SPIRU HARET

Spiru Haret, teoreticean si activist pe taram social, fost ministru al instructiunii publice a Romaniei intre anii 1897-1899, 1901-1904 si 1907-1910, reorganizator al invatamantului primar, secundar si universitar, s-a nascut la 15 februarie 1851, in Hanul Conachi, Putna. Si-a facut studiile primare la Iasi si Bucuresti, a studiat apoi liceul "Sf. Sava" si a urmat cursurile Universitatii din Bucuresti, devenind licentiat in matematica (1874). Obtinand prin concurs o bursa de studii la Universitatea din Paris, si-a trecut din nou licienta in matematica (1875) si apoi licienta in fizica (1876) la Sorbona. La 18/30 ianuarie 1878 isi sustine teza de doctorat: "Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare". Teza lui Haret a produs o mare surpriza in lumea stiintifica a epocii deoarece ea aducea elemente cu totul neasteptate intr-o problema care facuse obiectul cercetarilor celor mai mari matematicieni si mecanicieni ca Laplace, Lagrange si Poisson . Spiru Haret a aratat in teza sa ca in expresiile lungimilor axelor mari ale orbitelor planetare, ca functii de timp, apar nu numai termeni periodici, asa cum au stabilit invatatii amintiti, ci si termeni seculari neperiodici. In amintirea acestei importante contributii a lui Spiru Haret in domeniul mecanicii ceresti, astazi, pe partea invizibila a Lunii, un crater poarta numele sau. Reintors in tara, la 1 aprilie 1878 Spiru Haret a devenit profesor de matematica la Universitatea din Bucuresti . Catedra de Matematica a fost separata de cea de Calcul Infinitezimal, prima fiind data in suplinire lui Haret, cea de-a doua ramanandu-i lui Iacob Lahovary. Spiru Haret a devenit membru corespondent al Academiei Romane (1879) si a fost apoi ales membru titular al acesteia (1892). De la 1885 i pn n 1910 Haret a mai predat la coala de Poduri i osele cursul de Geometrie Analitic
1

si Mecanic Raional la coala de Ofieri de Artilerie i Geniu, din 1881 pn n 1890. Convins de necesitatea urgenta a dezvoltarii invatamantului de toate gradele in tara sa, acum independenta, Spiru Haret si-a sacrificat in mod constient activitatea de cercetare stiintifica inceputa atat de stralucit si s-a indreptat cu mult elan spre activitatea pe teren obstesc. Inspector general, apoi secretar general al Ministerului Instructiei Publice (1885), el ajunge ministrul acestui departament (1897). Pe langa activitatea de legiferare si organizare a invatamantului, a dus in special o actiune de ridicare a constiintei profesionale a invatatorilor si profesorilor, de ameliorare a conditiei lor morale si materiale. A cladit aproape 2000 de localuri de scoli, a infiintat 1700 de posturi de invatatori, a ridicat numarul elevilor inscrisi in scolile elementare de la 300.000 la 600.000, a facut sa creasca numarul stiutorilor de carte din vechea Romanie de la 22% la 39%. Iata realizari care ne fac sa intelegem de ce Spiru Haret a fost supranumit "Omul Scolii", ceea ce dupa parerea lui Gheorghe Titeica constituia "cel mai glorios titlu ce i s-a putut da". Atat cat sarcinile obstesti i-au permis, Spiru Haret s-a straduit ca prin lectiile sale, prin preocuparile stiintifice la Universitate, sa-si indeplineasca si misiunea de pionier al invatamantului superior al mecanicii din tara noastra. Lectiile lui erau deosebit de captivante. El se remarca printr-o precizie si claritate deosebite si era un model de punctualitate pentru studentii sai. Prin opera " Mecanica sociala ", publicata in 1910, Spiru Haret poate fi considerat ca un pionier si in domeniul stiintelor sociale, in incercarea sa de a descrie si explica pe baze stiintifice importante si complexe fenomene, pe baza unor analogii matematice intre legile mecanicii si legile carora le sunt supuse fenomenele sociale. Spiru Haret este considerat, alaturi de David Emmanuel (18541941), ca fondator al scolii romane de matematica si mecanica. Prin activitatea lor de dascali, ambii au contribuit la formarea unor matematicieni de mare valoare ca Nicolae Coculescu, Gheorghe Titeica, Anton Davidoglu,Andrei Ioachimescu, Traian Lalescu, Victor Varcovici, Theodor Angheluta, Alexandru Myller, Nicolae Abramescu, Aurel Anghelescu, s.a. Acestia au avut apoi un rol important in dezvoltarea
2

invatamantului nostru matematic universitar, dupa anul 1918, in cele patru universitati ale tarii sau in politehnicile din Bucuresti si Timisoara. Dar Spiru Haret, ca ministru, a dat si o dezvoltare mare invatamantului pe baze stiintifice din liceele noastre. Prin lectiile de matematica si mecanica din liceu introduse de el, multi tineri au fost irezistibil atrasi spre studiul matematic al stiintelor naturii si spre inginerie. Interesul lui Spiru Haret pentru invatamantului liceal s-a manifestat si prin scrierea unui excelent manual de Trigonometrie (1873), care a aparut in numeroase editii ulterioare. Acest manual, care nu se rezuma numai la studiul functiilor trigonometrice, cuprindea numeroase aplicatii la geodezie. De asemenea incadin 1873, Spiru Haret a tradus in limba romana cartea " Elemente de astronomie " a lui L. Quetelet , pe care a publicat-o la editura " Junimea" din Iasi, punand la dispozitia elevilor de liceu un manual deosebit de util. Spiru Haret s-a stins din viata la 17 dec. 1912 la varsta de 61 de ani, chinuit de cancer. Prin vasta sa actiune de organizare a invatamantului, a aparut generatiilor urmatoare drept cel mai autentic continuator al operei marilor inaintasi Gheorghe Lazar si Ion Heliade Radulescu. Astazi, numeroase institutii de invatamant ii poarta numele. Fie ca exemplul sau de iubire a meseriei de dascal, de perseverenta in munca inchinata stiintei sa constituie in permanenta pentru actulii truditori la catedra un indemn si o chemare. Gazea Stefan Sabin, cls a VII-a ex

BIBLIOGRAFIE: 1. Societatea de Stiinte Matematice din Republica Socialista Romania, Gazeta Matematica nr.6, 1976 2. Academia Republicii Socialiste Romania ,Dictionar Enciclopedic Roman, vol II, Editura Politica, Bucuresti, 1966. 3. www.home.cs.utwente.nl/-jagersaa/Romania/