{\rtf1\ansi\ansicpg1252\deff0\deflang1033{\fonttbl{\f0\fswiss\fcharset0 Calibri;

}{\f1\froman\fcharset0 GreekMathSymbols;}}
{\*\generator Msftedit 5.41.15.1515;}\viewkind4\uc1\pard\sa200\sl276\slmult1\lan
g2057\b\f0\fs18\par
\par
\lang1033 Curs 2 LEZIUNEA CARIOAS\u258? \par
\par
Defini\u355?ie\lang2057 \lang1033\par
\i Caria dentar\u259? este o boal\u259? microbian\u259? infec\u355?ioas\u259?, c
are are ca rezultat dizolvarea \u351?i distruc\u355?ia localizat\u259? a \u355?e
suturilor dure ale din\u355?ilor\lang2057\i0\par
Simptomatologia cariei dentare simple\lang1033 \b0\par
Simptomul obiectiv cardinal este - \b cavitatea carioas\u259?\b0 care se formea
z\u259? prin progresia procesului de distrugere a \u355?esuturilor dentare, dins
pre exterior spre interiorul dintelui. \par
"\i pata alb\u259? cretoas\u259?" (macula cretos\u259?, spot white).\i0 \par
La tineri, ca faz\u259?, apare repede \u351?i se dezvolt\u259? tot at\'e2t de ra
pid, dep\u259?\u351?ind-o. \par
La maturi \u351?i v\'e2rstnici aceast\u259? faz\u259? de demineralizare dureaz\
u259? mai mult. Perioada fiind mai mare, din cauza alimentelor colorate \u351?i
a bacteriilor cromatogene, se produce o colorare a acestor pete albe cretoase ca
re cap\u259?t\u259? o nuan\u355?\u259? maro-neagr\u259?, care \'een cazul supraf
e\u355?elor netede este \'eenconjurat\u259? de un halou albicios, subiectiv, ca
simptom dominant se instaleaz\u259? durerea \par
\b Excitan\u355?i termici\b0 \par
\b Excitan\u355?ilor chimici\par
\b0 Caria dentar\u259? debuteaz\u259? la suprafa\u355?a dintelui, \'een anumite
zone - numite \i zone de predilec\u355?ie\i0 \u351?i are o evolu\u355?ie centri
pet\u259? spre pulp\u259?. \par
1) Prima \u351?i cea mai susceptibil\u259? zon\u259? este cea a \i fosetelor, \u
351?an\u355?urilor \u351?i fisurilor de la nivelul coroanelor dentare\i0 , care
din punct de vedere anatomic se g\u259?sesc: \par
\lang2057 ocluzal molari \u351?i premolari, \lang1033\par
\lang2057 fa\u355?a palatinal\u259? a frontalilor superiori, \lang1033\par
\lang2057 fa\u355?a vestibular\u259?, cele 2/3 ocluzale ale molarilor superiori
\u351?i inferiori.\lang1033\par
\lang2057 \lang1033 \par
2) Cea de-a dou\u259? zon\u259? este reprezentat\u259? de \i anumite arii ale\i0
\i suprafe\u355?ei netede a din\u355?ilor\i0 care creaz\u259? condi\u355?ii d
e reten\u355?ie din cauza conturului sau pozi\u355?iei. \'cen acest sens fe\u355
?ele aproximale sunt mult mai susceptibile la carie, dec\'e2t alte supafe\u355?e
, din cauza ad\u259?postului oferit pl\u259?cii bacteriene cariogene. \'cen acea
st\u259? situa\u355?ie caria dentar\u259? se dezvolt\u259? \par
\lang2057 fie la nivelul punctului de contact - fapt frecvent la copii \u351?i t
ineri, \lang1033\par
\lang2057 fie sub punctul de contact - fapt frecvent la adul\u355?i \u351?i v\'e
2rstnici\par
\lang1033 3) Cea de a treia zon\u259? unde caria se poate dezvolta este reprezen
tat\u259? de \i aria coletului din\u355?ilor\i0 . La acest nivel caria debuteaz\
u259? la nivelul limitei smal\u355?-cement a fe\u355?ei vestibulare \u351?i oral
e a tuturor din\u355?ilor. \par
Caria poate evolua \par
\lang2057 fie deasupra coletului anatomic - \u351?i atunci atacul se face \'een
smal\u355? \u351?i apoi \'een dentin\u259?\lang1033 \par
\lang2057 fie sub coletul anatomic, atacul efectu\'e2ndu-se \'een cement \u351?i
apoi dentin\u259? -\lang1033 situa\u355?ie \'eent\'e2lnit\u259? frecvent la ad
ul\u355?i \u351?i b\u259?tr\'e2ni din cauza dezos\u259?rii. \par
Apari\u355?ia cariei \'een aceast\u259? zon\u259? este favorizat\u259? de factor
i anatomici, cum ar fi din\u355?ii cu bombeuri ecuatoriale exagerate \u351?i din
cauza imperfec\u355?iunii jonc\u355?iunii smal\u355?-cement, care \'een 10% din

cazuri nu se realizeaz\u259? - las\'e2nd un spa\u355?iu liber care este constit

uit numai din dentin\u259? - loc de minim\u259? rezisten\u355?\u259?\par
Progresia \u351?i morfologia leziunii carioase este variabil\u259? \u351?i depin
de de zona \'een care are loc atacul. Leziunile pe suprafe\u355?ele netede ale d
in\u355?ilor au o arie de pornire \'eentins\u259? \u351?i o extensie unic\u259?
spre jonc\u355?iunea smal\u355?-dentin\u259?. Calea de p\u259?trundere a leziuni
i este \'een general paralel\u259? cu axul lung al prismelor de smal\u355? \u351
?i are form\u259? triunghiular\u259? cu v\'e2rful spre jonc\u355?iunea smal\u355
?-dentin\u259?. \par
O sec\u355?iune: \par
\pard{\pntext\f0 1\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart1\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 efectuat\u259? \'eentr-un \u351
?an\u355?, fisur\u259? sau foset\u259? scoate \'een eviden\u355?\u259? un aspect
macroscopic al leziunii asem\u259?n\u259?tor unui "V" \'eentors cu o arie larg\
u259? de implicare a jonc\u355?iunii smal\u355?-dentin\u259?. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 2\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart2\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 a smal\u355?ului la nivelul lez
iunii pe o suprafa\u355?\u259? neteda arat\u259? ca un "V" cu o larg\u259? arie
la origine \u351?i v\'e2rful "V"-ului implic\'e2nd jonc\u355?iunea smal\u355?-de
ntin\u259?. Dup\u259? ce caria s-a extins dincolo de jonc\u355?iunea smal\u355?dentin\u259? se produce o extindere at\'e2t lateral\u259? de-a lungul jonc\u355?
iunii c\'e2t \u351?i centripet\u259? a leziunii. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 3\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart3\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 a cariei \'een dentin\u259? est
e \'eentotdeauna de forma unui "V" cu baza la nivelul jonc\u355?iunii smal\u355?
-dentin\u259?. Pentru c\u259? la nivelul radicular caria \'ee\u351?i are origine
a \'een dentin\u259?, are forma unui "V" pe sec\u355?iune cu baza pe suprafa\u35
5?a radicular\u259?. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 4\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart4\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\b\i Studiile experimentale \u351?i clini
ce au ar\u259?tat c\u259? o leziune incipient\u259? a smal\u355?ului se poate re
mineraliza. \b0\i0\par
\pard{\pntext\f0 5\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart5\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\b\i Dup\u259? cum reiese, se pare c\u259
? pata alb\u259? cretoas\u259?, prima manifestare clinic\u259? a cariei, este to
tu\u351?i o manifestare tardiv\u259? a unor procese care s-au derulat la nivel u
ltrastructural. \b0\i0\par
\pard{\pntext\f0 6\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart6\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\b R\u259?spunsuri dentinare la stress \b
0\par
\pard{\pntext\f0 7\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart7\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Pe sec\u355?iune caria dentinei este \'e
en forma de "V" cu baza orientat\u259? la nivelul jonc\u355?iunii smal\u355?-den
tin\u259?. Progresia cariei \'een dentin\u259? este diferit\u259? de progresia c
ariei \'een smal\u355?, din cauza diferen\u355?ei structurale ale celor dou\u259
? \u355?esuturi. Smal\u355?ul este un \u355?esut acelular, incapabil de un r\u25
9?spuns biologic la atacul carios. \par
\pard{\pntext\f0 8\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart8\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 a) Dentina este vie, un \u355?
esut \'eenalt mineralizat capabil de a r\u259?spunde la stimuli, at\'e2t timp c\
'e2t pulpa este \'een via\u355?\u259?. Canaliculele scleroase \'eencep s\u259? s
e umple cu un material numit \i dentina peritubular\u259?,\i0 care este asem\u2
59?n\u259?toare cu pere\u355?ii dentinari ai canaliculelor. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 9\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart9\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\tab \lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 10\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart10\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 b) Cel de-al doilea aspect al
r\u259?spunsului dentinar este la iritan\u355?i de grad mediu, cum ar fi caria a
vansat\u259?, cu o rat\u259? moderat\u259?, cu o produc\u355?ie de acid destul d
e mare, ce are ca rezultat degenerarea \u351?i moartea odontobla\u351?tilor afec

ta\u355?i \u351?i o inflama\u355?ie medie a pulpei. \lang1033\par

\pard{\pntext\f0 11\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart11\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\tab Structura dentinei de repar
a\u355?ie poate s\u259? varieze de la o dentin\u259? foarte bine organizat\u259?
canalicular (cazuri rare) p\'e2n\u259? la o dentin\u259? foarte neregulat\u259?
tubular (mult mai frecvent) depinz\'e2nd de severitatea stimulilor.\lang1033 \
par
\pard{\pntext\f0 12\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart12\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 c) Cel de-al treilea nivel al r
\u259?spunsului pulpar este la o irita\u355?ie sever\u259?, cum ar fi caria acut
\u259?, care are un foarte \'eenalt nivel de acid care dep\u259?\u351?e\u351?te
puterea de ap\u259?rare dentinar\u259? \u351?i are ca rezultat o infec\u355?ie,
abcese \u351?i moartea pulpei. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 13\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart13\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\b Leziunea carioas\u259? avansat\u259? \
b0\par
\pard{\pntext\f0 14\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart14\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Studiile histologice eviden\u355?iaz\u25
9? urm\u259?toarele straturi: \par
\pard{\pntext\f0 15\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart15\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 1) Cel mai superficial strat a
l dentinei infectate este \i zona necrotic\u259?\i0 . Din punct de vedere clini
c, dentina necrotic\u259? este o mas\u259? umed\u259?, de consisten\u355?\u259?
redus\u259? u\u351?or de \'eendep\u259?rtat. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 16\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart16\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 2) Subiacent apare termenul de
convenien\u355?\u259? fie \i dentina afectat\u259?\i0 fie \i dentina infectat\
u259?\i0 . Dentina infectat\u259? este at\'e2t moale c\'e2t \u351?i contaminat\u
259? cu bacterii. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 17\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart17\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 Dentina afectat\u259? este o de
ntin\u259? de consisten\u355?\u259? redus\u259?, care nu este \'eenc\u259? inva
dat\u259? de bacterii. Dentina infectat\u259? include \u355?esutul necrotic supe
rficial \u351?i stratul extern al dentinei foarte moi. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 18\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart18\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 Stratul exterior, \ldblquote de
ntina infectat\u259?\i\ldblquote\i0 poate s\u259? fie selectiv colorat \'een vi
vo cu 1% fuxin\u259? \'een propilenglicol. Aceast\u259? solu\u355?ie coloreaz\u2
59? ireversibil colagenul denaturat \'een stratul exterior al dentinei infectate
, dar nu \u351?i colagenul reversibil denaturat \'een stratul intern al acestei
dentine. Aceast\u259? tehnic\u259? de colorare permite o conservare mai u\u351?o
ar\u259? a dintelui operat, de vreme ce hotarul dintre cele dou\u259? straturi s
e poate diferen\u355?ia u\u351?or prin aceast\u259? tehnic\u259? dar greu din pu
nct de vedere tactil. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 19\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart19\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b Clasificarea cariei dentare \
lang1033\b0\par
\pard{\pntext\f0 20\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart20\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Din punct de vedere\b \b0 clinic exist\
u259? multiple criterii de clasificare a cariei dentare. \par
\pard{\pntext\f0 21\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart21\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 (1) Dup\u259? \ul extinderea pr
ocesului carios \u351?i al raportului cu pulpa\ulnone se poate diferen\u355?ia
\'een: \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 22\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart22\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 a) carie simpl\u259? de gradul
I - caria smal\u355?ului; \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 23\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart23\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 b) carie simpl\u259? de gradul
II - caria smal\u355?ului \u351?i dentinei (superficial\u259? \u351?i profund\u

259?), \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 24\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart24\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 c) carie de gradul III - compl
icat\u259? cu pulpopatii; \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 25\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart25\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 d) carie de gradul IV - compli
cat\u259? cu parodontit\u259? apical\u259?. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 26\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart26\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 (2) Dup\u259?\ul rapiditatea e
volutiei\ulnone , caria se clasifica \'een: \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 27\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart27\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 a) carie dentar\u259? acut\u25
9? sau umed\u259?, mai frecvent\u259? la copii \u351?i tineret, cu dezagregare r
apid\u259? a \u355?esuturilor dure \u351?i complica\u355?ii pulpare, \lang1033\p
ar
\pard{\pntext\f0 28\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart28\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 b) carie dentar\u259? cronic\u
259?, uscat\u259? sau sta\u355?ionar\u259?, mai frecvent\u259? la adulti \u351?i
v\'e2rstnici, care prezint\u259? abrazii ocluzale sau locuri deretentivizate (d
inte recent extras) cu complica\u355?ii pulpare tardive \u351?i rare. \lang1033\
par
\pard{\pntext\f0 29\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart29\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 (3) Clasificarea \ul anatomo-cl
inic\u259?\ulnone , de cea mai larg\u259? accep\u355?iune, poate fi:\lang1033 \
par
\pard{\pntext\f0 30\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart30\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 a) carie simpl\u259? (ocluzal\
u259?, interdentar\u259?, cervical\u259?) cu specificarea strict\u259? a zonei s
au fe\u355?ei afectate. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 31\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart31\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 b) carie complicat\u259? cu: p
ulpite, gangren\u259?, parodontit\u259? apical\u259?, boal\u259? de focar\lang10
33\par
\pard{\pntext\f0 32\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart32\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b Diagnosticul cariei simple de
ntare \lang1033\b0\par
\pard{\pntext\f0 33\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart33\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\b Anamneza \b0\par
\pard{\pntext\f0 34\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart34\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\b Examenul obiectiv \b0\par
\pard{\pntext\f0 35\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart35\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Examenul obiectiv, necesit\u259? un \i i
nstrumentar\b\i0 \b0 adecvat \u351?i cuprinde urm\u259?torii timpi:\b \b0\i in
spec\u355?ia, palparea, percu\u355?ia\b\i0 . \b0\par
\pard{\pntext\f0 36\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart36\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 \lang2057\b\i \lang1033\b0\i0\par
\pard{\pntext\f0 37\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart37\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b\i A) Instrumentarul \lang10
33\b0\i0\par
\pard{\pntext\f0 38\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart38\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Pentru a exercita un examen obiectiv, co
rect avem nevoie de: \par
\pard{\pntext\f0 39\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart39\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 instrumentarul de consulta\u355
?ie, \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 40\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart40\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 instrumentarul pentru izolarea
din\u355?ilor de examinat \u351?i operat, \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 41\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart41\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 instrumentar pentru separarea f\u259?r\u

259? pierdere de substan\u355?\u259? a dintelui \'een scop de diagnostic \u351?i

tratament, instrumentar care creeaz\u259? un spa\u355?iu necesar examin\u259?ri
i, trat\u259?rii, sau aplic\u259?rii unor dispozitive\par
\pard{\pntext\f0 42\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart42\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b\i B) Inspec\u355?ia \lang103
3\b0\i0\par
\pard{\pntext\f0 43\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart43\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\'cen cadrul inspec\u355?iei urm\u259?rim
: \par
\pard{\pntext\f0 44\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart44\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 (1) colora\u355?ia suprafe\u3
55?elor dentare;\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 45\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart45\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 (2) modific\u259?rile de cont
ur ale din\u355?ilor. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 46\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart46\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Caria dentar\u259? de pe suprafe\u355?el
e dentare se tr\u259?deaz\u259? prin dou\u259? feluri de color\u259?ri: \par
\pard{\pntext\f0 47\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart47\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 petele cretoase pe o suprafa\u3
55?\u259? translucid\u259?. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 48\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart48\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 culoare galben-maronie-negricio
as\u259?, \'een cazul cariilor cu evolu\u355?ie lent\u259?. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 49\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart49\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\ul\b\'cen concluzie\ulnone\b0 : examina
rea din\u355?ilor trebuie f\u259?cut\u259?: \par
\pard{\pntext\f0 50\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart50\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\'eentr-o anumit\u259? ordine se va \'eencepe de regul\u259? de la\b 1.8 \f1\'ae\f0 2.8 \f1\'ae\f0 3.8 \f1
\'ae\f0 4.8;\b0 \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 51\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart51\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b va fi sistematic\u259? - se v
or examina toate suprafe\u355?ele \'een toate detaliile anatomice. Se va insista
mai ales asupra zonelor de elec\u355?ie ale cariei. \lang1033\b0\par
\pard{\pntext\f0 52\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart52\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b\i C) Palparea \lang1033\b0\i0
\par
\pard{\pntext\f0 53\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart53\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Palparea se efectueaz\u259? cu sonda den
tar\u259? care trebuie s\u259? aibe v\'e2rful bine ascu\u355?it, m\'e2ner fin \u
351?i greutate redus\u259?, pentru a nu denatura sim\u355?ul tactil. Forma ei se
alege \'een func\u355?ie de suprafa\u355?a de examinat: \par
\pard{\pntext\f0 54\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart54\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b dreapt\u259? - pentru V \u351
?i O; \lang1033\b0\par
\pard{\pntext\f0 55\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart55\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b nr 9, 10 \u351?i 17 - pentru
suprafe\u355?ele aproximale\lang1033\b0\par
\pard{\pntext\f0 56\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart56\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b\i D) Percu\u355?ia \lang1033\
b0\i0\par
\pard{\pntext\f0 57\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart57\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Percu\u355?ia se va executa cu m\'e2neru
l sondei - cap\u259?tul inactiv \u351?i \'eentotdeauna \'een axul dintelui cu o
for\u355?\u259? bine dozat\u259?. \'cen caria simpl\u259? percu\u355?ia este \'e
entotdeauna negativ\u259?. \par
\pard{\pntext\f0 58\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart58\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\b Examenele complementare \b0\par
\pard{\pntext\f0 59\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart59\pndec }

\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b\i A) Radiografia \lang1033\b0

\i0\par
\pard{\pntext\f0 60\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart60\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 \lang2057\b\i \lang1033\b0\i0\par
\pard{\pntext\f0 61\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart61\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b\i B) Transiluminarea\i0 \lan
g1033\b0\par
\pard{\pntext\f0 62\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart62\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\par
\pard{\pntext\f0 63\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart63\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\b\i C) Testele de vitalitate. \
lang1033\b0\i0\par
\pard{\pntext\f0 64\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart64\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\'cen caria simpl\u259? testele de vitali
tate sunt \'eentotdeauna pozitive, deoarece pulpa dentar\u259? este \'eentotdeau
na vie. \par
\pard{\pntext\f0 65\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart65\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Toate metodele de testare a sensibilit\u
259?\u355?ii pulpare (testele de vitalitate) constau \'een mod practic din aplic
area la nivelul suprafe\u355?elor coroanelor dentare a unor stimul capabili s\u2
59? determine un r\u259?spuns dureros din partea pulpei. \par
\pard{\pntext\f0 66\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart66\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 Principalii \b stimuli \b0 recomanda\u35
5?i \'een testarea vitalit\u259?\u355?ii pulpei sunt: \par
\pard{\pntext\f0 67\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart67\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 (1) termici:\tab \par
\pard{\pntext\f0 68\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart68\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 a. producatori de temperaturi r
idicate: \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 69\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart69\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 fuloar sau baton de gutaperc\u2
59? \'eenc\u259?lzit, \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 70\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart70\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 metoda termometriei, cu ap\u259
? \'eencalzit\u259? la diferite temperaturi prestabilite. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 71\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart71\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720 b. produc\u259?tori de temperaturi cobor
\'e2te: \par
\pard{\pntext\f0 72\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart72\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 clorura de etil (Kelen), \lang1
033\par
\pard{\pntext\f0 73\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart73\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 diclordifluormetan (freon 12),
\lang1033\par
\pard{\pntext\f0 74\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart74\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 z\u259?pada carbonic\u259?. \la
ng1033\par
\pard\sa200\sl276\slmult1
(2) electrici: \par
\pard{\pntext\f0 1\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart1\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 curent contrinuu, \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 2\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart2\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 curent alternativ de joas\u259?
frecven\u355?\u259?, \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 3\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart3\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 curent de \'eenalt\u259? frecve
n\u355?\u259?\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 4\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart4\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 curent impulsionat dreptunghiul
ar.\lang1033\par
\pard\sa200\sl276\slmult1 (3) Mecanici: \par

\par
\lang2057 frezajul explorator.\lang1033\par
Dintre to\u355?i ace\u351?ti stimuli, ast\u259?zi sunt aplica\u355?i \'een pract
ic\u259? urm\u259?torii:\b \b0\i testul cu clorura de etil, Freon 12, z\u259?pa
da carbonic\u259?, curent alternativ (Pulpatest) \u351?i frezajul explorator.\i0
\par
\'cen toate cazurile, testarea se va face comparativ cu din\u355?ii vecini indem
ni, sau la dinstan\u355?\u259?. Se va avea \'een vedere, \'een cazul testelor, g
radul variat de excitabilitate de la pacient la pacient, de la dinte la dinte (
frontali-molari-premolari). Dac\u259? una din metode nu este concludent\u259? se
va apela la alta mai puternic\u259?, mai ales dac\u259? se b\u259?nuie\u351?te
c\u259? dintele este vital. \par
\lang2057\ul Testul cu clorur\u259? de etil\ulnone (Kelen) acesta produce o sc\
u259?dere a temperaturii p\'e2n\u259? la +4\f1\'b0\f0 C. Se izoleaz\u259? \u351
?i se usuc\u259? din\u355?ii; se aplic\u259? kelenul pe o bulet\u259? de vat\u25
9?, acesta se aplic\u259? pe fa\u355?a vestibular\u259? \'een treimea medie / t
reimea cervical\u259?, evit\'e2ndu-se contactul cu gingia. \'cen 1-3 secunde apa
re senza\u355?ia dureroas\u259?. Se evit\u259? aplicarea buletei pe obtura\u355?
ii.\lang1033 \par
\lang2057\ul Testul cu freon 12\ulnone : produce o sc\u259?dere a temperaturii p
\'e2na la -29\f1\'b0\f0 , -30\f1\'b0\f0 C. Se procedeaza ca mai sus. \lang1033\p
ar
\lang2057\ul Testul cu z\u259?pad\u259? carbonic\u259?\ulnone : scade temperatur
a p\'e2n\u259? la -79\f1\'b0\f0 C. Blocul de ghea\u355?\u259? (batonul) se apli
c\u259? prima dat\u259? pe marginea incizal\u259? sau suprafa\u355?a ocluzal\u25
9?. Se va deplasa din aproape \'een aproape \'eenspre cervical, \'een func\u355?
ie de r\u259?spunsul primit din partea pulpei. Se procedeaz\u259? ca mai sus. \
lang1033\par
\lang2057\ul Testul cu curent electric:\ulnone folose\u351?te fie curentul de
la re\u355?ea transformat la 15-35 V sau curentul galvanic (baterii) prin inteme
diul unui dispozitiv numit\i pulpatest\i0 . Se vor izola din\u355?ii \u351?i us
ca, pentru a cre\u351?te conductibilitatea se vor folosi solu\u355?ii electrolit
ice de genul: ser fiziologic, solu\u355?ie CaOH, clorur\u259? de Zn 20%. Pulpat
estul se aplic\u259? prima dat\u259? pe incizal sau ocluzal pe cuspizi regl\'e2n
du-se intensitatea cu ajutorul unui potentiometru. \'cen caz de ner\u259?spuns s
e va deplasa spre cervical sau se va spori intensitatea. \lang1033\par
\lang2057\ul Frezajul explorator\ulnone este o metod\u259? indicat\u259? \'een
cazuri extreme c\'e2nd celelalte teste nu au fost concludente. Se utilizeaz\u259
? la din\u355?ii cu obtura\u355?ii sau coroane de inveli\u351? unde celelalte te
ste sunt ineficiente. \'centotdeauna se va fora la nivelul punctului de elec\u35
5?ie de abordare a cavit\u259?\u355?ii endodontice. \lang1033\par
\lang2057\b\i D) Semnul firului de m\u259?tase \lang1033\b0\i0\par
\lang2057\b\i E) Aspectul papilei interdentare. \lang1033\b0\i0\par
\ul\b\'cen concluzie\ulnone\b0 diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaz\
u259? pe urm\u259?toarele date: \par
\par
\pard{\pntext\f0 1\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart1\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\i anamneza\i0 : durerea la dulc
e, s\u259?rat, acru, rece, cald. Dureri provocate \'een exclusivitate \u351?i di
spar odat\u259? cu ac\u355?iunea agentului. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 2\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart2\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\i inspec\u355?ie\i0 : pete cret
oase maronii, \u351?an\u355?uri colorate, cavitate carioas\u259?.\lang1033 \pa
r
\pard{\pntext\f0 3\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart3\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\i prezen\u355?a dentinei cariat
e\i0 \'een cavitatea carioas\u259?, \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 4\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart4\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\i pere\u355?i sensibili\i0 la
palpare cu sonda, \lang1033\par

\pard{\pntext\f0 5\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart5\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\i integritatea camerei pulpare\
i0 . \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 6\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart6\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\i teste de vitalitate\i0 - \'e
entotdeauna pozitive.\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 7\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart7\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\i transiluminare\i0 : prezen\u3
55?a petei \'eentunecate pe fond translucid (\'een antecedente nu exist\u259? ob
trua\u355?ii)\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 8\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart8\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\i Radiografia (Rx)\i0 : zona de
radiotransparen\u355?\u259? localizat\u259? numai la smal\u355? sau smal\u355?
\u351?i dentin\u259? \'een dreptul sau sub punctul de contact.\lang1033\par
\pard\sa200\sl276\slmult1
\lang2057\b Diagnosticul diferen\u355?ial al c
ariei dentare simple\lang1033\b0\par
Caria dentar\u259? simpl\u259? trebuie diferen\u355?iat\u259? de alte sindromuri
dureroase ca: afec\u355?iuni care produc color\u259?ri ale din\u355?ilor; modif
ic\u259?ri ale morfologiei din\u355?ilor; de complica\u355?iile cariei dentare s
imple. \par
1) \i Displaziile \u351?i distrofiile dentare\i0 : \par
\pard{\pntext\f0 1\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart1\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057\'een primul r\'e2nd prin absen\
u355?a dentinei ramolite\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 2\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart2\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 caracterul sta\u355?ionar\lang1
033 \par
\pard{\pntext\f0 3\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart3\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 prezen\u355?a leziunilor \'een
c\u259? de la erup\u355?ia din\u355?ilor\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 4\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart4\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 afecteaz\u259? grupe de din\u35
5?i ce au aceea\u351?i perioad\u259? de formare sau de mineralizare.\lang1033 \
par
\pard\sa200\sl276\slmult1 2) \i Pata alb\u259? cretoas\u259? hipocalcificat\u2
59? a smal\u355?ului\i0 : \par
\pard{\pntext\f0 1\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart1\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 este localizat\u259? vestibular
\'een treimea incizal\u259? sau ocluzal\u259?\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 2\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart2\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 la palpare suprafa\u355?a este
neted\u259?, lucioas\u259?, translucid\u259?\lang1033 \par
\pard\sa200\sl276\slmult1 3) \i Miloliza sau defectele cuneiforme:\i0 \par
\pard{\pntext\f0 1\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart1\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 sunt plasate \'een treimea cerv
ical\u259? a din\u355?ilor\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 2\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart2\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 mai frecvent sunt afecta\u355?i
caninii \u351?i premolarii\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 3\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart3\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 apare de regul\u259? la din\u35
5?ii desosa\u355?i\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 4\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart4\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 pere\u355?ii cavit\u259?\u355?i
i sunt netezi, necolora\u355?i \u351?i formeaz\u259? \'eentre ei un unghi.\lang1
033\par
\pard\sa200\sl276\slmult1 4) \i Pata brun\u259?, \i0 care poate fi din cauza u
nei: \par
\pard{\pntext\f0 1\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart1\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 hipocalcific\u259?ri extern\u25

9? a dintelui, situa\u355?ie \'een care este localizat\u259? \'een treimea ocluz

al\u259? pe fe\u355?ele vestibulare \u351?i orale;\lang1033 \par
\pard{\pntext\f0 2\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart2\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 carii oprite din evolu\u355?ie,
situa\u355?ie \'een care pata poate fi plasat\u259? mai ales pe fe\u355?ele apr
oximale dup\u259? ce acestea au devenit neretentiv\u259?. \lang1033\par
\pard{\pntext\f0 3\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart3\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 hiperfluoroz\u259?, situa\u355?
ie \'een care sunt prezente mai multe pete; caria dentar\u259? este absent\u259?
\u351?i coexist\u259? cu petele albe.\lang1033 \par
\pard\sa200\sl276\slmult1 5) \i Hiperestezia dentinar\u259? cervical\u259?\i0
se manifest\u259? la: \par
\pard{\pntext\f0 1\tab}{\*\pn\pnlvlbody\pnf0\pnindent360\pnstart1\pndec }
\fi-360\li720\sa200\sl276\slmult1\tx720\lang2057 din\u355?i cu desosare printr-o
durere mai intens\u259? \u351?i de coloratur\u259? caracteristic\u259?. Nu sunt
prezente semnele obiective ale cariei (colorarea \u351?i pierderea de substan\u
355?\u259?).\lang1033 \par
\pard\sa200\sl276\slmult1 6) \i Hiperemia pulpar\u259?\i0 \'een care durerea e
ste provocat\u259? de aceia\u351?i excitan\u355?i, \'eens\u259? se prelunge\u351
?te c\'e2teva minute (p\'e2n\u259? la 10 min.) dup\u259? \'eencetarea ac\u355?iu
nii excitantului. \par
7) \i Pulpitele.\i0 \'cen aceste afec\u355?iuni, care sunt complica\u355?ii al
e cariei ca \u351?i hiperemia pulpar\u259?, durerile sunt provocate dar \u351?i
spontane. \'cen cele totale apare o durere \u351?i la percu\u355?ie. Durerea dur
eaz\u259? peste 10-30 min \u351?i chiar mai mult, av\'e2nd caracter specific for
mei anatomo-clinice. \par
8) \i Necroza \u351?i gangrena pulpar\u259?\i0 . \'cen aceste afec\u355?iuni to
ate testele de vitalitate (inclusiv frezajul explorator) dau rezultate negative,
pe c\'e2nd \'een caria simpl\u259? toate testele sunt pozitive. \'cen gangren\u
259? \u351?i necroz\u259? nu exist\u259? durere, nu exist\u259? s\'e2ngerare la
penetrarea \'een camera pulpar\u259?, totodat\u259? degaj\'e2ndu-se un miros car
acteristic. \'cen gangrena complicat\u259? apar \u351?i modific\u259?ri ale p\u2
59?r\u355?ilor moi, ex: radiografia este concludent\u259?. \par
\lang2057\b \lang1033\b0\par
\lang2057\b Evolu\u355?ia\b0 \lang1033\par
\par
}