e de a

ea'e;; .. ' ''' C

I GOL-DE O es e a
a a ce a inco- ru lu it
dupa VITORIA lUI {.ageJlan, intre
1517 SI 1580, _1 U numai pu in im-
portant, este nava preferata a cel e-
brului navi gator corsar sir Franci s
Orake.
se pare, i n 1543, Ta-
vistock, acesta se de mic la
bordul navelor costiere. i n
la ce
aveau ca scop traficul de sclavi pe
coasta a Africii
cu sprijinul sir John
Hawkins, trezorier al marinei , co-
manda unei nave de numai 50 t, JU-
OITH.
Era prima sa dar pri-
mul prilej de afirmare.
dintr-o pe care spaniolii,
care doreau monopolul asupra co-
cu sclavi , i-o intind unchiu-
lui n Goliul Mexic
cu acest prilej lupta contra
spaniolilor. Ea va fi cu atta
succes incit faptele sale vor consti-
tui unul dintre motivele majore ale
cu Spania.
In 1570 apoi in 1571
drumuri de in In-
diile de Vest cu datele astfel
nute un plan de atac
pentru 1572. Cu nave mici ,
PASHA de 75 t S'vVAN de 25 t, cu-
Nombre' de Oios ce

rea; face o incursiune in Istmul de
Panama, devenind primul britanic ce
vede Pacificul , o can-
titate de argint aur pe
care o trece cu un tren de catiri
peste istm. Se intoarce in Anglia bo-
gat mai ales admirat in 1573.
sa de arme con-
tra Spaniei o constituie atacarea
jefuirea tuturor navelor acesteia, in
timpul voiajului de
efectuat intre 1577 1580. Aventura
a fost un succes total din punct de
vedere financiar
unei nave de tezaur
foc" (CAGAFUEGO)
0- c de OP' u ce da! d pa
- s-a p.ooa I O e ..scupa
ba I
M
orasele de pe
coasta a Americii de Sud
nu se deloc generos, Cind
ajunge in Pacific, prin Strimtoarea
Magell an. din ii
numai GOl OEN HI NO. Un portret
interesant al la bord ni-! face
Oon Franci sco de Zarata, prizoni er
la bordul navei , intr-o scrisoare ce
s-a in zilele noastre:
,,Amiralul britanic are aproximativ
35 de ani, mic de o
este unul din cei mai
buni navigatori ce
atit din respect pentru curaj , cit
pentru de comandant .
Nava lui are aproximativ 400 t, cu
100 de oameni la bord, tineri
buni de la fel de ca
cei mai buni veterani ai armatelor
noastre din Italia. Fiecare
zilnic archebuza. Drake ii
cu iar ei il cu res-
pect. Are cu el, de asemenea, 9 sau
10 getlemeni, fii ai celor mai bune
familii engleze. Unii dintre ei sint
consilierii lui, dar nu are
stau cu el la iar el
este servit de pe o de argint cu
blazon gravat farfurii identice; in
timpul mesei muzica. Nava
este cu circa 30 de piese de
artilerie este cu
provizii ".
Drake s-a intors in Angl ia cu o
cantitate de aur, argint pietre pre-
atunci la
bordul unei nave corsar. Regina EIi-
sabeta era intr-o recu-
faptele de arme ale corsaru-
lui ia partea coroanei ,
cu toate celelalte veni-
turi in decurs de un an, sau ina-
poieze totul regelui Spaniei ,
cum cerea ambasadorul acestuia.
9 luni de gindire, Francis
Drake a fost innobilat i ntr-o fastu-
ceremonie la bordul
incercate GOLDEN HIND. Era o sf i-
dare la adresa lui Filip ce incepuse
deja "Invincibila Ar-
mada". f lota ce urma An-
g:a. z a
585
Dra e D rr; ce an a u e es-
caa e si Jefu e Sa c Do go
Cartagena San Agostino in Ca-
ralbe. pentru a-I infUria pe spaniol
apqi umilirea i 1587
portul spaniol Cadiz. u de
deja se strinsese o parte a flote de
i nvazie. atacat de 6 galere, d.s-
t ruge complet 'navel e din port de-
inut il itatea galerelor in
lupta contra navelor cu artilere i
borduri. Ca de obicei, prada a fost
dar cea mai important
a fost caraca SAN FELIPE
ce venea din Oceanul Indian. cu
multe Acestea au
permis englezilor b0-
Orientul ui sa
primele lor co er-
ciale in
n 1588, "Invinci bila Armada . s
comanda ducelui de Medina-Sloo-
nia. pleca n de la lIsabo
cu 130 de nave. ndreptndu-se se e
olandeze. de unde trebuia
transporte trupele de invazie a e
de Parma. Drake.
numit viceamiral. Ia bordul lu' RE-
VENGE. captureze ga-
Iionul ROSARIO. continuu
flota Un atac de noapte cu
(mici nave incendi are) ii go-
pe spanioli din Calais unce
infanteria. urcind
spre nord dispersindu-se. O parte
au ocolit Marea Britanie nave e
lor au fost distruse de furtUni e
Atlanticului. n doar 67 re -
se fi detar-
cat un singur om pe teri o Ou
britanic.
Celebru deja. Drake este
nat in 1589 resturile .. \ -
vincibilei Armada" . ce
refugiu in porturile spaniol e, dar nu
dect succese nesemnifica-
tive. in Regina nu -
mai nici o timp de 5
ani.
Iertarea vine in 1595 cnd aceeas
Elisabeta il trimite nt r-o expeG\ e
I
LDEN HIND
ex PELICAN
1575
a
H
:e e'" a e .: ::J
a' "ca ""
A 3. e "" re' -
e s "rses" a a' e -
1 ' :;--
Dra e c oamen al m" " e ce "
e care am - <
Ori sint este cl ta ra c
m " O 1 ce "
ani amirali marii ex c
GOLDEN H sau marii p ora
adus re . IND este corsar _
nic de a f' nava care "
ce a Inca . I cel d "
nJurat - In .-
d s mlntul De . .<:

const . I ulrea pl IS nl.J
l ' in D anurilor
UI Drake evon t CI '
Aceasta ' a unei ' r u ul na'a
cind prin adraversat ea
un muzeu Panam Icul S '
nutul pe ca In California ai a aj I
Albion. re Drake l bot n i --
Deoarece . ezase-
In ceea ce eXista c
a navei _ col an ro :: :
aceea sfatuim -ea
CRISTIAN O
.f.\. ! A
J... l. B
.a -h- C
--a. D




unui
lodel FSR-15 cm
3
ele e FSR nu pot fi abordate
e ci numai de mo-
cu n
odelelor cu propulsie meca-
modelului de 15 cm3 este
din ar-
cu de poate f i
fa de orice amator, con-
- "ne de 286 lei, la ma-
de prezentare l IPL -
str. Recoltei 1 TIrgu
cod 4300. n cazul n care se
este expedierea cocii prin
dalu,ui suma
i se vor 32 lei
uieil de ambalaj
sntem n pose-
ce or coj i ale cocii , corpul
pacul (f ig. 1).
placaj de 1-2 mm
3 coaste, la 200, 460 700
oglinda pupa, prin
. e. Pentru a trasa profilul co-
al coastei vom utiliza o
pru sau aluminiu pe care o
pe cu ajutorul
apoI profilul. Aceste 3 coaste
e se lipesc perpendicular pe
Ig 2) vor ntre ele
partlmentele de teleco-
a, reversorului de combusti-
'3 ' pe cel al mot orului , asigurnd
se face prin cauciucate (fig,
7).
montarea tijei de accele-
care se din cablu fle-
xibil de la frna de a unei bici-
clete sau din de de 1 mm,
ce este printr-o de
de 03 x 0,5 mm (fig. 8). Ea
de la placa cu servouri din
pupa merge la prghia de accele-
a carburatorului n
Se din de
dural = 4, prin frecare, rama capacu-
lui compartimentului radio se li-
ocata rezerva de flotabilitate a \\\'\W\\,.,,\\::: ;f . ;::::"._"_" "-"'_-"'_"'_-
caz de sau ava- ,w
cu f ire de nestrapol
(fig. Q) . Se se
suporturile rezonatorului .
Se n pupa un mner pen-
tru manipularea modelului n timpul
motorului (f ig. 10).
Se cotul de evacu-
are (fig. 11) , cu inel de
cire la Pe axul motorului se
volantul, cu ca-
nal pentru demaror Supor-
tul de motor se din
de dural de 4 mm, n
de tipul motorului folosit.
Se montajul cu-
plajului motor-ax, ce tubul
axului a fost umplut cu
pentru
Se capacul di n plexi -
glas de 4 mm al compartimentului
radio, ce are pentru an-

Se rezonatorul, efectu-
nd toate ajustajele necesare apoi
se. pentru vopsit.
In numerele vom pre-
zenta de a supor-
tului, crmei , cotului de evacuare,
volantului, rezonatorului , elicei ,
montajul tuburi lor de a
apei , suportului servourilor, capacu-
lui de antenei rezervoru-
lui.
FEBRUARIE
LMMJVSD
1 2
3 4 5 6 7 8 9
10111213141516
17181920212223
2425262728
SOPWITH
STRUTTER
1 + 1/2
Aparat de - bombardament
model 1916 de avea
lungimea de 7,70 m, anvergura de 10,21
m o greutate de 1 062 kg. Inzestrat cu
un motor Clerget rotativ de 110 CP, dez-
volta o de 165-170 km/h. Lua la
bord 110 kg bombe. Zbura la
4 000-4 500 m avea o autonomie de
zbor de 4 ore. Inarmat cu 2 mitraliere
Vickers sau Lewis, cu succes
atacurilor sfr-
anului 1917, aparatele F, 40 snt nlo-
cuite cu acest tip de aparat. Intre 1 aprilie
1917 1 ianuarie 1918 a fost do-
cu 52 de aparate.
SPAD 13
Avionul Spad, monoloc. biplan, de v-
avea un motor Hispano-Suiza
de 150 CP. anvergura era de 7,8 m lun-
gimea de 6,1 m. Era foarte mobil, atin-
gnd o de 190. km/h, urca la o alti-
tudine de 5 000 m. Inarmat cu mi-
t raliere Vickers, ce prin cmpul
elicei, dispunea de benzi de 100 de car-
Autonomia de zbor era de 2,15 ore.
VOISIN 8
n
)
Cu carlinga n motorul tip Can-
ton Unea de 130 CP n spate, aparatul
servea la misiuni de Avea
anvergura de 13,8 m, lungimea de 10 m
urca la 2 000 m. 520 kg
dezvolta o de 100 km/h, avnd o
autonomie de ;! ore. n 1915 s-au primit
din 8 aparate de acest tip.
IANUARIE
LMMJVSD
12345
678 9101112
13141516171819
20 21 222324 25 26
2728293031
MARTIE
LMMJVSD
1 2
3 4 5 6 7 8 9
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31
IULIE
LMMJVSD
1 2 345 6
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031
SEPTEMBRIE
LMMJVSD
1 2 3 4 5 6 7
8 91011121314
15 16 1718 19 2021
22232425 26 27 28
2930
NIEUPORT B.B.
SAU NIEUPORT 11
A lost pflnClpalul aparat de vnatoare al
romane n anii primului razboi
mondial. Biplan, monoloc, nzestrat cu
motor Gn6me-Rh6ne de 80 CP, cu
aer, dezvolta o de 155 km/h. An-
vergura era de 7,55 m, lungimea de 5,8
m, autonomia de zbor 2 h 30 min. Pe pia-
nul superior avea o
Lewis de calibru 7,7 mm. Acest aparat a
fost n dotarea escadrilelor: N 1, N3, N 1 O,
N11'ncepnd cu toamna (oct) l ui 191 6,
cind au sosit n 41 de aparat e. A
existat varianta bil oc avnd aproape
date tehnice.
La' de la Cotroceni a existat
un monopl an NIEUPORT supranumi t
"Nieuportul lui Zorileanu", numele
celebrului aviator care-I pilota deasupra
fiind un aparat de
t=ARMAN M.F.7
Era un biplan, bil oc, cu carli nga n
motorul n spate servea la executa-
rea misiunilor de Motorul
t i p Renault de 80 CP, cu dez-
vol ta o 115 km/h. Aparatul avea
o dli 15 m o lungime de 7,50
m. Urca l a 3000 m avea o autono-
mie de zbor de 2 ore. In toamna anului
1915 a fost cu
12 aparate de acest tip, ne"inarmate.
NIEUPORT 17
in urma n arhivele
militare s-a constatat NIEUPORT 17
s-a aflat n dotarea armatei romane. Bi-
plan, monoloc, dispunea de un motor de
110 CP tip Rh6ne 9 J. Avea o lungime de
5,77 m, anvergura de 8,17 m, viteza de
177 km/h la 2 000 m altitudine. Era nar-
mat cu o urca la 5 300 m
Autonomia de zbor era de 2 ore.
A intrat n dotarea unor escadrile n
(escadri la N 3).
N
AUGUST
LMMJVSD
123
4 5 6 7 8 910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
E SI GUR cA PROPAGANDIS-
- CEL MAI MARE PE CARE- L
EM N MOMENTUL DE
C:STE LOCOTENENTUL PAPANA.
CEST NU
CR E CARTI NU TI NE DISCUR-
UR" NU SE PREZI NTA N ADU-
.. . DAR E
S APINUL INCONTESTABI L, CU
DE A FI BATUT, AL
CU CARE ZBOARA. "
NICOLAE IORGA
(NEAMUL ROMANESC, 1936)
Ri ndu rile pe hirtie,
acum 50 de ani, de marele pat riot
romn, renumit om politic al
sint definitorii pentru
ori care mare " ... e
Indiscutabil, cu de a fi
tut, al cu care
al tuturor problemel or
Ni colae Iorga a remarcat
s i n propagandei
elementul caracteristic al momentu-
ui, locotenentul Alexandru
conturat incontestaQil ca patriot
avi ator de In activita-
ea sa, nu a uitat este ro-
mn a zburat sub insemnele na- -
' onale, refuzind propunerile de a se
stabili ifl America mai tirziu n
Inmatricularea avionului
YR-PAX, Romnia cu
de pace numele
Fiul generalului Ion (din
arti leria Alexandru
s-a i n anul 1907 (19057).
Opuni ndu-se
Al ex se retrage de la examenul Poli-
ehni cii din pentru a se in-
scrie la de elevi de la
Cotroceni. Ajuns in anul 1928 la
de de la Tecuci, Ale-
xandru brevetul de
pilot cu 703 in data de 17
august 1928. Polisportiv complex,
scrima, tenisul, bo-
bul automobilismul, zborul incu-
'lunnd sale fizice deose-
bite. la triumful in Pa-
devine cunoscut in
peste hotare printr-o ser,.ie de rezul-
tate sportive deosebite. In anii 1928
1931 devine campion la
bob - locuri. In urma
rezultatelor de
trei romni, are o partici-
pare la Jocurile Olimpice
de de la Lake Placid in anul
1932, iar la Campionatele mondiale
de bob din anul 1933 de la Ober-
schreiberhau (Germania),
Hubert devin campioni mondiali. Pi-
otind automobilul pe ruta
- recor-
dul de pe acest parcurs la 1
or? 38 min (1 936).
In
inceput activitatea cu o serie de rai-
duri zboruri de record de alt itu-
dine. Pi lotind avionul pentru saltul
de record mondial femi nin al para-
sutistei Smaranda octom-
bri e 1931 , l a altitudinea
de 6000 m. Anul 1935 aduce
lui pilot o seri e de succese pe avio-
nul romnesc IAR-16,
.Cupa Ionel Ghica" corectind re-
cordul de alt itudine la
O 950 m respectiv, la 11 631 m
'n zi, 16 iulie 1935. Vechiul
record de 10 518 m pilo-
ului Romeo Popescu din anul 1928.
stabilirea recordului de altitu-
dine. Alex o serie
de rai duri, incheind cu succes in au-
gust 1935 raidul - Tel
AVIV - La 11 septembrie
1935 in decolarea pentru raidul Bu-
- Tokio de pe aerodromul
P' Pera pe timp de noapte, avi onul
a oc mediat decol are,
a ul A exandru fiind si -
. s cu parasuta. care
ase alil onul u . i -
ami ii. a 00 d pe u a-I
. _. a" a
- Alex in pauza unui miting aviatic l a SI. Loui s, S.U.A.
Clubului "Caterpill1ir" (Clubul vler-
melui de oferite de uzinele
constructoare de IRVIN ce-
lor care salvat cu para-
IRVI N.
Jocurile Oli mpice de din
anul 1936 pe locotenentul
pe pirtiile de bob, de
coechipierul Hubert, tot l.a
Oberschreiberhau (Germania), unde
cei doi campioni mon-
diali in anul 1933. De data aceasta,
aranjamentele de culise nu au per-
mis celor doi pen-
tru probele efectuate. La
a jocurilor de se nregis-
ultima participare extraavia-
a
In de a Jocurilor Oli m-
pice dela Berlin - 1936, campiona-
tul de al lumii se
paralel cu Jocurile Olim-
pice, neavind statut olimpic.
Alexandru este singurul re-
prezentant al echipei Romniei.
Constantin M. Cantacuzino, campio-
nul de al
Romniei, nu putea participa la
intrecere intrucit
raidul Paris - Saigon - Paris, iar
ca Mihail Pantazi, M.
Manolescu, Puffy Popescu nu dis-
puneau de avioane
re. La intrecere cu 20 de
din elita mondiale, din
care: francezii Challe Bril, Maurice
Arnoux, Andre Japy, Cavalli, ceh 0-
slovacul Frantisek Novak, germanul
Stohr ... "cel mai concurent",
Alexandru a zburat pe un
avion tot atit de un Bucker
"Jungmeister", construit special
pentru de Da-
curajoase nu
mai meritorii, Alexandru Pa-
cali tat ea de membru
al Aero Cl ubului Germani ei, impre-
cu inJligna de aur a acestei or-
In cursul probelor, Charles
Lindberg de la tri buna ofi-
personal pe romnul
considerat "cel mai concurent,
a ii deschide drum
spre locuri de nivel ridicat"
- cum declara
tor la postul de radio al concursului.
Probele de care
contau drept campionat al lumii,
sint de contele von Hagen-
b'urg. se pe locul al
XII-lea este recomandat pentru a
participa la Campionatele de
de la Los Angeles
- 1936.
Pent ru transportul avionului, Pa-

til e germane la folosirea di rij abilului
H' ndenburg" care efectua curse
ransat la ' i ea cu pasageri pe rula
F a ' u a a n - ew Yo
i a ea a es'
se in Ament;a. 1n zborUl
din 17-19 august 1936, dirij abilul
"Hindenburg" peste
ocean pe Alex avionul
acestuia, YR-PAX epo-
peea.
Cursa New York - Los Angeles
prima primul
succes pentru in America.
primul loc la categoria sa
de avion, se de o
publicitate,
clasa in cadrul probelor de acro-
din 2-8 septembri 1936 dela
Los Angeles in cadrul National Air
Races. La aceste probe din
nou de contel e von Hagen-
burg (campion al lumii) Michel
Detroyat, fost de ori campion
al lumii, precum o serie de
americani: Millo Burckhard, Harold
Johnson (campion al Statelor
Unite), Howard Hughes, Roscoe
Turner .. .
La acest concurs, in cadrul probe-
lor libere, per-
,,sm,ulgerea
. de la sol a fanioanelor" . Inaintea
probelor, coase un tricolor
din simboliznd drapelul de
stat al Romniei, im-
cu mecanicul sis-
teme de la capul planurilor
inferioare. Steagurile american ro-
mnesc, aflate la de 100 m,
sint smulse de la sol intr-o
"trecere", aparatul dind impresia
atinge solul cu capul planurilor. In-
clinnd avionul pe aripa Pa-
drapelul american, ia
inclinarea, pe
aripa n tre-
cere drapelul romnesc. Manevra
a avut un deosebit supces in
publicului a juriului. In clasamen-
. t ul general , Al exandru se
pe locul 1, la egalit ate de
puncte cu Michel Detroyat, iar con-
tele von Hagenburg se pe
locul al doil ea.
A urmat cursei Mi ami-
Havana, n 13 decembrie 1936, la
categori a Bucker-ului allindu-se in-
scrise 30 de aparate. La Ha-
vana, are cinstea de a inau-
gura noul aeroport , panglica
de miss America
de Nord miss America de Sud,
trecnd n zbor la foarte
printre cele miss, aflate la
o de 25 m. Concursurile de
la Miami i-au adus lui ti-
tlul de "campion al celor Ame-
rici, la Aceste ac-
incununate de succes, au
adus un renume deosebit romnului
avionului YR-PAX
Romniei.
Anul 1937 este ocupat de nume-
roase la mitinguri ae-
( ene peste 61). s de o seri e de zbo-
r ... oregii.t i.oare ''1 .ederea 'l'are ci
firma Belanca, boteza M_a-
- 1918" .
La Cleveland, in cadr " "
curs de Papa .... se
primul din 23 de con e-
inaintea contelui, von Hage"
prezent din nou. In vederea ra
proiectat, un z
de ant renament, pe r 'a
New Y,ork - Miami - New Yor '
4 000 km. Avionul de antrenaMer:'
este distrus, la un zbor in CO'lO
meteorologice deosebit de grele a
aterizarea pe un teren de zbor
dat, cu mascat e e
ogli nda de Zborul din care Pa-
a a avut l oc a l'
iulie 1938. Anul 1938 ,,'"
al doilea eveni ment tragic din ata
eveni ment ce avea s
schimbe cursul "destinului mare
moartea la
Dina Executarea ma-
relui raid pe ruta New York - M,am
- Pernambuco - Dakar - Bucu-
este sub semnul i nt reoa--
rii, starea a pilot
lui fiind considerabil Se a
ca fie seco Ca'
n acest zbor de Max Constant. o-
parcurgerea
cu succes a etapei New Vor
Miami, n care a pilota per-
. fect, la decolarea de pe aeroport
din Mi ami, tai e contaclul e-
lor trei motoare, avionu
control. Max Constant intervlpe a
timp pentru a ef ectua o ateri za'e
salvndu-se astfel e p -
evitarea incendier ii avion
lui, plin cu
Intors in incearca
serie de curse automobilistice Cu
scopul de refacere reince-
pere a de Ince-
putul n Europa coi CI
cu demisia lui di n avia:
plecarea sa din
Ajuns cu greu n
cu Michel Detroyat, eare-
introduce la Edouard Daladier. p
mul-ministru al unde
'- intre in de
de acceptare er
schimbarea pe care Pa-
nu o poate sati sfaCe, nepun
la "dreptul" de a fi romn
doua posibilitate ar fi fost o incuv
a guvernului romn n aces
sens. la demersuri fiin
negativ, Europ
mbarcindu-se pe un p,achebot C
Statele Unite. In Ameri
romn fiind, ord,-
nul de mobilizare la care Papan
nostru e
Berlin" , motivnd nu sa
lupte de Germania
Deferit Pa
este degradat astfel incepe
se lupte cu mari ma e,
riale. post urile de profes
de bridge di rect or al programe
sportive de la Lake Placid. De as
menea, nu propunerea oe
acti va n S.U.A. cu gradu O
colonel , imp l c:
pierderea romne. Se e
ciind de dreptul de a zbura 'n
rica ca roml'
membru al Aero Clubul ui Amer Ca!
se ca pilot ce .
cercare la o construc'oare c
avioane. intrarea S.U.A .
boi, ca "srr
de zbor, formnd pi l oti pen fl.J 3. a-
a S.U.A. Tot n ace a
mnd cursuri le serale ale Pa -
din San Francisco,
diploma de inginer de aviae ;)
nind astfel
Alex ."
o companie aerotehr. ce
n zbor laboratoare oe
materiale aerona
Testind personal up a 'on P' :;
decolnd de pe pisla de l a Se e
i-J' s Alex se ca'- a
pe r u m Z
de publi citate cu avionul ca-
A exandru cam-
Ce or z Americi n '1936.
- Inaugurarea aeroportulu i din
Miami - panglica de deschidere a
fost cu trenul de aterizare al
avionului YR-PAX pilotat de
nul de romn Alexandru Pa-

00
'
BU-133 C
GMEISTER"
Arh. MIHAI ANDREI
Car C ement Bucker fost pilot in
clul aerian maritim german in
ul razboi mondial. in
br e 1933 o companie de con-
ctl aeronautice la Berlin
- Bucker Flugzeugbau
f-I Beneficiind de
in timp ce a fost angajat
dustria la
'" s a Aero AB, in anul 1932,
cu ajutorul inginerului suedez An-
s J Andersson, C. Bucker se
in de avioane
oare sporti ve. Primul prototip pro-
Bu - 131 " Jungmann", inregis-
0-3150, echipat cu un motor
HM SOR de 80 CP (SO kW),
_ primul zbor la 27 aprilie
Avionul, un biloc de
cu (lemn
al) a stat la bazaeon-
avionului monoloc Bucker
- 133 "Jungmeister", biplanul
e din vria
din care avioane au
<lpat la acea Prototipul
aratului Bu - 133 V1, nmatricu-
D-E:VEO, era echipat cu un mo-
35 C:>
c p S
!:rEA E a ea c'o i
5 ea, cu ., c ndr de' p Sie ens
Bramo Sh- 1d A de 1S0 CP
1120 kvV). Modelul Bu - 133 B cu
motor Hlrth HM-506 de 160 CP
(1 20 kvV), cu 6 cilindri in V inversat ,
era pentru de se-
rie, dar modelul Bu - 133 C, cu
motor Siemens Sh-14 A-4, se bu-
de aprecieri deosebite
de serie a noilor ateliere
aeronautice. de combusti-
bil era de un rezervor de
90 1, iar alimentarea motorului era
de la un carburator special,
Pallas Zenith, care permitea zborul
pe spate de Special
construit pentru de
Bu - 133 C "Jungmeister"
este cel mai deosebit avion de acro-
din perioada per-
sale fiind etalate in nu-
meroase concursuri,
mitinguri. Piloti de - Alexan-
dru contele von Hagen-
burg, Constantin M. Cantacuzino,
Mike Murphy, Beverly Howard, Be-
nitz (pilot la Bucker) - au purtat
in aripiLe Bucker-elor, avioa-
nele devenind visul a
chlar terminarea ce-
lui de-al doilea mondial. Nu-
meroase aparate_au fost remotori-
zate prezentate cu diverse ocazii.
Cotate ca rivale la cam-
pionatele de ale
anilor 'SO, cu structura
dispunind de noi motoare in stea, li-
nie sau boxer, avioanele Bu - 133
fac parte din reprezentativele
nale ale Germaniei, Statelor
Unite, Angliei etc., fiind opuse cu
drzenie noilor aparate special con-
struite pentru de
de de ai
aeriene: Frank Price (S.U.A), Rues-
che Hal Krier (S.U.A).
Formula a Bucker-ului
a inspirat pe constructorii ameri-
cani la realizarea avioanelor biplane,
Pitts Special, sinQurele biolane de
- Un aVion de tip, de
al It. Bizu Cantacuzino,
in zbor pe spate la rasul ierbii.

Cana Ce
gze g au P 5
Hin GTb SI remolorizat de nu-
meroase alte firme. in versiun e mo-
derne. aparatul este echipat cu mo-
toare Lycoming de 170 CP
(127 kvV) Lycoming 10-360 de
18.0 CP (1 35 k'v'l
In variantele Bu - 131 Bu -
133 au fost construite peste 1 200
de exemplare, acestea aflndu-se n
exploatare n numeroase printre
care: Germania, Spania,
Olanda, S,U.A., Ungaria Romnia.
La Muzeul Tehnic "Dimitrie Leo-
nida" din se un exem-
plar al variantei Bu - 133 C
"Jungmeister", care poate fi cotat ca
o de valoare,
de FN-305 Fleet F-10 de la Mu-
zeul Militar din Aparatul
de la Muzeul Tehnic din
este un model identic cu aparatul
pilotat de Constantifl M. Cantacuzi-
no-Bizu, campion n pe-
rioada a celor folosite
in dotarea Aero Clubului Regal Ro-
mn a C.F,R. In
Constantin Cantacuzino, poreclit
Bizu, pilota un avion -133 C,
'nmatriculat YR-BIZ. In activitatea
de
Jin anii '50 - '60, Constantin Can-
tacuzino a folosit tot avioane Bu -
133 C "Jungmeister". Modificate pe
parcursul anilor, cu structura fuzela-
jului cu ale
sistemului de comenzi, .ale trenului
de aterizare, avioanele EC-AEX
EC-ALP au fost primite cu deosebit
interes la mitinguri din An-
glia, Spania etc. Pentru a
a trenului
de aterizare la avionul EC-AEX, C.
Cantacuzino
mici de bechie de la avionul Fiat
CR-42 in locul mari de la
trenul principal de aterizare al Buc-
ker-ului azi la
avioanele de de
Zlin 50, lak-55, Su-26, Laser
200
B 33 Crea ::.a e
- '936 ea'ac e s: ce a
ra'e sin capo ee..., 'oare c
Oeoseb ta de ce e ce a area
serie (decupare. balama e. care a e
cilindri). elementul dorsa, OI spa-
tele postului de pilotaj , de asemenea
capotajele din ale fuzelaJ
anterior.
Aparatul original YR-PAX era .. op-
sit in ocru deschis, cu ..

a as-
tru pe extradosul planulu' supe o
al ampenajului orizontal Pe ;nt'a-
dosul planului inferior al ampena-
jului orizontal erau vopsite raze c
iar pe ampenajul vertlca cer-
curile olimpice (albastru. negru
gi!lben, verde) insemne e r-
mei BUCKER JUNGMEISTER. F -
zelajul anterior este vopsit in ros
cu numele avionului sfris cu eg
Bucker Jungmeister. Inmatric a '"
YR-PAX este scris c
gru pe lateralele fuzelajulUi os'e-
rior, pe intradosul pianulUi super
extradosul planului inferior
ampenajul orizontal erau marcate
insemnele YR cu eg
Pe fuzelaj, in spatele postului de p -
lotaj, n America a fost pictat U1: ca;)
de leu, simbol al concernului She
Company, urmat de GIL-
MORE, refuznd sem ez.e
vreun contract de r.
fayoarea produselor Shell.
In anul 1938 avionul a fost vinou
pilotului acrobat Mike Murphy. care
a fost campion al Statelo
Unite n anilor 1938 si
1940-1941. Remotorizat cu un no
motor n stea, cu elice
locul celei din lemn, cu tren de a e-
rizare fuzelaj ranforsate ex -
YR-PAX a fost revndut unui alt p la
american, Beverly Howard, care a
participat cu acesta la o serie de
concursuri in America Austral a.
Revopsit n alb cu
pe fuzelaj, cu "raze" pe extrados
planului superior pe n ra-
dosul celui inferior, cu nmatricu are
N 15S96, aparatul devi e
______________________ _____ ______ __ -

"'-...

- Ay,ionul lui se n pre-
zent expus la National Air and
Space Museum din Washingt on.
de , Mike
Murphy, a part icipat la campionatele
de al e S.U.A. n
1938 1940-1941. A fost rev ndut
l ui Beverly Howard se n
muzeu sub culorile acestuia, f ii nd
nmatriculat N 15696.
zbor pe spate la iT'1e s
,alte numeroase mitinguri. in aceaslE
ex YR-PAX 15696 se
expus la National Air ano $pace
Museum din Washington. Il de es'"
cotat ca o de adevra'a .a-
loare In cartea ze
este specificat avionul a apa'- I ".
romnului Alexandru Papa ii -
Alex, celebru acrobat aerian ca""'-
pion sportiv de De ase-
menea este avo u a
fost adus in Statele Unite pe ca e<l
aerului, la bordul dirijabilulu ,H'n,
denburg" . Un valoros film de on,
taj, cu acti vitatl?a lui
America, poate fi vizionat, n cab,
nele special amenajate n acest
scop. O copie a peliculei a
Televiziunii Roma e
aceasta fii nd pe f"\ICU
ecran ntr- o emi siune duminica
Avionul este de recunosc ;
capptajui motorului , '-
original. In scrisoarea din 20 se:r
tembrie 1938, moartea so e
scria, un testa,
ment ,,( ... ) acum tre' z c
(. .. ) am zburat ulti ma pe drag ....
fidelul meu YR- PAX, ( ... ) il
PAX-ul , l vreau la muzeu".
ARIPILE pre tau patr
nuri, montate un plan en r
perior la zelaj n p
Semi nurile inf
superioare u intersch ITI
Structu ra pr I
din lemn cu ervuri tot dl le
consolidate cu hobane ele e E
metalice. Sistemul era consoli da 'r
ansamblu cu hobane, si p'
loni, ntr-o rel at iv
Att planurile inferioare, ct ce
superioare o p z'
de 11
0
Diedrul planurilor sUpej
rioare este de 1,5
0
, iar al celor i
rioare de 3,5
0
_1 2
planurile superioare CjJ la plan
riie inferioare. ambe
planuri erau mpnzite, borduril e
atac fi ind acoperite cu pina
nivel ul lonjeronului anterior..Su -
de de tip conJug
slrrt: prezente att pe planuri e
ri oare, ct pe cele superioare
FUZELAJUL o structura d
din crom-moli bden, sudate s
temui fi ind acoperit cu capotaje r_
talice n zona fuzelajului anterior
n rest.
AMPENAJELE pe d
din crom-molibden s'n
pnzite suprafete ae
pensare, de asemenea sistel"l
lamalelor echilibrarea -
ti a aces ora
TRENUL DE ATERIZARE. de ti
ciclu fix, la oec-
Date tehnice: anvergura 6 60
lungimea 6,02 m; 22:
suprafata 12 11"'" as
avionului gol 425 kg; masa 1'12X
a avionului la decolare 6
1
5 9
teza 220 km h; v eza
90 km/h; viteza ascens -"
7 m/ s; plafon li 500 m; dis a":a
zbor 500 m' il a'
5 , 25 9 m2 ; raDor
"",ntr\r ' ,.. {";:J .:; 1" ,.,
ESCADOR
CTERISTICI PRINCIPALE:
ng me ___________ 19,25m
_il Iffie____ __ __ _ 5,Wn
:>escaj ___________ 2.41 m
Deplasament ______ 34 t
i eza ____ _______ 8.7 n
otoL ___ _______ 140 CP
E "paj 10
::; -1950
-
La c;;ererea unui mare de
cititori, planurile origi-
nale de (prelucrate pentru
navomodel) ale clasei de pesca-
doare MAREA (vezi POR-
n Tehnium L, 3/ 1976). Un mo-
dei din punct de vedere
al a
nut medalia de aur la ultimele cam-
pionate mondiale. Planurile ce vor fi
prezentate ncepnd din acest
permit o
sportiv experimentat rea-
lizarea unui model foarte frumos n-
Poate fi construit
sau pentru tel
F2A.
Cristian
f

-
MAREA

_
--_
o

_ _ . __
_
_
_

o o
.................

:;.:--=

==1

-------
--
-
-
-
-- -------
-
- --.- - ------ --

- _._--
-
-
Pa rapetul la babord
Platforma rotitoare
- SECTIU I NE PRIN CORP
o
e or planoare este
'"' ' a din lemn de brad de rezo-
H din placaj gros de 1
cu de
- ea
Se profilul aripii se
sabloanele; nervurile se
-e pe
5 - me de arc, cu diametrul
_ ;J' formnd un bloc, se profi-
;z.a s se taie baghetelor.
_;::casu baghetelor se
baghetele pentru bordul
. a' - c sau cu un sablon de forma
Q-..i)x60 mm cu
5-{) lt26 m m.
ac arcadele din de balsa
ase de 1 mm late de 6 mm. li-
Aeromodel planor
' - ta ar - se 'ace e sci
oe ee dreap ii to'S n
pe care s-a fixat desenul pentru cele
semi ari pi . Se bordul de
atac de n inclina-
rea Se ner-
vurile n lor, se dispun ba-
ghetele de pe extrados, se ampla-
arcadele. Totul se cu
ace cu Se pune cte o
de clei ago la Se
se usuce cleiul , se scot acele, se
semiaripile, se baghe-
tele de pe intrados, se pune cte o
de clei pe noile
se din nou cu bolduri pe
Se ultimele opt
prof iluri se din
balsa de 1 mm, amplas n-
du-se Se
suf icient fiecare mbinare con-
t rol ul se dau diedrele, se
central cu balsa, se
cu hrtie
120.
Se pentru se-
mi.aripi ampenajul orizontal.
Impnzirea se face cu hrtie de
cu fibrele n lun-
gul aripii . Se nti intra-
dosul prin lipirea hrtiei cu
de fiecare
controlul lipiturilor se trece la m-
pnzirea extradosului, care se face
pe
Aripa se cu mai
prima nti pe in-
trados apoi pe extrados. Se
se usuce 24 ore se cu
Se se usuce
pe se cu hrtie
600-800.
Literele cu indicativul de zbor se
din hrtie
de Se lipesc cu

se de
ori, de uscare 24 h
ire. Aripa este o
trare de minimum 2 luni, pe
ntr-un loc aerat, uscat, lipsit de
surse de sau expuneri la ra-
zele solare.
in timpul aripa se contro-
Este bine ca semiaripile
F1 A "TERMIC '81"
ega. ... - a e !ate ] -
cace o' a a ce c eere
Deriva se construi esc
si mil ar arr pii se i mpnzesc cu
de Se de trei ori cu

Fuzelajul este constituit dintr-un
tub tronconic de de un
tub din duraluminiu. Tuburile se im-
cu un Qiplu interior lipesc cu
clei epoxi. In este un bot din
fixat cu un prezon M 6.
Parasolul este lipit cu _ clei epoxi
de tubul de duraluminiu. In el se
sesc crligul de remorcaj si
autocnipsul. .
Crligul de remorcaj este de tipul
cu lansare re-
morcaj drept, ciclare pe Gablu, viraj
n lansare viraj n zbor liber. Ci-
cl area virajele snt pe dreapta.
Toate au reglaje cu
blocabil e prin li pire.
Autocnipsul n la
determal i-
zarea stabilizatorului orizontal
pri ntr-un bracaj negativ de 30" .
Deriva suportul ampenajului
orizontal se lipesc pe fuzelaj cu clei
epoxi n de pe desen.
Centrajul este pentru ca-
tegoria planoarelor de unuia
din clasa campionat mondial. Inti l
static, prin deplasarea bo-
tului de ca centrul de greu-
tate n CG - indi-
pe desene.
s-au respectat desenele
aripa, ampenajul, sau deriva
nu au torsiuni, centrajul dinamic --,..
n zbor - este gata
Pentru corectarea micilor erori
ivite n timpul lucrului, la
centrajul dinamic, modificnd
stabilizatorului orizontal , prin
rea sau unghiului de in-
cu adausuri fine de hrtie.
in remorcaj planoarele
la n linie folosind
la maximum cei 50 mm ai cablu lui
de lansare, apoi n vi-
la dreapta. se surprind
momentul tensiunea din cablu co-
modelul poate
tiga <1-6 m
Pe timp calm, seara
George Arghir
30 Autocrulls.
I
5:' se: ... - CE a
c rca sec - ce
Antrenamentele sOn c ea succe-
sului.
Snt necesare antrenamente
ncepnd cu 15 martie
unul altul
ocazii n care se cen-
aeromode-
lele, formndu-se deprinderile nece-
sare, se forma co-

Antrenamentele vor fi de 2-3 ore
constau n remorcaje, lan-
ale aeromodelelor.
Durata de zbor este de 1-2
minute n de intensitatea vn-
tului. Se vor realiza 10-15
Tactica de concurs se
atmosferice. Se
se plece imediat des-
chiderea startului , ciclndu-se mult,
la formarea
i ntensitatea
ca zborul liber al aeromodelelor
lansate . .
Aerul se deasupra tere-
nurilor de culoare cnd soa-
rele nu este soare,
aceste terenuri descen-
dente. Se cont de acestea de
vntului.
s-a sesizat o
se modelul cicleze
cablul se nt inde se remor-
la se trage cu
30-40 N de cablu, apoi se
ca modelul lua zborul li-
ber.
lansare se cablul sau
se unui ajutor se
planorul la aterizare - deter-
malizat sau nu. Se repere
se merge n linie la
sirea modelului.
Este purtarea de concurent a
unei busole ce mult la
drumul retur.
Modelul recuperat se
se se
mecanismele reglajele se depo-
cu semiaripile demontate, la

George Arghir
rl
f99f
Campi on national 1983 (1783 s)

I I I I I I I I I I [:1 I I 1 I I I I I I I I 1 ..... -
- r":
1\.. r--.. r--.. ,......",t---
&.....1-
I 467$ 510 28
I
Balsa 2)(2 Balsn 2x6

-.. -Bal sa 1 =::::::::--- V g --"...
-----
J
,...-,...-;;;iI'" .
....- Brad 2)((10+0) Brad 2)((6+0)
. .......... 2056 I
__ __ Brad 3x1S
17 i 'aPlaroj 1 .m:>. "
S
Geuate.
ampenaj


ampenaj
fu eLaj
Te
r balsa 1 - -
Brad 3x6 IBrad 2x(10+41 __ _
29,25 dmp
4,50 dmp
33,75dmp
199 g
10 9
229 9
Greutate 438 9
Scara: 1: 5, 1:1 6 sept. 1984
.25 .
1\
sca o oeauna o pana in em,-
eceplor s pllolul pierde asl-
- ro aparatu UI. CU putma sansa
a e' zare fortata are loc aproape de PI-
, ::a' se infmpla adeseori ca un aparat
sa am nil in zbOr SI ..inaripatul' se pierde
il r zont
C rcultul descTls aici este conceput
eVItarea acestui gen de
r plus permite dimmuarea coliziunii
solul. un picaj slab.
e tul la sem-
u de al receptorului. Cnd le-
'ura radio este servo-
ecanlsmel or este prin co-
_-z le primite: un impuls de 1,5 ms co-
neutre, impulsurile de 1
<- ms pozitiilor extreme respective
tipului de servomecanism).
C' d trenul de surplusuri nu mai ajunge,
c multivibratoare n
servomecanismele ntr-o pre-
La K,. K2 K3 snt
"'9ate decodorului corespunzind
ofofundorului, comenzii de
;;az K2 K3 la servomeca-
- srnele respective. Cnd impulsurile de
om an da snt intrerupte, multiplexorul in-
decodorul prin multivibratoare.
servomecanismelor depinde
a unci de P" P2
" Un cu mercur (1,) este
ontat pe P3 . EI trebuie fie plasat de
asa nct se cind
Unul din inconvenientele navomo-
oe elor altor tipuri de micromo-
e el este necesitatea de a dispune
ae acumulatoare: primul desti-
a receptorului servomecanisme-
o a, doilea servind la alimentarea
olorului de propulsie. Circuitul
propus, redus /a un singur acumu/a-
o cu capacitate permite ali-
entarea receptorului servomeca-
din acumu)atoru) motoru-
Circui tul se compune din
bansambluri: un regulator de sar-
(stabilizator) o ten-
ne de 4,8 V,
eceptoru/ui , un comparator care
o decuplarea unui releu
a nci cind tensiunea de
acumulatorul motorului sub
aloare Fiecare
SUbansamblu poate inde-
e dent, nefiind realizarea
belor.
Stabilizatorul
ensiunea de
acu ulator este de 6 V, cea in mod
rma de receptor de 4,8 V;
( atnte de a lansa modelul in con-
rs este foarte util
s a ea servomecanismelor, a
r Acest lucru este
srb, pnn realizarea montajului a
ar v-o Este
oscllator realizat cu circuitul in-
eg at COS 4121. Cu ajutorul teste-
I poate fi testat un singur servo-
ecamsm ce este cuplat cu ajutorul
u conector. Alimentarea se face
rI ntermediul acumulatoarelor
5 a e sau cu o proprie de 4,8
ata li sta componentelor. CI
C (-COB 4121 - 1 buc.
- BC 108 sau 109 - 1 buc.
:> - 1 kfl liniar - 1
c
2 - 10 kfl - 2 buc.
C'. 2 - 10uF - 2 buc.
C:J - 150 nF. 6 V - 1 buc.
panta de CODOnre devlOe ma mare de 10"
s comu a astfe un rezlstor Rx a carui
valoare (le 200 kll) este calculata pen-
tru a restabili avionului. Tensiunea
de alimentare a montajului este de 5 V (o
baterie de 4,5 V); plusul sursei se
terminalelor 14 (IC" 16 (IC
3
), iar
mlOusul termmalelor 7 (IC" 8 (lC,).
multiplexorul cu 4 canale este de
tip C-MOS (de exemplu 74 C 157, CD
4052 AE etc.), tensiunea de alimentare
este ntre 5 ... 15 V
Ilie C hiroiu
ca urmare. regulatorul trebuie sa lu-
creze la o de tensiune de
numai 1,2 V. Dioda Zener 0
3
, co-
de sursa de curent T, fi-
la 2,7 V nivelul de tensiune la
baza lui T4 la intrarea inversoare a
comparatorului, IC,. Prin
diode/ar D, D2' sursa de curent
are o tensiune de polarizare de
1,4 V. P2 fiind pozi-
tionat n feJ ca echjJjbreze
tensiunea de (2,7 V), tranzis-
toarele T5, T4 T3 T2 sint in con-
Tranzistorul T3 trebuie
un static in curent (hFE)
de circa 40, cel mult 100. ten-
siunea de aJimentare a receptorului
tinde 4,8 V, tensiu-
nea din baza lui T5 acest
tranzistor un curent mai
mare. Tensiunea emitorului lui T4
n tranzistorul
se antrenind in continu-
are blocarea lui T3 ndata ce
tensiunea de alimentare a recepto-
rului revine la 4,8 V, de
la baza lui T5 scade, T4, T3 T2
reintra n
Tranzistorul B0240 poate asigura
trecerea unui curent maxim de 1 A
receptor servomecanism (cu
radiator).
Avind in vedere de
tensiune de pe regulator" nu SE
poate dota montajul cu un limitator
de curent.
Oricum ar fi , el intervine ca un
tampon, drennd un curent relativ
mare n timpul manevrelor; un limi-
tatar de curent ar putea provoca
a tensiunii de ali-
men.tare.
Comparatorul
oooa Llmer D3
)a 2,7 V tensiunea, U-, )a in-
trarea inversoare a lui IC, .
Nivelul de tensiune U+, prezent pe
intrarea neinversoare a comparato-
rului, este determinat de divizorul de
tensiune constituit din P,/R'3/R'4' P,
reglajul fin al acestei ten-
siuni. Atta timp cit tensiunea furni-
de acumulator se in jur
de 6 V, U- este lui U+, la
comparatorului (terminalul 6
de la le,) se o tensiune ridi-
cata Tranzistorul Ts fiind in con-
duct le, . curentul de colector pro-
...-_....,. ______________ --o.4,8V
8
CDB 4/2/
,v

,---
.
,
"
duce atragerea releului AL, Da il
tensiunea acumulatorului scaOE S
5,5 V, de exemplu, U- e
tensiunea de U-ies coboac;
la un apropiat celui a a-
sei. Ts, nemaiprimind tenSIU e dE
nu mai conduce rele

Contactele releu lui pot se
actionarea motorului (sau a
rea la sau ma p a
terii) , fie la une a a E
O pe butonul de rearmare S
permite relansarea motoru :> e-
lui C4 trecerea e 5 -
nii motor cu OCl P E
sub tensiune (U+ este c
baterie un timp foarte scurt
Cnd motorul este i :rer .-
in urma trecerii sub o valoare edc-
a tensiunii furoiza e O
acumulator, are loc o a
velului tensiunii (in urma reduce
sarcinii).
rezistoarelor A.
o
5 R
care in de valorile.o o fe' E
au de asemenea histerezisur diverse
in functionare o
bare a comparatorulu
- _a1eralele
---(j Mm
Ba =.a:; . a - s
5 !TI
sa o a a
- Cott ar din de 25 mm
--/
...
/
/
/
- Tabloul pupei
- - placaj de 20 mm
de cauciuc cu
Lungimea 2,6 m
1,2 m
- de bordaj - lemn de brad
200-x50 mm lungimea compartimen-
tul ui
- Buloane fil etate cu flu-
t ure
- Curent
Una dintre impuse con-
cursurilor de navomodele ce se des-
la clasele E, F, FSR etc. este
aceea de a exista una sau mai multe
de recuperare a model elor. Nu
nt otdeau na organ izat or ul poate
transporta o la locul
concursului, de aceea
propunem unei
pl iabile, rel at iv simplu de realizat
de revista " Popu la;
Science" .
Barca se compune din 3
asamblabile nt re ele prin interme-
diul unor buloane filetate etansate
cu o de cauciuc. Materi a-
lele ce se a fi utilizate
snt indicate pe desen. Fiecare con-
structor poate adapta pentru con-
ceea ce are la
Oricum, este o aco-
perire cu un rnd de de st i-
att a exteriorului, ct ainterio-
rului (vezi revista MODELISM nr .
.1/ 1984).
Marin Petrescu
- brad 15x25 mm
- Banca din spate - sau pe lUngimea '. - .'
placaj de 15 mm
placaj de 20

"11
aeromodelului nu
probleme constructive dato-
lui.
Poz. 1, 2 3 se din lemn
de respectnd cotele di n
desen. Poz. 1 3 se vor asambla
prin li pi re, matisare emaitarea
Poz. 10 se din
de dural uminiu, care se va
, aplatisa (prin aj usta n-
doi. Poz. 7 - crl igul pentru f ixat
pangl ica de cauciuc - se
din de
Al'i pa se cu ajuto-
rul poz. 2, care se va matisa pe ari-
pioarele poz. 10, iar apoi emaita,
Vrful aripii se va monta prin mati-
sare pe bagheta fuzelaj n
timp cu poz. 7, conform desenului.
Poz. 5 se va trasa pe carton de-
cupa din ct mai
(2 buc.) se vor'lipi cu prenadez pe
fuzelajul lonjeroanele ari-
pii.
Elicea poz. 8 se din lemn
de tei sau bal sa. centrare se
va recontrola centrarea, La
montarea elicei pe ax, ntre poz. 3
elice pe ax (poz. 6) se vor introduce
rondelele poz. 4, din
de aluminiu ce au rolul de a
frecarea.
Centrul de greutate va trebui
fie la cotele indicate de desen. Pro-
bele se vor face la nceput cu
a motorului, care va fi confec-
din fire de cauciuc de
1 x 4 mm.
MIHAi
<t
...J
<{
o::
UJ
..-
<{
-'
I..LJ
o::
u.J
el
I..LJ
>
"
SCARA:
1/10
-+---11
GABRIEL GHEORGHIU
TURELA CU RAMPE DE LANSARE
A RACHETELOR .ROLAND" MONTATA
PE AUTOVEHICUL.
[1]
II

1. f ocos de proximitate
2. de
3. partea a
focosului de proximitate
4.
5. recept or de
6. pilot automat
7.
8. focos pi rotehnic
I
I
\
\
\
\
9. propulsor de
cu
11.ampenaj
I
I
L..
___ 14-
VEDERE
DE JOS
12.tub de
13.propu Isor accelerator de start
14.ajutaj
au inceput n 1964, prototipul a zbu-
rat in 1968. iar de serie a
inceput n 1973. In 1975 ncepe fa-
b carea sub a sistemului n
Satele I e ale Americii a firme e
9 es A rcraf! Co'T'oany s Boe"9
Ca oa"
pneuri sau Radarul de supra-
veghere propriu de
la 16 km o altitudine de
3 km.
datele tehnice:
- lungime 2. dO m
- Dame ro O 6
DEFLECTOR
DE JET
- 6 km
- max. 500 m/s
Realizarea modelului nu
probleme deosebite, lucrarea putnd
fi de
mai multe variante de cofer
rare a rac ete ee e a dotarea a'-

i ;

I


>
d!
H


. 5
; I
.,

i ; j i
, , , , ,
t
s: [
t.: l
v
:t>.


Vl
'?
U ;1
:
.. !!.!..
;:: ;::
..,



r
t'Il
C"J
t'Il
Z
O
>

, ,
,
6
ci

- ... __ -4210
. I ' 1 m ;
\ '. 1. - :
I "i .1.3. ' . ' : .. I ' .. X : ,
I
i! I
I
i<
'8
l'
:
-, ". 1.20-LDQ04 i W ... \' .. ",' 1,
: - ""': ' 1 /"f - ' f ; ,/. ,/
. 'n, i' / .. ,0/ .
:. --1: ' ____ --In -/ c -- - - - -- -- - - ------- ---- - . -W - -- - ---- - - - - - ----- - - H- --,,," - 9 "
- - -- - -- ---- -- - --. , -1215- -' -
---- 5135 .---

.. .. bot20 ""._- _ . __ . . .
T I
.-..... .... -.I' ......... L..............'_ ,f,_ .l-
1
! j
f 4
, ---'---' - - -----:--
. .. .. 4640 .. +-
. 1
. , ', 610 . , "'1'1 , - -
l .-....... .
_ .. _.
._ --.----.. -+--- ' -:1580 - . -- - -- - . -- - - -- -- -+ ----
I
....... -."
1'0:\ :-'
-e-

,
i
---_ ._---- -_+ -4270 - - -- __ ._-
... -..
928 - _. - -_928
. :


--1.580
661..f
o
. \ 070
S3S
1-
..
...
:a
T
!

il
o ' l
g .
-
, "
: !
!
,
,
J
e tramvaiele electrice cu ali-
e :.' cablu aerian (sistem
- DUS in intreaga lume) au mai fost
en ate epoca.de pionierat a
- e o electri ce tramvaie cu ali-
prin li nii el ectrice amplasate
-- B lackpool, Anglia, 1884; Bos-
,'assachusett s, 1885; Budapesta,
e' nt-Ferrand, 1890;
B96 pe celebra "Unter
,-,-oen" etc.). precum tramvaie
- ce cu acumulatoare (paris, 1881;
885; Hamburg, 1887; Birmin-
39(t Bruxelles Lyon, 1894; Ha-
595 etc.).
-,., a. prima linie de tramvaie
ce a fost de
.ii cap alei, la 30 noiembrie 1890,
soc denumite " Noua societate
... Bucuresci" constituite cu
ce 9 an olandez. socie-
schimbat denumirea n 1893 n
- ramway, Bucuresci", iar n 1894 a
Societatea
_ construi rea exploatarea de
,5 ra wayuri". Conform actului de
2S y re in 1890, concesionarii tre-
, pe bulevardul Co-
.'al aison)-Obor un
e ectric sistem Siemens and Hal-
a imentare prin linii electrice am-
Subteran, tramvaiului
c d fi Budapesta. Concesiu nea s-a
pe un termen de 26 de ani,
30 no.embrie 1916, iar linia elec-
fie in exploatare
oe ' aprili e 1893. Lipsa
: -are p ar t e a bulevardului
:Ge!C -Obor a determinat concesiona-
CI e modi ficarea si st emului de
, e cu energie din sistem
- 'n S stem aerian. din-
:ne s societatea au
' .... ' de doi ani abia la 15 ianua-
.-;3 5-a ca li ni a f ie deser-
-t' -un tramvai electric cu. curent
- s,- o si firel e fiind pe am-
- \; al e trotuarelor". La 1/ 13 mai
svc e-.atea " Noul Tramway, Bucu-
a '-a "!tat spre aprobare
- e ;) a uril e tramvaielor electrice ce
" ::oma'ldate la firma Siemens and
ena Cu toate la 30 iunie
...z na e de la Cotroceni era
.: 5 ele montate pe n-
ase SJ primele tramvaie electrice
::e ii ,ena, linia nu s-a putut to-
::a '0 ax oatare. Aceasta din cauza
- ona de Fier Atelier Meca-
e -a er Bucuresci", care nu a
sa - leze la termen stlpii
:J 1 at public de
e ectnce. Prima linie de tram-
aH) Cotroceni-a-
r 41. avea fie inaugu-
" 9 Clecembrie 1894, ea consti-
::.ea (le-a l-a I'n.e con-
-a Slemens and Halske. Tra-
Co' oce t-Obor (5,647 km)
eo Uz ne. electrice,
'e trecea Dmbo-
;xx::. -a !.ana s' mergea
a e Ba E satJeta
I < 3d E- ." to-
=::l a :: s.erca a. ... - _ - ...
S d.:.. '.!.sa"- - .... erL..... 5 A.gr cu -
lor lenor traseu a ajUns -fi fata
tonei de pe oseaua lancului. La data
lOaugurni lini ei , parcul de material ru-
l ant era constituit din 8 vagoane-motoare
tip Si emens and Halske, numerot3te 1-8.
Vagoanele erau colorate - la exterior -
n verde galben, iar erau n
bronz. Curent ul electric de 500 V (din
1911 , 750 V) er a captat din de ali-
mentare - de nivel ul
la 5,45-5,70 m - prin intermediul unui
La cele capete, vagoa-
nele erau cu platforme
descoperite pe care erau montate apara-
tel e de a motorului electric a
frnei. Cele osii erau
printr-o transmisie cu tip Galle. In in-
terior de-a lungul compartimentului va-
gonului erau amplasate de
lemn pe care puteau lua loc cte 7
tori. Pardoseala compartimentului a ce-
lor platforme descoperite era aco-
cu din lemn, ce se puteau
ridica, vagonului.
PRINCIPALELE CARACTERISTICI
TEHNICE
- ecartamentul ............. 1 435 mm
- diametrul
motoare . . .. . .. .. . .... .... .. 790 mm
- ampatamentul ........... 1 445 mm
- lungimea vagonului
ntre tampoane ........... 6 880 mm
- lungimea platformei
descoperite .... . .... . .. . . 1 300 mm
- lungimea cutiei
vagonului ... . . ... .... .. . 3 500 mm
-
vagonului .... ........ ... . 2 060 mm
- vagonului
de alimentare cu energie
de la ciuperca ..... 3 120 mm
- a vagonului (cu
de alimentare cu energie elec-
. . ................. . . . . . 5 700 mm
- capacitatea de transport
a) pe cele
longitudinale . . .. .. ........ 14 locuri
b) n picioare ............... 16 locuri
c) .... .. ............ . . 30 locuri .
1905, tramvaiele electrice or.
1-8, tip Siemens and Halske, au fost
echipate, n partea din n spate, cu
bombate, de precum
cu un dispozitiv special pentru evitarea
eventualelor obstacole de pe linie. De
asemenea, posturile de conducere ale
vatmanului au fost cu ecrane
de iar laterale, de dea-
supra cu obloane de din
lemn.
la primul mondial , parcul
de material rulant al liniei nr. 14 (Cotro-
ceni-Obor) a fost sporit cu alte 10 vagoa-
ne-motoare cu
- 5 vagoane tip Pipper-Liege, fiecare
cu o capacitate de 18 locuri;
- 3 vagoane tip J.G. Brill Com-
pany-Philadelphia, fiecare cu o capaci-
tate de 32 locuri;
- 2 vagoane tip Dick-Kerr and Co, Kil-
marnock, fiecare cu o capacitate de 21
locuri.
primul mondial, o cu
expirarea vechii concesiuni, parcul de
material rulant al liniei Cotroceni-Obor a
revenit iar n
1919 a fost preluat de Societatea Tram-
vaielor Vechile vagoane-mo-
toare ale liniei nr. 14 au primit la S. T.B.
numerele 381-398 au fost n
n anul 1922, cnd au fost inlocuite
cu 16 vagoane-motoare noi de tip Sim-
mering din seria S.T.B. 1-72. n anul
1923, vechile tramvaie electrice di n Bucu-
au fost t ransformate n vagoane-re-
Astfel, micile tramvaie elecfrice
tip Si emens and Halskl!,
"tramways de la Belle- Epoque",
reau din capitalei ntr-o
cnd pe unele linii de t ramvai bucu-
mai circulau tramvaie cu cai.
tramvaiul elect ric s-a ex-
tins, succesiv, n alte di n Rom-
nia: (1899),
(1900). (1901), Sibiu (1905) , Ora-
dea (1905-1906), Arad-Podgoria (1913)
mai recent la (1984) . Liniile de
tramvaie din Sibiu
Arad-Podgoria au fost construi te cu ecar-
tament ngust (1 000 mm).
BIBLIOGRAFIE
(1) Arhivele Statului Fond
P. M.B., ds. 5/1891 , f. !II,
Elektrischer Wagen fur die Boule-
vard-Bahn in Bukarest.
(2) Pietro Oppizzi , Costruzione ed eser-
cizio delle strade ferrate, Volume V, Parte
1, Capitolo VIII, Veicoli per tramvie a tra-
zione meccanica, Torino, 1899.
(3) Christescu. Tramwayuri
el ectri ce. Critica tuturor sistemelor. Apli-
carea or 'r) orase Bucuresci. 1905.
.! Am ee Statu u Bllcures F
Soctet ea a T ra"", a e or B -
III 1111'
III 1111111 1 1111 1111
Iif" - - _ __ _ - - _ .. - - - - , - =]_. It __ _ __ _

,
r-
.1t.50
Ilie Popescu
OCTOMBRIE
LMMJVSD
1 234 5
6 7 8 91011 12
13141516171819
2021 2223242526
2728293031
NOIEMBRIE
LMMJVSD
1 2
3 4 5 678 9
10111213141516
1718192021.2223
24 25 2627282930
CAUDRON G. 4
Blplnn, biloc, a fost pnmul aporot bl
motol din dotarea romane fnlnsit
in misiuni de indepartata.
Motoarele GnOme-Rh6ne de 80 CP fi e-
care dezvoltau o de 130 km/h.
Zbura la 4 000 m avea o aut ono-
mie de zbor de aproape 3 ore. Putea lua
la bord de 113- 200 kg
bombe . Inarmat cu 2 mitr al ier e
Hotchkiss, cu atacurilor
de inamice. Intre 1 apri-
lie 1917 1 ianuarie 1918
a primit 12 aparate de acest tip. S-a re-
marcat prin activitatea sa escadrila C. 12.
u
BlERIOT
in pentru era biloc, mo-
noplan, cu mot or de 50 CP Anza.ni sau
Gname; dezvolta o ele 60-100
km/ h. Avea o autonomie de zbor de 1,3
ore. ntre 8 martie , 915 1 aprilie 1917
a primit 13 aparate Bleriot cu unul
sau locuri.

BREGUET MICHELIN
B.M.S
Aparat de bombardament intrat in do-
tare in 1919. Biplan, biloc, avea o lun-
gime de 8,87 m, anvergura de 14, 36 m.
Dispunea de un motor Renault 12 F. CX
de 12 cilindri in V, cu lichid, de 300
CP. Dezvolta o de 177 km/h. Urca
la 5 800 m avea o autonomie de
zbor de 2,45 ore. Inarmat cu 2- 3 mitra-
li ere lua la bord 300 kg bombe.
DECEMBRIE
L MMJVSD
1 2 3 4 567
8 910 11121314
15 16 17 18 192021
22 23 2425262728
293031
MAI
LMMJVSD
1 234
5 6 7 8 91011
12131415161718
19202122232425
262728293031
VOISIN
O,un" d, $ERBAN IONESCU
CAUDRON G. 3
Era un biplan , biloc, cu motorul n
de tip Gn6me rotativ, cu aer, de 80
CP dezvolta o de 110 km/h. Fo-
losit pentru misiuni de observare, urca
la 4 000 m. Avea o lungime de 6.4 m
o de 13,4 m. Aparatul
rea 732 kg dispunea de o autonomie
de zbor de 2 ore. La mobilizare
avea un de 12 aparate CAUDRON
G. 3. Aparatul nu era narmat.
MORANE SAULNIER
Avion de monoplan, mo-
noloc, era dotat cu un motor de Gn6me
rotativ, cu aer, de 80 CP, dezvolta o
de 115 km/h urca la 2 000
m. Aparatul avea o lungime de 6,35 m
o de 9,30 m. Nu era narmat.
La declararea dispunea
de 6 aparate de acest tip. Avea o autono-
mie de zbor de 1,45 ore.
APRILIE
LMMJVSD
1 2 3 456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930
IUNIE
LMMJVSD
1
234 5 678
9101112131415
16171819202122
23 24 25 2627 2829
30
VAlERIU AVRAM
III
I
\
, ,
1 r-k ...
rl- iT
: , I i
, . '1T'A ;
( ..: -__;;'e -----
..
,
'. "V'
,
,
lSl Oel

'.
:1:
,',
':'
'"
'"
'11
::'
:::
'" ",
"
:li
'" ,
::.
,
,,,
,,,
."
,
1:'
,
l::
'.
"
:1:
"
"
"
"
"
,

,
,
OOtl
OBZ SI-



, .'
, I
' "
'"
'" ,II
.. I
'::
' o
'"
:f1
'II
o o
In
'1'
o
'"
: I
,,,
,
,"
' "
oooz
, .'
,,' oJ
','
:::
",
: .:;
:::

o
,
I
I
I
,
,
l
,
I
I
I

J
11
12 -- 7
,/'"
11
ELICE V530 .
-t-
- '---1- - --- - - - - - --------.
I
.. -
8
7
l l
6
r
ELICE
"HOFFMAN"
5 3 2
r l l l l
,
OI Su-26
Mihai Andrei
de se
' ecare a Cam-
ondial e de
C' :;\Al cu noi noi
anul 1960, de la prima
ca a CMAA, s-au
o serie de avioane spe-
pe""u de
ZI. 226A, lak-18PS,
Pilts Special, lak-50,
Z ' " 50, construite n mare
e-um prototipuri sau
a construite n serie foarte
'astar. Laser 200, lak-55,
e d Extra 230. La ultima
:.. de a Bekescsaba-1984, la
part,ci pat 64 de sportivi din
lJl'\SS echipele
,e lak-55 Su-<!6,
. ale cunoscutelor co-
care numele celor doi
constructori de avioane:
, ev P.O. Suhoi.
-s de a avioane-
lak-52, motorul cu 9 ci-
s ea de tip M-14P de 268
CPl, cu elice
0-35 cu pas auto-
e ce de tip Hof-
pa cu pas automat), cele
de avioane n spe-
e"!1ologia la con-
a: -55 in
ar Su-26 n tehnologii de
cu fol osirea materialelor
e din mase plastice la toate
e structurale nestructu-
a onul ui.
I o cu
etallca, cu panouri
a e etali ce n zona motoru-
rest cu panouri din
:: as lce. n zona postului de
portante vitrate
o ' zlOilitate pen-
ta' ul acrobatic: sus, lateral,
poate cea mai in-
\
din mase plastice,
de la lonjeroane, nervuri la
rezervoare n structuri integrate.
Eleroanele cu multiple pot
ndeplini rolul flapsurilor , precum
contraprofundor la execu-
tarea unor figuri rapide, ..
Profilul aripilor, de tip special, sime-
tric, o grosime de
18% la ncastrare 12% la capete.
Ampenajele vertical orizontal
snt de asemenea integral din mase
plastice.
Trenul de aterizare pe arc din ti -
tan este preluat de la avioanele de
turism produse de in-
dustria (Zlin 50, Zlin
' 142). de 350 x 135 mm, cu
diametrul "mic", o a
aerodinamice a trenului,
care este de tip fix.
Avionul Su-26 a efectuat primul
zbor la lunii iunie 1984, iar
la nceputul lunii august 1984 a fost
prezentat la CMAA, unde Juigis Kai-
ris se pe locul 24 din 48
pilotnd un aparat de tip
Su-26, Viktor Smolin se pe
locul 5 cu un .\ak-55.
la a
CMAA din 1986, Su-26 va face ade-
a
sale, la din 1984, timpul scurt
de la primul zbor la intrarea n
concurs se
familiarizeze cu nou-
lui avion, care o
cu totul n de

Date tehnice: anvergura 7,80 m;
lungimea 6,82 m; 2,20 m;
10,58 m2; masa
avionului 720 kg; masa a
avionului la decolare 860 kg; viteza
115 km/ h; viteza
260 km/ h; viteza de 310
km/h; viteza la nivelul
355 km/h; viteza 450
km/h; viteza 16,80 m/s;
plafon 5 000 m; de zbor 500
km; 79 kg/m2; ra-
port avion/putere motor 2,38
kg/ CP (3,L kg/k'vV); factor de
n +12 g/ -10 g.
"INIMI CiT sA CUPRINDA
CERUL PATRIEI"
Editura Dacia, CluJNapoca
Au trebuit ani cInd,
ce am lecturat zeci de de
boi romnettl dar ,1 mal multe
oferite cu generozitate de edituri, con-
stat c avem In sfl'llt noi o carte de
Intr-o ce ar putea
face oricind Invldio,1 ,1 pe Walter Lord
pe Cornellus Ryan. O InvestigaJie 'o-
pentru cel care s-au lasat fu-
de legendele In Jurul Spltfl-
re-urllor, MUlltang-urlior sau Messer-
schmltt-urllor, uitind IAR-urile noastre ,1
oameni care le-au pilotat, care
au cerul romnesc de Invadatorl.
Apar pentru prima dati la noi subiecte
cirora publicistica de specialitate din alte
le-a acordat numeroase atacu-
rile aviatiei americane asupra Plolettlulul,
asupra In capitolul Intitulat
sugestiv "Bombardlerele vara"
apoi epope&a no,trl de
In tirzie". Documente Inedite,
documente pentru
prima lumina tiparului, toate vorbind
despre avlatorll no,trl ,1 avioanele lor, o
carte care Incepe, continui se
intr-un tempo trepldant, o carte ce va fi
greu de alti carte de
poate ,1 numai pentru faptul ci
este prima de acest gen.
nimic mal mult decil vi s-a
cerut (,1 peste aceastal), nimIc mai mult
decll v-a stat In puteri (,1 peste aceste
puterii), spre - cum crezut -
reu,lIa voastre I Dar, In mod sigur ,1
Implinit (acolo unde... nimeni nu poate
acorda ,1 nici refuza nimic), In
In cunoa,terea celor ce v .. au
dar mal cu In marea carte a
ISTORIEI ACESTUI POPOR, acolo deci,
spre mindria, meritul ,1 gloria ARIPILOR
De aceea, tot ceea ce s-a
scris despre laptele aviatorilor
este f'
"PILOTAJUL AVIONULUI
AERIANA"
Editura
n cadrul editate de Edi-
tura n anul 1985, a aparut lucra-
rea "Pilotajul avionului acrobatia ae-
de col. Gavriliu Vasil e s
arh. Andrei Mihai. Lucrarea,
unei largi categorii de cititori, este
prin modul de abordare a pro-
blematicii, de la elevii piloti la instructop
de zbor, institutelor cu pro
aviatic, iubitori lor ... nu neinten-
tionat In pri ma parte
lucrarea pilotajul avionului de la
elementele primare ale zborului la acra-
cititorul putndu-se famili a-
riza cu specificul zborului pe avioanele
iar cu 'elementele de pi-
lotaj ale zborului acrobatic. parte
a a fost de col. ing. av.
Gavriliu Vasile, fost pilot de pe
avionul Me-109G, cadru didactic in insti-
de reciclare a civili , n pre-
zent colonel (r). Desene detaliate,
tehnice, fotografii vin justifice punctul
de vedere prezentat pentru fiecare cale-
gorie de avioane folosite la ae-
atit cit marea a
cititorilor elemente interesante, de
la tehnica de zbor la activitatea competi-
a fiecarui avion sau
Pentru constructori de
machete, aceasta parte a repre-
un, veritabil memorator al celor mai
importante avioane de acrobatie, Subca-
pitolele cu prezentarea avioanelor de
au fost intocmite de arhitectul
Andrei Mihai , colaborator al revistei
noastre, pilot planorist, c;leltaplanist ae-
romodelist, designer la Intreprinderea de
Avioane Prezentarea a
a fost executata de M. Andrei , V.
Andrei, R. Bujor G. Costin.
- - REOACTIEI - :: -
os e 5 'resulul,o
""' ude uI uneooara nu-
1963 'OI 2.3 984 Averr intreaga
a re stel sOVIetice
s ru o din pr;'Tlul ei an de
e 964.
u Cri stian, Vulcan. Racheta men-
a poate fi ca model
c.. zboare,
cerc modelistic.
ezalu Ioan,
_ orecizri. Acestea au fost nminate
an.. UI articolul ui Orice co-
rare din partea dv. ne
du Mihai, Pentru a putea
e IZa macheta cu
antrenor Sorin la Centrul
oeturi lor Tehnico-Aplicative (CSTA)
eea 1, sector 1,
ou, se in incinta
AB de podul
an D. florin, Unirii 13, bl. OI, sc. B, el.
ap, 26, DEJ-4650, jud. Cluj ,
mrespondeze in domeniul locomotivelor
cu aouri.
Berea Adrian, Piatra Ionescu
culae, la
r broca "Adrese utile".
C10banu Ion, Nu da-
'e solicitate de dv,
Lucian, Colabora-
rea dv. este la re-
pentru a stabili detaliile,
Iacob Felix, Constanta. Problema dv,
ate fi lua le-
cu sportivii de la de nave-
odele a clubului "Portul", ce are sediul
stadionul cu nume,
Tiiulu Ionel, Craiova. cum
vedea pe coperta a 4-a, cererea dv, va fi
n viitor.
Oemlan"Radu, Oradea, co-
perte este 3/1984, n 1983 a un
ngur denumit
enl de Modelism",
S1ratulat Sorin, Din cite
inscrie la Con-
cluzi a scrisorii este vom reveni cu
n articol pe
Cltceanu Petre, Corcova, Am
ansmls scrisoarea dv. factorilor respon-
sab; din domeniu. Vom reveni.
Anca Nicolae, Mlhalache Eugen, Bucu-
re" Nu dispunem de planurile solicitate
de dv.
Boam pentru
aprecieri. .. Yamato" a intrat deja n vede-
n e noastre pentru un viitor.
G rgluveanu Constantin, str, Gherea 1,
planurile detalii con-
structive pentru de record " Blue-
rd a lUI Donal d Campbell.
kormany Ladlslau, Datele tehnice
a e hidrobuzului le la pagina 6 a
reviste, Locu riie coastelor sint
marcate in vederea
Bou Daniel, din 1983
cuprtndea intre altele avioanele Rombac,
"'00 etc
Pecsl Robert. Ba a 'are. cer:::&!
cu profesoru de a cerc
YOIllode e d n locaJotate
Gheorghe Breban s, Gheofghe
Baia Spri e dv. a fos -"Idepl
chiar in acest
Burlacu Vasile, Nu de onem date
suplimentare_
Ciucu Emillan, Lugoj . revista
nr, 4/ 1984,
lancovicl Adrian, Craiova,
pentru sugestii aprecieri
vom seama de ele.
Mititelu Adrian, Birlad. Vom solicita Fede-
Romne de Modelism lista recordu-
rilor la modelism o vom pu-
blica.
M. Nicu, corn, 138, jud.
Vrancea, cod 5377, este interesat in
schimburi de planuri modele de elicop-
tere. nr, 5 (4/1984). nr. 7
(2/ 1985),
Zelenco Vsevolod, Deva, In cu
identitatea monitorului scufundat de
"Rndunica" AI-
manahul 1985, unde
argumente pro contra ipotezei
avansate de dv, Au existat nave in
secolul trecut cu numele cel
Mare", ambele Marinei Mili-
tare, Cel de-al doilea avea era
fostul vapor austriac "Orientul", cea mai
de pe la vremea res-
Ambele au fost utilizate ca iah-
turi regale. Nu date in
cu torpiloare "Plicica"
.formanek Zsolt, Baia Mare. Avem in pre-
un material cu "Titanicul".
Marian, M, bl. 213,
ap, 15, cod 0600, de Vede, Tele-
orman, nr, 1/1983, 3/ 1984 2/1985,
unui turbopropulsor
unui amator.
Foarte cititori ne pUbli-
carea planurilor unor modele pe care le
doresc in paginile revistei. Vom incerca
n timp le satisfacem cererile, in limita
disponibil. ntre ii men-
pe IIlene din Vaslui,
Vlalcu Cristian, Leonard Bog-
dan Cordlneanu din Topliceanu Ho
raliu din Piatra Horodlnschl Cor
neliu din Oeaconescu Cezar din Bu-
Daniel Solomon din Urziceni ,
Pescarlu din Gherla, Vasile Paul din
Tirgu Ocna, Bogdan Tomescu
din Panliru Vasile Silviu
din din
Ion din
Cosmin din Rimnicu Tescarlu Do-
rin din Turda.
Deoarece foarte soli-
de specialitate, in-
cepind din viitor la rubricile de
vor cititorilor colabora-
torii arh, Mihai Andrei ing, Ga
brlel Nlca, iar la cele' de modelism fero-
viar ing, Gheorghe Stelian Buzdrug
ing, Lacrileanu.
NU ABONAMENTUL DV. L.A
"MODELISM- SUPLI MENT
PENTRU ANUL 1986!
TEHNIUM"
n scrisorile care ne parvin ni se
adesea trimiterea unor numere mai vechi,
de mult epuizate. Din nu p.utem
satisface aceste cereri. Pentru asigurarea
pe viitor a tuturor numerelor revistei, cel
ai sigur mijloc este abonamentul, mai
cu unii cititori co-
pe care le doresc, complete.
cum se abonamentele se fac la
factorii oficiile difuzorii
din ntreprinderi, de la sate.
Pentru abonamentele se fac
la "Rom presfi latelia" export-im port
POBox 12-201, Calea
64-66, telex 10376.
AlBESCU
P of. GHEORGHE BADE
g. Il E I
_ '.. u _ ...,,,. I
ADRESE unLE - - "
'PentiU orice tip de bagl)ete
pentru modefam. awesati-ri Clubu-
lui _Vointa" - Reghin, Str. Mihai Vi-
teazul nr. 12. telefon 950 ' 20861.
CONCURSUL
REPUBLICAN
DE MODELISM
FEROVIAR
A II-A 1985
La concurs au participat 37 de sportivi
care au prezentat 90 de modele,
Pe sportive se
astfel:
- 14
9
4
5 concu
A.S, ICEMENERG
A.S, Locomotiva
AS, Aeronautica
A.S, PI.
MAVOE, R.P, U,
Sportivi
3
2
(2 juniori) cu 34 modele
cu 21 modele
cu 5 modele
(2 juniori) cu 8 modele
cu 7 modele
cu 4 modele
Arbitrajul acordarea premiilor s-au
in conformitate cu prevederile
Regulamentului tehnic pentru
ile de modelism feroviar. Concursul s-a
in foarte bune organi-
zatorice, pavilionul oferind un cadru
cut de prezentare a modelelelor.
S-a constatat modelele prezentate
au fost de o foarte
dovedind seriozitate talent
din partea Se poate afirma
de prima a concursului par-
ticiparea a fost mai iar cal ita-
tea modelelor
La a II-a a participat o
din RP, (MAVOE-Buda-
pesta),
De cea mai
de modelism feroviar (A.S, ICEMENERG)
a avut o comportare meritorie, participind
cu cel mai mare de
obiecte, cele mai bu ne rezul-
tate concretizate prin Cupa F.R,Md.
medalia de aur, Cupa
de AS, Aeronaulica) un de 45
medalii.
Medalia de argint a fost AS.
Locomotiva, iar medalia de bronz AS,
Aeronautica,
Citeva exponate au atras in mod deo-
sebit acestea fiind apreciate de
juriul concursului de publi-
cul vizitator, '
Amintim citeva dintre aceste exponate:
Tramvai electric din Locomotiva
BR 56, Locomotiva

La individual cele mai bune rezultate
au fost de sportivii:
Stoicescu Nicolae - A,S. ICEMENERG
cu 17 medalii de aur 2 medalii de ar-
gint
Popescu Dan-Ioan - A.S. Locomotiva cu
12 medalii de aur 2 medalii de argint
Rocneanu Ion - AS, Aeronautica cu 5
medalii de aur 1 medalie de argint
Comisia de organizare
cea de-a II-a a Concursului repu-
blican de modelism feroviar se constituie
ca o foarte manifestare modelis-
ridicndu-se cu succes la nivelul ce-
lorlalte ramuri de modelism prezente in
cadrul Salonului de modelism care a
duit intrecerea,
s RY
Page 2
News Irom roc et wo d c aer;
ships at tambol, Bulgaria_
Aspects Irom the National Car-
dels Championships.
Pages 3-5
The short story 01 sir Francis DraJI E
drawings and pictures of GOLDa-
HIND, the first British ship to fTla
a circumnavigation.
Page 6
Gagyi Francisc, a well known roma-
nian modeller, give us advices al
using a preansambled f i berg as ..
.hull for 15 cc FSR.
Pages 7-8, 25-26
Ionescu draw the Firs
Romanian aeroplanes in a 1986 ca-
1endar manner, with explanat o 5
from Valeriu Avram,
Pages 9-13
Mihai Andrei gave us the corn ere
story of YR-PAX, a Bucker "Ju g-
meister" plane, and of his famo s
pilot: It. Alexandru in e
section .. Romanian Traditions".
pages 14-17
The section .. Scale Models" pre-
sents the lirst part of the ori9 na
drawings 01 the Romanian class ' ...
shing cutter MAREA, presented
Cristian
page 18
Within the section "Of ChampsEx
perience" the National Champ'
1983 George Arghir prese ts
model for free flight.
page 19
Different usefull electronic de. ce;
are presented in the "RC co
section by Ilie Chiroiu a d

Page 20
A usefull boat lor recovering e-
ships is presented by Man ce-
trescu in the section " Let's bu o-
gether", which includes also a
ple Rogallo wing model.
page 21
The .. Spaee Technology" section
cludes the plans, designs and pans
drawings of the ROLAND antla -
eraft missile, made by Gabre
Gheorghiu.
Pages 22-23
In the "Rails Veterans" sec o ..
presented the last part of the artiel E
"First Romanian Railroad Locomo-
tive for the Orient Express" by I f
Popescu and Lacri teanu.
pages 24-26
"First Electric Tramway of Romar j
-Bucharest 1894" is presented
Ilie Popescu and Horia
Pages 28-30
.. Modern Aircraft" section prese
the last Soviet Acrobatic Alrcra
SUHOI 26, drawn by Mihai And e
Page 31
Answers to readers letters, su S
tion details and other news are
cluded.
Page 32
For the RC vehicles amateurs
shall present the SKODA-R2 lan o
WW2, in Romanian colours.
R-2
intre 23 August 1944 9 Mai 1945, armata a
prin lupte grel e, de la Marea in Boemia, un drum de
peste 1 800 km. Ea a eliberat peste 3 800 de i ntre care
53 de din nord-vestul Romniei, Ungariei Cehoslovaciei,
provoci nd i namicului pierderi de peste 136000 mili tari, ce re
prezenta echivalentul a 14 divizii. de celelalte ale ar-
matei romne, Regimentul 2 care de a contribuit cu intreg
potentialul uman material de care dispunea la susti nerea opera-
,mor pe tot parcursul Ca o menJlune se poate
nti unitate de blindate a participat de trupele
sovi eti ce la luptele de pe teritoriul Austriei la pentru eli-
berarea Vienei.
in perioada Romnia a pe front 540 000
din care a pierdut pe cimpul de onoare, pentru
170 000 militari, Tota-
lul cheltuielilor de Romnia in timpul antlhitle-
rist, pentru trupel or sale ale s-a ridicat la
470 miliarde lei, cursul monedei din luna mal 1945, ceea ce a re-
prezentat de peste 15 ori bugetul din anul financiar 1938/1939.
Efortul militar economic al Romniei a fost recunoscut
apreci at de din Unite. La 7 ianuarie 1945
postul de radio Londra "Dintre toate care
impotriva Germaniei hitl erlste, Romnia se azi in al
patrulea ri nd i n ceea ce de care
la de distrugere a nazismului". De asemenea, la 6 Iulie
1945, guvernul sovietic a conferit statului romn Ordinul
" Victoria", cea mai a U.R.S.S.,
atunci doar unui restrins de
CI) ne