Buda Gabriela Andreea - 931

BALTAGUL

STRUCTURA OPEREI LITERARE Titlul: Este unul simbolic, întrucât în mitologia autohtonă baltagul este arma magică şi simbolică menită să îndeplinească dreptatea, este o unealtă justiţiară. Ea este, în basmele populare, furată de forţele malefice (zmei) şi redobândită de personajul pozitiv. Principala trăsătură a baltagului este că, atunci când este folosit pentru înfăptuirea dreptăţii, acesta nu se pătează de sânge. Cuvântul „baltag” poate veni şi de la grecescul „labrys”, care înseamnă secure cu două tăişuri, dar şi labirint. Incipitul: Este o legendă pe care o spunea Nechifor Lipan „la cumătrii şi la nunţi”, de la care era nelipsit în vreme de iarnă şi această poveste îi vine în minte nevestei lui, Vitoria, din memorie afectivă. Legenda este o prezentare a locuitorilor din „munţii ţărilor de sus”, a trăsăturilor de caracter generate de traiul în locuri stâncoase, a vieţii aspre a muntenilor, cărora Dumnezeu le hărăzise să stăpânească ce au şi în plus le dăruise „o inimă uşoară ca să vă bucuraţi cu al vostru”. Acesta deschide romanul pe un ton liturgic, preluând parcă misiunea de a continuatextul biblic al Genezei şi de a dezvălui întâmplările care au urmat la crearea lumii, pe plaiurile dimprejurul nostru Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam Tema: Ilustrează lumea arhaică a satului românesc, sufletul ţăranului moldovean ca păstrător al lumii vechi, al tradiţiilor şi al specificului naţional, cu un mod propriu de a gândi, a se simţi şi a reacţiona în faţa problemelor cruciale ale vieţii, apărând principii de viaţă fundamentale, statornicite din vremuri imemoriabile. Motivul: Firul epic se ţese prin împletirea unor motive ce sporesc valoarea artistică a operei: motivul drumului, motivul visului, motivul baltagului, motivul transhumanţei, motivul comuniunii om-natură, motivul soarelui, motivul animalului credincios. Motivul central este cel al labirintului, acesta fiind o metaforă a căutării.

MOMENTELE SUBIECTULUI:
1

ca să facă rost de bani pentru drum. semnele cu iz păgân). Vitoria pleacă la drum până la Dorna însoţită de hangiul David şi după ce trec de Bistriţa.931 Subiectul operei: Este liniar având la bază cele cinci momente principale: expoziţiunea (capitolele I-IV) cu elemente anticipative de intrigă (visul. fierarul. În drumul lor spre acest loc află că Nechifor Lipan a cumpărat în luna noiembrie. la domnul Toma. Prezenţa acestora este semnalată la Broşteni şi Borca. apoi vinde o parte din produse hangiului David din Călugăreni.Buda Gabriela Andreea . din care a vândut apoi o sută doi gospodari şi au coborât împreună spre Neagra. precum chiar ea spune: „Astăzi e o sfântă luni şi începem împlinirea hotărârii”. pentru a nu fi prădată. de existenţa cărora află la marginea celei din urmă Dorne de la hangiul Macavei. duce daruri. unde munteanca respectă obiceiurile care au loc într-o astfel de ocazie. de unde părăsesc apa Bistriţei apucând-o spre stânga. Următorul popas este la Sabasa. următorul punct al acestui itinerar al adevărului. prima duminică. şi de aici peste muntele Stânişoara. trei sute de oi. Din expoziţie aflăm locul şi timpul concret al acţiunii: satul Măgura Tarcăului şi acţiunea care începe toamna târziu. Expozitiunea: În expoziţiune ne este prezentată o scurtă descriere a satului şi un succint portret al Vitoriei: „avea ochii căprui în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului”. care cercetează diferite pricini. drumeţii îl întâlnesc pe subprefectul Anastase Balmez. În ţara Dornelor. Mai întâi merge la biserică. Aflăm şi un amănunt edificator: „fusul se învârtea harnic. fac popasul de seară la Bicaz. în noiembrie. frământările interioare profunde. asistă la o cumetrie. Nechifor. se împărtăşeşte. Aici. Vitoria admiră peisajul şi oamenii şi află că târg de oi n-a fost astă-toamnă decât la atra Dornei. pe care îi lasă în grija preotului Dănilă până a doua zi. ca a doua zi să ajungă la Călugăreni. unde află de trecerea lui. ajung lîngă satul Suha. Intriga: Se constituie din hotărârea Vitoriei de a pleca în căutarea soţului ei. Desfăşurarea acţiunii: Vitoria este hotărâtă. Vitoria şi Gheorghiţă află de la hangiul Iorgu Vasiliu că în preajma zilei de Sfântul Mihail şi 2 . În dumul lor la Borca. unde înnoptează. Acum Vitoria şi Gheorghiţă refac drumul celor trei ciobani. care îşi aminteşte de trecerea lui Lipan prin acele locuri. iar la Cruci trebuie să facă faţă veseliei unor nuntaşi. deoarece „Sfăntu Andrei era aproape şi el încă nu se întorsese”. dar singur” ceea ce reliefează îngrijorarea femeii. la hanul însoţitorului lor. dar şi pe moş Pricop. La Fărcaşa. la hanul lui Donea.

deci viaţa poate să meargă înainte în familia Lipanilor. pentru ca viaţa să-şi urmeze cursul ei firesc. Ilie Cuţui. complicele lui. Deznodământul: Cuprinde priveghiul. Prin inteligenţă. Lovit de băiat cu arma şi atacat de câinele lui Nechifor Lipan. dar şi pe preot şi pe subprefect. ceea ce-l uimeşte şi-l înfurie pe Calistrat Bogza care. Epilog: Deznodământul este urmat de un fel de epilog. timp în care sunt descoperiţi şi pedepsiţi ucigaşii. o frază amplă în care Vitoria. ieşindu-şi dein fire. a făcut popas o turmă de trei sute de oi însoţită de doi ciobani: Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui. La praznic. prin destinul exponentului exemplar al oamenilor de la munte.931 Gavril. ritualul integrării cosmice a celui dispărut s-a finalizat. Munteanca îşi dă seama că în acest perimetru Nechifor Lipan a fost ucis de cei doi însoţitori şi începe să cerceteze pe cont propriu. prozatorul a considerat importantă introducerea unor informaţii referitoare la împlinirea datoriilor către cel mort şi la hotărârea Vitoriei de a nui da voie Minodorei să se căsătorească cu „fiul acela înalt şi cu nasul mare al dăscăliţei”.Buda Gabriela Andreea . Vitoria îi invită pe cei doi presupuşi ucigaşi. intuiţie. Ea reface punct cu punct momentele crimei. Romancierul estompează astfel dramatismul faptelor. Mandatul justiţiar al Vitoriei s-a împlinit. Punctul culminant: Vitoria îndeplineşte cerinţele datinilor creştine şi ale cinstirii mortului. Bogza îşi recunoaşte vina înainte de a muri. COMPOZIŢIA OPEREI LITERARE: 3 . ea îl găseşte pe câinele Lupu. îi spune lui Gheorghiţă ce au de făcut în continuare. se repede asupra lui Gheorghiţă căruia îi dăduse in prealabil baltagul său. scena înmormântării şi a praznicului. condusă acum de Gheorghiţă. Vitoria. punctează ieşirea din planul mitic. pripăşit în curtea unui gospodar din Sabasa şi cu ajutorul lui va descoperi osemintele soţului într-o prăpastie. abilitate şi diplomaţie femeia reuşeşte să reconstruiască cele petrcute. dându-şi seama de adevăr. Putem observa că finalul intră în raport de simetrie cu incipitul. Finalul: Prezintă ieşirea personajului principal din împărăţia morţii şi reluarea ritmurilor fireşti ale existenţei. Tot aici. Între timp. dar mai încolo apelând la ajutorul autorităţilor. îşi recunoaşte şi el fapta şi este arestat. căci toate ritualurile au fost săvârşite şi sufletul mortului şi-a găsit liniştea. trezită de griji multe.

tablourilor de natură. aba Maranda. Călinescu. utilizat ca mijloc decaracterizare ( dialog propiu-zis : Vitoria şi Gheorghiţă. Ca narator. Printre procedeele de sorginte dramatică se numără dialogul. descrierea etnografică (a comunităţii). lăsând mai mult spaţiu descrierii. Mărcile descriptive sunt portretul şi tabloul. dialog propiu-zis formal.) dar şi monologul. romanul Baltagul este o sinteză de procedee epice şi dramatice asociate unui lirism epic tipic prozei poetice. se delimitează două tipuri: narator principal ( pe tot raseul epic) şi narator secundar (prezent în incipit. PERSONAJELE OPEREI 4 . şi de interior de locuinţă ( casa preotului Daniil. a drumului prin călătorii. Procedeele epice propiu-zise utilizate sunt naraţiunea şi descrierea. a tablourilor de natură ce ne prezintă trecerea anotimpurilor. Ritmul este o constantă a construcţiei epice şi poate fi regăsit nu numai în pasajele narative sau descriptive. Portretul moral se desprinde din acţiunile personajelor şi din modul lor de comportament şi fel de a gândi. cu toată relevanţa lor simbolică. Acţiunea se întinde pe parcursul a 16 capitole în care autorul relatează acţiunile Vitoriei in căutarea şi cunoaşterea adevărului în legătură cu soţul ei plecat de mult timp de acasă. Eugen Lovinescu menţionează că pentru un roman structura narativă din Baltagul este prea redusă. dar se acumulează treptat detalii. Vitoria şi părintele Daniil. Modul de expunere dominant este naraţiunea. Procedee: După cum afirmă G. deşi slab reprezentate sunt induse de către narator cititorului. Descrierea de tip portret se clasifică în cea de tip fizic şi moral. în secvenţe. Stările afective ale personajelor. autorităţi. Portretul fizic pune accent pe fizionomie. e schematic .dar nu face proces fizic comparativ. legenda). Actul narativ se realizează ca o succesiune de propoziţii în structura cărora recunoaştem acelaşi model sintactic repetat. sau Vitoria cu Minodora. se prezintă şi ţinuta vestimentară. putând fi reduse „ într-o schemă mai conştientizată”. Descrierea de tip tablou se construieşte prin acumulările de simboluri.931 Metoda narativă: Naraţiunea sadoveniană este cadenţată prin împărţirea în unităţi ritmice. de naturăinformal.a Vitoriei. deşi cu o pondere redusă. Dialogul are şi el rol în caracterizarea indirectă a personajelor iar descrierea prezintă locurile şi aspectul fizic al personajelor. "Baltagul" are o acţiune complexă şi mai complicată decât a schiţei sau a nuvelei. în romanul Baltagul. se exclude astfel din categoriaromanelor psihologice. a babei Maranda). ci şi în cele dialogate.Buda Gabriela Andreea . cu ponderea cea mai mare. .

Astfel. Indiferent de locul pe care il ocupă în operă. al oamenilor de la munte. există personaje principale (Vitoria.931 O trăsătură specifică romanului şi prezentă în ‘Baltagul’ este numărul. De asemenea. alta. Ilie Cutui s. baba Maranda.) sau episodice (moş Pricop. Astfel. funţtionarii de la prefectură din Piatra. Prin intermediul acţiunii şi al personajelor. funcţionarul de la Dorna etc). cea arhaică. ‘cea de jos’. ceilalţi hangii şi soţiile lor. Mihail Sadoveanu oferă şi o imagine amplă şi profundă a vieţii. 5 . aceste personaje au o importanţă deosebită în desfăşurarea evenimentelor deoarece contribuie fiecare în felul său la descoperirea adevărului. Nechifor Lipan. negustorul şi hangiul David. preotul Daniil Milies. secundare (Minodora. el zugrăveşte modul de viaţă patriarhal. Gheorghiţă). Calistrat Bogza. ele conturează două lumi – una ‘cea de sus’ . aduc lumină în investigţiile pe care Vitoria le intreprinde.Buda Gabriela Andreea . unde munteanca intalneşte alte rânduieli decât cele cunoscute de ea. unde obiceiurile şi tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie.a. aspect ce ilustrează o altă trăsătură specifică a romanului. mare de personaje.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful