea  unor alte contacte rigide între cele două straturi. în interiorul spaţiului respectiv. planşeele şi pereţii interiori care fac parte din structura de rezistenţă a clădirilor  sînt astfel alcătuiţi îneît.  2.

 reducerea de nivel se  poate calcula cu relaţia: D LA(f) = 10lg  A 2 ( f )  ­(dB)  (2.) ;  A2(f) — suprafaţa echivalentă de absorbţie    acustică corespunzătoare aceleaşi încăperi în interiorul  căreia s­au aplicat   tratamentele  fonoabsorbante  (m2 U.4000 Hz).  Suprafaţa echivalentă de absorbţiei acustică „A (f)" a unei încăperi poate fi  determinată prin:  — măsurări acustice „in situ";  — calcul.45.  2.  2.   ventilatoare.A(f)" se prezintă sub forma unei curbe  cu valori pentru fiecare 1/1   (1/3) octavă în domeniul.).la  frecvenţa  „f".care se pot înscrie în sfere cu rază mai mică de 50 cm —).3..A(f)" a unei  încăperi  prin măsurări   acustice „in situ" se  face în funcţie de durata de reverberaţie .  2. ..2).'  b)  In cazul încăperilor în care acţionează o singură sursă de zgomot de dimensiuni mari.19)  A  ( f )  1  în care:  A1(f) — suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică corespunzătoare încăperii netratatfi din punct de  vedere acustic (m2 U.  2. reducerea de nivel se poate calcula pe baza metodologiei de calcul rezentată  în instrucţiunile tehnice P 121­83 (cap.  Determinarea suprafeţei echivalente de absorbţie acustică .44.  aspiratoare  etc. se face astfel:  a)  în  cazul încăperilor în care se obţine un cîmp acustic difuz (la care zgomotul­provine de la  surse exterioare încăperii sau în cazul încăperilor caracterizate printr­un nivel de zgomot uniform ce  provine din vorbii; sau surse acustice cu dimensiuni relativ  mici — maşini  de  scris.  reducerea „ D LA  '   se determină  în funcţie de distanţa de la sursă şi de suprafaţa echivalentă de ab  sorbţie corespunzătoare încăperii.  se  determină  cu  relaţia:  3  în care „V" este volumul încăperii considerate (în m  ). 2. urmare a aplicării unor tratamente  fonoabsorbante în interiorul spaţiului de recepţie „ D LA  prin măsurări acustice „in situ" se face în  condiţiile prevăzute în STAS 6161/2­79. 2.43 Determinarea reducerii nivelului de zgomot ca urmare a aplicării unor tratamente  fonoabsorbante în interiorul spaţiului de recepţie „ D LA  " prin calcul.  Suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică ;­.T(f)" (în  secunde) ce caracterizează încăperea respectivă.  2. măsurată în conformitate cu  prevederile STAS 6691­84. 2.46. util de frecvenţe (100.A.42 Determinarea reducerii nivelului de zgomot ca.  "Reducerea: nivelului de zgomot ca   urmare a aplicării unor tratamente fonoabsorbante în  interiorul spaţiului de recepţie ­„ D LA  ".  Suprafaţa  echivalentă  de  absorbţie  acustică  . utilizînd diagrama din fig.2..A(f)".. se poate determina prin:  ­măsurări acustice „in sifru" ;  ­calcul.. pct.A.  c)  In cazul încăperilor de mari dimensiuni în tare acţionează  numeroase surse de zgomot de  dimensiuni relativ mari.41.

  În Anexa 6 a prezentului normativ sînt prezentate valorile coeficientului de absorbţie acustică  .); ­1  m  ( f) — coeficientul  de atenuare a energiei acustice în aer (m  )  V. prin  măsurări acustice   de   laborator   se face  în  conformitate cu   prevederile STAS 10046/1.49.  In Anexa 2 la Instrucţiunile tehnice P 123­83 precum şi în Proiectul Tip IPCT nr. 2.  din punct de vedere acustic.1.11.A(f)" a unei încăperi..49.  Principalele  tipuri  de  tratamente fonoabsorbante  utilizate curent. ..2);  Structuri rezonatoare fonoabsorbante (fig.  Suprafaţa . a (f)" pentru principalele finisaje sau suprafeţe tradiţionale în construcţii.  2.2.A.2);  b)Membrane vibrante (fig.  2.. 5093/1 „Detalii şi  alcătuirMe tavane suspendate cu capacitate sporită la fonoabsorbţie pentru hale şi clădiri industriale"  sînt prezentate valorile coeficientului de absorbţie acustică a (f)"  pentru diverse tratamente  fonoabsorbante folosite uzual în clădiri social­culturale şi hale industriale. 2. 2. 2.21)  in care:  2  S i  — suprafaţa elementului constructiv „i" care delimitează spaţiul considerat (m  );  a  (f) — coeficienţii de absorbţie acustică corespunzători suprafeţei „Si";  i Ak(f)—  suprafaţa  echivalentă  de  absorbţie  acustică  corespunzătoare  corpului  „k"  din  2  interiorul spaţiului considerat (m  U..2­75.  aproximativ.Si" a unui element constructiv delimitator poate fi acoperită cu tratamente  fapoabsorbante sau netratate în mod special.2.1. sînt:  a)Plăci (saltele)  din materiale poroase (cu porozitate deschisă) şi structtxri realizate pe baza acestora  (fig.  2.47 Determinarea suprafeţei echivalente de absorbţie acustică .  2.48.  Coeficientul a i(f)" corespunzător suprafeţei „S i(" se poate determina prin:  ­măsurări acustice de laborator;  ­calcul.10). Determinarea   coeficientului a  i(f)"   .1.49. conform Anexei 7.  —  volumul spaţiului considerat (m 3 );  ti (f)— indicele de transmisie acustică corespunzător elementului constructiv . prin calcul se poate face.9.12).  în mod orientativ. determinate prin  măsurări acustice în laborator. cu relaţia:  (2.i" care    delimitează spaţiul considerat. Determinarea  coeficientului   de   absorbţie   acustică a (f)" prin calcul se poate face. la o  frecvenţă „f".  c)Structuri fonoabsorbante mixte  (alcătuite din plăci poroase şi membrane vibrante) (fig.

.

.

.

.

51. 2.2.13)."  2.50.  (fig. .  Suprafaţa echivalenta de absorbţie acustică „Ak  (f)" corespunzătoare urmi  corp  clin  interiorul  spaţiului  de recepţie.046/1­75. se determină prin măsurări acustice de laborator în conformitate cu  prevederile STAS   10.   speciale   forioabsorbante    (corpuri    fonoabsorbante).  Corpurile  clin  interiorul spaţiului  de recepţie pot fi:  ­elemente de mobilier sau ornamentale (fără calităţi fonoabsorbante deosebite);  ­alcătuiri.

14.52. pe baza graficului din fig. Coeficientul de atenuare a energiei acustice în aer „ m  (f)"se determină în funcţie de umiditatea  relativă a aerului din spaţiul de recepţie. 2. .În Anexa 6 a prezentului normativ sînt prezentate valorile suprafeţei echivalente de absorbţie  acustică Ak  (f)" pentru cîte­va corpuri reprezentative din clădiri.  2.

53. . p (f)se determină în funcţie de indicele de atenuare acustică .2. .15.R{f)"  corespunzător elementului respectiv.2. pe baza graficului din fig. Coeficientul de transmisie acustică corespunzător unui element constructiv „i" care delimitează  spaţiul de recepţie .

 încăperi  de  testare  audiometrică ctc.55.i de nivel sau se  prevăd tavane suspendate care au şi rol estetic.Elemente  de  proiectare.  Detalii privind alcătuirea şi montarea unor asemenea tratamente fonoabsorbante sînt prevăzute în .  atunci cînd sînt necesare măsuri speciale de evitare a efectului de  condens la pereţii exteriori.  Detalii privind montarea unor asemenea structuri sînt prezentate în Anexa 2 din Instrucţiunile  tehniqe P 123­83 şi în Proiectul tip IPCT nr. Plăcile (saltele) din materiale poroase (cu porozitate deschisă) se pot monta pe suprafaţa  elementelor de construcţie:  ­dispuse neinijlocit  ­prin intermediul unui interspaţiu...; cu respectarea prevederilor  Decretului'418/30 dec.  2. camere anecoice.  Montarea plăcilor (saltelelor) fonoabsorbante cu interspâţia se face:  ­pentru scopuri acustice. 5093/1. atunci cî'nd se urmăreşte o eficacitate sporită în domeniul frecvenţelor  joase şi medii;  ­pentru scopuri termotehnice.5 cm). Membranele vibrante se aplică în următoarele situaţii:  ­  pentru realizarea unei fonoabsorbţii ridicate în încăperi în  care  acţionează surse  care  emit ­  preponderent  într­o bandă îngustă de frecvenţă;  ­ pentru lărgirea domeniului de eficienţă acustică maximă  tratamentelor aplicate într­o încăpere.56. Montarea lor pe suport continuu se poate face prin lipire sau cu prinderi mecanice.  Plăcile (saltelele) fonoabsorbante. se dispun nemijlocit pe un  element constructiv. în grosimi mici (3. ultimul nivel etc.  1980.. Structurile fonoabsorbante mixte lşi  ansamblurile  de corpuri fonoabsorbante se utilizează în  încăperi în care este necesară o absorbţie acustică foarte ridicată în tot domeniul   de frecvenţe  (100. în  special în domeniui  frecvenţelor joase.4000 Hz) ca de exemplu: studiouri de radio şi televiziune.54. planşee la..  2.  ­pentru motive constructive.  atunci cînd se acoperă suprafeţe cu dese neregular ităţ. în special în situaţiile în care suportul este continuu şi plan şi cînd caracteris­  ticile lor acustice (mai reduse în domeniul frecvenţelor joase şi medii) corespund condiţiilor  necesare.  2.

 După montare.  d)În cazul plăcilor fonoabsorbante finisate din fabrică. nu se vor pune în operă decât cele care nu  prezintă degradări ale feţei văzute.57.  înainte de montare se va proceda la îndepărtarea stratului de zugrăveală.  În cazul plăcilor fonoabsorbante nefinisate din fabrică. 5093/1. pentru a masca abaterile din execuţie. planitatea se va verifica sub dreptarul de  1.. Pe suprafeţele vopsite în  ulei.normativ. Proiectarea în scopuri acustice a tratamentelor fonoabsorbante se va face conform „Normelor  generale" aprobate cu decretul nr. Scheletul de susţinere poate fi executat.  2. prin lipire. în principal. pe criterii estetice şi de protecţie  mecanică se aplică un finisaj care trebuie să îndeplinească minatoarele condiţii principale:  ­ împiedicarea răspîndirii în mediu a unor particule provenite din materialul fonoabsorbant;  ­ păstrarea   calităţilor   fonoabsorbaute   iniţiale   (în    acest sens elementul de finisaj  să fie  caracterizat printr­o rezistenţă specifică la flux de aer cît mai mică). înainte . după ce suprafeţele au fost curăţate de impurităţi.  Prevederi pentru executarea lucrărilor. eventualele mici deteriorări ale plăcilor (survenite  în timpul execuţiei) se corectează prin chituire sau vopsire în culori de apă.de montare. 290/1977 şi a măsurilor cuprinse în capitolul 5 al  prezentului. lasă în elementul suport  ­detalii privind piesele de prindere dintre   elementul suport şi plăcile fonoabsorbante; .  ­ detalii privind elementele de rezemare ale plăcilor fonoabsorbante.  În cazul montării.  2. ­Umiditatea   relativă  a suportului nu trebuie să depăşească 5%.58.59. plăcile fonoabsorbante pot fi aplicate direct.00  m. Montarea plăcilor fonoabsorbante nemijlocit pe suprafaţa unui element de construcţie se poate  face prin:  ­ lipire;  ­ prinderi mecanice.  b)Trasarea se poate face treptat după şablon (în cazul unor suprafeţe corect executate) sau pe  întreaga suprafaţă (în special în cazul în care. tehnologia de execuţie comportă următoarele faze de lucru:  a ) pregătirea şi verificarea suprafeţei suport;  b) trasarea;  c) lipirea plăcilor;  d) operaţia de finisare a rosturilor şi corectare a feţelor văzute  a)  La pregătirea şi verificarea suprafeţei suport. trebuie ajustate  anumite dimensiuni ale plăcilor şi rosturilor).  aplicarea  se face în conformitate cu prevederile proiectului  tehnologic care trebuie să prevadă:  ­ poziţia pieselor de legătură ce se lasă în elementul suport .  c)Lipirea plăcilor  fonoabsorbante  pe  suprafaţa  suport   se face în conformitate cu tehnologia  recomandată de producătorul adezivului folosit. Montarea plăcilor fbnoabsorbante cu interspaţiu se face prin  intermediul unui schelet de  susţinere al acestora. suprafaţa suport  se curăţă de  impurităţi.  Dacă plăcile fonoabsorbante se montează  în încăperi din clădiri existente; pe pereţi zugrăviţi.  În  cazul montării cu prinderi mecanice.Anexa 2 din Instrucţiunile tehnice P 123­83 şi Proiectul tipJPCT nr.  Aplicarea se va face în conformitate cu prevederile proiectului tehnologic care trebuie să prevadă:  ­poziţia pieselor de legătură ce se.  2. clin lemn ignifugat sau  elemente metalice. admiţîndu­se o singură undă cu săgeata de 2 mm.

3.  La dimensionarea sistemelor disipatoare de energie se va acorda o atenţie deosebită realizării  rigidităţii necesare elementelor de construcţie pe care sînt amplasate aceste sisteme..  Măsurile de protecţie la sursă presupun:  ­ reglementarea utilizării surselor şi selecţionarea corespunzătoare a acestora;  ­ reducerea nivelului  de vibraţii  indus  în . din Normele tehnice P 118­83.t prezentate în Proiectul tip IPCTnr.l.  Un caz des întîlnit în clădirile de locuit şi social culturale este cel al protecţiei împotriva  „zgomotului de impact" (produs de acţiuni dinamice aplicate direct asupra elementelor delimitatoare  ale unei unităţi funcţionale — de obicei planşee —) şi va fi tratat distinct în subcapitolul b.2.3.l.  3.­detalii privind elementele de rezemare ale plăcilor fonoabsorbante. se face  astfel îneît sa fie respectate prevederile pct. protecţia unei unităţi funcţionale împotriva  zogomotului structural presupune reducerea în limite admisibile a nivelului zgomotului radiat de un  ­element delimitator.  Calculul nivelului de vibraţii. conform prevederilor subcapitolului b.5.  a) Măsuri de protecţie la sursă.4.  3. Sursele care  se iau în vedere în cadrul prezentului subcapitol sînt reprezentate de:  —  acţiuni de impact rezultate din exploatarea normală a clădirilor (căderi de obiecte.1. 5..  3. la contactul dintre sursă şi element.  Exemple de detalii de montare cu interspaţiu sîn.  b) Măsurii de protecţie de­a lungul căilor de propagare.  Alegerea dimensiunilor în plan. de persoane etc.     PROTECŢIA    UNITĂŢILOR    FUNCŢIONALE   DIN CLĂDIRI.) se alcătuiesc conform  prevederilor capitolului 4 din prezentul normativ.);  —  funcţionarea de maşini şi agregate sau instalaţii de deservire a clădirii. privind  compartimentarea (întreruperea continuităţii) golurilor dintre tratamente şi suprafaţa suport. a unor sisteme  disipatoare de energie (elemente elastice de rezemare pentru maşini. Protecţia unei unităţi funcţionale împotriva zgomotului ­ structural se realizează.elementul   de construcţie supus acţiunii sursei  considerate.  reamplasări de mobilier.  Reglementarea utilizării surselor şi selecţionarea corespunzătoare a acestora trebuie să  conducă la reducerea la minimum a sarcinilor dinamice ce rezultă din acţiunea acestora. în condiţiile specificate mai sus. ca urmare a punerii în vibraţie a acestuia de acţiuni dinamice (aplicate asupra  sa sau asupra altor: elemente cu care elementul considerat este în legătură).3.2.măsuri de protecţie la sursă (punctele 3. circulaţie .  Reducerea nivelului de vibraţii indus în elementul de construcţie supus acţiunii sursei  considerate se realizează prin  prevederea.  OBSERVAŢIE :   In înţelesul prezentului normativ.4);  b.măsuri de protecţie de­a lungul căilor de propagare punctele 3.  3. armături etc.2. agregate şi instalaţii... se face conform prevederilor din  Instrucţiunile   tehnice   P121­83. .  Pardoselile elastice pentni acţiuni de impact se proiectează. 5093/1.ale scheletului de susţinere a tratamentelor fonoabsorbante.  Elementele elastice de rezemare a instalaţiilor (conducte.  cap.   ÎMPOTRIVA  ZGOMOTULUI    STRUCTURAL  3..15). prin:  a. 3 din prezentul normativ. pardoseli  elastice pentru acţiuni de impact). în mod  preponderent.

  L  adm  (f) = L adm  (f) – C r  +10 lg  4 S  ­80 (vibrări)   (3.3.A. 16  cm.  În cazul încăperilor de dimensiuni mici (volumul mai mic de 100 m 3 ).  2  OBSERVAŢIE; Pentru planşee din beton armat cu suprafaţa pîna la_25 m  şi în grosimi de 8. Măsurile de protecţie adoptate de­a lungul căilor de propagare structurală a zgomotului.5.C r" are valorile prezentate în fig.  Nivelul '„ L adm  (f)" şe deduce în funcţie de nivelul de zgomot admisibil   corespunzător  unităţii  funcţionale   ce   se   protejează. .1. nivelul  L adm  (f)" se poate  deduce cu relaţia:  v  .. 3.. trebuie  sa asigure îndeplinirea condiţiei: v  D L  ef  (f) ³ D L v nec (f)        (vibrări)  (3.3)  A  f )  (  în care:  L adm  (f)  — nivelul de zgomot admisibil pentru unitatea funcţională ce se protejează (dB);  C r  — caracteristica de radiaţie a elementului de construcţie acţionat de sursă (dB);  S  — suprafaţa clementului de construcţie care radiază zgomot în unitatea funcţională (dB);  A(f)  — suprafaţa echivalentă de absorbţie   acustică   corespunzătoare unităţii funcţionale  2  (m  U. caracteristica de radiaţie .2)  unde:  v  L  s(f)  — nivelul de tărie al vibraţiilor clementului de construcţie acţianut de sursa considerată (vi­  brări) ;  v  L  adm  nivelul de tărie al vibraţiilor admisibil pentru elementul delimitator al unităţii funcţionale ce  se protejează (vibrări).1)  în care : v  v  D L v nec (f) = L  s(f) – L  adm  (f)         (vibrări)  (3..).

  pe traseul structural.)".  orientativ. S D L  i  (f)      (vibrări)  (3. Atenuările  „M­l (/. Atenuarea cu distanţa „ D  L  ad(f)" se poate calcula cu relaţia:  v  „ D  L  ad(f)"  = 8.  v  Determinarea reducerii D L  ef  (f)"  prin măsurări acustice se face în conformitate cu   prevederile  STAS   12.  Domeniul de frecvenţă util care trebuie luat în consideraţie depinde de caracteristicile spectrale ale  sursei.  din fig.7.4)  în care „ D L" (f)" reprezintă atenuarea în propagare ce se reali zează datorită măsurării de izolare „i"  adoptate (vibrări).025/1­81.  v  3.2.'  AL  " W>  AUie  u  ^)> ^  « (/)"< se determină cu ajutorul relaţiei:  în  care:  v  R  (f)  este indicele de atenuare al puterii vibraţiilor.7.6 hw  d (vibrări) (3.a;  v  .. 3.3.  v  Determinarea reducerii „ D L  ef  (f)"  prin calcul se poate face.1.5)  în care:.  3. 3.  f) atenuarea în rosturi „ D  L v  r(f)". 3. h  — coeficient de amortizare internă al materialului din care este alcătuit elementul constructiv prin  care are loc propagarea (s/m); v — pulsaţia corespunzătoare frecvenţei „/" considerate (Hz);'  d — distanţa dintre punctele între care se calculează atenuarea (m). 3. cu relaţia: v  v  D L  ef  (f)"  =. D  L  ic"„ (f)";  v  e) atenuarea la intersecţie  în „T" .2.  Atenuările în propagarea zgomotului structural care se au în vedere în cadrul prezentului normativ  sînt:  v  a)atenuarea cu distanţa D L  ad  (f)"  b)atenuarea la schimbări bruşte de secţiune în planul unui element constructiv D  L s (f)";  v  c)atenuarea în colţuri (de 90°) D  L  c  (f)";  v  d)atenuarea la intersecţie în cruce ". în funcţie de distanţa dintre sursă şi spaţiul de recepţie şi de măsurile de izolare  adoptate. care se obţine.  cel  mai defavorabil.­=­ la propagarea vibraţiilor prin colţuri (R  c  (/)) pe baza gre­i ficului din fig.b;  —  la propagarea vibraţiilor prin intersecţii în cruce (R% (/)  pe baza graficului din fig.  v  —  la schimbări bruşte de secţiune (K  s  (/) pe baza graficului       .2.  Z1 (f) este impedanţa elementului de construcţie dinspre care se propagă  vibraţiile; .v  D L  ef  (f)"  reprezintă reducerea de nivel de tărie a vibraţiilor.d. efectivă ce se obţine de­a lungul  căilor de propagare. D  L  it(f)"'.  Reducerea „ D L ef  (f)" se poate determina prin:  ­măsurări acustice „in situ" sau în laborator (pe modele);  ­calcul.2.c;  v  —  la propagarea vibraţiilor  prin   intersecţii în  T {R  iT  (/))  pe baza graficului din fig.

.Z2  (f) este impedanţa elementului de construcţie în care se propagă vibraţiile.

  Pentru situatia unor elemente constructive de tipul pereti­lor. in locul raportului Z 1(f) / Z 2(f) se poate adopta raportul  m 1/  m 2. sa. rosturile sint prevazute cu  materiale izolatoare. solutia va fi ve­rificata. care se intersecteaza in colt. prevazut cu material izolator.1)  poate fi redusă la:  L nef{f) £  L n. in mod obligatoriu. .in  situ".OBSERVATIE : Pentru calcule orientative. m 2 reprezinta. se va  prefera ca rostul. admisibil (dB). fie amplasat in planul peretelui in care sint  transmise vibratiile de la celalalt perete.l. În aceste situatii. elemente de  constructia considerate.  3. Protecţia unităţilor funcţionale împotriva  zgomotului de impact.9 În cazul clădirilor de locuit şi social­culturale. 6161/4­79) (dB);  L nadm  — nivelul normalizat al zgomotului de impact.8 În spiritul prezentului normativ sînt luate în considerare acţiunile de impact ce se dezvoltă pe  pianşeele clădirilor în urma exploatării normale a acestora. ale celor doua. "masele pe unitatea de suprafata.  b.3. pe alte considerente decit cele acustice. unde m 1. apar fenomene locale de rezonanta care pot amplifica amplitudinii vibratiilor  transmise. materiale izolatoare (rosturi cu strat de  aer).adm(f)  (dB)  (3­7)  în care:  L nef(f)  — nivelul normalizat ăl zgomotului de impact provenit  din acţiunea unui dispozitiv  standard de lovire (ciocan de imoact. se obtine o atenuare practic totala a amplitudinii vibratiilor transmise.  OBSERVATIE  În cazul in care.. La propagarea vibratiilor prin rdsturi care nu contin. prin masurari acustice . relaţia  (3. definit conform STAS    .  3.  3.7.

9)  în care:  I ib  (E ib)  —  indicele de izolare la zgomot de impact corespunzător   planşeului brut (dB); D I i  ( I D Ei)  — îmbunătăţirea izolării la zgomot de   impact corespunzătoare pardoselii (dB).  Determinarea indicelui I i  (E r ) ef  prin calcul se poate  face cu relaţia:  I i  (Ei) ef= I ib  (E ib) + D I i  ( I D Ei) '  (dB)  (3.12.. de  calităţile elastoamortizoare ale pardoselilor cu care este prevăzut.3150 Hz. în Anexa 8 sînt  prezentate valorile indicilor Ii(EI) corespunzătoare planşeelor brute din beton armat de diferite  grosimi. determinat conform STAS 6156­  84 pe baza valorilor L nef  ("f).locuit şi social­culturale. o unitate funcţională corespunde cerinţelor de izolare  acustică la acţiuni de impact dacă planşeul superior al acestuia îndeplineşte  condiţia:  I I.ef ³  E inec  (dB)  (3. se determină din graficul  corespunzător curbei efalon prezentată în STAS 6156­84 (fig. admisibil.  Indicele    de   izolare   la  zgomot  de   impact    efectiv „I i  (E r ) ef  poate fi determinat prin:  ­măsurări acustice „in situ" sau în laborator;.  Determinarea indicelui „Ii(EI)ef "se face prin măsurări acustice „in situ" sau în laborator.  Capacitatea de izolare la zgomt de impact a unui planşeu depinde.10..  ­calcul.  Domeniul de frecvenţă util care trebuie luat în consideraţie este  100.8)  sau  E i.3150 Hz. întîlnite curent în clădirile  de  .  3. nu  satisfac cerinţele   de izolare la zgomot de impact.. diferenţe importante.  Îmbunătăţirea „ D I i  ( D Ei) '      " se determină prin măsurări acustice „in situ"' sau în laborator în  conformitate cu prevederile STAS 6161/4­79. .  I I (Ei) nec  — indicele de izolare global.11.  Realizarea cerinţelor de izolare acustică la zgomot de impact se realizează. se consideră că.8’)  în care:  I i(Ei) ef  ­ indicele de izolare global. la zgomot de impact necesar. 4).  3.  Valorile „L nef{f)  " se determină în benzi de frecvenţă de 1/3 octavă în domeniul de frecvenţă  100. în principal.  Elemente de proiectare  3. care să conducă la necesitatea  introducerii unor corecţii (pentru planşee curente din beton armat (rezemate pe pereţi portanţi de  rigidităţi comparabile). în  conformitate cu prevederile STAS 6161 /4­79. efectiv.  OBSERVAŢIE:      Planşeele brute sau cu pardoseli reci obişnuite. să asigure indicele de izolare la  zgomot de impact necesar.OBSERVAŢIE : Nivelul normalizat al zgomotului de impact. în mod esenţial. normat prin STAS 6156­84. prin  realizarea unor pardoseli care. împreună cu planşcul brut.  OBSERVAŢIE : Între indicii de izolare la zgomot de impact determinaţi în laborator şi cei  determinaţi „in situ” nu există.  Din punct de vedere practic.. la ­zgomot de im­pact.ef £  I inec  (dB)  (3. practic.

 corespunzătoare unei dale flotante.16..15. poate fi determinată prin calcul  conform Anexei 10.  La proiectarea în scopuri acustice a unor structuri de pardoseli alcătuite din materiale  combustibile. pentru realizarea condiţiilor de izolare  acustică împotriva zgomotului de impact se pot utiliza dale flotante.3. necesară (prevăzută în  proiect). la aprovizionarea materialelor şi la executarea diferitelor tipuri de pardoseli  cu strat .  In vederea asigurării capacităţii de izolare la zgomot de impact. se va avea în vedere asigurarea concomitentă a condiţiilor de   confort acustic  şi higrotermic.  3..  290/1977; în 'Normele tehnice P 118­83 (pe baza caracteristicilor de comportare la foc  a materialelor şi structurilor determinate în laboratoare autorizate) şi   în capitolul 5 al prezentului  normativ.  în vederea respectării condiţiilor prevăzute în Normele generale  aprobate cu  decretul  nr.  La proiectarea ­în scopuri acustice a unor planşec care despart unităţi funcţionale cu regimuri  higrotermice diferite.  3.14.13. în cazul în care se cer suprafeţe de circulaţie rigide.  Dalele flotante au structuri constructive ca în figura 3. se va ţine seama de specificul activităţilor ce se desfăşoară în unitatea funcţională  respectivă.  Prevederi pentru executarea lucrărilor.  Îmbunătăţirea D I i  ( I D Ei) .  3.  3.  În Anexa 9 sînt prezentate valorile D I i  ( I D Ei)  pentru cîteva structuri de dale flotante.În Anexa 9 sînt prezentate valorile îmbunătăţirilor „ D I i  ( I D Ei)  corespunzătoare principalelor  tipuri de pardoseli utilizate curent în clădiri ele locuit şi social­culturale.

 provenit din funcţionarea normală a instalaţiilor de ventilare şi  condiţionarea aerului în clădiri. se va acorda o atenţie deosebită la:  ­respectarea  proiectului  sau normelor  interne  de fabricaţie.1.  4.  4.astfel îneît acestea. în timpul execuţiei. de­a lungul canalelor de ventilaţie. ce se propagă din centrala de ventilaţie către celelalte încăperi este radiat de  elementele de construcţie şi instalaţii puse în vibraţie.­ dacă sînt respectate următoarele condiţii:  a) în încăperile din clădiri de locuit şi social­culturale în care se limitează nivelul de zgomot  echivalent interior datorat unor surse de zgomot exterioare.1. nivelul de zgomot datorat funcţionării instalaţiilor  de ventilare şi condiţionare a aerului trebuie să fie cu cel puţin 10 dB mai mic decît valorile  prevăzute în tabelul 3 din STAS 6156­84;  c) în halele­industriale. şi condiţionare a aerului în unităţile funcţionale deservite de acestea precum  şi în centralele de ventilaţie. nivelul de zgomot datorat funcţionării instalaţiilor de ventilare şi  condiţionare a aerului trebuie să fie mai mic cu cel puţin 5 dB decît nivelul zgomotului de  fond produs de utilajele de bază din halele respective. în ceea ce priveşte grosimea minimă a  substraturilor fonoizolatoare;  ­montarea straturilor elastice ale structurii pardoselilor.4. este radiat  de suprafeţele echipamentelor aflate în stare de vibraţie.  3.  4.3.1. ASPECTE PARTICULARE ALE PROTECŢIEI  UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎMPOTRIVA ZGOMOTELOR PRODUSE DE INSTALAŢIILE  ŞI ECHIPAMENTELE AFERENTE CLĂDIRILOR DE LOCUIT Şr SOCIAL­CULTURALE  4.2. se face pe.  4. Prezentul subcapitol se referă la măsurile de reducere a nivelului de zgomot produs de  instalaţiile' de ventilare. social­culturale sau industriale  corespunde cerinţelor de confort acustic (în cazul zgomotului produs de funcţionarea instalaţiilor de  ventilare şi condiţionare a aerului).  din centrala de ventilaţie către celelalte încăperi;  ­sub formă de zgomot aerodinamic. Se consideră că o unitate funcţională din clădiri de locuit. covoare PVC sau mochete.1.  Elemente de proiectare. în urma conducţiei solide şi a vibraţiilor  produse de echipamentele aflate în stare de funcţionare normală.17. în principal. Zgomotul aerian. ventilatoa relor racordate la acestea şi depinde de particularităţile traseului aeraulic .1. ca urmare a funcţionării lor normale.  La executarea pardoselilor tip  „dală flotantă" se  va urmări cu  atenţie  să  nu  se creeze punţi  rigide  între  dale şi planşeul brut.  Zgomotul structural. ce se propagă din centrale de ventilaţie către încăperile adiacente. Propagarea zgomotului. din  funcţionarea.de circulaţie din parchet. nivelul de zgomot datorat funcţionării  instalaţiilor de ventilare şi condiţionare a aerului trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu valorile  prevăzute în tabelul 1 din STAS 6156­84;  b) în încăperile din clădiri de locuit şi social­culturale în care se limitează nivelul de zgomot  echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale şi a  agregatelor ce funcţionează în interiorul acestora.1.  4. Protecţia unităţilor funcţionale împotriva zgomotelor produse  de  instalaţiile  de  ventilare  şi condiţionare  a  aerului. precum şi celelalte prevederi  din   „Normativul pentru alcătuirea şi executarea  pardoselilor" C 35­82. să nu se rigidizeze la  punerea în operă.  Zgomotul aerodinamic ce se propagă de­a lungul canalelor de ventilaţie provine. două căi principale:  ­sub formă de zgomot aerian şi structural.

1.  Întrucît izolarea la zgomot aerian a încăperilor adiacente centralei de ventilaţie şi (sau) condiţionare  a aerului.  „a" din Anexa 11. Nivelul de zgomot aerian produs de sursele de zgomot amplasate în centrala de ventilaţie se  determină prin măsurări directe conform STAS 7150­77 „Acustica în industrie.6. punctul lor de funcţionare să fie situat  în dreptul sau în apropierea punctului de randament maxim.  Dacă la faza de proiectare a centralei de ventilaţie nu se cunoaşte nivelul de zgomot aerian produs de  echipamentele din dotare. acesta va fi determinat. prevăzute în STAS 6156­84.  Principalele surse de zgomot amplasate în centralele de ventilaţie şi condiţionarea aerului sînt:  —  ventilatoarele;  — motoarele electrice de antrenare;  — compresoarele; .  Pentru   a  evita  transmiterea  zgomotului  produs   de echipamentele din centralele de  ventilaţie şi condiţionarea a aerului în unităţile funcţionale din clădire.  determinare în laborator. conduce la necesitatea prevederii unor elemente de construcţie despărţitoare.5. se vor  adopta măsuri de reducere a nivelului de zgomot în următoarea ordine preferenţială:  ­optimizarea.  Cînd această recomandare nu poate fi respectată.1.8. distanţate faţă de clădirile principale.7.6.1. aşa cum s­a prevăzut la punctul 4.  4..  4. rezultă mai mare decît 90 dB (A). amplasarea acestora se va  face de preferinţă în corpuri anexe.de zgomot (sau de putere acustică) a unui ventilator centrifugal în  funcţie de randament; . în mod acoperitor. cu  dimensiuni uzuale. La optimizarea.  Dacă nivelul de zgomot global"determinat în condiţiile punctului 4.  astfel  încît.  Nivelul de zgomot global. din punct de vedere acustic. trebuie alese agregate al  căror nivel caracteristic de zgomot aerian să fie mai mici sau cel mult egal cu nivelul admisibil  pentru spaţiul considerat. din punct de vedere acustic.5. gurile de refulare ctc). pe bază de calcul. care de obicei nu se pot realiza în cazul unor elemente într­un strat.1.conform prevederilor din capitolul 2;  ­tratarea fonoabsorbantă a încăperii. caracteristic unei  centrale de ventilaţie şi (sau) condiţionare a acrului. se obţine prin. cu indici de  izolare I'a (Ea) mari.1.  7 — electropompele  4. se recomandă introducerea unor spaţii tampon şi adoptarea unor măsuri care să  conducă la coborârea nivelului de zgomot în centrală.  Cînd echipamentele de ventilare se montează direct în spaţii productive. este  prezentată  diagrama variaţiei nivelului. conform pct.  4. Metode de măsurare  a nivelului de zgomot în industrie" sau pe baza spectrogramclor caracteristice ale echipamentelor.1.1. a echipamentelor se va ţine seama de următoarele  recomandări:  — ventilatoarele  trebuie  alese  din  cataloage.  În figura 4.(prizele de aer. elementele despărţitoare dintre centrala de  ventilaţie şi (sau) de condiţionare a aerului şi încăperile adiacente vor fi dimensionate astfel încît să  fie îndeplinite condiţiile privind izolarea împotriva zgomotului aerian.  tabelul 4.1. a echipamentelor ;  ­carcasarea saii ecranarea acustică a surselor de zgomot. caracteristic unei centrale de ventilaţie şi (sau) condiţionarea aerului unde  funcţionează mai multe utilaje de tipul celor prezentate anterior. măsurări directe sau  prin însumarea energetică a nivelurilor de zgomot specifice fiecăruia dintre utilaje (măsurate sau  calculate). caracteristicile geometrice ale conductelor.

7 mm/s.  4.— carcasele ventilatoarelor trebuie verificate astfel încît. se va obţine prin  carcasare acustică. antrenarea în mişcarea de rotaţie să se facă fără şocuri iar lagărele să nu  prezinte defecţiuni. paragraful „a. Dacă această viteză este depăşită. aşa cum se arată în capitolul 2.2". În cazul motoarelor electrice care produc în centralele de ventilaţie zgomot cu nivel L ³  90  dB (A);.  carcasele vor fi rigidizate cu straturi amortizoare de vibraţii ;  ­ echipamentele cu piese în rotaţie amplasate pe arbori drepţi sau cotiţi trebuie astfel alese încît să nu  existe mase neechilibrate.  În fig..2. 4. produs de funcţionarea normală a acestora.1. circulaţia aerului prin ventilator să nu  creeze vibraţii caracterizate de viteze mai mari de 0.1.9. reducerea nivelului de zgomot. .  este prezentat un exemplu: principal de  carcasă fonoizolatoare.

planşeele  60­010­01­2;   62­011­01­5.  se face conform prevederilor capitolului 2.10. de duritate M) . aşa cum se prevede în fig. se vor lua următoarele mă  suri:  ­echipamentele   se  vor   amplasa  pe   sisteme   amortizoare dimensionate în mod corespunzător ;  ­în cazul ventilatoarelor fabricate în  R. cu precizarea că între  0  consolă şi canalul de ventilare se va interpune o bandă de cauciuc de duritate 30..R.S.  În cazul canalelor cu debite mici şi mijlocii (Q < 40. fixarea se va face de plafon prin intermediul'unor dispozitive de fixare  elastică. Pentru debite mai  mari (Q > 40. 4 .între 50 şi 3000 kg. legătura elastice  (de  exemplu racorduri de cauciuc sau pînză cauciucată care au  impcdanţă acustica sensibil mai mică  decît cea a tablei);  ­fixarea canalelor de ventilare de clementele de construcţii se va face prin dispozitive elastice. paragraful  „c".;   62­  912­01­2;   61­015­01   (în tocmit de ISART cu concursul IPII:). cu grosime > 2 cin.3  Fixarea de pereţi se va face prin intermediul dispozitivelor tipizate de susţinere orizontală a  canalelor (Catalog de instalaţii de ventilare.  cu   turaţie cuprinsă între 300 şi 3000 rot/min şi masa  agregatului cuprinsă.000 m:i/h). Reducerea nivelului de zgomot în centralele de ventilare şi (sau) condiţionare a aerului. Trecerea canalelor de ventilare prin pereţi se va face conform detaliului din fig.. caiet 11/1972. elementele elastice se vor alege conform prevederilor  Catalogului  de  instalaţii  de ventilare.  caiet  11/1972.50° Shore.4. tiranţi şi canal se va  interpune­ o banda de cauciuc.  Pentru   limitarea   propagării   zgomotului   structural produs   în   urma  conducţiei  solide  a  vibraţiilor   echipamentului aflat în staje de funcţionare normală.000 m3/h) fixarea de plafon se va realiza prin  intermediul dispozitivelor tipizate de susţinere verticală a canalelor (Catalog de instalaţii de  ventilare. planşa 60­405­1). . prin  aplicarea unor tratamente fonoabsorbante. caiet 11/1972 planşa 60­401­101). cu precizarea ca între consolă.  ­racordarea dintre ventilatoare şi canalele de ventilare se va face cu piese  de.1.50  Shore.1. cu  grosime ³  2 cm..

  4. de puterea acustică a ventilatorului precum şi de atenuările datorate condiţiilor de  propagare a zgomotului în canal.1.1.  Pentru o funcţionare normală a instalaţiei de ventilare. se determină cu relaţia:  L aer  = L v – R(f)  (dB)  (4.12.  În al doilea caz. . sau în mod indirect. (dB). determinat la ieşirea sau intrarea aerului  în canal (dB);  L v  — nivelul de zgomot aerodinamic datorat turbioanelor de aer ce apar la trecerea jetului prin  grilele gurilor de refulare sau absorbţie.  În primul caz.4. Zgomotul aerodinamic care se propagă de­a lungul canalelor de ventilare poate pătrunde  într­o încăpere în mod direct.13 Nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator depinde de viteza de circulaţie a jetului  de aer pe canale. 1.1. în interiorul încăperii (lîngă canal). nivelul de zgomot aerodinamic (global sau  pentru o frecvenţă dată). vitezele de  circulaţie a jetului de aer în canale nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 4. determinat în punctul considerat (în  interiorul canalului (dB);  R(f) — indicele de atenuare la zgomot aerian corespunzător peretelui canalului la o anumită  frecvenţă „f" (dB). nivelul de zgomot aerodinamic (global sau  pentru o frecvenţă dată) se determină cu relaţia:  L aer = L aer  + L g  (dB)  (4.1. din punctul de vedere acustic. .1.  4.1.2.4. la ieşirea din canal (sau intrarea în canal).  fiind radiat de pereţii canalelor.1. prin intermediul gurilor de refulare sau absorbţie.)  u  în care:  L aer  — nivelul de zgomot aerdinamic produs de ventilator.)  în care:  L aer  — nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator.

5­4  2.  schimbări bruşte de secţiune.1.  4.  Principalele procedee speciale folosite sînt:  ­căptuşirea canalelor cu materiale fonoabsorbante ;  ­introducerea pe trasee a unor camere de detentă;  ­introducerea pe trasee a diferite tipuri de atenuatoare. şi 4. MAXIME ADMISE.  Ele produc atenuări de tip reactiv şi activ.1.)  n  în care:  L vp  — nivelul de putere acustică. măsurat sau calculat.1.1. în domeniul de frecvenţe minim de 63. pe o anumită lungime. ramificaţii) cît şi cu ajutorul unor procedee speciale.  Dacă la faza de proiectare nu se cunoaşte nivelul global de putere acustică a ventilatoarelor.1.Tabelul 4.1.p  + 10 Ig S ­ D Lc  (dB)   (4. Atenuarea nivelului  de  zgomot  aerodinamic  datorită condiţiilor de propagare a jetului de  aer în lungul canalelor de ventilare.  ÎN CANALELE DE VENTILARE DIN ÎNCĂPERI OBIŞNUITE SI SOCIAL­CULTURALE  Nr.1. se obţine atît pe cale naturală (tronsoane drepte.1. biblioteci şi  saloane   de­ spital  0  1  2  3  Viteze de circulaţie maxime  admisibile (m/s)  1  2  3  Canal   principal   (direct  5—8  3.  Tipul canalelor  crt. nivelul de zgomot aerodinamic se poate determina  cu relaţia:  L aer  = L v.  Calculele acustice pe baza relaţiilor 4. conform pct. (dB). Nivelul global de putere acustică a ventilatoarelor se determină prin măsurări directe. coturi. b din Anexa 11.15...4000 Hz.14.1. Ele produc atenuări acustice preponderent de tip activ.  4. . (dB) ;  S  — arie secţiunii canalului la ieşirea din ventilator.  Atenuatoarele sînt elemente constructive care se introduc pe traseul canalului de ventilare şi care  conţin suprafeţe tratate intens fonoabsorbant dispuse în special paralel cu direcţia de parcurs a  jetului de aer.1  VITEZE DE CIRCULAŢIE A AERULUI.3.3.  conform STAS 12203/1­83.5  Cînd sînt respectate condiţiile din tabelul 4. se fac pentru nivele de zgomot în benzi de 1/1  octavă.6­6  de   ia ventilator)  Canal secundar  3­5  (ramificaţie)  Guri   de   refulare   şi  3­5  aspiraţie (secţiune liberă)  2. (m) ; D Lc  — atenuarea nivelului de zgomot  aerodinamic datorită condiţiilor de propagare prin canale de   ventilaţie.  Camerele de detentă se obţin printr­o lărgire bruscă a canalului de ventilare. a ventilatorului.  încăperi  obişnuite  Săli de audiţie pu­  blică. acesta  poate fi determinat în mod acoperitor.

6.   circulare. de o anumită grosime. paralele între . într­un tronson al  canalului de ventilare.)  Atenuatoarele active circulare cu bulb fonoabsorbant  sînfc prezentate   în   figura   4. rectangulare.   cu  bulb  fonoabsorbant  ­atenuatoare active.5.  Atenuatoarele active rectangulare lamelare se realizează prin amplasarea. simple;  ­atenuatoare   active.1.Atenuatoarele active folosite în mod curent sînt:  ­atenuatoare active.  Atenuatoarele active circulare simple reprezintă adoptarea industrială a procedeului de căptuşire  fonoabsorbantă (fig. rectangulare.1. cu şicane. a unui număr de lamele fonoabsorbante. lamelare;  ­atenuatoare active. circulare. 4.

 situat la distanţa „ă" de gura de .17 În cazul în care gura de ventilare este prevăzută cu grilă.). în cazul anemostatelor amplasate pe plafon. „e" din  Anexa  11.18.1.  Nivelul de zgomot aerian într­un punct din interiorul încăperii.  Calculul atenuărilor nivelului de zgomot aerodinamic datorate condiţiilor de propagare a jetului de  aer în lungul canalelor de ventilare se face conform pct. corespunzător  trecerii jetului de aer. „c" din Anexa 11  Nivelul global al zgomotului la refularea sau absorbţia aerului într­o (dintr­o) încăpere se determină  însumînd energetic nivelele obţinute ca mai sus cu cel precizat la pct. nivelul global de zgomot..1. 4.  se obţin atenuări acustice care se determină conform pct.  „d" din Anexa 11.  La refularea sau  absorbţia  aerului  într­o  (dintr­o) încăpere prin intermediul unei guri de ventilare  (considerată fără grilă).7. la trecerea jetului de aer la nivelul  grilei se dezvoltă un zgomot al cărui nivel global poate fi calculat conform pct. „c" din Anexa 11.  4.1. în funcţie de caracteristicile geometrice existente.1.  De asemenea.ele (figura 4.  Atenuatoarele active rectangulare cu şicane sînt prezentate principial   în fig.16. se  propagă în interiorul acestora în mod diferit.8.1.  4. poate fi calculat conform pct. Zgomotul aerodinamic care pătrunde într­o încăpere prin guri de absorbţie sau refulare.  4.

 prin canalele de ventilare.1. Proiectarea lucrărilor de ventilare şi (sau) condiţionare a aerului se va face conform  Normelor generale aprobate cu decretul nr.  4. în  încăperile pe care le traversează.1. dimensiunilor şi calităţii materialelor amortizoare;  ­respectării tipurilor de ventilatoare prevăzute în proiect ;  ­respectării  tipurilor de materiale prevăzute pentru racordurile elastice. 290/1977.d)       (dB)  (4.  4.  (dB); D L — corecţia acustică a încăperii ce depinde de factorul de directivitate „Q".trebuie verificaţi astfel  încît. traversate de canale de ventilare. pereţii canalelor de ventilare trebuie să aibă indicele de izolare  I'a(EA) cel puţin egal cu cel corespunzător peretelui despărţitor dintre cele două încăperi. La confecţionarea canalelor de ventilare şi a atenuatoarelor acustice prevăzute.1. Normelor tehnice P 118­83  {pe baza caracteristicilor de comportare la foc a materialelor. a  zgomotului între două încăperi caracterizate de regimuri acustice diferite (prin măsurări de  fonoizolare). 5  al prezentului normativ. Nivelul de zgomot aerian în încăperi se poate determina.. prin capacitatea lor de izolare acustică la zgomot aerian. să nu fie permisă radiaţia. determinat conform relaţiei 4.f"  din Anexa  11.  se va acorda . şi structurilor.1.4. determinate în  laboratoare autorizate) şi a măsurilor cuprinse în cap. suprafaţa echivalentă  de absorbţie acustică din încăpere şi distanţa.1.1.­sînt prezentate cîteva posibilităţi de izolare între încăperi cu regimuri acustice  diferite.absorbţie sau refulare.1.21.)  în care:  L aer  — nivelul de zgomot aerodinamic care pătrunde în încăpere.  4.1.  acoperitor.  în figura 4.20. a unui zgomot caracterizat de un nivel acustic superior celui  admisibil pentru încăperile respective. O atenţie deosebită se va acorda împiedicării transmiterii.  .23.  Prevederi pentru executarea lucrărilor. „d" de la gura de ventilare la punctul considerat şi care  se determină conform pct. în aceste situaţii.1. La montarea echipamentelor în centrala de ventilare se va acorda o atenţie deosebită:  ­respectării dimensiunilor blocului de fundaţie.  4.   cu  relaţia  4. pereţii canalelor.19. în cazul încăperilor străbătute de canale de ventilare.9. Normativul I 5.2.22. se determină cu relaţia:  L = L aer  — D L (Q.1.A.  4.

2. se recomandă  introducerea unor spaţii tampon sau adoptarea unor măsuri care să conducă la coborîrea nivelului de  zgomot în centralele de instalaţii.2. al cărui capăt trebuie să ajungă cît mai aproape  de fundul vasului tampon (maximum  15 cm de acesta).o atenţie deosebită;  ­respectării   grosimilor   de   tablă   prevăzute   în  proiect ;  ­respectării tipurilor de materiale fonoabsorbante precum şi grosimilor acestora prevăzute în proiect.2.  Elemente de proiectare  4. la hidroforul propriu­zis şi la compresorul de  aer.2.  .  Reducerea nivelului de zgomot produs de electropompe şi transmis  pe traseele  conductelor  de alimentare se va realiza prin: .4 Măsurile referitoare la reducerea nivelului de zgomot produs de instalaţiile de hidrofor se  referă la vasul tampon. utilizîndu­se tratamente antivibratile calculate corespunzător;  ­montarea corectă a conductei de aducţiune a apei.2. de zgomot în interiorul  unei unităţi funcţionale.5Reducerea nivelului de zgomot datorat funcţionării vaselor tampon se va realiza prin:  ­izolarea acustică a vasului tampon.2.).  Întrucît izolarea la zgomot aerian a încăperilor din apartamentele clădirilor de locuit faţă de uscat  orii.  4.  4. Prezentul subcapitol se referă la măsurile de reducere a nivelului.1. spălătorii. dacă elementele de construcţie despărţitoare au indici de  izolare acustică I' a (E a) mai mari sau egali cu 61   (+9)  dB.7. centralele şi punctele termice.;  ­respectării   detaliilor  de  trecere  prin  pereţi  şi  planşee (cu  asigurarea  condiţiilor  de protecţie  împotriva  incendiilor). puse în funcţiune din exteriorul ei. la electropompele de circulaţie. 4.  4. centrale şi puncte termice şi alte spaţii cu nivel de zgomot ridicat  nu se poate realiza prin elemente despărţitoare într­un strat cu dimensiuni uzuale.2.  4.24.  De cîte ori este posibil se recomandă amplasarea electropom­pelor într­o încăpere situată în afara  clădirii (fig.1.6. aşa cum se va arata în cele ce urmează. spaţii de hidrofor.   Protecţia  unităţilor funcţionale   împotriva   zgomotelor produse de instalaţiile sanitare.2.  4.2.2.  4.2.  Pentru asigurarea limitelor de zgomot admisibile se consideră că o unitate funcţională  corespunde cerinţelor de izolare fonică împotriva zgomotului aerian provenit din instalaţiile de  hidrofor. La montarea canalelor de ventilare trebuie să se acorde o atenţie deosebită:  ­respectării detaliilor de fixare a acestora de elementele de construcţie rigide.  Sursele   de   zgomot   considerate   în   acest   subcapitol  sînt:  ­instalaţiile de hidrofor;  ­conductele de  alimentare cu apă şi de canalizare;  ­armăturile şi obiectele sanitare. datorat funcţionării instalaţiilor sanitare exterioare unităţii sau celor din  interiorul acesteia. 4.  4.  .).  Reducerea nivelului de  zgomot  produs  de  electropompele utilizate de instalaţii de hidrofor  se va realiza prin:  ­aplicarea unui tavan fonoabsorbant în încăperea instalaţiei de hidrofor (calculat şi proiectat conform  capitolului 2) ;  ­carcasarea electropompei conform prevederilor capitolului 2 (un exemplu de carcasă dublă  fonoizolantă se dă în figura 4.2.3.1.  ­amplasarea  electromotoarelor  pe  fundaţii  cu   suspensii elastice.

2. cauciuc) între electropompe şi conducte.2. . 4.­introducerea unor racorduri elastice (de ex.;  ­montarea corectă a hidroforului pe traseele de refulare ale electropompelor.3. conform  detaliilor din figura 4.4. conform fig.

.

9. se va acţiona prin:  a.8.2.4.regimul de curgere poate fi considerat acceptabil pentru viteza de curgere a apei  mai mică de 2 m/s);  ­utilizarea de conducte cu pereţi interiori cît mai netezi şi eliminarea depunerilor care apar în  interiorul conductelor de apă caldă.  Pentru reducerea nivelului de zgomot datorat scurgerii în regim turbulent a apei prin  conducte.2.  4..  Pentru reducerea nivelului de zgomot generat de schimbările bruşte de secţiune sau   de . pentru cazul conductelor obişnuite cu diametre  mai mici de  3/4".limitarea vitezei de curgere a apei (se consideră că.

  4. .) între conducte şi brăţările de  prindere ale acestora (fig.2.10.2.)  ca  în  figura  4.  Introducerea în practică a unor astfel de materiale se va face numai cu avizul unei unităţi  specializate) exemplu INCERC. pe suprafaţa exterioară  a acestora.6.direcţie   se va acţiona   prin:  ­trecerea lentă de la o secţiune la alta;  ­introducerea unui număr cît mai mic de coturi drepte în  reţea;  ­înlocuirea derivaţiilor obişnuite în T prin derivaţii cu racorduri tangenţiale. ICSMP etc). 4. substanţe cu proprietăţi de amortizare   internă  pronunţate   (de exemplu chit.  ­se vor prevedea elemente elastice de contact etanşe  la trecerea conductelor prin elementele de  construcţii (fig.);  ­prinderea brăţărilor de elementele de construcţii se va face prin dibluri izolate cu materiale  amortizoare (de exemplu plută.  4. În scopul  împiedicării transmiterii vibraţiilor conductelor la elementele de construcţii se vor  lua următoarele măsuri.  vată minerală). masticuri.11. 4.5.7.   cauciuc   etc. Pentru  reducerea  amplitudinilor vibraţiilor la conduete.2.2.2.plută etc.);  ­se   vor   intercala  garnituri   elastice   (exemplu   cauciuc. se va aplica.

În   scopul   reducerii   nivelului   de   zgomot   datorat trecerii  şi  evacuării  apei  prin  robinete.  chiuvetă. armăturile cu nivel acustic specific. pentru unitatea funcţională adiacentă încăperii în care este am  plasată armătura;  ­se va evita îngustarea bruscă a secţiunilor de la conducte la armături. pentru încadrarea în limitele admisibile de zgomot se va proceda astfel:  ­se vor alege din tabelul 4.confecţionarea cordoanelor de la duşuri din cauciuc sau.4.2.3 MPa.  Nr.12.2.2.1  TIPURI DE ARMATURI IN FUNCŢIE DE NIVELUL ACUSTIC SPECIFIC LA CURGEREA  APEI CU O PBESIUNE DE . Reducerea nivelului de zgomot datorat căderii apei în diverse obiecte sanitare (căzi de baie.2.   corespunzător nivelului  de  zgomot  admisibil prescris.devierea jetului de apă astfel încît căderea liberă să fie înlocuită printr­o prelungire pe suprafeţele  verticale sau oblice ale obiectului sanitar (de exemplu direcţionarea apei către părţile laterale ale  căzilor de baie şi nu către fundul lor);  b.0.  Nivelul acustic  crt.) se va realiza prin:  a. apei  prin robinete.  4. rezervor etc.  pentru  încadrarea  în limitele admisibile de zgomot datorat trecerii şi evacuării.13.tuburi metalice  flexibile;  Tabelul 4.  specific (Ls) al  armăturilor (clB)  1  35  Tipuri de  Indicativ  armături  Robinete  231­1/2"; 261­3/8"  (măsurat ]a presiunea  de funcţionare)  Baterii  327­1/2"; 361­1/2" cu  dus flexibil;  374­i/2"; 382­1/2" 2  35­40  .

3  40­45  Robinete  113­1/2"; 251­1/2"  Baterii  395­1/2";  331­1/2"  4  45  Robinete  111—3/8";   111­1/2;  121­1/2"; 221­1/2";  215­1/2"; 215­5/4";  215­1"; 212­1/2".  Baterii  301­1/2";  354­1/2";  331­1/2";  341­1/2".  4.15.  ­4.  OBSERVAŢIE: Caracteristicile   detaliate   ale   armăturilor   sanitare   sînt   date­în   catalogul  producătorului — URBIS—Bucureşti. prin intermediul unor garnituri elastiee (fig.2. hoteluri.8.  4.2. case de oaspeţi se va  realiza prin: . se vor lua  următoarele măsuri constructive:  ­montarea obiectelor sanitare pe pereţi cu masă   ridicată 'dar în nici un caz pe cei care delimitează  încăperi liniştite).);  separarea căzii şi cazanului de baie de planşeul şi pereţii  ­camerelor de baie. În scopul împiedicării transmiterii vibraţiilor la elementele de construcţie. Protejarea camerelor de locuit din clădiri de locuit.2.9.);  4.  Robinete  111­2/3";   111­1";  121­1"; 212­3/4". cămine.14. prin intermediul unor garnituri elastice şi printr­o fixare nerigidă  {fig.2.  c) introducerea de dispozitive de liniştire şi dispersare a apet la duşuri şi armături (de exemplu  perlatoare).

11).­evitarea amplasării obiectelor sanitare în încăperi adiacente camerelor de locuit  (fig.10);  ­evitarea amplasării obiectelor sanitare pe perţii care de limitează camerele de locuit (fig.2. 4. 4. .2.

 Dacă în această situaţie se aude zgomotul în   apartamentele   adiacente  centralei   de   instalaţii. Eventualele modificări de materiale sau soluţii de montare ale instalaţiilor sanitare faţă de  proiect se vor face numai cu  avizul  proiectantului. a  agregatelor din centralele de  instalaţii.   înseamnă că  transmiterea  zgomotului  se  face  pe  cale  structurală.17.  290/1977. prin intermediul garniturilor elastice (nu se  vor monta obiecte sanitare pe pereţii dintre unităţi funcţionale şi pe cei care delimitează încăperi  liniştite);  ­etanşării  elastice  a  trecerii  conductelor prin  pereţi  şi planşee;  ­ecranării  conductelor  de măşti fonoizolatoare montate nerigid. la montarea acestora se va  da o atenţie deosebită:  ­intercalării de garnituri elastice între conducte şi brăţările de prindere ;  ­fixării brăţărilor de prindere în dibluri izolate cu amortizoare;  ­prinderii de tavan a conductelor cu ancore nerigide cu suspensie elastică;  ­montării obiectelor sanitare pe pereţi cu masă ridicată.2.2.2. 5 al prezentului  normativ.  4.  Prevederi pentru executarea lucrărilor.19 Remedierea unor situaţii existente va începe cu verificarea.  4.se desfac toate legăturile existente între pompă şi reţea şi se pune  în funcţie pompa în gol.  4.16. Proiectarea măsurilor de reducere a nivelului de zgomot produs de instalaţiile sanitare se va  face conform Normelor generale  aprobate cu decretul nr.  4.  Prevederi pentru executarea remedierilor în situaţii existente.   prin . din punct de vedere mecanic.18.2.  Normelor tehnice  P 118­83 (pe baza caracteristicilor de comportare la foc a materialelor şi structurilor  determinate în laboratoare autorizate) şi a măsurilor cuprinse în cap. În vederea reducerii nivelului de zgomot din instalaţiile sanitare.2.4.20 În   vederea   determinării   modului   de    transmitere a zgomotului în apartament  (pe cale  aeriană sau  structurală).

  după cum urmează:  a)  în cazul nivelului de zgomot în apartamente cuprins între  35 si 40 dB(A)..  4.  4..21În cazul transmiterii zgomotului pe cale structurală prin elementele de construcţie. Aceste  vibraţii de presiune pot da naştere unor zgomote aerodinamice de tip turbionar care se recepţionează  în mod preponderent în dreptul uşilor de acces în puţul liftului.3. în lungul puţului ascensorului şi  — prin uşile de acces — către  coridoarele  clădirii.2.1 şi zgomot structural.) ;  ­cabina  şi  anexele. în sala troliilor.  b)  în   cazul  nivelului   de  zgomot   în   apartamente  cuprins între 40.  Subansamblurile electromecanice ale instalaţiei se amplasează. măsurile de atenuare a  zgomotului se vor lua numai cu  concursul  unor unităţi  specializate:   INCERC. conform  traseelor indicate în fig. la intrarea gau ieşirea persoanelor. măsurile de atenuare ale acestuia se referă la:­  ­introducerea   de   racorduri   elastice   între   electropompe şi conducte;  ­introducerea unor garnituri elastice la clapeţii supapei de contrasens.   ICSPM  etc. datorat funcţionării instalaţiilor de ascensoare. pot apare zgomote  importante la:  ­închiderea uşilor de acces în puţul ascensorului;  ­închiderea şi deschiderea uşilor cabinei ;  ­acţionarea pardoselii cabinei. Protecţia unităţilor funcţionale împotriva zgomotelor produse de instalaţiile de  ascensoare. de obicei. se adoptă  măsurile de la punctul „a" şi suplimentar :  ­montarea hidroforului  în  serie  cu  electropompele;  ­verificarea şi corectarea trecerilor conductelor prin ziduri ;  c) în cazul nivelului de zgomot în apartamente mai mari de 45 dB(A). în funcţionare normală.  4.   trolii   etc.elementele  de  construcţie.  Cabina.  4.   motoare. utilajele se  vor rezema pe amortizor dinamic. Prin funcţionarea lor se produce zgomot aerian care se propagă în clădire.45 dB(A).  Sursele de zgomot din instalaţiile de ascensoare luate în  considerare  în  cadrul  prezentului  subcapitol  sînt:  ­subansamblurile electro­mecanice ale instalaţiei (grupuri convertizoare.  ventilatoare.  În cazul opririi cabinei în dreptul unui palier.  4..   reductoare.3.prin conducte.3.1.22 În cazul transmiterii zgomotului pe cale structurală. . 4.2.  Aceste zgomote se propagă. în mod preponderent.măsurile de atenuare a  nivelului de zgomot se vor aplica diferenţiat. pe  cale aeriană. la ultimul  nivel al clădirii.2. produce vibraţii de presiune de­a lungul traseului parcurs.  Elemente de proiectare.3.  Prezentul   capitol   se   referă la măsurile de   reducere a nivelului  de zgomot  în  interiorul  unei  unităţi   funcţionale.

.

4.3.3.  Combaterea zgomotelor aeriene şi structurale produse de  instalaţiile  de  ascensoare  se face  prin:  ­măsuri de reducere a nivelului de zgomot  la sursă ;  ­soluţii de limitare a propagării zgomotului pe cale aeriană sau structurală;  ­utilizarea raţională a instalaţiei.  4.3.4.  Măsurile de reducere a nivelului de zgomot aerian la  sursă presupun:  În  cazul  subansamblurilor  electro­mecanice  ­alegerea  unor  echipamente  electrice   (grupuri  convertizoare, motoare) din clasa „specială" fără  răcire sau deservite de ventilatoare de răcire, silenţioase;  ­utilizarea preferenţială a motoarelor cu ax vertical  în locul celor cu ax orizontal;  ­utilizarea cu precădere a lagărelor de alunecare în locul lagărelor cu rulmenţi;  ­utilizarea în special a frînelor de troliu cu ulei, în locul celor cu saboţi şi conectare  electromagnetică;  ­utilizarea unor contactoare cît mai silenţioase (prin folosirea de electromagneţi cu dispozitive de  amortizare în cazul contactoarelor dinamice sau prin folosirea contactoarelor statice pe  bază  de  tiristori).  În cazul cabinei şi al uşilor de acces  —  intercalarea de garnituri elastice la pardoseala flotantă a cabinei astfel încît, la intrare şi  ieşire, să se elimine zgomotul de impact, survenit la lovirea acestuia de cadrul interior sau de  suporţii  superiori   (totodată   este utilă   aplicarea  pe  pardoseală flotantă a uniţi covor elastic);  .  — aplicarea de amortizoare la uşile ascensorului.  4.3.5.  Soluţiile de limitare a propagării zgomotului pe .cale aeriană  trebuie  să  conducă  la  îndeplinirea  condiţiei:
D L ef  (f) ³ D L nec  (f)        (dB)  (4.3.1.)  în care:  L nec  (f) = L.s  (f) – Ladm  (f)        (dB)  (4.3.2.; 

unde:  L.s  (f)  — nivelul de zgomot corespunzător sursei considerate (dB) ;  Ladm  (f)        nivelul de zgomot admisibil prevăzut în acte normative în vigoare, stabilit în funcţie de  tipul activităţilor ce se desfăşoară în unităţile funcţionale protejate (dB). D L ef  (f)  reprezintă reducerea de nivel efectivă a zgomotului aerian ce se obţine de­a lungul căilor  de propagare.  4.3.6. Determinarea reducerii D L ef  (f)  se face prin măsurări acustice „in situ" în conformitate cu  prevederile STAS 6161/1­79 sau prin calcul.  În mod orientativ, în tabelul 4.3.1. se prezintă reducerile ,, D L(f)" corespunzătoare unor obstacole  care intervin, în mod normal, pe căile de propagare a zgomotului din camera troliului către unităţile  funcţionale, protejate (vezi fig. 4.3.1.).

Tabelul 4.3  Nr.  crt.  Obstacol  considerat  Frecvenţa (Hz)  Global 

63  125  250  500  100  200  400  dB(A)  0  0  0  1  Planşeu din beton  7  7  7  7  8  8  8  8  armat de 20 cm  grosime, cu goluri  pentru trecerea  cablurilor  Spaţiu tehnic de  16  16  16  16  18  18  18  18  cea. 3,00 m  înălţime, delimitat  de 2 planşee ca la  pct.  1  Atenuare  /   10  2  2  2  2  3  3  3  3  ml,  în lungul  puţului  ascen­  sorului (netratat  acustic)  Uşă de acces în  putu' liftului  6  6  8  10  11  13  15  11 

Reducerea de nivel AL (f)" ce se obţine la propagarea zgomotului prin holurile din faţa uşilor de  acces şi la transmisia prin elemente masive de construcţii se determină conform prevederilor cap.' 2  din prezentul normativ.  4.3.7 În scopul realizării condiţiei 4.3.1., în mod optim din punct de vedere tehnico­economic, se vor  avea în vedere următoarele măsuri  de principiu:  ­amplasarea judicioasă a sălii troliilor în cadrul clădirii, astfel încît să fie situată cît mai departe de  unităţile funcţionale ce se protejează;  ­aplicarea de tratamente fonoabsorbante în sala troliilor, holuri  şi  eventual   în  puţul  liftului;  ­realizarea, de cîte ori este posibil, a unor spaţii tehnice tampon,  între sala troliilor şi puţul liftului.  4.3.8.  Se consideră că nivelul zgomotului structural,  provenit   din  funcţionarea  subansamblurilor  electro­mecanice   ale ascensoarelor montate în sala troliilor, rămîne sub valorile limită cele mai  exigente dacă este îndeplinită condiţia: 
z  z  S ef  (f) £  A v  (C v  ) 80 (+1) vibrări 

(4.3.3.) 

în care:  S ef  (f)  — nivelul de tărie maxim al vibraţiilor înregistrate pe planşeul inferior al sălii troliilor  (vibrări) ;

Av  (CI)  — curbe de egal efect fiziologic la vibraţii, definite conform STAS  12025/2­81   (vibrări).  4.3.9.  În scopul realizării condiţiei 4.3.3.,  în mod optim din punct de vedere tehnico­economic,  se  vor avea  în vedere următoarele măsuri de principiu:  ­asigurarea  rigidităţii  necesare  a  planşeului   inferior   al sălii troliilor;  ­amplasarea   subansamblurilor   electro­mecanice   pe   reazeme elasto­amortizoare corect  dimensionate,  pentru  obţinerea unei transmisibilităţi minime (conform  Instrucţiunilor  tehnice  121­83);  ­montarea elastică a panourilor de comandă prin intermediul unor garnituri  elastice.  4.3.10. Combaterea zgomotului aerodinamic, produs în urma deplasării, cabinei  ascensorului,   se  face prin  limitarea  vitezei, de circulaţie la valoarea de  1,5 m/s.  În cazul ascensoarelor cu viteze mai mari de 1,5 m/s, este necesară prevederea unor secţiuni ale  puţului ascensorului cu aria de cel puţin 3 ori mai mare decît aria secţiunii orizontale a cabinei şi a  unor goluri de admisie a aerului de compensare cu secţiune minimă de 1 m2 (în partea inferioară şi  superioară a puţului de ascensor).  4.3.11. La proiectarea măsurilor de reducere a nivelului  de zgomot  produs  de  instalaţiile de  ascensoare,   în cadrul cărora se utilizează materiale combustibile, se va ţine seama de specificul  activităţii ce se desfăşoară în locul respectiv, în vederea respectării condiţiilor prevăzute  în Normele  generale  aprobate cu decretul nr. 290/1977, în Normele tehnice P   118­83 (pe baza  caracteristicilor de comportare la foc a materialelor şi structurilor, determinate în laboratoare  autorizate) şi a măsurilor cuprinse în cap. 5 al prezentului normativ.  Prevederi pentru executarea lucrărilor.  4.3.12. La executarea măsurilor de protecţie împotriva zgomotului  produs  de  instalaţiile  de  ascensoare,   se  va  acorda o grijă   deosebită  la:  ­asigurarea dimensiunilor din proiect pentru  suspensiile elastice   ale   subansamblurilor  electro­  mecanice   ale   instalaţiei;  ­corecta punere în operă a tratamentelor fonoabsorbante.  4.3.13. Eventualele modificări de materiale sau soluţii  de montare a instalaţiilor de ascensor, faţă  de proiect, se vor face numai cu avizul proiectantului.  4.4. Protecţia unităţilor funcţionale împotriva zgomotelor produse de posturile de  transformatoare electrice, amplasate la parterul  clădirilor  de  locuit.  4.4.1. Prezentul subcapitol se referă la măsurile de reducere a nivelului de zgomot ce trebuie avute  în vedere la proiectarea şi executarea posturilor de transformatoare electrice de reţea, amplasate la  parterul blocurilor de locuinţe, pentru asigurarea îndeplinirii condiţiilor de confort prevăzute în  STAS 6156­84.  4.4.2.  Pentru atenuarea transmiterii zgomotului   aerian  în vederea înscrierii nivelului său în  limitele admisibile, elementele de construcţie despărţitoare (pereţi şi planşee)  trebuie să aibă  un   indice   de  izolare  la  zgomot  aerian   I a(E A) = 57 (+5) dB.  În acest scop se va folosi sistemul „casă în casă" cu pereţi şi planşeu în structură dubla, avînd un  interspaţiu de aer continuu ca în figurile 4.4.1. ... 4.4.5.  În interspaţiul dintre pereţi, ca şi între planşeul de rezistenţă şi planşeul de dublură, se prevede un  strat fonoabsorbant din plăci poroase, ce se lipesc pe pereţii de rezistenţă ai clădirii şi se aşează liber  pe planşeul de dublură.

4.4.3 Materialele  prevăzute   în  prezentul  normativ pentru pereţi şi tavan au caracter orientativ,  aceste elemente putînd fi executate şi  din alte materiale,  prin procedeu monolit sau din  prefabricate, respectîndu­se condiţia ca greutatea elementului de construcţie să nu fie mai mică de  80 kg/m2. De asemenea, în cazul execuţiei din panouri prefabricate se   va   urmări   atent etanşarea  rosturilor.  4.4.4 Pentru atenuarea transmiterii zgomotului  structural, instalaţiile din postul de transformare vor  avea fundaţii proprii, separate de restul clădirii printr­un rost continuu de minimum 5 cm,   umplut  cu material   elastic   (fig.   4.4.2., 4.4.4., 4.4.5.).  4.4.5 În vederea evitării unor greşeli de execuţie care ar putea compromite măsurile  de  izolare  fonică proiectate, orice modificări  ale  soluţiilor  constructive  prevăzute   în  proiect   se  vor face numai cu avizul proiectantului de specialitate.  4.4.6 Proiectarea măsurilor de reducere a nivelului de zgomot produs de posturile de transformare  amplasate la parterul clădirilor de locuit (în cadrul cărora se utilizează materiale combustibile)  se  va face  conform Normelor generale  aprobate cu decretul nr. 290/1977, Normelor tehnice P 118­83  (pe baza caracteristicilor de comportare la foc determinate în laboratoare autorizate), Normelor  specifice P.E. 101­85 şi capitolului 5 al prezentului normativ.

OBSERVAŢII  1.  De   cîte   ori   este   posibil,   se recomandă executarea carcasei interioară înainte  de  montarea planşeului de rezistenţă   ce  acoperă   celula   postului  de transformare.  2.  În cazul cînd carcasă interioară se execută după montarea­ planşeului de  rezistenţă   ordinea  de   lucru   este  următoarea:  a) se  ridică   3  din  cei   4  pereţi  interiori;  b)  se aplică plăcile din b.c.a. la tavan rezemate pe cei doi pereţi opuşi executaţi;  c)  se   zideşte   ultimul  perete.  Fig.  4.4.3.  Detaliu „A"

5.  Proiectarea şi executarea lucrărilor de izolări şi tratamente acustice se va face cu respectarea  prevederilor din:  ­Norme  generale   de  protecţie   împotriva   incendiilor   la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi  instalaţiilor (aprobate prin  decretul  nr.  Se va acorda o atenţie deosebită următoarelor măsuri:  ­ prevederea   în   documentaţiile   tehnico­economice   a   caracteristicilor de comportare la foc ale  materialelor şi structurilor obţinute de către laboratoarele autorizate (Comandamentul Pom­  .  5.2. pierilor. şi aprobate cu ordinul nr.   elaborate de M.  5.. Ind. Măsuri de protecţie împotriva  incendiilor   la  lucrări   de izolări si tratamente acustice.C.1.   290/1977);  ­Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului  (indicativ P 118­83);  ­Norme de prevenire şi stingere a incendiilor. INCERC);  ­ prevederea  în documentaţiile  tehnico­economice   a mijloacelor de protecţie contra incendiilor .  742/D­1981;  ­Norme republicane de protecţie a muncii.

 asigurarea aerisirii încăperilor şi dotarea  punctelor de lucru cu mijloace de primă intervenţie  în caz de incendiu. tehnologiilor şi instalaţiilor proiectate;  ­ignifugarea materialelor   combustibile   utilizate   la   izolări şi tratamente acustice astfel încît  elementele de construcţie rezultate să corespundă gradului de rezistenţă la foc corespunzător  cu  importanţa  obiectivului  şi  cu  pericolul  de incendiu (în  ceea  ce  priveşte  combustibilitatea  şi  limita  de rezistenţă la foc);  ­întreruperea   continuităţii   golurilor   din   clementele   de construcţie   duble   şi   a   construcţiilor  propriu­zise   astfel   încît să nu favorizeze propagarea cu uşurinţă a incendiilor;  ­stabilirea cu deosebită atenţie a gradului de rezistenţă la foc a construcţiilor.  OBSERVAŢII:  În cazul în care nivelul de zgomot maxim radiat de o maşină sau un agregat. funcţionale şi dimensionale.1 În capitolul referitor la caracteristicile principale constructive. se  vor descrie în amănunţime elementele  de  rezemare astfel încît să existe posibilitatea modelării  dinamice cît mai corecte a   sistemului.2 În capitolul referitor la condiţiile speciale pe care trebuie să le îndeplinească maşina sau  agregatul şi diferitele piese şi subansamble ale acestuia vor fi specificate următoarele date rezultate  în urma optimizării tehnico­economice a măsurilor de reducere a zgomotelor şi vibraţiilor şi a celor  legate de menţinerea unui preţ de cost cît mai scăzut  a.1. . Generalităţi. Realizarea calculului acustic are ca principal scop punerea în evidenţă a acelor situaţii in  care sînt posibile depăşiri ale limitelor acustice admisibile prevăzute de lege.Nivel maxim admisibil al vibraţiilor pe elementele de  reazem.  1. determinat în condiţii  standard.   „maşină  (agregat) — element  de  rezemare".  2. nu depăşeşte valoarea de 70 dB(A). astfel încît să se  asigure cele mai bune condiţii  de siguranţă cu cheltuieli minime;  ­respectarea cu stricteţe a măsurilor necesare pentru protecţia contra incendiilor la organizarea  locului de muncă şi pe parcursul   executării  lucrărilor;   în   zonele   în   care se lucrează  cu adezivi conţinînd solvenţi inflamabili (prenadez etc).Caracteristica de directivitate acustică a utilajului  c.  a caracteristicilor dinamice şi acustice. Principii de introducere a caracteristicilor dinamice şi acustice în caietele de sarcini şi  normele  interne.  2.  2.Nivelul de zgomot maxim — admisibil;  b..Nivelul   maxim   admisibil   al   vibraţiilor   relative   dintre maşină  sau agregat  şi materialul de  prelucrat  (atunci cînd este cazul)  f. nu este necesară specificarea caracteristicilor de la pct.  ANEXA  1  RECOMANDĂRI   PENTRU   CARACTERIZAREA   DINAMICĂ    ŞI    ACUSTICĂ  A   UTILAJELOR   DIN   HALE   INDUSTRIALE   ÎN   VEDEREA    ELABORĂRII  PROIECTELOR TEHNOLOGICE.  1. este  necesară pentru calculul acustic al obiectivului industrial luat în considerare la elaborarea proiectului  tehnologic.  1.Tipul de undă dezvoltat  d.2 Detalierea caietelor de sarcini şi normelor interne.  în sensul   celor arătate la punctul   1.Nivelul  de  vibraţii  maxim  admisibil  în  punctele caracteristice  ale maşinii sau agregatului  (vibraţiile sînt considerate acţionînd în sistemul  triaxial) ;  e.specifice utilajelor.1Prezentele recomandări se referă la modul de introducere în caietele de  sarcini  sau  normele  interne pentru  maşini şi agregate.

  În capitolul referitor la preţul informativ pentru fiecare produs în parte. aparatura. astfel   încît   acestea   să  nu   modifice   caracteristicile  dinamice şi  acustice ale maşinii sau agregatului sau unor subansamble ale acestuia.  2.  2. de sarcini sau a normei interne.  abaterile  admise  de la cele nominale. pentru fiecare dintre accesoriile de protecţie acustică. vor fi indicate efectele acustice negative rezultate din proasta întreţinere a  produsului. transport. vor fi enumerate şi  accesoriile de protecţie  acustică  specificîndu­se.3. a tuturor probelor şi  verificărilor ce se fac la recepţia produselor din fabriacţia de  serie. performanţele de ordin acustic. metodologia de încercare va fi descrisă în mod detaliat în caietul de  sarcini sau norma internă.7 În capitolul referitor.5 În   capitolul  referitor  la  condiţiile   în  care  se  fac probele.2.9 În capitolul referitor la protecţia muncii vor fi prezentate nivelurile admisibile ale vibraţiilor la  contractul utilaj­personal de deservire. vor fi indicate materialele care pot eventual înlocui   pe   cele   iniţiale.2.  2.   în   cadrul   procesului  de reparare sau reamenajare.10.  2. marcare. precum şi accesoriile  care se livrează numai la comandă specială (complet facultativ de livrare).  OBSERVAŢIE:  În cazul în care pentru anumite categorii de maşini sau agregate există în momentul redactării  caietului.   vor fi specificate  probele  necesare  determinării  datelor  indicate la punctul 2. toleranţele asupra caracteristicilor.8 În capitolul referitor la condiţiile pentru ungere.6. .  se vor indica  preţurile.la condiţiile de montaj şi utilizare în   exploatare a noilor produse. prescripţii tehnice oficiale care să reglementeze măsurarea  nivelului de zgomot şi vibraţii. pentru vopsire  etc. depozitare.  2. ambalare. se vor face toate  specificaţiile necesare pentru probele corespunzătoare determinării datelor indicate în punctul 2.4 În capitolul referitor la enumerarea.  În capitolul referitor la componenta maşinii sau agregatului şi indicarea accesoriilor care se  livrează în mod obligatoriu împreună cu aceasta (completul normal de livrare).şi vibraţii.   durata probelor. metodele de  încercare.  2.  2. dispozitivele şi verificatoarele necesare  pentru  fiecare  probă  în  parte.  În capitolul referitor la prescripţiile pentru  acoperiri de protecţie şi decorativ.  climatizare etc.  2. lor de execuţie.   în ordinea. vor fi prezentate detaliile tip care asigură în  exploatare cele mai reduse niveluri  de zgomot .  termene  de garanţie în funcţionare.  durata între reparaţii.„b" şi „c".

  folii  metalice  etc. reducerea de nivel   corespunzătoare unei anumite frec  venţe  „/".  cu  relaţia:  în care:  2  Kj —  masa pe unitatea de  suprafaţă  a stratului  suport  (plăci   subţiri) (kg/m ) ;  m 2  —  masa pe unitatea de suprafaţă a stratului de acoperire din  cadrul  2  tratamentului   vibroamortizor  (kg/m  );  h  —  rigiditatea dinamică a stratului de distanţare din cadrul tratamentului  7  3  vibroamortizor (10  N/m  ).  poliuretan  spongios. .  polistiren..  cauciuc  de  duritate  mică  (­40°  .te  prin  intermediul  unor  straturi  din  materiale  de  mică  rigiditate  ca  de  exemplu;  pîslă.şitul  domeniului   util  de frecvenţă (3150 Hz).  60°  Shore) etc.1. sînt prezentate cîteva valori ale rigidităţii dinamice  pentru unele  materiale utilizate ca strat de distanţare în cadrul tratamentelor   vibro­  amortizoare aplicate pe plăci subţiri.  b) De la începutul domeniului util de frecvenţă (100 Hz) pînă în dreptul  frecvenţei  de  rezonanţă  „f r" se  adoptă  valoarea  AL VA  — 0;  c) De la frecvenţa  de  rezonanţă  „f r"  pînă  la sfîr.  aplica.  Curba reducerii de nivel „ D  L VA" în funcţie de frecvenţă se construieşte astfel:  a)  Se  calculează  frecvenţa  de  rezonanţă  a  ansamblului  „strat­suport"  (placă  subţire) — tratament vibroamortizor"..ANEXA 2  METODA DE CALCUL AL REDUCERII DE NIVEL SUPLIMENTARE „&WA"  CORESPUNZĂTOARE APLICĂRII UNOR TRATAMENTE VIBRO­AMORTIZOARE  PE PLĂCI SUBŢIRI  Metoda  se  utilizează  în  situaţiile  în  care  pe  placa  suport  se  aplică  tratamente  vibroamortizoare  constituite  din  plăci  subţiri  din  mase  plastice.   se   calculează  cu   relaţia:  în tabelul 2.

.  2  Plăci diu polistiren  celular ecruisat  3  Plăci din plută expandată  20  4  „STJPEREX"  5  Plăci fibrolemnoase  25  Pislă „NETEX"  10  15  20  Exemplu de calcul al reducerii de nivel  „    ALţ^"  Structură:  — tablă oţel 1 mm grosime;  — pîslă  „NETEX"   15 mm  grosime;  — folie bituminoasă cu adaos de cauciuc (reţetă  I.1 kg/m  );  3  k  —  rigiditatea  dinamică  a  stratului  de  pîslă  „NETEX"   (1.5  10  1.).35  1  Plăci poroase tip F.P.8 kg/m  ) ;  2  m 2  —  masa pe unitatea de suprafaţă a stratului de acoperire din folie  bituminoasă   (5.C.  Denumirea materialului  Grosimea  Rigiditatea  stratului (mm)  dinamică „k"  (IO7 N/m3)  10  1.5  6.8  1.7  1.8 x   10^ N/ni  ) — conform tabelului.1  VALORILE   RIGIDĂŢII  DINAMICE  PENTRU   UNELE   MATERIALE UTILIZATE  CA  STRAT DE DISTANŢARE.C. crt.M.5  9.  a) Calculul  frecvenţei  de  rezonanţă  a  structurii:  în care; 3  m 1  —  masa pe unitatea de suprafaţă a stratului de  tablă (7.  Nr.Tabelul 2.I.0  2.

R»­{f)" PENTRU ELEMENTE  DE   ÎNCHIDERI   DREPTUNGHIULARE.ANEXA 3  METODE DE CALCUL AL CURBEI INDICELUI DE ATENUARE . . Se determină frecvenţele .    ÎNTR­UN  STRAT ŞI DUBLE..  Curba indicilor de atenuare acustică „Ri(f)" se construieşte astfel:  1.1..FB " şi „f e" care delimitează zona de coincidenţă  cu  ajutorul  expresiilor  din  tabelul   A.   OMOGENE.a. Elemente   de   închidere   omogene   într­un   strat.3.3.  A.

..2.3............. 27 dB  —Produse lemnoase....... din tabelul A.........3... beton armat ...Tabelul A. după cum urmează:  ­  în  zona de coincidenţă se trasează un  segment de dreaptă  (B­C  orizontal..  A.  Valorile RB  — Rc  (în zona de coincidenţă pentru diferite materiale  de construcţii)......I.......  19 dB  3    Se construieşte  curba  ..... cu  panta de 6 dB/octavă...Ri(f)"  fără  a  se  ţine  seama  de  aportul căilor colaterale  de transmisie a sunetului.2. 29 dB  —Zidărie cărămidă........ 38 dB  —Beton celular autoclavizat .. 37 dB  —Sticlă...........1 ZONA DE COINCIDENŢĂ  PENTRU DIFERITE MATERIALE DE CONSTRUCŢII  Material  Beton.).. ...............  Se  determină  valorile  indicelui  de  atenuare  în  zona  de  coincidenţă  RB  sa  Rc"  corespunzătoare  materialului  din  care  este  alcătuit  elementul  de  it construcţie.........  Tabelul A..   cu  ordonata  RB  = Rc;  ­ de la frecvenţa „fB" spre originea axelor se trasează un segment de dreapta descendent....... beton armat  Zidărie de cărămidă  Sticlă  Produse lemnoase  fB  (HZ)  '  19000  *  m  FC  (Hz)  85000  m  77000  m  5300  m  13600  m  17000  m  5300  m  2100  m  2  *)  „m" reprezintă masa pe unitatea de suprafaţă a elementului constructiv (kg/m  )............. pînă în dreptul frecvenţei de  100 Hz;  ­ de la frecvenţa „f c"  pînă la „2fc" se trasează un segment de dreaptă ascendent  cu  panta de   10 dB/octavă;  ­ de la  frecvenţa  „2fc"  pînă în dreptul  frecvenţei de  3 150  Hz   se tra  sează un segment de dreaptă ascendent cu panta de 6'dB/octavă  (fig.......  —Beton............3 .....  2..3........

  Placă din  beton armat cu grosimea de 5  cm.  cu relaţia:  în care:  2  m' —  masa pe unitatea de suprafaţă a elementului de construcţie considerat (kg/m  );  P  —  perimetrul  elementului  de  construcţie  considerat   (ni) ;  mi —  masa pe unitatea de suprafaţă a elementului  de  construcţie „i"  2  (kg/m  );  li  —  lungimea laturii .a." poate fi calculat. Se determină frecvenţele „f B" şi „/„" care limitează zona de coincidenţă cu relaţiile: .i"  a elementului de construcţie  considerat  (m).  Exemplu de calcul pentru elemente ccnstructive într­un strat prin metoda A./m);  ZF  —  impedanţa mecanică medie a elementelor de construcţie adiacente  elementului considerat (daN.s/m). diafragme din beton armat  de  14 cm grosime.3.  aproximativ. .. Raportul „Z  I  /Z F.s.în care:  Z1  —  impedanţa   mecanică  corespunzătoare   elementului   de   construcţie considerat  (daN.  înălţimea  de 2.50  m  şi  lăţimea de 3.  1. avînd ca elemente adiacente.00  m.

  4.2.  Se determină influenţa căilor colaterale.3.  R B  =  R c  = 38 dB  3.  A.2. Se construieşte curba indicilor de atenuare fără aportul căilor colate  rale conform indicaţiilor de la pct.).  3 al metodei (vezi fig.3. Se determină valorile  Rb  şi Rc  pe  baza datelor din  tabelul    A.  cu  relaţia: .2.

3.  In  fig.3.    la  care  distanţa  dintre  cele două straturi constitutive este de cel mult 25 cm.s/m);  ZF  —  impcdanţa mecanică   medie a elementelor constructive adiacente elementului  simplu  considerat  (daN. Se determină curba finală  l: R (/)" cu relaţia:  in care;  —  corecţia corespunzătoare transmisiei sunetului prin căi colaterale  (dB);  D  a  Ra D  1  (f) —  corecţia corespunzătoare absorbţiei acustice a spaţiului  dintre cele două  Rb elemente constitutive simple (dB)  D  2 (f)—  corecţia corespunzătoare   stabilizării   undelor  staţionare.  duble.  1. Se construieşte curha R (f) = Ri (f) + R JI  (f). Se determină pentru cele două elemente constitutive.b. aproximativ.4)  se  aplică  în  situaţia  în  care.3.  Obs.  este  prezentată  spre  comparare  şi  curba  indicilor  de  atenuare  pentru  acest element de închidere.  A.2. simple.  Relaţia  (A. conform A. A.3.  A.   în spaţiul d i n t r e  Rb cele două elemente constitutive simple (dB);  D  (f  )  —  corecţia corespunzătoare cuplajului   mecanic   al   celor   două elemente  Rc constitutive simple (dB).3;  2.  3  al  exemplului  de  calea!  este  translatată  cu   3 dB (vezi fig.  Corecţia  „ARa " se determină  cu relaţia:  în care:  Zi1.  2.s/m).2  —  impedanţele mecanice corespunzătoare fiecăruia dintre cele două elemente  constitutive simple (daN.  Curba indicilor de atenuare acustică „R  i  (f)" se construieşte astfel:  1.a.  elementele  construct i v e  adiacente  sînt continue pe toată grosimea structurii analizate.Curba  indicilor  de  atenuare  construită  ca  la  pct.   cu relaţia: . curbele indicilor de  atenuare (R I  (f).  Elemente  de   închidere  omogene  cu  structură  dublă  Metoda  se  aplică  elementelor  de  închidere  omogene.2.  obţinută experimental.)."  3.   Raportul  „Z1+ Z12  [ZF" se poate determina.R II  (f).3.

  1. se adoptă drept curbă finală. cea mai ridicată  dintre curbele Ri (f) + R JI  (f)..) ­  6  4  3  2  1  0." corespunzătoare celor două  elemente constitutive simple;  —de la frecvenţa „f0 „" către frecvenţele înalte.  A.. Se construieşte curba  R I  (f) = R i (f) + R Ii (f)  (vezi fig.3.f1 "  către frecvenţele înalte.în care:  m 1+2  —  masele  pe  unitatea  de  suprafaţă  a  celor  două  elemente  constitutive    simple  2  (kg/m  );  2  m i  — masa pe unitatea de suprafaţă a elementului constructiv adiacent  „i"  (kg/m ); g  —  raportul  dintre  căldura  specifică  a  aerului  la  presiune  constantă  şi  la      volum  constant;  P  —  presiunea  constantă  din  interiorul  spaţiului  dintre  cele  două  elemente  constitutive  3  simple (de obicei presiunea atmosferică) (daN/m  );  d —  distanţa dintre cele două elemente constitutive simple  —de la frecvenţa .4.  VALORILE „ A t" ÎN FUNCŢIE DE  APORTUL „g/d"  0  0.. Se construiesc curbele R ifj) — R11 (f).  conform exemplului de la metoda  A..35  0.  se trasează o dreaptă  cu panta   12  dB/octavă pînă la intersecţia cu curba .85  0  —de la frecvenţa .  este  f adoptată de asemenea curba cea mai  ridicată dintre curbele Ri (f) + R JI  (f).f2" pînă la valoarea de 3150 Hz se adoptă curba .50  0..  Rb Exemplu de calcul pentru elemente de închidere omogene cu structură dublă prin metoda  A.5)."  „ D  "  se  determină  în  funcţie  de  raportul  „g/d"  în  care  .a.3.  în   dreptul  Ra Rb Rb frecvenţei .R(f) +  D  + ( D  1  (f) + D  2  (f)".  Perete dublu în următoarea alcătuire:  —beton armat  5 cm  —strat aer intermediar 6 cm  —beton armat  5 cm  încadrat pe tot conturul de elemente din beton armat la 30 cm grosime.b.70  D  (în  f 1/3 oct.    pe    baza  tabelului  A..3.4. .25  0. fără aportul căilor colaterale de transmisie a  sunetului.g"  este  grosimea  tratamentului  f fonoabsorbant  şi  „d"  este  distanţa  dintre  cele  două  elemente  constructive    simple.  Tabelul A.3.  2.f2";  —  de la frecvenţa ..R(f) +  D  + ( D  1  Ra Rb (f) + D  2  (f)".3. pînă la frecvenţa f 1  =f 0  +  D  .f0 „" către originea axelor.

. în cazul practic al elementelor constructive cu  2  structură dublă  cu masa  m' = M1+  m'2 £ 250 kg/m  .  în  aceste  condiţii.Aplicarea corecţiei „ D  2  (f)" pe curba . distanţate printr­un interval ³  2/3  octavă.R(f)" se face astfel:  Rb —în cazul a două frecvenţe .f l n" consecutive.  rigiditatea  la  încovoiere  a  elementelor  constructive  simple  scade  la  cel  mult  o treime  din  rigiditatea  elementelor  de  solidarizare.  după cum urmează:  Rb —se calculează frecvenţele de cuplaj ale elementelor constructive simple  cu  relaţia:  în care:  2  m 1.  —în cazul a două sau mai multe frecvenţe .  Rigiditatea   „k1"   reprezintă   rezultanta   mecanică   a   următoarelor componente:  —rigiditatea   la    încovoiere   a   celor  două   elemente   constructive;  —rigiditatea   elementelor   de   solidarizare    (de   încovoiere   pentru  montanţi sau  rigle şi de întindere­compresiune pentru  prinderi  locale;  —rigiditatea  la  forfecare  şi  întindere­compresiune  a  materialului  de umplutură dintre cele două elemente constructive simple (aer  sau aer combinat cu material fonoabsorbânt).2  ­ masa pe unitatea de suprafaţă a celor două elemente constitutive simple  (kg/m  );  k1  —  rigiditatea elementelor de cuplaj dintre cele două elemente   constructive simple  3  (daN/m  );  k2  —  rigiditatea de prindere pe contur a celor două elemente  constitutive simple.4.  rigiditatea  „Aj"  se  poate  determina  cu  relaţia: .3. conform fig..  prin  măsuri  constructive.3. conform fig.f l n "  consecutive distanţate printr­un  interval de   1/3 octavă.  rigiditatea  „kt "  depinde  în  mod  preponderent  de  rigiditatea  spaţiului  dintre  cele  două  elemente  constitutive  simple.  Obs.. frecvenţa de cuplaj  poate fi  determinată..  A.  aproximativ cu relaţia:  în care notaţiile cu semnificaţiile din relaţia (A. A.  Corecţia  „ D Rc[f)"  conduce  la  modificarea  curbei  .3.R(f)  +  D  Ra ++  ( D  1  (f)  Rb + D  2  (f)".8).  In  cazul  în  care.3.  pe  3  elementele constructive adiacente  (daN/m  )..

.

 se poate neglija efectul favorabil al tratamentelor  fonoabsorbante dispuse de­a lungul elementelor de prindere dintre­cele două elemente  constructive simple.Ri(f)". a  m(f)".  în mod acoperitor.25.  pentru  elemente­de b.80  pentru  articulaţie;  de  ex.c.  Obs.3.P  li  —  perimetrul  elementului   constructiv  analizat   (m);  —  lungimea   laturii   „i"   a   elementului   constructiv   analizat    (m); h 1.. la  frecvenţa  „f"..25  0.  —  se  adoptă  corecţiile  „ D  Rb2  (f)"  în  dreptul  frecvenţelor  „f l  n  ".<0.3.7)..  rezemate pe diafragme de beton).3.  Tabelul A..2  ~ coeficienţi care ţin seama de modul de prindere al elementelor constructive simple  cu  elementele  constructive  adiacente  ( h =  1.  Corecţia „ D  Rb1  (f) se determină cu relaţia:  în  care: a  m (f)—  coeficientul  mediu  de  absorbţie  acustică  al  suprafeţelor  interioare  ale  spaţiului dintre cele două elemente constructive simple.  VALORILE CORECŢIEI „ D  Rb  2(f)" ÎN FUNCŢIE DE DIFERITE VALORI ALE  COEFICIENTULUI . a  m(f) D  Rb  2(f)  (db)  <0.10  0.  în  funcţi  de  valoarea  . £ 0.. a  m(f)".50  >0.a.  conform tabelului  A.  se  marchează  în dreptr  frecvenţei  centrale  a    treimii  de octavă în care este inclusă..f l  n" cu relaţia:  d —  distanţa dintre cele două elemente constructive simple (cm);  n  —  şirul numerelor naturale.3.  pentru  elemente  de  beton  mono­litizate)  ( h  =0.10.  Obs.  fiecare  frecvenţă  din  şirul  „f l  n"  calculată  cu relaţia (A. Corecţia  „ D  R b2  (f) se  determină  după  cum  urmează: —  se  calculează şirul frecventelor de stabilizare ..3.  Pentru  stabilirea  graficului  curbei  .00  pentru  încastrare;  de  ex.50  ­6  ­4  ­2  0 .

a spaţiului dintre cele două elemente simple. D  Rb1 . A. Se construieşte curba finală. D  Rc.5).  —  Se determină corecţia corespunzătoare transmisiei sunetului prin  căi colaterale „ D  Ra":  Curba .3.. aplicînd corecţiile D  Ra. D  Rb1 D  Rb2.3.R (f)" se translatează inferior cu  18 dB (vezi fig. —  Se determină corecţia  corespunzătoare capacităţii de absorbţie acustică .

D  f"  conform tabelului  A.3     (vezi      fig.3. se determină valoarea .02.. după cum urmează:  —  se calculează frecvenţa „f0 „"  —  —  Curba „R + A.5). f) Se  determină corecţia corespunzătoare fenomenului de cuplare mecanică a clementelor de  construcţie simple.3.3.  D  R a  + D  R b1  + D  R b2  se modifică conform indicaţiilor metodei (vezi figura  . D  R(f) + D  Ra" se translatează inferior cu  17 dB (vezi figura A.5).  A.  A.  —Se determină corecţia corespunzătoare fenomenului de creare a undelor  staţionare în spaţiul dintre cele două elemente de construcţie simple „ D  Rb2 "  după  cum  urmează:  —se calculează frecvenţele de stabilizare:  —  se determină valoarea corecţiei din dreptul frecvenţei de  3 150   Hz.3.4.5).  Curba  .  Curba .Coeficientul de absorbţie acustică mediu  „vm " este constant în tot domeniul de frecvenţă  şi are valoarea 0.. pe baza  tabelului  A..3.  g/d = 0 ­» D  f = 6 x 1/3 octavă.3.R(f)"  + D  Ra  + D  Rb1  "  se  modifică  conform  indicaţiilor  din  fig.3.

3 cm  Idem.  tip IPCT.  Structura  Masa  totală  (kg/m2)  2  Valoarea indicelui de  izolare la zgomot  aerian  Ia(dB)  3  EA(dB)  4  0  A.  1  A. 26 cm  A.   18 cm  Idem.  crt.3  575  650  400  50  51  52  53  54  55  56  51  49  _2  ­1  0  + 1  +2  + 3  + 4  +5  ­3  11  Panou   chesonat  cu   nervuri  precom­  primate. 20.   16 cm  Idem.I.   1 cm  (h fîşii = 22 cm)  275  312.2.5  350  400  450  512.  proiect   1221  204  41  ­11  *)  determinat în condiţii de laborator. 23 cm  Idem.5 cm  Idem.  Planşee speciale din beton armat  Fîşii cu goluri (inclusiv sapă de egalizare de  3 cm) şi un strat de tencuială de min.  ELEMENTE   DESPĂRŢITOARE ÎNTR­UN STRAT  3  Pereţi şi planşee din beton armat netencuiti pb. fără aportul căilor colaterale .   12.a = 2500 kg/m  1  Plăci  10 cm grosime  250  49  ­3  2  3  4  5  6  7  8  9  10  Idem.1.   14 cm  Idem.ANEXA 4  v  VALORILE INDICELUI DE IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN   Ia  (E  ) PENTRU  DIFERITE STRUCTURI DE ELEMENTE DESPĂRŢITOARE * Nr.   11 cm  Idem.

   1  1/2 cărămidă (2 cm +  725  57  36.5 cm  49.A. Pereţi  de  beton   celular  autoclavizat  21  22  23  Fîşii „GBN 35".1. (2 cm + 29 cm + 2  cm)  20  Blocuri ceramice cu goluri  406  52  orizontale (p = 1 200 kg/m3)  cu grosimea de un bloc (2 cm +  29 cm + 2 cm)  A. 7.5  66  82.5 cm (1 cm + 24.5 cm + 2  cm)  49  ­3  17  Idem  1 cărămidă (2 cm + 24  cm + 2 cm)  500  54  +2  18  Idem. Pereţi de cărămidă tencuiţi pe ambele fete cu un strat de tencuială  de 2 cm grosime (p tencuiala =  1 700 kg/m3)  16  Cărămidă plină (p = 1 800  275  3  kg/m  ) cu grosimea de 1/2  cărămidă (2 cm + 11.3.5  32  34  35  + 5  +2  0  20  ­18  ­17 . 24.5 cm (1 cm +  14.III.   14.5  53  + 1  cm +  1 cm)  14  Idem. cu grosimea de  1  cărămidă   . Pereţi din beton armat tencuiţi pe ambele fete cu un strat de tencuială de 1  3  cm grosime (o tencuiala=1900kg/m  12  Pereţi avînd grosimea  313  elementului din beton armat de  11 cm (1 cm +11 cm + 1 cm)  13  51  ­1  Idem.5 cm  Fîşii „GBN 35".5 cm + 2 cm)  19  Cărămidă eficientă (p = 1 600  532  54  kg/m3).   19 cm (1 cm +  19 cm  513  55  + 3  + 1 cm)  15  Idem.5  400.11.  10 cm  Fîşii „GBN 35".5 cm  650  57  +5  + 1 cm)  A.   12.

 3 cm;  —PFL poros.c.IV.24 cm + 2  cm)  26  Blocuri mixte de b. 0.. 2 cm;  —  PFL dur.a. 0. 0.5 cm  Pereţi  din  panouri  sandwich  27  9  cm.50"; p =  198  cca.  224  47  ­5  3  630 kg/m  tencuiţi pe ambele  faţade cu un strat de tencuială  de 2 cm p tencuială =  1 700  kg/m3  ; (2 cm +.g.50" p = cea. 650 kg/m3 tencuiţi pe  ambele feţe cu un strat de  tencuială de 2 cm; p tencuială  3  =  1 700 kg/m  (2 cm + 20 cm  + 2 cm)  25  Blocuri „GBN 35.. 6 cm;  —PFL dur.  cu  270­  granulit de  Lugoi   c =  1 800  kg/m3 ; (15 cm) min. netencuiti (p b.V.. 0.a.5  3  A.5 cm;  —PFL poros. cu granulit.5 cm;  —PFL poros.. cu  360  3  granulit.  47  ­ 5  deşeuri de vată minerală 22.. avînd următoarea  alcătuire:  —PFL dur.   1 cm;  —plăci poroase. = 1800.  Pereţi din materiale lemnoase  29  Pereţi  din  panouri  sandwich  32  7  cm.5 cm  34  ­18  30  42  ­10 .1950kg/m  27  Pereţi din beton armat. şi  100  . Pereţi din beton armat. 270  50  ­2  A. p  =  1 800 kg/m  (20  cm)  53  +1  28  Pereţi din  beton armat. avînd următoarea  alcătuire:  —PFL dur..0  24  1  2  3  46  4  ­6  Blocuri „GBN 35. 2 cm;  —  aer.

a.c.a.   1 cm;  ­  fîşie din b. „GBN 35".a.DESPĂRŢITOARE ÎN DOUĂ STRATURI  B. „GBN 3. „GBN 35".5 cm  Structura:  —  beton armat netencuit. „GBN 35". din azbociment.c. 4 cm;  —  aer.  7  cm  B.c. 0. „GBN 35".  7. ELEMENTE .c.5 cm  135  2  3  4  51  ­1  51  ­1  34  51  ­1  35  52  0  36  52  0 .VI.5".6  cm  Structura:  ­ fîşie din b.c.a. 7 cm;  —aer. 4 cm;  ­ aer.c.c.5 cm  33  Structura:  —fîşie din b. Pereţi din ipsos  31  Fîşii de ipsos cu goluri cu  42  39  ­13  "umplutură de carton celular. „GBN 35".  10  cm  Structura:  —fîşie din b.(continuare) ANEXA  4  0  1  A.5 cm;  —plăci poroase.  6 cm;  —  fîşie din b.  12.  104  7.   10 cm;  — fîşie din b.a.a.c. 7.   10  187  cm;  —aer.   1 cm;  —fîşie din b.fîşie din b. Pereţi  32  Structura:  —.a.  164  12.l.  12.5 cm;  —plăci poroase. 10  135  cm;  ­  plăci poroase. „GBN 35".  8 cm;  —  placă.a.5 cm;  —  aer.

   14  cm  —aer. „GBN 35". „GBN 35". 4 cm;  ­ aer.6 cm  Structura:  250  — beton armat netencuit.   10 cm;  —  beton armat netencuit. 0. 6 cm;  —plăci poroase.5 cm;  ­ plăci poroase.a.5  cm  53  + 1  (continuare)  ANEXA  4  0  38  1  Structura:  — cărămidă    1/2    cm   cu  tencuiala exterioară. 4 cm;  —  cărămidă   1/4   cu  tencuială   exterioară de 2 cm  53  +1  40  53  +1  41 42 43  55  + 3  57  +5 . 5 cm;  —  aer. 6 cm;  ­fîşie din b. 5  cm;  Structura:  486  —  beton armat netencuit". 2 cm;  — plăci de azbociment.  10   cm;  —aer.  135  12. 6 cm;  —  cărămidă   1/4   cu  tencuială  exterioară de 2 cm  grosime  Structura:  489  —  beton armat netencuit.c. 2 cm;  —aer. 7.   14  cm;  —aer. 2 cm  2  408  3  53  4  + 1  39  Structura*):  264  — beton  armat   netencuit. 6 cm;  —plăci poroase.a. 5 cm;  — cărămidă   1/4  cu  tencuială   exterioară.c.37  Structura:  ­ fîşie din b.

  5  cm;  —are. 6 cm;  —  beton armat netencuit. 8 cm    ;  288  — aer.   10 cm;  —  aer. 7 cm;  —aer.   10 cm  48  Structura:  —  fîşie de ipsos cu goluri cu  80  umplutură din carton celular  (poz. 5  mm  44  250  52  0  Structura:  350  —beton armat netencuit.  7 cm  — plăci   poroase   sau   plăci  TEFO. 8 cm;  —  aer.  31).Structura:  —beton armat netencuit. 8 cm  47  Structura:  —  beton de granulit. 6 cm;  — beton  armat  netencuit. 8 cm  Structura:  —beton de granulit. 5 cm; .   10 cm ;  —  beton de granulit.3 cm;  51  ­1  288  54  + 2  53  + 1  2  3  4  —  aer. 6 cm;  —  beton de granulit. 6 cm;  46  —  beton de granulit.   7  cm  55  + 3  (continuare)  ANEXA  4  0  45  1  Structura:  —  beton de granulit.

 îndoit  la capete).  proiect 1221;  51  ­1  —  şapă de ipsos. 4 cm;  — panouri sandwich (ca la pct.49  —  fîşie din ipsos cu goluri cu  umplutură din carton celular..  proiect 1221;  — tavan din plăci de ipsos  prinse în şuruburi..  ­30  28  ­24  51  Uşă   cu   tăblie   din   lemn  masiv   de 14 mm  0  1  (continuare)  ANEXA 4  2  3  4  B. 2.. 20 mm (introdus  între panouri şi plăcile de  ipsos.  *) Pentru   pereţii  din   beton  armat   (netencuiţi   şi   tencuiţi)   toleranţele faţă de masele prevăzute în  tabelă sînt ±4%. 2.5 cm;  — tavan din plăci de ipsos. 20 cm (introdus între  panou şi plăcile de ipsos. 53  .  66  29). Planşee  52  Structură:  — panou cliesonat cu nervuri  pre­comprimate tip IPCT. 16  mm.  7 cm  Uşă celulară  52  0  50  18..  29)..7 cm;  —  plăci poroase.   16 mm;  — TEFO.. 2 cm;  —  aer. prinse în cleme chituite pe  contur;  — TEFO.22  ­34.  4  cm  Structura:  — panouri sandwich (ca la pct. îndoit la capete)  46  ­6  Structura:  — panou cliesonat cu nervuri  pre­comprimate tip IPCT.

  Corecţia „c"  se determină cu relaţia:  c =  10lg  ZI  + 1 Zf  (d.5.Ia" se poate determina. =  2  2  (kg/m  )  (A.5.   orientativ. cu relaţia:  I'a=Ia­.Zi\ZF" se poate determina..B)  (A. cu relaţia:  Zi  m P  .. =  (A.1. valoarea .ANEXA 5  METODA ORIENTATIVĂ DE CALCUL AL INDICELUI  DE   IZOLARE   LA  ZGOMOT AERIAN  „1a"  PENTRU ELEMENTE   DE   ÎNCHIDERE   OMOGENE..c         (dB)  (A.  Indicele „Ia" poate fi determinat pe baza graficului din fig.s/m);  ZF —  impedanţa  mecanică  medie  a  elementelor  adiacente   elementului  de închidere considerat.mi  se determină cu relaţia:  mi + mir  mi.5. determinată „in situ"  (daN. aproximativ. CARCASA)  a) Elemente într­un strat  Indicele de izolare la zgomot aerian ."  în  camera de recepţie).  în care:  Zi  —  impedanţa  mecanică  a  elementului  de  închidere  considerat  (daN.5.3)  Zf  å mi li  . A.  în care:  m  — masa pe unitatea de suprafaţă a elementului de închidere considerat (kg/m2);  mi—  masa pe unitatea de suprafaţă a elementului .  ÎNTR­UN STRAT ŞI MULTISTRAT (DUBLE.5. SANDVICH.1)  în care:  Ia  —  indicele de izolare la zgomot aerian al elementului {fără aportul  transmisiei prin căi colaterale)  (dB);  c  —  corecţie care ţine seamă de transmisia zgomotului prin căi colaterale (dB).  Raportul ...4) .i" adiacent elementului de  închidere considerat  (kg/m2);  P  — perimetrul elementului de închidere considerat  (m);  Li  —  lungimea  laturii  „i"   a elementului  de  închidere  considerat   (m.s/m).2).)  Dacă elementul „i" adiacent elementului de închidere considerat are alcătuiri constructive diferite  „mie"  în camera ele emisie şi mir.

 în tabelul A. .În mod orientativ.3.1 se dau valorile corecţiei „c"   pentru unele elemente de închidere şi  elemente adiacente acestora alcătuite  dintr­un strat.

3  h)  Elemente   duble   şi   sandwich  Pentru elemente f'uble şi sandwich.  Indicele „I a" se determină pe baza graficului din figura A.a.5....A.  VALORILE   CORECŢIFI   .... indicele de izolare „I a'" se poate determina. pentru fiecare dintre cele două straturi de rezistenţă  ale elementului multistrat..C"   PENTRU   ELEMENTE  DE   ÎNCHIDERE ŞI  ELEMENTE   ADIACENTE     ACESTORA   ALCĂTUITE   DINTR­UN STRAT  Nr.5...  valoarea indicelui „Ia" determinata ca mai sus se majorează cu 4... în  interspaţiul dintre cele două feţe exterioare se introduce un strat continuu de material fonoabsorbant.  Tabelul A.400  m £  100  m =50.150  1.  crt.  cu grosimea de minimum 3 cm (care însă na obturează total interspaţiul).5.Tabelul A..5.3. în funcţie de masa totală pe unitatea de  suprafaţă a elementului multistrat­  În situaţia în care este îndeplinită condiţia  2  mmin  . la valoarea indicelui „Ia" se  mai adaugă un spor „Ai" conform tabelului A.5.1.6 dB.d ³  100  (kg/cm/m  )  (A.5. Dacă în acest caz.1.5.4..400  m=300.2.2.5  .5.400  m= 100.  orientativ....1  1. .5  0.  (cm) 3  5  8  D  la  (dB)  4  5  6  Corecţia „c" se determină cu relaţia A.2..  SPOR DE IZOLARE DATORAT TRATAMENTULUI FONOABSORBANT DIN  INTERIORUL UNEI STRUCTURI DUBLE  Grosimea stratului  f.1.100  m= 300.  tot cu  relaţia A. Pentru calculul indicelui „I'a" se adoptă valoarea cea mai mare a corecţiei  „c"..5.  Caracteristica  elementului  de  2  închidere  (kg/m  )  cU  Car  acteristicile  (dB)  elementelor  2  adiacente kg/m  )  1  2  3  m =200.

 grosime şi o diafragmă din beton armat de 14 cm grosime.5.5 cm grosime  montat între planşee din beton armat de 14 cm grosime.1    (legea    masei). un perete din zidărie de cărămidă de 25 cm grosime şi  o diafragmă din beton armat de 14 cm grosime.5.  a)  Determinarea  raportului  „ZI/ZF/ se  face  cu   ajutorul  relaţiei A.  montat  între  planşee din beton armat de 14 cm grosime.5 cm grosime.20 ni.5.5.5  cm  grosime.  b)  Corecţia „c"  se determină cu relaţia A.2 .1.3.5.20 m.  ’  I a = Ia­c  ’  în care „I a  " se determină pe baza graficului din figura A.3  ’  c)  Indicele  „I a"  se  determină  cu  relaţia  A. omogen..  a)  Determinarea raportului „Zi/ ZF" se face pentru unul dintre straturile­de rezistenţă cu  relaţia A.  plăci P 90 7      cm grosime  aer  6  cm grosime  plăci BCA 7.60 m şi lăţimea de 4.  1)  Perete  despărţitor. un perete din zidărie de cărămidă de  25 cm.  2) Perete despărţitor.Exemplu   de   calcul   pentru   determinarea   indicelui  de   izolare   la  zgomot aerian  „Ia. dublu cu structură  plăci BCA 7.  Peretele despărţitor are înălţimea de 2.  Peretele despărţitor are înălţimea de 2.  omogen  din  zidărie  de  cărămidă  de  12.60 m şi lăţimea de 4.

04  0.0  1.10  Pardoseală din PVC  0.03  Sticlă   aplicată   rigid  0.03  0.0  1.01  0.0  1.03  0.046/1­75).04  elemente prefabricate  din    beton. suport rigid .02  pe o suprafaţă suport  Fereastră deschisă  1.01  0.06  0.02  0.03  vopsită în ulei  Tinci aplicat pe  0. aplicată în  două  straturi (grund ­J­  tinci).03  0.  Denumirea  crt.0  1.02  0.  de  la  poz.05  0.  zugrăvită.05  2  3  4  5  6  7  8  9  10  11  12  Tencuială   gletuită.03  0.03  0.  rînd  de geamuri  9  se adaugă „ t  (f)"  (cf.04  0.02  0.02  0.03  0.  materialului  0  1  Coeficienţi de absorbţie „ a  i  (f)"  125  250  500  1  2  4 000  000  000  1  2  3  4  5  .05  mm.04  0.0  Fereastră  cu   un  La  valoarea  coresp.02  0.08  0.  Nr.01  0.02  0.  0.  zugrăvită în culori de  apă  Tencuială gletuită.02  0.03  0.  2.02  0.01  0.  pe orice  suprafaţă   suport.03  0. zugrăvit  în culori de apă  Pardoseală parchet  0.02  0.04  0. 20  0.ANEXA 6­  VALORILE COEFICIENŢILOR DE ABSORBŢIE ACUSTICĂ a (f) PENTRU UNELE  FINISAJE ŞI OBIECTE FOLOSITE UZUAL ÎN CONSTRUCŢII (DETERMINATE      PRIN  METODA     CAMEREI      DE      REVERBERAŢIE  ­  STAS 10.05  Pardoseală din  0.56)  Fereastră dublă  Se dimensionează ca o membrană  vibrantă   considerînd  al   2­lea  rînd   de geamuri.02  0.08  0.   6  7  Tencuiala de ruin.03  0.03  0.02  0.04  0.02  0.02  0.02  0.02  0.04  0.02  0.84  0.  în culori  de apă  0.01  0.0  1. pct.01  0.03  0.03  0.03  mozaic  Marmora  0.

t  (f)"  Absorbţia unui scaun  0..99  1.18  fotoliu capitonat  acoperit    cu stofă  (valori minime)  ANEXA 7  METODE DE DETERMINARE A CURBEI COEFICIENŢILOR DE   ABSORBŢIE ACUSTICA  „ai(f)".4"  faţă   de   straiul   poros   (Hz) ; a  0  ­ valoarea  constant   maximă  a  coeficientului  de  absorbţie  acustică  în   subdomeniul   de   frecvenţe   .23  0..(continuare)  ANEXA   6  0  13  1  Om   în   încăpere.f0  .    în  situaţia în care plăcile din material poros sînt dispuse  nemijlocit  pe stratul suport (Hz);  f1  —  frecvenţa de la care coeficienţii de absorbţie acustică rămîn practic  constanţi  (în  valoarea   maximă)   pînă   la   sfîr.49  0.46  0.03  0.50  14  15  0..    în  situaţia în care plăcile din material poros sînt dispuse la distanţa  .0  1.02  0. Valoarea maximă a  coeficientului de absorbţie acustică se poate determina cu relaţia:  in care:  h  —  grosimea plăcii de material poi\s  (cm);  d  —  distanţa  la  care este aplicată placa  faţă de  stratul suport    (cm)  f0  —  frecvenţa de la care coeficienţii de absorbţie acustică rămîn practic  constanţi  (în  valoare   maximă)   pînă   la  sfîrşvtul   domeniului..10  0..02  0.42  0.04  '  0.  PENTRU   DIFERITE    STRUCTURI   FONO ABSORBANTE  a) Plăci din materiale poroase aplicate la distanţă de stratul suport.89  0.72  0.02  0.  izolat (absorbţie  totală)  Aglomeraţie de  oameni  Plăci din lemn de  brad lustruit.0  0.23  0. de la poz.04  0.  Frecvenţa  .00  16  17  18  La val. 4 000 Hz"     (cazul    aplicării  directe a plăcilor  pe stratul suport).  aplicate  pe  suprafaţă  suport  Uşi din lemn de brad  2  3  4  5  6  7  0.35  0.şitul  domeniului..04  0.41  0.22  0.  15 se adaugă  .95  0.04  Absorbţia    unui  0.f1 "  se poate determina cu relaţia; .02  0.19  0.02  0.03  din placaj  0.

f1 '  pînă la sfîr.3.. a ­ final = a material  poros x t  placa perforata  . astfel:  —de la frecvenţa ..şitul domeniului de frecvenţe.)  în care  „ t  " este indicele de transmisie al plăcii perforate şi care se determină cu  ajutorul  graficelor  din   fig*. a " scad cu 50%   la .  b)  Plăci  din  materiale  poroase  aplicate  nemijlocit  sau  la  distanţă  de  stratul  suport. orientativ.f 1" pînă la începutul domeniului de frecvenţe. h —  au  semnificaţiile  de  la  relaţia  A.  Valorile finale ale coeficienţilor de absorbţie „ afinal "  se  determină. se trasează o dreaptă avînd  panta descendentă astfel încît valorile .  A.7.7. max  —de la frecvenţa . se trasează un palier  orizontal cu  valoarea a . cu relaţia: (A.1.  Curba  coeficienţilor a .i  (f)"  pentru  plăci  din  materiale  poroase  aplicate  la  distanţă  de  stratul suport se construieşte.1.7. fiecare   octavă.  protejate cu plăci perforate.0  în care;  c  —  viteza de propagare a sunetului  în aer (340 m/s) ;  d . în funcţie de gradul de    perforare şi de grosimea plăcii.

  d  (HZ)  în care:  2  m — masa pe unitatea de suprafaţă a membranei (kg/m  ) ;  d  —  distanţa dintre membrană şi suprafaţa suport (cm).c) Membrane vibrante. în funcţie de materialul din care este alcătuită. din tabelul A.7.  Curba coeficienţilor „ a  i(f)"  se determină astfel:  —  se determină frecvenţa de rezonanţă cu relaţia:  f0  =  850  m. corespunzătoare frecvenţei  de rezonanţă.  —  se alege valoarea „ a  max" pentru membrană.1 .

f0". a max  (f)" plecînd de la valoarea   „ a  max  "   din dreptul frecvenţei .  VALORILE MAXIME „ a  max  " PENTRU MEMBRANE VIBRANTE ALCĂTUITE DIN  DIFERITE MATERIALE  Nr. pînă atinge valoarea   de 0.  după cum urmează:  1) în  cazul  membranelor fără  materiale fonoabsorbante  dispuse  in stratul de aer  —  pentru fiecare octavă.7.  2) în cazul membranelor cu materiale fonoabsorbante dispuse în stratul de aer (avînd grosimea între  0.). în stingă şi în dreapta valorii . în care „d" este grosimea stratului de aer).3.  — pentru fiecare două octave. după care rămîne constant (vezi figura.8 d.3 — 0.7.2.05.  coeficientul  de absorbţie acustică . în stînga şi în dreapta valorii „f0 "> coeficientul de absorbţie acustică  „ a max  " scade cu 50%.Tabelul A.. A. .40  0.30"  0. a  max  " scade cu 50%.08  —  se construieşte curba .30  0.7.).50  0.05  care  rămîne constant (vezi fig.  membrana  1  Placaj  de brad  2 3  PAL  Sţiclă de geam  4 5  PVC dur  Tablă din oţel  0..  Materialul din care este alcătuită  crt.1.f0". A. pînă atinge valoarea de 0.

 a din  Anexa 7 (vezi fig.  a) Plăci din vată minerală tip G 100. dispuse la 4 cm faţă  de un  suport rigid.2.  Valoarea maximă a coeficientului de absorbţie acustică pentru această structură se  calculează cu relaţiile A. de 3 cm grosime..  şi A.7.  b) Membrană din placaj de fag de 5 mm grosime dispusă la 15 cm de un perete.  Curba coeficienţilor de absorbţie acustică .).Exemple de calcul pentru determinarea curbei coeficienţilor de absorbţie „ a  " pentru diferite  structuri fonoabsorbante. A. .'H{f)"  se  construieşte conform pct.7.3.  fără substrat de material fonoabsorbant.7.1.

  110  Hz.4.). de 5 cm grosime. .  Curba coeficienţilor de absorbţie acustică „ a  (f)"  se construieşte conform pct. din  Anexa  7  (vezi fig.7.Frecvenţa de rezonanţă se calculează cu relaţia A. c.  Frecvenţa de rezonanţă este identică cu cea de la exemplul „b".6.5. A.  A.2.l. c.7.  Curba coeficienţilor de absorbţie acustică „ a  (f)" se construieşte conform pct.  c) Membrană din placaj de fag de 5 mm grosime dispusă la 15 cm de un perete.).7. din  Anexa 7 (vezi fig. cu  substrat de vată minerală P 90.

6 cm.   16 cm  Ii (dB)  Er  (dB)  77  76  75  74  73  ­17  ­16  ­15  ­14  ­13  ­14  ­14  ­ 8 —  *) Faşii cu goluri. 10  cm;  —  aer.  0.   11 cm  ­Idem.  3 cm.  .ANEXA 8  VALORILE INDICELUI DE IZOLARE LA ZGOMOT DE IMPACT „Ii  (Er)".  74 cu tencuială de  1 cm grosime;  74  — şapă de egalizare.  10  cm grosime  ­Idem.   14 cm  ­Idem.  Structura planşeului  crt.5 cm  ­Idem. 8 cm; —  plăci poroase  2 cm; — placă din azbociment.   12. 22 cm.  1  2  3  4  5  6  7  ­Plăci.  **)  Structura:  68  —  placă diu  beton armat  netencuit. PENTRU  PLANSEE  DIN   BETON  ARMAT  DE   DIFERITE   GROSIMI  Nr.

20 mm (introdus  între panou şi plăcile   de ipsos.  16  mm..  9  0  ANEXA 9  ÎMBUNĂTĂŢIREA IZOLĂRII LA ZGOMOT DE IMPACT AL D Ii  ( D E I )PENTRU DIFERITE  TIPURI  DE  PARDOSELI. prinse în cleme şi  chituite pe contur;  —  TEF 0. lipit de placi  fibrolemnoase poroase de   16 mm  grosime  *) Parchet L.  îndoit la capete).  + 10  —  Idem structura 8.5  cm grosime  .  Nr. lipit pe plăci  fibrolemnoase poroase de 25 mm  grosime  îmbunătăţirea izolării  la  zgomot  de  impact D  Ii  ( D  Er) (dB)  2  + 10  2  + 14  3  4  Parchet L..  Tipul de pardoseala  crt. 2. peste  şapă.3 mm;  —  tavan  din  plăci  de  ipsos.  proiect   1221;  — şapă de ipsos.U.U.  0  1  1  Pardoseli cu  strat  de circulaţie din  parchet  *) Parchet L.U.  *)   Indicele de  izolare la zgomot aerian este:  I ‘ a  (E A) = 49  (­3).8  Structură:  50  —  Panou chesonat cu  nervuri  precom­primate   tip   IPCT.5 cm  înălţime cu strat elastic din  plută  SUPEREX de 2. bătut în cuie pe plăci  + 21  din fibro­beton aşezate pe uri strat de  pudretă de cauciuc de 25 mm  grosime  Parchet montat pe duşumea oarbă. cu covor  60  PVC cu substrat   fonoizolator  din   PVC   expandat.  + 18 grinzişoare de lemn de 7.  **) Indicele de izolare la zgomot aerian este:  I ‘ a  (E A) = 53 (+1).

  PAL (sau PAF)  şi  material neţesut (din    deşeuri  textile)    pentru    structuri    de  pardoseli  Covoare.5 mm (IMIF­Turda şi  Izolatorul­Bucureşti)  Covoare   PVC   cu   substrat   din  împîslitură din fibre liberiene avînd  celpuţin 8. PAL (sau PAF) şi material  neţesut (din deşeuri textile) pentru  structuri de pardoseli  1  + 20  10  0  11  2  12  Panouri din mochetă întreţesută (din  + 23  deşeuri textile).5..  Covor „MOIZOTEX"   (Izolatorul­  Bucureşti)  +13  13  14  15  16  + 13 . PAL  sau PAF Panouri din furnir şi PAL  (sau PAF)  Panouri din covor PVC cu suport  + 17  textil si PAL  (sau  PAF)  Panouri din mochetă întreţesută (din  + 19  deşeuri textile şi PAL (sau  PAF)  Panouri din furnir.2.  mochete  +  7  Covoare  şi  dale   PVC   fără   suport  textil   cu grosimi între   1.. PAL (sau PAF) şi  + 18  material neţesut (din deşeuri textile)  pentru structuri de pardoseli  Panouri din covor PVC cu suport  textil..5   mm  (Dermatina —Timişoara  si IMIF­  Turda)  Covoare   PVC   cu   suport   textil  + 11  rieţesut. în loc de SUPEREX un strat  + 16  carton bitumat  Pardoseli alcătuite din furnir.5  6  7  8  9  Idem.0 kg/m2.2 mm  (UPMP — Iaşi)  Covoare PVC cu suport textil ţesut cu  +9  grosimi între  2..   cu grosimi totale între  2...5.

  OBSERVAŢIE:  Pentru alte structuri de pardoseli îmbunătăţirea izolării la zgomot de impact se determină prin  măsurări acustice. . conform STAS 6161/2­79. I.  În situaţiile în care din raţiuni constructive această structură este montată pe un strat de nisip de  ordinul centimetrilor. de 20 mm grosime  Idem pe strat elastic din polistiren  ecruisat de  10 mm grosime  2  + 28  +12      .5 mm  (Izolatorul­Bucureşti şi IMIF­Turda)  Covor din  textile  neţesute  tip  + 18  Schusspol  cu strat de PVC expandat  + 20  (IMI­Bucureşti) tip  A tip B  Covor  din  fibre  poliamidice  depuse  +18  electrostatic cu strat fonoizolator din  PVC expandat POLIROM (IMC­  Turda)  Mochetă  neţesută  (Industria iutei  + 20  Bucureşti)  Dale flotante  +23  Pardoseli   din   parchet   sau   covor  PVC   fără suport textil lipit pe dală  flotantă din beton pe  strat  elastic  din  vată  minerală  tip  F. de  10  mm grosime  18  19  20  21  0  22  23  1  Idem pe strat elastic din .17  Covoare   PVC   cu   substrat  + 16  fonoizolator   din PVC expandat cu  grosimea de cel puţin 2. plăci  poroase tip F.I. nu se poate conta pe o sporire a îmbunătăţirii indicelui de izolare la zgomot de  impact.

ANEXA  10  CALCULUL  ÎMBUNĂTĂŢIRII CAPACITĂŢII DE IZOLARE  ÎMPOTRIVA  ZGOMOTULUI  DE IMPACT  CORESPUNZĂTOARE  UNEI DALE  FLOTANTE.  s  a)  Se adoptă un planşeu standard, căruia îi corespunde o curbă a nivelelor normalizate L  ni(f)  S  s  simplificată şi care este prezentată în figura A.10.1 (I  i(E  i) = 74(­14)­dB). 

3  b) Se alege un anumit strat elastic caracterizat prin rigiditatea dinamică „s"   (10 7 N/m  );  în  tabelul  A. 10.1  sînt prezentate valorile  lui  „k" pentru diferite materiale elastice. 

Tabelul A. 10.1  PALORILE  RIGIDITĂŢII  DINAMICE  PENTRU  UNELE  MATERIALE  ELASTICE  Rigiditatea  Nr.  Denumirea materialului  Grosimea  crt.  stratului  dinamică „k"  7  3  (mm)  (10  N/m  )  1  2  3  Plăci poroase tip F.I.  Plăci din polistiren  celular ecruisat  Plăci din plută  expandată  „SUPEREX"  10  10  20  1,5  1,5  6,5 

4  Plăci fibrolemnoase  poroase 

25 

9

OBSERVAŢII:  Pentru  alte  grosimi  ale  materialelor  elastice  (pînă  la  maximum  50  mm),  rigiditatea  dinamică   se   determină   prin   măsurare   conform   STAS 8048/1­76.  Pentru  calcule  orientative  se  admite  că  rigiditatea  materialelor  variază  invers  proporţional cu variaţia grosimii acestora.  c) Se determină frecvenţa proprie a sistemului dinamic alcătuit din dală. strat elastic, cu  relaţia: 

în care:  7  3  k  —  rigiditatea  dinamică  corespunzătoare  stratului  elastic,   (10  N/m  );  2  m — masa pe unitatea de suprafaţă corespunzătoare dalei (kg/m  ).  d) Se construieşte curba nivelelor normalizate Lni(f) corespunzătoare com  plexului   constructiv,   planşeu   standard­dală   flotantă,   astfel:  8  1. pentru   frecvenţe   inferioare   frecvenţei f0 , curba  Lni  (f) este identică cu  curba. L  ni(f),  corespunzătoare  planşeului  standard;  2. pentru   frecvenţe   superioare   frecvenţei  f0, curba  Lni  (f) se   compune din două  segmente de dreaptă, astfel:  —primul segment,  descendent cu panta de   10 dB/oct., pînă în  dreptul frecvenţei 2 f 0;  —al doilea segment, descendent cu panta de 8 dB/oct., pînă în dreptul frecvenţei 3150  Hz.  e) Indicele de izolare la zgomot de impact II (E I) corespunzător complexului constructiv,  planşeu­standard­dală flotantă,,se determină prin compararea curbei L ni  (f) construită conform  punctelor a .;. d, cu curba etalon Lni  (f) construită conform prevederilor anexei la STAS 6156  — 84  f) îmbunătăţirea izolării la zgomot de impact D  Ii( A  ­Er) corespunzătoare aplicării dalei  flotante,  se determină cu una din relaţiile : 

Exemplu de calcul a îmbunătăţirii capacităţii de izolare împotriva zgomotului de impact  corespunzătoare unei dale flotante.  Structura dalei flotante:  —covor PVC fără substrat elastic;  —dală  din  mortar  de  ciment,   4  cm  grosime;  —plăci vată minerală tip F.I.  1,5 cm grosime;  Dală flotantă este aplicată peste un planşeu de beton armat de  12 cm grosime.  a) Determinarea rigidităţii dinamice „k" a stratului elastic:

b) Determinarea masei pe unitatea de suprafaţă a dalei flotante  (inclusiv  pardoseala):  2  m  = 0,04 x 2 200 + 2,5 = 90,5 kg/m  c) Determinarea frecvenţei proprii a sistemului reprezentat de dala  flotantă : 

d) Curba   nivelelor  normalizate  „Lni  (f)"    corespunzătoare complexului constructiv  „planşeu standard­dală flotantă" se construieşte conform punctului  „d" din Anexa  10 şi este prezentată în figura A. 10.2. 

e) Indicele de izolare la zgomot de impact Li( Er) corespunzător complexului constructiv  „planşeu   standard­dală flotanta" se determimă prin compararea curbei ,,L n i (f)", determinată  ca la pct. d, cu curba etalon I e(f).  I i  total (Ei total )  = 38 (+22)  dB 

f) îmbunătăţirea  izolării la zgomot de impact „ D Ii( Ei)" corespunzătoare aplicării  dalei  flotante,  se determină  cu  relaţia  A. 10.2. D I  i = I i  planşeu standard ­ I  i  total  = 74­ 38  =  36 dB D E i  =  E to ta l  i  ­  (  ­  14) = 22 + 14 = 36 dB 

g) Determinarea indicelui de izolare la zgomot de impact   corespunzător planşeului de  12 cm pe care se aplică dală flotantă.  Ii  = Ii  planşeu 12 cm ­  D  = 75 — 36 = 39 dB  Ii Ei  = Ei  planseu 12 cm + D Ei  =  ­15 + 36 =  + 21  dB

ANEXA  11.  ELEMENTE DE CALCUL ACUSTIC AL INSTALAŢIILOR DE VENTILAŢIE  a) Calculul nivelului de zgomot aerian produs de echipamentele din dotarea centralelor de  3  ventilaţie (cu volum < 1 000 m  , fără tratamente fono­absorbante).  —  Ventilatoare  Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaţia:  L a v  =  10 lgQ.p 2 +  k  0  In care: 
3  Q —  debitul ventilatorului (m  /h);  p —  presiunea statică (imn col H 2O);

dB (A)  (A. 11.1.) 

k  —  corecţie ce ţine seama de tipul ventilatorului (dB(A)).  Corecţia  „k"  se  adoptă după  cum urmează:  ­ pentru ventilatoare axiale  k=  15 dB(A);  ­ pentru   ventilatoare   centrifugale   cu   aripi  înclinate înainte  k =  10 dB(A);  ­ pentru   ventilatoare   centrifugale   cu   aripi  înclinate înapoi  . .  k = 5 dB(A);  ­  Motoare  electrice  (cu  puteri  de   1 ... 100 kW)..  Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaţia: 
2  L a =  10 lgP • n  + 10  c 

(dB(A)) 

(A. 11.2.

P — puterea nominală a electromotorului (kW);  n —  turaţia electromotorului (rot/min).  —  Compresoare cu piston  Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaţia:  L a  = 6 lgP . n + 65(dB(A)  c  P — puterea  nominală a  compresorului   (kW);  n —  turaţia compresorului (rot/min).  —  Electropompe  Calculul  nivelului  de  zgomot  aerian  se  face  cu  relaţia  A.  11.2.  deoarece  în  timpul  funcţionării electropompelor, motoarele electrice de antrenare produc zgomote dominante.  b)  Calculul  nivelului  global  de  putere  acustică  a ventilatoarelor.  Calculul  nivelului  global de putere acustică a  ventilatoarelor  se   poate face acoperitor cu ajutorul  diagramelor din fig. A.11.1. ... A.11.3.  Diagramele  din   figurile   A. 11.1. ... A. 11.3.   sînt   construite   cu  ajutorul următoarelor  relaţii  de calcul:  (dB)  (A. 11.4.)  Lvp  = 22+10 IgQ + 20 lgp0,  (dB)  (A. 11.5.)  Lvp  = 75+10 lgP +  10 lgp0  Lvp  = 28 + 20 lgP +  10 lgQ  (dB)  (A. 11.6.)  în care:  3  Q —  debitul ventilatorului  (m  /h) ;  p0—  presiunea statică (mm col H2  O) ;  P — puterea electromotorului (kW).  .   (A. 11.3.) 

.4.­ Repartizarea nivelului de putere acustică L. în benzi de frecvenţă de 1/1 octavă. 11.. în funcţie de tipul ventilatorului. se   face  cu   ajutorul  diagramei  din  figura  A.. 4 000 Hz. . în domeniul 63  .v.

  A. acoperitor.5.) Calculul atenuărilor naturale  c.  Valorile determinate. atenuările  se determină. pe baza graficului din fig.l. 11.) Pentru coluri (în unghi drept) ale canalelor din tablă.6. 4 000 Hz.5. 11.a..c) Calculul atenuărilor nivelului de zgomot aerodinamic datorită condiţiilor de propagare a jetului de  aer în lungul canalelor de ventilare.l. beton sau zidărie de­ cărămida.b. atenuările se  determină. ..) Pentru tronsoane drepte ale canalelor clin tablă. pe baza graficului din fig. acoperitori pe baza graficului din figura A..  c. beton sau zidărie de cărămidă. . A. 11.l.. reprezintă atenuările în fiecare din benzile  de frecvenţă de 1/1 octavă din domeniul 63 .  c.

4 000 Hz  Curba din figura A.7. 11.  A.) Pentru schimbări bruşte de secţiune ale canalelor din tablă. acoperitor. 11.. S2 — ariile secţiunilor canalului înainte şi după schimbarea de   secţiune. .c. (m  ).)  în care:  s  1 m =  s  2  2  S1. este construită cu ajutorul relaţiei: D L =  10 lg  2  1 + m  4  m  (dB)  (A.  Valorile determinate pe baza graficului din fig..l..7.7..7. A.  atenuările se determină. reprezintă atenuările în fiecare din benzile  de frecvenţă de 1/1 octavă din domeniul 63 . 11. 11. pe baza graficului din fig.c. beton sau zidărie de cărămidă. .

 11. . pe.8.c. baza graficului din fig.ll. beton sau zidărie de cărămidă.8. . 11. A. 4 000 Hz. este construită cu ajutorul relaţiei: D L = 10 lg  1  (dB)  ni  (A.) Pentru ramificaţii ale canalelor din tabla.8. reprezintă ate­nuările în fiecare din benzile  de frecvenţa de 1/1 octavă din domeniul 63 .   A.d. acoperitor.  Curba din fig.8  Valorile determinate pe baza graficului din fig.. atenuările se  determină. 11.l. A...)  în care:  ni =  Si  S  2  S ­ aria secţiunii canalului principal (m  );  2  S ­ aria secţiunii ramificaţiei „i"  (m  )..

}.  acoperitor.) Calculul  atenuărilor  prin  procedee  speciale. acoperitor. 11. se determină.a 1.a. Atenuările  active  obţinute  prin  prevederea  unor  camere   de detentă. cu relaţia: D L = 10 lg  A  S 2 + 10 lg  S  1  S  1  (dB) (A .  c.4  (dB)  (A.c.9. cu relaţia: P  D L = l. aplicată  (la frecvenţele pentru care se determină atenuarea).ll.A.9. 11. se determină.  S  în care:  l  —  lungimea zonei căptuşite din canal (m) ;  P  —  perimetrul secţiunii transversale a tronsonului de canal.2.05l .4" se poate determina pe baza graficului din figura A.10.) ;  2  S1—  aria secţiunii transversale a canalului de ventilaţie  (m  );  _  2  S2  aria secţiunii transversale a camerei de detentă  (m  ). Atenuările   obţinute   prin   căptuşirea   cu   material   fonoabsorbant a unui tronson de canal  de ventilare.)  în care:  A  —  suprafaţa echivalentă de   absorbţie   acustică   corespunzătoare   suprafeţelor interioare ale  2  camerei de detentă  (m  U.9.  c 2 1.  Valoarea termenului „a1. căptuşit  (m) ;  S  —  aria secţiunii transversale a tronsonului de  canal. .  Relaţia A. este valabilă în domeniul de frecvenţe în care este   îndeplinită condiţia:  d  £ l < d (m) (A.ll.   căptuşit  (m2);  x — coeficientul de absorbţie acustică corespunzător căptuşelii din material fonoabsorbant.2.2.)  2  în care:  d —  diametrul  sau  dimensiunea  cea  mai  mare  a  secţiunii  transversale canalului (m); l —  lungimea  de undă  corespunzătoare  frecvenţei  pentru  care   se face determinarea atenuării  (m). 11. 11.

 11.Relaţia  A.  în  care  „d"  este  dimensiunea  cea  mai  mare  a  secţiunii  transversale  a  camerei de detentă.   A.11.  Curbele din  figura A.2.   pe  baza  graficului din  fig.13)  d —  dimensiunea  cea  mai  mare  a  secţiunii  transversale  a  camerei   de detentă (m); l  —  lungimea  de undă  corespunzătoare  frecvenţei  pentru  care  se  face determinarea (m).12.11.2.b.  11.  acoperitor.10. l  ³ d .10. este valabilă în domeniul de frecvenţe în care este îndeplinită condiţia:  (m)  (A.  sînt construite cu  ajutorul relaţiei:  în care:  m=  S 2 S  1  S1  —  aria secţiunii transversale a canalului de  2  ventilaţie (m  );  S2  —  aria  secţranii transversale a camerei de  2  detentă  (m  );  l  —  lungimea camerei de detentă (m);  A  —  lungimea de undă corespunzătoare frecvenţei  pentru care se face determinarea (m);  Relaţia A. 11.  Atenuările  reactive  prin  prevederea  unor  camere  de  detentă. 11.10.  c.  se  determină.11.  este  valabilă  în  domeniul  de  frecvenţe  în  care  este  îndeplinită  condiţia  A.

 11.  Curbele din figura A.5  10  24  30  30  17  11  Atenuare  125  250  500  1 000  2 000  4 000  8 000  C.c.1.2. rectangulare lamelare.12. Atenuările obţinute cu ajutorul atenuatoarelor active.  c.  Tabelul A. de tip AZC   II. circulare cu bulb fonoabsorbant.  c.2.11.   rectangulare cu şicane.14.  Atenuările  objinute  cu  ajuţorul   atenuatoarelor  active. 11. PRODUSE DE ATENUATOARELE CIRCULARE CU BULB  FONOABSORBANT. TIP AZC II (FABRICATE DE IAICA)  Nr. Atenuările obţinute prin prevederea de atenuatoare active de­a lungul canalelor de ventilaţie.) 1 .a.2.2.a .   executate   de   IAICA.5  1.  VALORILE ATENUĂRILOR NIVELULUI DE ZGOMOT. .  executate de IAICA..b. se  determină în funcţie de tipul constructiv al atenuatorului după cum urmează:  c. sînt construite cu ajutorul relaţiei: 4N  + 1  D  L = 10 lg (dB)  (A. se determină pe  baza graficului din fig.3.12.1.11. 11.3.d.2. Atenuările obţinute cu ajutorul atenuatoarelor active.3.C.3.2. 11. Atenuările obţinute cu ajutorul atenuatoarelor active.3. circulare simple  se  determină  conform  celor prevăzute la pct.are de  tip   R1  şi   R2. se determină  pe baza graficului clin figura A. IN FUNCŢIE  DE FRECVENŢA.  Diametru  63  1  2  3  4  5  315  450  630  800  1 000  1. sunt prezentate în tabelul A. pentru ateruati.1. 11. A.  c.

 a atenuatorului (m); a  _  coeficientul de  absorbţie  acustică corespunzător tratamentului fonaoabsorbant din interiorul  atenuatorului.)  în care:  v  —  viteza jetului de aer la trecerea prin grilă (m/s);  2  S — aria secţiunii libere a gurii de absorbţie sau refulare (m  ) ; z  —  coeficientul  aerodinamic  al   rezistenţei  grilei.)  în care:  „v"  şi „S"  au semnificaţiile de la relaţia A.  În cazul anemostatelor amplasate la plafon.15. .în care:  N =  L  D  2  ab D=  a + b  L _  lungimea traseului şicanat din interiorul atenuatorului (m);  a ­ lăţimea  carnalului  şicanat   (m);  _  b  lăţimea. 11.  Atenuarea obţinută la refularea sau absorbţia într­o (dintr­o) încăpere prin intermediul unei guri de  ventilare (considerată fără grilă). cu relaţia:  Lg  = 60 lgv+ 13 lgS + 33  (dB)  (A. se determină.  e)  Calculul nivelului de zgomot produs de trecerea unui jet de aer printr­o  gură de absorbţie sau refulare prevăzută cu grilă.   se  determină. în sens transversal.13. corespunzător trecerii  unui jet  de  aer.   acoperitor. 11. considerată fără grilă.  Nivelul global de zgomot corespunzător trecerii unui jet de aer printr­o gură de absorbţie sau refulare  prevăzută cu grilă.16. nivelul global de zgomot. 11.13. cu relaţia:  Lg  = 60 Igv + 10 lgS + 30 lg z  (dB)  (A. 11. acoperitor. se determină pe baza  graficului  din  figura   A.  d)  Calculul atenuărilor la refularea sau absorbţia aerului într­o (dintr­o) încăpere prin intermediul  unei guri de ventilare.

  CORECŢII ALE NIVELULUI GLOBAL DE PUTERE ACUSTICA  PENTRU REPARTIZAREA NIVELULUI DE ZGOMOT ÎN BENZI DE FRECVENŢA (CU  GRILE ŞI ANEMOSTATE)  Frecvenţa (Hz)  63  Corecţia (dB)  125  250  500  1 000  2 000  ­ 10  4 000  ­ 15  8 000  ­20  ­ 5  ­ 6  ­ 5  ­ 6  ­7  OBSERVAŢII:  Dacă nivelul de zgomot „Lg" este mai mic cu cel puţin 10 dB decît nivelul de zgomot aerodinamic  aer  produs de funcţionarea ventilatorului „L  v". cu  valorile  indicate  în  tabelul   A.16. 11. ­atunci la sumarea energetică. .2.11.Repartizarea nivelului de zgomot în benzi de frecvenţă se determină prin corectarea nivelului global de  putere acustică.2.  11. şi A. stabilit cu ajutorul relaţiilor A.. acesta nu mai este luat în  considerare. 11.  Tabelul A.15.

f. D LA"  Corecţia acustică a unei încăperi . 11. A. d pe baza graficului  din   figura   A. A. Calculul corecţiei acustice a unei  încăperi . D LA" " se determină cu valorile Q..15..14.16.  suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică a încăperii  „A"  şi distanţa de la gura canalului  de  ventilare la punctul  reper  „d"  Factorul de directivitate „Q" depinde de poziţia gurii de ventilare şi de unghiul dintre normala pe  suprafaţa gurii de ventilare şi direcţia către gura canalului de ventilare (fig.  Corecţia acustică „.) şi se determină  pe baza graficului din figura A. D LA"" se determină în funcţie de factorul de directivitate „Q".. 11. . 11.

A.17.5 m/s).Calculul  nivelului  de   zgomot  aerodinamic   la   ieşirea  din canal   (fără grilă  sau  anemostat)  LV aer ;  4) Calculul nivelului de zgo mot corespunzător trecerii aerului prin  ane­  mostate „L ga " ;  5) Calculul  nivelului de  zgomot aerodinamic  transmis la punctul  de re  a cepţie  „L  er v r .Calculul   nivelului   global   de   putere   acustică   al   ventilatorului si   al repartiţiei  acestuia  în  benzi  de  frecveaţă  de   1/1 octavă;  2.Calculul atenuărilor naturale ale nivelului de zgomot de­a lungul  traseului instalaţiei;  3. 8 000'Hz.  Se cere să se dimensioneze sistemele de atenuare ale instalaţiei si să se verifice anemostatele de plafon  astfel incit spectrul nivelului de zgomot în sală să fie limitat superior de curba de zgomot Cz  30..15 m  ; v =  1.Exemplu de calcul al nivelului de zgomot ce se transmite într­o încăpere de către o instalaţie de  ventilare. în figura A.  Centrala de ventilaţie conţine un ventilator centrifugal tip ICMA V.000 m  /h;  p0  = 50 mm col H 2O;  nv  = 680 rot/min;  nm  =  1 000 rot/min. 11.  Aerul proaspăt se introduce in sală prin anemostate de plafon (S =  2  = 0.S. 70 avînd caracteristicile:  debit  presiune statică  turaţie ventilator  turaţie motor  3  Q ==  14. în   toată  banda  utilă  de  frecvenţe:   63  ..70 x 6 m) şi  2  suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică de 100 m  U.  Rezolvarea  problemei  presupune  următoarele  etape  de  calcul:  1..  Schema instalaţiei de ventilare este prezentată.  3  Încăperea care se ventilează reprezintă o sală de club cu volumul de 700 m  (7 x 16.

  Rezultă următoarele corecţii:  f(Hz)  63  125  250  500  1 000  2 000  4 000  8 000  ­26  ­31  ­36 Corecţie (dB)  ­1  ­6  ­11  ­16  ­21  .r(f) £ Lad  (f)  Obs.  7) Verificarea  condiţiei  admisibile  ia  confort  acustic   pentru   nivelul   de  zgomot „Lga.t  =22+10 Ig  14 000 + 20 lg 50 = 97.Dimensionarea   sistemelor   de   atenuare   necesare   pentru    îndeplinirea  condiţiei energetice: „L a er vr (f)+ Lga. A.p  în benzi de frecvenţă de Ijl  octavă. cu relaţia:  1.4:  Lt.r".  a) Calculul  nivelului  global  de  putere  acustică  al  ventilatorului   „Lv.  Pentru  dimensionarea  sistemelor  de  atenuare. 11.r(f) £ Lad (f)  8) .5 dB. Calculul nivelului global de putere acustică al ventilatorului şi al repartiţiei  acestuia in benzi de frecvenţă de ljl octavă.  transmis la punctul de recepţie  „L g a .  se  determină  mai  întîi  atenuarea  suplimentară necesară a nivelului de zgomot .4.6) Calculul nivelului de zgomot corespunzător trecerii aerului prin  anemo­  state. 11. D Lnec".r ".  Calculul se face cu relaţia A.r"  Lg a..  Calculul se face cu ajutorul diagramei din fig.  b) Calculul repartizării nivelului Lv .

3. 11. 11. mai  dezavantajoasă  2  Si= 0.5  ­11  ­11  c) Atenuări datorită ramificaţiei  n t  = 0.6.  Această valoare se aplică în toate benzile de frecvenţă ale   domeniului.13. 11. Calculul nivelului de zgomot aerodinamic la ieşirea din canal pe ramura 1 (fără grile sau  anemostate) „Lv aer ".  Rezultă următoarele valori ale atenuării: 1  D L = ­ 10 lg  = ­ 3 db  0 5  .30 m  Calculul se face conform graficului din fig.  Această valoare se aplică în toate benzile de frecvenţă ale   domeniului  d) Atenuări datorită ieşirii aerului din canal pe ramura 1 (fără anemostate). A. .2.  Calculul atenuărilor naturale ale nivelului de zgomot de­a   lungul traseului  instalaţiei.00 m  Calculul se face conform graficului din fig.3  Calculul se face conform relaţiei A. b)  Atenuări datorită unui cot  b  =  1. situaţia  cea. 11. Rezultă următoarele valori ale atenuării:  f (Hz)  D L (dB)  63  ­9  125  250  500  1 000  2 000  4 000  ­5  ­1  ­  ­  ­  ­  8 000 ­  3.5  ­6  ­6  ­7  ­9.7. A. 11.8.5  Calculul se face conform relaţiei A.  a)  Atenuări datorită schimbării  bruşte de secţiune  m  = 0.  Calculul nivelului de zgomot aerodinamic la ieşirea din canal (fără grile sau  anemostate)  este  centralizat    în tabelul A.  Rezultă următoarele valori ale atenuării:  f(Hz)  D  L (Db)  63  125  250  500  1000  2 000  4 000  8 000 0  ­3.

11.5  _ 3  _  ­6  ­3  ­7  ­3  ­9. fiar­  cursul  instalaţiei  „ D  n c"  L b.5  ­1.5  ­1.3. 1. ramificaţie  ­  ­3  ­3.5  ­1.5  ­1. fie .5­  b.5  71.5  66.5  ­6  ­3.5  76.  u  (continuare)  6  7  8  9  —  Nivel de  96.3. la ieşirea   din  ­9  canal  5  ­1 .5  61.  b.5  8 000  9  ­6  11­  ­16  ­21  ­26  ­31  ­36  1  2  3  4  5  Tabel  A. schimbarea  bruscă1 de secţiune  ­1. cot.5  91.  ­3  b.Tabelul A.5  86.3.  CALCULUL NIVELULUI DE ZGOMOT AERODINAMIC LA IEŞIREA  DIN CANAL  (FARA   GRILE SAU ANEMOSTATE) „Lv aer "  Nivele de  zgomot şi  Frecvenţa (Hz)  63  1  2  a) Nivel de  zgomot produs  de ventilator  —  Nivel global  de putere  acustică Lp  — Corecţii  ­1  pentru  repartizarea ni­  veului „Lp" în  benzi   de   frec­  venţă  125  250  500  100  2 000  4 000  0  3  4  5  6  7  8  97.5  ­1.4.5  ­1.3  ­3.5  rale ale nivelului de  zgomot.2.5  ­11  ­11  ­.11.5:  81.5  zgomot produs de  ventilator  la refu­  larea aerului  Lvp  b) A tenuări   natu­  ­1.

3  2.2.  Corecţia se calculează conform graficelor din fig.Lvr aer  " Calculul se face cu relaţia:  Lvr aer  = Lv aer + D LA  Rezultă următoarele valori   pentru   nivelul Lvr aer .A.4  780.5  ­11. 11.  a)  Calculul nivelului global de zgomot  Calculul se face conform relaţiei A.15 m  A =100 m 2 U.  390.2 ­12  ­12  24.  Calculul nivelului de zgomot corespunzător trecerii aerului prin anemostate . se găseşte în punctele  situate pe verticala gurilor de ventilare (la nivelul spectatorilor)..  Lga.3  ­12  D LA  (dB)  ­14  ­14  ­13  ­13  ­12  b)  Calculul  nivelului .8  2  2.14.8  97.4  48. Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepţie Lvr aer  a) Calculul corecţiei acustice datorită încăperii „ D LA". global  = 60 lg  1.16.5  ­13  ­11.5  ­10.15. A.14 şi   A.5  ­ 15 .9  4  5.8  7.6  7.  Rezultă următoarele valori ale corecţiei „ D LA  f (Hz)  f  S  Q  63  125  250  500  1000  2 000  4 000  8 000  1  3 123.5  78.  f(Hz)  Lga  (dB)  63  28  125  250  500  1 000  27  28  27  26  2 000  4 000  8 000  23  18  13  5. 11. 11.  Se consideră că situaţia cea mai dezavantajoasă..A.2  561.Total atenuări na­  turale  ­ 13.  Factorul de directivitate se determină conform fig. 11.5  51  46  Nivel    de  83  zgomot  aerodinamic la ie­  şirea din canal  Lv aer =LVP+ D LC  4.  Rezultă   următorul   spectru   al   zgomotului   corespunzător   trecerii  prin anemostate..5+13 lg 0. 11.6  195.4  7. 2  e  =0°       SGV  =0.  b) Calculul repartizării nivelului global in benzi de frecvetă de l/ l octavă  Repartizarea  se  face  conform  tabelului   A.6  6.5  ­14  ­15.  A..LGA". din punct de vedere acustic.16.15 + 33=33 dB. 11.5  75  71  65  57.

a.5  62  58  53  2 000  45. Lgar. Verificarea condiţiei admisibile de confort acustic pentru nivelul de zgomot  Lgar  Valorile de la punctul 6 se compară cu valorile corespunzătoare  curbei de zgomot Cz 30.6  4 000  8 000  39  34  6. Calculul nivelului de zgomot corespunzător trecerii aerului prin   anemostate. Lgar."  Calculul se face cu relaţia: .  transmis.  la punctul  de  recepţie  „Lgar". Dimensionarea sistemelor de atenuare suplimentare  a) Determinarea necesarului suplimentar de atenuare  Calculul se face cu relaţia:  . 5. prezentate  mai jos:  f(Hz)  Cz 30 {dB)  63  125  250  500  1 000  2 000  4 000  8 000  60  50  42  36  Lad  (f)  30  27  25  24  Se observă că  este  îndeplinită condiţia: Lgar  (f) £  8.  a) Calculul corecţiei datorată încăperii „ D LA  "  Calculul se face similar celui de la pct.f(Hz)  Lvr aer  (dB)  63  69  125  250  500  1000  64.=Lga+ D LA  Rezultă  următoarele   valori:  f (Hz)  Lgar  (dB)  63  14  125  250  500  1000  2 000  4 000  13  15  14  14  11  6  8 000  1 7.  b) Calculul nivelului .

  1.2.   împotriva  zgomotului  aerian  a)  Măsuri de protecţie la sursă  a.  care  prezintă următoarele atenuări  „ D LR".00 m. A.3.  Carcase.11) avînd lungimea l  =2. Alegerea sistemelor de  atenuare  Se adoptă un atenuator activ lamelar­rectangular tip R 1 (ve/.  Protecţia  unităţilor  funcţionale  din  clădiri. 11.  f(Hz)  63  125  250  500  1 000  2 000  4 000  8 000 16  26  40  56  74  67  50  D LR  (dB)  14  Se observă că este îndeplinită condiţia: D LR  > D Lnec  CUPRINS  Generalităţi  Protecţia  unităţilor funcţionale  din  clădiri.1. Elemente de calcul pentru indicele de atenuare acustică .R(f)"  c)  Măsuri de protecţie în spaţiul de recepţie (asigurarea absorbţiei acustice în  interiorulunităţii funcţionale)  3.   împotriva  zgomotului structural  a)  Măsuri de protecţie la sursă  b)  Măsuri de protecţie de­a lungul căilor de propagare  b.D LNEC ³  (Lvr aer  _  Lgar) _  10 lg [10  Lad - Lgar  ­1]  10  Rezultă următoarele valori:  f (Hz)  D Lnec  (dB)  63  9  125  250  500  1 000  2 000  4 000  8 000 14.  Aspecte  particulare  ale  protecţiei  unităţilor funcţionale   împotriva zgomotelor produse  de instalaţiile şi echipamentele  aferente  clădirilor de locuit şi social­cultural  4. 1. grosimea lamelelor g = 100 mm şi interspaţiul dintre lamele  g = 100  mm.i fig.. Reglementarea utilizării  surselor  şi  selecţionarea  corespunzătoare a acestora  a.5  14  10  b.  Ecrane fonoizolatoare (aplicate la sursă)  b)  Măsuri de protecţie de­a lungul căilor de propagare    (reducerea nivelului de zgomot în  funcţie de distanţa de la sursă şi   izolarea acustică a unităţii funcţionale  b.  Protecţia  unităţilor  funcţionale   împotriva zgomotelor produse de instalaţiile de .  1.  Protecţia   imitaţilor   funcţionale   împotriva   zgomotului   de impact  4. fonoizolatoare  a.5  20  22  23  18.

  de  atenuare  . dreptunghiulare. într­un strat şi duble  ANEXA  4.  Calculul    îmbunătăţirii  indicelui  de  izolare  la  zgomot      de  impact D II  ( D EI)  corespunzătoare unei dale flotante  ANEXA 11. într­un strat şi multistrat (duble..  Protecţia  unităţilor  funcţionale   împotriva  zgomotelor  produse de instalaţiile sanitare  4.  amplasate  în parterul clădirilor de locuit  5.       Valorile  indicelui  de  izolare  la  zgomot  de  impact  Ii(Ei)pentru  planşee  din  beton  armat de diferite grosimi  ANEXA  9.        Valorile      coeficienţilor    de    absorbţie    acustică a  i(f)      pentru  unele  finisaje  şi  obiecte folosite uzual în construcţii  ANEXA 7. Metodă de calcul al reducerii de nivel suplimentare.  Valorile  indicelui  de  izolare  la  zgomot  aerian  Ia(EA)  pentru  diferite  structuri  de  elemente despărţitoare  ANEXA 5.  Protecţia  unităţilor  funcţionale   împotriva  zgomotelor  produse de instalaţiile de  ascensoare  4.    Metodă orientativă de calcul al indicelui de izolare la zgomot aerian „Ia"   pentru  elemente de închidere omogene.  Metode  de  calcul  al  curbei  indicelui. sandwich..2.R(f)"  pentru  elemente  de  construcţie omogene.  Măsuri de protecţie împotriva incendiilor la lucrări de izolări şi tratamente acustice  ANEXE  ANEXA  1.3.  Protecţia unităţilor funcţionale împotriva zgomotelor produse de posturile de  transformare electrice. Elemente de calcul acustic al instalaţiilor de ventilaţie . D LVA  corespunzătoare aplicării  unor tratamente vibroamortizoare pe plăci subţiri  ANEXA  3.  Recomandări  pentru  caracterizarea  dinamică  şi  acustică  a  utilajelor  din  hale  industriale în vederea redactării proiectelor tehnologice  ANEXA 2.   Metode de determinare a curbei coeficienţilor de absorbţie  acustică „ a  i(f)   " pentru diferite structuri fonoabsorbante  ANEXA  8. carcasă)  ANEXA  6.4..ventilare şi condiţionare a aerului  4.       Valorile    îmbunătăţirii  indicelui    de    izolare    la    zgomot  de  impact D  I  I  ( D Ei)  pentru diferite tipuri de pardoseli  ANEXA    10.

.

  De  asemenea.  în  scopul  asigurării  condiţiilor  admisibile  de  confort acustic.  Pentru aplicarea operativă a normativului.  Protecţia  faţă  de  zgomot  este  definită. Zgomotele provenite de la  sursă  se  propagă  spre  spaţiul  de  recepţie  pe  ambele  căi  (zgomot  aerian  sau  zgomot  structural)  sau.1.  1. de şase condiţii tehnice specifice:  • Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii.1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA  MASURILOR DE IZOLARE FONICĂ  ŞI A TRATAMENTELOR ACUSTICE ÎN CLĂDIRI  indicativ C125­05  înlocuieşte 125­87  1.2.  1.  pentru  asigurarea  confortului  acustic.  normativul  atrage  atenţia  asupra  aspectelor  ce  trebuie  urmărite  cu  prioritate  pentru  evitarea  unor  erori  de  execuţie  care  pot  compromite  buna  funcţionare  a  măsurilor proiectate.  •  Protecţia  împotriva  zgomotului  reverberat  excesiv  şi  zgomotului  produs  în  spaţiul  respectiv.1.  Măsurile  de  protecţie  fonică  adoptate  pe  parcursul  căilor  de  propagare  presupun  realizarea unor neomogenităţi (disipatori energetici) pe aceste căi.3.  • Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit dintr­un alt spaţiu închis.3.1. conform  Normativului privind  protecţia  la  zgomot.  • Protecţia împotriva zgomotului de impact. pentru adoptarea măsurilor  de ordin acustic. sau în legătură cu acestea. prevăzute în actele normative în vigoare sau în reglementări speciale cu caracter  limitat.1. fiecare capitol este structurat pe trei părţi:  ­  generalităţi;  ­  elemente de proiectare:  ­  recomandări pentru executarea lucrărilor. pe una dintre ele. Obiect şi domeniu de aplicare  1.  • Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii. Prezentul normativ se referă la aspectele cele mai generale legate de reglementarea  regimului  de  zgomot  din  toate  tipurile  de  clădiri.  1. în cazul prezentului normativ) sau solid. Normativul se utilizează încă din primele faze de proiectare.  1. respectiv la un nivel de zgomot minim în imediata apropiere.1.1.1. În spiritul prezentului normativ se consideră că se obţin rezultate optime în situaţia  în  care.2. GENERALITĂŢI  1.  măsurile  de  protecţie  acustică  se  adoptă  concomitent  pe  întregul  parcurs  „sursă  de  zgomot  ­  mediu  de  propagare  ­  spaţiu  de  recepţie  (unitate funcţională protejată) ".  Sursele  de  zgomot  luate  în  considerare  în  prezentul  normativ  poţ  acţiona  în  interiorul  unităţii funcţionale ce se protejează sau în exteriorul ei. astfel încât să evite apariţia unor situaţii greu de rezolvat în fazele următoare ale  proiectării.  Detalierea  acestor  condiţii  tehnice  este  făcută  în  „Normativul  privind  protecţia  la  zgomot". în mod preponderent.3. Ele pot reprezenta:  ­ surse exterioare de zgomot;  ­ activităţi curente ale utilizatorilor clădirii. în exploatarea normală a acesteia;  ­ funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire sau din afara ei.  Măsurile  de  protecţie  fonică  adoptate  la  sursă  trebuie  să  conducă  la  obţinerea  unei puteri acustice radiate minime. .  • Protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de surse din interiorul clădirilor  şi construcţiilor. Mediul de propagare al zgomotului de la sursă la spaţiul de recepţie poate ti fluid  (în mod preponderent aerian.

  Prezentul  normativ  reprezintă  documentul  de  bază privind  aplicarea  măsurilor  de  protecţie acustică  în toate tipurile de clădiri.  de elemente constructive caracterizate de impedanţe acustice mult superioare impedanţei aerului  (de ex.2.  • P 121­89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea  măsurilor  de   protecţie  acustică  şi   antivibratilă la clădiri industriale. planşee). Tehnica protecţiei acustice a unităţilor funcţionale împotriva zgomotelor ce provin  pe cale  aeriană sau structurală de la diverse surse presupune adoptarea unor măsuri cu caracter  general. Aspecte  particulare ale  problemei.  1.4.1.  •    P  123­89  Instrucţiuni  tehnice  pentru  proiectarea  şi  execuţia  sălilor  de audiţie  publică  din punct de vedere acustic.  Aplicarea  întregului  grup  de  instrucţiuni  tehnice  de  la  pct.  1.  se  face  în  conexiune cu prevederile următoarelor standarde:  a.  Ghid  de  proiectare  şi  execuţie  a  zonelor  urbane  din  punct de vedere acustic. Măsurile de protecţie fonică ce se aplică spaţiului de recepţie (unitate funcţională  ce se protejează) presupun:  ­ reducerea puterii acustice de radiaţie a surselor interioare;  ­ absorbţie acustică ridicată (tratamente fonoabsorbante).  neomogenităţile  sunt  reprezentate  de  discontinuităţi  realizate  în  cadrul  căii  de  propagare.  b.1. 4.1.2. social­culturale şi tehnico­administrative. Evaluarea încadrării în limita admisibilă  a nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a atenţiei.  în principal. .  •  P  122­89  Instrucţiuni  tehnice  pentru  proiectarea  măsurilor  de  izolare  fonică  la  clădiri  civile.  5. Referinţe  1. STAS 11336/2­80 ­ Acustica psihofiziologică. standarde de măsurări acustice şi evaluare:  1. STAS 11336/1­80 ­ Acustica psihofiziologică. Clasificarea şi limite admisibile.  4. Evaluarea încadrării în limita admisibilă  a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului. STAS 9783/0­84 ­ Acustica în construcţii. Norma generală de protecţia muncii ­ 2002  6.2. Mărimi de referinţă pentru niveluri acustice.  1.  sunt  prezentate în cap.  Pentru probleme speciale.  caracterizate  de  impedanţe  acustice  mult  inferioare impedanţei căii considerate (elemente elasto­amortizoare­disipative).1.3.  3.    în    baza    limitelor  admisibile    şi   condiţiilor  stabilite   prin „Normativul privind protecţia la zgomot". ale i nor principii de bază sunt prezentate în capitolele 2 şi 3 ale normativului. prevederile prezentului normativ sunt detaliate în următoarele  acte normative:  •  GP  001­96  Protecţia  la  zgomot.  2.2.În cazul propagării  zgomotului prin aer.  Acustica  urbană.2.3.  1.  • GP 037­98 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor.  STAS 11287­79 ­ Acustica fizică.: pereţi.  legate  de  funcţionarea  unor  surse  de  largă  răspândire  în  clădiri.  • C 300­94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor  de construcţii şi instalaţii aferente acestora. standarde şi norme de limite admisibile:  1.  În  cazul  propagării  zgomotului  prin  solid.  1.  Limite  admisibile  ale  nivelului de zgomot.  STAS  10009­88  ­  Acustica  în  construcţii. neomogenităţile  sunt reprezentate. PI 18­99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia  la  acţiunea focului. Parametri pentru proiectarea şi  verificarea  acustică a sălilor de audiţie publică.

  16.  13. Terminologie  Terminologia  utilizată  în  prezentul  normativ  este  conformă  cu:  STAS  1957/1­88  ­  Acustica. Evaluarea  izolării  acustice a clădirilor şi a elementelor  de construcţii. SREN ISO 140­3 ­ Acustica.  Partea  3:  Măsurarea  în  laborator  a  izolării  la  zgomot  aerian  a  elementelor  de  construcţie.  Determinarea  nivelului  de  zgomot  în  localităţile urbane. Acustica în construcţii şi transporturi.  3. Prescripţii generale. Măsurarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor  de construcţie. Măsurarea capacităţii de izolare la zgomot  aerian a elementelor despărţitoare de construcţii şi a faţadelor.  STAS  6161/3­82  ­  Acustica  în  construcţii.  STAS  10046/2­75  ­  Fizica  construcţiilor.  STAS 6691­84 ­ Acustica în construcţii.  Evaluarea  absorbţiei acustice. Terminologie. Determinarea nivelului de putere acustică  în camerele anecoice şi semianecoice. Terminologie. Metode de măsurare. Măsurarea capacităţii de izolare la zgomot de  impact a elementelor de construcţii.3.  STAS  10046/1­75  ­  Fizica  construcţiilor.  Partea 9:  Măsurarea  în  laborator  a  izolării  la zgomot  aerian  dintre  două  camere  printr­un plafon suspendai cu spaţiu de aer intermediar. Acustica psiho­fiziologică.  8. STAS 10968/1­78 ­ Acustica în construcţii.  Măsurarea  nivelului  de  zgomot  în  construcţii civile.  Determinarea  coeficientului  de  absorbţie  acustică al materialelor prin metoda camerei de reverberaţie.  STAS  6161/1­89  ­  Acustica  în  construcţii.  17.  11.  14.  12.  15.  STAS 1957/3­88 ­ Acustica. SREN ISO 140­1 ­ Acustica. STAS 6161/2­89 ­ Acustica în construcţii.  10. Metodă de determinare. Partea 5: Măsurători  in  situ ale transmisiei  zgomotelor aeriene prin elemente de  faţadă şi faţade.  STAS 6161/4­89 ­ Acustica în construcţii. Măsurarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor  de construcţie. Măsurarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor  de construcţie.  5. Metode de măsurare.SREN ISO 140­4 ­ Acustica.  9. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de  construcţii. SR EN ISO 717­1 ­ Acustica. Metodă de măsurare în laborator.  Proiectarea  camerelor  anecoice  şi  semianecoice. Măsurarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor  de construcţie. Metode de măsurare.  SR EN ISO 717­2 ­ Acustica. Partea 7: Măsurarea in situ a transmisiei zgomotelor de impact prin planşee. SR EN ISO 140­9 ­ Acustica. Terminologie. Metode de  măsurare a nivelului de zgomot în  industrie. Măsurarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor  de  construcţie. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact. Măsurarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor  de construcţie. SREN ISO  140­5 ­ Acustica.  Absorbanţi  acustici  utilizaţi  în  clădiri. Metodă de măsurare a duratei de reverberaţie.  1. Măsurarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor  de construcţie. Nivelul zgomotelor produse de armăturile  din instalaţiile sanitare. STAS 7150­83 ­ Acustica  în  industrie.  6.  STAS 1957/2­88 ­ Acustica. Partea 1: Condiţii pentru laboratoare de încercare fără transmisii colaterale. STAS  12203/1­83 ­ Acustica în construcţii. Acustica fizică. SREN ISO 140­6 ­ Acustica.  SR  EN  ISO  1  1654  ­  Acustică.  Determinarea  coeficientului  de  absorbţie  acustică al materialelor prin metoda interferometrului acustic.2.  STAS  12203/2­83  ­  Acustica  în  construcţii. Partea 4: Măsurarea în laborator a izolării la zgomot de impact a elementelor de  construcţie.  4. SREN ISO 140­7 ­ Acustica.  7. . Partea 6: Măsurarea în laborator a transmisiei zgomotelor de impact prin planşee. Metodă de determinare.

1;  •  măsuri de protecţie în spaţiul de recepţie (având ca efect asigurarea absorbţiei acustice  în interiorul unităţii funcţionale).1. Măsuri de protecţie la surse  2.  proiectele  tehnologice  vor  conţine  în  mod  obligatoriu. Selectarea corespunzătoare a surselor şi reglementarea utilizării acestora  2. dotate.  2.  În cazul zgomotului provenit de la surse ce funcţionează în exteriorul unităţii funcţionale.  precum  şi  ale  desfăşurării  diverselor  activităţi  specifice acestora.2.  Prin  selectarea  corespunzătoare  a  surselor  şi  reglementarea  utilizării  lor  se  urmăreşte să se obţină:  ­ diminuarea nivelului de zgomot produs de surse;  ­  reducerea caracterului semnificativ al zgomotului produs de surse.1.1.3.  pot  acţiona  în  interiorul unităţii funcţionale ce se protejează sau în afara clădirii. eventual. cu  accesorii  de  protecţie  acustică.  unde  acţionează  numeroase  maşini  şi  agregate  grele.2.  Pentru ambele cazuri protecţia se realizează prin:  •  măsuri  de  protecţie  la  surse  (având  ca  efect  reducerea  zgomotului  radiat  de  surse).1.  Elaborarea  acestei  fişe  se  face  pe  baza  datelor  conţinute  în  normele  interne  sau  caietele de sarcini pentru maşini şi agregate redactate în conformitate cu << Recomandări pentru  caracterizarea dinamică şi acustică a utilajelor din hale industriale >> (ANEXA 1). conform paragrafului 2.  2. în exploatarea normală a acesteia;  ­ funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire şi din afara ei;  ­  funcţionarea unor utilaje şi/sau mijloace de transport în trafic.  Zgomotul  aerian.  2.  ­  utilizarea      unor    sisteme      locale    de      protecţie    acustică.  conform  paragrafului a. a unor echipamente cât mai silenţioase.1. .  se impun şi:  •  măsuri de protecţie în cadrul căilor de propagare (având ca  efect  protecţia  unităţilor  funcţionale  prin  elementele  de închidere sau de compartimentare) conform paragrafului 2.  a.4. prevăzute de reglementările tehnice  în  vigoare.  fie  proiectate  ulterior  conform  paragrafului b din prezentul capitol.  conform  paragrafului  b  (carcase fonoizolatoare şi ecrane de protecţie acustică).  2.  În  cazul  clădirilor  industriale.2.  Sursele  de  zgomot. în scopul punerii în evidenţă a acelor diluaţii în  care sunt posibile depăşiri ale limitelor acustice admisibile.  realizate  fie  de  producător.3. PROTECŢIA UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DIN CLĂDIRI ÎMPOTRIVA  ZGOMOTULUI AERIAN  Unităţile  funcţionale din clădiri se protejează  împotriva zgomotului provenit de  la surse  care funcţionează în exteriorul sau interiorul lor.1.  produs  de  surse  situate  în  interiorul  sau  exteriorul  unităţii  funcţionale ce se protejează. încă  de la faza de proiectare tehnologică.  conform paragrafului 2. Diminuarea nivelului de zgomot emis de surse se realizează prin adoptarea.4.  luate  în  considerare  în  prezentul  normativ. se reduce prin:  ­  selectarea  corespunzătoare  a  surselor  şi  reglementarea  utilizării  acestora. sunt prezentate în instrucţiunile tehnice P 122.  o  fişă  de  calcul  acustic  al  obiectivului  industrial conform Instrucţiunilor tehnice P 121.  Valorile  nivelurilor  de  zgomot  caracteristice  funcţionării  principalelor  utilaje  şi  aparate  din  clădirile  de  locuit  şi  social­culturale.1. Ele pot fi constituite din:  ­ activităţi curente ale utilizatorilor clădirii.1.

 Stabilirea câmpul acustic apropiat al unei surse se face conform fig.  În  cazul  clădirilor  industriale. Carcasele pot fi amplasate.5.1.  Modul de realizare al carcaselor şi clasificarea acestora.  b.1.  2.7.  Carcasele  fonoizolatoare  sunt  elemente  constructive  spaţiale  care  au  ca  scop  atenuarea transmiterii zgomotului produs de o sursă în mediul înconjurător.  fie  că  acesta  nu  survine  decât  în  acele  perioade  de  timp  în  care  utilizatorii clădirii nu îl recepţionează). faţă de surse.  reducerea  caracterului  semnificativ  al  zgomotului  se  realizează  în  conformitate  cu  prevederile  instrucţiunii  tehnice  P  121.1.  2. astfel  încât acestea să funcţioneze în acele perioade în care ele conduc la un aport informaţional minim  (fie  că  zgomotul  produs  de  ele  este  mascat  de  zgomote  care  au  un  caracter  de  mare  utilitate  pentru  clădirea  respectivă.4.1 . asigurarea  unor necesităţi tehnologice.2. se prezintă în ANEXA 2.  Prin intermediul carcasei se mai realizează şi:  ­  preîntâmpinarea  unor  eventuale  accidente  ce  s­ar  putea  produce  datorită  contactului  nemijlocit cu utilajele:  ­ climatizarea utilajelor etc.  privind  încadrarea  diverselor hale industriale în clase de randament acustic. într­unui din cele două moduri:  ­ în afara limitelor câmpului acustic apropiat corespunzător sursei:  ­ în interiorul limitelor câmpului acustic apropiat corespunzător sursei. prin acoperirea totală  a acesteia.1.6. 2. în funcţie de alcătuire. posibilităţi de vizitare etc.2.  Reducerea  caracterului  semnificativ  al  zgomotului  în  cazul  clădirilor  civile  şi  social­culturale  se realizează prin adoptarea de programe concrete de utilizare a  surselor. Carcase fonoizolatoare  2.

80.1. după carcasare.  reducerea  nivelului  de  zgomot  în  funcţie  de  frecvenţă.  2. cu relaţia: D  c ( f ) = R  f  ) .2.9.1. se face.2.  În  cazul  unor  carcase  alcătuite  din  panouri  cu  structuri  diferite.10.  în  calcul.10 lg  L  ( S  [dB]   (2. în absenţa carcasei.  pentru  carcase  alcătuite  din  panouri  identice ca structură se poate face.1.  în  acest  caz  este  necesară  efectuarea de măsurări acustice conform punctului 2. „in situ" sau în laborator (pe modele);  ­ calcul. în mod acoperitor.1.2.  dar  are  prevăzut  la  intradosul  ei  un  tratament  intens  fonoabsorbant.  nu  poate  fi  aplicată  relaţia  (2. pentru întreg domeniul util de frecvenţă.  Valoarea ΔLc(f)se poate obţine prin:  ­ măsurări acustice.  2.12.  Standardul  de  referinţă  pentru  determinarea  valorii  ΔLc  (f).11.  Relaţia (2.1.8. pe suprafaţa unei carcase se aplică tratamente vibroamortizoare . în punctul   respectiv. în dB.  2. în dB;  L2 (f) ­ nivelul de zgomot. ΔLc(f). în  conformitate cu  prevederile  subcapitolului 2.) în care R(f) reprezintă cea  mai  mică  valoare  a  indicilor  de  atenuare  acustică  corespunzători  diferitelor  de  panouri  constituente.1. orientativ. prin carcasarea completă.  Pentru  un  punct  exterior  carcasei.1. şi Anexei 4.  2.)  în care:  L1 (f) ­ nivelul de zgomot. cu relaţia (2.Elemente de proiectare  2.  2.  Domeniul  util  de  frecvenţă  care  trebuie  avut  în  vedere  depinde  de  caracteristicile  spectrale ale sursei ce se carcasează.1.9. Indicele de atenuare acustică R(f) se poate determina prin:  ­  standardul  de  referinţă  pentru  măsurări  acustice  „in  situ"  sau  în  laborator  este  STAS  6161/2;  ­  calcul.) este valabilă în situaţiile în care:  ­ carcasa este amplasată în afara limitelor câmpului acustic apropiat corespunzător sursei:  ­  carcasa  este  amplasată  în  interiorul  limitelor  câmpului  acustic  apropiat  corespunzător  sursei.1.10.2).  În cazul în care. în punctul respectiv. iar pentru măsurări acustice în laborator este STAS 12203/1. în dB;  2  S ­ aria totală a intradosului carcasei.)  A  ( f  )  i  în care:  R(f)  ­  indicele  de  atenuare  acustică  corespunzător  structurii  panourilor  constituente  ale  carcasei.1.  caracterizat  de  coeficienţi de absorbţie acustică α1(f )≥0.  având  pe  intrados  tratamente  fonoabsorbante  caracterizate  de  coeficienţii  de  absorbţie  acustică  α1(f)<0.1.  determinarea  valorii ΔLc(f) prin calcul.  Observaţie:  Pentru  carcase  amplasate  în  interiorul  limitelor  câmpului  acustic  apropiat  corespunzător  sursei.  Determinarea  valorii  ΔLc  (f).3.  2. va fi dată de relaţia:  ΔLc(f) = L1(f) ­ L2(f) [dB]  (2. în m  ;  2  Ai(f)­ aria echivalentă de absorbţie acustică a intradosului carcasei.  pentru  măsurări  acustice «in situ» este STAS 7150.2. în m  .80.10.  Aria  echivalentă  de  absorbţie  acustică  a  intradosului  carcasei  se  determină  conform  Ghidului    privind  performantele  specifice  materialelor  şi  alcătuirilor  de  construcţii  ­  Cerinţa de calitate „ Protecţia la zgomot".

  Tratamentele  vibroamortizoare  eficace. se va consulta tabelul 10 din instrucţiunea tehnică P121.15.  produse  lemnoase.  folii  metalice  etc.  folosite atunci când trebuie să se asigure un control vizual.  Valoarea ΔLva(f) se poate determina prin:  ­ măsurări acustice în laborator;  ­ calcul.19. cu concursul unor specialişti  din domeniu. Prin ecrane de protecţie acustică (aplicate  la sursă) se  înţeleg alcătuiri plane sau  spaţiale din  panouri  sau  alte elemente Constructive care maschează parţial sursa de zgomot faţă  de punctele recepţie considerate şi care sunt amplasate în interiorul câmpului acustic apropiat al  sursei (definit în figura 2.1.  La  montarea  carcaselor  fonoizolatoare  se  va  acorda  o  grijă  deosebită  asamblării  corecte a panourilor constituente astfel încât carcasele obţinute să fie cât mai etanşe din punct de  vedere acustic. Schimbarea  materialelor  şi  a  soluţiilor  constructive prevăzute  în  documentaţia  tehnică  se  va  face  numai  cu  acordul proiectantului. permanent asupra sursei.  2. Tratamentul  fonoabsorbant (de pe  intradosul  carcasei) şi cel  vibroamortizor ( de  pe suprafaţa exterioară) se vor aplica astfel încât să se elimine pericolul desprinderii treptate pe  durata exploatării carcasei.  zidărie  de  cărămidă.1.  Recomandări pentru executarea lucrărilor  2.  Pentru  alegerea  materialului  şi  a  coeficientului η asociat. .2)  se  adaugă  reducerea  suplimentară  de  nivel  ΔLva(f).  beton  armat  etc);  ­ elemente transparente (foi de sticlă sau cărămizi din sticlă.  c.  la o  carcasă trebuie prevăzute deschideri pentru ventilarea surselor  sau pentru controlul acestora.18. conform ANEXEI 3.16.1.  aplicate  pe  carcasă  prin  intermediul  unor  straturi din materiale de mică rigiditate dinamică ( de exemplu: pâsle.  2.  În  cazul  carcaselor  fonoizolatoare  amplasate  în  interiorul  câmpului  acustic  apropiat al unei surse. la valoarea ΔLc(f) calculată cu relaţia  (2.1.).  2.13. plexiglass etc).14.  luate  în  considerare  în  acest  caz.1.  Ecranele de protecţie acustică pot fi alcătuite din:  ­  elemente  opace  (plăci  metalice. poliuretan spongios etc).  2. proiectarea se va face de la caz la caz.  2. Atunci când. Ecrane de protecţie acustică (aplicate la sursă)  2.I.1. În cazul folosirii unor materiale combustibile la executarea carcaselor sau în cazul  carcasării  unor  utilaje  care  lucrează  la  temperaturi  ridicate.­2  eficace (având coeficienţii de amortizare internă η >10  ). policarbonat. se va avea în vedere pozarea cât mai corectă a carcasei  astfel  încât  să  se  elimine  posibilitatea apariţiei unor contacte rigide între aceasta şi sursă.  2.  la  proiectarea  carcaselor  se  va  ţine  seama de prevederile Normativului  de  siguranţă  la  foc  a  construcţiilor indicativ P118.1.20.17.1.  sunt  alcătuite  din plăci  subţiri din  mase  plastice.

).  2.2.  prin  prezenţa  unui ecran  de  protecţie acustică.Elemente de proiectare  2.1.  în  Hz. Dimensiunea minimă / a unui ecran de  protecţie acustică.3.  2.23.).)  l  ³  f o  în care:  fo.  Valoarea  ΔLes(f)  cu  care  se  atenuează  nivelul  de  zgomot  într­un  punct  din  interiorul  zonei  de  umbră  acustică  (fig.  2.22. pe conturul ecranului.1.1. trebuie să îndeplinească  condiţia:  340 [m]  (2.21.1.  este  frecvenţa  cea  mai  joasă  a  domeniului  în  care  ecranul  trebuie  să  producă  atenuări ale zgomotului produs de sursă.  Zona  de  umbră  acustică  poate  fi  determinată  grafic  ducând  raze  din  centrul  geometric  O  al  dreptunghiului  de  bază  al  paralelipipedului  ce  aproximează  utilajul  real  (vezi  fig.  se  poate determina prin:  ­ măsurări acustice "in situ";  ­ calcul.2. . Eficacitatea ecranelor de protecţie acustică se manifestă în zone de umbră acustică  creată  de  acestea.

 Ls(f).V(/). utilizându­se standardul de referinţă STAS  6161/2;  ­ calcul. deasupra planului ce cuprinde punctele E. 2.)  Prin calcul. după introducerea ecranului şi aplicând relaţia:  o  ΔLes(f) = L  s(f) ­ Ls(f) [dB]  (2.  Având ca elemente cunoscute:  ­ spectrul de zgomot al sursei emitente;  ­ nivelul de zgomot admisibil  în  zona de recepţie. reducerea nivelului de zgomot ΔLes(f). asociat structurii ecranului. exprimată în procente din indicele de  atenuare sonoră R(f). în metri. cu ajutorul diagramei din  fig. . se obţine cu ajutorului diagramei din fig.1 şi ANEXA 4. determinând  nivelul  de  zgomot  L  s(f) într­un  punct  în  absenţa ecranului. în  funcţie de raportul h/λ unde:  h  ­  înălţimea  ecranului  deasupra  planului  ce  cuprinde  punctele  caracteristice  emisie­  recepţie;  c λ ­ lungimea de undă. 2.);  • fie  structura constructivă  a  ecranului  căruia  i  se asociază o anumită diagramă R(f) a  indicelui de atenuare. M(vezi  flg.4.2. corespunzător structurii  constructive a ecranului. prin măsurări „in situ". în acelaşi punct. se  poate obţine:  • fie h.3. se obţine  utilizându­se  o  standardul  de referinţă STAS  7150. 2.  se determină prin:  ­ măsurări acustice "in situ" sau în laborator. în Hz.Reducerea nivelului de zgomot ΔL(. înălţimea de calcul a ecranului.3.  l  = ;  f  c ­ viteza de propagare a sunetului în aer (340 m/s);  f ­ frecvenţa sunetului.  Observaţie: Indicele de atenuare R(f). conform paragrafului 2.3.

).  a  reducerii  nivelului  de  zgomot.  Reducerea  zgomotului  aerian  în  spaţiul  de  recepţie.  b) în cazul încăperilor în care acţionează o singură sursă de zgomot de dimensiuni mari.2.  prin  calcul. reducerea de  nivel  se  poate  calcula  conform  Ghidului  privind  performanţele  specifice  materialelor  şi  alcătuirilor de construcţii ­ Cerinţa de calitate "Protecţia la zgomot".  Reducerea  nivelului  de  zgomot  ca  urmare  a  aplicării  unor  tratamente  fonoabsorbante în interiorul spaţiului de recepţie ΔLA.  Principalele tipuri de tratamente fonoabsorbante utilizate curent. 2.  sau  în  cazul  ecranării  unor  utilaje  care  lucrează  la  temperaturi  ridicate.  proiectarea ecranelor fonoizolatoare se va face conform prevederilor de la pct.  ΔLA.  prin  absorbţie  acustică.1.1.2.2.  ventilatoare.14. se face astfel:  a)  în cazul încăperilor în care se obţine un câmp acustic difuz (la care zgomotul provine  de  la  surse  exterioare  încăperii  sau  în  cazul  încăperilor  caracterizate  printr­un nivel de  zgomot  uniform  ce  provine  din  vorbit  sau  surse  acustice  cu  dimensiuni  relativ  mici  ­  maşini  de  scris.  alcătuite  din  două  sau  mai  multe  panouri.  c) în cazul încăperilor de mari dimensiuni în care acţionează numeroase surse de zgomot  de dimensiuni  relativ  mari.27.  La  montarea  ecranelor  de  protecţie  acustică.2.  se  realizează pe baza amplasării în acel spaţiu a unor suprafeţe sau corpuri capabile să disipeze în  mare  măsură  energia  acustică  a  undelor  incidente. pct.25. Măsuri de protecţie în spaţiul de recepţie  (asigurarea absorbţiei acustice în interiorul unităţilor funcţionale)  2.1.  Schimbarea  materialelor  prevăzute  în  documentaţia  tehnică  va  fi  se  poate  face  numai cu acordul proiectantului.  2.3. sunt:  a)  Plăci  (saltele)  din  materiale  poroase  (cu  porozitate  deschisă)  şi  structuri  realizate  pe  baza acestora:  b) Membrane vibrante: .  reducerea  de nivel  se  poate  calcula  pe  baza  metodologiei  de  calcul  prezentată în instrucţiunile tehnice P 121­83 (cap.2.  În  cazul  folosirii  unor  materiale  combustibile.1.3.  la  executarea  ecranelor  de  protecţie  acustică.   utilizând   diagrama   din figura 2.26. care se pot înscrie în sfere cu rază mai mică de 50 cm).  2.1.  2. 2.  ca  urmare  a  aplicării unor tratamente fonoabsorbante în interiorul spaţiului de recepţie.  reducerea  ΔLA  se  determină  în  funcţie  de  distanţa  de  la  sursă  şi  de  suprafaţa  echivalentă  de  absorţie   corespunzătoare   încăperii.  Determinarea. astfel încât  rosturile dintre acestea să fie cât mai etanşe.2.24.  2. aspiratoare etc.1.  Recomandări pentru executarea lucrărilor  2.  2. 2. se va acorda o grijă deosebită asamblării corecte a panourilor constituente. se poate determina prin:  ­ măsurări acustice "in situ";  ­ calcul.2. Pozarea ecranelor de protecţie acustică faţă de sursă se va  face astfel  încât să se  elimine posibilitatea apariţiei unor contacte rigide între acestea şi surse.  Aceste  suprafeţe  sau  corpuri  sunt  denumite  tratamente fonoabsorbante.

4.1.2.  aproximativ.  2.  În ANEXA 7 a prezentului normativ sunt prezentate valorile coeficientului de absorbţie  acustică α(f) pentru principalele finisaje iau suprafeţe tradiţionale în construcţii.2.c) Structuri fonoabsorbante mixte (alcătuite din plăci poroase şi membrane vibrante);  d) Structuri rezonatoare fonoabsorbante.  2.  în  special  în  situaţiile  în  care  suportul  este  continuu  şi  plan  şi  când  caracteristicile  lor  acustice  (mai  reduse  în  domeniul  frecvenţelor  joase  şi  medii)  corespund  condiţiilor  necesare.  Montarea  lor  pe  suport  continuu  se  poate  face  prin  lipire  sau  cu  prinderi  mecanice. determinate prin  măsurări .  Prezentarea  detaliată  a  acestor  tipuri  de  tratamente  se  face  în  Ghidul  privind  performanţele  specifice  materialelor şi alcătuirilor de construcţii ­ Cerinţa de calitate "Protecţia  la zgomot". Plăcile (saltelele) din materiale poroase (cu porozitate deschisă) se pot monta direct  pe elementele de construcţie sau la distanţă de acestea.5.  atunci  când  se  acoperă  suprafeţe  cu  dese  neregularităţi de  nivel sau se prevăd tavane suspendate care au şi rol estetic.  se  dispun  direct  pe  un  element  constructiv. planşee la ultimul nivel etc;  ­  pentru motive  constructive.  atunci  când  sunt  necesare  măsuri  speciale  de  evitare  a  efectului de condens la pereţii exteriori. .u ustice în laborator.  Plăcile  (saltelele)  fonoabsorbante.  În  ANEXA  2  la  Instrucţiunile  tehnice  P  123  sunt  prezentate  valorile  coeficientului  de  absorbţie acustică a (/) pentru diverse tratamente fonoabsorbante folosite uzual în clădiri social­  culturale şi hale industriale.  în  grosimi  mici  (3. se determină prin:  ­ măsurări acustice de laborator;  ­ calcul. Determinarea coeficientului de absorbţie  acustică α(f) prin calcul se poate face.2.13.2.7.. Montarea plăcilor (saltelelor) fonoabsorbante la distanţă de elementul constructiv se face:  ­ pentru  scopuri  acustice.2.2.6.2. În interiorul spaţiului de recepţie pot fi:  ­ elemente  de   mobilier  sau  ornamentale  (tară  calităţi fonoabsorbante deosebite);  ­ alcătuiri  speciale fonoabsorbante (de exemplu corpuri fonoabsorbante piramidale ­ fig.  Detalii  privind  montarea  unor  asemenea  structuri  sunt  prezentate  în  Anexa  2  din  Instrucţiunile tehnice P 123.4.4.  În  ANEXA  8  a  prezentului  normativ  sunt  prezentate  valorile  suprafeţei  echivalente  de  absorbţie acustică Ak(f) pentru câteva corpuri reprezentative din clădiri.  Standardul  de  referinţă  pentru  determinarea  coeficientului  α1(f)  prin  măsurări  acustice de laborator este STAS 10046/1..).  2.  2.  Elemente de proiectare  2.2.  2. Coeficientul α1(f) corespunzător suprafeţei S. conform ANEXA 8.5  cm).  Suprafaţa  echivalentă de absorbţie acustică  Ak(f) corespunzătoare  unui   corp din  interiorul spaţiului de recepţie se determină  prin  măsurări  acustice de  laborator în conformitate  cu prevederile STAS 10046.  2.  atunci  când  se  urmăreşte  o eficacitate sporită în domeniul  frecvenţelor joase şi medii;  ­  pentru  scopuri  termotehnice.

 ca de  exemplu: studiouri de radio şi televiziune.  eventualele  mici  deteriorări  ale  plăcii»M  (survenite în timpul execuţiei) se corectează prin chituire sau vopsite în culori de apă. pe criterii estetice şi de protecţie  mecanică se aplică un finisaj care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale:  ­  împiedicarea  răspândirii  în  mediu  a  unor  particule  provenite  din  materialul  fonoabsorbant;  ­ păstrarea calităţilor fonoabsorbante iniţiale (în acest sens elementul de finisaj trebuie să  fie caracterizat printr­o rezistenţă specifică la flux de aer cât mai mică).12. La proiectarea în scopuri acustice a tratamentelor fonoabsorbante se va ţine seama  de prevederile Normativului de siguranţa la foc a construcţiilor (P118). încăperi pentru testare audiometrică.  Ansamblurile  de  corpuri  fonoabsorbante  se  utilizează  în  încăperi  în  care  este  necesară o absorbţie acustică  foarte ridicată  în tot domeniul de  frecvenţe (100.  După  montare. plăcile fonoabsorbante pot fi aplicate direct.2.2.  Membranele vibrante se aplică în următoarele situaţii:  ­  pentru  realizarea  unei  fonoabsorbţii  ridicate  în  încăperi  în  care  acţionează  surse  care  emit preponderent într­o bandă îngustă de frecvenţă:  ­ pentru lărgirea domeniului de eficienţă acustică maximă a tratamentelor aplicate într­o  încăpere. camere anecoice.2. suprafaţa suport se  curăţă de impurităţi.9.11.2.00 m.4000Hz).  Detalii  privind  alcătuirea  şi  montarea  unor  asemenea  tratamente  fonoabsorbante  sunt  prevăzute în Anexa 2 din Instrucţiunile tehnice P 123..  2. Pe suprafeţele  vopsite în ulei.  etc.  pentru  a  se  putea  prelua  diferitele deficienţe de execuţie prin ajustarea dimensiunilor sau a rosturilor;  c)  Lipirea  plăcilor  fonoabsorbante  pe  suprafaţa  suport  se  face  în  conformitate  cu  tehnologia recomandată de producătorul adezivului folosit;  d) În cazul plăcilor fonoabsorbante finisate din fabrică. nu se vor pune în operă decât cele  care  nu  prezintă  degradări  ale  feţei  văzute. în care trebuie să se prevadă:  ­ poziţia  pieselor de  legătură  ce  se   lasă  în  elementul suport;  ­ detalii   privind   elementele  de   rezemare   ale   plăcilor fonoabsorbante.  Prevederi pentru executarea lucrărilor  2. Montarea plăcilor fonoabsorbante direct pe suprafaţa unui element de construcţie  se poate face prin:  ­  lipire;  ­  prinderi mecanice.. înainte de montare se va proceda la îndepărtarea stratului de zugrăveală.2. aplicarea  se face în conformitate cu prevederile  proiectului tehnologic.  Montarea  plăcilor  fonoabsorbante  cu  interspaţiu  se  face  prin  intermediul  unui . tehnologia de execuţie comportă următoarele faze de lucru:  a) pregătirea şi verificarea suprafeţei suport;  b) trasarea;  c) lipirea plăcilor:  d) operaţia de finisare a rosturilor şi corectare a feţelor văzute. planeitatea se va verifica cu dreptarul de  l.  Dacă  plăcile  fonoabsorbante  se  montează  în  încăperi  din  clădiri  existente. Umiditatea relativă a suportului nu trebuie să depăşească 5 %.8.  a) La pregătirea şi verificarea suprafeţei suport. admiţându­se o singură bavură de 2 mm la 1.  În cazul montării  cu prinderi  mecanice. în special în domeniul frecvenţelor joase.00m.  În cazul montării prin lipire. înainte de montare. după ce suprafeţele au fost curăţate  de impurităţi:  b)  Trasarea  se  va  face  din  centrul  suprafeţei  către  margini.  2.  pe  pereţi  zugrăviţi.  În cazul plăcilor fonoabsorbante nefinisate din fabrică.10.2.  2.

 2.  Măsurile  de  protecţie.3.10 lg  2  (2.  caracterizate  de  impedanţe  acustice  superioare  impedanţei acustice a mediului de propagare (aerul). Scheletul  de  susţinere  poate  fi  executat.  ■ calcul. la care se fac măsurătorile pentru LPS.3. (m);  r0  ­ distanţa de 1m. în care trebuie  să se prevadă:  ­ poziţia  pieselor de  legătură  ce  se  Iasă  în  elementul suport;  ­ detalii privind piesele de prindere dintre elementul suport şi plăcile fonoabsorbante;  ­ detalii   privind   elementele   de   rezemare   ale   plăcilor fonoabsorbante.  adoptate  de­a  lungul  căilor  de  propagare  aeriană  a  zgomotului. 1).3.3 şi STAS  7150 iar pentru cele din laborator ­ STAS 12203/1.4. stabilit în funcţie de tipul activităţilor ce se desfăşoară în unităţile funcţionale protejate;  Ladm  poate fi exprimat de o curbă de zgomot (Cz) sau de un nivel global de zgomot.  2. planşee omogene şi neomogene ­ cu chepenguri etc.)  ■ închiderea parţială a căilor de propagare (pereţi sau planşee parţiale). trebuie să asigure îndeplinirea condiţiei:  ΔLef(f) >ΔLnec(f) (dB)  (2. Măsuri de protecţie in cadrul căilor de propagare  (reducerea nivelului de zgomot în funcţie de distanţa de la sursă şi izolarea acustică a  unităţilor funcţionale)  2. din  lemn  ignifugat sau elemente metalice.1.2­2.  Aplicarea se va face în conformitate cu prevederile proiectului tehnologic.  privind  compartimentarea  (întreruperea  continuităţii)  golurilor dintre tratamente şi suprafaţa suport.  în  funcţie  de  distanţa  dintre  sursă  şi  spaţiul  de  recepţie  şi  de  măsurile  de  izolare  acustică adoptate.  în  principal.1): 4  r 2  p L  ( f ) =  L  ( f ) .  5.3.6)  unde:  Ladm ­ nivelul de zgomot admisibil prevăzut în reglementările tehnice în vigoare (conform  cap.  se  face  astfel  încât  să  fie  respectate  prevederile  pct. .  ΔLef(f)  ­  reducerea  efectivă  de  nivel  a  zgomotului  ce  se  obţine  de­a  lungul  căilor  de  propagare. conform prevederilor de la paragrafele 2.  Alegerea  dimensiunilor  în  plan  ale  scheletului  de  susţinere  a  tratamentelor  fonoabsorbante.  din  Normativul  de  siguranţă  la  foc  a  construcţiilor  P  118.  Aceste obstacole sunt constituite din elemente de construcţie care pot asigura:  ■  închiderea  completă  a  căilor  de  propagare  (pereţi  omogeni  şi  neomogeni  ­  cu  uşi  şi  ferestre.7)  s PS  r  0  unde:  LPS  ­ nivelul de putere acustică a sursei. măsurată din centrul sursei.5)  în care:  ΔLnec(f) = ΔLs(f) – ΔLadm(f) (dB)  (2.3.schelet  de  susţinere  al  acestora. în dB(A);  ΔLs(f) ­ nivelul de zgomot la limita câmpului acustic apropiat (conform fig.  Reducerea ΔLef(f) se poate determina prin:  ■ standardele de referinţă pentru măsurări acustice "in situ" sunt STAS 6161/1.  Prin  aplicarea  măsurilor  de  izolare  acustică  de­a  lungul  căilor  de  propagare  se  înţelege  amplasarea  pe  aceste  căi  a  unor  obstacole. (dB);  r ­ raza emisferei de aproximare a câmpului acustic apropiat.

 indiferent de tipul de sursă considerat.  se  amplasează  elemente  de  construcţie  într­un  plan  de  închidere  (totală sau  parţială). prin uniformitate de nivel  de zgomot în fiecare punct al spaţiului) ΔLef(f) = 0.3.1. pentru unde sferice. fig. 2.  2.  prin calcul.  nu  există  măsuri  de  izolare  acustică.  de­a  lungul  căilor  de  propagare  a  zgomotului  de  la  sursă  la  spaţiul  de recepţie.8)  în care:  r1  ­ distanţa de la sursă la un punct din interiorul spaţiului de recepţie. în principal. pentru unde cilindrice;  k = 20.  ■ în cazul unui câmp acustic liber (în care propagarea sunetului emis de sursă se face fără  a fi influenţată de suprafaţa elementelor limitatoare ale spaţiului): D  ef  ( f ) = k × lg L  r  1  r  [dB]  (2. .  În  situaţia  în  care.Domeniul  util  de  frecvenţe  care  trebuie  luat  în  considerare  depinde  de  caracteristicile  spectrale ale sursei. 2.  În  situaţia  în  care. (m);  k ­ caracteristica de directivitate a sursei.1).  reducerea  ΔLef(f)  se  poate  determina.3. reducerea ΔLef(f) se poate determina.4. valoarea mărimii ΔLef(f) se determină pe baza graficului din fig. după cum urmează:  ■ în cazul unui câmp acustic difuz (caracterizat. având următoarele valori:  k = 0.2. Pentru situaţia utilizării elementelor de închidere completă a căilor de propagare.3.3.  de­a  lungul  căilor  de  propagare  a  zgomotului  de  la  sursă  la  spaţiul  de  recepţie. (m);  r ­ raza emisferei de aproximare a câmpului acustic apropiat (cf. după cum urmează:  2.  ■  în  cazul  unui  câmp  acustic  intermediar  (având  caracteristici  situate  între  cele  ale  câmpului difuz şi cel liber). prin calcul.3.  2. pentru unde plane;  k = 10.

 astfel:  a) La propagarea de la un câmp acustic difuz la un câmp acustic difuz (fig.6).10 lg  L  S  ( A  f )  [dB]  (2. în dB;  2  S ­ aria elementului de închidere completă a căii de propagare.  către  exterior  sau  din  interiorul  unor  hale  industriale.  netratate  acustic.  situaţie  corespunzătoare  transmiterii  zgomotului  din  interiorul  unor  încăperi. în funcţie de natura câmpurilor acustice.  b)  La  propagarea  de  la  un  câmp  acustic  difuz  către  un  câmp  acustic  liber  (fig.calculul reducerii ΔLef(f) se face.5).5) .9)  în care:  R(f)  ­  indicele  de  atenuare  acustică  corespunzător  elementului  de  închidere  completă  a  căii de propagare. din clădiri de locuit şi social­culturale. ( D  ef  ( f ) = R  f ) .  cu  numeroase  surse  de  zgomot de puteri acustice apropiate. în m  . situaţie  corespunzătoare transmiterii zgomotului între încăperi cu dimensiuni reduse (volum mai mic de  3  100m  ) şi netratate acustic. 2. 2. în m  ;  2  A(f)­ aria echivalentă de absorbţie acustică corespunzătoare spaţiului de recepţie.  2.  netratate  acustic. către exterior (fig.

 reducerea ΔLef(f) într­un punct M(r.11)  în care:  r. reducerea ΔLef(f) într­un punct  M(r. în m;  S ­ aria elementului de închidere completă a căii de propagare. în m;  R(f)  ­  indicele  de  atenuare  acustică  corespunzător  elementului de  închidere  completă  a  căii  de  propagare. S.7.O  H  [dB]  S  (2.  prin  legăturile  cu  elementele  adiacente.5  S  . (dB)  (2.5  S .  b2) pentru 0. R (f) au semnificaţia de la punctul b1;  Sα(r) ­ aria sectorului sferic de rază r limitat de unghiul solid la centru α. 2. θ.7.  φ) conform fig.  φ) conform fig.  b3)   pentru  r ≥ 1.4  S  < r < 1. care reprezintă .  corectat  în  funcţie  de  transmisiile  indirecte.  2. se  calculează cu relaţia: 4  (r )  a S  ( D  ef  ( f ) = R  f ) + 10 lg  a L .bl) pentru r ≤ 0.4  S  ΔLef(f) = R(f) + 6.10)  în care:  r  ­  distanţa  de  la  elementul  de  închidere  completă  a  căii  de  propagare  la  punctul  de  recepţie. se calculează prin  interpolare liniară între valorile obţinute la punctele bl şi b3. θ. în dB.

 r  ) + R  f  ) .4. 2. r2) ­ reduceri ale nivelului de zgomot ce se determină cu graficul din  fig.9);  ΔL1(f.9).13)  în care:  R(f).8). (dB). A2(f) au semnificaţia de la relaţia (2.frontul de undă provenit de la sursă. în m;  α  O  H  ­  caracteristica  de  abatere  de  la  radiaţia  uniformă  în  spaţiu  liber. 2.  situaţie corespunzătoare transmisiei între încăperi tratate acustic (fig.  situaţie  corespunzătoare  transmiterii  zgomotului  din  interiorul  clădirii  către  încăperi  netratate  acustic  (fig. r  ) (dB)  2  2  A  ( f  ) 2  (2. r  4  cos b  S  ( D  ef ( f ) = k lg  1 + R  f  ) . S. 2. .12)  ( r  A  f )  d)  La  propagarea  de  la  un  câmp  acustic  intermediar  către  un  câmp acustic  intermediar.  în  dB.10 lg  L  ( 1  1  S  + DL  ( f . r1) şi ΔL2(f. D  ef ( f  ) = DL  ( f .  conform  prevederilor normativului P121.10 lg  L  [dB]  (2.  c)  La  propagarea  de  la  un  câmp  acustic  liber  către  un  câmp  acustic  difuz.

 în m. (CR). este cea mai mică dintre valorile obţinute. calculul reducerii ΔLef(f) se face. Pentru situaţia utilizării elementelor de construcţie de  închidere parţiala a căilor  de propagare.12)  se  efectuează  pentru  fiecare  din  părţile  componente ale acestuia. é A  ( f ) + S no  ù 2  DL  = 10 lg ê - 0 . calculată  fără a se lua în considerare zona neobturată.  calculele  prevăzute  prin  relaţiile  (2.14)  ef  S ip  + S n 0  ú ê10  ë û în care:  2  Sip  ­ aria elementului de închidere parţială a căii de propagare. .Observaţie: În cazul în  care elementul de construcţie de  închidere completă a căilor de  propagare are o alcătuire neomogenă (cu zone distincte din punct de vedere al atenuării sonore). care se  ia în considerare. 1 R ( f  ) ú [dB]  (2.2. într­un punct oarecare al spaţiului de recepţie valoarea ΔLef(f). în funcţie de natura câmpurilor acustice. 2. astfel:  a) La propagarea de la un câmp acustic difuz către un câmp acustic difuz (fig.. în m  ;  R(f)  ­  indicele  de  atenuare  acustică  corespunzător  elementului  de  închidere  parţială.(2.10).  2.3..  în  dB;  A2(f) ­ aria echivalentă de absorbţie acustică în spaţiul ce se protejează.3. în m  ;  2  Sn0  ­ aria zonei neobturate din planul elementului de închidere parţială.10).

.

  b) La propagarea de Iu un câmp acustic liber către un câmp acustic liber. reducerea ΔLef(f) se poate determina pe baza graficului din fig.Pentru  elementele  de  închidere  parţială  a  căilor  de  propagare  caracterizate  de  indicii  R(f)>15dB. . 2. pentru elemente  de închidere parţială. reducerea ΔLef(f) se poate determina pe baza graficului din fig. 2. caracterizate de indici  de atenuare R(f)≥15 dB.13. de tip ecrane.  Observaţie: Pentru calculul nivelului global de zgomot. 2.11. de lungime practic infinită (fig. se consideră lungimea  de undă λ corespunzătoare frecvenţei f = 500 Hz. în dB(A).12).

.

4. 2.3. indicele de atenuare acustică se notează R’(f). indicele R(f)  se  poate determina cu  ajutorul graficului din fig.  2. se determină prin  compararea  curbei  R(f)  corespunzătoare  unui  element  de  închidere  (determinată  prin  măsurări  acustice  sau  prin  calcul.  Determinarea prin calcul a indicelui de atenuare acustică R(f)  2.11.3.  2.  Cerinţa  de  calitate "Protecţia la zgomot" . Indicele de atenuare acustică R (f) se poate determina prin:  ­ măsurări acustice "in situ" sau în laborator.  Notă:  Structurile  duble.  Cerinţa de calitate "Protecţia la zgomot".  În  cazul  clădirilor  de  locuit  şi  social­culturale.  tip  sandwich  şi  tip  carcasă  sunt  prezentate  detaliat  în  cadrul  Ghidului  privind  performanţele  specifice  materialelor  şi  alcătuirilor  de  construcţii.3.  pentru  elementul  de  construcţii.3 150 Hz). Pentru elementele de închidere într­un strat sau multistrat compuse. precizat în Normativul general de protecţie la zgomot.  efectiv.  Pentru  elementele  de  închidere omogene.  2.3.3.  Aria  echivalentă  de  absorbţie  acustică  A(f)  se  determină  in  conformitate  cu  prevederile  Ghidului  privind  performanţele  specifice  materialelor  şi  alcătuirilor  de  construcţii.  cu  o  curbă . Valorile indicelui R(f) depind în mod esenţial de tipul de structură al elementului  de  închidere  considerat.ef  ≥ RW.  Pentru  elementele  de  închidere  omogene.3.  Indicele R(f) se prezintă sub forma unei curbe cu valori pentru fiecare treime de octavă în  domeniul util de frecvenţe (în cazul clădirilor de locuit şi social­culturale: 100.11 din prezentul normativ.  2.15)  în care:  RW.9.ef.5.7.5.ef  ­  indicele  de  evaluare  a  izolării  la  zgomot  aerian.  condiţia  (2.6.nec  ­  indicele  de  evaluare  a  izolării  la  zgomot  aerian.3. Indicele de evaluare a  izolării  la zgomot aerian.16)  în care:  ­ Pi  ­ puterea incidenţă  pe suprafaţa elementului de închidere a căii de propagare (W);  ­ Pr  ­ puterea radiată de elementul de închidere a căii de propagare (W).  La  măsurările  "in  situ". Valoarea  sa diferă faţă de mărimea R(f) în funcţie de natura căilor colaterale.  necesar.8.  pe  baza  valorilor  lui  R(f) determinate pe baza standardului de referinţă SR EN ISO 140­3);  RW.14.  2.  în  care  transmisia zgomotului prin elementele adiacente elementului care se încearcă (căi colaterale) este  practic  nulă  se  notează  R(f).6 ­2.3..  2.1.6)  se  exprimă  cu  relaţia:  RW.2. efectiv. în conformitate cu prevederile SR EN ISO  140­3:  Observaţie:  Indicele  de  atenuare  acustică  determinat  în  condiţii  de  laborator.10.nec  [dB]  (2.3.  în  spiritul  prezentului  normativ  se  iau  în  considerare  următoarele  categorii de structuri:  a) omogene şi neomogene (în planul elementului de închidere considerat);  b) într­un strat şi multistrat (duble. ce trebuie precizate în mod  detaliat în buletinul de măsurare;  ­ calcul. Indicele de atenuare acustică R (/) este definit de relaţia:  R(f) = 10 lg Pi/Pr  [dB]  (2.  indicele  R(f)  se  poate  determina  prin calcul conform metodologiei prezentate în ANEXA 4. RW. tip sandwich şi tip carcasă). în conformitate cu prevederile paragrafelor 2.  pentru  elementul  de  construcţii  (calculat  pe  baza  standardului  de  referinţă  SR  EN  ISO  717­1.  2.  indicele  R(f)  se  poate  determina prin calcul conform metodologici prezentate în ANEXA 4.  cu  luarea  în  considerare  a  propagării  pe  căile  colaterale).3.  duble.  în  care  transmisia  zgomotului  prin  elementele adiacente devine apreciabilă.  într­un  strat..3.

  Observaţie: Introducerea în proiecte a unor soluţii de elemente de închidere a căilor de  propagare a zgomotului aerian. se va face numai după verificarea  acestora prin măsurări de laborator conform SR EN ISO 140­3.  într­un  strat  sau  multistrat.  În ANEXA  5  a  prezentului  normativ  sunt  prezentate  câteva structuri  constructive  ce  se  utilizează  în mod curent la alcătuirea elementelor de  închidere.  indicele de evaluare a izolării la zgomot aerian RW  in situ se poate determina conform ANEXA  6. . conform metodologiei prezentate în SR EN ISO 717­1.  Elemente de proiectare  2. cu  valorile corespunzătoare ale  indicelui de evaluare a izolării la zgomot aerian RW  determinate pe bază de măsurări acustice.standard.3.  În  mod  orientativ. calculate conform ANEXA 6.12.  pentru  elementele  de  închidere  omogene.  Alegerea  unui  anumit  element  constructiv  de  închidere  a  căilor  de  propagare  a  zgomotului depinde de întreg ansamblul de exigenţe  pe care trebuie să­l  îndeplinească acesta în  cadrul  unei clădiri.

.

  Stabilirea  partiurilor  de  arhitectură  ale  unui  tronson  se  face  în  funcţie  de  numărul  apartamentelor  pe  scară. să se realizeze o structură dublă.  fie prin completarea corespunzătoare a acesteia. Recomandări pentru alegerea soluţiilor de partiuri de arhitectură  în clădiri de locuit în funcţie de numărul de apartamente grupate  în jurul scării. ca parte integrantă a calităţii globale a locuinţei.  Pentru  alcătuirea  pereţilor  interiori.  din  punct  de  vedere  acustic. La proiectarea în scopuri acustice a elementelor de închidere a căilor de propagare  a  zgomotului  aerian  se  va  ţine  seama  de  prevederile  „Normativului  de  siguranţă  la  foc  a  construcţiilor" (P118).  2.  2. În cel cle­al doilea caz. cu excepţia celor la care răspunde integral elementul de rezistenţă.  În aceste condiţii.  decât  cele  prevăzute  eventual  în  proiect. din punct de vedere acustic.  astfel  dimensionată  din  punct  de  vedere  al  comportării  la  acţiunea  zgomotului.  la  executarea  construcţiilor se va acorda o atenţie deosebită:  ­  respectării  prevederilor  proiectului:  în  ceea  ce  priveşte  grosimile  minime  ale  elementelor de  închidere  a căilor de propagare (pentru realizarea masei necesare a acestora);  ­  umplerii  rosturilor  la  lucrările  de  zidărie  şi  etanşării  rosturilor  la  montarea  prefabricatelor şi a elementelor de închidere. rezistenţă la foc şi aspectul estetic al elementului.  în  vederea  realizării confortului acustic.3.  La  executarea  pereţilor  dubli  şi  a  planşelor  cu  tavane  suspendate  este  interzisă  formarea  unor  alte  contacte  rigide  între  cele  două  straturi.16.  reprezintă  elemente  într­un  singur  strat.  Răspunsul  cel  mai  favorabil  la  ansamblul  exigenţelor  îl  oferă  însă  o  structură  de  tip  „carcasă". cele  mai  bune rezultate.  încât  capacitatea  de  izolare  fonică  să  fie  cât  mai  apropiată  de  cea  a  unei  structuri  duble.  pereţi  structurali  din  zidărie  şi  beton  armat  (prefabricat  sau  monolit)  presupune  adoptarea  unui  complex  de  măsuri  de  protecţie  împotriva  zgomotului.3.3.  Proiectarea  din  punct  de  vedere  acustic  a  clădirilor  de  locuit  cu  structuri  din  cadre  de  beton  armat.16.3. Completarea necesară se poate realiza astfel:  ­ supradimensionarea elementului  într­un strat (caz curent  întâlnit  la planşeele clădirilor  de locuit);  ­  adăugarea  unui  element  de  construcţie  situat  la  o  anumită  distanţă  de  elementul  de  rezistenţă.16. de numărul de camere şi de tipul de scară  2.  care  au  numai  rol  de  compartimentare. se obţin dacă se  folosesc  structuri  duble.  exigenţele  principale sunt cele privind: izolarea acustică.2. cu parametrii fizico­mecanici comparabili.  Este indicat ca elementul adăugat să fie astfel dispus faţă de clementul de rezistenţă încât.  Prevederi pentru executarea lucrărilor  2.13.14.În  principiu.3.  de  numărul  de  camere  ale  apartamentelor  şi  de  modul  de .15.1.  Condiţiile  de  izolare  acustică  între  unităţile  funcţionale  despărţite  de  un  asemenea  element constructiv pot fi  îndeplinite  fie direct de structura rezultată din  criteriile de  siguranţă. elementul adăugat trebuie să îndeplinească si el toate exigenţele  corespunzătoare.3.  planşeele  şi  pereţii  interiori  care  fac  parte  din  structura  de  rezistenţă  a  clădirilor  sunt  astfel  alcătuiţi  încât.  2.  În  vederea  asigurării  izolării  împotriva  zgomotului  aerian.  2.  în ansamblu.

  armături  etc.  Sursele ce se au în vedere în cadrul prezentului capitol sunt reprezentate de:  ­  acţiuni  de  impact  rezultate  din  exploatarea  normală  a  clădirilor  (căderi  de  obiecte. amplasarea  alăturată a  spaţiilor  cu  funcţiuni similare (bucătării lângă bucătării. 4.  de  preferinţă  dormitoare.  3.  a    unor  sisteme  disipatoare  de  energie  (elemente  elastice  de  rezemare  pentru  maşini.1.  3. agregatelor sau instalaţiilor aferente clădirii.  reieşite  din  calcule  efectuate  de  specialişti. pardoseli elastice pentru acţiuni de impact).  Calculul  nivelului  de  vibraţii.  în  condiţiile  specificate  mai  sus.  Elementele  elastice  de  rezemare  a  instalaţiilor  (conducte.  3. Măsuri de protecţie la surse  3.2. Măsurile de protecţie la surse presupun:  ­ reglementarea utilizării surselor şi  selecţionarea corespunzătoare a acestora;  ­ reducerea  nivelului  de vibraţii  indus în  elementul  de construcţie supus acţiunii sursei  considerate.  se  face  conform  prevederilor din Instrucţiunile tehnice P 121.1.2. Reglementarea utilizării surselor şi selecţionarea corespunzătoare a acestora trebuie  să  conducă  la  reducerea  la  minimum  a  sarcinilor  dinamice  care  rezultă  din  acţiunea  acestora.  fără  a  se  lua  măsuri  de  izolare.)  se  alcătuiesc  conform prevederilor cap.amplasare al casei scării:  1..3.  În  apartamentele  învecinate  se  va  asigura.  circulaţia persoanelor etc);  ­  funcţionarea maşinilor.  în  mod  preponderent. dispunerea camerelor de locuit se  face de regulă spre zona liniştită.2.  Este  interzisă  amplasarea  lifturilor  sau  a  tuburilor  de  gunoi  lângă  încăperile  de  locuit  (camere  de  zi.1.. prin:  •  măsuri  de  protecţie  la  surse  (având  ca  efect  reducerea  zgomotului  radiat  de  surse)  conform paragrafului 3.  ­ la apartamentele de două camere ­ a dormitorului;  ­  la  apartamentele  cu  mai  multe  camere  ­  a  cel  puţin  două  camere.  mutări  de  mobilier.1;  • măsuri de protecţie  în  cadrul căilor de propagare conform paragrafului 3.1.  3.  Pardoselile  elastice  pentru  acţiuni  de  impact  se  proiectează  conform  subcapitolului  3.  Reducerea  nivelului  de  vibraţii  indus  în  elementul  de  construcţii  supus  acţiunii  sursei  considerate  se  realizează  prin  prevederea.  pentru  a  se  evita  pe  cât  posibil  deschiderea  ferestrelor.  la  contactul  dintre  sursă  şi  element.  de  regulă. închisă ( mărginită de pereţii apartamentului);  2. .  se  vor  lua  măsuri  speciale  privind  izolarea elementelor anvelopei ­  în primul rând a ferestrelor ­ asigurându­se pentru perioada de  vară  mijloace  speciale  de  ventilare  a  încăperilor.  În cazul locuinţelor amplasate pe artere cu trafic intens.din prezentul normativ.  agregate  şi  instalaţii. PROTECŢIA UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN  CLĂDIRI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI DE IMPACT  Protecţia unei unităţi  funcţionale  împotriva zgomotului de Impact se realizează.1.3 laturi spre exterior. băi lângă băi. dormitoare lângă dormitoare etc).  În  cazul  în  care  această  orientare  nu  este  posibilă. cu 1.  dormitoare).

.A..80  (vibrări)  (3. trebuie să asigure îndeplinirea condiţiei:  v  v  ΔL  ef(f) > ΔL  nec(f) (vibrări)  (3.2.1.16 cm.2. caracteristica de radiaţie « Cr » are valorile prezentate în figura 3. Observaţie: Pentru planşee din  beton armat cu suprafaţa până la 25  m şi  în grosimi de  8.1..  La  dimensionarea  sistemelor  disipatoare  de  energie  se  va  acorda  o  atenţie  deosebită  realizării rigidităţii necesare elementelor de construcţie pe care sunt amplasate aceste sisteme.C r  + 10 lg  adm  4 S  .).  v  Nivelul  «  L  adm(f)  »  se  deduce  în  funcţie  de  nivelul  de  zgomot admisibil  corespunzător  unităţii funcţionale ce se protejează. nivelul « L  adm(f) »  se poate deduce cu relaţia: v  L  adm ( f  ) =  L  ( f ) .2)  unde:  v  L  s(f)  ­  nivelul  de  tărie  al  vibraţiilor  elementului  de  construcţie  acţionat  de  sursa  considerată (vibrări);  v  L  adm(f) ­ nivelul de tărie al vibraţiilor admisibil pentru elementul de limitator al unităţii  funcţionale ce se protejează (vibrări).1)  în care:  v  v  v  ΔL  es(f) = L  s(f) ­ L  adm(f) (vibrări)  (3. Măsuri de protecţie în cadrul căilor de propagare  3.3)  ( A  f )  are:  v  L  adm(f)­ nivelul de zgomot admisibil pentru unitatea funcţională ce se protejează (dB);  Cr  ­ caracteristica de radiaţie a elementului de construcţie acţionat de sursă (dB);  S ­ suprafaţa elementului de construcţie care radiază zgomot în unitatea funcţională (dB);  A(f)  ­  suprafaţa  echivalentă  de  absorbţie  acustică  corespunzătoare  unităţii  funcţionale  2  (m  U.  3.din prezentul normativ.  3  v  În cazul încăperilor de dimensiuni mici (volumul mai mic de 100 m  ).  Măsurile  de  protecţie  adoptate  de­a  lungul  căilor  de  propagare  structurală  a  zgomotului.

2. cu relaţia:  v  L  ef(f) = å D  n i  (f) (vibrări)  (3.  Atenuările în propagarea zgomotului structural care se are în vedere în cadrul prezentului  normativ sunt: .v  « ΔL  ef(f) » reprezintă reducerea de nivel de tărie a vibraţiilor. pe traseul  structural.  v  Reducerea « ΔL  ef(f) » se poate determina prin:  ­ măsurări acustice « in situ » sau în laborator (pe modele)  ­ calcul.  v  3. în funcţie de distanţa dintre sursă îi spaţiul de recepţie îi de măsurile  de izolau adoptate. efectivă ce se obţine de­a  lungul căilor de propagare. Determinarea reducerii « ΔL  ef(f) » prin măsurări acustice se face în conformitate  cu prevederile STAS 12. cel mai defavorabil.  Domeniul    de  frecvenţă  util  care  trebuie  luat  în  considerare  depinde  de  caracteristicile  spectrale ale sursei. orientativ.  v  3.2.025/1.2. Determinarea reducerii « ΔL  ef(f) » prin calcul se poate face.3.4)  L  i  v  în care « ΔL  i(f) » reprezintă atenuarea în propagare ce se realizează datorită măsurării de izolare  «i» adoptate (vibrări).

 3.5)  în are:  η  ­  coeficient  de  amortizare  internă  al  materialului  din  care  este  alcătuit  elementul  constructiv prin care are loc propagarea (s/m);  ω ­ pulsaţia corespunzătoare frecvenţei « f » considerate (Hz);  d ­ distanţa dintre punctele între care se calculează atenuarea (m).2.2.  Atenuarea cu distanţa AI).2.  Z1(f) ­ impedanţa elementului de construcţie dinspre care se propagă vibraţiile;  Z2(f) ­ impedanţa elementului de construcţie în care se propagă vibraţiile.1. ΔL  ic(f).6)  D  v ( f ) = R v ( f ) . 3.a:  v  ­ la propagarea vibraţiilor prin colţuri (R  c(f)) pe baza graficului din fig.10 lg  1  L  z 2 ( f )  în care:  v  R  (f) ­ indicele de atenuare al puterii vibraţiilor.(/  (/) se poate calcula cu relaţia:  v  ΔL  ad(f) = 8.d.2.  3.3.  3. ΔL  it(f) se determină cu ajutorul relaţiei: z  ( f ) (vibrări)  (3. ΔL  s(f).b:  v  ­  la  propagarea  vibraţiilor  prin  intersecţii  în  cruce  (R  ic(f))  pe  baza  graficului  din  fig.  v  v  v  v  3.3.3.v  a) atenuarea cu distanţa ΔL  ad(f);  v  b)  atenuarea la schimbări bruşte de secţiune în planul unui element constructiv ΔL  s(f);  v  c)  atenuarea în colţuri (de 90°) ΔL  c(f);  v  d)  atenuarea la intersecţie în cruce ΔL  ic(f);  v  e)  atenuarea Ia intersecţie în « T » ΔL  n(f);  v  f)   atenuarea în rosturi ΔL  r(f).6 ηωd (vibrări)  (3.2. Atenuările ΔL  s(f). .c;  v  ­ la propagarea vibraţiilor prin intersecţii în «T» (R  iT(f)) pe baza graficului din fig.2. 3. care se obţine:  v  ­ la schimbări bruşte de secţiune (R  s(f)) pe baza graficului din fig.

.

.

5. determinat conform SR ISO 717­2.ef  ­  indicele  de  izolare  la  zgomot  de  impact.  în  mod  esenţial. nu satisfac cerinţele de izolare la zgomot de impact.  al  planşeului  brut  cu  pardoseală.ef  poate fi determinat prin:  ­ măsurări acustice « in situ » sau în laborator;  ­ calcul.nec  ­  indicele  de  izolare  la  zgomot  de  impact.  3.ef  prin măsurări se face în conformitate cu prevederile  SR EN ISO 140­6 (în laborator) sau SREN ISO 140­7 (« in situ »).  prin măsurări acustice « in situ ».necesar.eq. 3150 Hz.  3.6.  al  planşeului  brut  cu  pardoseală.  apar  fenomene  locale  de  rezonanţă. în principal. unde m1.2. trebuie să asigure indicele de izolare la zgomot  de  impact necesar.9.4.7.  3.  normalizat.w.w. Cerinţele de izolare la zgomot de impact se îndeplinesc. La propagarea vibraţiilor prin rosturi ce nu conţin materiale izolatoare (rosturi cu  strat de aer) se obţine. pe baza valorilor Ln(f);  Ln.2.3. în mod obligatoriu. practic.1.nec  (dB)  (3. .  Pentru situaţia unor elemente constructive de tipul pereţilor care se intersectează în unghi  drept. o atenuare totală a amplitudinii vibraţiilor transmise.9.  rosturile  sunt  prevăzute  cu  materiale  izolatoare.. întâlnite curent în clădirile de  locuit şi social­culturale.2.w.ef < Ln. Determinarea indicelui Ln.  Observaţie: Planşeele brute sau cu pardoseli reci obişnuite. de calităţile elastoamortizoare ale pardoselilor cu care este prevăzut.  Observaţie:  În  cazul  în  care. este de preferat ca rostul prevăzut cu material izolator să fie amplasat în planul peretelui în  care sunt transmise vibraţiile de la celălalt perete. efectiv.  3.  Indicele de izolare la zgomot de impact normalizat al planşeului brut cu pardoseală  Ln.  ce  pot  amplifica  amplitudinile vibraţiilor transmise. soluţia va fi verificată.  corespunzători  planşeelor  din  beton  armat  de  diferite  grosimi. în urma exploatării normale a acestora.. În aceste situaţii.2. În spiritul prezentului normativ sunt luate în consideraţie acţiunile de impact ce se  dezvoltă pe planşeele clădirilor.  normalizat.w  echivalenţi de izolare la zgomot de  impact  normalizaţi.Observaţie:  Pentru  calcule  orientative.3.w.  În ANEXA 9 sunt prezentate valorile indicilor Ln.  Capacitatea  de  izolare  la  zgomot  de  impact  a  unui  planşeu  depinde.  pe  alte  considerente  decât  cele  acustice.2.7)  în care:  Ln.2. m2  reprezintă masele pe unitatea de suprafaţă ale celor două elemente  de construcţie considerate. prin realizarea  unor pardoseli care.  3.2. normat prin STAS 6156.2.w.o.  Domeniul de frecvenţe ce se ia în considerare este 100.  pentru  planşee  brute.  Din  punct  de  vedere  practic  se  consideră  că  o  unitate  funcţională  corespunde  cerinţelor de izolare acustică la acţiuni de impact dacă planşeul superior al acestuia îndeplineşte  condiţia:  Ln.  în  locul  raportului  Z1(f)/Z2(f)  se  poate  adopta  raportul m1/m2.w. împreună cu planşeul brut.  Elemente de proiectare  3.  Nivelul  normalizat  al  zgomotului  de  impact  Ln(f)  se  determină  pe  baza  valorilor  nivelului de presiune acustică Li(f) mi Mirate în camera de recepţie ­ conform SR EN ISO 140­6  (în laborator) sau SR EN ISO 140­7 (« in situ »).  3.8.  3.

2. .2.2. în vederea respectării condiţiilor prevăzute în Normativul de siguranţă la  foc a construcţiilor ­ indicativ P 118.o.  La  proiectarea  în  scopuri  acustice  a  unor  structuri  de  pardoseli    alcătuite  din  materiale  combustibile.  Îmbunătăţirea  ΔLw  se  determină  prin  măsurări  acustice  în  laborator  sau  «  in  situ  »  în  conformitate cu prevederile SR EN ISO 140­6 sau SR EN ISO 140­7.  3.11.3.2.9)  în care:  Ln.9.  3.  se  va    ţine  seama  specificul    activităţilor  ce  se  desfăşoară  în    unitatea  funcţională respectivă.ef  prin calcul se face cu relaţia:  Ln.o.2.10.  În ANEXA 9 sunt prezentate valorile îmbunătăţirilor ΔLw  corespunzătoare principalelor  tipuri de pardoseli utilizate curent în clădiri civile şi social­culturale. La proiectarea în scopuri acustice a unor planşee ce despart unităţi funcţionale cu  regimuri higrotermice diferite se va avea vedere asigurarea concomitentă a condiţiilor de confort  acustic şi higrotermic.  3.w = Ln.w  ­  indicele  echivalent  de  izolare  la  zgomot  de  impact.  normalizat. Determinarea indicelui Ln.  Dalele flotante au structura constructivă ca în fig.eq.  În cazurile  în  care este  necesară  o  izolare  deosebită  la  zgomot  de  impact  se  pot  utiliza dale flotante.  al  planşeului  brut;  ΔLw  ­ indicele de îmbunătăţire a izolării la zgomot de impact.w.12.w  ­ ΔLw  (dB)  (3.3.eq. 3.  În ANEXA 9 sunt prezentate valorile ΔLw  pentru câteva straturi de dale flotante.

.

  4.  social­culturale  sau  industriale corespunde cerinţelor de confort acustic (în cazul zgomotului produs de funcţionarea  instalaţiilor de ventilare şi condiţionare a aerului).1.1. Zgomotul aerian. Propagarea   zgomotului.13.1.  La  executarea  pardoselilor  tip  «dală  flotantă»  se  va  urmări  cu  atenţie  să  nu  se  creeze punţi rigide între dale şi planşeul brut. în ceea ce priveşte grosimea  minima a substraturilor cu rol fonoizolator;  ­  montarea  straturilor  elastice  ale  structurii  pardoselilor.  4.2.  nivelul  de  zgomot  datorat  funcţionării VCA trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu valorile prevăzute în tabelul 1 din  STAS 6156­86;  b)  în  încăperile din  clădirile  de  locuit  şi  social­culturale  în  care se  limitează  nivelul  de  zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale  şi a agregatelor ce  funcţionează  în    interiorul   acestora.  4.  Se  consideră  că  o  unitate  funcţională  de  clădiri    de  locuit.1. precum şi  celelalte prevederi  din «Normativul pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor» indicativ GP037.  3.  ca  urmare  a  funcţionării  lor  normale. nivelul de zgomot datorat funcţionării VCA trebuie să fie mai mic  cu  cel  puţin  5  dB  decât  nivelul  zgomotului  de  fond    produs  de  utilajele  de  bază  din  halele  respective. Elemente de proiectare  4. din centrala VCA către celelalte încăperi;  b)  sub formă de zgomot aerodinamic. este  radiat  de  suprafeţele  echipamentelor  aflate  în  stare  de  vibraţie.  nivelul  de zgomot datorat funcţionării  VCA trebuie  să  fie  cu cel puţin 10 dB  mai mic decât valorile prevăzute  în tabelul 3 din STAS  6156­86;  c) în halele industriale. ce se propagă din centrala VCA către încăperile adiacente.1. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTELOR PRODUSE  DE INSTALAŢIILE ŞI ECHIPAMENTELE ÎNGLOBATE DIN  CLĂDIRI  4.1. de­a lungul canalelor de ventilaţie. dacă sunt respectate următoarele condiţii:  a)  în  încăperile  din  clădirile  de  locuit  şi  social­culturale  în  care  se  limitează  nivelul  de  zgomot  echivalent  interior  datorat  unor  surse  de  zgomot  exterioare.  4.   provenit   din   funcţionarea normală a VCA în clădiri. .1.1. Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului (VCA)  Prezentul   subcapitol   se   referă   la   măsurile   de   reducere   a nivelului de zgomot  produs  de  instalaţiile  de  ventilare  şi  condiţionare  a  aerului  în  unităţile  funcţionale  deservite  de  acestea precum şi în centralele de ventilaţie.  se face pe două căi principale:  a)  sub formă de zgomot aerian şi structural. În timpul execuţiei.  în  vederea  asigurării  capacităţii  de  izolare  la  zgomot  de  impact  necesare  (prevăzută  în  proiect).  covoare  PVC  sau  mochete  se  va  acorda  o  atenţie  deosebită la:  ­ respectarea proiectului sau normelor interne de fabricaţie.  astfel  încât  acestea  să  nu  se  rigidizeze la punerea în operă.2.Prevederi pentru executarea lucrărilor  3.  la  aprovizionarea  materialelor  şi  la  executarea  diferitelor  tipuri  de  pardoseli  cu  strat  de  circulaţie  din  parchet.2.1.1.14.3.

1.  caracteristicile  geometrice  ale  conductelor.  Când această recomandare nu poate fi respectată.  Principalele surse de zgomot amplasate în centralele VCA sunt:  ­ ventilatoarele;  ­ motoare e electrice de antrenare;  ­ compresoarele;  ­ electropompele. se vor adopta măsuri de reducere a  nivelului de zgomot în următoarea ordine preferenţială:  a) optimizarea.1.1.  trebuie  alese  agregate ale căror nivel caracteristic de zgomot aerian să fie mai mici sau cel mult egal cu nivelul  admisibil pentru spaţiul considerat. În figura 4.  ce  se propagă din centrala  VCA către celelalte  încăperi este radiat  de elementele de construcţie şi instalaţii puse în vibraţie.  Dacă  la  faza  de  proiectare  a  centralei  VCA  nu  se  cunoaşte  nivelul  de  zgomot  aerian  produs de echipamentele din dotare.6.   a echipamentelor se va ţine  seama de următoarele recomandări:  a) ventilatoarele trebuie alese din cataloage.   din   punct   de   vedere   acustic.  se  obţine  prin  măsurări  directe  sau  prin  însumarea  energetică a nivelurilor de zgomot specifice fiecăruia dintre utilaje (măsurate sau calculate).  în  principal.  Pentru  a  evita  transmiterea  zgomotului  produs  de  echipamentele  din  centralele  VCA în unităţile funcţionale din clădire. aşa cum s­a prevăzut la punctul 4. din punct de vedere acustic. în urma conducţiei solide şi a vibraţiilor  produse de echipamentele aflate în stare de funcţionare normală. determinate în laborator. amplasarea acestora se va face de preferinţă în corpuri  anexe.1.1.  4.  4.  Deoarece  izolarea  la  zgomot  aerian  a  încăperilor  adiacente  centralei  VCA  conduce  la  necesitatea  prevederii  unor  elemente  de  construcţie  despărţitoare.  Nivelul de zgomot global.  cu  indici  ce  izolare  I'a(EA)  mari.1. astfel încât. cu dimensiuni uzuale. care de obicei nu se pot realiza în cazul unor elemente într­un strat.  gurile  de  refulare  etc). acesta va fi determinat.1.1.  Dacă  nivelul  de  zgomot  global  determinat  în  condiţiile  punctului  4. în mod acoperitor. rezultă mai mare 90 dB (A).  Zgomotul  aerodinamic  ce  se  propagă  de­a  lungul  canalelor  de  ventilaţie  provine.1.1.  4. tabelul 4. prevăzute în STAS 6156­86. a echipamentelor;  b)  carcasarea  sau  ecranarea  acustică  a  surselor  de  zgomot.1.  se  recomandă  introducerea  unor  spaţii  tampon  şi  adoptarea  unor  măsuri  care  să  conducă  la  coborârea nivelului de zgomot în centrală.4  caracteristic unei centrale VCA. Nivelul de zgomot aerian produs de sursele de zgomot amplasate în centrala de  ventilaţie  se  determină  prin  măsurări  directe  conform  STAS  7150­83  „Acustica  în  industrie.  Metode  de  măsurare  a  nivelului  de  zgomot  în  industrie"  sau  pe  baza  spectrogramelor  caracteristice ale echipamentelor.  din  funcţionarea  ventilatoarelor  racordate  la  acestea  şi  depinde  de  particularităţile  traseului  aerului  (prizele  de  aer.1. elementele despărţitoare dintre centrala  VCA şi  încăperile adiacente vor fi dimensionate astfel  încât să fie îndeplinite condiţiile privind  izolarea împotriva zgomotului aerian. caracteristic unei centrale VCA unde funcţionează mai  multe  utilaje  de  tipul  celor  prezentate  anterior.4.  Când  echipamentele  de  ventilare  se  montează  direct  în  spaţii  productive.  conform  prevederilor  din  capitolul 2;  c) tratarea fonoabsorbantă a încăperii.Zgomotul structural.  La   optimizarea. distanţate faţă de clădirile principale.7.1. punctul lor de funcţionare să  fie  situat în dreptul sau în apropierea punctului de randament maxim.5. pe bază de calcul.  4.5.1 este prezentată  diagrama  variaţiei  nivelului  de  zgomot (sau  de putere  acustică)  a  unui  ventilator  centrifugal  în  funcţie de randament; .

  reducerea  nivelului  de  zgomot.  carcasele  vor  fi  rigidizate cu straturi amortizoare de vibraţii:  c)  echipamentele  cu  piese  în  rotaţie  amplasate  pe  arbori  drepţi  sau  cotiţi  trebuie  astfel  alese încât să nu existe mase neechilibrate.  se  va  obţine prin carcasare acustică. aşa cum se arată în capitolul 2.  produs  de  funcţionarea  normală  a  acestora. carcasele vor fi  rigidizate cu straturi amortizoare de vibraţii:  c)  echipamentele  cu  piese  în  rotaţie  amplasate  pe  arbori  drepţi  sau  cotiţi  trebuie  astfel  alese încât să nu existe mase neechilibrate.  Dacă  această  valoare  este  depăşită. antrenarea în mişcarea de rotaţie sa se facă fără şocuri  iar lagărele să nu prezinte defecţiuni.7  mm/s.1.8 în cazul motoarelor electrice din centralele VCA care produc zgomot cu nivel L ≥  90  dB  (A). antrenarea în mişcarea de rotaţie sa se facă fără şocuri  iar  lagărele  să  nu  prezinte  defecţiuni.1.  Dacă  această valoare este depăşită.b) carcasele ventilatoarelor trebuie verificate astfel încât.  4. circulaţia aerului prin ventilator  să  nu  creeze  vibraţii  caracterizate  de  amplitudini  ale  vitezelor  mai  mari  de  0. .

000  m  /h)  fixarea  de  plafon  se  va  realiza  prin  intermediul  unor  dispozitive  tipizate  de  susţinere  verticală  a  canalelor.1. cu grosime minimă de 2 cm.  În  cazul  canalelor  cu  debite  mici  şi  mijlocii  (Q  ≤  3  40.1.  cu  precizarea  că  între  consolă.  Pentru  limitarea  propagării  zgomotului  structural  produs  în  urma  conducţiei  solide a  vibraţiilor echipamentului aflat  în stare de  funcţionare normală.  fixarea  se  va  face  de  plafon  prin  intermediul  unor  dispozitive  de  fixare  elastică. prin aplicarea unor tratamente  fonoabsorbante.10.2 este prezentat un exemplu principial de carcasă fonoizolatoare. Reducerea nivelului de zgomot în centralele VCA..1.3.  4.. aşa cum se prevede în figura 4.1.000  m  /h).1.În figura 4.1.50° Shore.  4. se face conform prevederilor capitolului 2. se  vor lua următoarele  măsuri:  a)  echipamentele  se  vor  amplasa  pe  sisteme  amortizoare  dimensionate  în  mod  corespunzător;  b)  racordarea  dintre  ventilatoare  şi  canalele  de  ventilare  siva  face  cu  piese  de  legătură  elastice (de exemplu racorduri de cauciuc   sau   pânză  cauciucată  care  au   impedanţa  acusticii  sensibil mai mică decât cea a tablei de oţel);  c)  fixarea canalelor de  ventilare de elementele de construcţii  se  va face prin dispozitive  elastice  (sisteme  de  rezemare  antivibratile). Pentru debite mai mari  3  (Q  >  40. tiranţi  şi  canal  se  va  interpune  o  bandă de cauciuc de duritate 30. .9.

 Zgomotul aerodinamic care se propagă de­a lungul canalelor de ventilare poate  pătrunde într­o încăpere în mod direct.1.1. la ieşirea din canal (sau intrarea în canal).1. prin intermediul gurilor de refulare sau absorbţie.Fixarea  de  pereţi  se  va  face  prin  intermediul  unor  dispozitive  tipizate  de  susţinere  orizontală  a  canalelor.1.  4.. cu grosime minimă de 2 cm.50° Shore.11.. Trecerea canalelor de  ventilare prin pereţi se va face conform detaliului din figura 4.  În primul caz. fiind radiat de pereţii canalelor. sau în  mod indirect.  cu  precizarea  că  între  consolă  şi  canalul  de  ventilare  se  va  interpune  o  bandă de cauciuc de duritate 30.4.1) . nivelul de zgomot aerodinamic  (global sau pentru o frecvenţă dată) se determina cu relaţia  aer  L  = Lv aer  + Lα  (dB)  (4.

4000 Hz.1. în domeniul de frecvenţe minim de 63.p +101gS ­ ΔLc  (dB)  (4. se determina cu relaţia:  aer  L  = Lv aer  + R(f) (dB)  (4.1)  şi (4.  Calculele  acustice  pe  baza  relaţiilor (4.1.  Nivelul  de  zgomot  aerodinamic  produs  de  ventilator  depinde  de  viteza  de  circulaţie a jetului de aer pe canale.1.2)  unde:  aer  L  (dB)  ­  nivelul  de  zgomot  aerodinamic  produs  de  ventilator..  Pentru  o  funcţionare  normală  a  instalaţiei  de  ventilare  din  punct  de  vedere  acustic. de puterea acustică a ventilatorului precum şi de atenuările  datorate condiţiilor de propagare a zgomotului în canal.1.  Când sunt respectate condiţiile din tabelul 4.aer  L  (dB) ­ nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator determinat la ieşirea sau  intrarea aerului în canal;  Lα(dB)  ­  nivelul  de  zgomot  aerodinamic  datorat  turbioanelor  de  aer  ce  apar  la  trecerea  jetului prin grilele gurilor de refulare sau absorbţie.1 nivelul de zgomot aerodinamic se poate  determina cu relaţia:  aer  L  = Lv. . măsurat sau calculat;  2  S (m  ) ­ aria secţiunii canalului la ieşirea din ventilator;  ΔLc  (dB) ­ atenuarea  nivelului de zgomot aerodinamic datorită condiţiilor de propagare  prin canale de ventilaţie.  În  al  doilea  caz.1.3)  se  fac  pentru  nivele  de  zgomot  în  benzi de 1 / 1 octavă.1.  determinat  în  punctul  considerat (în interiorul canalului);  R(f) (dB) ­  indicele de  atenuare  la zgomot aerian corespunzător peretelui canalului  la o  anumită frecvenţă f.  nivelul  de  zgomot  aerodinamic  (global sau pentru o frecvenţă dată).  4.p  (dB) ­ nivelul de putere acustică a ventilatorului.  în  interiorul  încăperii  (lângă  canal)..1.3)  în care:  Lv.12.1.  vitezele de circulaţie a jetului de aer în canale nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 4.1.

  4.  Principalele procedee speciale folosite sunt:  a) căptuşirea canalelor cu materiale fonoabsorbante;  b) introducerea pe trasee a unor camere de detentă;  c) introducerea pe trasee a diferite tipuri de atenuatoare.  Dacă  la  faza  de  proiectare  nu  se  cunoaşte  nivelul  global  de  putere  acustică  a  ventilatoarelor.1.  Atenuatoarele active folosite în mod curent sunt:  a) atenuatoare active. Ele produc atenuări acustice preponderent de tip activ.13.  Camerele de detentă se obţin printr­o lărgire bruscă a canalului de ventilare.1. circulare.  ramificaţii) cât şi  cu ajutorul  unor procedee speciale. cu şicane. Atenuarea nivelului de zgomot aerodinamic datoriţii condiţiilor de  propagare  a  jetului de aer în lungul  canalelor de ventilare.5). . rectangulare.  Atenuatoarele  sunt  elemente  constructive  care  se  introduc  pe  traseul  canalului  de  ventilare  şi  care  conţin  suprafeţe  tratate  intens  fonoabsorbant  dispuse  în  special  paralel  cu  direcţia de parcurs a jetului de aer. simple;  b) atenuatoare active. Ele produc atenuări de tip reactiv şi activ. rectangulare.  Atenuatoarele   active   circulare   simple   reprezintă   adoptarea industrială a procedeului  de căptuşire fonoabsorbanta (figura 4.  coturi. cu bulb fonoabsorbant;  c) atenuatoare active. schimbări  bruşte de secţiune.4. acesta se determină prin calcule. pe o anumită  lungime. conform STAS 12203/1­83. lamelare;  d) atenuatoare active. în mod acoperitor. circulare.1. se obţine atât pe cale naturală (tronsoane drepte.1.  Nivelul global de putere acustică  a  ventilatoarelor se determină prin  măsurări  directe.1.14.

1. .Atenuatoarele active circulare cu bulb fonoabsorbant sunt prezentate în figura 4.6.

8.  Atenuatoarele active rectangulare cu  şicane sunt prezentau­principial în figura 4.l. a unui număr de lamele fonoabsorbante.7).1. . paralele  între ele (figura 4. de o anumită grosime.Atenuatoarele active rectangulare lamelare se realizează prin amplasarea într­un tronson  al canalului de ventilare.

  suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică A din încăpere şi distanţa d de la gura de ventilare la  punctul considerat. Zgomotul aerodinamic care pătrunde într­o încăpere un de absorbţie sau refulare.1.1);  M(Q.d) (dB)  (4.1. poate fi calculat conform pct.18. 4.1.  De  asemenea.1. în funcţie de caracteristicile geometrice existente.  4. . prin capacitatea lor de izolare acustică la zgomot aerian. La refularea sau absorbţia aerului într­o (dintr­o) încăpere prin intermediul unei  guri  de  ventilare  (considerată  fără  grilă).  a  unui  zgomot  caracterizat  de  un  nivel  acustic  superior  celui  admisibil  pentru  încăperile  respective. se determina cu relaţia  aer  L = L  – ΔL(Q.  Nivelul  de  zgomot  aerian  în  încăperi  se  poate determina.2).  1. În cazul  în care gura de ventilare este prevăzută cu grilă. cu relaţia (4.  corespunzător trecerii jetului de aer.A.15.A.15. „e"  din Anexa 11.  se  obţin  atenuări  acustice  care  se  determină  conform  pct.1.  pereţii  canalelor  trebuie  verificaţi astfel încât. „d" din Anexa 11.1.1.d)  ­  corecţia  acustică  a  încăperii  ce  depinde  de  factorul  de  directivitate  Q.1.  4.1.Calculul atenuărilor nivelului de zgomot aerodinamic datorate condiţiilor de propagare a  jetului de aer în lungul canalelor de ventilare se face conform pct.  Nivelul global al zgomotului la refularea sau absorbţia aerului într­o (dintr­o) încăpere se  determină însumând energetic nivelele oţinute ca mai sus cu cel precizat la pct.  se propagă în interiorul acestora în mod diferit.1.4)  unde:  aer  L  (dB) ­ nivelul de zgomot aerodinamic care pătrunde în încăpere. acoperitor.16.1.  Nivelul  de  zgomot  aerian  într­un  punct  din  interiorul  încăperii. „c" din Anexa 11.  situat  la  distanţa  d  de  gura  de  absorbţie sau refulare.  la trecerea jetului de  aer la nivelul grilei se dezvoltă un zgomot al cărui nivel global poate fi calculat conform pct.  4.  În  cazul  încăperilor  străbătute  de  canale  de  ventilare.  în  încăperile  pe  care  le  traversează.17. „c" din Anexa 11. determinat conform  relaţiei (4.  nivelul  global  de  zgomot.1. să mi  fie  permisă  radiaţia.  în  cazul  anemostalelor  amplasate  pe  plafon.

  În  figura  4.2.  4.1. se  va acorda o atenţie deosebită:  a) respectării grosimilor de tablă prevăzute în proiect;  b) respectării tipurilor de materiale fonoabsorbante precum şi grosimilor acestora  prevăzute în proiect.  determinate  în  laborator  autorizate)  şi  a  măsurilor de protecţie împotriva incendiilor la lucrările de izolări şi tratamente acustice.  4.2.1.1.4.1.19.20. La montarea canalelor de ventilare trebuie să se acorde o atenţie deosebită:  a) respectării detaliilor de fixare a acestora de elementele de construcţie rigide;  b) respectării detaliilor de trecere prin pereţi şi planşee (cu asigurarea condiţiilor  de protecţie împotriva incendiilor).1. .  dimensiunilor  şi  calităţii  materialelor de rezemare antivibratilâ;  b) respectării tipurilor de ventilatoare prevăzute în proiect;  c)  respectării tipurilor de materiale prevăzute pentru racordurile elastice.1.2.1. Proiectarea  lucrărilor de VCA se  va  face conform Normelor generale aprobate  cu decretul nr.1. Prevederi de execuţie  4.  4. La confecţionarea canalelor de ventilare şi a atenuatoarelor acustice prevăzute.1.1. pereţii canalelor de ventilare trebuie să aibă indicele  de  izolare  I'a(EA)  cel  puţin  egal  cu  cel  corespunzător  peretelui  despărţitor  dintre  cele  două  încăperi. Normelor tehnice P 118­83 (pe baza caracteristicilor  de  comportare  la  foc  a  materialelor  şi  structurilor.9  sunt  prezentate  câteva  posibilităţi  de  izolare  între  încăperi  cu  regimuri  acustice diferite.  4. Normativul I 5. 290/ 1977.2. La montarea echipamentelor în centrala VCA se va  acorda o atenţie deosebită:  a)  respectării  dimensiunilor  blocului  de  fundaţie. traversate de canale de ventilare. în aceste situaţii.3.  a  zgomotului  între  două  încăperi  caracterizate  de  regimuri  acustice  diferite  (prin  măsurări de fono izolare).  O  atenţie  deosebită  se  va  acorda  împiedicării  transmiterii.2.  prin  canalele  de  ventilare.

2.  4. Măsurile referitoare la reducerea nivelului de zgomot produs  de  instalaţiile  de  hidrofor se referă la vasul tampon.2. Elemente de proiectare  4.1.  De cîte ori este posibil.  utilizîndu­se  tratamente  antivibratile  calculate corespunzător;  b)  montarea  corectă  a  conductei  de  aducţiune  a  apei.2.1.1);  c)  amplasarea  electromotoarelor  pe  fundaţii  prin  intermediul  unor  reazeme  antivibratile.1.  Reducerea    nivelului    de  zgomot  datorat    funcţionării  vaselor  tampon  se  va  realiza prin:  a)  izolarea  acustică  a  vasului  tampon.2. puse în funcţiune din exteriorul ei.  se  recomandă  introducerea  unor  spaţii  tampon  sau  adoptarea  unor  măsuri  care  să  conducă  la  coborârea nivelului de zgomot în centralele de instalaţii. la hidroforul propriu­zis şi la  compresorul de aer.  4.  al  cărui  capăt  trebuie  sa  ajungă cat mai aproape de fundul vasului tampon (maximum 15 cm de acesta).5.2).2.1. Reducerea nivelului de zgomot produs de electropompele utilizate de instalaţiile  de hidrofor se va realiza prin:  a) aplicarea unui tavan fonoabsorbant în încăperea instalaţiei de hidrofor (calculat  şi proiectat conform capitolului 2);  b)  carcasarea  electropompei  conform  prevederilor  capitolului  2  (un  exemplu  de  carcasă dublă fonoizolantă se dă în figura 4.2.2.  dacă  elementele  de  construcţii  despărţitoare au indici de izolare acustică I'a(EA) mai mari sau egali cu 61 (+9)dB.  centralele  şi  punctele  termice. datorat funcţionării instalaţiilor sanitare exterioare unităţii sau celor din  interiorul acesteia.2. . se recomandă amplasarea electro­pompelor într­o încăpere situată  în afara clădirii (figura 4. la electropompele de circulaţie.4.2.  4.  spaţii  de  hidrofor.  Pentru  asigurarea  limitelor  de  zgomot  admisibile  se  consideră  că  o  unitate  funcţională  corespunde  cerinţelor  de  izolare  fonică  împotriva  zgomotului  aerian  provenit  din  instalaţiile  de  hidrofor.1.  4.  spălătorii.4.2. Instalaţii sanitare  Prezentul subcapitol se referă la măsurile de reducere a nivelului de zgomot în interiorul  unei unităţi funcţionale.1.3.  centrale  şi  puncte  termice  şi  alte  spaţii  cu  nivel  de  zgomot ridicat nu se poate realiza prin elemente despărţitoare într­un strat cu dimensiuni uzuale.1.  4.  Întrucât izolarea la zgomot aerian a încăperilor din apartamentele clădirilor de locuit faţă  de  uscătorii. Sursele de zgomot considerate în acest subcapitol sunt:  a) instalaţiile de hidrofor;  b) conductele de alimentare cu apă şi de canalizare;  c) armăturile şi obiectele sanitare.

.

.

.3;  b) montarea corectă a hidroforului pe traseele de refulare ale electropompelor.  Reducerea  nivelului  de  zgomot  produs  de  electropompe  şi  transmis  pe  traseele  conductelor de alimentare se va realiza prin:  a)  introducerea  unor  racorduri  elastice  (de  ex.4.2. conform detaliilor din figura 4.1.4.2.6.  cauciuc)  între  electropompe  şi  conducte.2.  conform figurii 4.

9.2.8. se va acţiona prin:  a)  limitarea  vitezei  de  curgere  a  apei  (se  consideră  că  pentru  cazul  conductelor  obişnuite cu diametre mai mici de 3/4" regimul de curgere poate fi considerat acceptabil  pentru viteza de curgere a apei mai mică de 2 m/s);  b)  utilizarea  de  conducte  cu  pereţi  interiori  cât  mai  netezi  şi  eliminarea  depunerilor care apar în interiorul conductelor de apă caldă.2. .  4.  vată  minerală).  4. substanţe cu proprietăţi de amortizare internă pronunţate (de exemplu chit. Pentru reducerea nivelului de zgomot datorat scurgerii în regim turbulent a apei  prin conducte.1.1.  masticuri.1.4. pe suprafaţa  exterioară a acestora.  Introducerea  în  practică  a  unor  astfel  de  materiale  se  va  numai  cu  avizul unui organism sau unităţi specializate/abilitate.2. Pentru reducerea amplitudinilor vibraţiilor la conducte se va aplica.7. Pentru reducerea nivelului de zgomot generat de schimburile  bruşte de secţiune  sau de direcţie se va acţiona prin:  a) trecerea lentă de la o secţiune la alta;  b) introducerea unui număr cât mai mic de coturi drepte în reţea;  c) înlocuirea derivaţiilor obişnuite în T prin derivaţii cu racorduri tangenţiale.

5);  b)  se  vor  intercala  garnituri  elastice  (de  exemplu  cauciuc.  plută.10.11. se va proceda astfel:  a) se vor alege din cataloagele producătorilor armăturile cu nivel acustic specific  corespunzător  nivelului  de  zgomot  admisibil  prescris  pentru  unitatea  funcţională .6);  c) prinderea brăţărilor de elementele de construcţii se va face prin dibluri izolate  cu materiale amortizoare (de exemplu plută.2. cauciuc etc).2.2.4.7.  în  scopul  împiedicării  transmiterii  vibraţiilor  conductelor  la  elementele  de  construcţii se vor lua următoarele măsuri:  a) se vor prevedea elemente elastice de contact etanşe la trecerea conductelor prin  elementele de construcţii  {figura 4.2.  4.1. ca în figura 4.)  între  conducte şi brăţări le de prindere ale acestora (figura 4.  În  scopul  reducerii  nivelului  de  zgomot  datorat  trecerii  şi  evacuării  apei  prin  robinete.2.  etc. pentru încadrarea în limitele admisibile de zgomot.1.

adiacentă  încăperii în care  este amplasată armătura. chiuvete. rezervoare.2.) se va realiza prin:  a) devierea jetului de apă astfel încât căderea liberă să fie înlocuită printr­o prelungire pe  suprafeţele verticale sau oblice ale obiectului sanitar (de exemplu direcţionarea apei către părţile  laterale ale căzilor de baie şi nu către fundul lor);  b) confecţionarea cordoanelor de la duşuri din cauciuc sau tuburi metalice flexibile;  c)  introducerea  de  dispozitive  de  liniştire  şi  dispersare  a  apei  la  duşuri  şi  armături  (de  exemplu perlatoare).12. În tabelul  4. etc. chiuvete.2.1.12.) se va realiza prin:  a) devierea jetului de apă astfel încât căderea liberă să fie înlocuită printr­o prelungire pe  suprafeţele verticale sau oblice ale obiectului sanitar (de exemplu direcţionarea apei către părţile .1.  4.1 sunt date nivelurile  acustice specifice ale unor armături uzuale utilizate în instalaţiile sanitare;  b) se va evita îngustarea bruscă a secţiunilor de la conducte la armături. etc.  Reducerea  nivelului  de  zgomot  datorat căderii  apei  în  diverse  obiecte  sanitare  (căzi de baie.  Reducerea  nivelului  de  zgomot  datorat căderii  apei  în  diverse  obiecte  sanitare  (căzi de baie.2.  4. rezervoare.

2. prin  intermediul unor garnituri elastice şi printr­o fixare  nerigidă  (figura 4.  prin  intermediul unor garnituri elastice (figura 4.1. .9).  În  scopul  împiedicării  transmiterii  vibraţiilor  la  elementele  de  construcţie.8);  b)  separarea  căzii  şi  cazanului  de  baie  de  planşeul  şi  pereţii  camerelor  de  baie.2.13.2.laterale ale căzilor de baie şi nu către fundul lor);  4.  se  vor lua următoarele măsuri constructive:  a) montarea obiectelor sanitare pe pereţi cu masa ridicată (dar în nici un caz pe cei care  delimitează  încăperi  liniştite).

2.  cămine.  hoteluri.10); .1.2.14.4.  case  de  oaspeţi se va realiza prin:  a) evitarea amplasării obiectelor sanitare în încăperi adiacente camerelor de locuit (figura  4.  Protejarea  camerelor  de  locuit  din  clădiri  de  locuit.

b) evitarea amplasării obiectelor sanitare pe pereţii care delimitează camerele de locuit  (fig.1.2.  4.  Proiectarea  măsurilor de  reducere a nivelului de zgomot produs de instalaţiile  sanitare  se  va  face  conform  Normelor  generale  aprobate  cu    decretul  nr.  În  vederea  reducerii  nivelului  de  zgomot  din  instalaţiile  sanitare.  la  montarea  acestora se va da o atenţie deosebită:  a) intercalării de garnituri elastice între conducte şi brăţările de prindere;  b) fixării brăţărilor de prindere în dibluri izolate cu amortizoare;  c) prinderii de tavan a conductelor cu ancore nerigide cu suspensie elastică; .2.2.  Normelor  tehnice  P  118­83  (pe  baza  caracteristicilor  de  comportare  la  foc  a  materialelor  şi  structurilor  determinate în laboratoare autorizate) si a măsurilor cuprinse în cap.2.2.  290/1977. Prevederi de execuţie  4.1.2.11). 4.  4. 5 al prezentului normativ.15.

3.  În  cazul  transmiterii  zgomotului  pe  cale  structurală  prin  elementele  de  construcţie. Prevederi pentru executarea remedierilor în situaţii existente  4.3.  ca  urmare a funcţionării lor normale. Instalaţii de încălzire  Prezentul  subcapitol  se  referă  la  măsurile  de reducere  a    nivelului  de  zgomot  produs  în  instalaţiile de încălzire din subsolurile clădirilor şi propagat în unităţile funcţionale de la celelalte  nivele.3. se desfac toate legăturile existente între pompă  şi reţea şi se pune în funcţie pompa în gol.3.  În cazul transmiterii zgomotului pe cale  structurală.  se  adoptă  măsurile de la punctul a) şi suplimentar:  ­ montarea hidroforului în serie cu electropompele;  ­  verificarea şi corectarea trecerilor conductelor prin ziduri;  c)  în  cazul  nivelului  de  zgomot  în  apartamente  mai  mari  de  45  dB(A).2.  4.2.3.  4.  în urma conducţiei solide şi a vibraţiilor produse de echipamentele aflate în stare de funcţionare .  4.2. Propagarea zgomotului provenit din funcţionarea normală lalaţiilor de încălzire se  face pe trei căi principale:  ­ zgomot aerian;  ­ zgomot structural;  ­ zgomot aerodinamic de­a lungul canalelor de instalaţii.1.4.2.2.1. prin elementele de construcţie.3. măsurile de atenuare sunt:  ­  introducerea de racorduri elastice între electro­pompe şi conducte;  ­  introducerea unor garnituri elastice  la clapeţii supapei de contrasens;  b)  în  cazul  nivelului  de  zgomot  în  încăperi  cuprins  între  40  şi  45  dB(A). după cum urmează:  a) în cazul nivelului de zgomot cuprins între 35 şi 40 dB(A).d)  montării  obiectelor  sanitare  pe  pereţi  cu  masa  ridicată.  măsurile  de  atenuare a zgomotului se vor lua numai cu concursul unor unităţi specializate acreditate în acest  sens. prin conducte.3.  Eventualele  modificări  de  materiale  sau  soluţii  de  montare  ale  instalaţiilor  sanitare faţă de proiect se vor face numai cu avizul proiectantului.2. din punct de vedere  mecanic. măsurile de  atenuare a nivelului de zgomot se vor aplica diferenţiat.  înseamnă  că  transmiterea  zgomotului  se  face  pe  cale  structurală.  4.3.  Elemente de proiectare  4. Dacă în această situaţie se aude zgomotul în încăperile  adiacente  centralei  de  instalaţii  sanitare.2.  Zgomotul structural este radiat de elementele de construcţii şi instalaţii puse în vibraţie.2.  4.  prin  intermediul  garniturilor  elastice  (nu  se  vor  monta  obiecte  sanitare  pe  pereţii  dintre  unităţi  funcţionale  şi  pe  cei  care  delimitează încăperi liniştite);  e) etanşării elastice a trecerii conductelor prin pereţi şi planşee;  f) ecranării conductelor cu măşti fonoizolatoare montate nerigid. Remedierea unor situaţii  existente va  începe cu verificarea.  În  vederea  determinării  modului  de  transmitere  a  zgomotului  în  clădire/construcţie pe cale aeriană sau structurală.  4.3.  Zgomotul  aerian  ce  se  propagă  din  centralele  de  instalaţii  de  încălzire  către  încăperile  adiacente  este  radiat  de  suprafeţele  echipamentelor  aflate  în  stare  de  vibraţie. utilajele se vor rezema pe amortizoare antivibratile.2.2.  4. a agregatelor din centralele de instalaţii sanitare.

6.  Nivelul  de  zgomot  global  dintr­o  centrală  de  încălzire  în  care  funcţionează  mai  multe  utilaje  se  obţine  prin  măsurări  directe  sau  prin  însumarea  energetică  a  nivelurilor  de  zgomot.  Toate aceste măsuri vor fi alese şi calculate conform prevederilor instrucţiunilor tehnice  P121.4.  în  cazul  centralei  de  încălzire constau în:  ­  alegerea corespunzătoare a echipamentelor.normală.3.7.  4. tratamente fono­absorbante)ş  ­  soluţii  pentru  mărirea  capacităţii  de  izolare  la  zgomot  aerian  a  elementelor  de  construcţie  despărţitoare  dintre  centralele  de  instalaţii  şi  spaţiile  adiacente  (elemente  de  construcţie duble.3.3.5.  4.3. Măsurile pentru reducerea transmisiei zgomotului pe cale aeriană sunt:  ­ soluţii pentru diminuarea nivelului de zgomot aerian în  centralele de  instalaţii (carcase.­ 4.  4.  4.  Dacă  în  faza  de  proiectare  nu  se  cunoaşte  nivelul  de  zgomot  aerian  produs  de  echipamentele  din  dotare.  prin  intermediul unui strat elastic;  ­  intercalarea de garnituri elastice între conducte şi brăţările de prindere ale acestora;  ­ prevederea racordurilor elastice pe conducte.  acesta  va  fi  determinat  pe  bază  de  calcul.1.  specifice fiecăruia dintre utilaje (măsurate sau calculate). în funcţie de putere.8.  conform  punctului  a)  din  Anexa 12.3.  Măsurile  pentru  reducerea  zgomotului  produs  de  curgerea  fluidului  sunt  cele  prezentate în paragrafele 4.  ecrane.2. înălţime  de pompare;  ­ întreţinerea corectă a acestora.2. Metodă  de măsurare a nivelului de zgomot în industrie».1.  4.7. turaţie. . prevederea unor spaţii tampon etc);  ­  soluţii  mixte  (de  exemplu.  Zgomotul  aerodinamic  ce  se  propagă  de­a  lungul  conductelor  provine  din  funcţionarea  injectoarelor  şi  ventilatoarelor  racordate  la  acestea  şi  depinde  de  particularităţile  traseului  aeraulic.  prevederile  unor  tavane  fonoabsorbante  suspendate  care  conduc  atât  la  diminuarea nivelului de zgomot în centrală cât şi la mărirea capacităţii de izolare  la zgomot aerian a planşeelor). debit.3.  Măsurile pentru reducerea transmisiei zgomotului pe cale structurală sunt:  ­  proiectarea  şi  executarea  corectă  a  modului  de  rezemare  a  echipamentelor.  Principalele surse de zgomot din centralele de încălzire sunt:  ­ motoarele electrice;  ­ ventilatoarele  ­ electropompele;  ­ injectoarele.  Nivelul  de  zgomot  aerian  produs  de  sursele  de  zgomot  amplasate  în  centrala  de  încălzire se determină prin măsurări directe conform STAS 7150 «Acustica în industrie.  Măsurile  de  reducere  a  zgomotului  şi  vibraţiilor  „la  sursă".

  în  acest  scop  se  va  folosi  sistemul  „casă  în  casă"  cu  pereţi  şi  planşeu  în  structura  dublă.1 ­ 4.  ca  şi  între  planşeul  de  rezistenţa  şi  planşeul  de  dublură.4.4.  elementele  de  construcţie  despărţitoare  (pereţi  şi  planşee)  trebuie  să  aibă  un  indice  de  izolare  la  zgomot  aerian  I'a  (EA  )  =  57(+5)  dB.4.4.  având  un  interspaţiu  de  aer  continuu ca în figurile 4.2.1.  pentru  asigurarea  îndeplinirii  condiţiilor  de  confort  prevăzute în STAS 6156­84. ce se lipesc pe pereţii de rezistenţă ai clădirii şi  se aşează liber pe planşeul de dublură. .1. Elemente de proiectare  4.  4.1.  se  prevede un strat fonoabsorbant din plăci poroase.4.  amplasate  la  parterul  construcţiilor.  În  interspaţiul  dintre  pereţi. Pentru  atenuarea transmiterii  zgomotului  aerian  în vederea înscrierii nivelului  său  în  limitele  admisibile.4.1. Instalaţii electrice  Prezentul subcapitol se referă la măsurile de reducere în interiorul unei unităţi funcţionale  a nivelului de zgomot datorat funcţionării instalaţiilor şi echipamentelor electrice.4.4. Prezentul subcapitol se referă la măsurile de reducere a nivelului  de zgomot ce  trebuie avute  în  vedere  la proiectarea  şi executarea posturilor de transformatoare electrice de  reţea.  4.

.

.

.

.

.

2.  4. Pentru  atenuarea  transmiterii zgomotului structural.3.1. Proiectarea  măsurilor  de  reducere  a  nivelului  de  zgomot  produs  de  posturile  de  transformare  amplasate  la  parterul  construcţiilor  de  locuit  sau  a  altor  unităţi  funcţionale  (în  cadrul  cărora  se  utilizează  materiale  combustibile).4.6.  la  ultimul  nivel  al  clădirii.1.4.2. De asemenea.  De  cate ori  este  posibil.4. etc);  b) cabina şi anexele.2.  290/1977.  de  obicei.1.Echipamente înglobate  Prezentul capitol se referă la măsurile de reducere a nivelului de zgomot în interiorul unei  unităţi funcţionale. umplut cu material elastic (figura 4.1. Materialele prevăzute în  prezentul  normativ  pentru pereţi  şi  tavan  au  caracter  orientativ.  Subansamblurile  electro­mecanice  ale  instalaţiei  se  amplasează.5.  motoare.  respectându­se  condiţia  ca  greutatea  elementului  de  construcţie  sa  nu  fie  mai  2  mică de 80 kg/m  .1.5.4. datorat funcţionării echipamentelor înglobate.2. în cazul execuţiei din panouri prefabricate se va  urmări atent  etanşarea rosturilor.1.1 Elemente de proiectare  4.5.  4.  4.1.4. 101­85. .  se  recomandă  executarea  carcasei  interioare  înainte  de  montarea planşeului de rezistenţă ce acoperă celula postului de transformare.2. ventilatoare. orice  modificări ale  soluţiilor constructive prevăzute  în proiect se vor  face numai cu avizul proiectantului.  Normelor  tehnici  P  118­83  (pe  baza  caracteristicilor  de  comportare la foc determinate în laboratoare autorizate) şi Normelor specifice P.3.  reductoare.  Sursele  de  zgomot  din  instalaţiile  de  ascensoare  luate  în  considerare  în  cadrul  prezentului subcapitol sunt:  a)  subansamblurile  electro­mecanice  ale  instalaţiei  (grupuri  convertizoare.5.  aceste  elemente  putând  fi  executate  şi  din  alte  materiale.  4.  prin  procedeu  monolit sau  din  prefabricate.5.  În vederea evitării unor greşeli de execuţie care ar putea compromite măsurile de  izolare  fonică proiectate.4.  separate  de  restul  clădirii  printr­un  rost  continuu  de  minimum 5 cm. figura 4. instalaţiile  din  postul  de  transformare  vor  avea  fundaţii  proprii.5.  4.4).  4.1.4. covoare rulante;  c) grupuri electrogene şi staţii de transformatoare electrice. ordinea de lucru este următoarea:  a) se ridică 3 din cei 4 pereţi interiori;  b) se aplica plăcile din BCA la tavan (sau altă structură uşoară de acoperiş) rezemate pe  cei doi pereţi opuşi executaţi;  c) se zideşte ultimul perete. trolii.4.4.  Prin  funcţionarea  e  produce  zgomot  structural  şi  zgomot  aerian care se propagă în clădire conform traseelor indicate în figura 4. Prevederi de execuţie  4.  în  sala  troliilor.  4.  se  va    face    conform  Normelor  generale  aprobate  cu  decretul  nr.1. Sursele de zgomot considerate în acest subcapitol sunt:  a) ascensoare/lifturi şi alte echipamente de transport pe verticală;  b) scări rulante.4.  În  cazul  în  care  carcasa  interioară  se  execută  după  montarea  planşeului  de  rezistenţă.E.4.  4.

.

3.Cabina.5.5.  4. la intrare  şi ieşire.  4.5.5.1).6.5.1.5.  4. .1.5.5.7.  În  mod  orientativ.1. măsurile de reducere a nivelului de  zgomot aerian la sursă presupun:  a)  alegerea  unor  echipamente  electrice  (grupuri  convertizoare.  În cazul opririi cabinei în dreptul unui palier.1.  4.5. stabilit  în funcţie de tipul activităţilor ce se desfăşoară în unităţile funcţionale protejate;  ΔLef(f) ­ reducerea de nivel efectivă a zgomotului aerian ce se obţine de­a  lungul  căilor  de propagare.  4.  Combaterea  zgomotelor  aeriene  şi  structurale  produse  de  instalaţiile  de  ascensoare se face prin:  a) măsuri de reducere a nivelului de zgomot la sursă;  b) soluţii  de  limitare a propagării  zgomotului  pe cale aeriană sau structurală;  c) utilizarea raţională a instalaţiei.1  se  prezintă  reducerile  ΔL(f)  corespunzătoare  unor  obstacole care  intervin. prin uşile de acces.  în  funcţionare  normală. pot apare  zgomote importante la:  a) închiderea uşilor de acces în puţul ascensorului;  b) închiderea şi deschiderea uşilor cabinei;  c) acţionarea pardoselii cabinei.  motoare)  din  clasa  „specială" fără răcire sau deservite de ventilatoare de răcire silenţioase;  b) utilizarea preferenţială a motoarelor cu ax vertical în locul celor cu ax orizontal;  c) utilizarea cu precădere a lagărelor de alunecare în locul lagărelor cu rulmenţi;  d)  utilizarea  în  special  a  frânelor  de  troliu  cu  ulei.  în  tabelul  4. să se elimine zgomotul de impact. pe căile de   propagare   a   zgomotului   din   camera  troliului   către   unităţile funcţionale. Aceste vibraţii de presiune pot da naştere unor zgomote aerodinamice de tip turbionar  care se recepţionează în mod preponderent în dreptul uşilor de acces în puţul liftului. În cazul subansamblurilor electro­mecanice. către coridoarele clădirii.  Reducerea  de  nivel  ΔL(f)  ce  se  obţine  la  propagarea  zgomotului  prin  holurile  din  faţa  uşilor  de  acces  şi  la  transmisia  prin  elemente  masive  de  construcţii  se  determină  conform  prevederilor capitolului 2 din prezentul normativ.1.  în  lungul  puţului  ascensorului şi.  În cazul cabinei  şi al uşilor de acces.  în  mod  preponderent.  Determinarea  reducerii  ΔLef(f)  se  face  prin  măsurări  acustice  „in  situ"  în  conformitate cu prevederile STAS 6161/1­79 sau prin calcul.  pe  cale  aeriană.4.  în  mod normal. survenit la lovirea acestuia de cadrul interior sau de  suporţi  superiori (totodată este utilă aplicarea pe pardoseala flotantă a unui covor elastic);  b) aplicarea de amortizoare la uşile ascensorului. măsurile de reducere a nivelului de zgomot  aerian la sursă presupun:  a) intercalarea de garnituri elastice la pardoseala flotantă a cabinei astfel încât.  produce  vibraţii  de  presiune  de­a  lungul  traseului  parcurs.2)  Ls(f) ­ nivelul de zgomot (dB) corespunzător sursei considerate;  Ladm(f) ­ nivelul de zgomot (dB) admisibil prevăzut în acte normative în vigoare. protejate (vezi figura 4.1)  unde:  ΔLnec(f) = Ls(f) – Ladm(f) (dB)  (4.  în  locul  celor  cu  saboţi  şi  conectare  electromagnetică;  e)  utilizarea  unor  contactoare  cât  mai    silenţioase  (prin  folosirea  de  electromagneţi    cu  dispozitive  de  amortizare  în  cazul  contactoarelor  dinamice  sau  prin  folosirea  contactoarelor  statice pe bază de tiristori). la intrarea sau ieşirea persoanelor.  Aceste  zgomote  se  propagă. Soluţiile de limitare a propagării zgomotului pe cale aeriană trebuie să conducă la  îndeplinirea condiţiei  ΔLef(f) > ΔLnec(f) (dB)  (4.5.

  între sala troliilor şi  puţul liftului.  rămâne  sub  valorile limită cele mai exigente dacă este îndeplinita condiţia  v  v  Sef(f) ≤ A  z  (C  z) 80(+l) (vibrări)  (4.1.  4. în vederea optimizării tehnico­economice.1. . astfel încât să fie situată cât mai  departe de unităţile funcţionale ce se protejează;  b)  aplicarea  de  tratamente  fonoabsorbante  în  sala  troliilor. de câte ori este posibil. definite conform STAS 12025/2­81;  Sef(f)  ­  nivelul  de  tărie  maxim  (vibrări)  al  vibraţiilor  înregistrate  pe  planşeul  inferior  al  sălii troliilor.  provenit  din  funcţionarea  subansamblurilor  electro­mecanice  ale  ascensoarelor  montate  în  sala  troliilor.5.1).5.  Se  consideră  că  nivelul  zgomotului  structural.4. în scopul realizării condiţiei (4.  holuri  şi  eventual  în  puţul  liftului;  c) realizarea.9. a unor spaţii tehnice tampon.3)  unde:  v  v  A  z  (C  z) ­ curbe de egal efect fiziologic la vibraţii.5. se  vor avea în vedere următoarele măsuri de principiu:  a) amplasarea judicioasă a sălii troliilor în cadrul clădirii.5.8.

1.  determinate  în  laboratoare autorizate). în tabelul 4.6. se  va  acorda  o  grijă deosebită la:  a)  asigurarea  dimensiunilor  din  proiect  pentru  suspensiile  elastice  ale  subansamblurilor  electro­mecanice ale instalaţiei;  b) corecta punere în operă a tratamentelor fonoabsorbante.  produs  în  urma  deplasării  cabinei  ascensorului. în cadrul cărora se utilizează materiale combustibile.  89/  106  privind  calitatea  în  construcţii.2.6.1.5.1 Elemente de proiectare  4.  în  vederea  respectării  condiţiilor  prevăzute în Normele generale aprobate cu decretul nr.1.  4.5 m/s.  Principalele  echipamente  care  pot  transmite  vibraţii  în  construcţii    sunt  prezentate.  este  necesară  prevederea  unor  secţiuni ale puţului ascensorului cu aria de cel puţin 3 ori mai mare decât aria secţiunii orizontale  a  cabinei  şi  a  unor  goluri  de  admisie  a  aerului  de  compensare  cu  secţiune  minimă  de  1  m    (în  partea inferioară şi superioară a puţului de ascensor).6.  4.  astfel  încât  să  nu  se  producă  efete  nocive  asupra  oamenilor  sau  să  se  depăşească  nivelurile maxime admise de standardele de specialitate. termice.  pentru  obţinerea  unei  transmisibilităţi  minime  (conform  Instrucţiunilor  Tehnice  121­83);  c) montarea elastică a panourilor de comandă prin intermediul unor garnituri elastice. Protecţia  la zgomot  şi  vibraţii trebuie  realizată  astfel  încât  să  fie atinse . 290/1977.1.5.1. În Normele tehnice P 118­83  (pe  baza  caracteristicilor  de  comportare  la  foc  a  materialelor  şi    structurilor. în mod optim din punct de vedere tehnico­  economic. electrice)  şi  echipamentelor  înglobate  din  clădiri  (ascensoare.2. În scopul realizării condiţiei (4.2.2.  La  proiectarea  măsurilor  de  reducere  a  nivelului  de  zgomot  produs  de  instalaţiile de ascensoare.11. Eventualele  modificări  de  materiale  sau  soluţii  de montare a instalaţiilor de  ascensor. faţă de proiect.5.  Izolarea  antivibratilâ  presupune  o  serie  de  măsuri  în  vederea  reducerii  semnificative a transmiterii şocurilor şi  vibraţiilor deterministe sau aleatoare pe cale structurală  radiantă. se va ţine seama  de  specificul  activităţii  ce  se  desfăşoară  în  locul  respectiv.  4.10.2.  4.  scări  rulante.  Combaterea  zgomotului  aerodinamic. Prevederi de execuţie  4.3). se vor avea în vedere următoarele măsuri de principiu:  a)  asigurarea rigidităţii necesare a planşeului inferior al sălii troliilor;  b)  amplasarea  subansamblurilor  electro­mecanice  pe  reazerm  antivibratile  corect  dimensionate.6.  grupuri  electrogene).  propagat pe cale structurală  Prezentul subcapitol se referă la măsurile de reducere a nivelului de zgomot produs prin  radiaţie structurală datorată vibraţiilor şi şocurilor instalaţiilor (VCA.5.  În  cazul  ascensoarelor  cu  viteze  mai  mari  de  1.  4.12. se vor face numai cu avizul proiectantului. La executarea măsurilor de protecţie împotriva zgomotului produs de instalaţiile  de  ascensoare.  împreună  cu  cerinţele  de  performanţă  referitoare  la  producerea  şi  transmiterea  şocurilor şi vibraţiilor.6.5.5.5  m/s.  4. sanitare.  covoare  rulante.1.  4. Protecţia împotriva zgomotului din instalaţii.1.4.5.1. se face prin limitarea vitezei de circulaţie la valoarea de 1. Exigenţa esenţială privind nivelul redus de zgomot şi vibraţii în clădirile publice  şi  private  este  prevăzută  în  Legea  10  /  1995  şi  în  Directiva  Europeană  nr.

.următoarele deziderate:  a) ocupanţii  clădirii  să­şi  poată  desfăşura  nestingherit activitatea sau să se poată odihni  (atingerea parametrilor pentru confortul ambiental de lucru. odihna zilnică. studiu etc);  b)  clădirea  sau  părţi  ale  acesteia  să  nu  fie  supuse  unor  degradări  care  ar  putea  să  pericliteze rezistenţa. stabilitatea totală sau parţială;  c) să nu fie afectate condiţiile de siguranţă în funcţionare a clădirii şi a echipamentelor şi  sistemelor înglobate.

.

4.6.1.3.  Sistemele  elastice  antivibratile  trebuie  să  nu  permită  transmiterea  vibraţiilor  produse  de  sistemele  şi  echipamentele  înglobate  în  construcţii  cu  valori  care  să  depăşească  limitele  stabilite  de  standardele  SR  ISO  2631/1  şi  SR  ISO  2631/2  pentru  oameni,  SR  ISO  12025/2 pentru clădiri şi SR ISO 12049 pentru echipamentele înglobate.  4.6.1.4.  Pentru  echipamentele  mecanice  modelate  ca  sisteme  cu  un  singur  grad  de  libertate  ca  în  figura  4.6.1,  principalele  caracteristici  sunt  masa/inerţia  totală  a  echipamentului  (m),  elasticitatea/rigi­  ditatea  (k)  şi  amortizarea/disiparea  (c)  ale  sistemului  de  rezemare/suspendare.  Principalii  parametri  ce  caracterizează  vibraţiile  armonice  în  regim  liber  şi  forţat  se  calculează  după  cum  urmează:  a) pulsaţia proprie: k  g  p =  = (rad/s)  (4.6.1)  m  d  b) frecvenţa proprie: p  f n =  (Hz)  (4.6.2)  2    p c) coeficientul de transmisibilitate: W 2  d) gradul de izolare la vibraţii:  T  = P  oT  = P  o  1 + 4   2 W 2  V

(1 - W )  + 4 V
2  2 

×100  (%)  (4.6.3) 

I = 100 ­ T (%)  (4.6.4)  unde au fost utilizate notaţiile:  2  g ­ acceleraţia gravitaţională (m/s  )  δ ­ deformaţia statică a elementului elastic (m)  Po  ­ amplitudinea forţei perturbatoare armonice (N)  P0T  ­amplitudinea forţei transmise fundaţiei (N)  w  f  W= = ­ pulsaţia/frecvenţa relativă (factor de reglaj)  p f n  ω ­ pulsaţia forţei perturbatoare armonice (rad/s) w  f  =  ­ frecvenţa forţei perturbatoare (Hz)  2p

­ fracţiunea din amortizarea critică  2 mk  Deoarece în cele mai multe cazuri perturbaţiile date de echipamentele şi sistemele  înglobate în clădiri sunt produse de mase excentrice aflate în mişcare de rotaţie stabilizată,  caracteristicile perturbaţiilor armonice se determină astfel:  e) pulsaţia excitaţiei:  pn w =  (rad/s)  (4.6.5)  30  f) amplitudinea forţei:  2  Po  = morω  (N)  (4.6.6)  unde au fost utilizate notaţiile:

V  =

n ­ turaţia maselor excentrice (rot/min)  mor ­ momentul static total al maselor excentrice (Kgm)  Relaţia grafică de legătură dintre deformaţia statică a arcului (elementului elastic) şi  frecvenţa proprie (de rezonanţă) a sistemului este reprezentată în figura 4.6.2. 

În  cazul  echipamentelor  rezemate/suspendate  prin  intermediul  arcurilor  metalice  de  diferite  tipuri  la  care  amortizarea  este  mică,  se  poate  considera  că  fracţiunea  din  amortizarea  critică  are  o  valoare  foarte  mică  (ς<<1),  expresia  coeficientului  de  transmisibilitate  simplificându­se astfel:  1  T  =  100  (%)  (4.6.7)  1 - W 2 4.6.1.5.  În  proiectarea  sistemelor  de  rezemare/suspendare  trebuie  să  se  asigure  gradele  minime de izolare antivibratilă în funcţie (Ic lipul echipamentelor înglobate în clădiri. în tabelul  4.6.2  sunt  date  valorile  minime  ale  gradelor  de  izolare  pentru  diverse  tipuri  de  clădiri  după  destinaţia socială a acestora.  4.6.1.6.  În  alegerea  tipurilor  de  sisteme  şi  materiale  de  izolare  antivibratilă,  se  va  ţine  seama de asigurarea cerinţelor de performanţă referitoare la obţinerea unor valori ale gradelor de  izolare antivibratilă minime. Astfel, în funcţie de modul de izolare antivibratilă şi de frecvenţele  de excitaţie,  în tabelul  4.6.3  sunt  date  valorile  maxime  ale  gradelor  de  izolare  obţinute  în  mod  uzual.

4.6.1.7.  Aprecierea  gradului  în  care  vibraţiile  echipamentelor  şi  sistemelor  înglobate  afectează unităţile funcţionale din clădiri se faci în funcţie de trei criterii:  a) răspunsul subiecţilor umani;  b)  potenţialele daune cauzate echipamentelor sensibile din clădire;  c) severitatea vibraţiilor echipamentului/sistemului înglobat.  În  figura  4.6.3  şi  tabelul  4.6.4  sunt  date  criteriile  de  acceptare  a  mărimii  vibraţiilor  măsurate pe structura clădirii  în apropierea sursei sau  în zona clădirii  în  care se găsesc oameni  sau echipamente sensibile la vibraţii.

.

6. In vederea asigurării unui  bun grad de  izolare anti­vibratilă a echipamentelor şi  sistemelor  înglobate  se  urmăreşte  ca  frecvenţa  /  pulsaţia  proprie  a  sistemului  să  fie  mai  mică  decât frecvenţa/pulsaţia de funcţionare a maşinii de circa 3­10 ori (aceste valori limită corespund  unui grad de izolare de circa I = 87. . vRMS.5­99 %).  4.  relaţiile  dintre  acestea şi viteză sunt  v  v  Y  =  RMS  = RMS  (4.  aRMS  ­ reprezintă valorile RMS ale deplasării.29 ANSI "Ghid pentru evaluarea expunerii umane la vibraţiile  din clădiri" şi Standardul ISO 2631/2 "Şocuri care induc vibraţii în clădiri (1­80 Hz)".  In  cazul  măsurării  deplasării  sau  acceleraţiei  RMS.Criteriile  de  apreciere  a  efectului  vibraţiilor  asupra  personalului  se  bazează  pe  recomandările din Standardul S3. se utilizează valorile specificate în tabel şi curbele  din figură.9)    unde:  YRMS.6.  În figura 4.8)  RMS w  2pf  a RMS  = wv RMS  = 2pfv RMS  (4. vitezei acceleraţiei;  f ­ frecvenţa centrală a benzilor 1/3 octavă.8. iar pentru  echipamentele  sensibile  trebuie  să  se  accepte  valorile  impuse  de  fabricant.  Dacă  nu  sunt  disponibile nivelurile acceptate de fabricant.  structura  de  susţinere  a  acestora  sau  pe  elementele  de  rezemare.1.6.6.4 sunt date nivelele RMS ale vitezei pentru care se poate face o apreciere a  severităţii  vibraţiilor  măsurate  pe  echipamente.

la alegerea elementelor de reze­mare trebuie să se ţină  seama  de  greutatea  distribuită  pe  fiecare  element  în  parte  (dată  de  poziţionarea  centrului  de  greutate C.6.6. § 4.  în acest sens.12)  ç 2  l  øè h ø è a  b  (4.6.G.2)  sau  din  nomograma  din  figura  4.6.5). alegerea  rigidităţilor elementelor de izolare antivibratilă se simplifică astfel:  ­ simetrie după o axă verticală (a = 0.14)  l  ø h  è b) se determină coeficienţii de rigiditate ai celor patru elemente (cu deformaţia statică 8  determinată conf.1.  d  c) în cazul echipamentelor cu simetrii dimensionale şi de distribuţie a  maselor.÷ç1 .1.6.9 pct.6.÷ (4.  se  recomandă utilizarea următorului algoritm de  calcul:  a) se stabilesc forţele preluate de cei patru izolatori cu relaţiile: a æ b ö F  = G  ç1 .1.10. se  folosesc procedurile de alegere şi de calcul din documentaţiile fabricanţilor;  e) dacă se utilizează sisteme pneumatice de izolare se folosesc procedurile de alegere şi  de calcul din documentaţiile fabricanţilor;  f)  dacă  se  utilizează  arcuri  metalice  pentru  rezemarea/suspendarea  echipamentului.9 Determinarea şi alegerea sistemului şi materialelor de izolare şi a caracteristicilor  elementelor antivibratile se fac utilizând următorul algoritm:  a) se stabileşte gradul de izolare /în funcţie de cerinţele de exigenţă impuse;  b) se stabileşte frecvenţa/pulsaţia proprie (de rezonanţă) fn/p;  c) se determină deformaţia statică a sistemului de izolare antivibratilă cu relaţiile (4. i  = 1 4  (4.6. aceeaşi pentru toate cele patru elemente antivibratile):  F  k i =  i  .  4.10)  k =  = d  d unde: G = mg ­ greutatea totală a echipamentului sau sistemului înglobat.6. b = 0.2.6.÷ (4.5h): .  ţinând  seama  şi  de  limitările  geometrice  şi  de  condiţiile de stabilitate a funcţionării în regim forţat stabilizat;  d) dacă se utilizează sisteme antivibratile din cauciuc sau din alte materiale nemetalice.13)  F1  = G  × l  h  æ a ö b  F1  = G ç1 .6. c).4.  coeficientul   de   rigiditate   al elementului singular se determină după cum urmează: G  mg  (4.11) 1  l  è h ø æ a öæ b ö F  = G  1 .5h): G  k1  =  k 2  = k 3  = k 4  = 4    d ­ simetrie după un plan vertical (b = 0.6.1)  şi  (4.÷ (4. Pentru echipamente şi sisteme înglobate rezemate / suspendate prin intermediul  a patru izolatori antivibratili (figura 4.15)  .5l.  în plan orizontal).6.6.

  defazajul  θ  dintre  excitaţie  şi  forţa  transmisă  structurii  este  zero  sau  π.6.  iar  echipamentul şi elementele de izolare antivibratilă au caracteristicile m (masa).: amortizări Structurale.  fundaţia  sau  structura  flexibilă  este  caracterizată  de  masa  mf.11  Dacă  sunt  necesare  analize  mai  complete  (şi  mai  apropiate  de  realitate)  ale  sistemului echipament­structură.  În cazul în care amortizările sunt foarte mici (ex.6. arcuri din oţel).  În  modelul  cu  două  grade  de  libertate  considerat. k (coeficientul de  rigiditate) şi c (coeficientul de amortizare).  coeficientul  de  rigiditate  kf.  şi  coeficientul  de  amortizare  cf.÷ 2    è d l  ø k1 = k 3  = 4. se utilizează un  model de calcul cu două grade de  libertate ca  în figura 4.G  a  2    l  d G  æ a ö k 2 =  k 4  = ç1 .  în care nuc  seama şi de elasticitatea  fundaţiei  sau  structurii  în  ansamblu.6.  Modelul  cu  două  grade  de  libertate  se  poate  folosi  obţinându­se  rezultate  mult  mai  apropiate de realitate şi pentru echipamentele montate pe structură prin intermediul unor fundaţii  flexibile.  pulsaţiile/frecvenţele  proprii calculându­se cu formulele:  unde au fost utilizate notaţiile:  k  p =  ­ pulsaţia proprie a sistemului echipament­elemente de izolare antivibratilă m  .1. Acest  model  de  calcul  se  impune  mai  ales  pentru  echipamentele  situate  la  nivelele  superioare  ale  clădirilor şi mai ales pentru cele montate pe acoperiş.

 elasticităţi) şi  de  pulsaţia/frecvenţa  perturbaţiei astfel:  sau  4.1.p f  =  k f  m f  ­ pulsaţia proprie a fundaţiei (structurii flexibile)  k  ­ frecvenţa proprie a echipamentului  m  k f  m f  f n =  f f  =  p  1  = 2p  2  p p f  2p  = 1  2  p ­ frecvenţa proprie a fundaţiei (structurii flexibile)  4.13.6.12.  Coeficientul  de  transmisibilitate  a  forţei  perturbatoare  de  la  echipament  la  structura rigidă a clădirii (prin intermediul fundaţiei sau a componentelor structurale flexibile) se  calculează  în  funcţie  de  caracteristicile  sistemului  echipament­fundaţie  (pulsaţii/frecvenţe  proprii.6.1.  Amplitudinile  normate  (adimensionale)  ale  deplasărilor  echipamentului  şi  fundaţiei se calculează cu relaţiile: .

6. turaţia nominală di 300 rot/min.6.19 ANSI).  4.16.6.  4.1. unde momentul static se poate evalua cu relaţia:  A  m  r  = 0.2 şi §4.  în tabelul 4.6.15.8   m de capătul planşeului.6. pentru calculul amplitudinilor  forţei armonice se poate utiliza relaţia (4.1.  Procedură  de  analiză  a    vibraţiilor  echipamentelor  înglobate  ­  exemplu  de  calcul  a  parametrilor  de  izolare  antivibratilă  (frecvenţe  proprii. .6.  Pentru  proiectarea  sistemelor  de  izolare  antivibratilă  cure  să  corespundă  exigenţelor şi criteriilor de performanţă de la §4.1.14.  Valorile  normale  (tehnologice)  ale  dezechilibrărilor  (momentelor  statice  ale  maselor  excentrice)  sunt  date  în  Ghidul  ARI  "Ghid  pentru  echilibrarea  mecanică  a  ventilatoarelor  şi  suflantelor" şi sunt prezentate în tabelul 4. o greutate de 11000 N.6.6).23)  o  n  unde constanta A este dată.  În  cazul  ventilatoarelor  cu  elice  şi  suflantelor  centrifugale  (din  sistemele  VCA). Valorile maxime ale dezechilibrărilor pentru acest  tip de maşini rotative pot ajunge până la dublul valorilor din tabel. pentru diferite clase de echipamente cu li mente în mişcare de rotaţie.6.1.unde au fost utilizate notaţiile:  P  o  ­ deformaţia sistemului elastic de rezemare a echipamentului la aplicarea forţei Po  în  k  regim static;  P  o  ­ deplasarea fundaţiei la aplicarea forţei Po  în regim static.6.  Ventilatorul  este  amplasat  la  distanţa  de   1.  0254  (Kgm)  (4.7.  Deoarece  în  majoritatea  cazurilor  perturbaţiile  sunt  generate  de  mase  excentrice  în  mişcare de rotaţie stabilizată cu turaţia  n (rot/min).  gradul de  izolare) pentru o unitate de VCA  acţionată de un ventilator centrifugal (suflantă) cu  diametrul rotorului de 965 mm. instalat  pe  un  planşeu  cu  deschiderea  de  6  m  construit  din  beton  uşor.1. pe arcuri  metalice cu deformaţia statică de 25  mm.  k f  4. se impune determinarea pe cale  experimentală  sau  prin  calcule  a  amplitudinii  perturbaţiilor  generate  de  echipamentele  şi  sistemele  înglobate.5 (conform Standardului S2.  coeficient  de  transmisibilitate.6.

4):  I = 100 ­ T = 100­66 = 34 (%)  g) Deoarece.14).2):  g  9.  f n  = = = 3 1527  (Hz)  . Se reduce valoarea frecvenţei/pulsaţiei proprii a sistemului prin adoptarea unor arcuri  cu  coeficienţi  de  rigiditate  mai  mici  (cu  consecinţe  asupra  creşterii  deformaţiei  statice  până  la  valori posibil inacceptabil de mari);  3°.16.6.  Se  măreşte  turaţia  nominală  de  funcţionare  a  ventilatorului  (cu  consecinţe  asupra  creşterii amplitudinii forţei perturbatoare şi a amplitudinii forţei transmise structurii clădirii);  2°.  2p  2  p b)    Se  calculează  coeficientul  de  rigiditate  echivalent  a!  sistemului  de  izolare  cu  relaţia  (4.3166 se poate acţiona pe trei  căi:  1°. Cazul planşeului rigid (sistem cu un grad de libertate ­ figura 4.1 5859  .6. .6. se determină coeficienţii  de rigiditate individuali cu relaţiile (4.  c)  Se calculează pulsaţia şi frecvenţa de funcţionare a ventilatorului cu relaţia (4.90  max  100  Pentru mărirea factorului de reglaj de la 1.7):  1  T  =  100 = 66  (%)  2 1 .5.  Dacă ventilatorul este rezemat pe patru arcuri ca în figura 4.1.6.  f  = = = 5  (Hz)  2p 2  p d) Se calculează factorul de reglaj al ventilatorului:  w  31.1)  a) Se calculează pulsaţia proprie şi frecvenţa de rezonanţa cu relaţiile (4.5):  pn  p 300  w  = = = 31 4159  (rad/s)  .2  Planşeul  este  proiectat  pentru  o  sarcina  variabilă  maximă  de  2400  N/m  (sarcina  variabilă  2  efectivă  fiind  de  1450  N/m ).I min  100 .5859 la minim 1.10):  G  11000 k  = = = 440000  (N/m)  d  0 025  .  deformaţia  sub  sarcina  variabilă  maximă  fiind  de  1/1200  din  deschiderea planşeului.  p 19 8091  .11 )­(4.1) şi (4.1.6. conform tabelului 4.  d  0 025  .  T  100 .6.  30 30  w  31 4159  .6.  e)  Se  calculează  coeficientul  de  transmisibilitate  al  forţei  în  structura  rigidă  cu  relaţia  (4.  4159  W  = = = 1 5859  .  f) Se calculează gradul de izolare cu relaţia (4.6. factorul de reglaj Ω trebuie să aibă valoarea minimă:  1  100  100  W min = 1 + = 1 + = 1 + = 3 3166  .6.6.  81  p = = = 19 8091 (rad/s)  . gradul de izolare trebuie să fie minim 90 % (pentru  aplicaţiile cele mai exigente).  4.6. Combinarea acţiunilor de la punctele 1° şi 2°.2.6.  p  19 8091  .

.

2):  g  9.2.265 (N) .4 = 6004.0060048 (Kgm)  2  2  Po  = mor ω  = 0.6.  d  0 025  .6.6.6).1)  şi (4.6.6.6.4.6.1.  c)  Se calculează pulsaţia şi frecvenţa de funcţionare a ventilatorului cu relaţia (4.14). Cazul planşeului flexibil (sistem cu două grade de libertate ­ figura 4.0060048 31.  f n  = = = 3 1527  (Hz)  .  p  19 8091  .6.5):  pn  p 300  w  = = = 31 4159  (rad/s)  .5. se determină coeficienţii  de rigiditate individuali cu relaţiile (4.6.1 1)­(4.  f  = = = 5  (Hz)  2p 2  p d)  Se  calculează  amplitudinea  forţei  perturbatoare  inerţiale  cu  relaţia  (4.  2p  2  p b)    Se  calculează  coeficientul  de  rigiditate  echivalent  al  sistemului  de  izolare  cu  relaţia  (4.  81  p = = = 19 8091 (rad/s)  .4159  = 5.  30 30  w  31 4159  . 7:  mor = 2 3002.8 (gmm) => mor = 0.10):  G  11000 k  = = = 440000  (N/m)  d  0 025  .6.6.16.6)  a)  Se calculează pulsaţia/frecvenţa proprie ale echipamentului înglobat cu relaţiile (4.  Dacă ventilatorul este rezemat pe patru arcuri ca în figura 4.  pentru  valoarea momentului static de dezechilibru considerându­se valoarea maxim posibilă din tabelul  4.

7 este prezentată factorului KC  în funcţia valoarea maximă a factorului Kc  pentru grinda încastrată rigid în capete.6.6.6.e) Se calculează sarcina distribuită  liniar p1  pe grinda echivalentă planşeului cu distanţa  dintre  grinzi  D  de  3  m  (încărcat  cu  sarcina  variabilă  efectivă  p var  şi  sarcina  permanentă  pper  datorată greutăţii proprii a planşeului) cu valorile de proiectare specifice din tabelul 4.  1200 1200  5 2400 × 3 × 6 4  2  EI  =  × = 2  43 ´ 10 7  (Nm  )  .7:  PL  = D (pvar  + pper)  = 3(1450 + 2450) = 11700 (N/m)  (4.6. în funcţie de raportul a/L. iar factorul KC  (ca de  astfel  şi  cel  cu  valoarea  de  0.6.  g  9 81  .24)  f) Se calculează masa grinzii echivalente considerată ca fiind simplu rezemată în capete şi  încărcată cu sarcina distribuită liniar pe toată lungimea sa L:  p  L  11700 × 6  m f  = 0.a )  unde a este distanţa faţă de capătul grinzii la care se montează ventilatorul.  = 4472 5  (Kg)  (4. .  Factorul  KC  poate  fi  lua  valoarea  minimă  egală cu 1 (cazul grinzii simplu rezemate) şi este maxim în cazul grinzii încastrate în coloanele  laterale considerate rigide.  h) Se calculează coeficientul de rigiditate al podelei cu relaţia: 3  EIL  (4.6. în figura 4. atunci se pot lua în calcul valorile maxime admisibile din tabelul 4.  Dacă nu se cunoaşte deformaţia statică a planşeului (podea sau acoperiş) din specificaţiile  clădirii.  g)  Se  determină  valoarea  EI  grinzii  echivalente  considerând  că  deformaţia  statică  δ  a  acesteia (simplu rezemată in capete) este produsă de sarcina variabilă maximă pvarmax  aplicată pe  tot planşeul (de dimensiuni L x D): 4  5  p var max DL  EI =  × (4.26)  384  d  L 6  d  =  = = 0 005  (m)  .  384  0 005  .625  utilizat  în  calculul  masei  grinzii  echivalente)  este  corecţia  făcută datorită faptului că.27)  k f = k  2  C  2  a  (L .6.8. în realitate.  625  L  = 0 625  . o grindă nu este simplu rezemată şi coloanele verticale pe  care  sunt  fixate  grinzile  sunt  la  rândul  lor  flexibile.25)  .

6.  )  i) Se calculează pulsaţia şi frecvenţa proprie ale podelei cu relaţiile:  k f  9 6964 ´ 10 6 .  2  1 8  (6 .  = 7  4106  (Hz)  .  267  2  = 9 6964 ´ 10  (N/m)  .  6  k f  = 1.6.  46 5619  .  p f  =  = = 46 5619  (rad/s)  .  m f  4472 5  . astfel încât coeficientul de  rigiditate al podelei se calculează astfel: 7  3 × 2 43 ´ 10  × 6  .1 8  .19):  l) Se calculează factorul de reglaj al ventilatorului: .  2p  2  p j) Se calculează rapoartele adimensionale ale coeficienţilor de rigiditate şi frecvenţelor:  f f  = = p f  k) Se calculează frecvenţele proprii ale sistemului cu relaţiile (4.  .267.Pentru cele mai multe din clădirile  construite cu structura pe cadre. factorul  KC  = 1.18) şi (4.

  Dacă  se  ţine  cont  de  exigenţele  echipamentelor  electronice  şi  optice  de  mare  sensibilitate.6. .6.  Conform  figurii  4. Datorită faptului că funcţionarea ventilatorului se faci la o frecvenţă  nominală  situată  ca valoare între cele două frecvenţe proprii.m) Se calculează coeficientul de transmisibilitate cu relaţiile (4.20):  n) Se  calculează  amplitudinile deplasărilor ventilatorului şi podelei cu relaţiile (4.8):  p) Interpretarea rezultatelor obţinute:  1°.6.  pentru  a  putea  aprecia  acceptabilitatea vibraţiilor podelei trebuie să se specifice în prealabil tipul acestora ce urmează a  fi prezente în apropierea ventilatorului considerat.  Din  punctul  de  vedere  al  exigenţelor  de  acceptabilitate  a  vibraţiilor.22):  o) Se calculează valprile pătratice medii ale vitezelor ventila torului şi podelei cu relaţia  (4.4  şi  valorilor  calculate  ale  vitezelor  RMS.3 şi din tabelul 4.  putând  astfel  să  permită  orice  activitate  inclusiv  repausul  oamenilor.  conform  criteriilor din figura 4. În vederea scăderii  coeficientului  de  transmisibilitate  se  poate  acţiona  în  sensul  micşorării  frecvenţei  proprii  a  podelei  (prin  creşterea  flexibilităţii  sale  sau  prin  mărirea  masei  sale  echivalente)  sau  prin  creşterea turaţiei nominale a ventilatorului (eventual o triplare a turaţiei astfel încât frecvenţa de  funcţionare să fie aproximativ dublul frecvenţei proprii f2):  2°.6.  3°. vibraţia podelei se încadrează între curbele C şi D.21)  şi (4.4.6.6.  se  poate  aprecia  că  nivelul vibraţiilor este foarte scăzut atât la nivelul ventilatorului cât şi la nivelul structurii pe care  acesta este montat. podeaua prin flexibilitatea sa face ca sistemul să se  comporte ca un amplificator de forţă transmisă structurii clădirii (T > 100 %).6.

0.  izolatorii  antivibratili  şi  structura  suport  clădirii. În tabelul 4.  caracteristici  elastice  şi  reologice.6. covoare  de neopren şi un şurub de reglări şi fixare ca în figura 4. elemente şi sisteme de  izolare antivibratilă a echipamentelor  înglobate în clădiri sunt:  a) arcurile din oţel;  b) izolatorii din elastomeri;  c) izolatorii pneumatici;  d) covoarele din fibră de sticlă;  e) postamentele izolatoare;  f) conectorii flexibili;  g) podelele flotante; h) opritorii seismici.  Simpla  prezenţă  a  izolatorilor  antivibratili  nu  garantează  că  echipamentul  nu  mai  transmite  vibraţii  structurii  clădirii.17.6.  La  alegerea  sistemelor.  sistem  de  identificare;  b) caracteristicile dimensionale şi inerţiale ale echipamentelor care se izolează la vibraţii;  c) exigenţele de izolare antivibratilă impuse de aplicaţia concretă.8.3 sunt date câteva valori ale gradelor  de izolare ce se pot obţine în funcţie de izolatorii folosiţi şi domeniile de frecvenţe de lucru.  Ansamblul cu arc liber din oţel este prevăzut la cele d capete cu plăci metalice.  deformaţii  statice  şi  dinamice  admisibile.6.6.  În  vederea  alegerii  unui  sistem  de  izolare  antivibratilă  eficient tehnic şi economic.  Cele  mai uzuale  materiale.  4.  Cele  mai  utilizate  pentru  izolarea  la  vibraţii  a  echipamentelor  cu  antrenare  mecanică sunt arcurile din oţel care sunt fiabile asigură o deformaţie statică mare (> 10 mm) şi o  buna calitate a izolării antivibratile. proiectanţii trebuie să aibă la dispoziţie următoarele elemente:  a)  caracteristicile  izolatorilor  antivibratih:  tip. de parametrii statici şi dinamici  ai echipamentelor care se izolează la vibraţii.1.  elementelor  individuale  şi  a  materialelor  de  izolare  antivibratilă trebuie să se ţină  seama de caracteristicile acestora. . precum  şi pentru  montarea izolatorului pe planşee de  beton fără a  fi  necesare  bolţuri sau alte sisteme de fixare.1.  dimensiune.1.19.4.  În  plus.18.  4.  sistemul  trebuie  să  mai  cuprindă  şi  elemente  legătură  (conexiunile  dintre  ţevi.  Proiectarea  arcurilor  trebuie  5  aibă  în  vedere  obţinerea  unei  rigidităţi  orizontale cel puţin cât cea rizontală (pentru asigurarea stabilităţii  în regim de  funcţionare) şi o  deformaţie  corespunzătoare  la cel  puţin  50 %  peste  sarcina  nominală.6. La alegerea arcurilor din oţel trebuie  să  se  sigure  un  raport  între  diametru  şi  înălţimea  de  lucru  (înălţimea  sub  sarcina  statică)  cu  valoarea  de  0.8  ­  1.  capacitatea  de  încărcare.1.  Sistemele  de  izolare  a  vibraţiilor  constau  din  postamentul/structura  echipamentului  înglobat. precum şi de indicele global care descrie izolarea  antivibratilă (gradul de izolare antivibratilă).  conducte  sau  conductori  electrici)  şi  mecanismele  de  limitare  impuse  de  necesitatea  unei  alegeri improprii  a  izolatorilor  antivibratili sau existenţei de elemente care limitează efectul izolării.  Covorul  de  neopren  (de  circa 6 mm grosime) se utilizează pentru educerea transmiterii vibraţiilor de frecvenţe ridicate  la  structura clădirii.

  elementele  de  piuliţe.  şuruburi)  sunt  scoase  sau  scurtate  pentru  a  se  asigura  distanţa  necesară  care  să  permită  preluarea  forţelor  de  către  arc  tară  ca  acesta  să­şi  schimbe  înălţimea. este important ca gaura din partea superioară a carcasei să fie suficient  de mare astfel încât bara de suspendare să se poată roti cu unghi minim de 25° înainte ca arcul să  intre în contact cu carcasa; contactul direct dintre bara metalică de suspendare şi carcasă duce la  blocarea izolatorului antivibratil.  Acest tip de  izolator nu este  prea utilizat deoarece carcasa (care este căptuşită cu neopren la interior) are tendinţa să blocheze  arcul  în  cazul  unor  sarcini  laterale  mari  şi.  Acest  tip  de  izolator  poate  ti  alcătuit  din  arcuri  metalice  cu  un  strat  de  neopren sau şi mai bine dintr­o combinaţie de arcuri metalice şi izolatori din neopren.6. echipamente de refrigerare);  b)  echipamentele  exterioare  (ex. Indiferent  de varianta constructivă.  în  plus  nu  permite  inspecţia  facilă  în  caz  de  defecţiune.  Izolatorii  cu  arcuri  metalice  de  suspendare  sunt  folosiţi  la  izolarea  antivibratilă  a  conductelor.9)  şi  se  doreşte  blocarea  arcului.  După  montarea  arcurilor  cu  limitarea  deplasării.Arcurile  din  oţel  cu  limitarea  deplasării  sunt  utilizate  în  cazul  în  care  are  loc  mutarea  temporară  a  echipamentului  sau  la  montarea  izolatorului  {figura  4.  Izolatorii de tip arc metalic elicoidal în carcase {figura 4.  ţevilor  şi  a  componentelor  mici  ale  sistemelor  şi  echipamentelor  care  sunt  suspendate  de  tavan.  Categoriile  de  echipamente  înglobate  care  necesită  astfel  de  sisteme  de  izolare  antivibratilă sunt:  a) echipamentele cu variaţii mari de mase (boilere.:  turnurile  de  răcire)  pentru  prevenirea  deplasărilor  excesive generate de vânt.  în  cazul  utilizării  acestui  tip  de  izolator  la  echipamentele exterioare cu deplasări laterale mari datorate vântului. trebuie să se aibă în vedere  evitarea blocării izolatorului prin contactul direct dintre placa superioară şi hoiturile de limitare a  deplasării.10) au avantajul unui mai mic  gabarit de  montaj precum  şi  a stabilităţii dinamice  în  funcţionare.6. .

.  acesta  fiind  recunoscută după codul (internaţional) de culoare: negru pentru 30°Sh.  precum  şi  la  uleiuri  minerale  şi  sintetice).  inelare.  cel  mai  utilizat  elastomer  este  neoprenul.1.6.  Izolatorii  din  elastomeri  sunt  utilizaţi  îndeosebi  pentru  izolarea  antivibratilă  a  echipamentelor  uşoare  şi  de  putere  mică  sau  acelor  aflate  în  subsolurile      clădirilor.  hiperbolice.  au  căpătat  o  largă  întrebuinţare  în  realizarea  sistemelor  de  rezemare/suspendare  atât  pentru  echipamentele  antrenate  mecanic  cât  şi  la  alte  tipuri  de  maşini  sau  componente  ale  acestora. sau pot fi realizate diverse tipuri de montaje cu mai multe astfel de  elemente în funcţie de cerinţele de proiectare. cele mai întâlnite  fiind  iile  cilindrice.  sferice  (în  figura  4.12  este  prezentat  un  izolator  cu  talpă  de  rezemare/fixare  şi  placă  superioară  de  montare  pe  echipament).  Izolatorii  din  elastomeri  sunt  folosiţi  dacă  nu se  cer  deformaţii  statice  şi  dinamice  prea  mari.  elastomerii  turnaţi  au  duritatea  între  30°Sh  şi  70°Sh.  Izolatorii  obţinuţi  prin   turnare (izolatori modelaţi) pot avea diverse forme geometrice.  paralelipipedice.  În  mod  uzual.  Datorită  îndeosebi  costurilor  reduse  de  fabricaţie.  Pentru  creşterea  fiabilităţii. Datorită proprietăţilor (rezistenţă la medii  acide  şi  alcaline.  plăci  metalice  şi  bolţuri/şuruburi pentru fixare. poliuretanul.  a  caracteristicilor de izolare şi a stabilităţii la utilizarea în regim dinamic.  siliconul. în mod uzual.20.6.  butilul.  roşu  pentru  50°Sh.4.  tronconice.  alb  pentru  60°Sh  şi  galben  pentru  70°Sh. izolatorii din elastomeri  turnaţi  pot  fi  prevăzuţi  cu  inserţii  din  diferite  materiale  şi  structuri. deformaţiile statice admisibile sunt de până la 8 mm şi nu pot depăşi 12­13  mm.  Materialele  utilizate  pentru  fabricaţia  acestui  tip  de  izolatori  sunt:  neoprenul. cauciucul natural şi cel sintetic.  izolatorii  antivibratili  din  elastomeri  sub  diferite  forme  geometrice  obţinute  prin  turnare  sau  sub  forma  unor  covoare  profilate. verde pentru 40°Sh.

1.  sunt  utilizate  cu  sau  fără  fixare  pe  structura  clădirii  îndeosebi  pentru  izolarea  frecvenţelor  înalte.  4.5 ­  1.  Izolatorii  din  fibră  de  sticlă  (figura  4.  Izolatorii  pneumatici  sunt  prevăzuţi  cu  un  sistem  de  completare  a  aerului  şi  supape  de  control  şi  reglaj  a  înălţimii  şi  presiunii  din  burduf  pentru  asigurarea  încărcărilor  necesare  şi  pentru compensarea variaţiilor de temperatură şi a forţelor externe.5 Hz (în  funcţie de forma acestora şi presiune) şi deformaţii statice  echivalente de 150 ­ 180  mm.13) de  duritate  30 ­ 60°Sh. Izolatorii din fibră de sticlă şi covoarele din fibră de sticlă inertă.6. toroidală {figura 4.  în  mod uzual se pot întâlni la realizarea unor sisteme antivibratile cu frecvenţe de rezonanţă de 0.  Izolatorii de suspendare din elastomeri sunt realizaţi într­o construcţie asemănătoare celor  cu arcuri din oţel.  pot  avea .22.  În  mod  uzual  se  pot  întâlni  ca  suport  de  aşezare pentru izolatorii de tip arc de oţel şi.15)  sunt  în  grosimi  de  25  ­  100  mm. uneori la fundaţiile unor echipamente mecanice. anorganică de  înaltă  densitate.Covoarele  profilate  din  elastomeri (figura  4.  într­un  singur  strat  sau  în  două  straturi  cu  o  inserţie  între  ele.6. uneori fiind utilizaţi într­o construcţie combinată.  precomprimată  în  forme  speciale  de  turnare  sunt  acoperite  cu  un  strat  din  elastomeri pentru a le conferi rezistenţă la apă.6. Izolatorii pneumatici (arcuri pe pernă de aer) sunt camere închise (burdufuri) de  formă cilindrică.6.  4.21.6.  având  şi  avantajul  că  suportă  o  gamă  largă  de  sarcini  prin  varierea  presiunii  aerului  din  burduf.14) sau chiar prismatică fabricate din cauciuc care rezistă  la  presiuni  nominale  de  700  kPa  şi  asigură  stabilitatea  statică  şi  dinamică a  echipamentelor.1.

 au formă  rectangularii şi pot fi utilizate pentru toate tipurile de echipamente înglobate. uneori umplute cu beton şi sunt  montate pe structura clădirii prin intermediul unor izolatori antivibratili individuali. mărind astfel forţele transmise izolatorilor antivibratili.  Postamentele  structurale sunt confecţionate prin  sudură din profile (T.6.  În proiectare trebuie să fie Ic în vedere o serie de probleme cum ar fi:  a)  rezistenţa  la  încovoiere  şi  torsiune  sub  acţiunea  greutăţii  distribuite  proprii  şi  a  echipamentului precum şi la solicitările motorului elementelor de transmisie sau echipamentului;  b)  rezonanţa  platformei:  componentele  postamentului  mai  grele  sau  cele  lungi  tind  să  vibrezela frecvenţe mai joase.  4. Prin rigiditatea lor ridicată torsională  şi  la încovoiere. U) mari de  oţel (de până la 350 mm cu condiţia ca înălţimea să nu depăşească 1/10 din lungime). . Pentru pompele cu  carcase ramificate se pot prevedea şi suporţi pentru coturile de aspiraţie şi refulare.  Covoarele  din  fibră  de  sticlă  sunt  folosite  la  izolarea  pompelor.deformaţii statice de 5 ­ 25 mm şi pot suporta greutăţi de 10 ­ 7500 Kg. L.  creşte  fiabilitatea  transmisiilor prin curele şi asigură o ridicată calitate a izolării echipamentului. oprire) fără dispozitive suplimentare de menţinerea poziţiei.1.6.16)  pot  fi  montate  pe  izolatori  antivibratili  arcuri  metalice  sau  izolatori  din  elastomeri  şi  trebuie  să  menţină  alinierea  părţilor  componente  ale  echipamentului  şi  să  reziste  la  solicitările  dinamice  de  regim  şi  mai  ales  la  cele  din  regimurile  tranzitorii (pornire. cadre).6.  Postamentele  structurale  (figura  4. I.  cristalizatoarelor. în practică se utilizează grinzi cu înălţimi cuprinse  între  100  mm  şi  300  mm  (cu  excepţia  cazurilor  unde  se  prevede  altfel).  cu  condiţia  ca  aceste  înălţimi să nu fie mai mici de 1/10 din deschiderea grinzii.  Proiectarea platformelor izolatoare este la fel de importantă ca şi proiectarea izolatorilor  propriu­zişi. aceste   sisteme  asigură  menţinerea    alinierii  dintre  echipament  şi  motorul  de  antrenare. au o eficienţă ridicată în reducerea şocurilor  provenite  de  la  diverse  tipuri  de  maşini  şi  sunt  folosite  ca  suport  pentru  podelele  flotante  sau  fundaţiile suplimentare ale echipamentelor grele.  turnurilor de răcire şi a altor echipamente similare.23.  Postamentele constau în structuri metalice (grinzi.  Ramele  metalice  (figura  4. Postamentele izolatoare reprezintă soluţia de izolare cea mai bună din punct de  vedere  tehnic  în  cazul  echipamentelor  antrenate  de  diverse  tipuri  de  motoare  prin  intermediul  unor transmisii mecanice.17)  sunt  folosite  pentru  susţinerea  echipamentelor  care  nu  necesită  un  postament  unitar  sau  acolo  unde  izolatorii  sunt  în  afara  proiecţiei  verticale  a  echipamentului şi ramele joacă rol de cadru.

  ventilatoarelor  de  înaltă  presiune  sau  a  echipamentelor cu grad mare de neechilibrare a componentelor aflate în mişcare de rotaţie şi cu  turaţia nominală mică.6.  în acest sens.  îngheţ  a  izolatorilor  individuali  şi  stabilitatea  la  acţiunile  aerodinamice  datorate  suprafeţelor mari expuse.19). cât şi exigenţe suplimentare ce includ izolarea la vânt. cum ar f| unităţile de transport aer.Pentru  izolarea  antivibratilă  a  pompelor.  Proiectarea  unui  sistem  de  izolare  la  vibraţii  constă  în  alegerea  şi  instalarea  corectă  a  izolatorilor  antivibratili  şi  a  postamentelor  de  susţinere.  ventilatoarele de evacuare.  Postamentele  cu  limitatori  sunt  utilizate  pentru  montarea  echipamentelor  pe  acoperişul  unei clădiri (ca în figura 4.  Aceste  sisteme  de  izolare  sunt  caracterizate  de  o  distribuţie  uniformă  a  greutăţii  pe  izolatorii  antivibratili  individuali.18).  Postamentul  metalic  se  livrează  cu  bare  de  rigidizare  longitudinale  (lonjeroane)  şi  transversale  (nervuri)  din  150  în  150  de  mm.6. Aceste postamente au atât exigenţe sporite de izolare vibraţii (datorită  flexibilităţii mai ridicate a acoperişului). se utilizează postamentele metalice cu beton înglobat (ca în figura 4.  precum  şi  în  realizarea  legăturilor dintre conducte şi conductori electrici prin intermediul unor conectori flexibili care să  împiedice transmiterea unor înalte niveluri de vibraţii de la echipamente către structura clădirii.6.  iar  betonul  se  toarnă  la  locul  de  amplasare  a  postamentului.  ploaie.  4.  de  o  coborâre  a  centrului  de greutate  al  echipamentului  (cu  consecinţe  asupra creşterii stabilităţii statice şi dinamice) şi de o creştere a gradului de izolare la frecvenţe  scăzute.24. echipamentele de refrigerare. la realizarea legăturilor trebuie să se ţină seama de următoarele cerinţe: .1.

a)  conexiunile electrice trebuie să se facă prin intermediul unor conductori flexibili care  să fie mai lungi şi liberi pentru a nu împiedica deplasarea liberă a echipamentului;  b)  conectarea  ţevilor  la  echipamentele  izolate  la  vibraţii  trebuie  să  se  facă  prin  intermediul  unor  furtune  flexibile  sau  armate  cu  ţesătură  metalică;  dacă  acest  lucru  nu  este  posibil.20). Nu se folosesc ambele metode de izolare conductelor la vibraţii! .  precum  şi  la  conductele de secţiuni mari şi cu o viteză a aerului mare  de 10 m/s.  Acolo  unde  ventilatoarele  de  foarte  mare  presiune  (axiale. conductele trebuie să fie late la  vibraţii  prin  intermediul  izolatorilor  de  suspendare  montaţi  la  maxim  15  m  de  deschiderea  la  care  este  conectată  conducta  (figura  4.  trebuie  să  se  instaleze      dispozitive  cu  arcuri  metalice  de  limitare  a  deplasărilor  excesive.  centrifugale)  se  conectează  la  conducte. Nu se folosesc ambele  metode de izolare a ţevilor la vibraţii!  c)  conductele  trebuie  să  fie  conectate  la  ventilatoare  sau  la  camerele  plenum  prin  intermediul  unor  ţesături  special  tratate  (impregnate)  cu  lungimea  minimă  de  două  ori  distanţa  dintre  conductă  şi  ventilator/camera  plenum  (figura  4.6.21).6.  Aceşti  izolatori  se  recomandă  pentru  toate  conductele  în  care  presiunea  statică  este  mai  mare  de  500  kPa.  Dacă  nu  este  posibilă  utilizarea  ţesăturilor special tratate.  ţevile  trebuie  să  fie  izolate  la  vibraţii  prin  intermediul  unor  izolatori  de  suspendare  cu  arcuri sau din elastomeri la o distanţă care nu trebuie să depăşească 9 m.

  permit  ca  echipamentele izolate la vibraţii să se mişte relativ liber faţă de conductele conectate la acestea.Furtunurile flexibile şi ţevile  fabricate din cauciuc butii sau cele cu inserţie din ţesătură  metalică sunt frecvent pe traseul ţevilor pentru reducerea vibraţiilor şi. .6.  în  plus. deşi nu asigură o protecţie  completă  la  transmiterea  zgomotului  şi  vibraţiilor  de­a  lungul  conductelor.6.6.  sunt  utilizate  atunci  când  temperatura  fluidului  depăşeşte  100°C  sau  presiunea  depăşeşte  valorile  recomandate  pentru  furtunurile din cauciuc.  La utilizarea furtunurilor flexibile trebuie să se ţină seama de următoarele recomandări:  a) eficienţa utilizării ca izolatori de vibraţii scade odată cu creşterea presiunii fluidului;  b) lungimile furtunului sunt de regulă de 6­10 ori diametrul acestuia (figura 4.  tuburile  flexibile  mai  au  şi  rolul  de  compensare  a  nealinierilor  minore  şi  de  evitare  a  deformării ţevii sub sarcină.22) şi nu  depăşesc 1m (lungimile prea mari tind să deformeze furtunul);  c)  furtunurile flexibile pot fi protejate la alungire cu ajutorul unor cabluri ca în figura 4.  Furtunurile cu ţesătură metalică de protecţie (figura 4.  b­cu  flanşă)  şi.  b.23) se prezintă în diverse variante  constructive  de  fixare  la  ţevi  (a­cu  filet.22.  deşi  nu  sunt  la  fel  de  eficiente  din  punctul  de  vedere  al  izolării  antivibratile  ca  şi  furtunele  din  butii.

 studiouri de înregistrare.  poziţia  orizontală  de  funcţionare  şi  paralelă  cu  axa  de  rotaţie  a  părţilor  mobile  ale  echipamentelor. .24  este  prezentată  o  îmbinare  din  cauciuc  care.Ca  regulă  generală  în  ceea  ce  priveşte  montajul  tuburilor  flexibile  din  cauciuc  (cu  sau  fără  ţesătură  metalică  de  protecţie)  trebuie  respectată. biblioteci.  În  figura 4.  se  utilizează  pentru  că  permite  alungirea şi contracţia axială. teatre. la periferia plăcii se montează o bordură continuă. groasă de 25 mm şi  suficient de lată pentru a se ajunge până la placa structurii clădirii (podea.  sau  sub  bucătării.25.6.  săli  de  sport  (în  general încăperi caracterizate de exigenţe mai reduse în ceea ce priveşte nivelurile de zgomot şi  vibraţii)  sunt  spaţii  care  necesită  niveluri  mai  reduse  de  zgomot  şi  vibraţii  (birouri. transversală şi unghiulară. divan). interstiţiul de la periferie se umple cu câlţi.25  sunt  prezentate  două  sisteme  de  platforme  sau  pardoseli  flotante  ce  constau dintr­o placă de beton armat montată pe izolatori din elastomeri (covor de cauciuc).  ateliere  de  lucru.  deşi  este  un  element  cu  o  lungime  prea  mică  pentru  a  fi  un  izolator  antivibratil  eficient.  Pardoselile  flotante  sunt  utilizate  atunci  când  sub  încăperea  în  care  se  găsesc  amplasate  diverse  echipamente  mecanice. fibră  de sticlă  sau  pe  arcuri  metalice.6.  săli  de  conferinţe.  Una  din  cerinţele  principale  este  ca  placa  să  se  mişte  liber  pe  întreg  perimetru  precum  şi  în  dreptul  coloanelor  şi  fundaţiilor/platformelor  echipamentelor;  pentru aceasta. izolatoare. etc).  În  figura  4.  pe  cât  este  posibil.1.  astfel  încât  deformaţii le să fie majoritar după direcţia transversală.6.  4. După turnarea  plăcii.

.

27.  În cazul în care deasupra unor spaţii critice.26 prezintă un sistem de ridicare. care are avantajul că platforma se toarnă în  poziţia  inferioară şi.  de  basket.  izolarea  acestora  se  poate face şi prin intermediul unor platforme flotante din lemn ca în figura 4.  pentru  maşini  de  mică  greutate şi putere; maşinile grele sau cu puteri mari de acţionare trebuie să aibă propriile sisteme .6.  Scopul  principal  pentru instalarea  podelelor/platformelor  flotante  este  acela  de­a reduce  vibraţiile  şi  zgomotul  structural  transmis  încăperilor  din  zona  de  dedesubt. cu exigenţe ridicate in privinţa zgomotului şi  vibraţiilor. după  întărirea  betonului aceasta este ridicată la  nivelul  normal de  lucru cu  ajutorul şuruburilor din izolatorii de vibraţii.  podelele  flotante  nu  pot  constitui  baze  de  susţinere  decât.  Cu  toate  acestea.  de  dans.  de  sport  sau  încăperi  zgomotoase  dar  in  care  nu  sunt  amplasate  maşini  cu  acţionare  mecanică.Figura 4.  se  află  amplasate  săli  de  gimnastică.  eventual.6.

 hidrofoare şi alte echipamente  cu  care  sunt  conectate  sau provenite din curgerea fluidelor mai ales în regim turbulent) pentru  a nu fi transmise structurii construcţiei;  b) prevenirea compromiterii izolării la vibraţii;  c)  permiterea  mişcărilor  echipamentelor  şi  alungirea  sau  contracţia  ţevilor  (datorită  variaţiilor de temperatură)  fară introducerea de solicitări inacceptabile.1. trebuie să fie flexibil pentru:  a) reducerea şi prevenirea vibraţiilor (induse de la pompe.6.  In  vederea asigurării  flexibilităţii  sistemului  de ţevi.  Sistemul  de  ţevi  care  este  conectat  cu  surse  de  vibraţii  şi  zgomot  cum  ar  fi  pompele.  la  montaren  acestuia  trebuie  să  fie  îndeplinite următoarele cerinţe minime:  a) ori de câte ori este posibil.h)  4.28)  sau  de  podea  pentru  izolarea  ţevilor.26.25. vor fi utilizaţi conectori flexibili între ţevi şi echipamentele  izolate la vibraţii;  b)  dacă  se  utilizează  izolatori  suspendaţi  (figura  4.6. hidrofoarele sau alte maşini cu părţi în mişcare de rotaţie.  deformaţiile  statice  ale  acestor  izolatori  trebuie  să  fie  egale  cu  deformaţiile  statice  ale  echipamentelor pe o distanţă de cel puţin 9 m;  c) ţevile trebuie să fie izolate în interiorul camerei cu maşini  mecanice sau la o distanţă  de cel mult 15 m de conexiunea cu echipamentul;  d) deformaţia statică maximă a izolatorilor suspendaţi nu trebuie să depăşească 50 mm;  e)  după distanţa de 9 m de la conexiunea cu echipamentul deformaţia statică a celorlalţi  izolatori nu trebuie să fie mai mare de 20 mm;  f)  primii  doi  izolatori  de  la  echipament  trebuie  să  fie  de  suspendare  şi  să  fie  precomprimaţi (pentru prevenirea transferului solicitărilor către echipament);  g) izolatorii de suspendare se utilizează pentru ţevile cu diametre mai mari de 200 mm;  h) dacă se utilizează conectori flexibili.de  fundaţie  care  să  fie  izolate  de  structura  clădirii  şi  de  podeaua  flotantă  din  încăperea  în  care  sunt instalate (ca în figura 4.6. primul element de suspendare de după conexiune  trebuie să fie rigid. urmând ca toţi ceilalţi să fie izolatori de suspendare flexibili; .

  brăţări.6.  La  montarea  echipamentelor  cu  acţionare  mecanică  seva  acorda  o  atenţie  deosebită: a) respectării dimensiunilor blocului de fundaţie. dimensiunilor şi calităţii materialelor de  izolare antivibratilă sau a izolatorilor de vibraţii;  b) respectării tipurilor echipamente prevăzute în proiect;  c) respectării tipurilor de materiale prevăzute pentru racordurile elastice.1.  Aceste sisteme de  fixare şi ghidare (coliere.6.  La  montarea  canalelor.2. La montarea instalaţiilor sanitare.  se  pot  folosi  configuraţiile din figura 4.29 unde suporţii sunt aşezaţi pe un covor din cauciuc (varianta a) sau  izolarea se face cu arcuri din oţel (varianta b).  Ţevile verticale trebuie să aibă suporţi şi sisteme de ghidare să permită deplasările axiale  ale legăturilor şi coturilor date de imprimările sau întinderile datorate variaţiilor de temperatură.  conductelor  şi  ţevilor  trebuie  se  acorde  o  atenţie  deosebită: a) respectării detaliilor de fixare elastică a acestora di elementele de construcţie rigide;  b) respectării detaliilor de trecere prin pereţi şi planşee.2. Dacă acest lucru nu este posibil.  Pentru a nu afecta zonele cu exigenţe ridicate în privinţa zgomotului şi vibraţiilor.  4. suporţii de susţinere a ţevilor verticale trebuie  să  fie  izolaţi  la  vibraţii.6. bride) sunt  fixate rigid de structura  clădirii.6. se va da o atenţie deosebită:  a) intercalării de garnituri elastice între conducte şi brăţările de prindere;  b) fixării brăţărilor de prindere în dibluri izolate cu amortizoare;  c) prinderii de tavan a conductelor şi ţevilor cu izolatori de suspendare;  d) montării obiectelor sanitare.i) pentru ţevile de diametru minim de 50 mm precum şi pentru cele care sunt suspendate  sub încăperile sensibile la zgomot se vor utiliza izolatori de suspendare. ţevile  verticale  trebuie  să  fie  plasate  în  zonele  necritice  adiacente  casei  liftului.2. Prevederi de execuţie  4.6.3.  4.2.  4.  scărilor  şi  alte  le  similare acestora. prin intermediul garniturilor elastice; .  în  funcţie  de  gradul  de  izolare  la  vibraţii  necesar.2.

 de aici.6.5 şi 4.4.  4. Prevederi pentru executarea remedierilor în situaţii existente  4. etc);  e)  examinarea  parametrilor  de  instalare  a  echipamentului  (aliniere. În cele mai multe din situaţii izolatorii antivibratili sunt cauza problemelor legate  de nivelurile ridicate ale  vibraţiilor şi.  tavan.  4.3.  4.6.  În  vederea  remedierii  unor  situaţii  deficiente  din  punctul  de  vedere  al  izolării  antivibratile se vor întreprinde investigaţii ale întregului sistem echipament­izolatori antivibratili­  structură. includ:  a)  măsurări ale  neechilibrărilor componentelor echipamentelor cu  mişcări de rotaţie  sau  deplasări  rectilinii  alternativ  pentru  limitele  normale  ale  acestor  neechilibrări  se  consideră  valorile din tabelele 4.6 şi relaţia de calcul (4. calitatea şi dimensiunile din proiect ale suspensiilor  elastice ale subansamblurilor electro­mecanice. a zgomotului  structural.3.  4.23);  b)  măsurarea  nivelului  de  vibraţii  pe  echipamentul  generator  de  vibraţii;  pentru  aprecierea severităţii vibraţiei consideră valorile din figura 4.5.3 şi tabelul 4. de obicei nu sunt probleme.  amplasarea  izolatorilor antivibratili).4. curele de transmisie. "spiră pe spiră" la arcurile  metalice) şi nu se depăşeşte încărcarea maxim admisibilă.  4.4;  c) măsurarea nivelelor de vibraţii la structura clădirii pe care este amplasat echipamentul;  pentru aprecierea acceptabilităţii vibraţiilor se consideră valorile din figura 4.6.2.6.4.6. sistemului de izolare sau a structurii clădirii.3.1.  În vederea determinării sursei vibraţiilor.e) etanşării elastice a trecerii conductelor prin pereţi şi planşee;  f)  măştile  fonoizolatoare  trebuie  montate  elastic  pe  structura  clădirii  (podea. Evaluarea şi remedierea  problemelor legate de izolatorii antivibratili se pot face dacă se ţine seama de următoarele:  a)  echipamentul  (sau  postamentul  său)  trebuie  să  se  mişte  liber  fără  ca  izolatorii  să  fie  blocaţi;  b) la echipamentele montate pe podea trebuie să se verifice dacă între postament şi podea  nu există piese metalice ce pot scurtcircuita sistemul de izolare;  c)  la  echipamentele  suspendate  de  tavan.6.6. nivelele de .  în  funcţie de destinaţia construcţiei  şi  exigenţele din punct de vedere al izolării la vibraţii;  d) examinarea vibraţiilor echipamentului generate de componentele sistemului (reazeme.3.6.3.  4.6.2.6. Cele mai întâlnite probleme de vibraţii şi zgomot structural sunt datorate:  a)  funcţionării  echipamentelor  cu  nivele  excesive  ale  vibraţiilor  (datorită  neechilibrărilor);  b) lipsei izolatorilor antivibratili;  c) izolatori antivibratili improprii sau incorect montaţi;  d)  conectările  rigide  ale  conductelor  sau  blocarea  izolatorilor  de  vibraţii  sau  a  platformelor echipamentelor;  e) flexibilitatea planşeului;  f) rezonanţele echipamentului.3.6.  lagăre.6.  tija  de  susţinere  nu  trebuie  să  atingă  carcasa  izolatorului;  d) deformaţia statică  a  izolatorului  trebuie  să  fie  cea prevăzută/necesară; o deformaţie  mai  mică (o  încărcare  insuficientă) conduce  la creşterea  frecvenţei proprii a echipamentului  cu  consecinţe  negative  pentru  funcţionarea  în  regim  dinamic  supraîncărcarea  echipamentului  nu  este o problemă atât timp cit nu se produce blocarea izolatorului (ex.  La  executarea  lucrărilor  de  montaj  a  instalaţiilor  de  ascensoare  trebuie  să  se  asigure dimensiunile din proiect pentru tipul.  pereţi).6. Eventualele  modificări  faţă de proiect ale  materialelor sau soluţiilor de  montare  ale echipamentelor se vor face numai cu avizul proiectantului.2.

 Instalaţii de evacuare a deşeurilor menajere  Prezentul subcapitol se referă la măsurile de reducere a nivelului de zgomot în interiorul  unei unităţi funcţionale.  igienei. Uşile de acces în încăperile în care se găsesc tuburile pentru evacuarea deşeurilor  menajere vor ti realizate din lemn masiv etanşate pe contur.1.7.4.7.  Pereţii  tuburilor  pentru  evacuarea  deşeurilor  menajere  trebuiesc  alcătuiţi  în  structură dublă.  saloane  bolnavi  etc).  4.  4.7. datorat utilizării instalaţiilor de evacuare a deşeurilor menajere.2.5.  Zgomotul produs este transmis pe cale structurală (prin vibraţii).6.  Instalaţiile  de  evacuare  a  deşeurilor  menajere  sunt  compuse  din  tuburi  verticale  prevăzute  cu  guri  de  colectare  la  fiecare  nivel  al  clădirii.  Cea  mai  bună  soluţie din punct de vedere acustic este amplasarea acestor instalaţii lângă casa liftului.) sau interioare. cu mult deasupra nivelului de percepţie şi acestea pot fi sesizate. trebuie totuşi să se ia în considerare posibilitatea  ca panourile uşoare sau chiar tavanul să fie excitate de zgomotul aerian);  b) vibraţia  nu este perceptibilă  şi diferenţa  nivelului intensităţii zgomotului  măsurată pe  scalele A şi C liniar este mai mare de 6 dB sau dacă panta curbei intensitate/frecvenţă în benzi de  l/l  octavă este mai mare de 5 ­ 6 dB/octavă la frecvenţele joase;  c) zona afectată este îndepărtată de echipamentul sursă.  La   partea    inferioară    aceste    tuburi  deversează  în pubele de gunoi sau instalaţii de incinerare.  O  metodă  simplă  pentru  determinarea  sursei  este  de  opri  şi  porni  funcţionarea  componentelor  individuale  ale  echipamentelor  până  când  vibraţia  este  eliminată. difuzoare.  În cazul celor interioare se recomandă evitarea prevederii lor pe pereţi comuni cu cei ai  încăperilor  protejate  din  unităţile  funcţionale  (dormitoare. nu există probleme de zgomot şi  vibraţii în spaţiile intermediare şi zgomotul  nu  pare a veni  de  la sistemul  de conducte.  protecţiei  acustice etc). ţevi. cu material  fonoabsorbant în interior (de ex. pâslă minerală P 90). Pentru  manevrarea  pubelelor de gunoi.  Instalaţiile de evacuare a deşeurilor menajere pot ti amplasate în exteriorul clădirii (fixate  de unele elemente ale acesteia: pereţi.3.  Deoarece  problemele pot fi  cauzate de  linii  multe componente ale  sistemului sau de  interacţiunea a două  sau  mai  multe  sisteme.  4.  4.7. dacă:  a) vibraţia este perceptibilă (în acest caz.3. .  4.7.  atât în  cazul I clădirilor existente cât şi la  clădirile  nou  proiectate  se  vor  prevedea  spaţii  protejate  şi  măsuri  corespunzătoare  pentru  a  elimina  disconfortul  de  orice  natură  (din  punct  de  vedere  al purităţii  aerului.  4.  este  indicat  să  se  facă  verificări  încrucişate  pe  subsisteme  ale  echipamentelor.vibraţii fiind.  instalaţii. parapete de balcon etc.

  este  necesară  pentru  calculul  acustic  al  obiectivului  industrial  luat  în  considerare la elaborarea proiectului tehnologic. Generalităţi  Al.  Realizarea calculului acustic are ca principal scop punerea în evidenţă a acelor situaţii în  care sunt posibile depăşiri ale limitelor acustice admisibile prevăzute de lege.2.1. în cadrul  procesului  de  reparare  sau  reamenajare  astfel  încât  acestea  să  nu  modifice  caracteristicile  dinamice şi acustice ale maşinii sau agregatului sau unor subansamble ale acestuia.  Principii  de  introducere  a  caracteristicilor  dinamice  şi  acustice  în  caietele  de  sarcini şi normele interne  Al. dispozitivele şi verificatoarele necesare pentru fiecare probă .1.  Detalierea  caietelor  de  sarcini  şi  normelor  interne. a  tuturor  probelor  şi  verificărilor ce se fac la  recepţia produselor din fabricaţia de serie.1.  Al.  determinat în condiţii standard.2.  În  capitolul  referitor  la  prescripţiile  pentru  acoperiri  de  protecţie  şi  decorative. a caracteristicilor dinamice şi acustice.  Observaţii: În cazul în care nivelul de zgomot maxim radiat de o maşină sau un agregat.1. în ordinea lor de execuţie.  Al.  Al.1.  În  capitolul  referitor  la  condiţiile  în  care  se  fac  probe  li  durata    probelor.  metodele  de  încercare.5.  funcţionale  şi  dimensionale.  aparatura.1.  A 1. Prezentele recomandări se referă la modul de introducere în caietele de sarcini sau  normele interne pentru maşini şi agregate. vor fi specificate probele  necesare determinării datelor indicate la punctul Al .2.  Al. nu este necesară specificarea  caracteristicilor de la punctele "b" şi "c".2.2.ANEXA 1  Recomandări pentru caracterizarea dinamică  şi acustică a utilajelor din hale industriale  în vederea elaborării proiectelor tehnologice  A 1.2.2.  În  capitolul  referitor  la  caracteristicile  principale  constructive.  Al.3.2. În  capitolul  referitor  la  condiţiile  speciale  pe  care să le îndeplinească maşina  sau agregatul şi diferitele piese şi subansambluri ale acestuia vor fi specificate următoarele date  rezultate  în  urma  optimizării  tehnico­economice  a  măsurilor  de  reducere  a  zgomotelor  şi  vibraţiilor şi a celor legate de menţinerea unui preţ de cost cât mai scăzut:  a) Nivelul de zgomot maxim admisibil;  b) Caracteristica de directivitate acustică a utilajului;  c) Tipul de undă dezvoltat;  d)  Nivelul  de  vibraţii  maxim  admisibil  în  punctele  caracteristice  ale  maşinii  sau  agregatului (vibraţiile sunt considerate în sistemul triaxial);  e) Nivelul  maxim admisibil al vibraţiilor relative dintre maşină sau agregat şi materialul  de prelucrat (atunci când este cazul);  f) Nivel maxim admisibil al vibraţiilor pe elementele de reazem. nu depăşeşte valoarea de 70 dB(A)..2.  în  sensul  celor  arătate  la  punctul  A  1.  se  vor  descrie  în  amănunt  elementele  de  rezemare  astfel  încât  să  existe  posibilitatea  larii  dinamice  cât  mai  corecte  a  sistemului. În capitolul referitor la enumerarea.1.4.  pentru vopsire etc.2.  „maşină  (agregat)  ­  element  de  rezemare". vor fi indicate materialele care pot eventual înlocui pe cele iniţiale.

  În  capitolul  referitor  la  preţul  informativ  pentru  fiecare  în  parte.  Observaţie: În cazul în care pentru anumite categorii de maşini sau agregate nu există în  momentul redactării caietului de sarcini sau a norme: interne.  În  capitolul  referitor  la  componenţa  maşinii  sau  agregatului  şi  indicarea  accesoriilor  care  se  livrează  în  mod  obligatoriu  împreună  cu  aceasta  (completul  normal  de  livrare).  depozitare.  Al.  abaterile  admise  de  la  cele  nominale. precum şi accesoriile care se livrează numai la comandă specială (complet facultativ la  livrare). metodologia de încercare va fi descrisă  în mod detaliat în caietul de sarcini sau norma internă.2.  Clasificare  1.  vor  fi  enumerate  şi  accesoriile  de  protecţie  acustică  specificându­se  performanţele  de  ordin acustic.  transport.  marcare.  Din punct de vedere al posibilităţilor de acces. carcasele si împart în: .  ANEXA 2  Carcase fonoizolatoare  Carcasele sunt elemente spaţiale având ca scop:  ­  protejarea utilajelor  faţă de diverse acţiuni  mecanice sau  noxe provenite din procesul  tehnologic:  ­  preîntâmpinarea  unor  eventuale  accidente  ce  s­ar  putea  produce  datorită  contactului  nemijlocit cu utilajele;  ­  atenuarea zgomotului produs de utilaje.  toleranţele  asupra  caracteristicilor.  Al.  În  capitolul  referitor  la  condiţiile  pentru  ungere.  Al.  Al.2.2.10.7.8.2.  În  capitolul  referitor  la  condiţiile  de  montaj  şi  utilizare  exploatare  a  noilor  produse.  vor  fi  indicate  efectele  acustice  negative  rezultate  din  proasta  întreţinere a produsului.  climatizare  etc.2.  vor fi prezentate detaliile tip  care asigură în exploatare cele mai reduse niveluri de zgomot şi vibraţii.  ambalare. În capitolul referitor la protecţia muncii vor fi prezentate nivelurile admisibile ale  vibraţiilor la contactul utilaj­personal de deservire. termene de garanţie  în funcţionare.  Al.  furata  între reparaţii.2. prescripţii tehnice oficiale care să  reglementeze măsurarea nivelului de zgomot şi vibraţii.6.2.în  parte.9.  se  vor  face  toate  specificaţiile  necesare  pentru  probele  corespunzătoare  determinării  datelor  indicate  în  punctul Al .  se  vor  indica  preţurile pentru flecare dintre accesoriile protecţie acustică.

 carcasele se împart în:  • Carcase neventilate;  • Carcase ventilate.  Din punct de vedere al necesităţii de ventilare.  3. Din punct de vedere al posibilităţilor de montare. carcasele se împart în: .2.

.

.

  Curba reducerii de nivel ΔLva  în funcţie de frecvenţă se > unstruieşte astfel:  a)  Se  calculează  frecvenţa  de  rezonanţă  a  ansamblului  „strat­suport  (placă  subţire)  ­  tratament vibroamortizor".A.  poliuretan  spongios. polistiren.C.Descriere  Carcasele pot fi blindate sau cu fante tehnologice.3.  Ele pot fi alcătuite din materiale de construcţii tradiţionale (cărămidă... reducerea de nivel corespunzătoare unei anumite frecvenţe f.  ANEXA 3  Metoda de calcul a reducerii de nivel suplimentar  ΔLva  corespunzătoare aplicării unor tratamente  vibro­amortizoare pe plăci subţiri  Metoda  se  utilizează  în  situaţiile  în  care  pe  placa  suport  se  aplică  tratamente  vibroamortizoare  constituite  din  plăci  subţiri  din  mase  plastice. .  folii  metalice  etc. cu relaţia: æ 1  1  ö f  = 500  k ç ç m  + m  ÷ (Hz)  ÷ è 1  2  ø în care:  2  m1  ­ masa pe unitatea de suprafaţă a stratului suport (plăci subţiri) (kg/m );  m2  ­  masa  pe  unitatea  de  suprafaţă  a  stratului  de  acoperire  din  cadrul  tratamentului  2  vibroamortizor (kg/m );  k ­ rigiditatea dinamică a  stratului de distanţare din cadrul tratamentului  vibroamortizor  7  3  (10  N/m ).  b)  De  la  începutul  domeniului  util  de  frecvenţă  (100  Hz)  până  în  dreptul  frecvenţei  de  rezonanţă fr  se adoptă valoarea ΔLva  = 0;  c)  De  la  frecvenţa  de  rezonanţă  fr  până  la  sfârşitul  domeniului  util  de  frecvenţă  (3150  Hz).60° Shore) etc. cauciuc de duritate mică (40°.1.) sau  din panouri­sandwich (realizate din plăci uşoare şi miez din materiale fonoabsorbante). B.  aplicate  prin  intermediul  unor  straturi  din  materiale  de  mică  rigiditate  ca  de  exemplu:  pâslă. beton.  sunt  prezentate  câteva  valori  ale  rigidităţii  dinamice  pentru  unele  materiale utilizate ca strat de distanţare în cadrul tratamentelor vibroamortizoare aplicate pe plăci  subţiri. se calculează cu relaţia:  f  D  va  = 40 lg  L  (dB)  f r  În  tabelul  A.

æ 1  1  ö f  = 500  1 8  .)  a) Calculul frecvenţei de rezonanţă a structurii: æ 1  1  ö f  = 500  k ç ç m  + m  ÷ ÷ è 1  2  ø în care:  2  m1  ­ masa pe unitatea de suprafaţă a stratului de tablă (7.3.1.8 kg/m  );  m2  ­  masa  pe  unitatea  de  suprafaţă  a  stratului  de  acoperire  din  folie  bituminoasă  (5.C.C.  ç + ÷ .Exemplu de calcul al reducerii de nivel ΔLva  Structură:  ­ tablă oţel 1 mm grosime;  ­ pâslă "NETEX" 15 mm grosime;  ­ folie bituminoasă cu adaos de cauciuc (reţetă I.1  2  kg/m  );  7  3  k ­ rigiditatea dinamică a stratului de pâslă "NETEX" (1. .M.  .  è 7 8  5 1 ø b) Curba ΔLva  se construieşte conform punctelor b şi c din ANEXA 4 şi este prezentată  în figura A.8x10  N/m  ) ­ conform tabelului.P.

.

.  într­un strat şi duble  Aşa  cum se defineşte în actualul normativ. elementul de închidere este omogen când are  aceeaşi alcătuire în planul yOz.ANEXA 4  Determinarea curbei indicelui de atenuare Ri  (f)  pentru elemente de închidere omogene.

  Din  acelaşi  tabel.  Curba indicilor de atenuare acustică Ri(f) se construieşte astfel:  2  1. în funcţie de materialul din care este alcătuit elementul de  construcţie; . realizat  din straturi suprapuse de materiale. având rigidităţi la încovoiere comparabile. Se stabileşte masa pe unitatea de suprafaţă a elementului de construcţie.  având  feţe  finisate. m.  Se  determină  domeniul  de  frecvenţe  al  palierului  zonei  de  coincidenţă  (fB  –  fC)  cu  ajutorul  relaţiilor  din  tabelul  A.4.  în  general.Se prezintă în continuare metode de calcul simplificate pentru calculul curbei Ri(f) pentru  elementele de închidere omogene:  I ­ într­un strat  II­duble  Observaţie:  Se  consideră  element  într­un  strat  şi  elementul  de  construcţie  din  figura  a)  realizat dintr­un singur material de grosime „d" şi elementul de construcţie din figura b).  la  elemente  de  construcţie  alcătuite  dintr­un  singur  material  de  bază. în kg/m  ;  2.  se  determină  valoarea  indicelui  de  atenuare în zona de incidenţă RB  = RC. Cazul b) se referă.1.

.3.  astfel construită.  până  la  frecvenţa  2  fC.  fără  a  se  ţine  seama  de  aportul  căilor  colaterale  de  transmisie a sunetului.  cu panta de 6 dB / octavă.4.  se trasează un  segment de dreaptă ascendent i u panta de 10 dB/ocatvă ; se obţine astfel segmentul C­D;  ­  de  la  frecvenţa  2  fC  până  în  dreptul  frecvenţei  de  3150  Hz  se  trasează  un  segment  de  dreaptă  ascendent  cu    panta  de  6  dB/octavă;  segmentul  obţinut  se  notează  D­E. cu ordonata  RB  = RC;  ­ de la frecvenţa fB. se prezintă în figura A.  deci  pe  interval  de  o  octavă. la intersecţia cu  ordonata. după cum urmează:  ­ în zona de coincidenţă se trasează un segment de dreaptă (B­C) orizontal.  Curba  Ri(f). până în dreptul frecvenţei de 100 Hz; punctul obţinut.3. se notează cu A;  ­  de  la  frecvenţa  fC. spre originea axelor. se trasează un segment de dreaptă descendent.  Se  construieşte  curba  Ri(f).

a ­ fără luarea în considerare a transmisiilor pe căi colaterale  b ­ cu introducerea efectului transmisiilor pe căi colaterale .

  deplasându­se  curba  Ri(f) construită la punctul 3 cu valoarea: æ Z m  ö ç ÷ D  a  = -20 lg  R  + 1  (dB)  (A. în kg/m  ;  li  ­  lungimea  laturii  de  contact  a  elementului  de  construcţie  adiacent  i  cu  elementul  considerat. med  Z m  mP  =  (A. med  å m i  l  '  i  în care:  2  m ­ masa pe unitate de suprafaţă a elementului de construcţie considerat.4. A. în kg/m  ;  P ­ perimetrul elementului de construcţie considerat. aproximativ. cu relaţia: Z m .4. .  în  3  daNs/m  ; Zm.4.4.med  ø în care :  Zm  ­  impedanţa  mecanică  corespunzătoare  elementului  de  construcţie  considerat.4. în daNs/m  . în metri.    Se  introduce  efectul  transmisiei  zgomotului  prin  căi  colaterale.2)  Z m .1)  ç Z  ÷ è m .  med  ­  impedanţa  mecanică  medie  a  elementelor  de  construcţie  adiacente  care  3  delimitează spaţiul de recepţie al elementului considerat. în metri;  2  mi  ­ masa pe unitatea de suprafaţă a elementului de construcţie adiacent i.  Exemplu de calcul  Se  cere  determinarea  curbei  indicilor  de  atenuare  Ri(f)  pentru  peretele  din  zidărie  de  cărămidă din fig.  Z  Raportul  m  poate fi calculat.

115 x 1800 + 2 x 0. Curba Ri(f).4. med  mP  4  å m '  l  i =1  i  i  .  este marcată cu „a" în fig. Masa pe unitatea de suprafaţă a elementului de compartimentare tencuiala din  3  mortar var­ciment (ρ = 1700 kg/m )  3  zidărie din CPP (ρ = 1800 kg/m )  2  m = 0. fără luarea  în   considerare   a  transmisiilor zgomotului pe căi colaterale.  4.6.015 x 1700 = 258 kg/m  2.  Domeniul  de  frecvenţe  al  palierului  zonei  de  coincidenţă  şi  indicele  de  atenuare  acustică asociat:  17000 17000  f B  =  = » 66  Hz  m  258  77000 77000  f B  =  = » 298  Hz  m  258  RB = RC = 37dB  3. Scăderea indicelui de atenuare sonoră datorită influenţei căilor colaterale: æ Z m  ö ç ÷ D  a = -20 lg  R  ç Z  .1. A. med  + 1  (dB )  ÷ è m  ø Z m  =  Z m .

.

  II.50 x 2500 = 1250 kg/m  2 l3  = l4  = 4.  Se  determină  pentru  cele  două  elemente  constitutiv  simple.30 m; m’3  = m’4  = 0.4)  ú ê Z m .  ) ( .6.  ce  se  prezintă  în  continuare.2  ­  impedanţele  mecanice  corespunzătoare  fiecăruia  dintre  cele  două  elemente  3  constitutive simple. Determinarea curbei Rt  (f) pentru elemente omogene. stabilirea indicelui de evaluare a izolării la zgomot aerian /?'„.4.  i  i  ΔRa  = ­20lg(0. în dB;  ARC  ­  corecţia  corespunzătoare  cuplajului  mecanic  al  celor  două  elemente  constitutive  simple.172 + 1) = ­1.   Se determină curba finală R.38 dB  Curba  R. (/) cu relaţia:  R(f) = R1(f) + ΔRa  + ΔRb1(f) + ΔRb2(f) + ΔRC  (dB)  (A. în daNs/m  ;  Zm.  A. . în dB;  ΔRb1(f)  ­  corecţia  corespunzătoare  absorbţiei  acustice  a  spaţiului  dintre  cele  două  elemente constitutive simple.  la  care  s­a  ţinut  seama  de  transmisiile  zgomotului  pe  căi  colaterale.  (/). în daNs/m  .  se  aplică  elementelor  de  închidere omogene. în dB;  ΔRb2(f)  ­  corecţia  corespunzătoare  stabilizării  undelor  staţionare. la care distanţa dintre cele două straturi constitutive este de cel mult  25 cm.1)  în care:  ΔRa  ­ corecţia corespunzătoare transmisiei sunetului prin căi colaterale.  Corecţia ΔRa  se determină cu relaţia: é Z  + Z m 2  ù D  a  = -40 lg ê m 1  R  + 1  (dB)  (A.med  ­  impedanţa  mecanică  medie  a  elementelor  de  construcţie  adiacente  elementului  3  simplu considerat.  curbele  indicilor  de  atenuare R1(f) şi R2(f). I;  2.   Se construieşte curba /?(/) = R1(J) + R2(f);  3.  este  marcată  cu  „b"  în  fig.  prin  comparare  cu  curba  etalon  a  indicilor de atenuare sonorii („c").  )  ( .  al elementului de compartimentare. duble  Metoda  de  calcul  simplificat. conform metodologiei de la pct.  Această  curbă  v  i  permite.4.  Curba indicilor de atenuare acustică.4. în dB. med  ú ë û în care:  Zm1. Rezultă R’w  = 48 dB.  în  spaţiul  dintre  cele  două elemente constitutive simple.15 m; m’1  = m’2  = 0. duble. Ri(f) se construieşte astfel:  1.  2  2 15 ´ 1250 + 4 30 ´ 16 25  .  = 0 172  . cu metodologia prevăzută în SR EN ISO 717/1.2  l1  = l2  = 2.  .65 x 2500 = 1625 kg/m  mP  4  = å m '  l  i =  1 258 ´ 2  2 15 + 4 30  .

   Raportul  m 1 se poate determina. la care se poate conta pe continuitatea în legături; η = 0.4. în metri;  li  ­ lungimea laturii i a elementului de construcţie adiacent.4.6)  a m ( f )  în care:  αm(f)  ­  coeficientul  mediu  de  absorbţie  acustică  al  suprafeţelor  interioare  ale  spaţiului  dintre cele două elemente constructive simple.4.4. în kg/m  ;  P ­ perimetrul elementului de construcţie analizat. la frecvenţa f. cu relaţia:  17000n  f l n  = (Hz)  (A.8 pentru articulaţie; este  cazul elementelor cu prinderi desolidarizate).5)  4  Z m . aproximativ cu relaţia: Z m .2  ­  masele pe unitatea de suprafaţă a  fiecăruia  dintre cele două elemente constitutive  2  simple.4.0 pentru încastrare; este cazul elementelor din beton  armat monolit. în metri;  η1.  Observaţie:  Fiecare  frecvenţă  din  şirul  fλn  calculată  cu  relaţia  (A.  Observaţie:  În  mod  acoperitor.  se  poate  neglija  efectul  favorabil  al  tratamentelor  fonoabsorbante  dispuse  de­a  lungul  elementelor  de  prindere  dintre  cele  două  elemente  constitutive simple.7)  d  în care:  d ­ distanţa dintre cele două elemente constitutiva simple.  Z  + Z m 2  2.4)  se  aplică  în  situaţia  în  care  elementele  construcţie  adiacente  sunt  continue pe toată grosimea structurii analizate. . med  Z m 1  + Z m 2  P h  n  + h 2 n  ) ( 1  1  2  = (A.  Corecţia ΔRb1(f) se determină cu relaţia: D  b1 ( f ) = -10 lg  R  1  (dB)  (A.7)  se  marchează  în  dreptul frecvenţei centrale a treimii de octavă în care este inclusă.2  ­ coeficienţi care ţin seama de modul de prindere a elementelor constitutive simple de  elementele de construcţie adiacente; (η = 1.  Relaţia  (A. med  å m ' i  l i  i  1  = m1. în kg/m  ;  2  m'i  ­ masa pe unitatea de suprafaţă a elementului adiacent i.Observaţii:  1.  Corecţia ΔRb2(f) se determină după cum urmează:  ­ se calculează şirul frecvenţelor de stabilizare fλn. în cm;  n ­ şirul numerelor naturale.

  conform tabelului A.2.4. .­  se  adoptă  corecţiile  ΔRb2(f)  în  dreptul    frecvenţelor  fλn  în  funcţie  de  valoarea  αm(f).

 A.  distanţate  printr­un  interval  ≥  2/3  octavă.  conform fig.4. conform fig. .7;  ­ în cazul a două sau mai multe frecvenţe fλn  consecutive distanţate printr­un interval de  1/3 octavă. A.8.Aplicarea corecţiei ΔRb2(f) pe curba R(f) se va face astfel:  ­  în  cazul  a  două  frecvenţe  consecutive.4.

.

 Δf se determină în funcţie de raportul  df  /  d  pe  baza  tabelului  A. în kg/m  ;  k1  ­  rigiditatea  elementelor  de  cuplaj  dintre  cele  două  elemente  constitutive  simple.4. R2(f).3;  d f  este  grosimea  tratamentului  fonoabsorbant  şi  d  este  distanţa  dintre cele două elemente constitutive simple.  este  adoptată  de  asemenea curba cea mai ridicată dintre curbele R1(f).4. se  adoptă. frecvenţa de cuplaj poate fi determinată.  rigiditatea  k1  se  poate  determina cu relaţia:  g  × p  1 2  4  .4.  rigiditatea  la  încovoiere  a  elementelor  constitutive  simple  scade  la  cel  mult  o  treime  din  rigiditatea  elementelor  de  solidarizare. f o  =  .  În    aceste  condiţii.4 m  m 2 (k 2 2  + 2 k 1 k 2 )  1  1  1  2  1 m  m  2  (A.4. în daN/m  ;  d ­ distanţa dintre cele două elemente constitutive simple. fo  a elementelor constitutivi simple cu relaţia: 1  f o =  2  (m  + m 2 )(k 1  + k 2 ) ± (m  + m 2 )2 (k 1  + k 2 )2  .8)  în care:  m1. cu relaţia: 1  æ 1  1  ö ÷ (Hz)  (A.2  ­  masa  pe  unitatea  de  suprafaţă  a  fiecăruia  dintre  cele  două  elemente  constitutive  2  simple.10)  d  d  în care:  γ ­ raportul dintre căldura specifică a aerului la presiunea constantă şi la volum constant;  p ­ presiunea constantă din interiorul spaţiului dintre cele doun elemente constitutive (de  2  obicei presiunea atmosferică). drept curbă  finală.8). corespunzătoare celor două elemente constitutive simple;  ­  de  la  frecvenţa  fo  către  frecvenţele  înalte.9)  k  ç + 1  2  ç m  m  ÷ è 1  2  ø în care notaţiile au semnificaţiile de la relaţia (A. R2(f).  1  k1  = » 10  (daN/m  )  (A. cea  mai ridicată  dintre curbele R1(f).•  Corecţia  „ΔRc"  conduce  la  modificarea  curbei  R(f)  +  ΔRc  +  ΔRb  +  ARb2.  a  celor  două  elemente  constitutive  simple.4.  Observaţie:  În  cazul  în  care.  pe  3  elementele de construcţie adiacente. în metri. aproximativ. în daN/m  .  după  cum  urmează:  ­ se calculează frecvenţa de cuplaj.  În cazul practic al elementelor de construcţie cu structură dublă U  masa  m = m1  + m2  ≤  2  250 kg/m  .  în  3  daN/m  ;  k2  ­  rigiditatea  de  prindere  pe  contur.  rigiditatea  k1  depinde  în  mod  preponderent  de  rigiditatea  materialului  din  spaţiul  dintre  cele  două  elemente  constitutive  simple.  prin  măsuri  constructive.  până  la  frecvenţa  f1  +  Δf.  ­ de  la  frecvenţa  fo  către originea  axelor.

  frecvenţa  se  notează cu f2;  ­  de  la  frecvenţa  f2.1.  Exemplu de calcul  Se  cere  determinarea  curbei  indicilor  de  atenuare  R1(f)  pentru  peretele  omogen.  1. Cu metodologia prezentată în A.1  se  determină  caracteristicile  palierului din zona de coincidenţă.4.  m2  şi  cu  relaţiile  din  tabelul  A.4.9.  cu  structură dublă.  se  adoptă  curba R(f)  +  ΔRa  +ARbl  +  ARb2. se trasează curbele R1(f)  şi R2(f). .  Se  determină  m1.5. prezentat în figura A. către frecvenţele înalte.  până  la  frecvenţa  de  3150Hz. se trasează o dreapta cu panta 12 dB/octavă  până  la  intersecţia  cu  curba  R(f)  +  ΔRa + ΔRb1  +  ΔRb2 ;  în  punctul  de  intersecţie.­ de la frecvenţa f1.

  .  .5 kg/m  RB  = Rc  = 37 dB  1700 f B  =  » 106  Hz  160 5  .  .063 x 1800 + 0. considerând α(f) pentru cele două materiale care  mărginesc stratul de aer. Se determină relaţia ΔRa: æ Z  + Z m 2  ö ç ÷ D  a  = -40 lg  m 1  R  + 1  (dB) ç Z  ÷ m  med  .638 + 1) = ­40 x 0.124 = ­8.  Element constitutiv simplu 2  2  m1  = 0.25 kg/m  RB  = Rc  = 29 dB  6700 f B  =  » 90  Hz  74 25  .8  2  m'1 = m'2  = 0.5 dB  3. Se calculează corecţia ΔRb2:  17000n  f l n  = d  D  b 1 = -10 lg  R d = 10cm .075 x 650 + 0.  .  )  1 3  . med  å m ' i  l i  i  η1 = η2 = 0.50 x 2500 = 1250 kg/m  2 m'3  = m'4  = 0.  ) ( 2 1250 ´ 2 20 + 1500 ´ 4 30  .Element constitutiv simplu 1  2  m1  = 0.  i  i  ΔRa  = ­40lg (0.  2.015 x 1700 = 160.  )( .015 x 1700 = 74.  ( 1  1  Z m 1  + Z m 2  P h  m  + h 2 m  ) 2  = 4  Z m .4.  2  2 20 + 4 30  0 8 ´ 74 25 + 0 8 ´ 160 5  .  = 0 638  .  77000 f C  =  » 480  Hz  160 5  . respectiv BCA netencuit şi vată minerală tip G140.  43000 f C  =  » 579  Hz  74 25  . Se calculează corecţia ΔRb1:  1  a m  Valorile sunt calculate în tabelul A.4.60 x 2500 = 1500 kg/m  P(h  m  + h 2 m  ) 1 1  2  4  1 3  .  è ø 1 3  .  = å m '  l  i  ( .  4.

  Hz  ÷ = 24 34 @ 25  1ç ÷ 2  è m  m  ø 0 1  .  4  2  3  10  daN/m  0 1  .50 (tabelul A.4. αm  > 0.  .f ln  =   17000 ´ 1  = 1700  Hz  10  (corecţia se va face în dreptul frecvenţei de 1600 Hz)  f l n  = 17000 ´ 2  = 3400  => în afara domeniului de frecvenţe utile  Hz  10  Pentru că la f = 1600 Hz.  è 74 25  160 5 ø 1  2  .  ´ 10  ç + .3).  .25 + 160.5 = 235 kg/m  < 250 kg/m  =>  k  =  1  1.  5.4.2.  1  1  ö 4 æ ÷ = 0 5  k  ç + . conform valorilor  din tabelul A. Se calculează corecţia ΔRc:  2  2  m1 + m2  = 74.  f o  = 1  æ 1  1  ö 1 2  . rezultă că Rb2  = 0.

.

 se obţine  R'w  = 60 dB.  prin  compararea cu curba etalon.5 x 1/3 octave  2. cu metodologia  descrisă în SR EN ISO 717/1.5 x (1/3 octave)  .4. .  d  100  f1  = 25 + 2.833 octave @  1 octavă  Cu  diagrama  Ri(f)  astfel  stabilită  şi  trasată  în  figura  A. Pentru peretele cu structură dublă analizat mai sus.10  se  poate  obţine.5 x 1/3 octave = 0. indicele de evaluare a izolării la zgomot aerian R’w.d f  4 =  = 0 4 => Δf = 2.

.

.

.

.

.

.

 aproximativ.ANEXA 6  Metodă orientativă de calcul al indicelui de izolare la  zgomot aerian R'w  pentru elemente de închidere  omogene. Elemente într­un strat  Indicele de izolare la zgomot aerian R'w  se poate determin;).)  în care:  Rw  ­  indicele  de  izolare  la  zgomot  aerian  al  elementului  de  închidere.  fără  aportul  transmisiei prin căi colaterale. în daNs/m  ;  Zm.med  è ø 3  unde: Zm  ­ impedanţa mecanică a elementului de îmbinare considerat.6.6.6.6.  Raportul Z / Zm.1.3) å m ' i  l i  i =1  .med  se poate determina. cu ajutorul diagramei din fig. într­un strat şi duble  I. în daNs/m . în dB;  c  ­  corecţie  care  estimează  diminuarea  capacităţii  de  izolare  la  zgomot  aerian  datorită  transmisiei zgomotului prin căi colaterale;  Indicele  Rw  se  apreciază  în  funcţie  de  masa  pe  unitatea  de  suprafaţă  a  elementului  de  construcţie. A.1. med  mP  4  (A.med ­ impedanţa mecanică medie a elementelor de construcţie adiacente elementului de  3  închidere considerat. cu relaţia:  R'w  = Rw – c (dB)  (A. orientativ.2)  ç Z  ÷ m . cu relaţia: Z m  =  Z m .  Corecţia c se determină cu relaţia: æ Z m  ö ç ÷ c = 10 lg  + 1  (dB)  (A.

.

  indicele  de  izolare  la  zgomot  aerian  R’w  se  poate  determina. în kg/m  ;  2  m’i  ­ masa pe unitatea de suprafaţă a elementului de închidere considerat.  în acest caz. A. cu metoda orientativă.6.  în  interspaţiul  dintre  cele  două  componente  constructive  simple  se  introduce  un  strat  continuu  de  material  fonoabsorbant cu grosimea de  minimum  3 cm. Elemente duble  Pentru  elemente  duble. în kg/m  ;  P ­ perimetrul elementului de închidere considerat. Dacă.1.  Dacă elementul de construcţie i adiacent elementului de închidere considerat are alcătuiri  constructive  diferite  (m'ie  în  camera  de  emisie  şi  m'ir  în  camera  de  recepţie).6dB.  Exemplu de calcul  1.6.  analizat  în  exemplul  de  calcul  din  anexa  A.  se  determină cu relaţia:  m  + m er  '  '  2  (kg/m )  (A.  Corecţia  c  se  determină  cu  relaţia  A.4)  valoarea  indicelui Rw. .I.1)  m '  =  ie  i  2  II.  orientativ.  Pentru  calculul  indicelui  de  izolare  la  zgomot aerian R’w.6. tot cu relaţia (A.  În cazul în care este îndeplinită condiţia:  2  mmin  d> 100 (kg cm/m )  (A.6. se  majorează cu 4. care să nu obtureze total  interspaţiul  la  valoarea indicelui Rw  se mai adaugă un spor ΔRw  conform tabelului A. în funcţie de masa totală pe unitatea  de suprafaţă a celor două componente constructive simple.în care:  2  m ­ masa pe unitatea de suprafaţă a elementului de închidere considerat.1). în metri.  pentru  peretele  din  zidărie  de  cărămidă  plină  presată.4.  Indicele Rw  se determină cu graficul din fig. . se adoptă valoarea cea mai mare a corecţiei c. Se cere să se determine indicele de izolare la zgomot aerian R’w.6.  valoarea  m'i.2  pentru  fiecare  dintre  cele  două  componente  constitutive  simple  ale  elementului  cu  structura  dublă.6. determinată ca mai  sus. în metri;  li  ­  lungimea  laturii  de  contact  a  elementului  de  construcţii  adiacent  i  cu  elementul  de  închidere considerat..1.

æ Z m  ö ç ÷ c = 10 lg  + 1  = 10 lg  0 113 + 1  = 0 46 » 0 5 dB  .med  18400  å m ' i  l i  i =  1  Corecţia c se determină cu  relaţia (A.2) pentru raportul Z / Zm.med  18400  å m ' i  l i  i =  1  Pentru componenta 2 a peretelui: Z m  ( .6.  Z m .2  = 47.  Z m .31 dB »  48 dB  2.25 x 10 = 742.6.  mP  74 25 ´ 2  2 20 + 4 30  .6.172 + 1)= 10 x 0.6.  În  spaţiul  de  aer  dintre  cele  două  componente  constructive  simple  se  află  un  strat  de  material fonoabsorbant.5 = 56.5 + (4.2  m = 250 kg/m  Din graficul prezentat în fig.  )  = 4  = = 0 113  .  Se  cere  să  se  determine  indicele  de  izolare  la  zgomot  aerian  Rw  metoda  orientativă.6) + 4.2  =  4. A.25 + 160. cu structură dublă. conform tabelului  A.69 dB  R'w  = Rw  c = 49 ­ 0.1+ ΔRw.5 dB  Produsul:  2  2  mmin  d = 74.5 + ΔRw..  mP  160 5 ´ 2  2 20 + 4 30  .5 dB. Se mai aplică. 6 dB.  Z m .  ç Z  ÷ m  med  . A..  .11. astfel. rezultă Rw  = 49 dB.6.  Z m  mP  = 4  = 0 172  .. de 4 cm..75 kg/m  Din graficul prezentat în fig.  )  .  în exemplul de calcul din anexa A.. la valoarea R’w  calculată anterior.  pentru peretele omogen.  )  = 4  = = 0 052  .58 dB .069 = 0.1)  R’w  = 48 ­ 0. rezultă Rw  = 48 dB  Pentru componenta 1 a peretelui: Z m  ( .1.5 kg cm/m  > 100 kgcm/m  deci se mai aplică un spor ΔRw. un spor ΔRw.  .1. è ø Indicele R’w  se determină cu relaţia (A.med  å m ' i  l i  i =  1  c = 10lg(0..1.  Rţw  = 47. cu valoarea cea mai  mare.med.4.  ( .5 = 47.5 = 234.  2  m = m1 + m2  = 74.2  =4 .69 = 48.

.

.

ANEXA 8 

Metode de determinare a curbei coeficienţilor  de absorbţie acustică αi(f) pentru diferite  structuri fonoabsorbante 

a) Plăci din materiale poroase aplicate la distanţă de stratul suport  Valoarea maximă a coeficientului de absorbţie acustică se poale determina cu relaţia:  d ö f  æ a max  = ç1 + 0 1  2  ÷ 1  × a o  (A.8.1)  ,  h  ø f o  è în care:  h  ­ grosimea plăcii din material poros (cm);  d ­ distanţa la care este aplicată placa faţă de stratul suport (cm);  fo  ­  frecvenţa  de  la  care  coeficienţii  de  absorbţie  acustică  rămân  practic  constanţi  (în  valoare maximă) până l.i sfârşitul domeniului, în situaţia în care plăcile din material poros sunt  dispuse nemijlocit pe stratul suport (Hz);  fi  ­  frecvenţa  de  la  care  coeficienţii  de  absorbţie  acustică  rămân  practic  constanţi  (în  valoare  maximă) până  la sfârşitul domeniului,  în  situaţia  în care plăcile din  material poros sunt  dispuse la distanţa «d» faţă de stratul poros (Hz);  αo  ­  valoarea constant  maximă a coeficientului  de absorbţie acustică  în subdomeniul  de  frecvenţe «f ... 4000 » (cazul aplicării directe a plăcilor pe stratul suport).  Frecvenţa «f1 » se poate determina cu relaţia: c  f  =  (A.8.2)  1 ( 4  d + 2 5  )  ,  h  în care:  c ­ viteza de propagare a sunetului în aer (340 m/s);  d, h ­ au semnificaţiile de la relaţia A.8.1.  Curba coeficienţilor «αi(f)»  pentru  plăci  din   materiale poroase aplicate  la distanţă de  stratul suport se construieşte, orientativ, astfel:  ­  de  la  frecvenţa  «f1 »  până    la  sfârşitul  domeniului  de  frecvenţe,  se  trasează  un  palier  orizontal cu valoarea a max;  ­  de  la  frecvenţa  «f1 »  până  la  începutul  domeniului  de  frecvenţe,  se  trasează  o  dreaptă  având panta descendentă astfel încât valorile «α» scad cu 50 % la fiecare octavă.  b)  Plăci  din  materiale  poroase  aplicate  nemijlocit  sau  la  distanţă  de  stratul  suport,  protejate cu plăci perforate  Valorile finale ale coeficienţilor de absorbţie «α final» se determin, în funcţie de gradul de  perforare şi de grosimea plăcii, cu relaţia. 

αfinal  =  α  materialporos  τ placaperforata  (A.8.3) 
în care α este  indicele de transmisie al plăcii perforate, care se determină cu ajutorul graficelor  din fig. A.8.1.  c) Membrane vibrante  Curba  coeficienţilor  «αi(f)»  se  determină  astfel:  se  determină  frecvenţa  de  rezonanţă  cu  relaţia:

f o  = 

850 md 

(Hz)  (A.8.4) 

în care:  2  m ­ masa pe unitatea de suprafaţă a membranei, în kg/m  ;  d­ distanţa dintre membrană şi suprafaţa suport, în cm.

­  se alege valoarea «αmax» pentru membrană, corespunzătoare frecvenţei de rezonanţă, în  funcţie de materialul din care este alcătuită, din tabelul A.8.1. 

­  se  construieşte  curba  «αi(f)»  plecând  de  la  valoarea  «αmax»  din  dreptul  frecvenţei  f0,  după cum urmează:  1) în cazul membranelor fără materiale fonoabsorbante dispuse în stratul de aer:  ­  pentru  fiecare  octavă,  în  stânga  şi  în  dreapta  valorii  f0,  coeficientul  de  absorbţie  acustică  «αmax  » scade cu 50 %, până atinge valoarea de 0,05, după care rămâne constant (vezi  fig. A.8.2);  2)  în  cazul  membranelor  cu  materiale  fonoabsorbante  dispuse  în  stratul  de  aer  având  grosimea între 0,3­0,8d:  ­  pentru fiecare  două  octave,  în  stânga  şi  în  dreapta  valorii  fo,  coeficientul  de  absorbţie  acustică «αmax» scade cu 50 %, până atinge valoarea de 0,05, după care rămâne constant (vezi %  A.8.3);

c  3400  f  =  = @ 739  Hz  1 4  d  + 2 5  ) 4  4 + 2 5 ´ 3  .8.2.  h  ( ( .  )  a max = ç1 + 0 1  2  ÷ .8. dispuse la distanţă de 4 cm faţă de un suport  rigid  Valoarea  maximă  a  coeficientului  de  absorbţie  acustică  pentru  aceasta  structură  se  calculează cu relaţiile A.  h  ø f o  3  ø 1000  è αmax  = 0.1 şi A.90 .  @ 0 90  .  æ è d ö f  4  ö 739  æ 1  × a o  = ç1 + 0 1  2  ÷ .Exemple de calcul pentru determinarea curbei  coeficienţilor de absorbţie  «αi(f)» pentru  diferite structuri fonoabsorbante  a) Plăci din vată minerală de 3 cm grosime.

).  f o  =  850 md  = 850  4 × 15  @ 110  Hz  Curba  coeficienţilor  de  absorbţie  acustică  «αi(f)»  se  construieşte  conform  pct.5.  din  Anexa 8 (vezi fig. Frecvenţa de rezonanţă se calculează cu relaţia A.  fără  substrat de material fonoabsorbant.Curba  coeficienţilor  de  absorbţie  acustică  «αi(f)»  se  construieşte  conform  pct.8.  a  din  Anexa 7 (vezi fig.3). .8.l.4. A.8. A.  b)  Membrană  din  placaj  de  fag  de  5mm  grosime  dispusă  la  15cm  de  un  perete.  c.

 de 5 cm grosime.  Curba  coeficienţilor  de  absorbţie  acustică  «αi(f)»  se  construieşte  conform  pct.c)  Membrană  din  placaj  de  fag  de  5  mm  grosime  dispusă  la  15cm  de  un  perete.  c.  cu  substrat de vată minerală P90. 10 Hz.).6. A.  Frecvenţa de rezonanţă este identică cu cea de la exemplul «6».  din  Anexa 8 (vezi fig.8.2. .

.

.

w  = 78 dB.l1.  caracterizat  prin  rigiditate  dinamică  3  specifică k.  A.l 1.o  (tabelul A.o.r.  2. . Se adoptă un planşeu de referinţă (planşeu de  beton armat de 12 cm grosime) pentru  care se cunosc valorile nivelului normalizat ni zgomotului de impact.l 1.2.ANEXA 11  Calculul indicelui de îmbunătăţire a izolării  la zgomot de impact ΔLw.  Se  alege  un  anumit  strat  elastic.  de  grosime  h. Ln.1) şi indicele de izolare la zgomot de impact. conform tabelului A. Ln. în MN/m  . corespunzător  unei pardoseli pe dală flotantă  Indicele de îmbunătăţire a izolării la zgomot de impact ΔLw.1 şi fig. se calculează astfel:  1. corespunzător unei pardoseli  pe dală flotantă.r.

.

 până în dreptul frecvenţei 4f0 ;  • al doilea segment.  curba  Ln(f)  identică  cu  curba  Ln. astfel:  • primul segment. Se determină frecvenţa proprie a sistemului dinamic alcătuit din dală pe strat elastic. cu  relaţia:  k  f o  = 160 (Hz)  (A.Observaţii:  o  Pentru  alte  grosimi  ale  materialelor  elastice  (până  la  50  mm)  rigiditatea  dinamică  specifică  se  determină  prin  măsurarea  conform  STAS  8048/1.  3.  se  admite  că  rigiditatea  dinamică  specifică  a  materialului  variază invers proporţional cu variaţia grosimii stratului.o  corespunzătore planşeului de referinţă;  o  pentru  frecvenţe  superioare  frecvenţei  f0.  corespunzătoare  complexului  constructiv format din planşeu de referinţă + pardoseală pe dală flotantă. cu panta de 10 dB/ octavă.  4. cu panta de 8 dB/ octavă.  dacă  nu  este  precizată  în  agrementele tehnice ale produselor. descendent. în kg/m  .ll.  o  Pentru  calcule  orientative.r. până în dreptul frecvenţei de  3150 Hz. în MN/m  ;  m  ­  masa  pe  unitatea  de  suprafaţă  corespunzătoare  dalei  şi  stratului  de  uzură  al  2  pardoselii. .  curba  Ln(f)  compune  din  două  segmente  de  dreaptă. descendent.l)  m  în care:  3  k ­ rigiditatea dinamică specifică corespunzătoare stratului elastic.  Se  construieşte  curba  nivelelor  normalizate  Ln(f). după cum urmează:  o  pentru  frecvenţe  inferioare  frecvenţei  f0.

 Se determină indicele de izolare la zgomot de impact.5.  Metodologia  de . Ln(f) corespunzător complexului  constructiv  format  din  planşeu  de  referinţa  +  pardoseală  pe  dală  flotantă.

 pentru  pardoseala pe dală flotantă din fig.r.determinare  este  cea  prezentată  în  SR  EN  ISO  717­2  şi  constă  în  compararea  curbei  Ln(f). Rigiditatea dinamică specifică a stratului elastic.  Se  calculează  indicele  de  îmbunătăţire  a  izolării  la  zgomot  de  impact.  corespunzător pardoselii pe dală flotantă. 11.r.11.w  – Ln.  ΔLw.  construită  conform  punctelor  1­4.  cu  curba  etalon  a  nivelelor  normalizate  ale  zgomotului  de  impact. Masa pe  unitatea de suprafaţă corespunzătoare dalei şi stratului de uzură al pardoselii: .11. cu relaţia:  ΔLw  = Ln.  6.2 este k = 20  3  MN/m :  b.o.2)  Observaţie: În această anexă au fost adoptate notaţiile din SR EN ISO 717­2  Exemplu de calcul  Se cere determinarea indicelui de îmbunătăţire a izolării la zgomot de impact ΔLw. A.w  = 78 dB ­ Ln.3.r. conform tabelului A.  a.w  (dB)  (A.

5 kg/m  c.m = 0.r.w  corespunzător complexului constructiv format din planşeu de referinţă şi  pardoseală De dală flotantă.o.  astfel:  ΔLw  = Ln.2).  în  poziţia  deplasată  pentru  suprapunerea  cu  curba  Ln(f)  a  complexului  planşeu  de  referinţă  +  dală  flotantă;  suprapunerea.  Cu  metodologia  prezentată  în  SR  EN  ISO  717­2. Se construieşte curba Ln(f) a complexului constructiv format din planşeu de referinţă şi  pardoseală pe dală flotanţi.  se  determină  indicele  de  izolare  la  zgomot de impact Ln. 4 al acestei anexe. pe  curba  etalon  a  nivelelor  normalizate  ale  zgomotului  de  impact.w  = 47 dB (valoarea ordonatei.5 = 90. prin compararea curbei Ln(f) cu curba etalon a nivelelor normalizate  a zgomotului de  impact.w  = 78 ­ 47 = 31 dB.  prin convenţie. Curba Ln(f) este prezentată în fig.r.  a  celor două  curbe  se  realizează  când  suma  abaterilor  negative ale  curbei  reale  faţă de cea etalon este < 32 dB).04 x 2200 + 2.  11.  d. . A.4. 11.r.r.  e.  la  frecvenţa de 500 Hz. conform pct. Indicele de  îmbunătăţire a  izolării  la zgomot de  impact  se obţine cu relaţia (A. Rezultă Ln.w  – Ln. Frecvenţa proprie a sistemului reprezentat de dala flotantă:  k  20  f o  = 160 = 160  » 75  Hz  m  90 5  .

.

1)  unde au fost utilizate notaţiile:  Q ­debitul ventilatorului [mVh];  po  ­ presiunea statică [mm col. H2O];  k ­ coeficient de corecţie ce ţine seama de tipul ventilatorului [dB(A)].1. [dB(A)]  (A 12.]. .  c) Compresoare cu piston  Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaţia  a  L  c  = 6lg(Pn) + 65 [dB(A)]  (A12.ANEXA 12  Elemente de calcul acustic al instalaţiilor VCA  A.2)  unde au fost utilizate notaţiile:  P ­ puterea nominală a electromotorului [kW];  n ­ turaţia electromotorului [rot/min.3)  unde au fost utilizate notaţiile:  P ­ puterea nominală a compresorului [kW];  n ­ turaţia compresorului [rot/min. se face după cum urmează:  a)  Ventilatoare  Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaţia:  a  L  v  =10lg(Qpo 2 ) + k.  Calculul  nivelului  de  zgomot  aerian  produs  de  echipamentele  din  centralele  3  VCA. cu volum mai mic de 1000 m  fără tratamente fonoabsorbante.12.].  Coeficientul de corecţie k se adoptă în funcţie de tipul ventilatorului după cum urmează:  1 ° ventilatoare axiale  k = 15 [dB( A)]  2° ventilatoare centrifugale  ­ cu aripi înclinate înainte  k = 10[dB(A)]  ­ cu aripi înclinate înapoi  k = 5 [dB(A)]  b) Motoare electrice (cu puteri mai mici de 100 kW)  Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaţia:  a  2  L  c  = 10lg(Pn  ) + 10 [dB(A)]  (A 12.

 Calculul nivelului global de putere acustică a ventilatoarelor se poate face în mod  acoperitor  cu  ajutorul  diagramelor  din  figurile  A  12. .  A 12.  Aceste  diagrame  sunt  construite cu ajutorul relaţiilor  Lv.3.4)  Lv. p  în benzi de  frecvenţă de 1/1 octavă în domeniul 61­ 4000 Hz.  deoarece.6)  unde au fost utilizate notaţiile:  3  Q ­ debitul ventilatorului [m /h];  p0  ­ presiunea statică [mm col.2.p = 75 + 101g Q + 10 lg po  [dB]  (A12.5)  Lv. motoarele electrice de antrenare produc zgomote dominante.p = 22 +  l0 lg Q + 2o lg po[dB]  (A12.  A  12.2).2  şi  Al2.d) Electropompe  Calculul  nivelului  de  zgomot  aerian  se  face  cu  relaţia  (A  12.  În funcţie de tipul ventilatorului.p = 28 + 20 lg Q + l0 lg Q [dB]  (A12. H3O];  P ­ puterea electromotorului [kW].1.  în  timpul  funcţionării electropompelor. se face cu ajutorul diagramei din figura Al 2.4. repartizarea nivelului de putere acustică Lv.

.

.

.

.

  atenuările se determină.5. Valorile atenuărilor sunt  valabile în fiecare bandă de frecvenţă de 1/1 octavă din domeniul 63­4000 Hz.  beton  sau  zidărie  din  cărămidă.A12.  Calculul  atenuărilor  nivelului  de  zgomot  aerodinamic  datorită  condiţiilor  de  propagare a jetului de aer în lungul canalelor de ventilare se face după cum urmează:  a) Calculul atenuărilor naturale  1°  Pentru  tronsoanele  drepte  ale  canalelor  din  tablă. acoperitor. pe baza graficului din figura A 12.3.  2  S – aria sectiunii reale a canalului de ventilatie (m ) .

dec=  2° Pentru colurile în unghi drept ale canalelor din tablă.6. acoperitor.  atenuările se determină. . pe baza graficului din figura Al2. beton sau zidărie din cărămidă.

8)  L  n  i  unde au fost utilizate notaţiile:  S  m =  i S  S.  4° Pentru ramificaţii ale canalelor din tablă.7 este construită cu ajutorul relaţiei (1 + m ) 2 [dB]  (A12. Si  ­ ariile secţiunii canalului  înainte de ramificaţie.  Valorile  atenuărilor  sunt  valabile  în  fiecare  bandă  de  frecvenţă  de  l/l  octavă  din  domeniul 63­4000  Hz. atenuările se  determină. .7)  D  = 10 lg  L  4  m  unde au fost utilizate notaţiile:  S  m =  1  ;  S 2  S1.  beton  sau  zidărie  din  cărămidă. acoperitor.  acoperitor. beton sau zidărie clin cărămidă.7.8. respectiv a secţiunii ramificaţiei I  (în aceeaşi unitate de măsură).  Curba din figura Al 2.3°  Pentru  schimbările  bruşte  de  secţiune  ale  canalelor  din  tablă. Curba din figura A 12. Valorile atenuărilor sunt valabile în  fiecare bandă de frecvenţă de 1/1 octavă din domeniul 63­4000 Hz.8 este  construită cu ajutorul relaţiei  1  D  = 10 lg  [dB]  (A12. pe baza graficului din figura A 12.  S2  ­  ariile  secţiunilor  canalului  înainte  şi  după  schimbarea  de  secţiune  (în  aceeaşi  unitate de măsură).  pe  baza  graficului  din  figura  AI2.  atenuările  se  determină.

9) este valabilă în domeniul de frecvenţe în care este îndeplinită condiţia:  d £ l  < d  (A 12. cu relaţia:  P  D  = 1.  l  a 1 . 4  [dB]  (A12.  Relaţia (A 12.10)  2  unde:  d ­ diametrul sau dimensiunea cea mai mare a secţiunii transversale a canalului [m];  λ  ­  lungimea  de  undă  [m]  corespunzătoare  frecvenţei  pentru  care  se  face  determinarea .4  α  ­  coeficient  care  se  determină  în  funcţie  de  coeficientul  de  absorbţie  α  pe  baza  graficului din figura A 12.9)  L 05  S  unde au fost utilizate notaţiile:  l ­ lungimea zonei căptuşite din canal [m];  P ­ perimetrul secţiunii transversale a tronsonului de canal căptuşit [m];  2  S ­ aria secţiunii transversale a tronsonului de canal căptuşii [m  ];  1. acoperitor.9;  α ­ coeficientul de absorbţie acustică ce corespunde căptuşelii din material fonoabsorbant  aplicată tronsonului de canal (la frecvenţele pentru care se determină atenuarea).b) Calculul atenuărilor prin procedee speciale  1° Atenuările obţinute prin căptuşirea cu material fonoabsorbant a unui tronson de canal  de ventilare se determină.

10).12) este valabilă în domeniul de frecvenţe în carp este îndeplinită condiţia:  λ ≥ d  (A12.  pe  baza  graficului din  figura  A12.  acoperitor.10.  acoperitor. în care d este dimensiunea cea mai mare a secţiunii transversale a camerei de detentă.A.11)  L S  S  1  1  unde au fost utilizate notaţiile:  A ­ suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică corespunzătoare suprafeţelor interioare ale  2  camerei de detentă [m  U.1  öù D  = 10 lg ê1 + ç L  ç 2  sin kl ÷ú [dB]  (A12.];  2  S1  ­ aria secţiunii transversale a canalului de ventilaţie [m ];  2  S2  ­ aria secţiunii transversale a camerei de detentă [m ]. .12)  ÷ øû ë è m  unde au fost utilizate notaţiile:  S  2p  m =  1  ; k  =  ;  S 2  l 2  S1  ­ aria secţiunii transversale a canalului de ventilaţie [m ];  2  S2  ­ aria secţiunii transversale a camerei de detentă [m  ];  l ­ lungimea camerei de detentă [m];  λ  ­  lungimea  de  undă  [m]  corespunzătoare  frecvenţei  pentru  care  se  face  determinarea  atenuării.  Relaţia (Al2.atenuării.  Curbele  din  acest  grafic  au  fost  construite  cu  ajutorul relaţiei: é æ m 2  .  Relaţia (A 12.ll)  este valabilă  în domeniul de  frecvenţe  în care este  îndeplinită condiţia  (Al2.  3°  Atenuările  recidive  obţinute  prin  prevederea  unor  camere  de  detentă  se  determină. cu relaţia:  S  A  D  = 10 lg  + 10 lg  2  [dB]  (A 12.  2°  Atenuările  active  obţinute  prin  prevederea  unor  camere  de  detentă  se  determină.13)  unde:  d ­ diametrul sau dimensiunea cea mai mare a secţiunii transversale a canalului [m].

 se determină de fabricant şi sunt date în specificaţiile tehnice ale  acestor  atenuatoare. se determină de fabricant şi sunt date în specificaţiile tehnice  ale  acestor  atenuatoare.  În  tabelul  A  12.  5° Atenuările obţinute prin prevederea unor atenuatoare circulare cu bulb fonoabsorbunt  de­a lungul canalelor de ventilaţie.  6° Atenuările obţinute prin prevederea unor atenuatoare active rectangulare cu lamele de­  a lungul canalelor de ventilaţie.ll  sunt  prezentate  principalele  caracteristici  fonoabsorbante  ale  atenuatoarelor  active  rectangulare  cu  lamele  de  tip  Rl  şi  R2  produse  de  IAICA. .  se  determină.  conform  celor  prevăzute  în  prezenta  anexă  la  §A12.3b)1°.  În  diagramele  din  figura  A12.4°  Atenuările  obţinute  prin  prevederea  unor  atenuatoare  active  circulare  simple  de­a  lungul  canalelor  de  ventilaţie.1  sunt  prezentate  principalele  caracteristici  fonoabsorbante ale atenuatoarelor active circulare cu bulb fonoabsorbant de tip AZC II produse  de IAICA.

 ale cărei curbe  au fost construite cu relaţia: 4 N  + 1  a D  = 10 lg  L  [dB]  (A 12.14)  1 .a unde au fost utilizate notaţiile următoare:  L  N =  D  2  ab  D =  a + b  a ­ lăţimea canalului şicanat [m];  b ­ lăţimea atenuatorului în sens transversal [m];  L ­ lungimea traseului şicanat din interiorul Itenuatorului [m];  α  ­  coeficientul  de  absorbţie  acustica  corespunzător  tratamentului  fonoabsorbant  din  interiorul atenuatorului. se determină pe baza diagramei din figura Al2. .12.7° Atenuările obţinute prin prevederea unor atenuatoare active rectangulare cu şicane de­  a lungul canalelor de ventilaţie.

4 Calculul atenuărilor la refularea sau absorbţia acrului într­o/dintr­o   încăpere   prin  intermediul unei guri de ventilare considerată ca fiind fără grilă. . în funcţie de aria transversală a gurii de refulare.A12.13. pa benzi de frecvente de 1/1  octavă în intervalul 63­2000 Hz. se determină pe baza graficului  din figura A12.

 cu valorile din  tabelulA12. Nivelul de zgomot produs de trecerea unui jet de aer printr­o gură de absorbţie sau  de refulare prevăzută cu grilă se face după cum urmează:  a) Nivelul global de zgomot se determină acoperitor cu relaţia:  Lg  = 60 lgν + 10 lgS + 30 lgζ [dB]  (A12. .15) sau (A12.2.  c) Repartizarea nivelului de zgomot în benzi de frecvenţă se face prin corectarea nivelului  global de putere acustică determinat cu una din relaţiile (A 12.  se  determină  acoperitor cu relaţia:  Lga  = 60 lgν + 13 lgS + 33 [dB]  (A 12.A12.15)  unde au fost utilizate notaţiile:  ν ­ viteza jetului de aer la trecerea prin grilă [m/s];  2  S ­ aria secţiunii libere a gurii de absorbţie/refulare [m  ];  ζ ­ coeficientul aerodinamic al rezistenţei grilei.16)  unde au fost utilizate aceleaşi notaţii ca la relaţia (A 12.16).  b)  Nivelul  global  de  zgomot  al  anemostatelor  amplasate  la  plafon.5.15).

  A12. C.16.6. în funcţie de următoarele caracteristici ale încăperii şi sistemului VCA:  a) Suprafaţa echivalentă de absorbţie acustică a încăperii A;  b) Distanţa de la gura canalului de ventilare la punctul de reper d;  c) Factorul de directivitate Q  Factorul de directivitate depinde de poziţia gurii de ventilare şi de unghiul dintre normala  pe  suprafaţa  gurii  de  ventilare  şi  direcţia  către  gura  canalului  de  ventilare.  conform  figurii  A12.  Facţiuni de directivitate Q se determină  pentru domeniul de  frecvenţe   Kt 3000 Hz pe  baza diagramei din figura  A12.15. D). atunci la sumarea energetică. .  B.d) Dacă nivelul de zgomot  Lg  este  mai mic cu cel puţin 10 dB decât nivelul de zgomot  aerodinamic produs de funcţionarea ventilatorului Lv aer  .  în  funcţie de  poziţionarea gurilor de ventilare (A.  suprafaţa gurii de ventilare şi unghiul dintre direcţia prizei de aer şi normală. Corecţia acustică a unei încăperi ALA  se determinată pe baza diagramei din figura  A12. acesta nu  mai este luat în considerare.14.

.

 H2O  ­ turaţie nominală ventilator  nv  = 680 rot/min. în toată banda de  frecvenţe 0) 8000 Hz.15 m  ­ viteza jetului de aer  v = 1.  Centrala VCA conţine un  ventilator centrifugal cu aripi  înclinate  înapoi.4 [dB] .  ­ turaţie nominală motor  nm  = 1000 rot/min.5 m/s  Schema  instalaţiei  de  ventilare  este  prezentată în figura  A1 Se  cere  să  se  dimensioneze  sistemele  de  atenuare  ale  instal  şi  să  se  verifice  anemostatele  de  plafon  astfel  încât  spectrul  nivelului de zgomot în sală să fie limitat superior de curba de zgomot CZ30.  Aerul se introduce în sală prin anemostate de plafon cu următoarele caracteristici:  2  ­ suprafaţa gurilor de ventilare  S = 0.p  = 22 +10 lg 14000 + 20 lg 50 = 97.A 12.A.4):  Lv. cu următoarele  caracteristici:  ­ debit nominal  Q = 14000 mVh  ­ presiune statică  po  = 50 mm col.  Rezolvare: Etape de calcul  a)  Calculul  nivelului  global  de  putere  acustică  al  ventilatorului  şi  repartiţia  acestuia  în  benzi de frecvenţă de 1/1 octavă:  1° Calculul nivelului global de puterea acustică al ventilatorului cu relaţia (A 12. Procedură de determinare a nivelului de zgomot ce se transmite într­o încăpere de  către o instalaţie VCA exemplu de calcul  3  Problema: Încăperea care se ventilează reprezintă o sală de club cu volumul de 700 m  2  (7 x 16.7 x 6 m) şi suprafaţa echivalenţii de absorbţie acustică de 100 m  U.7..

.

6.5.6.5  se face cu relaţia (A12.5 se face cu relaţia (A 12.2.  4 × 0 3  .  b) Calculul atenuărilor ale nivelului de zgomot de­a  lungul traseului instalaţiei:  1° Calculul atenuării.  2°  Calculul  atenuărilor.2°  Repartizarea/corectarea  nivelului  Lv.ll.8):  1  DL = -10 lg  = -3  [dB]  0 5  .  c) Calculul nivelului de zgomot aerodinamic Zv aer  la ieşirea din canal pe ramura 1 (fără  grile sau anemostate) este centralizat în tabelul A 12.  4°  Calculul  atenuărilor.7): 2 (1 + 0 3 )  = 1 5  [dB]  .4.  Rezultatele sunt prezentate  în tabelul A 12. .7.  datorate  ieşirii  aerului din canal pe ramura 1 (fără anemostate) se face.  pentru  frecvenţele  din  domeniul  63­8000  Hz. în tot domeniul de frecvenţe 63­8000 Hz datorate schimbării bruşte  de secţiune m = 0.4.00 m se face conform diagramei din figura A12.  3° Centralizarea rezultatelor pentru calculul Lga  este prezentat in tabelulA12.3.  curba  c  ­  pentru  ventilator  centrifugal  cu  aripi  înclinate  înapoi). Rezultatele sunt prezentate în tabelul A12.  în  benzi  de  frecvenţă  1/1  octavă  (cu  ajutorul  diagramei  din  figura  A12. în situaţia cea mai dezavantajoasă Si  =  2  0.  DL = -10 lg  .  datorate  cotului  în  unghi drept b = 1.  3° Calculul atenuării.9 [dB]  2°  Repartizarea  nivelului  global  în  benzi  de  frecvenţă  de  1/1  octavă  se  corectează  conform tabelului A12. conform diagramei din figura Al2.16):  Lga = 60 lgl.  d) Calculul nivelului de zgomot corespunzător trecerii aerului prin aremostate Lga:  1° Calculul   nivelului  global  de  zgomot  se  face  cu  relaţia A 12.  Rezultă corecţiile din tabelul A12.p  .15 + 33 = 32. în tot domeniul de frecvenţe 63­8000 Hz datorată ramificaţiei ni  =  0.  pentru  frecvenţele  din  domeniul  8000  Hz.30 m  .5 + 13 lg0.

.

14.5 m.16.15 (curba B) pentru ε = 0  şi S = 0.r:  1°  Calculul  corecţiei  acustice  datorată    încăperii  ΔLA  ­  se  consideră  că  situaţia  cea  mai  dezavantajoasă  din  punct  de  vedere  acustic  se  găseşte  în  punctele  situate  pe  verticala  gurilor  de  ventilare (la  nivelul  spectatorilor). Corecţiile pentru benzile de  frecvenţă de 1/1 octavă din domeniul  63­8000 Hz se determină conform graficelor din figurile A12.16 pentru A = 10 m  U.  Factorii  de  directivitate  Q  corespunzători  fiecărei  benzi  de  frecvenţă  sunt  determinaţi  din  0  2  diagrama din figura A12. şi  d = 6 ­ 1.  2  Corecţiile acustice sunt determinate din diagrama din figura A 12.15 m  .15şi A12.8.A12.5 = 4.A. Rezultatele sunt centralizate în tabelul A 12.aer  e) Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepţie L  v. .

9.  f)  Calculul  nivelului  de  zgomot  corespunzător  trecerii  aerului  pun  anemostate  transmis  la  punctul de recepţie Lga. în benzile de frecvenţă din domeniul 63­8000 Hz.r  = Lga + ΔLA  Rezultatele.r  se face cu relaţia:  Lga.  Rezultatele.  1° Calculul corecţiei acustice datorată încăperii ΔLA  ­ conform (A12.7e)l°.r  se  face cu  aer  aer  relaţia  L  v.  în  benzile  de  frecvenţă  din  domeniul  63­8000  Hz. sunt centralizate în tabelul  A12.aer  2° Calculul  nivelului de zgomot aerodinamic transmis  la punctul de recepţie L  v. .r  şi verificarea condiţiei admisibile de confort acustic pentru nivelul de zgomot  L ga.10.r.r  =  L  v  +  ΔLA  .  sunt  centralizate la tabelul A 12.  2° Calculul nivelului de zgomot Lga.

.

11.r  (f) < Lad (f). pentru  curba  de  zgomot  Cz30. .    În  tabelul  A12. r  . se face cu relaţia Lga. r  ga . fiind  îndeplinită condiţia de asigurare a atenuării suplimentare:  aer  v .1  [dB] (A12.11.r.  având  următoarele  iracteristici  dimensionale:  ­ lungimea  l = 2. r  ) .11).  g) Determinarea sistemelor de atenuare suplimentare:  1°  Determinarea  necesarului  suplimentar  de  atenuare  ΔLnec  toate  benzile  de  frecvenţă  de  1/1  octavă din domeniul 63­8000 Hz face cu relaţia: æ L  - L  ö aer  ç ÷ DL  ³ (L  v .2° Alegerea sistemelor de atenuare ­ se adoptă  un  atenuator  liv  limelar­rectangular  tip  Rl  (figura  . r  ΔLR  ≥ ALnec  .10  sunt  prezentate  valorile  corespunzătoare  curbei  C/30  în  domeniul de frecvenţe 63­8000 Hzz; se observă că este îndeplinită condiţia acoperitoare.412.00 m:  ­ grosimea lamelelor  g =100 mm;  ­ distanţa dintre lamele  d = 100 m.  Atenuările ΔLR  pentru frecvenţele din domeniul considerat lini trecute în tabelul A 12.3°  Verificarea  condiţiei  admisibile  de  confort  acustic  pentru  nivelul de  zgomot  Lga.  în  toate  benzile de frecvenţă de 1/1 octavă din domeniul 63­8000 Hz.10 lg  10  10  .L  .17)  nec  ga  ç ÷ è ø rezultatele fiind centralizate în tabelul A 12.

Elaborat de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU ECHIPAMENTE  Şl TEHNOLOGII ÎN CONSTRUCŢII ­ ICECON S.2005 .02.  BUCUREŞTI  Aprobat de: MTCT  cu ordinul nr.A. 195  din 15.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful