Probleme speciale de fundatii

Pagina 1 din 1

NOTE DE CURS Pamnturi sensibile la umezire Pamnturile sensibile la umezire sunt acele pamnturi care sub actiunea ncarcarilor transmise de fundatii sau numai sub sarcina geologica se taseaza suplimentar atunci cnd umiditatea creste peste anumite limite. n cazul inundarii tasarea suplimentara se produce de regula brusc avnd un caracter de prabusire (colaps). Din categoria pamnturilor sensibile la umezire (depozite loessoide) fac parte loessurile si pamnturile loessoide. Loessurile sunt pamnturi prafoase de culoare galben-deschis (uneori cenusie spre bruna) si se definesc n general ca pamnturi macroporice sensibile la umezire, cu porozitate mare n=4060% si grad de umiditate S r<0.8, constituite din praf (P) ca fractiune predominanta (P>60%) din argila (A<30%) si din nisip cu fractiuni de carbonat de calciu. Pamnturile loessoide difera de loessuri prin continut mai mare de nisip sau argila. Fractiunea predominata praf este sub 60%. Loessurile si pamnturile loessoide din punct de vedere al modului n care se taseaza suplimentar la umezire se mpart n doua grupe: - grupa A cuprinde pamnturile care la umezire nu se taseaza semnificativ din sarcina geologica dar prezinta tasari suplimentare sub actiunea ncarcarilor exterioare, - grupa B cuprinde pamnturile care la umezire se taseaza suplimentar din sarcina geologica ct si sub actiunea ncarcarilor exterioare. ncadrarea terenurilor alcatuite din pamnturi sensibile la umezire ntr-una din cele doua categorii se face prin studii geotehnice si pe baza criteriilor specificate n normativele tehnice n vigoare. O harta care schematizeaza raspndirea teritoriala a PSU n Romnia este prezentata n Normativul privind fundarea constructiilor pe pamnturi sensibile la umezire (proiectare, executie, exploatare) indicativ P7/2000, BC 7/2001. Hartile prezentate n normativ au caracter orientativ si nu elimina necesitatea efectuarii studiului geotehnic.

Probleme speciale de fundatii

Pagina 2 din 2

Prospectiunile efectuate prin foraje au pus n evidenta urmatoarele grosimi de depozite loessoide functie de amplasament:
Malul drept al Dunarii de la Ostrov spre aval, Cernavoda si Tulceam malul stng al Borcei Tecuci - Nicoresti Tecuci Turnu Magurele Braila, Galati Fetesti Constanta Giurgiu 3040m 1030m 78m 1030m 1035m 2535m 610m 610m

Caracteristicile de baza ale PSU Caracteristicile geotehnice ce trebuie avute n vedere sunt cele care se refera la proprietatile fizice, mecanice, dinamice si, n particular, la lichefierea acestor pamnturi. 1. Caracteristici fizice si mecanice la solicitari statice Ca trasaturi caracteristice ale pamnturilor sensibile la umezire apar particularitatile structurii, texturii, micro si macro porozitatea, anizotropia proprietatilor, compozitia chimico mineralogica specifica acestor pamnturi si compozitia granulometrica. Din punct de vedere mineralogic depozitele loessoide contin cuart, feldspati, mica, caolinit si montmorillonit. Se mai ntlnesc n structura PSU carbonati de calciu si magneziu pna la 1025% mai ales n fractiunea 0.010.25mm. Din punct de vedere granulometric fractiunea preponderenta este praful (0.0500.005mm) care se gaseste n proportie de 5080%.

Probleme speciale de fundatii

Pagina 3 din 3

Clasificarea PSU pe baza compozitiei granulometrice

Tipuri litologice Clasificare de baza Continut de material (%) pe diametre ale particulelor (mm) de >0.25 0.250.100.05<0.01 0.10 0.05 0.01

1. Loessuri 0.0100.100mm >60%

2. Pamnturi loessoide 0.0100.100mm<60%

Clasificare functie fractiunea predominanta nisipoase sub 0.010mm<40% prafoase sub 0.010mm<30% argiloase sub 0.010mm 3040% nisipuri si nisipuri argiloase loessoide prafuri nisipoase loessoide prafuri argiloase loessoide argile prafoase loessoide

>5 <5 05 01

2555 <30 1040 010

1050 3553 4060 2550

1050 3555 4060 2550

<30 <30 <50 >50

Clasificarea depozitelor loesside dupa I p

Natura pamntului Prafoase nisipoase Prafuri argiloase Argiloase Indicele de plasticitate Ip 1<Ip<7 7<Ip<17 Ip>17 Continut de argiloase (%) 310 1030 >30 particule

Limitele de variatie ale carcateristicilor fizice si mecanice pentru PSU

Denumire caracteristica Densitatea scheletului mineral Greutatea volumica n stare naturala Greutatea volumica n stare uscata Umiditatea naturala Porozitate Limita de curgere Limita de framntare Indicele de plasticitate Presiune de umflare Coeficientul de permeabilitate Tasare suplementara la p=100kPa Tasare suplimenatara la p=200kPa Modulul de deformatie edometrica Unghiul de frecare interna Coeziunea Simbol s d w n wL wp Ip pu k im10 im20 M2-3 c Unitate masura g/cm3 kN/m3 kN/m3 % % % % % kPa m/zi % % kPa kPa de Valoare 2.522.91 1221.9 11.219.2 639 2566 1254 929 145 0100 0.012 06 018 230080000 539 025

Probleme speciale de fundatii

Pagina 4 din 4

2. Caracteristici dinamice de deformatie Carcateristicile dinamice ale terenului de fu ndare alcaturt din pamnturi sensibile la umezire sunt: - modulul dinamic de deformatie transversala, G (kPa), - modulul dinamic de deformatie longitudinala, E (kPa), - fractiunea din amortizarea critica, D. Metodele de laborator utilizate pentru determinarea caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare si a potentialului de lichefiere sunt: - metoda propagarii undelor generate de un impuls electric, transmis prin proba de pamnt, - metoda coloanei rezonante n care proba de pamnt este solicitata la vibratii longitudinale si/sau torsionale dupa ce n prealabil a fost consolidata; n timpul ncercarii se modifica frecventa de vibrare pna se obtine prima frecventa fundamentala de rezonanta, -4 - metoda ncercarilor ciclice n domeniul deformatiilor mai mari de 10 % utiliznd modulul echivalent. Aparatele folosite sunt: - triaxialul ciclic, - aparatul de forfecare simpla ciclica, - aparatul de torsiune ciclica, - masa vibranta Metode seismice: - metoda refractiei, - metoda forajului singular, - metoda vibratiilor

Probleme speciale de fundatii Metode de obtinere a parametrilor E si pentru solicitari statice a) ncercarea de compresiune n edometru (STAS 8942/1-89)

Pagina 5 din 5

Pentru determinarea valorii modulului de deformatie liniara este utilizata relatia: E = M 0 M 2 3 (pentru pamnturi coezive) unde: - M0 reprezinta un coeficient de corelatie care depinde de natura terenului de fundare, coeficient ale carui valori sunt indicate n tabelul 1, - M2-3 reprezinta modulul edometric determinat pentru intervalul de presiuni 200300kPa. Tabelul 1 Valorile coeficientului M0 Denumirea IC M0 pamntului e=0.410.60 Nisip argilos, 0.001.00 1.6 praf nisipos, argila nisipoasa Praf, praf 0.761.00 2.3 argilos, argila 0.500.75 1.9 prafoasa Argila, argila 0.761.00 1.8 grasa 0.500.75 1.5

e=0.610.80 1.3

e=0.811.00 1.0

e=1.011.10 -

1.7 1.5 1.5 1.3

1.3 1.2 1.3 1.1

1.1 1.0 1.2 1.0

b) ncercarea de compresiune monoaxiala (STAS 8942/6-76) Rezistenta la forfecare care se obtine n ncercarea de compresiune monoaxiala, este notata cu c . U Pentru aceasta ncercare de laborator sunt date urmatoarele formule pentru determinarea lui E n s cazul pamnturilor coezive argile: - pentru argile avnd Ip>30 sau pamnturi organice: E=100500cU, - pentru argile avnd IP<30: E=5001500cU, c) ncercarea de compresiune triaxiala Relatia efort deformatie specifica este neliniara cu exceptia domeniului deformatiilor foarte mici (n apropierea originii) q /q
q ultim = 1 b

1
tg = 1 a

b a

Relatia efort hiperbolic)

deformatie specifica pentru ncercarea de compresiune triaxiala (modelul

Probleme speciale de fundatii

Pagina 6 din 6

Pentru aceasta zona relatia poate fi aproximata cu cea a unei hiperbole a carei ecuatie este de forma: q= (Kondner, 1963) a + b unde: - q reprezinta deviatorul eforturilor, q = 1 3 , - a si b reprezinta parametrii relatiei efort deformatie specifica n sistem , . q Conform relatie modulul de deformatie elastic se poate obtine cu relatia 1 E = , modul tangent, a 1 E= , pentru orice valoare a lui . a + b Pentru determinarea lui se pot folosi urmatoarele metode: ; aceasta metoda se poate 1 utiliza n cazul n care nu exista posibilitatea masurarii deformatiei radiale ( 3), determinarea valorii din relatia = 3 atunci cnd instalatia de compresiune triaxiala 1 are posibilitatea de a nregistra deformatia radiala, E determinarea valorii din relatia = 1 s unde G este modulul de forfecare atunci 2G cnd instalatia de compresiune triaxiala este ciclica sau prevazuta cu elemente piezoceramice.

determinarea parametrului K0 si utilizarea relatiei K 0 =

d) ncercarea de penetrare standard (STAS 1242/5-88) Valoarea pentru modulul de deformatie elastica se poate determina din ncercarea de penetrare standard atunci cnd se cunoaste parametrul N al determinarii. N reprezinta numarul de lovituri necesare penetrarii instalatiei pe o adncime de 30cm, pentru un diametru al tijei de penetrare de 50mm. Se folosesc urmatoarele relatii pentru obtinerea valorilor n kPa: - pentru pamnturi argiloase: E=320(N+15) - pentru pamnturi prafoase: E=300(N+6) e) ncercarea de penetrare cu con (C 159/89) Valoarea pentru modulul de deformatie elastica se poate determina din ncercarea de penetrare cu con atunci cnd se cunoaste valoarea rezistentei pe vrf, qc. Se folosesc urmatoarele relatii pentru obtinerea valorilor n kPa: - pentru pamnturi argiloase: E=36qc - pentru pamnturi prafoase: E=12qc

Probleme speciale de fundatii Valori orientative pentru modulul de deformatie liniara Tabelul 2 Valori orientative ale modulului de deformatie lineara E (kPa)
Originea Denumirea Indicele de consistenta 0,25=Ic=1,0 0,45 32000 0,55 24000 Indicele porilor (e) 0,65 0,75 0,85 16000 10000 7000

Pagina 7 din 7

0,95 -

1,05 -

Aluviale, deluviale, lacustre, aluviale-lacustre

praf nisipos

Pamnturi coezive cu Sr < 0,8 si materii organice < 3%

praf, praf argilos, argila, argila prafoasa, argila nisipoasa

0,75=Ic=1,0

34000

27000

22000

17000

14000

11000

0,50=Ic=0,75

32000

25000

19000

14000

11000

8000

argila

0,75=Ic=1,0

28000

24000

21000

18000

15000

12000

argila grasa

0,50=Ic=0,75

21000

18000

15000

12000

9000

praf nisipos Fluvio-glaciare

0,25=Ic=1,0

33000

24000

17000

11000

7000

praf, praf argilos, argila prafoasa, argila nisipoasa cu pietris,

0,75=Ic=1,0

40000

35000

27000

21000

0,50=Ic=0,75 mari si

35000

28000

22000

17000

14000

Pamnturi necoezive

Nisipuri mijlocii

nisipuri

50000 48000

40000 38000

30000 28000

18000 Valorile din tabel se refera la nisipuri cuartoase cu max. 5% mica si materii organice

Nisipuri fine

Nisipuri prafoase

39000

28000

18000

11000

Valori E (Bowells) Argila - moale - plastic moale - plastic consistenta - plastic vrtoasa - tare Loess Nisip - afnat - ndesat

200015000 500025000 1500050000 50000100000 25000250000 1500060000 1000025000 5000080000

Probleme speciale de fundatii Valori orientative pentru coeficientul lui Poisson

Pagina 8 din 8

Tabelul 3 Valori orientative ale coeficientilor de deformatie laterala ( ) (Poisson) (STAS 3300/2 85) Denumirea pamntului Bolovanis si pietris 0,27 Nisipuri (inclusiv nisipuri prafoase si nisipuri 0,30 argiloase) Praf. praf argilos, argila nisipoasa, argila 0,35 prafoasa Argila, argila grasa 0,42 Valori (Bowells) Argila saturata Argila nesaturata Argila nisipoasa Praf Nisip, nisip cu pietris Loess Ghiata Beton

0.40.5 0.10.3 0.20.3 0.30.35 0.30.4 0.10.3 0.36 0.15

Pentru obtinerea parametrilor E si n conditii dinamice se determina vitezele de propagare ale undelor primare (vp) si respectiv secundare (vs) prin materialul granular prin una din metodele prezentate n Metodologia de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitari seismice indicati C241-92. Coeficientul lui Poisson dinamic se determina cu relatia:

vp 2 v = s 2 vp 2 2 v s
Modulul de deformatie liniara n conditii dinamice se determina cu relatia : (1 + )(1 2 ) E = v 2 p 1 unde reprezinta densitatea stratului de pamnt.

Probleme speciale de fundatii APLICATIA 1

Pagina 9 din 9

Se cere sa se evalueze tasarea suplimentara prin umezire a fundatiei unei constructii cu dimensiunile n plan 8x8m amplasata pe un depozit de loess avnd grosimea de 10m. Adncimea de fundare este de 2m iar presiunea neta transmisa terenului de fundare este de 200kPa. Greutatea specifica a scheletului mineral este s=26.6kN/m3, porozitatea n stare naturala n=53% iar dupa umezire si consumare a procesului de tasare n=44%. Umiditatea n stare naturala este w=0.6w sat iar cea n stare inundata w=0.9w sat. n tabelul 1 sunt prezentate rezultatele obtinute n urma ncercarii de compresiune edometrica pe probe de loess n stare naturala si respectiv n stare inundata. Tabelul 1 p (daN/cm 2) inundat (%) natural (%)

0.2 0.5 0.2

0.3 1.5 0.5

0.4 2.4 0.6

0.5 3.1 0.7

1 5.6 1.1

2 8.0 2.1

3 9.3 2.9

4 10.5 4.0

5 11.5 5.3

Sub depozitul de loess se afla o formatiune argiloasa insensibila la umezire si foarte putin compresibila (compresibilitate redusa). Tasarile pot fi evaluate prin metoda nsumarii pe straturi elementare. Se cere sa se determine: a) tasarea suplimentara prin umezire n centrul fundatiei sub efectul unei inundari generale a terenului, b) tasarea suplimentara datorata unei umeziri locale (x=10m, x distanta de la limita sursei de umezire pna la axul fundatiei analizate, distanta masurata pe orizontala; hs=3m, hsadncimea la care se afla sursa de umezire fata de cota terenului, distanta masurata pe verticala), c) tasarea suplimentara datorata unei umeziri locale n mijlocul unei laturi a fundatiei, hs=2.0m, d) tasarea relativa diferentiala respectiv nclinarea constructiei ca urmare a umezirii locale conform cazului c. Bibliografie: 1. Buletinul constructiilor 7/2001, P7/2000, 2. Fundarea pe loessuri si pamnturi loessoide - Vladimir Dianu si Octavian Cosovliu, 3. Tasarea constructiilor, aplicatii Alecsandru Vaicum, 4. Fundare eficienta n conditii de teren dificile Vladimir Dianu si Fevronia Dianu, 5. Tabele grafice si formule pentru proietarea fundatiilor,