Amenajarea teritoriala (regionala) a aparut dintr-o necesitate practica de a utiliza rational spatiul, forta de munca, respectiv de a impune un anumit

mod de organizare a resurselor naturale pentru diverse activitati. Amenajarea teritoriala este un amsamblu de avtivitati complexe, cu caracter global si interdisciplinar, avand ca obiectiv final organizarea fizica a spatiului; ca obiective specifice pot fi mentionate: localizarea activitatilor industriale, a marilor infrastructuri teritoriale, dinamica fenomenelor demografice si migrationiste, protectia mediului, dezvoltarea urbana s.a. Necesita coordonarea activitatilor economice, sociale, culturale si ecologice pentru obtinerea unui cadru natural si construit armonios, menit sa satisfaca nevoile sis a raspunda valorilor recunoscute ale unor comunitati. Amenajarea territoriala este o avtivitate de interes general, cu caracter continuu si care se desfasoara, dupa caz, la nivelul unui teritoriu sub-regional, regional (intranational), national sau supra-national. De activitatea de amenajare teritoriala sunt responsabile institutii publice la nivel central si local (in Romania: Parlament, Guvern, Consilii Judetene, Municipale, Orasenesti si Comunale). Ca activitate si preocupare distincta, amenajarea teritoriului se contureaza abia dupa anul 1950 cand apar primele organisme specializate in a cest domeniu, ca urmare a accelerarii procesului de urbanizare. Amenajarea teritoriului are la origine modul in care au evoluat asezarile urbane de-a lungul timpului. Astfel, intr-o prima etapa, acestea s-au dezvoltat in raport cu existenta unor conditii favorabile: resurse de hrana si de apa, conditii materiale care sa permita dezvoltare unor aglomerari umane intr-un spatiu restrans. Daca initial dezvoltarea localitatilor era mai mult sau mai putin anarhica, odata cu cresterea dimensiunilor acestora s-a pus problema unei conceptii privitoare la organizarea urbana ca principala preocupare a amenajarii teritoriului. Organizarea urbana a avut si are in vedere mai multi factori: - tipologia oraselor: militare, comerciale, industriale si miniere, culturale (orase religioase, orase muzeu, centre literare, orase universitare, orase destinate congreselor si festivalurilor etc.), administrative, resedinte temporare (orase turistice si statiuni balneare), mixte; - extinderea oraselor si formele acestora (radiale, concentrice, polinucleare); - relatia cu mediul inconjurator (ecologia urbana). Legile care stau la baza amenajarii teritoriale pot fi enuntate astfel: - intr-un anumit spatiu, amenajarea teritoriala nu regleaza direct disparitatile dintre centru si periferie si nici pe cele dintre regiunile amenajate; - amenajarea teritoriala trebuie sa se bazeze pe aptitudinea spatiului in care urmeaza a se realize, respectiv pe specializarea acestui spatiu cu toate elementele si factorii (nationali, sociali, etc.) acestuia, care dicteaza modul in care se va realize amenajarea, costurile si mentinerea pe un termen cat mai lung; - gestionarea teritoriului va fi realizata de catre autoritatea locala in favoarea celor care populeaza regiunea respective, urmand ca surplusul rezultat sa fie oferit regiunilor limitrofe sau aflate la distante mici. Amenajarea teritoriului rezulta din necesitatea utilizarii teritoriului: - in favoarea omului, a societatii umane; - astfel incat sa fie satisfacute nevoile umane pe termen lung, raspunzand, in acelasi timp,

nevoilor umane pe termen scurt; - prin prisma dezvoltarii durabile, respectiv a conservarii resurselor naturale si a evitarii proceselor care decalnseaza degradarea acestora. Obiective principale ale amenajarii teritoriului: - utilizarea rationala a teritoriului; - valorificarea eficienta a resurselor existente pe teritoriu (umane, materiale, naturale); - dezvoltarea armonioasa si echilibrata a localitatilor; - pastrarea echilibrului ecologic si protejarea mediului. Utilizarea rationala a teritoriului - se urmareste buna gospodarire a fondului funciar avandu-se in vedere carasteristicile sale de raritate si nereproductibilitate; - se are in vedere posibilitatea utilizarii multiple cu randamente diferite a suprafetei amenajate; - prin organizarea teritoriului se urmareste: -stabilirea dimensiunii optime a suprafetelor sistematizate; -stabilirea celor mai adecvate destinatii;

Judetul Cluj, situat intre paralelele de 472844 N si 462447 N, meridianele 233922 E si 241346 E, face parte din Regiunea de Dezvoltare de Nord-Vest. alaturi de judetele Maramures, Satu Mare, Salaj, Bihor si Bistrita Nasaud. Teritoriul administrativ, desfasurat pe o suprafata de 667, 44 km2 si cuprinznd o populatie de cca. 703267 locuitori, este organizat in 81 de unitati administrative, din care 5 orase cu rang de municipiu si 75 de comune ce cuprind cele 420 de sate ale judetului. Municipiul Cluj - Napoca, al cincilea oras ca marime din Romnia, resedinta judetului Cluj, este cel mai important centru economic si cultural din partea centrala a tarii, dezvoltat inca din antichitate pe bazele orasului roman Napoca. n prezent, populatia orasului numara cca. 318027 locuitori reprezentati in mod aproape egal in ceea ce priveste structura populatiei pe sexe. Tinuta urbei este de talie europeana, aici regasindu-se obiective culturale si istorice ce contribuie cu succes la reprezentarea patrimoniului cultural al Europei. mbinarea armonioasa a stilurilor arhitecturale subliniaza sorgintea europeana a orasului. Din punct de vedere economic, municipiul Cluj-Napoca ocupa un loc important in economia nationala, aici regasindu-se cu predilectie activitati industriale din domeniile constructiilor de masini, chimiei, materialelor de constructii, prelucrarii lemnului, prelucrarii sticlei, hrtiei, aparatura electronica, aparatura electronica de calcul, confectii textile, incaltaminte, etc.

Sub aspect cultural, municipiul Cluj-Napoca, reprezinta centrul de atractie pentru intreaga parte centrala a Romniei prin functia sa de oras universitar, aici infiintndu-se una dintre primele universitati din Europa la finele secolului al XVI- lea, respectiv in anul 1581 d.Cr. Cadrul natural Trasatura caracteristica a cadrului natural o constituie predominanta reliefului deluros, pe aproape 2/3 din suprafata totala; restul de 1/3 este relief muntos. Campiile propriu-zise lipsesc, dar prin compensatie sunt prezente vaile lung terasate si luncile raurilor Somes si Aries. Inaltimile cele mai reprezentative sunt masivul Vladeasa - 1.842 m si Muntele Mare - 1.826 m. Altitudinea minima (227 m) se inregisreaz la iesirea Somesului din judet. Muntii situati in partea de sud-vest fac parte din grupa Muntilor Apuseni, care, din punct de vedere petrografic, prezinta o mare complexitate, fiind considerati ca o adevarata sinteza a arcului Carpatic ce strabate tara. Zona deluroasa este reprezentata, la est de Raul Somesul Mic, de coline joase facand parte din unitatea geografica Campia Transilvaniei iar la vest de raul Somesul Mic, de dealuri cu inaltime medie apartinand Podisului Somesan. Vaile Somesului si Ariesului au aspectul unor adevarate culoare, cu lunci largi, deosebit de prielnice culturilor intensive. Lor li se alatura terasele, bine evidentiate la Jucu, Gherla, Dej, Campia Turzii si Luna. Reteaua hidrografica este reprezentata de rauri, lacuri si ape subterane. Raurile principale sunt: Somesul Mic, Ariesul si Crisul Repede. Lacurile naturale sunt putine si de importanta secundara ca utilitate economica, dar interesante ca geneza si valoare stiintifica, doua dintre ele fiind declarate rezervatii naturale: Lacul Stiucii si Lacul Legii. Lacurile antropo-saline (nascute prin inundarea cu apa a unor vechi ocne parasite) se caracterizeaza prin adancimi mari si prin calitati terapeutice ale apelor cu salinitate foarte ridicat. Printre cele mai importante se numara complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Sic si Ocna Dejului. Categoria cea mai reprezentativa ca dimensiune si importanta o constituie lacurile de acumulare ale amenajarilor hidroenergetice in spatiul montan: Gilau, Somesul Cald, Tarnita, Fantanele si Dragan. Clima Prin pozitia sa, judetul are o clima continentala moderata, caracteristica regiunilor vestice si nord-vestice ale tarii. Ca urmare, in timpul iernii predomina invaziile de natura maritima polara sau maritima - arctica dinspre nord-vest, iar vara - aerul cald dinspre nord-est. Judetul Cluj face parte din Regiunea de Dezvoltare de Nord-Vest, alaturi de judetele Maramures, Satu Mare, Salaj, Bihor si Bistrita Nasaud. Teritoriul administrativ este organizat in 81 de unitati administrative, din care 5 municipii si 75 de comune ce cuprind cele 420 de sate ale judetului. Populatia totala: 702.755 locuitori, din care: femei 362.238 si barbati 340.517. Locuiesc in mediul urban 472.622 locuitori iar in mediul rural 230.133 de locuitori.

Economia judetului Cluj a avut si are la baza bogatele resurse materiale, pozitia geografica avantajoasa, cu posibilitati facile de comunicatie pe caile feroviare si rutiere, rezerve importante de forta de munca de inalta calificare si cu traditie in numeroase domenii, capacitate deosebita de adaptare la cerintele pietei concurentiale, datorita puternicelor centre de scolarizare la toate nivelurile cat si a celor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica de care dispune. In judetul Cluj exista: - 151 unitati in invatamantul prescolar, - 380 unitati in invatamantul primar si gimnazial, - 62 licee cu diferite profiluri de instruire, - 2 scoli profesionale, - 8 scoli pentru invatamantul tehnic, - 6 unitati publice de invatamant superior, cu 48 de facultati si colegii. Judetul Cluj are: - aeroport international si terminal cargo in municipiul Cluj-Napoca, - Camera de Comert si Industrie, - 4 teatre (unul in limba maghiara), - 2 opere de stat (una in limba maghiara), - 1 filarmonica, - 12 muzee.