You are on page 1of 5

Eminovici sitiparita alaturi de alte sase poezii intr-o brosura. Am vazut ca scriitorii vremii au fost constienti ca “O era de renastere si civilizatie s-a deschistarii noastre“ (cum se spunea in “Revista romana” a lui Odobescu). in acelasi an (1866). Ea apare poetului sub doua infatisari principale. Junimea scoate o revista proprie. Ion Creanga (amintirle. Intai. care l-a facut cunoscut unui public restrans. Mihai Eminescu.Cand nu se-ascundea nimica. cand apar operele exceptionale ale luiEminescu. . Critica lui Maiorescu. povesti). In 1867. De aici inainte.Una dintre cele stralucite epoci din cultura noastra – numita Epoca marilor clasici – este considerate pedrept cuvant aceea din deceniile VII-IX ale secolului trecut. Revista seintituleaza “Convorbiri Literare” si primul numar apare la Iasi la 1 martie 1867.“Contemporanul” si “Literatorul”. dragostea si istoria. este o elegie fara titlu. Junimea si “Convorbiri literare”. criticii si publicisticii nationale. nici nefiinta. teatrului. se reflecta in revista. semnata M. prozei. Junimea a fost considerata in epoca si dupa aceea cel mai de seama cenaclu si cea mai importantasocietate culturala din istoria literaturii romane.Ne vom da seama mai bine de idealurile si de limbajul liricii lui Eminescu in urmatoarele perioade. cu poezia “De-as avea”. Adevaratul sau debut literar se face insa la revista “Familia”.si natura Bucovinei e de la inceput prezenta in opera lui. ca toti romanticii. De aceasta epoca se leaga cateva din cele mai mari realizari ale poeziei. in jurul carora se grupeaza elementeleuniversului sau : natura. revistele “Convorbiri literare”. Mihai Eminescu Cel mai mare poet roman si unul din marii lirici ai lumii.Ion Luca Caragiale.Natura este una tipic romantica.In deceniile care urmeaza Unirii Principatelor (1859).Prima poezie. Slavici.Trei teme esentiale pot fi desprinse din poezia lui Eminescu.1.Pe cand totul era lipsa de viata si vointa. Vasile Alecsandri (pastelurile). El imagineaza in“Scrisoarea I” un astfel de inceput si o astfel de nastere a universului :“La-nceput. poetul e atras de o natura de inceput de lume. sa nascut in 1850 la Botosani. Caragiale. de material care se naste din haos. Macedonski. Aceasta are o viata lunga in cadrul careia publica toti scriitori de seama aiepocii : Mihai Eminescu (multe poezii). Ioan Slavici si numerosii altii. activitateasocietatii. pe cand fiinta nu eram. istoria tarii noastre cunoaste cateva evenimenteimportante.

Care-n trestia inaltaLeganandu-se din unde…”Aici observam cat de armonioasa este aceasta a doua natura eminseciana. femeia. al visului.luminoasa.Luminis de langa balta.Fu prapastie? Genune? Fu noiam intins de apa? N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa. Majoritatea poemelor erotice ale lui Eminescu incep cu o chemare inaceasta natura obisnuita (“vino-n codru la isvorul…”) si se incheie cu o stare de visare. ca: “Pe langa plopii fara sot”.In al doilea rand. ca o natura placuta. De romantismul acestaal viziunii se leaga la Eminescu predilectia pentru universal noptii. isi are universal ei. poetul isi cheama iubita “in codrul cu verdeata” sau pe malul lacului “incarcat cuflori de nufar”. acestlucru arata ca iubirea este legata de natura la . sau misterioase.etc. De fapt.). apropiate. vrea sa-l smulga din “nouri si ceruri nalte”. mai ales in poeziile de dragoste. in murmurul apelor. alaturi de ea. “Sara pe deal”. al stelelor si al lunii.Caci era un intuneric ca o mare far-o raza. In “Lacul”. ca acelea din “Scrisoarea I”.soarele si luna se oglindesc in lac. Poetul nu e numai un iubitor de mari spatii cosmice. Un astfel de spatiu este evocat in poezia “La mijloc de codru…”:“La mijloc de codru desToate pasarile ies. in dulcea batere de vant.Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza. sisa-l aduca pe pamant. a doua tema. departate si reci ca acelea de unde vine Hyperion in “Luceafarul”. cum sunt cerul si marea. “Atat de frageda”. dintre cele doua naturi pe care le-am notat la Eminescu. la randul ei. alimensitatilor. nepatrunse.“Dorinta” si in alte poezii. a doua cea familiar-protectoare.Din huceag de alunisLa voiosul luminis. In general. E o natura paradisiaca. Ea protejeaza pe intragostiti. alaturi de chipul iubitei. formeaza cadrul obisnuit al dragostei. natura eminesciana se infatiseaza.” Aceste imagini cosmogonice le gasim si in multe alte poezii. undeHyperion face o calatorie spre originile universului. direct legata de natura. blanda si ocrotitoare. spre locul de unde totul se naste. adica din visari filozofice. ca si in marele poel “Luceafarul”. Cerul si pamantul se patrund.2. cisi un iubitor de spatii familiare. in care isi fac aparitiavietati obisnuite. de placuta cufundarea gandurilor si a simtirilor in fosnetul frunzelor.Dragostea (ilustrata in poezii cunoscute.desi totul era ascuns…Cand patruns de sine insusi odihnea cel nepatruns.

trecand prin Babilon.Starea aceasta seamana cu somnul. prin contemplatie visatoare. Nu-si pun intrebari. putem spune ca istoria aparela Eminescu indisolubil legata de ideea de patrie. lirica lui e permanent strabatuta de sentimentul iubirii de tara . El nu scrie despre tara doar cu ocaza sarbatorilor nationale. Tema poemului trebuie legata de prezenta “cugetatorului”. De aceea omul – prin iubire.3.dar si de nemultumiri profunde. In comparatie cu natura. Egipt. subintitulat de poet “Panorama deseratciunilor”. care e muritor. auniversului.Rezumand aceasta a treia tema esentiala a licricii eminesciene. Ca si natura. sa se bucure de eternitatea lumiiinsasi in care se afla. reprezinta tot o descoperire a romanticilor. Memento mori. natura este eterna. ci viseaza cu ochii deschisi patrunsi de armonia codrului si de muzica astrelor.Eminescu intr-un chip mai profund decat s-ar lega sentimentele perechii de indragostiti de cadrul in care ei se gasesc. istoria. care la Eminescu este eterna.A treia tema esentiala a liricii lui Eminescu o constituie istoria. fara casa. Pentru romantici. “Oceane de popoare”. cauta sa afle intelesuri. de la primitivii care “In pustiu alearga vecinic. Palestina. Roma.istoria e locul schimbarilor si de aceea ea se infatiseaza poetului ca o expresie a stradaniei omului de aschimba destinul rau. si este esential romantica.Trecutul acesta glorios se opune prezentului si in “Scrisoarea III”. Dacia este evocata adesea de Eminescu. Iubirea e o cale de acces spre eternitatea naturii. Aceasta stadanie este insotita de satisfactie. ca tema a opereiliterare. prin somn – aspira sa se contopeasca cu natura: el vrea sa-si uite contitia trecatoare. cu visul.spre deosebire de om. cegenereaza uneori sentimentul zadarniciei.Eminescu nu e numai poetul evocarii unei istorii indepartate. cu alte cuvinte. care se incheie cu un veritabil pamflet politic. Indragostitii ce se lasa in voia dragostei lor ajung sa se contopeasca cu ritmul neobosit al naturiiinsasi.in opozitie cu lumea decazuta in carecredea a trai el insusi. Grecia.este poemul succesiunii civilizatiilor spre un scop adesea necunoscut. Iubirea e o forma de a participa la viata lumii. pana laDacia mareata si legendara. fara vatra”. sensul istoriei. care “gramadeste lumeaintr-un singur semn”. ci si martorul uneiacontemporane.Pe vasta panza a timpului se perinda “Codri de secoli”.