1 naratorul ii face o vizita doamnei popescu cu ocazia onomastici lui ionel. 2 caragiale povesteste cu gazda despre diferite subiecte.

3 mama intervine in conflictul dintre jupaneasa si ionel. 4 ionel face galagie cu toba si trambita. 6mama este mandra de gestul de a fuma a copilului. 7 ionel iese cu cheseaua in vestibul. 8 servindu'se cu o tigara de la musafir ionel o fumeaza pana la capat. 9 jucandu'se cu mingea ionel varsa cafea pe pantalonii musafirului. 10 ionel lesina spre disperarea mamei 11 ajuns acasa musafirul consta prezenta dulcetii in sosoni. sper ca team putut ajuta! IONEL - caracterizare - Vizita - Ion Luca Caragiale Ionel Popescu este personajul principal al schitei ,,Vizita", scrisa de catre vestitul nostru dramaturg si prozat 141c27b or I.L.Caragia-le.El este conturat de autor att direct,ct si indirect. Portretul fizic al personajului este abia schitat:Ionel Popescu Este un copilas foarte dragut in,de vreo opt anisori";asprctul lui exterior fiind prins in doar in cateva cuvinte:,,l-am gasit imbracat ca maior de rosiori,in uniforma de mare tinuta".Pe scurt este de-scris si mediul in care traieste eroul:doamna Popescu,,nu se prea vede la plimbare,la teatru,la petreceri",deoarece este preocupata de educarea fiului ei.,iar domnul Popescu-tatal-este mare agricultor. Familia are o servitoare,o femei batrana,,,cu o voce ragusita",iar sarbatoritul se joaca zgomotos in salon,unde ,,pe doua mese,pe canapea,pe feluri si pe jos,stau gramadite fel de fel de jucarii". Caracterizarea eroului se face prin onomastica:Ionel este un nume des intalnit,ca,de altfel popescu.Autorul intentioneaza sa creeze prin acest nume un tip de copil rasfatat si fara educatie. Caracterizarea indirecta a personajului se realizeaza prin nazdravaniile pe care le face ,de ziua sa onomastica,in prezenta musafirului.Limbajul personajului este si el mijloc de caracterizare indirecta.Ionel Popescu are doar cateva replici in intreaga schita, ceea ce dovedeste ca nu prea cunoaste mijloace de expresie. Copilul e ,,mandru" pentru ca-i ,,maior" de cavalerie,de aceea comanda:,,Inainte mars!";joaca are o limita,iar cand musafirul observa ca,,tutunul e otrava", Ionel raspunde obraznic:,,Da'tu de ce tragi?". Caracterizarea facuta de catre alte personaje este si ea pre-zenta:mama eroului inca de la inceput ii spune autorului care este motivul pentru care nu se mai duce la petreceri:,,acu,de cand s-a facut baiat mare,trebuie sa ma ocup eu de el,trebuie sa-i fac educatia." In paradoxal,obraznicia lui Ionel(fata de jupaneasa sau fata de oaspete)trezeste admiratia mamei:,,Nu sti ce strengar se face .si destept.",singurul ei repros fiind:,,Saruta-ma sa-mi treaca si te iert." Ionel isi ahiseaza proasta crestere in fiecare dintre momentele actiunii:terorizeaza jupaneasa,face dezordine in casa,nu tine cont de rugamintile mamei,dandu-se om matur. Fata de mama sa,Ionel se poarta ca un tiran si din manifesta-rile lui de ,,dragoste",nu lipseste o doza de viclenie. Ionel Popescu este si va ramane un personaj semnificativ al creatiei lui Caragiale,dar si a literaturii romane.

http://www.referat-e.ro/referat-Colt_Alb_rezumat-13563.html

Colt Alb rezumat pe capitole maxpedia despre Colt Alb rezumat pe capitole PARTEA I Capitolul 1 Pe urmele przii In Nordul inghetat , in Slbticia pur, o sanie isi croia drum prin nmeti, tras de caini. Bill si Henry transportau cadavrul lordului Alfred, intr-un cosciug spre Fort McGurry. Lupii ii urmresc si le mnanc primul caine. Cap 2 Lupoaica O lupoaic bag groaza in cei doi pentru c le ademeneste cainii, unul cate unul, spre haita flmand. este foarte isteat si este obisnuit cu oamenii deoarece este un caine fugit in Slbticie. Stie cand s atace cu precizie. maxpedia despre Colt Alb rezumat pe capitole Cap.3 Urletul foamei Bill este mancat de lupi, iar Henry nu mai poate dormi de frica lor. Acestia se apropie tot mai mult de el si sanie. Leag cosciugul intr-un copac si isi continua drumul urmrit indeaproape de hait. Lupii incep s urle toti de foame in timp ce asteapt ca focul sa se sting si s-l mnance pe Henry. Acesta, ingrozit isi asteapt sfarsitul si tocmai cand lupoaica d semnalul de atac, atunci apar sniile cu oamenii de la fort care-l salveaz asfel de la moarte. PARTEA aIIa Cap1 Lupta coltilor Lupoaica a fost prima care a fugit la venirea oamenilor. Doi dintre lupi, unul mai tanr si altul mai btran se lupt pentru a-i intra in gratii. Haita prinde un ren si dup ce-l mnanc se despart. Apare un al treilea lup care se tine dup lupoaic, Lupii se bat intre ei pentru a-i dovedi cine-i mai tare si castig cel mai btran dintre ei. Acesta se numea Chiorul pentru c nu avea un ochi si era un lup incercat in multe lupte si avea mult experient Cap.2- Vizuina Cei doi dau tarcoale unei tabere de indieni, deoarece acolo era mancare. Lupoaica gseste o vizuin unde fat cinci pui de lup. Chiorul caut hran pentru lupoaica si pui, dar este tinut la distant. Cap 3- Puiul cel sur Unul dintre pui este sur ; ceilalti sunt rosiatici. Este mai inteligent decat fratii lui si mai agresiv.In timpul foametei, cand nu se gsea nimic de mancare, fratii lui mor pe rand el fiind singurul supravietuitor. Chiorul este ucis de un ras pe cand era in cutarea hranei. Lupoaica este nevoit s plece dup vanat. Cap 4 Peretele dinspre lume Puiul cel sur este fascinat de lumina de la gura vizuinii. Iese din vizuin si trieste primele lui experiente. Vaneaz pentru prima oar, este vanat la randul lui, cade in ap, este atacat de o nevstuic si este cat pe ce s-si afle sfarsitul. Il salveaz lupoaica in ultimul moment. Cap 5 Legea vanatului Puiul creste repede si invat s vaneze alturi de mama sa, devenind mai puternic, mai increztor si mai intelept Sunt atacati de o femel ras, dar impreun, dup o lupt sangeroas, ii vin de hac. Amandoi se aleg cu rni serioase dar puiul invat legea vanatului: Mnanc sau vei fi mancat! PARTEA a IIIa

Cap 1 Furitorii focului Pentru prima oar puiul de lup intalneste oamenii; musc mana indianului Castor Cenusiu, primeste prima btaie si numele de Colt Alb. Lupoaica vine s-si scape puiul din mainile oamenilor dar indienii o recunosc ca fiind cteaua Kiche ce a fugit in Slbticie acum un an. Spre surprinderea lui lupoaica cea agresiv devine bland. Pleac cu totii in tabr. Cainii se reped la ei dar indienii ii potolesc cu pietre si bete. Colt Alb este terorizat de Lip Lip, un caine mai mare si btus care nu-i d pace deloc. Acesta il atac de cate ori il vede si-l musc. Indienii fac focul iar Colt Alb se arde la bot spre amuzamentul tuturor. Cap. 2- Robia Colt Alb invat s se supun oamenilor domesticindu-se incet-incet. Lip Lip este cosmarul vietii lui. Il bate de cate ori il vede ,inrindu-l si mai tare.Lupoaica il pedepseste pe Lip Lip chiar dac este legat. Castor Cenusiu o elibereaz in cele din urm si Colt Alb poate umbla linistit alturi de mama sa prin tabr. Puiul incearc in zadar s o fac pe mama lui s fug in pdure, dar Kiche nu vrea si revine in tabr.Castor Cenusiu o d pe Kiche altui indian pentru c era dator. Desprtirea de mam este dureroas. Puiul il musc de man si de picior pe Castor Cenusiu mancand cea mai crunt btaie. Cap.3 Proscrisul Colt Alb devine proscrisul taberei. Cainii nu-l suportau si se alturar lui Lip Lip in prigonirea lui. Astfel puiul de lup invat s lupte rapid pentru supravietuire.Nici oamenii nu-l iubeau pentru c devenise foarte ru.Cainii umblau numai in hait de frica lui. Devenise foarte abil, iute, inteligent, rezistent, crud. Cap.4 Urmele zeilor Colt Alb evadeaz din tabr in hrmlaia mutatului. Se ascunde in pdure ,dar trecuser prea multe luni in compania oamenilor, se obisnuise cu focul si cldura asa c Slbticia nu-i mai plcea . Cut urma tribului pe malul apei si se intoarse la Castor Cenusiu care-l primi cu bucurie, spre surprinderea lui Colt Alb care astepta sa-l pedepseasc pentru fuga lui. Cap.5 Legmantul Lip Lip cade in dizgratia cainilor de sanie care il ataca de cate ori au ocazia, gustand asfel din prigonirea la care fusese supus si Colt Alb. Colt Alb devine posac si singuratic, izolandu-se de ceilalti, cu toate c putea deveni liderul cainilor acum. Este un tiran sangeros care nu permite indisciplina. Ii asuprea pe cei slabi dar ii respecta pe cei puternici. Castor Cenusiu este un stpan dur , nemilos, crud dar Colt Alb il asculta cu supunere. Odat musc mana unui biat pentru c vroia s-l bat cu ciomagul, dar Castor Cenusiu nu-l pedepsi pentru asta. In alt zi , fiul lui Castor Cenusiu era s manance btaie de la biatul muscat dar il salv Colt Alb.Astfel legtura dintre om si animal devine foarte puternic. Cap.6 Foametea Colt Alb se lupt cu un caine mai btran, Baseek, pe care il invinge. Capt mai mult incredere in sine si bag teama in toti cainii, care se dau la o parte cand trece el. O reintalneste pe mama lui, dar aceasta nu-l mai recunoste si-l atac furioas, deoarece avea pui. In al treilea an de cand sttea cu indienii se abate foametea asupra lor, omorand copiii si btranii.Colt Alb fuge in pdure pentru a gasi hran. Ucide un lup pe care-l mnanc si este pe punctul de-a fi mancat si el de haita flmand. Se intalneste cu Lip Lip pe care-l ucide imediat in amintirea vremurilor cand il chinuia. Foametea se sfarseste iar Colt Alb revine in tabra lui Castor Cenusiu.

Doi oameni, Bill i Henry, pornii ntr-o uria aventur, aflai n inutul care se nvecineaz cu cercul polar, numit "slbaticul Wild", trec printr-o situaie disperat. Rmnnd doar cu trei cartue, ei trebuie s fac fa atacului unei haite de lupi, care nnebunii de foame bgaser frica n cinii legai n ham, care trgeau o sanie fcut din scoar groas de mesteacn, sanie n care se afla cociugul lordului Alfred , carei gsise sfritul prin acele inuturi. Singurul mod de aprare mptriva agresorilor, din ce n ce mai numeroi, era meninerea n permanen, ncepnd cu lsarea serii, a unui foc puternic, lupii fiind ndeprtai de cioturile sau tciunii aprini, aruncai asupra lor. Cu timpul, cercul din jurul focului se strngea, cinii cznd prad lupilor. i Bill avusese aceeai soart, cnd ieise din raza focului pentru a ndeprta, cu singurul cartu pe care-l mai avea ceata hmesit. Dup moartea lui Bill, Henry trebui s fac singur fa invadatorilor, timp de mai multe nopi. Ameninat de colii fiarelor, acesta lrgi focul i se ghemui n mijloc, spre disperarea haitei. Henry va scpa cu via, cci o dat cu venirea zorilor se auzir glasurile oamenilor venii s ridice sicriul, pe care acesta, dup dispariia lui Bill, avusese grij s-l ridice ntr-un copac, pentru a nu cdea prad lupilor. n urmtoarele patru pri ale romanului ( cartea are 5 pri, iar fiecare parte este alctuit din 5-6 capitole ), scriitorul ne va introduce n lumea lupoaicei Kiche (cea care se apropia cel mai mult de cercul de foc al lui Henry ) ca mai apoi, dup ce va da via la "cinci ghemotoaice vii", atenia s se concentreze asupra puiului cenuiu, numit de un indian Col Alb. Din momentul ieirii din vizuin, va ncepe marea aventur a vieii lui. Prins de indianul Castor Cenuiu, Col Alb a trit n tabra indienilor de pe fluviul Mackenzie ntr-o permanent ncordare, ameninat de colii tuturor cinilor i mai ales ai lui Lip-Lip, eful haitei, dar i de minile oamenilor. Din cauza foametei, dar i ca urmare a datoriilor fcute de Castor Cenuiu, acesta l va vinde lui Smith Frumosu, n Fort-Yuko, loc unde cutorii de aur, din 1898, erau n numr mare. Btut n dumnie de Smith Frumosu, Col Alb i potolea ura fa de acesta, ucignd fr cruare orice cine care era introdus n cuc. n urma unor pariuri, n cuca lui Col Alb fu introdus un buldog fioros, pe nume Cherokee. Sfritul lui Col Alb era aproape, dac nu interveneau doi strini (Weedon Scott i Matt) care, ameninndu-l i lovindu-l pe Smith Frumosu, pun capt oribilei scene. De acum "se vor ivi pentru Col Alb zorii unei viei noi, de o frumusee necunoscut". Cumprat de judectorul Weedon Scott, Col Alb l va nsoi pe acesta, mai nti, la San Francisco i apoi la Sierra Vista, la proprietatea acestuia. Tratat cu blndee, instinctele de fiar i se domolesc. n curnd, Col Alb va ctiga ncrederea celor din jur. El va fi acela care va salva stpnul n dou situaii : cnd judectorul czuse de pe cal, alertndu-i familia, i cnd Jim Hall, un condamnat pe via din San Quentin, evadeaz i ptrunde n casa judectorului pentru a-l omor. n urma atacului asupra condamnatului, Col Alb se va alege cu trei coaste rupte i cu un picior frnt. Dup o lung perioad petrecut n strnsoarea ghipsului, Col Alb i recunoate urmaul, unul din jumtatea de duzin ai celuei Collie. Publicat de DaffodilSmiles la 14:29

COLT ALB

Intr-o zi de iarna in tinutul indepartat al wild-ului,in codru de molift negru din Alaska se naste un pui de lup . dupa o vreme de la nasterea lui puiul incepe a prinde gustul vanatului si incepe a vana alaturi de mama sa. Intr-o zi pe cand iesise la vanatoare alaturi de ma ma lui .intalnira o tabara de indieni. Acolo a primit numele de COLT ALB si la intalnit pe primul sau stapan pe nume Castor Cenusiu si tot acolo fu despartit de mama sa care fu data in schimbul unei datori pe care o avea stapanul sau Castor Cenusiu Dupa ce trecu prin multe peripetii la varsta de cinci ani stapanul sau il lua intro calatorie la YUCON un fluviu din Alaska.Acolo Castor Cenusiu cazu prada alcolului si deoarece nu mai avea bani pentru a-si satisface viciul il vandu pe Colt alb pe o lada de Whisky. Nuol sau stapan pe nume Smith frumosu il batea si il necajea pentru al inrai. Desigur pentru acest lucru exista si o explicate .smith frumosu vroia sa organizeze spectacole sangeroase Cu animale iar colt alb era unul dintre aceste animale .dupa numeroase lupte castigate colt alb fu invins de un bulldog care il omora daca nu intervenea dle Scott fiul unui judecator si prietenul acestuia Matt .dup ace il salvara cei doi il luara in grija pe colt alb dupa un timp dup ace colt alb isi reveni.noul sau stapan il lua cu el in California acolo isi cunoscu intreaga familie sip e cateaua collie . alaturi de noua lui familie fu inconjurat de iubire,de atata iubire incat ajunse si el sa-I iubeasca.el isi apara stapanu chiar cu pretul vietii Deoarece el si-a pus viata in pericol pentru a-si salva stapanul.s-a ales cu rani grave dar care din fericire s-au vindecat.dupa ce usi reveni el se putu bucura Impreuna cu coliie de puisori sai Itradevar colt alb fu un lup binecuvantat

http://www.anvelopejantepromotii.ro/ti pfacturare.php
http://www.anvelopejantepromotii.ro/tipfacturare.php http://www.anveloshop.com/product--kumho-kh15-solus-18565r15-88t--22436.html http://www.anvelopa-janta.ro/produse.php? offset=4&go=6&page=cautare&tip=anvelope&latime=185&inaltime=65&diametru=15&sezon=Iarna http://www.pneumatika.ro/informatii/114-top-anvelope-iarna-2011-2012-adac.html http://forum.computergames.ro/206-piese-si-accesorii-auto/778954-anvelope-iarna-de-topreducere-30-noi-dimensiune-185-65-15-logan-4-bucati.html http://www.leguide.com/sb/leguide/recherche/str_MotCle/185+65+15+t/org/3/t/1/p/2/5080204.htm Balanta este un proces continuu in care dispar si apar noi cheltuieli, se modifica soldurile. Eu am avut o asemenea problema - si de aceea ii inteleg foarte bine pe cei care nu inteleg cum sa faca balanta activ-pasiv - si nu reuseam sa inteleg ce inseamna activ si ce inseamna pasiv. Si ca sa pot sa ma lamuresc singura cum as putea sa inchei cu bine o gestiune am imaginat ca activitatea in bloc se incheie la data X si din acel moment nu se mai efectueaza niciun consum si

nicio cheltuiala. Ce trebuia sa fac? Pai in primul rand trebuia sa reconstitui averea asociatiei si sa platesc datoriile asociatiei la terti, sa platesc salariile pana la ultima zi de activitate. Acestea constituiau Pasivul. Dar fondul de rulment era impartit in - sold deja incasat - restante la fondul de rulment Cu fondul de reparatii asemenea si cu fondul de penalizari la fel - incasat si restante. Tot in pasiv mai avem si facturile primite de la furnizori si prestatori si neachitate inca. Orice factura achitata dispare din balanta. In partea de activ ce avem? Tot ce exista ca bani cash si in banca, restantele locatarilor si facturile de consum pana in ziua X pe care urmeaza sa le repartizez pe urmatoarea lista, adica ce bani am eu si ce trebuie sa mai incasez de la locatari ca sa rezolv pasivul. Activ - restante - lista urmatoare - cash - banca Ce putem observa ca se intampla in activ? Pe masura ce se incaseaza restantele si lista pe care o voi intocmi (aceasta este tot un fel de restanta, tot bani de primit de la locatari), aceste cheltuieli si restante scad si se ingroasa in partea de jos activul in cash si banca (eventual). Acest proces continua pana cand restantele ajung sa se diminueze la valoarea 0, la fel si lista ultima cu ultimele cheltuieli si raman in activ cu cash-ul si banca maxim ce aveam de incasat. Ce rezolv cu acesti bani? Rezolv Pasivul. Reconstitui in intregime fondul de rulment potential - deci prin incasare totala din activ am diminuat si restantele in toate fondurile la 0(zero), reconstitui si fondul de reparatii si pe cel de penalizari....si cu restul de bani platesc furnizorii si prestatorii si salariile personalului. Fondurile le dau inapoi oamenilor asa cum le-am incasat de-a lungul timpului, adica impart averea asociatiei intre membrii ei. In acest moment trebuie sa raman cu 0(zero) lei. ** Trebuie sa va spun ca mi-a luat destul de mult ca sa inteleg si sa pun toate sumele la locul lor, dar asemenea scenarii imaginate te fac sa intelegi perfect cum e cu balanta si, daca ai ceva experienta in lucrul cu excel-ul o poti face dinamica, in sensul ca orice modificare in incasari sau plati se poate opera automat in balanta. Astfel ai o balanta actualizata in orice moment din zi si din noapte Nu stiu daca m-am facut inteleasa macar 10%, dar vreau sa va induc ideea ca puteti singur imagina un asemenea scenariu si sa lucrati pe balanta sumele pana reusiti sa o intelegeti perfect si sa o potriviti, astfel ca la orice miscare de bani ea sa ramana nemiscata, pe pozitia 0(zero). 1. Daca luati in calcul penalizarile, veti fi obligat ca in pasiv sa inscrieti un rand "fond din penalizari calculate si neincasate". Pe masura ce se vor incasa penalizari, acestea vor trece din fd.de penalizari neincasate in fd. de penalizari. Daca completati "Registrul pentru evidenta fondului de penalizari" nu mai este nevoie sa le includeti in activ nr.crt.4 pentru ca penalizarile le veti urmari strict prin inscrierea in acest registru. 2. Formularul "Situatia soldurilor elementelor de activ si de pasiv" poate fi adaptat in functie de necesitatile persoanei juridice, astfel pentru a avea o situatie explicita, in pasiv am detaliat " soldul altor fonduri legal constituite" prin inscrierea separata a: -fond de penalizari cu suma incasata efectiv -fond dobanda cont curent si depozite

-fond din chirii 3. La "Furnizori" pasiv se vor trece facturile repartizate in lista de plata ce ati inscris-o la rd.3 din activ dar pe care nu le-ati achitat. Ex.pana la 30 noiembrie 2010 ati calculat lista pe luna oct. afisata in noiemb. (inca neachitata de membrii asociatiei partial sau chiar in totalitate-rd.3 activ) dar facturile repartizate in lista oct. nu le-ati achitat inca. La "Actele de plata pe luna in curs, nerepartizate pe ..." se includ toate cheltuielile efectuate in luna in curs ce se vor include in lista lunii urmatoare. Ex. 01- 30 noi .2010 am efectuat niste cheltuieli (facturi, mat. gospodaresti,...) ce le voi repartiza in lista de plata urmatoare. ////////////////////////////////////////////// Raspunsul este simplu: in pasiv nu se inregistreaza nici o restanta a proprietarilor catre asociatie, de nici o culoare. Restantele proprietarilor si ale oricui (a tertilor, a altor debitori din afara asociatiei), fata de asociatie se inregistreaza numai in activ. Iar mai concret la intrebarea dumneavoastra: fondul de reparatii stabilit a se plati de catre proprietari asociatiei se tine in evidenta contabila "in afara bilantului". Nu se afiseaza pe lista de plata lunara ca fiind inclus in cotele lunare, se afiseaza pe lista de plata pe coloana separat dupa coloana cu "total intretinere lunara" si se elibereaza chitanta separat de alte plati catre asociatie. Repet faptul ca situatia soldurilor se realizeaza pe baza de documente: registrul de casa (care are la baza chitante si alte instrumente de plata si incasare), extrasul de cont de la banca, registrele de fonduri (unde se fac inregistrari pe baza de chitante, facturi, situatii lucrari ...), facturi (inregistrate in situatia furnizorilor, clientilor) si alte documente asemanatoare. Ori un fond de reparatii stabilit de adunarea generala nu are in spatele lui un document financiarcontabil. Acest fond de reparatii, afisat pe lista de plata, se inregistreaza in contabilitate pe masura ce se incaseaza pe baza de chitanta sau alt instrument de plata. Cand un proprietar plateste fondul de reparatii (stabilit de adunarea generala) 100 lei, se elibereaza chitanta. Se inregistreaza in registrul de casa si creste soldul casei cu 100 lei. De pe lista de plata dispare suma de 100 lei in luna urmatoare, fara sa afecteze vreo situatie contabila. In activ a cescut soldul casei cu 100 lei. In pasiv creste fondul de reparatii cu 100 lei. Echilibrul se mentine permanent. Cand se fac reparatiile sa presupunem ca se repartizeaza proprietarului suma de plata de 50 lei. Asociatia achita din casa cei 50 de lei catre prestator. Scade soldul casei cu 50 lei(scade activul cu 50 lei). In registrul de evidenta a fondului de reparatii scade 50 lei din cei 100 lei pe care-i avea proprietarul (acesta ramane cu 50 lei fond reparatii). Scade soldul fondului de reparatii cu 50 lei (scade pasivul cu 50 lei). Echilibrul se mentine. Sa presupunem ca lucrarea se realizeaza si-i revine de palata proprietarului 130 lei. Asociatia plateste din casa suma de 130 lei. Scade soldul casei cu 130 lei. In registrul de evidenta a fondului de reparatii se inregistreaza suma de 130 lei cota de reparatii. Proprietarul avand 100 lei sold va ramane cu 30 lei cu minus sau in rosu, adica va fi dator cu 30 lei. Aceasta suma se trece pe lista de plata la diferenta fond reparatii sau restanta reparatii sau diferenta reparatia X. In activ aceasta suma apare de incasat de la proprietar, alaturi de toate costurile lunii respective. Asadar in activ scade casa cu 130 lei, dar creste "sume de incasat" cu 30 lei, rezultand o scadere a activului cu 100 lei. In acelasi timp pasivul a scazut cu 100 lei prin dimunuarea fondului de reparatii din registrul de evidenta cu cei 100 lei pe care-i avea proprietarul. Evidenta unor fonduri stabilite de proprietari, a fondurilor obtinute din contracte de sponsorizare, de inchiriere, contracte de publicitate, in general se tin extrabilantier, adica pana nu intra banul in gestiune nu ne incurcam cu luarea lor in calcul atunci cand facem balanta, bilantul sau situatia soldurilor elementelor de activ si pasiv. Asa este mai simplu, mai usor si este absolut legal, nefiind prevazute in nici o pozitie din formularul 14-6-30/d. Dar, ca sa vedeti ca in evidenta contabila sunt posibile si acceptate mai multe metode, mai complicate sau mai putin complicate, nu va opreste nimeni sa consemnati, sa prindeti si aceste obligatii stabilite prin votul proprietarilor in situatia soldurilor, dar, repet, nu este prevazuta aceasta in legislatie si complica foarte mult lucrurile. Noi tinem evidenta acestor obligatii ale proprietarilor la fondul de reparatii, la fondul de rulment, la

fondul din chirii si fondul din alte venituri, aplicam si penalizari de intarziere la acestea dar nu le bagam in seama cand facem situatia soldurilor. Cand incasam o chirie sau o suma in fondul de rulment, creste soldul casa (activ) si creste fondul special sau fondul de rulment (pasiv). Echilibrul se mentine. Cand platim onorariu unui expert, scade soldul casa cu 800 lei si creste soldul "debitori" cu 800 lei (activul ramane neschimbat)... /////////////////////////////////////// Daca exista "indemnizatii" (salarii) se plateste doar impozitul pe salarii/indemnizatii. Se alege Impozit Alte venituri PF (cod in declaratia 100 este 690) in decl 100. Impozitul calculat este de 16%. Lucrati in partida dubla, iar activul si pasivul il puneti din "balanta" pe care SAGA o genereaza. Doar stim cu totii ca Debit=Activ, si Credit=Pasiv. (Acum mai modern la Pasiv i se spune Datorii). Nu doresc sa scot in evidenta ca nu stiati asta, ci ne mai citesc si altii. In afara de decl 100 nu se mai depune nimic la FISC. Pentru lucrul in partida dubla (Asociatiile de Proprietari pot opta pentru tinerea contabilitatii in partida dubla, nu va sfatuiesc pentru ca trebuie sa intocmiti si bilant) va redau o monografie mai jos: Inregistrare cheltuieli: Se trec in INTRARI cu creare de furnizori ca la orice societatea normala. Se trece contul de cheltuiala aferent: Apa rece, apa calda, caldura: 605=401 (cu suma integrala TVA fiind zero) Orice cheltuiala privind intretinerea liftului, si asimilate: 628=401 Orice cumparare pentru nevoile asociatiei: 604=401 Inregistrarea indemnizatiilor: 628=401 pentru suma bruta Inregistrarea impozitului indemnizatiilor: 401=444 Fondul de reparatii trebuie sa existe (sau se creaza) in contul creditori diversi cu un analitic distinct (462.001.0XX, unde XX reprezinta numarul apartamentului: 01,02,03,...100, etc) Fondul de rulment trebuie sa existe (sau se creaza) in contul creditori diversi cu analitic distinct (462.002.0XX....ca mai sus) Inregistrare liste de plata: (Se poate folosi un contul de clienti pentru ca sa vedeti o "fisa" in SAGA, daca nu corect in loc de clienti, se foloseste 461.001.001 pentru ap. nr. 1, 461.001.002 pentru ap. nr. 2, etc) 461.001.0XX = 704.0XX (unde XX reprezinta scara, daca imobilul are mai multe scari) unde inregistram "cheltuielile de recuperat" (apa rece, apa calda, caldura, etc, tot ceea ce repartizam in cheltuieli) COncomitent: (adica in SAGA este ca si cum as mai adauga inca o factura in IESIRI) 461.001.0XX = 462.001.0XX inregistram fondul de reparatii care se opreste lunar Concomitent: 461.001.0XX = 462.002.0XX inregistram fondul de rulment (daca este cazul) Inregistrarea dobanzii de la Banca pentru depozitele/contul curent: 5121=1061 (sau folositi un cont din planul de conturi al asociatiilor non-profit, parca 136, pentru ca aceasta dobanda se constituie intr-un fond care la sfarsitul perioadei, de regula sfarsitul anului, se repartizeaza PE PRINCIPIUL CONTRIBUTIVITATII la fondul de reparatii al fiecarui apartament. Incasarile se fac prin casa: 5311=461.001.0XX SOldurile din balanta spun: 461.001.0XX cat apre apartamentul de plata catre asociatie la sfarsitul lunii 462.001.0XX cat fond de reparatii am "colectat" 462.002.0XX cat fond de rulement exista. Inregistrarea ajutorului de caldura: minus 461.001.0XX = minus 473.XXX (analitic distinct) Scaderea ajutorului de caldura din datoria catre RADET:

401.RADET = 473.XXX In toate cazurile contul de inchidere de cheltuieli si venituri (poate fi 121, sau 1211) este zero, asta inseamna ca am repartizat toate cheltuielile si am inregistrat corect sumele de primit (ca venituri) In cazul in care exista diferente de maxim 1 leu, acel 1 leu, se trece intr-un cont (ca si dobanda de la Banca) 121=1061.ROTUNJIRI sau dupa caz 1061.ROTUNJIRI=121

http://www.onlineflashgames.org/games/escape/winery-escape.htm

COMPER ED I 2011-2012 MATEMATICA

COMPER ED I 2011-2012 ROMANA CHIVULESCU ADRIAN ALEXANDRU Romana cls. III Etapa I 2011-2012 100 puncte TRIFAN CELIA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 100 puncte MANTESCU YASMINA ANDREEA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 97 puncte POPESCU ALEXANDRA CRISTINA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 97 puncte CALINESCU ROBERT STEFANRomana cls. III Etapa I 2011-2012 94 puncte OPREA BIANCA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 94 puncte SOARE RADU GABRIEL Romana cls. III Etapa I 2011-2012 94 puncte VASILE DELIA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 94 puncte DUMITRASCU REBECCA MARIA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 93 puncte DURUCU MATEI Romana cls. III Etapa I 2011-2012 93 puncte MIHAI ALEXANDRU Romana cls. III Etapa I 2011-2012 93 puncte POPESCU RAZVAN STEFAN Romana cls. III Etapa I 2011-2012 93 puncte STEFAN BIANCA ANDREEA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 93 puncte SBIRNA VLAD IOAN Romana cls. III Etapa I 2011-2012 92 puncte CURSUZ BIANCA MAIHAELA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 90 puncte ARITON ALEXANDRU IONUT Romana cls. III Etapa I 2011-2012 89 puncte ARITON EVA VICTORIA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 89 puncte MUSAT TIBERIU IOAN Romana cls. III Etapa I 2011-2012 89 puncte POPESCU ALEXANDRA LUCIA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 89 puncte FILIP RARES ANDREI Romana cls. III Etapa I 2011-2012 88 puncte MAHFOUZ ALI KARIM Romana cls. III Etapa I 2011-2012 88 puncte COJOCARU CRISTINA MIHAELA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 86 puncte PAVEL DAN ANDREI Romana cls. III Etapa I 2011-2012 86 puncte ROSU DIANA ELENA Romana cls. III Etapa I 2011-2012 84 puncte FURNICA ANDREI DANIEL Romana cls. III Etapa I 2011-2012 76 puncte NICOLAE NICOLAE VALENTIN Romana cls. III Etapa I 2011-2012 69 puncte

http://www.youtube.com/watch?v=-oymXBmN_UI&feature=related b pt tata Buna seara Incep prin a-mi cere scuze ca nu v-am contactat mai devreme,insa nu am avut conexiune la internet de ieri si nici credit pe telefon(fiind pe cartela nu pot incarca decat la o anumita data pentru a putea beneficia de extraoptiuni).Abia acum s-a remediat avaria la firma de internet. Radu este bolnav si nu poate veni saptamana aceasta la scoala. Dimineata avea febra 39-39.5 si nu am avut cu cine sa il las ca sa vin la scoala sa va anunt.

Dupa amiaza am fost la medicul de familie sa-i prescrie tratament si sa ii dea scutirea medicala. Va asigur ca nu a fost ceva intentionat. Va multumesc . Amintiri din copilarie-rezumat capitolul 1,2,3,4 Partea I: Ion Creang, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie. Inc de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei. Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti. Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan om vrednic si cu bunatate, le aduce ca dar de scoala noua pentru a -i sili spre invatatura, Calul Balan si pe Sf. Nicolai. Preotul a instituit regula ca, in fiecare sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie pedepsiti in functie de greselile facute. Prima pedepsita a fost chiar Smarandita, fiica preotului. Urmarea a fost ca toti scolarii au inceput sa invete. Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese cu elevii sa dea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a l lua pe Badita Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catuse si dus la Piatra Neamt. Pentru a urma scoala, Nica este trimis de mama sa Smaranda, sa continue scoala la Brosteni. Este dus la aceasta scoala impreuna cu verisorul sau Dumitru. Este dus intr-o lume complet noua careia copilul nu i se adapteaza. I se intampla o serie de fapte inedite : caderea in Ozana, taierea pletelor, statul in gazda la Irinuca unde se umple de raie urmat de daramarea casei acesteia urmata de fuga inapoi acasa cu pluta pe Bistrita. Partea a-II-a In aceasta parte scriitorul nareaza cateva din intamplarile foarte cunoscute ale copilariei sale: La cirese , Pupaza din tei, La scaldat La cirese. Nica se hotaraste sa se duca la varul sau Ion pentru a manca cirese. Pretextand ca vrea sa l ia pe Ion la scaldat afla de la matusa Marioara ca acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa care se strecoara in gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il zareste, incepe sa -l ameninte, iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa alerge printr- o plantatie de canepa. Urmarit de matusa, cei doi reusesc sa culce la pamant toata canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos Vasile impreuna cu primarul au venit la parinti pentru a cere daune pentru canepa si cirese. Nica primeste o chelfaneala zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse de el.

Pupaza din tei. Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste pe Nica inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce cucul armenesc. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prsit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude pupaza, care canta. La scaldat. Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea acasa,dar in gandul lui planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate hainele. Nica se gandeste cum sa ajunga acasa fara haine. O ia prin papusoi, prin gradinile oamenilor, il latra cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta. Partea a III a Nica este acum adolescent,urmeza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se realizeaza pentru o perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu noii colegi de scoala, intre care Ion Mogorogea, varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la Pavel Ciubotarul, unde isi aduceau merinde de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de foc. Partea a IV a La inceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului 1855 si spatiul, satul Humulesti. Dorinta Smarandei era ca baiatul ei sa devina popa si de aceea insist s plece la Seminarul de la Socola. Publicat de Geografia cu Mihai la 10:28 Trimitei prin e-mail Postai pe blog! Distribuii pe Twitter Distribuii pe Facebook 1 comentarii:

EMYNov 2, 2011 11:38 AM Asta e un rezumat "mai pe scurt' al amintirilor :D Rspundei ncrcai mai multe... Postare mai nou Postare mai veche Pagina de pornire Abonai-v la: Postare comentarii (Atom) VA PLAC LECTURILE PROPUSE DE MINE? FACEI CUTRI PE ACEST BLOG Codus de PERSOANE INTERESATE ARHIV BLOG 2011 (15) iunie (1) mai (2) martie (12) Freamat de codru de Mihai Eminescu La mijloc de codru de Mihai Eminescu Ion-rezumat Amintiri din copilarie-rezumat capitolul 1,2,3,4 Neghinita-rezumat Zana zorilor Bunica-rezumat Bunicul-rezumat Greuceanu-rezumat Praslea cel voinic si merele de aur-rezumat In padurea Petrisorului de Mihail Sadoveanu Rezumat in padurea Petrisorului DESPRE MINE Geografia cu Mihai Vizualizai profilul meu complet ablonul Picture Window. Un produs Blogger. http://www.carteaaudio.ro/index.php?page=player&clasa=c4 Hainele cele noi ale mpratului Hans Christian Andersen In aceasta poveste este vorba despre un mprat cruia cel mai mult i plcea s se mbrace cu haine noi. Nici nu mai fcea altceva. De cte ori ntreba cineva ce face mpratul, rspunsul era c se mbrac.Odat, au venit n oraul mpratului doi pehlivani, doi escroci. Spuneau c tiu s

fac o estur nemaivzut de frumoas. Ea avea i nsuirea minunat de a i da de gol pe proti i pe cei nepotrivii n slujba lor, fiindc acetia, chipurile, nu puteau s o vad.Impratul a aflat de estura fermecat i imediat le-a dat o mulime de bani ca s-i fac estura minunat. Cei doi mecheri au njghebat dou rzboaie de esut, au cerut mtasea cea mai subire i fir de aur i s-au prefcut c es, zi i noapte.Dup o vreme mpratul l trimise pe sfetnicul su cel btrn s vad ce lucru au fcut cei doi. Sfetnicul se duse i nu vzu nimic, dar tcu. Pehlivanii ludau culorile i desenul esturii, iar sfetnicul spunea ca ei. n sinea lui era uimit, fiindc crezuse toat viaa c e detept i c e bun pentru slujba lui.Sfetnicul se duse la mprat i i spuse ce frumoas e estura. Peste ctva timp mpratul trimise alt sfetnic, care pi ca primul. Apoi, mpratul i lu pe cei doi sfetnici i pe alii i se duse s vad cu ochii lui.mpratul nu vzu nimic, dar ca s nu spun lumea c e prost i nu e bun pentru slujba lui, lud grozav estura i le ddu arlatanilor cte o decoraie. Apoi ceru s i fac haine din estura aceea pentru serbarea ce avea s aib loc peste cteva zile. mecherii s-au apucat de treab, s-au fcut c iau estura din stative, au msurat i au tiat cu foarfeca n gol, apoi au cusut cu ace fr a hainele cele noi ale mpratului.In ziua serbrii, mpratul s-a dus la cei doi escroci. Acetia i-au spus s se dezbrace, ca s i pun hainele cele noi. S-au prefcut c i pun pantalonii i haina i mantia, sucindu-l n faa oglinzii s i arate ce bine i vin. Cei care erau de fa se minunau de zor ce bine i vin hainele, dei nu vedea niciunul nici o hain.mpratul iei afar i se aez sub baldachin. Pornir i toat lumea admira hainele cele noi ale mpratului i se minuna ce bine i vin, fiindc niciunul nu voia s tie ceilali c e prost i nepotrivit n slujb.Deodat un copil spuse c mpratul e dezbrcat. Tatl copilului le spuse n oapt i celorlali. n curnd tot poporul strig c mpratul e dezbrcat.mpratul auzi i i ddu seama c poporul are dreptate. Se gndi ns c nu mai poate da napoi i merse mai departe n pielea goal, iar curtenii dup el, innd trena mantiei care nu exista. http://www.scribd.com/doc/50204487/Hai-Sa-Compunem-Carticica

http://www.scribd.com/doc/29662419/didactica-matematicii
http://www.tabulaturi.ro/lectii.php http://www.stefancelmare.ro/Domnia-s1-ss10.htm http://www.plansedecolorat.ro/mestesugul-hartiei/index-8 MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE Ana, prietena mea, povestete ce i s-a ntmplat cnd era mic.Eram n clasa a II a. Haina primverii mbrcase livada. nflorisermerii, prii, caiii,

prunii. Toat natura era trezit la via.n fiecare zi, tata se ntorcea de la serviciu pe nserat. Era frnt deoboseal. Citea asta pe chipul lui. i totui nu uita s m ntrebe:- i-ai scris temele pentru mine? Ai nvat leciile?Eu i rspundea de fiecare dat la fel.- Astzi nu avem nimic de scris iar de nvat nu avea nici o grij.Aa m jucam toat ziua iar seara l asiguram pe tata c lucrurile merg strun. O sptmn m-a crezut dar a doua sptmn tata a rugat-o pe mama s treac pe la doamna nvtoare la coal.N-am avut linite toat noaptea. mi prea ru de fapta mea urt.M gndeam.- Ce-o s spun mama despre calificativul Insuficient la matematic?Chipul tatei mi aprea n minte grijuliu, obosit, ngndurat.Dimineaa am alergat la el i i-am spus adevrul.Miam recunoscut greeala i i-am promis c n-am s mai mint.De atunci Ana s-a pus cu burta pe carte, n-a mai minit i i-a dat seama c: Minciuna are picioare scurte. COMPUNERI DIN IMAGINAIE URSULEUL NEASCULTTOR A fost un ursule neasculttor. El nesocotea tot ce l nvauprinii si.Prinii ursuleului l nvau: s nu se murdreasc; s sepoarte frumos cu fraii mai mici; s nu se joace cu focul; s nu se deprteze de cas.Dar ursuleul nostru niciodat nu asculta. ntr-o zi a plecatursuleul nostru n pdure. A plecat cu gnd s guste din miereaaflat scorbur. Apoi s-a crat pe o muchie stncoas, atras de zmeura dulce i parfumat.Mama lui printr-un mrit prelung striga:- Unde eti Martinel? Dar Martinel nu rspundea deloc.ntr-un trziu albinele din roiul din scorbur l-au urmrit icteva lau i nepat. Lacom s mnnce ct mai mult zmeur, s-a mpiedicat, s-a rostogolit la vale lovindu-se la un picior.Aa lovit la picior, el s-a trt spre cas, dar l-a gsit tatl suMo Martin, care tocmai era plecat n cutarea lui. Ajuns acasmama, ursoaica i-a lins faa i lbuele umflate i dureroase alinndu-i suferina.i de atunci, ursuleul a inut mereu seama de sfaturile prinilor. SCRISOARE LUI MO CRCIUN,n curnd se apropie srbtorile de iarn iar eu acum elev nclasa a II a i scriu cteva rnduri.S tii drag Mo Crciun c nv bine la toate obiectele, amluat calificative de Bine i Foarte bine i o ascult pe doamnanvtoare.De asemeni m mpac foarte bine cu colegul din banc pecare l ajut la lecii i cnd doamna ne pune s lucrm n perechi. Msimt bine i cu ceilali colegi de clas cu care nici ni m cert i nicinu m bat.Acas mi ascult prinii i-i ajut i eu dup puterile mele.Mai am grij ca n noaptea de Ajun s-mi aduci i mie un calculator cum au muli copii din clas i pe care tata i mama nu au putereas-l cumpere. ns nu m-a supraDac tot mi-ai da ceva.Atept cu nerbdare sosirea ta. Nohai.

COLEGUL MEU, PRIETENUL MEU l cheam Alexandru.Este colegul meu. l cunosc din clasa I cnd m-a prins demn i m-a ntrebat:- Vrei s stai cu mine n banc?- Da, am rspuns eu.nalt, bine legat cu ochii albatri i cu privirile senine, aa esteAlexandru. Este mbrcat frumos i are o educaie aleas. M ntreab ntotdeauna dac vreau s m joc cu el sau dac vreau s ne facem leciile mpreun. Poart ntotdeauna haine curate, nclri tip sport i este un exemplu de comportament la noi n clas. E bun la suflet. Muli colegi m invidiaz c am un coleg de banc aa de bun.Eu cteodat le mai fac n ciud.Timpul liber l petrec tot mpreun la o partid de ah sau fotbal.Aa este colegul meu i eu m mndresc cu el. Minciuna are picioare scurte Ioana este o fetita frumoasa cu ochi azurii, par negru ca abanosul si inima buna. Mama ei a invatat-o sa fie sincera, sa nu ascunda nimic pentru binele tuturor. Fetita a incercat sa respecte sfatul primit de la cea care i-a dat viata. Intr-o zi de vara, cand soarele auriu arunca raze ce sarutau bland florile parfumate, Ioana se plimba prin gradina. Pe langa celelalte minunatii ale naturii in anotimpul vara, a fost uimita de un fluture multicolor ce avea parca intreg curcubeul imprimat pe aripioarele gingase. Minunata insecta s-a asezat pe mana fetitei care, fericita, a dat pe o masuta care s-a daramat sub greutatea ei. Alarmata de zgomot, mama copilului a venit repede pentru a vedea ce se petrece. Speriata de pedeapsa ce o va primi daca va spune adevarul, Ioana a mintit. In acea clipa, o culoare de pe aripioarele fluturasului a disparut. Fluturele reprezenta adevarul si minciuna. Pana atunci, Ioana spusese adevarul, iar insecta era frumos colorata. Acum ca fetita mintise, colorile gazei dispareau. Copilul continua sa minta, iar fluturele devenea din ce in ce mai palid. Cu timpul, minciunile devenisera din ce in ce mai de necrezut: ca marul sarise pe fereastra, sau ca banca incepuse sa ii arunce temele la gunoi, sunt numai cateva. Toate astea pana cand mama a vazut-o pe Ioana furand miere din borcan. Dorind sa vada daca fetita sa este sincera, mama l-a supus pe copil la un test. Ioana a fost nesincera graind ca marul a furat mierea, insa si-a dat seama ca marul nu mai rodea de mult, asa ca nu putea fi de vina. Remarcand ca se incurca in minciuni, fetita a inceput sa planga cu perle sarate ce ii inundau obrajorii imbujorati. Mama nici atunci nu a fost convinsa ca Ioana este sincera. In alta zi, mergand la teatru cu clasa, copilasul a gasit pe jos niste chei. Nepasatoare, fetita le-a luat, necomunicandu-i parintelui sau fapta rusinoasa. Cand mama a aflat de minciuna fetei, a exclamat: - Vezi, copilul meu, minciuna are picioare scurte! De atunci, Ioana nu a mai mintit, iar fluturasul a ramas pe veci la

fel de frumos colorat. Pui de compunere 2 - Ai o coleg de coal ce minte tot timpul (ba c ia uitat temele acas, ba c a fost bolnav c elul i din aceast cauz nu a avut timp s nvee) i mereu minciunile ei sunt scoase la suprafa de cineva. Nu se nva niciodat c proverbul Minciuna are picioare scurte este ct se poate de adevrat n viaa de zi cu zi i c indiferent ce o s mint, adevrul iese la iveal. Povestete cum ai ncercat s o convingi tu s nu mai mint. Minciuna prietenilor Este iarna.Norii au inceput sa se cearna in stelute argintii.Soarele nu mai este darnic si nu mai are putere.Mihai,Alin si Stefan merg de dimineata cu sania.Alin,mai friguros din fire,le spuse ca si-a pus doua haine groase pe el.Plecara pe la 8 AM.Stabilise-ra cu parintii ca se vor intoarce pe la 11.Alin le spuse: -Uitati-va,ninge ca-n povesti.Eu voi merge acasa la 10.Nu vreau sa racesc. -Ba fricosule.incepura Stefan si Mihai,stai cu noi pana s-o insera. -Pai le-ati spus parintilor ca va ve-ti intarce la 11. -Bine,zise Sefan,ne invoim. Stefan,atunci,il trase pe Mihai deoparte si ii spuse: -Il stii pe Alin,el zice devreme,dar cand incepe sa se joace,nu-l mai luam de acolo. -Stii ca ai dreptate. Ajunse-ra pe partie.La 9 AM isi facu si Alin curaj sa se dea.Se juca-ra asa pana la 2.Parintii lor erau ingrijora-ti.Deodata,Alin le spuse prietenilor lui: -Cat este ceasul? -9.Zise Stefan,Mai stai o ora. -Ok. Peste cinci minute,Alin il intreba pe un trecator cat este ceasul.Acesta ii spuse: -Este 2 fix. Ceasul acelui domn era cu vreo cinci minute in urma.Alin,suparat si speriat,s-a dus la cei doi prieteni: -Ma-ti mintit.Le spuse Alin. Si alerga speriat acasa.Le spuse parintilor tot ce s-a intamplat.Parintii lui i-a spus: -Cu prieteni ca acestia,sa nu mai mergi.

DOAMNA DIRECTOR Subsemnata Cismilianu Adina Constantina, parine a elevului Soare Radu Gabriel,din clasa a III a B,va rog sa aprobati motivarea absentelor fiului meu in data de 2.12.2011, cand a lipsit de la cursuri din motive familiale . Va multumesc.

Data ............................. Semnatura, Doamnei Director al Liceului Teoretic Stefan Odobleja