Tema predilecta a operei lui Marin Preda (1922-l980) este cea rurala, reprezentata de satul romanesc din Campia

Dunarii, supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, ilustrat prin familie, taranime si drama ei istorica. Valoarea de exceptie a "Morometilor" consta in densitatea epica, in profunzimea psihologica si in problematica inedita a satului romanesc ante si postbelic, surprins la raspantia dintre doua oranduiri sociale Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii se constituie intr-o adevarata monografie a satului trditional: hora, calusul, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan, serbarea scolara, secerisul, treierisul. Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viata rurala este secerisul. Este infatisata intr-o maniera originala (inregistrarea si acumularea de detalii ale existentei familiei taranesti, realitate arhetipala: miscarile, gesturile, pregatirea si plecare la camp) se integreaza unui ritual stravechi. Secerisul e trait in acelasi fel in intregul sat, intr-un cermonial mitic specific colectivitatii arhaice. Secventa secerisului prezinta datini din ata satului traditional, constituindu-se intr-o adevarata monografie a obiceiurilor si ritualurilor statornicite aici din timpuri stravechi. Culegerea roadelor pamantului este un moment de bucurie, de consonanta deplina a omului cu eternele ritmuri ale naturii. Secerisul are reguli precise, impuse de traditia strabuna: cel mai vrednic dintre copii este cel care, simbolic, porneste recoltarea granelor, masurand cu pasul "statiile", partile de loc pe care va trebui sa le duca fiecare secerator la capat, iar tatal leaga snopii si-i asaza in clai. Femeile se ocupa de mancare pentru seceratori, Catrina laudandu-l pe Cel de Sus pentru "mana cereasca", ciim ii spunea ea graului, "cu care ii milostise Dumnezeu". Monografia satului se contureaza prin ilustrarea catorva obiceiuri si datini populare: jocul baietilor cu bobicul, aldamasul baut dupa nderea salcamului, chemarea fetelor la poarta prin fluieratul flacailor, jociil calusarilor in curtea lui Balosu realizand o imagine sugestiva a spiritualitatii taranesti, a satului interbelic din Campia Dunarii. Viata oamenilor este legata direct de cea a animalelor, care den uneori adevarate personaje in roman, avand nume si participand la intamplari. Oaia Bisisica il enerveaza peste masura pe Niculae, cainele Dutulache fura branza pusa pe masa pentru cina familiei, caii sunt ingrijiti cu drag de baietii mai mari, restul orataniilor fiind mereu in preajma oamenilor prin zgomote specifice. Schimbarile la care este supus satul romnesc n aceasta perioada pot fi observate analiznd cele doua volume ale romanului; astfel, primul volum nfatiseaza lumea tatalui, cu aparentele ei de stabilitate si ordine, cu seninatatea ei ce se apara de lovituri", n timp ce al doilea volum contureaza lumea fiilor, neasezata si tulbure, n care irump la suprafata forte istorice, obscure, necanalizate si primejdioase. Munca nu mai constituie pentru taranii lui Preda o placere si agricultura "nu mai formeaza, ca pentru predecesori, imensul centru de greutate al vietii lor" (Valeriu Cristea). " Din punct de vedere sociologic, fenomenul morometian reflecta procesul ndelungat, dar inexorabil, al deruralizarii satului prin atragerea lui treptata n orbita industrializarii si al civilizatiei urbane". (Valeriu Cristea). n urma tutror schimbarilor suferite de catre satul romnesc, s-a schimbat si relatia omului cu pamntul; aceasta relatie a fost "desacralizata". n primul volum, naintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, taranul este proprietar de pamnt, iar viata economica taraneasca se bazeaza pe valorificarea prin comert a produselor obtinute de pe urma acestuia. Moromete ramne, n ciuda tuturor acestor factori, fidel valorilor sale, nentelegnd multa vreme necestitatea acestei "negustorii", pe care o dispretuieste. "Moromete ramne un nostalgic aparator al ordinii vechi. Valorile de schimb au luat locul peste tot valorilor de ntrebuintare, dar Moromete pastreaza n sinea sa regretul dupa celelalte". (Nicolae Manolescu). Conditia taranului se schimba n cel de-al doilea volum, care prezinta situatia taranului dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial; acesta este un taran desproprietarit; instaurarea regimului comunist a adus cu sine colectivizarea, un proces violent care a produs multe traum Satul lui Marin Preda este proiectat n mit, iar via a lui se desf oar dup anumite ritualuri prestabilite din vechime: ,, Morome ii stau sub un clopot cosmic. Drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor. Omul lini tit i ironic-Ilie Moromete st totu i pe un vulcan ''(Eugen Simion). Romanul ,, Morome ii este str b tut de o fascinant nc rc tur de elemente etnografice si folclorice cu func ie estetic . Satul ,,Morome ilor pare destul de solid din centru pn la periferie. A ezarea institu iilor i a caselor este realizat dup o anumit ordine. Nimic nu este ntmpl tor.n centrul comunei se afl casa lui Aristide, Banca Popular , Casa parohului Petric Provinceanu, o fntn de piatr , coala Primar , prima biseric , Prim ria comunei, casa notarului, casa ginerelui, nv torul comandant al subcentrului cu premilitara, Toderici, casa celui de-al doilea paroh al comunei, magazinul comercial i casa lui Petre Ianculov, vechi negustor al comunei.

Lumea i satul precum i pozi ia caselor n sat constituie o problem a reprezent rii spa iale cu profunde semnifica ii n via a oamenilor. Centrul i marginea nu sunt numai repere geografice, ele sunt locuri cu o deosebit nc rc tur spiritual . Tot ce apar ine locului are nsu iri deosebite, caractere specifice, proprii - ,, nu lumea e n spa iu, ci spa iul n lume. Descifr m starea s tenilor dup construc ia caselor, dup interioare, dup aspectul ,,b t turii i ale mprejurimilor casei. Cteva exemple sus in afirma iile. Casa lui ugurlan: ,, V zut din drum gospod ria lui ugurlan pare s fie a unui om cu stare. Avea un fnar cu patru rnduri, frumos f cut, nalt, cu acoperi de i , care parc de departe era un acaret. Casa, de asemenea, nvelit cu i , p rea arptoas cu dou od i, cu ferestre mari, cu tind ntre od i, cu prisp i parmalc. Lng gardul cur ii, n col ul pe care l f cea cu drumul, se afla o fntn , cu ghizdurile de ciment, cu dou g le i cu lan de scripete, cu un jgheab mare de tot de ciment, ntins lng an ... Ct despre fnar i cas erau vechi, aveau 30 de ani, fuseser f cute de taic -s u, cu lemne furate din p dure n timpul r scoalei. Casa lui Vasile Bo oghin era a ezat la 3-4 case de fier ria lui Iocan: ,, Avea o curte mititic , n mijlocul c reia st tea c ru a omului, nu avea nici un opron, nici vreun salc m mai umbros sub care s-o vre. n fundul cur ii se vedea un fel de gard mic, din nuiele care desp r ea casa i b t tura de o gr din la fel de mic n care Vasile Bo oghin avea cteva straturi de ceap i usturoi. n gr din i curte, omul f cuse un grajd pentru cai. O alt nf i are exprim casa lui Isosic , femeia lui fiind ,,prima gospodin din sat care f cu rost pe-acolo, pe la raion, de o butelie de aragaz i se lipsi astfel pentru ntia oar n buc t ria satului de paiele tradi ionale sau de lampa de g tit cu petrol. Casa lor nu era dintre cele mici, dar nu prea avea acareturi, semn c gospodarul nu prea se ocupa cu agricultura i n-avea nici vite, nici nutre uri. Impresiile specifice casei, prispei, b t turii, cur ii, locului, n general, sunt n strns leg tur cu via a omului i condi ia lui. ntre om i lumea exterioar , ntre ran i obiecte exist un mod specific de cunoa tere, un fel de participare nu numai fizic , ci i afectiv , o intimitate de nezdruncinat. n casa r neasc , printre bunurile cele mai de pre se num r , de exemplu, lada de zestre. Pentru omul satului arhaic foarte importante sunt s rb torile, acel timp sacru ce impune o anumit stare fizic moral , o cur are exterioar , dar i una interioar . Obiceiurile, tradi iile, datinile populare ilustreaz realitatea spiritual a oamenilor, eviden iind particularit ile unui mod specific de existen a ranului romn din Cmpia Dun rii. Se reg sesc n roman: ,,hora ( de obicei duminica dup -amiaz aproape toat familia lui Biric participa la preg tirea i plecarea lui la hor ), ,, nsur toarea lui Biric cu Polina '', ,,moartea, ,,parastasul, ,, parastasul lui Sandu, forma veche de ritual, s rb toarea cinstirii mor ilor prin praznice date f r slujb , sp latul pe picioare nainte de praznic, obicei r mas n sat din timpul str vechi. C lu ul,unul dintre cele mai semnificative obiceiuri populare, nsemnat manifestare folcloric , cu urme din vechime i cu o literatur bogat , cunoscut i peste hotare, a fost consemnat pentru prima dat la Dimitrie Cantemir n ,, Descriptio Moldaviae Marin Preda, n ,,Morome ii realizeaz o adev rat pagin antologic , de la selectarea tinerilor n constituirea cetei c lu arilor, pn la adev ratele spectacole ce nu au egal n via a satului. Sunt toate aceste tradi ii, obiceiuri, datini, etc., la care ne-am referit- o avere ,,un rostpe care oamenii cmpiei lau agonisit ntr-o lung i zbuciumat istorie. Un rost la care oamenii satului in i pe care n respect . i