EVOLUŢIA BERII ÎN ROMÂNIA - STUDIU DE PIAŢĂ BEER EVOLUTION ÎN ROMANIA – MARKETING STUDY

V. Verşescu şi colab.
Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România Key words: beer; market study; Romania Abstract: In this work are presented beer evolution în Romania – 1990-2004 and the perspective for 2005-2010. 1. Analiza retrospectivă a consumului de bere în ţara noastră 2. în perioada 1990-2004 În perioada ultimilor paisprezece ani, consumul de bere din ţara noastră a marcat o evoluţie sinuoasă, caracterizată printr-o scădere importantă în prima etapă, după care a urmat o evoluţie accelerata de creştere cu precădere în perioada 1997-2000, tendinţă ce se poate aprecia ca un rezultat direct al aplicării reformei economice în acest sector în perioada respectivă. Pentru înţelegerea fenomenelor respective, studiul şi-a propus să identifice cele mai semnificative tendinţe şi mutaţii intervenite în consumul de bere din ţara noastră, pe termen lung, mediu şi scurt. De asemenea, se va examina şi locul pe care îl ocupă berea în consumul de produse alimentare, precum şi în ansamblul băuturilor alcoolice în ţara noastră. Totodată, sau efectuat şi unele comparaţii cu nivelurile acestor consumuri din alte ţari, în vederea identificării decalajelor existente.

1.1 Caracteristici, tendinţe şi mutaţii intervenite pe piaţa berii în România (segmente de piaţă ale principalelor concurente)
Din analiza pieţei berii existente în anul 2004 rezultă faptul că există următoarele grupări de societăţi (conform listei din anexa 1): I. Societăţi cu acţionariat în afara României, respectiv companiile multinaţionale: Brau Union România S.A., Interbrew România S.A., SC Sab Miller SA şi United Breweries S.R.L. II. Societăţi cu acţionariat în România a) Societăţi cu capacităţi de peste 200 mii hl. (European Food S.A., Bere Mureş S.A., Bermas Suceava S.A., Albrau S.A.) b) Societăţi cu capacităţi sub 200 mii hl. (Martens SA, Robema SA, Azuga SA, Trei Stejari SA, Alutus SA, Imex SRL, Bere Spirt Turnu Severin SA, Cozla Producţie SRL, Generis Prodimpex SRL, Sotto SRL, Solca SRL, Cotorca SRL, Vlase Impex SRL, Zimca SA, Becker Brau SRL, Hartong SRL, Hercules SRL). Analizând evoluţia în piaţă a acestor segmente (conform datelor prezentate în anexă) rezultă următoarele: - Companiile multinaţionale au intrat în piaţa României în general după perioada dificilă din punct de vedere economic a anilor 1990-1995, perioadă în care s-a evidenţiat o diminuare serioasă a volumelor de bere livrată. Faptul că prin OU 82/1997 a fost modificat sistemul de accizare al berii rezultând o diminuare a accizelor cu cca. 50% a condus la o creştere a volumelor de bere livrate pe piaţă în perioada 1996-2000. Din acest motiv, la

30 intrarea pe piaţă a unor companii multinaţionale în perioada 1997-2000 existenţa unui mediu de afaceri pozitiv pentru industria berii a determinat şi creşterea segmentului de piaţă a acestor companii. Perioada 2001-2004 a dus la consolidarea poziţiei pe piaţă a acestor companii prin achiziţionarea unor noi fabrici de bere cu tradiţie de pe piaţa românească (Timişoara, Braşov, Reghin etc) datorită şi preţurilor relativ reduse de achiziţie de pe piaţa românească a fabricilor de bere respectiv 10-20 euro/hl comparativ cu 70-80 euro/hl pe piaţa UE. Segmentul de piaţă a acestor companii a ajuns până la 70% în anul 2003, respectiv 65% în 2004. - Societăţile cu acţionariat în România şi cu capacitate de peste 200 mii hl/an s-au dezvoltat intens în ultimii ani ajungând în anul 2004 la un segment de 23,1% din piaţă. Dezvoltarea acestor societăţi în timp s-a datorat şi faptului că derularea investiţiilor s-a efectuat în general greoi, proces corelat cu situaţia existentă în România (dobânzile relativ mari şi inconstante la credite, reducerea numărului de bănci cu capital românesc, creşterea ponderii magazinelor de tip Hipermarket etc.) - Societăţile cu capacităţi sub 200 mii hl/an şi cu acţionariat în România, care în perioada postrevoluţionară nu au avut o accizare diferenţiată a berii conform directivelor europene. Conform datelor statistice pentru cele 10 societăţi în discuţie se observă cu pregnanţă diminuarea volumelor de bere livrate în ultimii ani astfel: - în anul 1990…………..3,9 mii hl - în anul 2000…………..3,2 mii hl - în anul 2004…………..2,8 mii hl Referitor la acest grup de societăţi se menţionează faptul că datorită necorelării nivelelor accizelor cu aquisul comunitar (cauză principală) în perioada 1994-2004 au fost închise un număr de 100 fabrici de bere care aveau o capacitate de până la 200 mii hl/an.

1.1.1. Evoluţia consumului de bere pe ansamblu
Urmează să fie analizat consumul de bere pe ansamblu, pe segmente de consumatori şi producători, sezoane de consum, locul ocupat de bere în ansamblul consumului de produse alimentare şi în consumul de băuturi alcoolice, precum şi comportamentul de consum al populaţiei la acest produs. Aceasta analiza amănunţită are în vedere, în principal, să identifice toate rezervele de extindere a pieţei, astfel încât acestea să poată fi valorificate de agenţii economici în vederea consolidării poziţiei lor pe piaţa concurenţială. Pe termen lung, respectiv în anul 2004, consumul şi implicit vânzările de bere au înregistrat 14,6 mil. hl, reprezentând o creştere de 46,8% faţa de realizările din anul 1990 de 10,0 mil. hl), în cadrul unui ritm mediu anual de creştere de 3,1% (Tabelul 1). Pe termen mediu, se constata trei tendinţe semnificative de sensuri diferite şi anume: - o scădere a consumului cu 11,9 procente în anul 1995 faţă de anul 1990 (de la 10,0 mil. hl la 8,9 mil. hl), într-un ritm mediu anual de scădere de –2,4 procente - o creştere a consumului cu 39,8 procente în anul 2000 (12,4 mil. hl), faţa de anul 1995 (8,9 mil. hl) într-un ritm mediu anula de creştere de 7,0 procente. - o stagnare cu mici creşteri sau descreşteri pentru perioada 2000-2003, urmată de o creştere semnificativă în anul 2004 ca urmare a punerii în funcţiune a unor noi capacităţi a producătorilor autohtoni cu sistem de distribuţie naţională organizat în mod deosebit ( ex: SC Bere Mureş SA) Aceste tendinţe îşi au explicaţia în faptul că, în prima parte a perioadei, oferta prezentă pe piaţă nu s-a situat la nivelul cererii, datorita dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat

8 137.1 14.3 125.8 93.4 9.8 98.8 103.2 164 .4 10.6 90.2 12.1 112.2 13.6 130.8 91 94.8 106.2 139.6 b) dinamici % (2) 1990100% 1995100% De la an la an 96.31 Tabelul 1 Evoluţia consumului de bere în România în perioada 1990-2004 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 a) milioane hl (1) 10 9.9 100.1 7.1 80.9 8.5 8.1 147.9 107.2 75.5 111.5 93.4 111.1 90.4 103.5 111.3 108.4 11.7 10 11.2 112 122 131 146 100 91 86.8 10.9 88.1 12.8 125.9 110.3 123.5 96.

Este evident faptul că. hl în 1999 şi 12. Este deosebit de semnificativ faptul că. respectiv 10. în vederea valorificării lor de către agenţii economici (Tabelul 3).32 fabricile de bere în cadrul proceselor de reformă. 1.4%. 1.1. rezerve de extindere a pieţei acestui produs. hl în anul 2000.4. producţia şi consumul au revenit la normal. determinate atât de modificările demografice. existând mari diferenţe cantitative între acestea.0 procente faţă de consumul realizat în 1993. când fabricile s-au integrat mai bine în procesul de reforma. Consumul de bere la domiciliu.5 mil. Consumul de bere. hl în 1995. hl în 1998.1. veniturile populaţiei neavând în acest caz un rol determinant. în această perioadă.7 mil. astfel ca după anul 1997. constituie. . ca urmare a creşterii în aceeaşi perioadă a numărului populaţiei de 15 ani şi peste.4 mil.0 procente. datorită tradiţiei şi specificului acestui produs sau a situaţiei financiare a consumatorilor.2.4 mil. în raport cu nivelurile consumului s-au aflat în strânsă relaţie cu oferta de bere.3%. Datele de mai jos (Tabelul 2) pun în evidenţa tendinţele şi mutaţiile deosebite între cei doi indicatori. consumul pe un locuitor în cazul populaţiei de peste 15 ani a înregistrat o creştere de 20%. respectiv un ritm mediu anual de creştere deosebit de accentuat (17 procente). cât şi de faptul că acest produs se adresează consumului populaţiei. hl în 1993 la 9.1. s-a înregistrat o creştere anuala continuă a consumului. se caracterizează prin evoluţii fluctuante. până în anul 1997 (de la 10. în condiţiile în care populaţia totala în aceeaşi perioada a înregistrat o scădere de 3. consumul de la an la an. Este de remarcat tendinţa de scădere anuala continuă a consumului. evoluţiile mai sus prezentate. 8. determinate în funcţie de evoluţia diferita a celor doi factori demografici avuţi în vedere. Consumul de bere în funcţie de locul unde acesta se realizează Aceasta analiză se efectuează pentru identificarea rezervelor de piaţa potenţială.3. iar identificarea celor cu consum redus permite valorificarea ezervelor de piaţa potenţială. Ca urmare intensificarea unor măsuri de promovare a consumului în alimentaţia publică. determinate de dificultăţile intervenite în aceşti ani. cu 2. în vârstă de peste 15 ani. 73. situaţie care.9 mil. 1. în procesul de producţie. în timp ce consumul de bere pe un locuitor în anul 2000 calculat la populaţia totala reprezintă o creştere de 27. Astfel. inclusiv a efectelor unor politici ineficiente de adaptare la noile mecanisme ale economiei de piaţă introduse după anul 1990. s-a remediat.1mil. hl în 1994. Pe termen scurt. care la începutul perioadei au marcat un evident declin.7%.5%). Evoluţia consumului de bere pe un locuitor Analiza consumului de bere pe un locuitor.1 mil hl în 1996 şi 7.0 mil. atât sub aspect cantitativ. se realizează preponderent în gospodării (cca. 8. pe segmente de gospodării s-a impus ca urmare a faptului că nu toate categoriile de gospodării înregistrează aceleaşi consumuri. între timp. cât şi calitativ. consumul a înregistrat o scădere de 36. începând cu anul 1993. pe segmente de gospodării Analiza consumului de bere (Tabelul 4). hl în 1997). consumul de bere din anul 2000 a înregistrat o creştere de 61. oferă avantajul că exprima mai real tendinţele şi mutaţiile intervenite pe aceasta piaţa. ca ulterior sa-şi revină în urma aplicării reformelor structurale cu efecte pozitive. respectiv un ritm mediu anual de diminuare a consumului de –9 procente. după anul 1997. astfel că în 1997. de asemenea. În acelaşi timp. 11.

2 131.5 153.33 Tabelul 2 Anul calculat la numărul real total al populaţiei calculat la numărul populaţiei peste 15 ani 001=0991 001=5991 de la an la an 1990 43.7 2004 66.2 c) dinamici calculate la numărul populaţiei în vârstă de peste 15 ani (3) 001=0991 100 96.0 68.8 100.3 86.în % peste 15 ani/an În gospodării.7 139.9 39. 127.3 93.9 de la an la an 100 96.5 26.4 138.3 152.5 100 96.3 131.9 1999 49.7 94.7 125.2 90.9 154.6 61.7 52.6 41.3 .7 85.4 120 121.3 2002 56 69 2003 60.2 99 90.5 37.4 128.5 220.5 56.1 104 103 93 86.6 74.7 176.8 126.2 101.4 61.3 95 130 112. % 1997=100 De la an la an 42.1 38.9 134.3 35. % În alimentaţia publică.2 130.7 112.1 108.90 61.9 74.10 59.5 134.6 169.4 111.8 44.0 54.8 101 108.1 2000 55.2 41.4 141.6 114 100 91.2 114.3 35.3 74.5 139.4 134.7 34 42.8 b) dinamici calculate (3) la numărul total al populaţiei 105.2 90.5 95.9 100 1991 42.3 114.8 94 91.10 62.8 100.8 Evoluţia consumului de bere pe cap de locuitor 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 a) litri pe un locuitor 45.4 68.6 78.2 49.9 58.1 108.4 123.4 111.8 59.5 107.9 90.3 Notă: Datele au fost preluate de la INS.7 101.80 73.2 45.1 82.3 142. în funcţie de locul unde acesta se realizează în perioada anilor 1997-2004 Indici de evoluţie a consumului de bere în Locul consumului Litri/ locuitor gospodarii.2 54.2 100.30 64.3 78.4 111.1 Anii 1997 1998 1999 2000 2004 Tabelul 3 Consumul anual de bere.1 111.0 100.8 108.1 54.4 001=5991 100 90.6 74 96.3 105.2 109.7 96.1 44.9 151.

8 126.8 1999 38.7 123.2 2) de la an la an 1997 100.7 24.0 100.8 .3 56.6 183.5 38.3 110.9 223.5 145.8 136.7 103.0 126.4 2000 176.3 140.6 72.5 146.2 131.0 121.0 210.1 1999 113.2 100.4 59.7 64.9 2000 115.4 94.9 90.3 119.0 100.8 2004 100.34 Tabelul 4 Consumul de bere la domiciliu.3 b) Dinamica % 1) 1997=100 1997 100.0 105.4 107.0 100.8 47.0 112.3 109.0 141.1 170.0 120.6 55.2 109.0 100.1 70. pe tipuri de gospodării în perioada anilor 1997-2004 Din care tipuri de gospodării Total consum Anii în gospodării Lucrători pe Salariaţi Patroni Ţărani Şomeri litri/ om/ an cont propriu a) Litri/locuitor peste 15 ani/an 1997 24.1 1999 153.0 52.0 1998 134.0 100.0 76.4 2004 54.0 100.7 23.1 44.7 166.6 168.9 49.0 120.5 31.7 27.0 115.0 67.8 131.2 126.6 102.6 26.9 1998 33.7 101.0 1998 134.0 18.9 170.0 158.9 16.6 39.4 2004 125.8 141.1 1999 100.7 72.0 189.1 97.4 116.4 67.8 56.0 100.8 65.5 145.1 2000 100.4 48.9 93.3 36.7 32.6 29.5 192.5 122.8 110.0 100.7 175.7 116.3 121.5 23.1 150.8 14.7 Surse: Autorii: .9 59.2 92.3 121.3 49.4 113.8 27.8 133.4 107.2 126.0 100.9 31.8 73.3 155.3 116.4 57.7 166.7 115.4 18.0 100.6 24.9 2004 125.6 79.3 23.5 122.1 43.8 1998 100.8 86.0 117.8 193.3 100.3 108.5 c) Raportul consumurilor diferitelor tipuri de gospodării 1997 100.8 2000 43.0 25.calculele pe baza datelor de consum din buletinele INS privind calitatea vieţii Pensionari 19.0 109.

4%).9% în ansamblul consumului de produse alimentare din ţara noastră. restul distribuindu-se în celelalte sezoane. 1.6.1. în timp ce pe total gospodării consumul de bere din anul 2004 a fost mai mare de 2. 1.3 ori.1 ori la lucrători pe cont propriu. la bere abia s-a reuşit să se realizeze o creştere de 1.1%).4 ori). la bere.6%.4 ori la salariaţi. o pondere de 5. Restul gospodăriilor realizează consumuri ce se situează mult sub medie. pensionari (1.89 ori). Singura băutura la care creşterea consumului a depăşit pe cea de la bere sunt băuturile răcoritoare – principalul concurent al berii.1. concomitent şi cu o uşoară diminuare a consumului la familiile de ţărani (1.7.8 ori). Circa jumătate din volumul producţiei de bere se consuma în sezonul cald (mai-august. la o creştere a consumului de produse alimentare de 10 procente. 1. Cu alte cuvinte.7-1. Astfel. Interesul acordat de populaţie consumului acestui produs este pus în evidenţa şi de faptul că sporul consumului de bere pe un locuitor. temperaturile înregistrate în sezonul cald în ţara noastră s-au situat aproximativ la nivelul celor din sudul Europei. Astfel. creşteri superioare mediei s-au înregistrat şi în cazul familiilor de salariaţi (1.35 Rezultă că în 2004. se impune ca studiul să cerceteze permanent evoluţia acestor consumuri pentru a înţelege mai bine fenomenele de piaţa apărute. faţa de media pe ansamblu. faţa de media consumurilor. 71% în cazul şomerilor şi 67% în cazul agricultorilor.4 procente . în anul 2004 (27. Sezonalitatea consumului de bere Rezervele pieţei berii pot fi extinse şi prin reducerea caracterului profund sezonier al consumului de bere (Tabelul 5). astfel încât. Locul consumului de bere în totalul consumului de băuturi alcoolice în România în perioada anilor 1990-2004 Cunoscând interacţiunea consumului populaţiei între cele trei mari categorii de băuturi alcoolice. cele mai ridicate niveluri de creşteri s-au înregistrat în cadrul gospodăriilor de patroni şi de şomeri (1. . Se constată o diminuare a consumului de bere începând cu 15-20 august a fiecărui an legat de întoarcerea consumatorilor de bere din concediu (resimţindu-se lipsa de mijloace financiare) şi ocazionat de începerea şcolilor. 6).2 ori faţa de cel din 1997.75 ori). nivelul acesteia a ajuns să reprezinte în anul 2004.1. Concentrarea tot mai accentuata a consumului în sezonul cald a fost favorizată şi de faptul ca în aceşti ani. fiind de 2.6 ori mai mare la patroni. în vederea unei definiri mai bune a politicilor şi strategiilor de piaţa ce ar trebui elaborate de către fabricile de bere. aproximativ în proporţii egale.4% în anul 1995. consumul a crescut cu 17. reprezentând 83% faţa de medie în cazul pensionarilor. faţa de 5. în anul 2004 în cadrul a trei tipuri de gospodării consumul de bere se situează peste medie.la care consumul în aceeaşi perioadă a crescut de 4. devansează sensibil sporul consumului de produse alimentare (10. consumul de bere în cadrul gospodăriilor a înregistrat creşteri la toate segmentele.58 ori) şi lucrători pe cont propriu (1.5. respectiv în 4 luni). Poziţia consumului de bere în ansamblul consumului de produse alimentare (Tab. ceea ce a determinat creşterea cererii pentru bere. 1. Cele mai semnificative diferenţieri ale consumului sunt puse în evidenţa de către indicatorul care caracterizează raportul consumului diferitelor tipuri de gospodării. Datorită importanţei acordate de populaţie consumului de bere.3% în anul 1990 şi 4. diferenţiate semnificativ. la 10 procente de creştere a consumului de băuturi răcoritoare. 1.

3 724.6 12.3 2004 575.0 745.9 % 2.5 8.0 100 2002 443.8 652.5 5.8 397.738.8 659.7 956.8 1101.1 793.5 1456.5 1179.3 12.4 5.7 11.7 % 4.5 6.073.8 9.0 % 3.4 1708.8 5.3 5.8 7.4 666.8 6.2 9.3 14.8 1494.2 1521.9 1377.4 12.8 6.8 5.4 7.8 960.9 507.6 13.1 1003.8 977.7 100 1353.4 12.0 14.7 14.8 611.9 6.1 941.9 1857.8 11.9 853.3 1057.4 667.8 7.3 6.1 5.3 % 3.8 1676.0 10.6 1609.8 807.2 8.6 1399.3 910.1 11.4 8.9 100 12.6 805.4 443.966.0 100 2000 396.0 884.3 1389.9 5.7 8.9 5.6 6.0 4.569 9.5 1639.9 496.9 11.0 6.9 5.2 575.0 6.0 1672.5 5.2 591.0 932.9 951.4 6.7 1254.9 4.7 8.7 776.2 825.095.1 5.2 5.473.6 12.6 781.7 1082.6 8.2 11.9 818.0 9.0 6.2 1527.6 6.2 1253.8 1648.0 1464.0 14.3 6.3 695.7 497.3 4.2 719.3 5.4 1308.6 641.0 1323.3 9.7 1279.5 100 2003 449.3 13.0 10.7 531.5 625.1 7.4 5.2 556.8 100 1999 478.1 11.5 10.5 Media 19982004 474.5 682.8 4.6 13.8 8.36 Tabelul 5 Analiza sezonalităţii berii (mii hl) Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total 1998 452.8 12.9 9.3 10.1 1629.5 % 4.1 1680.5 12.9 4.9 716.8 13.4 % 4.3 % 4.9 13.4 635.8 573.1 1079.9 11.1 616.6 6.5 1389.9 1688.8 1671.3 587.0 12.3 11.4 1624.1 1550.9 11.6 11.119.9 957.3 7.5 3.7 12.4 6.862.8 1062.1 4.9 590.0 100 2001 527.7 791.1 1358.0 753.9 971.3 13.4 8.4 994.4 5.7 100 .3 12.0 % 3.5 13.2 698.8 5.9 609.7 15.5 8.7 946.8 8.9 1616.9 11.

din care 100.0 100. din 100.0 105.0 90.4 58. de cca 75-78% în consumul populaţiei . Comparaţii ale consumului de bere din ţara noastră cu cel din alte ţări în perioada anilor 1989-2004 .6 84.1. Rezultatele cercetărilor efectuate la cele două ediţii ale Festivalului Berii în Bucureşti. Datorită acestui comportament. impun şi examinarea unor aspecte relevante ale comportamentului populaţiei care să contribuie la explicarea vânzărilor în prezent şi în viitor şi a fenomenelor pieţei acestui produs.2 10.2 b) băuturi alcoolice.1 pentru vară/iarnă) 1.0 a) produse alimentare 90.0 100. cu gust specific de bere.0 100.2 5.7 10.2 Dinamici calculate la datele în kg pe locuitor 1990=100 în % Total general. potrivit specificului zonei respective.4 113. autorii studiului au utilizat rezultatele unor cercetări selective organizate în Bucureşti de Patronatul Producătorilor de Bere din România.0 364.1 94.2.0 din care: -bere 5. din care: 100.frecvenţa mare (de cca 51.3 433. au evidenţiat următoarele aspecte referitoare la comportamentul populaţiei în consumul de bere (conform anexei 2): .indicele mare de sezonalitate a consumului de bere (51.gradul ridicat de penetrare a berii. populaţia optează pentru un produs alcoolic cu volum mai mare.5/12.5%) de consum a berii în gospodăriile populaţiei . 8.12 c) băuturi răcoritoare 1.9 c) băuturi răcoritoare 100.37 Tabelul 6 Poziţia consumului de bere în ansamblul consumului de produse alimentare 1990 1995 2000 2004 Ponderi în total produse alimentare în % Total general.1 127.8 134.0 100.0 100. 1. poziţia berii în ansamblul consumului de băuturi alcoolice sub aspectul volumului cantitativ este dominantă.9 3.0 106.6 85. rezultatele prezentate în lucrarea de faţă pot fi utilizate în fundamentarea strategiilor pe piaţa Bucureştiului.0 100.2 3. Având în vedere volumul mare al consumului de bere în Municipiul Bucureşti şi faptul că în cadrul ofertei existente pe această piaţa participă numeroase fabrici din ţară. în timp ce sub aspectul conţinutului de alcool se situează pe ultimul loc (Tabelul 7).7 4. Comportamentul de consum al populaţiei la bere Cercetările de marketing de acest tip.0 87.6 110.3 În cadrul băuturilor alcoolice. cu condiţia adaptării lor de către cei care studiază piaţa. cât şi la fundamentarea strategiilor pe alte pieţe zonale din ţară.8 b)băuturi alcoolice.6 care: -bere 100.0 a) produse alimentare 100.4 5. dar cu cea mai scăzută concentraţie de alcool.4 433.3 4.8 8. În condiţiile lipsei de informaţii şi date cu privire la comportamentul populaţiei în consumul de bere la nivel naţional şi zonal. împreuna cu fabricile de bere prezente la ediţiile III şi IV ale Festivalului Berii din Bucureşti.8.

0 3. din care 76.3 12.0 10.6 Anexa 2 Ediţia a IV-a 2003 3 .0 43.2 5.2 3. iar pe de altă parte.vin 2.38 Datele statistice internaţionale de care dispunem. din care .5 43.0 100.4 30.2 32.2 2.bere 2. din care 7.0 60.5 9.2 39.6 3.4 15.8 3.0 65.7 21.3 12.5 100.1 9.2 (echivalent 40%) b) Litri convenţionali.2 55.8 .0 10.1 55.1 71.9 22.8 10.5 18.8 100.0 57.bere 28.8 51.5 36.6 .băuturi alcoolice distilate Total.6 Structura % Total.3 50.6 31.băuturi alcoolice distilate 42.vin .7 11.6 23.2 60. din care 100.vin 28.3 11.0 24.0 2.0 . Tabelul 7 Realizări în anii Grupe de produse 1990 1995 2000 2003 a) Litri pe locuitor (calculaţi la populaţia totală) Total.0 Obiectivele cercetării 1 Ediţia a III-a 2002 2 •Gradul de penetrare a berii în consumul populaţiei (% din total) -consumatori de bere -non-consumatori de bere •Frecvenţa de consum a berii în gospodăriile populaţiei (% din total) . o poziţionare a consumului de bere în ansamblul băuturilor alcoolice.vin .8 33.2 25.0 2. exprimaţi în echivalent alcool 100% Total.băuturi alcoolice distilate 13.băuturi alcoolice distilate 3.8 100.0 100.0 31.bere .3 76.0 .3 23.2 25. pe de o parte o analiza a consumului de băuturi alcoolice pe total şi în structură pe cele trei grupe de băuturi.7 43.3 36.0 .2 28.0 100.2 29.0 .2 93.bere .2 4. permit să se efectueze.6 43.6 96.5 .6 9.0 56.2 9.4 32.8 51.2 44.5 39.0 Structura % 100.9 33.în sezonul cald -zilnic -săptămânal -rar -în sezonul rece -zilnic -săptămânal -rar 78.0 3.

7 49.5 9.8 32.0 31.5 11.8 7.4 6.8 1.5 52.2 4.9 0.8 66.9 23.0 0.0 0.0 14.6 27.6 5. comparativ cu alte băuturi -este atractivă ca preţ -se găseşte în permanenţă în reţeaua comercială -are o bună publicitate -necesitate de sezon •Motivaţii ale consumului rar al berii (în % din totalul consumatorilor care au motivat acest comportament) -se preferă consumul de vin sau de alte băuturi alcoolice -se preferă consumul de băuturi răcoritoare -nu este necesară o frecvenţă mai mare -veniturile disponibile sunt insuficiente pentru consumul de bere -goluri în aprovizionarea reţelei comerciale -gama sortimentală redusă -calitatea nesatisfăcătoare -preţul este prea mare •Tipurile de bere preferate în consum sub aspectul gustului (în % din totalul consumatorilor de bere) -amar -dulceag -indiferent -cu influenţă puternică de malţ -cu influenţă moderată de malţ -indiferent -cu influenţă puternică de hameiată -cu influenţă moderat hameiată -cu influenţă puţin hameiată -gust amar preponderent.2 0.0 0.8 24.7 24.6 52.0 4.0 34.3 45.8 5.1 65.6 26.2 1.9 32.8 2.9 69.0 0.5 9.3 0.5 19.3 57.6 . sub aspectul culorii şi al conţinutului de alcool (în % din totalul consumatorilor de bere) -blondă -brună -fără alcool -fără preferinţe •Motivaţii ale non-consumului de bere (în% din totalul celor care au declarat că nu consumă bere în gospodării) -nu este agreată în consum -din motive de sănătate -veniturile disponibile nu permit consumul de bere -nu se găseşte în reţeaua comercială 51.4 19.7 15.6 25.6 2.0 17.2 - 16.39 1 2 3 •Motivaţii ale consumului zilnic de bere (în % din numărul celor care au avut această opţiune) -este agreată în consum -nu este dăunătoare sănătaţii.4 14.3 24.0 - 41.1 0.6 7.1 0.8 10. dar cu aromă de hamei -indiferent •Tipurile de bere preferate în consum.0 31.

.01 1.99 3. fapt evidenţiat de împrejurarea că. în timp ce în ţara noastră consumul este în creştere. Consumul total de băuturi alcoolice Rezultă din cele de mai jos că.0% din consumul realizat în Germania (ţară cu cel mai ridicat nivel) şi de 81.96 4.40 1 2 3 •Comportamentul consumatorilor faţă de calitatea berii oferite (în valoare medie ponderată a răspunsurilor.2.8 lt/loc) (Tabelul 9). trebuie remarcat şi fenomenul de reducere a acestor decalaje în consum. nivelul consumului de băuturi alcoolice din ţara noastră a fost de 83. respectiv cu: 50% faţă de consumul din Austria (110. maxima fiind nota 5.4 lt/loc. Una dintre explicaţiile acestui fenomen este faptul că în ţările viticole.08 3. se reduce substanţial.2. OMS. exprimate cantitativ (l/locuitor). datorită faptului că în structura băuturilor alcoolice. 82.4 lt/loc) şi 53. realizat în anul 2000 de 55. PNUD) este de aşteptat ca în ţara noastră.18 3.4% faţă de consumul realizat în Regatul Unit al Marii Britanii (103. şi unele ţări dezvoltate economic.1% faţă de cel realizat în Olanda.98 4.6 lt/loc). De remarcat că. În acelaşi timp însă. precum şi a tradiţiilor de consum formate de-a lungul anilor. 42. ţinând seama de recomandările organismelor internaţionale de specialitate (FAO. în ţările dezvoltate economic acesta staţionează sau înregistrează ritmuri de diminuare.0% faţă de consumul din Olanda (87.86 4.99 4. Raportul dintre consumul de bere din România.9lt/loc). în timp ce în România ponderea berii în total băuturi alcoolice este de 57.1.18 4. 63.83 3.82 3.05 3.11 4. în ţara noastră este mai mare decât în ţările în care ponderea berii este foarte mare (Tabelul 8). 1. consumul de băuturi alcoolice este satisfăcut într-o măsură mai mare de către vin. comparativ cu consumul din cele zece ţări dezvoltate economic. precum şi în litri convenţionali exprimaţi în alcool 100% reflectă faptul că.90 3. Ca perspectivă.2% faţă de consumul din Spania (64. indică valori inferioare.1 lt/loc). Aceste deosebiri importante se datorează decalajelor existente în domeniul dezvoltării economice.2.6%. reprezentând 53. având în vedere şi impactul pe care îl are un consum prea ridicat asupra stării de sănătate a populaţiei. Locul berii în consumul de băuturi alcoolice Analiza structurii consumului de băuturi alcoolice din ţara noastră.7 lt/loc).04 3. consumul să aibă o evoluţie mai lentă. 45.97 4. iar minimă nota 1) -aroma -gustul -spuma -culoarea -limpiditatea -concentraţia de CO2 -tăria alcoolică Valoare medie 3. la majoritatea ţărilor dezvoltate economic berea reprezintă produsul cu o pondere deosebit de ridicată (între 74 şi 87%) din total băuturi alcoolice.3 l/loc. ponderea băuturilor alcoolice distilate şi a vinurilor. situată la polul opus al ţărilor luate în analiză. în expresie convenţională (respectiv în alcool 100%) decalajele la consumul de băuturi alcoolice dintre ţara noastră şi celelalte ţări.9% faţă de consumul din Germania (129.6% faţă de consumul din Danemarca (121.

5 14.1 81.3 17.7 103.4 32.6 82.6 121.2 87. raportaţi la populaţia totală 96.3 80.0 55.1 56.4 8.5 104.6 2.5 4.2 1.Unit al Marii Britanii SUA a) Litri/locuitor.0 103.6 7.9 67.6 14.4 14.2 2.4 80.5 32.8 Ţara Litri efectivi pe un locuitor (litri/loc) 83.7 Raportul dintre România şi celelalte ţări (%) 53.7 6.0 33.0 56.0 11.7 9.3 21.9 31.4 79.3 157.2 157.5 48.7 103.1 38.2 4.9 119.0 70.2 74.7 55.6 59.1 România Germania Danemarca Austria Portugalia Marea Britanie Franţa Elveţia SUA Spania Olanda Tabelul 9 Structura consumului de băuturi alcoolice din România în anii 1999.1 23.7 55.8 14. comparativ cu unele ţări dezvoltate economic Litri convenţionali exprimaţi în alcool 100% pe locuitor Raportul dintre consumul din Litri/loc România şi celelalte ţări (%) 8.1 4.1 149.4 12 29.0 5.9 3.8 61.6 93. comparativ cu consumurile realizate în alte ţări dezvoltate economic Cantităţi din care: Băuturi vin bere alcoolice distilate 2 3 4 Structura 100% Vin 5 Ţara Total 1 Bere 6 Băuturi alcoolice distilate 7 A România 2002 România 2003 Austria Danemarca Franţa Germania Italia Olanda Portugalia Spania Elveţia Reg.1 66.4 30.6 85.7 7.8 43.8 104.6 134.2 3.2 62.2 31.8 13.8 80.5 4.5 149.9 103.4 25.8 10.9 4.7 10.4 136.4 106.1 4.8 59.2 87.9 1.8 65. 2000 şi 2004.9 10.2 27.7 149.5 102.4 110.8 15.3 7.2 129.8 91.9 40.41 Tabelul 8 Consumul de băuturi alcoolice în România.0 110.8 57.5 61.9 71.9 2.1 1.5 81.7 .0 6.6 119.5 25.8 12.3 103.4 3.8 7.6 92.9 44.1 60.7 136.6 9.7 10.2 23.2 27.3 102.2 149.1 87.0 75.0 63.9 81.5 77.1 125.5 29.7 115.3 7.0 89.0 1.7 12.3 0.1 110.6 22.

0 22.0 12.7 13.6 24. dominat de nevoia de a satisface consumul.3 66.6 12.7 13.9 1.7 4.4 3.6 2.33% în anul 1950 (Tabelul 10).1 Anii Mil.2 2.03% din producţia mondiala faţă de numai 0.0 3.4 4.6 50.1 6.2 7.0 19.8 2. ajungându-se ca în anul 2000 producţia din România să reprezinte o pondere de 1.7 5.2 633.7 Italia 8.6 40.9 2.5 124.0 1.0 957.42 A 1 2 3 4 5 6 7 b) Litri convenţionali exprimaţi în alcool 100%/locuitor România 2002 10.9 5.5 31.4 Germania 10.3.2 106.0 7.4 -0.5 2.2 51.2 232.3 350.1 0.0 126.7 51.0 Ritmuri medii de creştere 4.6 1.1 33.9 183.8 6.3 3.3 6.8 3.0 36.2 Portugalia 14.4 2.6 14.6 303.7 1.9 3. Locul României în producţia de bere a Uniunii Europene Producţia de bere din ţara noastră a înregistrat.3 1295.6 1.9 Danemarca 10.6 4.8 4.8 Austria 11.4 263.9 115. hl 273.0 Regatul Unit al Marii 7.9 3.5 3.6 13.3 1.0 830.1 17.6 4.5 1243.2 147.0 3.5 1170.6 2. în ultimii 50 de ani un proces continuu de dezvoltare.2 1.6 25.5 403. Tabelul 10 Poziţia producţiei de bere a României în ansamblul producţiei mondiale de bere în perioada anilor 1950-2004 Producţia mondiala de bere Dinamica % Indici de creştere Cu baza fixă De la o perioada 1950=100 la alta 100.5 1093.3 67.7 Spania 8.3 3.5 5.4 400.7 23.0 59.8 61.6 113.0 Franţa 14.6 115.4 0.4 114.2 123.8 36 18.1 3.1 46.8 3.5 64.1 0.4 1.1 25.1 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2002 .7 3.8 119.8 36 România 2003 9.9 4.3 8.1 Olanda 6.6 107.6 501.1 336.5 1.8 2.1 104.3 83.0 455.2.2 428.7 720.5 Britanii SUA 7.6 9.9 2.4 Elveţia 9.1 0.2 474.7 1.7 28 47.5 1.0 123.8 31.

4 -3.3 10.97 În ultimul deceniu.8 12.0 144.3 1.6 6.8 300.5 ori.0%.9ori.0 10.54 0.1 83. Turcia de 2.0 488.7 ori.96 0. 2.8 1377.43 Tabelul 10 cont.2 1.5 ori.03 0.40 0. factorii economici şi ce sociodemografici. prezentate în capitolul anterior.4 12. cererea populaţiei pentru mărfuri şi servicii. 3. În acelaşi timp. punând în evidenţă rezervele de extindere a consumului la orizontul de prognoză prevăzut în studiu.7 977. 20%.3 140.6 7. Considerente generale privind interdependenţele conjuncturale asupra consumului de bere.9 1166.6 2.6 100.1 64.0 165. Impactul factorilor socio-economici asupra consumului de bere din România în perioada anilor 1990-2004 Tendinţele şi mutaţiile intervenite pe piaţa berii din ţara noastră.0 107.6 99. producţia mondială de bere a înregistrat pe ansamblu o creştere destul de lentă (respectiv de 5.01 1. ca factor determinant în dezvoltarea consumului.3 ori. .1 168.9 811. 1.9 101.4 7. a surprins principalele tendinţe şi mutaţii intervenite în consumul de bere din ţara noastră în perioada ultimilor paisprezece ani. în timp ce producţia industriei alimentare şi de băuturi.5 8.75 1. ca de exemplu Argentina. Brazilia de 1. se poate constata faptul că în timp ce în unele ţări cu tradiţie în consumul de bere s-au înregistrat stagnări sau chiar scăderi ale producţiei.0 1088.3 11.02 0. creşterea producţiei a fost de 2 ori.8 163. ampla analiză prezentată în acest capitol.9 9.69 1.8 1400 144. în principal.3 9.2 ori. India de 2.1 1100.2%) cu un ritm mediu anual de cca.1 7. după aprecierile specialiştilor de la Naţiunile Unite a înregistrat o creştere de cca.0 0. se află în strânsă dependenţă de evoluţia veniturilor populaţiei. În concluzie.19 1. Producţia României de bere Dinamica % Anii Mil. dintre care se detaşează. Thailanda de 2.9 135. hl Indici de creştere De la o Ritmuri medii Cu baza fixă perioadă anuale de 1950=100 la alta creştere Ponderea producţiei RO în total producţie mondială (în mii de hl) 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2002 0.6 4. investiţia de capital cu scopul organizării producţiei în apropierea locului de consum reprezintă formula optimă.8 10. în alte ţări în curs de dezvoltare.39 0.4 123. care au operat în perioada de tranziţie.9 1.7 4. determinate de acţiunea factorilor de influenţă Este bine cunoscut faptul că. China de 2.3 -0.1.3 0. au avut loc sub influenţa unor factori cu acţiune stimulativă si/sau restrictivă. Această situaţie se explică prin faptul că transportul de bere dintr-o ţară în alta este mai scump.4 177. Polonia de 1.

sporeşte cantitativ la o creştere a potenţialului de cumpărare sau la o scădere a preţului. se estimează să înregistreze numai 82. supraunitari). corelate cu situaţia financiară dificilă a ţării noastre din perioada de post-revoluţie au generat probleme deosebite atât fabricilor mai mari de bere cât şi societăţilor de tip IMM din industria berii (Tabelul 11). fapt care a generat existenţa unor costuri suplimentare. berii cu prevederile aquisului comunitar Industria berii din România a prezentat la începutul anilor 1990 dezavantaje nete comparativ cu situaţia existentă în Uniunea Europeană: dotarea tehnică inferioară care a determinat necesitatea efectuării unui volum mare de investiţii cunoscând şi complexitatea proceselor tehnologice din industria berii comparativ cu situaţia existentă în industria alimentară.0% din nivelul celui realizat în 1990. 2.2. sistemele de accizare dintre diferitele băuturi necorelat cu aquisul comunitar.44 Potrivit teoriei economice. care se calculează prin raportarea la variaţiei relative a cantităţilor cerute dintr-o anumită marfă.B. devansarea dinamicii P. indicatorul cel mai sintetic al evoluţiei economiei.2. subunitari. Consumul final al populaţiei. achiziţionarea de utilaje. Influenţa principalelor agregate macro-economice asupra consumului de bere În termeni reali. nediferenţierea accizelor pentru societăţi de tip IMM faţă de celelalte societăţi din industria berii.B. societăţile respective având datorii la bugetul de stat. cumpărarea de acţiuni de pe piaţa de valori mobiliare.2. tendinţă ce se explică prin legea utilităţii marginale descrescânde. existenţa în dotarea fabricilor de bere din România şi a fabricilor de malţ. consumatorul căutând maximul de satisfacţie. reprezintă 91. reducându-şi drastic cota de venituri destinată formării capitalului fix destinat investiţiilor.I. Consumul de bere şi relaţia acestuia cu principalele agregate macroeconomice 2. în sporirea cantităţilor consumate. respectiv: investiţii directe în construirea de noi unităţi economice private. cererea de mărfuri a populaţiei. factor determinant în realizarea unor produse cu valoare adăugată mare.1 Necorelarea fiscalităţii la societăţile din ind. pentru ca în această perioadă să participe mai activ în procesul de privatizare prin diferitele sale forme. care include întreaga paletă a consumului de bunuri şi servicii.I. şi o contribuţie . având în vedere cheltuielile constant mai mari la societăţile de tip IMM şi având în vedere prevederile aquisului comunitar. Consecinţă directă a ritmului lent al reformei economice. la variaţia relativă a factorilor de influenţă pentru aceeaşi perioadă. Comensurarea acestei legităţi se realizează cu ajutorul coeficienţilor de elasticitate (unitari. P. producţia industrială.-ului de către acest indicator.2. explicându-se prin faptul că populaţia a fost nevoită se aloce veniturile cu precădere pentru consum. 2. ca efect direct al crizei economico-financiare pe care o traversează tara noastră şi nu în ultimul rând al ritmului lent de aplicare a reformelor economice.0%. participări la achiziţii de pachete majoritare ale unor unităţi economice cu capital de stat care se privatizează etc.-ul din anul 2004. purtătoare de credit la volume ridicate şi cu datorii mari comparativ cu situaţia existentă în UE. Dezavantajele menţionate mai sus care au fost înregistrate de industria berii din România. Diferenţierea cu întârziere a accizării a condus la imposibilitatea achitării vărsămintelor la buget începând cu anul 1993.

285 100 100 100 100 100 100 100 87 87 86 86 91 50.0 50.3 1999 16295.2 36.5 euro/hl/ 1.0 50.6 1967. mediu Diferenţe peste/ Anul pentru pentru peste suplimentare sub 200 cu UE) crt anual accize societăţi societăţi societăţi sub 200 lei/ hl ecusub peste 200 mii 200 mii hl/ lei/ hl mld lei % euro % hl/ an an 0 1 2 3 4 5 = (3) .9 8090.782 76.422 11.8 2001 26026.5 3862.557 246.960 0 lei/hl/°alc lei/hl/°alc 1.800 99.43 0.9 Total 5.838 177.0 40.41 0.50 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1993 1994 1995 1996 1997 1998 884.770 117.2 2629.904 206.3 2003 37555.43 0.3 0.200 0 lei/hl/°alc lei/hl/°alc 24.840 119.Tabelul 11 Obligaţii bugetare suplimentare impuse societăţilor comerciale cu o capacitate sub 200 mii hl/an datorită nediferenţierii accizelor Raport Valoare Valoare Total Accize Curs acciza acciză acciză Acciza obligaţii Acciza suplimentare valutar societăţi conform legii conform legii societăţi bugetare societăţi (comparativ Nr.735 134.6 0 ecu/hl/°alc ecu/hl/°alc 19.47 42.6 2000 19955.0 50.18 24.559 171.792 44.800 99.960 24.(4) 6 7 8=(7)/ (6)x100 9 = (8) .792 44.5 0.073 25.2 °alc euro/hl/°alc euro/hl/°alc 0.9 2002 31255.073 25.26 89.24 54.07 uro/hl/°Plato euro/hl/°Plato euro/hl/°Plato 0.06 °Plato euro/hl/°Plato euro/hl/°Plato 0.9 2004 40779 55% 55% 0 55% 55% 0 55% 55% 0 55% 55% 0 1.55 0.91 48.73 28.5 0.840 103.49 118.54 14.639 224.07 uro/hl/°Plato euro/hl/°Plato euro/hl/°Plato 0.970 51.781 76.2 60 74.200 19.0 36.9 .6 1.0 50.422 11.0 50.0 36.05 euro/hl/°Plato uro/hl/°Plato euro/hl/°Plato 9.5 0.381 147.7 37.7 565.18 5.713 9.9 9989.0 50.970 51.47 euro/hl/ 0.

5 persoane. Reducerea drastică a veniturilor populaţiei.4 Bucureşti 2 Vest 78.3 pensionari. a determinat modificări semnificative în modul de alocare a veniturilor între cele două mari componente ale modului de utilizare a P. în funcţie de volumul PIB în anul 2003.0% din cel al anului 1990. precum şi a veniturilor din salarii.0 100. 1 100. este concludent faptul că.2 86. În acest sens. aşa cum s-a arătat mai sus.3 6 Nord-vest 71.0 18.2 72.I.8 15.2 18. iar indicii câştigului salariului real – ca principală sursă de construire a potenţialului de cumpărare în ţara noastră – a reprezentat 58.5 7 Sud-vest 60. comparativ cu 1993 1993 2003 În procente Locul Zona % faţă de Locul Zona % faţă de 2003/1993 ocupat geografică primul loc ocupat geografică primul loc Mn .1 •Indicii câştigului 59. atât pe ansamblul economiei.-ului (consum şi investiţii).0% din cea realizată în anul 1990. din care: 100.B.0 20.2 87.4 3 Centru 76. 88.I.8 salariului real Tabelul 13 Ierarhizarea zonelor geografice.8 81. unele dintre acestea derizorii.0 22.9 5 Nord-vest 58.4 58.2%.B-ului.3 18.0% faţă de cel din anul 1990.1 8 Nord-est 46.0 100.1 2 Centru 66.9 capital fix b) Dinamica PIB-ului şi a veniturilor din salarii .5 4 Sud 76.7 . iar dacă la aceasta se mai adaugă şi numărul şomerilor. 77.semnificativă a realizării P. în anul 2000 un salariat a fost nevoit să susţină 1. cu venituri reduse. Tabelul 12 Evoluţia modului de utilizare a P.B.5 18.-ului.0 •Consumul final total.1 7 Sud 52.3 6 Sud-vest 55. Importante contingente de populaţie activă au fost trecute în categoria populaţiei inactive.I.5 •Formarea brută de 20. dar.9 din care -al populaţiei 63.5 8 Nord-est 59. în perioada anilor 1994-2004 1994 1999 2004 a) Ponderea principalelor categorii ale utilizării PIB-ului .0 54. rezultă că susţinerea este de 1.2 4 Sud-est 61.1 19.5 3 Vest 64. a reprezentat în anul 2004 numai 59.2%. numărul de salariaţi s-a redus cu peste 41. producţia industriei alimentare şi de băuturi. iar producţia globală agricolă.0 1 Bucureşti 100.9 5 Sud-est 72.1 18.2 70.în procente din total PIB PIB. 62. în funcţie de dinamica acestuia.1990=100 •PIB 83. mai ales pe anumite zone teritoriale ale ţării (Tabelul 12 şi 13). În aceste condiţii şi ca urmare firească a neutilizării tuturor capacităţilor de producţie.6 84. situând astfel numeroase categorii de populaţie în pragul sărăciei.7 17.

preţurile de vânzare pentru sortimentele autohtone. iar ritmul de dezvoltare nu indică. l-au exercitat diminuarea numărului mediu de salariaţi. în perspectivă. rezultă că între zonele diferite ale ţării există importante decalaje economico-sociale.3 Influenţa concentrării pieţei asupra consumului de bere Din analiza efectuată se constată că în ultimii 10 ani numărul societăţilor comerciale din industria berii s-a redus de la 125 societăţi în 1994 la 25 în 2004. Coeficienţii de elasticitate care indică măsura în care factorul „ofertă” a determinat consumul. respectiv doar 0. Este totuşi de remarcat faptul că. l-a constituit oferta. reducerea preţului de cost. aşa după cum rezultă din datele prezentate mai sus. Totodată. în aceleaşi condiţii de calitate. 2. Preponderent în structura ofertei de bere în ţara noastră a fost producţia internă. se pot identifica analizând şi puterea economică a celor 8 zone geografice ale ţării noastre. coeficienţii de elasticitate având valori supraunitare aproape în toţi anii. importul realizat în ultimii zece ani. arată că la bere. . în anii 1992-1994. dar şi pe fiecare fabrică în parte. pe ansamblu.2 procente. sporirea productivităţii muncii. astfel încât utilizarea la maxim a actualelor capacităţi de producţie în cadrul fabricilor unde există asemenea disponibilităţi.1 procente şi creşterea populaţiei inactive cu 69. au contribuit drastic la restrângerea importurilor. în strânsă relaţie cu depăşirea actualei situaţii de criză a ţării noastre. Măsurile adoptate după această dată. de către fabricile autohtone de diversificare a sortimentelor. Influenţa factorilor socio-demografici asupra consumului de bere Trendul negativ al unor factori socio-economici. Se poate aprecia că influenţele cele mai negative ale realizării unui consum mai mare de bere.3. în anul 2000 faţă de 1990. faptul că gradul de satisfacere a cererii populaţiei defavorizate pentru bere a fost mai redus decât al celorlalte categorii de populaţii. care vor determina creşteri şi a consumului de bere. fiind mult mai reduse faţă de cele de import. determinaţi de evoluţia negativă a economiei româneşti a avut influenţă. o tendinţă de recuperare a decalajelor. relansarea activităţilor economice eficiente. Dezvoltarea economiei. cu 41. au condus la diminuarea drastică a importurilor. alcătuite în funcţie de produsul intern brut. constituie factori decisivi în sporirea veniturilor şi implicit a potenţialului de cumpărare.237% din totalul ofertei de bere. când producţia internă nu a fost în măsură să satisfacă cererea populaţiei. îmbunătăţirii calităţii produselor şi nu în ultimul rând a modului de prezentare dar şi nivelul ridicat al taxelor vamale aplicat în perioada de după 1996. pe locuitor realizat de fiecare din cele 8 zone geografice (Tabelul 14). însă. cum era firesc şi asupra consumului de bere (Tabelul 15). În concluzie.30 Rezervele de extindere a pieţei de bere. oferta a constituit factorul hotărâtor în determinarea consumului. utilizarea într-o mai mare măsură a forţei de muncă existente şi îndeosebi a celei calificate. realizarea unor produse cu valoare mare adăugată. va contribui la creşterea sectorului de bere în ansamblu. reţinându-se.2. 2. se poate aprecia că factorul determinant al creşterii consumului. reprezentând 2465 mii hl. iar contravaloarea acesteia de cca 150 mil USD a grevat negativ contul curent al balanţei comerciale de plăţi externe. Pe baza datelor de care dispunem. pe termen scurt. s-au importat cantităţi apreciabile de bere (câte cca 500 mii hl bere anual) echivalent cu producţia unei singure fabrici de mare capacitate.

0 98.2 9.4 4.08 0.0 94.8 -Dinamici %a) 1990=100 87.0 100.06 100.2 4.13 0.6 120.0 97.1 102. din care: -producţie internă -import Raport consum/ ofertă 100.57 100.53 10.8 92.9 105.00 1.0 100.0 99.12 0.99 0.50 100.6 205.2 72.7 77.2 111.50 9.1 100.5 94.0 - 95.80 0.18 8.0 95.06 100.9 98.0 99.7 121.0 0.02 100.7 67.4 0.5 130.54 100.0 99.1 Total.7 66.9 0.65 0.0 99.1 73.0 94.1 230.0 94.93 0.01 100.2 10.2 14.53 100.0 99.9 5.04 0.01 1.0 118.77 0.70 7.1 95.1 94.2 93.9 27.8 130.8 12.8 2.3 8.milioane hl 10.3 262.21 8.1 10.05 100.02 - 111.00 1.6 88.5 96.0 99.6 104.5 83. structura şi dinamica ofertei de bere în România în perioada 1990-2004 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 .00 .44 0.6 10.9 91. din care: -producţie internă -import 10.8 7.9 77.4 0.9 0.1 100.9 88.97 1.05 9.9 0.5 121.62 10.6 29.00 1.2 0.6 111.5 25.6 111.01 1.0 100.44 Structura % 100.4 9.79 0.01 100.6 b) de la an la an 90.0 105.1 2000 12.1 2003 12.15 11.7 85. din care: -producţie internă -import Total.20 100.4 -Coeficienţi anuali de elasticitate111.0 95.0 100.4 90.9 110.6 11.8 95.9 111.6 5.7 94.8 102.2 118. din care: -producţie internă -import Total.Tabelul 14 1990 Total.54 9.2 93.0 111.7 23.1 4.1 94.8 250.0 100.2 78.7 250.0 102.0 89.45 12.0 Nivelul.1 96.9 106.0 9.8 5.9 99.8 6.

7 -de 15 ani şi peste 17730 18031 18211 102. din care: 169.7 Populaţie ocupată 10840 9433 8500 78. . C. Numărul salariaţilor din fabricile de malţ şi bere şi în sectoarele adiacente (comerţ.251. B. Consumul de materii prime agricole exclusiv indigene – 78. Evoluţia numărului fabricilor de bere din România după 1994 În prezent. pe piaţa românească. reprezentând un sector important al economiei naţionale.4 Număr mediu al salariaţilor 8156 6160 4800 58.5 NUMĂRUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DIN DOMENIUL BERII ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1994 – 2004 140 125 120 100 80 60 40 20 0 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 112 88 71 57 45 45 38 32 26 25 Figura 1.8 3679 5241 6226 Numărul pensionarilor. industrie) – 7. din care: 23207 22681 22430 96. PSIPBR deţine o cotă de cca 20% din volumul de bere livrată.2 2570 3600 4389 170.Tabelul 15 Evoluţia factorilor socio-demografici în România în perioada 1990-2004 În procente 1990 1995 2000 2000/1990 a) mii de persoane Populaţie totală. dacă ne referim la următorii indicatori: A. Volumul accizelor vărsate la bugetul de stat în perioada 2000-2005 – 74 milioane euro.000 tone/ an.5 10.8 -de asigurări de stat b) în % Rata şomajului 9.9 Numărul salariaţilor 998 1007 298. Fabricile mici şi mijlocii au un raport al forţei de muncă între 5 şi 10/ 1 faţă de marii producători. agricultură.

prin dispariţia locurilor de muncă. Perspective de dezvoltare a vânzărilor şi respectiv a consumului de bere în România la orizontul anilor 2005-2010 Valorificarea concluziilor desprinse din analiza retrospectivă a pieţei berii în ţara noastră s-a materializat prin demersul de fundamentare a variantelor de previziune a consumului şi respectiv a vânzărilor. Preţul actual este menţinut de membrii PSIPBR prin sortimentele Lager Bier pe care le realizează precum şi prin cheltuieli de promovare ale produsului care nu afectează major preţul berii. Din datele menţionate rezultă importanţa sectorului reprezentat de membrii PSIPBR. ţara noastră urmează să intre într-o faza în care mecanismele instituţionale ale economiei de piaţă vor deveni. capabile să asigure relansarea şi dezvoltarea în continuare a consumului de bere. – Creşterea preţului berii. În absenţa unor orientări privind dezvoltarea economiei româneşti. Consum utilităţi (2.000 angajaţi.30 D. pe ansamblu şi pe ramuri.240 mii tone abur/ an. la orizontul de timp prevăzut pentru prognoze. accelerarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital public.1 mld/ an). în scopul susţinerii acesteia. 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2000 2001 2002 61080 64520 67815 76518 76910 78000 2003 2004 2005 Figura 2. în condiţiile adoptării unor strategii şi politici sectoriale adecvate. în strânsă relaţie cu potenţialul de cumpărare a populaţiei. paralel cu continuarea creşterii economice. Dispariţia acestui sector şi continuarea concentrării în industria berii va distorsiona mediul concurenţial prin: – Prezenţa a numai 5-6 societăţi producătoare. diferenţiaţi ca ipoteze şi alternative ale dinamicii lor. s-a impus efectuarea unor previziuni ai principalilor factori de influenţă. consolidarea stabilităţii ansamblului economiei. – Disponibilizarea a cca 7.900 mii m3 apă/ an) E. 2.770 Mkw. spargerea . Consum ambalaje (148. Evoluţia consumului de orz în România pentru fabricarea malţului după anul 2000 3. din ce în ce mai operaţionale. cuprinse în două scenarii. 4. Previziunile referitoare la evoluţia pieţei berii care face obiectul acestei cercetării s-au efectuat cu luarea în considerare a faptului că.

unde şi temperaturile sunt mai ridicate în timpul verii – Depăşirea actualei stări de criză pe care o traversează tara noastră. Evaluarea în prezent a capacităţii de producţie la nivel naţional – Companiile multinaţionale lucrează. Având în vedere că piaţa berii din România vă cunoaşte în viitor o creştere de cca 15-20 litri bere/ om/ an pentru a se asigura acest necesar companiile multinaţionale realizează anual investiţii având în vedere creşterea volumelor de bere livrată anual cu cca 2-3 milioane hl pentru perioada viitoare.1. . pentru ca aceasta să fie mai bine aprovizionată. deteriorat îndeosebi la importante categorii de populaţie defavorizate. în perspectivă având în vedere caracterul de IMM şi fiscalitatea impusă prin Codul Fiscal. – Societăţile cu o capacitate sub 200 mii hl/ an au în vedere menţinerea capacităţilor actuale de producţie.5-2. o politică mai activă în ceea ce priveşte structurarea canalelor de distribuţie. într-o mai mare măsură. afectând şi consumul de bere. efectele pozitive ale unei mai bune publicităţi şi reclame comerciale. de ambele sexe. precum şi cu continuarea procesului de restructurare şi retehnologizare a industriei. Din punct de vedere al societăţilor de tip IMM din industria berii se prelimină pentru perioada viitoare un nivel constant al nivelelor de desfacere a berii. care a afectat puternic potenţialul de cumpărare al populaţiei. cu anticiparea consecinţelor acţiunii diferiţilor factori socio-economici de influenţă a cererii populaţiei pentru acest produs. acordarea din partea fabricilor. Pentru realizarea acestui obiectiv.2. s-a procedat mai întâi la identificarea premiselor care favorizează dezvoltarea pieţei berii pe ansamblu. având în vedere faptul că în prezent produc la capacitate. – Societăţile cu o capacitate de peste 200 mii hl/ an au în vederea o creştere a capacităţii de producţie cu cca 1. care de fapt de situează pe o scară inferioară în ierarhia trebuinţelor – Intensificarea. berea va cunoaşte o continuă creştere a ponderii în ansamblul consumului de băuturi alcoolice. nu în ultimul rând. Premise ale dezvoltării consumului şi respectiv ale vânzărilor de bere în ţara noastră În perspectivă.) care caracterizează acest produs.31 monopolurilor încă existente în ramuri importante ale economiei. a cererii populaţiei în sezonul cald. 3. reducerea preţului de vânzare în sezonul rece. consemnate în cele două scenarii. financiar etc. aromă. de către un număr din ce în ce mai mare de consumatori. în acest sens. glucide. a unor masuri de stimulare a consumului în extrasezon. a nevoii de consum a acestei băuturi. 3.0 milioane/ an prin realizarea unor investiţii. aportului factorilor nutritivi (calorii. – Acoperirea. calităţilor organoleptice (gust. persistenţa spumei. Se au în vedere. la capacităţile proiectate.). a unor credite comerciale mai mari reţelei de desfacere. când produsul este solicitat mai intens. astfel încât berea să ajungă cât mai direct la consumatori. proprietăţii pe care o are de a potoli senzaţia de sete şi. cu unele excepţii. având la bază următoarele considerente: – Recunoaşterea. conţinut mai redus de alcool. concentraţie de dioxid de carbon. asigurând o continuitate a vânzării berii. când importante capacităţi de producţie sunt utilizate într-o mai mică măsură. etc. de către producători. îndeosebi în zonele situate în sudul ţării. etc. aceste societăţi fiind întrun proces de consolidare din punct de vedere tehnologic. datorită satisfacţiei pe care aceasta o conferă.

3. ceea ce va stimula şi pe această cale consumul de bere. veniturilor populaţiei etc. – consumul final al populaţiei va evolua în ritmuri mai lente decât PIB. comunicare. pentru ambele orizonturi de timp cuprinse în scenariul I. va înregistra ritmuri medii anuale de creştere ce se vor situa între 45%. atât a turismului intern. fizico-chimici şi organoleptici-aroma. şi ţinând seama de practicile utilizate în acest scop. retehnologizare şi privatizare. explicabile prin înlăturarea mai anevoioasă a dificultăţilor pe care le traversează tara noastră în perioada de tranziţie. se va crea posibilitatea accentuării participării populaţiei la formarea capitalului fix. reţele desfacere. hyper-market. dar o valoare nutritivă relativ redusă. care au efect nociv asupra stării de sănătate a populaţiei. cu efecte asupra ratei şomajului. prin asigurarea sporirii investiţiilor. – Îmbunătăţirea continuă a calităţii orzului produs în ţară. care au un volum şi greutate mare. – Alinierea continuă a parametrilor calitativi. într-o perspectivă mai apropiată. cât şi a fluxului de turişti străini. stabilitatea coloidală si microbiologică etc. Variantele I. pe bază de abonamente sau comenzi ocazionale. a perioadei de tranziţie la economia de piaţă. astfel încât malţul realizat din producţia autohtonă să constituie materia primă de bază în sectorul producţiei de bere.. – Corelarea legislaţiei româneşti cu aquisul comunitar (referitor la credite pentru investiţii. concomitent cu scăderea simţitoare a importurilor. procesul de retehnologizare constituind un mijloc esenţial pentru atingerea acestui deziderat. a apărut necesitatea elaborării celor două scenarii. ca de exemplu: ape minerale (plate sau impregnate cu dioxid de carbon). IMM. elaborate pentru fundamentarea prognozei Având în vedere existenţa unor necunoscute ale strategiilor de dezvoltare socioeconomice. la orizontul de timp pentru care ne-am angajat să elaborăm prognoza. etc). Elemente definitorii ale celor două scenarii privind evoluţia probabilă a economiei româneşti. Culoarea. berea urmând să substituie. au avut în vedere în principal evoluţii mai lente ale ieşirii din criză. ceea ce . acest tip de băuturi.32 – Intensificarea. a unor depozite de gros care să asigure aprovizionarea populaţiei cu bere la domiciliu. inflaţiei. cu consecinţe negative în procesul de ajustare structurală. Această situaţie v-a continua să genereze evoluţii negative în economie. conţinutul de dioxid de carbon. dar şi cu alte băuturi. prin participarea semnificativă a capitalului autohton şi intensificarea atragerii de resurse externe. În acest context general. care au la bază evoluţiile posibile ale principalilor indicatori macroeconomici în funcţie de care va evolua şi industria berii (cu precizarea că pentru societăţile de tip IMM din industria berii se preconizează nivele constante ale volumelor de bere livrată). persistenţa spumei. băuturi răcoritoare etc.3.ai sortimentelor de bere produse de toate fabricile la nivelul cerinţelor existente pe plan mondial şi cu respectarea standardelor din seria ISO 9000. – Reducerea consumului de băuturi alcoolice distilate şi în deosebi a produselor realizate pe piaţa neagră cu preţuri mici şi calitate necorespunzătoare. Ca premisă de susţinere a variantei I a prognozei s-a pornit de la faptul că economia naţională se află. întrucât se preconizează că în urma creşterii veniturilor reale şi implicit a satisfacerii mai bune a nevoilor. în mai mare măsură.. au fost luate în considerare următoarele evoluţii ale indicatorilor şi agregatelor macroeconomice: – produsul intern brut. – Organizarea. încă în faza finală. cu efecte pozitive în creşterea sensibilă a consumului de bere.

respectiv a consumului. vizând ajustarea structurală a economiei. pe baza sporirii investiţiilor prin participarea semnificativă a capitalului naţional. sporirea productivităţii muncii. promovarea unor politici coerente. care la nivelul anului 2005 sa fie exprimată printr-o singură cifră. precum şi disponibilizarea unor cantităţi unor cantităţi importante de produse pentru export cu valoare adăugată mare. gestionarea corespunzătoare a datoriei publice şi a deficitului contului curent.33 implicit va duce la o diminuare a ponderii consumului personal şi creşterea ponderii investiţiilor – producţia industrială va cunoaşte în continuare ajustări structurale radicale. mecanismele. substanţial îmbunătăţite. – vânzările de mărfuri cu amănuntul prin reţeaua comerciala îşi vor intensifica ritmurile anuale de creştere. această ramură fiind chemată să asigure acoperirea în mai bune condiţii a cererii populaţiei. capabile să realizeze produse de o mai bună calitate şi competitive ca preţuri. construirea unei agriculturi întemeiate pe exploataţii de dimensiuni optime. astfel încât produsele obişnuite să conţină valori adăugate. în aşa fel încât mărfurile respective să fie valorificate superior atât pe piaţa internă. reducerea drastică a importurilor de produse alimentare care se pot realiza în ţară. vizând crearea de condiţii pentru: asigurarea creşterii economice. reducerea deficitului cvazi-fiscal. inclusiv a vânzărilor prin comerţul interior. – veniturile reale ale populaţiei vor înregistra progrese efective. sprijinirea activităţilor bazate pe tehnologia informaţiei şi crearea unui mediu prielnic pentru extinderea şi dezvoltarea . asupra vânzărilor de bere. cu efecte pozitive asupra vânzărilor de mărfuri în general. în jurul a 3% din produsul intern brut. pe baza reducerii şomajului şi îmbunătăţirii raportului între populaţia activă şi neactivă. cât şi pe cea externă. În acest context. instituţiile şi politicile Uniunii Europene. Se apreciază că în cadrul acestei politici o contribuţie hotărâtoare o va avea lărgirea laturii intensive a economiei. concomitent cu dezvoltarea exportului îndeosebi în ţările învecinate. ca efect al îmbunătăţirilor obţinute în economia reală şi al unei mai bune articulări a politicilor monetare cu cele financiare. care dispune şi de o importantă bază autohtonă de materii prime care se cere a fi valorificată superior. pe fondul sporirii veniturilor. îmbunătăţirea substanţială a credibilităţii instituţiilor şi politicilor economice. pentru a contracara pătrunderea pe piaţa internă a produselor similare din import. reducerea economiei subterane şi altele. au în vedere faptul că. concomitent cu reducerea ponderii autoconsumului în totalul resurselor de consum. continuarea măsurilor de stabilizare macroeconomică prin asigurarea unor deficite bugetare suportabile. dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice. revitalizarea şi retehnologizarea industriilor cu potenţial competitiv. s-au efectuat cu principiile. Variantele II ale prognozei pentru ambele orizonturi de timp. compatibile cu mecanismele Uniunii Europene. – rata inflaţiei va cunoaşte o tendinţă de continuă reducere. şi a creşterii rolului pieţei în aprovizionarea populaţiei. ca şi de o cerere solvabilă susţinută din partea populaţiei pentru produsele sale. corespunzător ritmului de relansare a economiei naţionale. prin reducerea preţurilor de cost. În acest context şi industria berii este chemata să continue procesele de retehnologizare. îndeosebi prin restructurarea acelor sectoare neviabile şi producătoare de pierderi. astfel ca pe această cale să se asigure valorificarea superioară a materiilor prime din agricultură. contribuind la combaterea sărăciei. normele. Previziunile referitoare la evoluţia pieţei interne. şi implicit. unele componente ale factorilor de influenţă vor acţiona mai dinamic. ştiinţifice şi sociale. astfel încât să se asigure reducerea treptată a inflaţiei. va cunoaşte ritmuri de evoluţie care le vor devansa pe cele ale producţiei industriale în ansamblu. producţia industriei alimentare.

În acest context. asigurarea unor structuri administrative şi juridice adecvate. şi diminuarea poverii fiscale. demersul nostru metodologic îşi propune să confere un ordin de mărime pentru consumul mediu anul pe un locuitor. în anul 2004 consumul pe locuitor a fost de 67. vor avea şansele cele mai mari de realizare (Tabelul 16). iar în anul 2010 va fi de cca 80-85 litri/om/an. Se poate aprecia că. Niveluri cantitative ale prognozei consumului şi respectiv ale vânzărilor de bere din România în perioada anilor 2005-2010 Nivelurile cantitative ale prognozei pentru orizontul prevăzut s-au determinat pe baza variantelor selectate. pornind de la: trendul consumului efectiv aferent perioadei 1990-2004.9% faţă de nivelul prognozat pentru varianta I-a a anului 2005 şi cu 10. crearea unui mediu de afaceri prielnic. Tabelul 16 Obiective ţintă Indicator Realizări 2004 2010. considerate cu gradul de fiabilitate cel mai ridicat. promovarea unor masuri specifice de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii. modernizarea serviciilor de utilitate publică. coerent şi stabil care să asigure dezvoltarea competitivă de piaţă.5% faţă de nivelul prognozat pentru varianta a II-a a anului 2005. definirea clară a dreptului de proprietate. astfel încât acestea să răspundă cât mai bine nevoilor cetăţenilor şi economiei naţionale. asigurând treptat apropierea de standardele ţărilor membre ale UE.6 88.200 18. Aşa cum s-a precizat în declaraţia de mai sus. varianta I II a) mil. vânzările de bere. capabile să asigure aplicarea legii şi respectarea obligaţiilor contractuale. La orizontul anului 2010. 14. în condiţiile în care rata şomajului se va reduce iar produsul intern brut pe locuitor. Astfel.5 83. vânzările de bere din anul 2010 urmează să crească cu 38. bazat pe un cadru legal.9 80 85 c) litri/locuitor în cazul populaţiei în 64. evaluat în termenii puterii de cumpărare.6 vârstă de 15 ani şi peste Realizarea acestor niveluri de prognoză vor determina. îmbunătăţindu-se substanţial raporturile dintre consumul de bere din ţara noastră. factorii de influenţă care au determinat nivelul şi structura consumului pe această perioadă.34 turismului. diversificarea serviciilor financiare. o îmbunătăţire substanţială a consumului de bere raportat la un locuitor. faţă de consumul din ţările dezvoltate economic. La nivelul întregii perioade de prognoză. hl. cum este şi firesc.4. . urmează să ajungă în anul 2008 la cca. reducerea costurilor de tranziţie. a sectorului terţiar în general. 3. variantele II din cadrul celor două sub-perioade.9 litri bere (calculat la populaţia totală).600 17. transpunerea în viaţă a acestor opţiuni va permite sporirea veniturilor reale ale populaţiei şi înregistrarea unor progrese efective în combaterea sărăciei.200 b) litri/locuitor 67. 8400 EURO. în prima variantă vor creşte cu 10. elaborarea şi asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice şi reducerea continuă a nivelului de poluare a mediului înconjurător.7% faţă de anul 2000 iar în cazul celei de-a doua variante 45%.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful