You are on page 1of 8

CURS I CHIRURGIE GENERALA

PATOLOGIA ESOFAGULUI:  Este un conduct alimentar , in continuarea faringelui  Se afla inapoia traheei, a vaselor mari si a atriului drept, in mediastinul posterior  Transvers hiatusului  Incepe de la C6 si se termina in dreptul T11 , prin orificiul Cardia  Lungime= 25 cm  Latime= 2-3 cm TOPOGRAFIE:  Un epiteliu pavimentos  Rol in deglutitie  Zone : o 1/3 superioara : cervicala o Mijlocie: toracala o Una abdominal BOLILE ESOFAGULUI  Sindromul esofagian : o Disfagie o Regurgitare - Scoatere spontana de continut alimentar din stomac pe gura fara a fi vorba de un efort de a voma o Durere o Sialoree- secretie excesiva de saliva  Disfagie : o Jena/imposibilitate de a inghite pt solide si lichide o Exista mai multe forme :  Disfagie capricioasa :la prima inghitire  Disfagie paradoxala: la lichide DA , iar la solide NU  Disfagie selectiva: doar la lichide reci o Semne:  Durere retro-sternala  Jena respiratorie  Tuse  Nevralgie intercostala  Sughit  Anxietate  Regurgitare: o Revenirea, involunatara, in cavitatea bucala , de alimente ingerate, fara effort de varsatura  Durere: o in fct de sediul leziunii  sialoree: o hipersalivatie o depinde de stenoza si de sindromul vagal (da hipersalivatie )

1

cafea.FUNDOPLICATURA / GASTROPEXIE 2 . condimente ) o Medical :  Cu blocante de receptori H2 ( celule care secreta HCl ) :  CIMETIDINA  RANITIDINA  LOSEC  Reducerea peristaltismului :  METOCLOPRAMID o Chirurgical:  Ingustarea orificiului Cardia . prin Cardia. determinate de efectul acidului gastric asupra mucoasei esofagiene Regurgitatiile :  Refluxul continutului esofagian in faringe ( gust acru)  Cauze : o Acalazie : esofag mai dilatat decat 3 cm / incapacitatea musculaturii netede a tubului digestiv.  semne: o durere epigastrica o eructatie o Balonari  Tratament : o Medical ( initial ) o Interzicerea fumatului o Scaderea in greutate o Regim alimentar :  Se evita : alimentele care stimuleaza secretia gastric ( grasimi .5l/24 h Examene:  radiologic  endoscopie  bioptic – histopatologic  TC  RMN Refluxul gastro-esofagian = Esofagita de reflux  Pasajul continutului gastric. ciocolata.termenul se foloseste de obicei pentru cardia. alcool. asociat de o serie de manifestari clinice  Cauze : o Insuficienta valvei esofagului de a se inchide o Tulburari de motilitate gastrica . cu sediul In epigastru o Hipersialoree .aflata in stare de spasm. in esofag  Excesiv de multa cantitate si prelungit in timp .de a se relaxa.activitatea motorie a stomacului  Semne: o Pirozis -durere asemanatoare unei arsuri.saliva = 1.

Diverticuli esofagieni:    Evaginari ale straturilor superficial sau profunde . EVAGINARE = DILATARE Localizare : o Regiunea faringo-esofagiana si toracica Semne: o Spasme dureroase o Disfagie o Regurgitare o Apasa pe nervul recurent Complicatii : o Hemoragie o Abces pulmonary o Pneumonie o Perforatie Tratament chirurgical : o DIVERTICULECTOMIE   Tumori benigne ale esofagului :      Rare In interiorul lumenului Lipoame Polipi Intramulare : in grosimea lumenului : NEO ECTOPIC ( tumoare tiroidiana ) 3 . prin presiune intraluminala crescuta sau tractiune .

din cauciuc sau se ajunge la operatie 4 . prin scăderea temperaturii corpului o incurabilitate  examene clinice : o sarac in semne o daca e in mediastin :  insuficienta respiratorie  adenopatie : se manifestă prin inflamarea ganglionilor  examene de laborator : o Rx o Esofagoscopie o Laringoscopie o Bronhoscopie o CT o RMN  Tratament : o Radical o Paliativ EVIDARE GANGLIONARA = Se scot grupurile ganglionare Esofagite :  Afectiune inflamatorie determinata de ingestia de substante caustice: o Alcaline :  Soda : produce necroza o Acizii:  Necroza de coagulare . cicatrizare de stenoza cu H2SO4  Tratament : o Conservator o Antibiotic o Cortizon o Sonda nazo-gastrica pt alimentatie o Dupa 2-4 saptamani – tratament dilatator de bujii radio-opace. din cauza compresiunii cu viscerele  se dezvolta in lungine. dupa vindecare. latime . stent-uri. prin slăbire şi anemie extremă. exterior  semne: o septicitate : necroza tumorala o casectizare : tulburarea funcţiilor organismului. extensibil  are o perioada lenta de dezvoltare  poate fi : o vegetant o stenozant  localizare distal . este descoprit mai repede . nerigide . in portiunea inferioara  cand este situate in portiunea mijlocie a esofagului . dilatatoare.Neo esofagian :  se dezvolta intr-un tesut suplu .

produsa prin migrarea transdiafragmatica a stomacului prin hiatusul esofagian Forme clinice : o Brahi-esofagul : migrarea Cardia si a fundului stomacului o Axiala : migreaza Cardia si esofagul o Para-esofagiana : langa esofag Se produce prin alunecare . rostogolire Cauze: o Constipatie o Tuse o Effort fizic mare o Disurie .Hernie hiatala :       Varietate speciala de hernie diafragmatica .urinarea dureroasa o Obezitate Complicatii : o HDS o Ulcer o Reflux esofagian Tratament chirurgical : o FUNDOPLICATURA NISSEN ( foto ) 5 .

CURS III ULCERUL DOUDENAL  Este o pierdere circumscrisa de substanta din peretele doudenului ce depaseste in adancime stratul musculos si poate interesa toate straturile peretrelui duodenal Etiologie:  Fata de ulcerul gastric . ca in ulcerul gastric si se linisteste la alimentatie – mica periodicitate  Daca ulcerul are o evolutie cronica . raportul este mai frecvent 4-1  La barbati apare intre 40-60 de ani Factori favorizanti :         Alcool Cafea Condimente Antiinflamatoarele Insuficienta renala cronica Hiperparatiroidian Ciroza hepatica Grupul 0 Rh : o Stresul o Transmitere genetica  Factori cauzali: o Hipersecretia peptica crescuta in raport cu factorii de aparare o Rezistenta mucoasei doudenale scazuta o Acidifierea tubului duodenal datorita evacuarii rapide a continutului gastric o Helicobacter pilori care creaza colonii in epiteliu bulbar . elibereaza amoniac care este toxic si determina infectii peretelui duodenal Anatomopatologic :  Ulcer acut .care intereseaza peretele pana la stratul mucos  Ulcer cronic – o leziune unica . trezeste bolnavul din somn si invers . dupa perioada de liniste apare o exarcerbare primara si toamna marea periodicitate  Pirozis 6 . multipla – mai profund Localizare:   Pe peretele anterior si de obicei perforeaza in peritoneul liber si evolueaza in Peritonita Ulcerul calos o care are mult tesut fibros in jos o Poate dezvolta o stenoza pilorica si doudenala cu toate complicatiile Diagnostic clinic :  Durerea ritmica la 3-4-5 ore de la alimentatie.

Ciroza hepatica Tratament medical primar si conservator cu antagonisti de receptori II     Ranitidina Omeprazol Losec Cimetidina Tratament chirurgical : 1. apare o imagine adaugata Deformarea bulbului Tipuri de ulcere :     Simultan dublu duodenal . Reducerea tranzitului : a. Procedee operatorii : a. care este un ulcer complicat Ulcer gigant :3-6 cm Ulcer la copii Ulcer la personae cu alte afectiuni : BPOC . Vagotonie supraselectiva 3. se ridica leziunea 2. cu Antrectomie (Indepartarea chirurgicala a antrului piloric. Gastrectomie 2/3 b. cand este posibil . Vagotomie tronculara (sectionarea trunchiului nervului vag).Diagnostic pozitiv :   Endoscopia . care vizualizeaza leziunea si se pun un diagnostic rapid Radiologic – cu bariu Semne directe :    Nisa ulceroasa . ) sau cu Hemigastrectomie (Interventie chirurgicala ce consta in excizia unei jumatati de stomac. Anastomozam stomacul cu duodenul sau cu jejunul b. care daca este situate pe fata anterioara a pilorului apare o pata alba cu haloul in jur Daca este de profil .) Complicatiile ulcerului duodenal :    Hemoragia digestive superioara : 2000-2500 ml sange Ulcer gastro-duodenal perforat ( dupa 6 h de la perforatie= Peritonita ) Stenoza pilorica 7 . Reducerea hipersecretiei clorhidropeptice.

CURS II ULCERUL GASTRIC    Este o afectiune digestive cu evolutie cronica . pancreas o Ulceratia poate fi unica sau multipla o Localizare :  Cel mai frecvent este localizat pe mica curbura . inconjurat de o zona puternic edematoasa si hiperemica ( Aflux anormal de sange intr-o anumita parte a corpului). posterioara 1% sip e marea curbura foarte rar  Patogenie :     Agresiunea peptica asupra mucoasei datorita modificarii calitative a mucusului Reflux alcalin la nivelul stomacului . pe fata anterioara 5% . care determina Gastrita si dupa aceea Ulcer Helicobacter pilori . in pusee acute sub actiunea clorhidropilorica a sucului gastric Sucul gastric nu trebuie sa aiba valori crescute a HCl si a pepsinei Alti factori Epidemiologie :  La ambele sexe . mai putin frecvent decat Ulcerul duodenal si apare la varsta de peste 50 ani Anatomopatologic :   Ulcerul gastric se deosebeste de eroziunea sau exulceratie prin modificarile anatomice locale Ulcerul gastric tipic : o Reprezinta un defect de substanta din peretele gastric pana la stratul muscular . care determina Gastrita . pana la 1 cm . aceasta perforand cel mai frecvent Ulcer gastric cronic o Depaseste 3-5 cm o Este inconjurat de un tesut si se sudeaza de organelle vecine : ficat . initial si Ulcer Actiunea clorhidropeptica Semne clinice :  8 . pe care il poate depasi . perforand si penetrand o Din pct de vedere evolutiv avem UG evolutiv .