OFERTA SPECIALÃ PENTRU RESTAURANTE

VINIDAPESCE.IT
Cristian Boerean a fãcut parte din juriul internaþional al Selecþiei de Vinuri pentru Peºte din Italia.
pagina 18

PAGINA 12

TOP SAUVIGNON BLANC
Juriul Vinul.Ro a degustat comparativ 27 de vinuri româneºti cumpãrate de la raft ºi a stabilit ierarhiile.
paginile 8-9

BULGARIA & CALIFORNIA
Aflã cu ce se mândresc vecinii de la sud de Dunãre ºi trãieºte „visul american“ din magazine.
paginile 11-14
Nr. 3 2008 Preþ: 10 RON

Introducere în brânzã WINE. LIFE. STYLE

Brânza a fost mereu unul dintre cei mai importanþi însoþitori ai vinului. Aflã care sunt regulile de bazã ale servirii ºi asortãrii brânzeturilor. pagina 23

Cum „citim“ aromele unui vin

Dacã analiza gustativã se bazeazã pe cele patru gusturi (dulce, acru, amar ºi sãrat), cea olfactivã (cu sute de mii de nuanþe) este mult mai complicatã. pagina 2

10 medalii româneºti la IWSC 2008

Agricola ªtirbey, Cramele Recaº, SERVE – Vinul Cavalerului ºi Carl Reh Winery s-au întors de la Londra cu douã medalii de argint ºi opt de bronz. pagina 20

Robert Parker: „ªi vinurile ieftine sunt bune!“

AFRODIZIAC
IPOTEZÃ INTRÃ ÎN CLUBUL VINUL.RO

Picãtura de

paginile 6-7

FEMEILE, SUPERDEGUSTÃTORI?
Când vine vorba de simþuri, oamenii nu sunt egali. Genetica are un cuvânt greu de spus, iar studii recente ale cercetãtorilor de la Yale University avanseazã ipoteza cã doamnele ar fi mult mai înzestrate de la naturã pentru a aprecia vinul. pagina 16

CADOU PREMIUM LA ABONARE
Aboneazã-te pe un an la Vinul.Ro ºi primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate, în valoare de aproximativ 35 RON. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.000 de abonaþi. Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! Talonul de abonament în pagina 23

Celebrul guru mondial organizeazã o serie de dineuri caritabile în Asia, preþul unui bilet fiind de 3.000 de dolari de persoanã. pagina 4

START

FACTORI IMPORTANÞI ÎN APRECIEREA OLFACTIVÃ
Calitatea mirosului – sunt aromele plãcute sau neplãcute? Intensitatea ºi persistenþa aromelor – cât de puternicã ºi lungã este senzaþia olfactivã? Tipul aromelor – ce fel de nuanþe olfactive prezintã vinul?

Cum „citim“ aromele unui vin
VALENTIN CEAFALÃU Aprecierea olfactivã reprezintã cea de-a doua etapã a unei degustãri de vinuri. Aceasta este la fel de importantã ca ºi celelalte, însã de departe cea mai dificilã, deoarece mirosurile sunt mult mai complexe ºi mai numeroase decât gusturile. În timp ce analiza gustativã se bazeazã pe cele patru tipuri de gust (dulce, acru, amar ºi sãrat), mirosul rezultã din combinarea unei palete foarte ample de mirosuri elementare. Potrivit specialiºtilor, existã peste 400.000 de nuanþe olfactive, rezultate ale unei multitudini de compuºi volatili. Pentru a percepe aromele, trebuie sã se evapore compuºii aromatici din vin ºi sã intre în contact cu bulbul olfactiv. Cel mai uºor mod prin care putem încuraja evaporarea elementelor volatile este agitarea paharului ºi folosirea cu grijã a temperaturii de servire. Agitaþi paharul pentru eliberarea aromelor, iar apoi duceþi paharul la nas ºi mirosiþi. Compuºii volatili sunt detectaþi de centrul olfactiv din creier. Momentul inhalãrii vaporilor este foarte important, deoarece senzaþiile olfactive sunt foarte scurte. Câteva adulmecãri sunt suficiente, fãrã a insista prea mult pentru a nu obosi simþul olfactiv. În primul rând, verificaþi dacã vinul este sãnãtos ºi nu prezintã de2

fecte (buºonat, mucegãit, oxidat) sau alte mirosuri neplãcute. Dupã aceastã etapã, se apreciazã intensitatea ºi persistenþa mirosului. Persistenþa aromelor este diferitã de la un vin la altul. La unele, aceastã remanenþa aromaticã poate fi mai lungã, fãrã ca acest lucru sã aibã legãturã cu intensitatea mirosului.

Estimaþi intensitatea senzaþiilor aromatice. Sunt acestea slabe, medii sau lungi?

Identificarea aromelor
Partea cea mai complexã a operaþiunii este identificarea aromelor. Pe lângã compuºii ce rezultã din struguri, mirosul ne mai poate oferi informaþii ºi despre tehnicile de vinificaþie folosite, cât ºi despre vârsta vinului. Aromele se împart în trei categorii: primare de soi – date de substanþele care provin de la struguri, secundare – formate din compuºii volatili rezultaþi în urma procesului de fermentaþie ºi buchetul vinului – componentã a complexului olfactiv a unui vin, dezvoltatã odatã cu învechirea la sticlã. Vinurile albe, tinere, prezintã

APRECIEREA RETRONAZALÃ
În timpul aprecierii gustative, dacã este þinut în gurã mai mult timp, vinul se încãlzeºte ºi elibereazã substanþe mai greu volatile. Dupã înghiþire, acestea sunt percepute retronazal, completând senzaþia olfactivã generalã.

arome intense, mai proaspete ºi fructuozitate deosebitã, aceste calitãþi olfactive dispãrând odatã cu trecerea timpului. În schimb, vinurile roºii câºtigã complexitate aromaticã odatã cu trecerea timpului, la fel ºi vinurile licoroase. De cele mai multe ori, cuvintele folosite pentru a caracteriza un vin sunt descriptive, printre acestea fiind întâlniþi ºi termeni precum: floral, condimentat, fructat, afumat etc. Deoarece nuanþele olfactive sunt foarte numeroase, s-a încercat împãrþirea acestora în clase de mirosuri: vegetale (iarbã, fân, tutun etc.), florale (iasomie, tei, trandafir, muºeþel etc.), mirosuri animale (peºte, urinã de pisicã, carne etc.), mirosuri de fructe (prune, viºine, cãpºuni, citrice etc.), minerale (pãmânt, praf, petrol), nuanþe de fermentaþie (lapte, drojdie de bere, bomboane, cearã, iaurt etc.), nuanþe de ars (tutun, caramel, cafea, cremene etc.) mirosuri balsamice (vanilie, tãmâie etc.), mirosuri de lemn (lemn verde, lemn de stejar, cutie de trabucuri etc.), mirosuri de mirodenii (piper, scorþiºoarã, mentã, trufe etc.) ºi mirosuri chimice (sulf, iod, alcool, cauciuc etc.). Este de apreciat armonia senzaþiilor olfactive, echilibrul acestor, aºa încât nici una dintre componente nu trebuie sã fie dominantã, acoperindu-le pe celelalte.

vom vedea cã ei vorbesc despre cele trei lucruri – vin. având în centru o bulã ce ajutã la degajarea aromei. Existã multe vinuri bune. fiind de fapt instrumentul cu care se aprecia calitatea unui vin. dar. Astãzi. mai sincer ºi mai suplu“ . satisfacþii care nu au neapãrat vreo legãturã cu nevoile trupului. vinul de Dumnezeu“ – Martin Luther A unsprezecea poruncã! CEZAR IOAN Poate vã întrebaþi ce legãturã au cele zece cu obiectul nostru de interes. pentru o minunatã (re)întîlnire a omului obiºnuit de azi cu scânteierile geniilor de odinioarã. doreºte sã se bucure de gustul vinului. Aceastã unealtã are o veche istorie. tâmpeniei ºi posãciei. în schimb. sufletul ne este mai uºor.. ºtiut fiind faptul cã argintul oxideazã în contact cu unii compuºi otrãvitori. Iatã doar câteva! „Vinul este poezie îmbuteliatã“ – Robert Louis Stevenson „Vinul constituie un nesecat izvor de inspiraþie ºi de veselie“ – Homer „Vinul. de mãnâncã-þi pâinea cu bucurie. un astfel de rãspuns e imposibil de dat. cei care fãceau recepþia unui vin propus de paharnic erau de obicei episcopii. Apariþia primelor restaurante dupã revoluþia francezã consacrã talentele somelierilor. dezvoltarea gastronomiei înnobileazã meseria de somelier. bune sau rele“ . gata sã uite uºor ºi o ademeneºte cu imagini sãltãreþe. Robert Mondavi. vinul este pasiune. meseria de paharnic reprezenta unul din marile servicii pe care dinastiile Merovingiene ºi Carolingiene le-au împrumutat din Roma anticã. s-au înviorat cu vin ºi hranã bunã. bine fãcute. 9:7: „Du-te. Este cãldura inimii ºi generozitatea sufletului. exprimând cugetãri deloc întâmplãtoare. Adeseori. un pasionat al vinului bun ºi cititor al revistei. ºi alte surse de inspiraþie: multe din vasele tracice ºi romane în care se servea vin aveau o formã asemãnãtoare tastevin-ului. medalionul episcopal a fost înlocuit cu instrumentul simbolic de azi: o ceºcuþã puþin adâncã. ne oprim la unul dintre obiectele-simbol purtate întotdeauna de somelieri: tastevinul sau cupa somelierului.Shakespeare „Cel ce doreºte o viaþã de fericire alãturi de o femeie frumoasã. Se pare cã acest instrument a apãrut pentru prima datã în zona Burgundia din Franþa ºi are. Aud chiar ceea ce nu-mi poate spune iubita ºi nimenea. cu ce mâncare. din Reºiþa. tovãrãºia prietenilor. Oricâte legende s-ar þese în jurul acestui instrument de apreciat calitatea unui vin. una pe cât de dificilã. redenumit în 1934 (un an excelent pentru vinurile din acea regiune) „Confrerie des Chevaliers du Tastevin“. el ramâne simbolul breslei somelierilor ºi este purtat cu mândrie de fiecare membru. În al doilea rând. care transportã sângele. spre deosebire de bãuturile apoase. se urcã la cap ºi acolo zvântã toþi aburii prostiei. care a pãrãsit recent aceastã lume. care aduc satisfacþie deopotrivã trupului ºi sufletului. dar care ar trebui sã facã parte din setul de valori fundamentale dupã care se ghideazã oricare iubitor de vin.“ . cântecul ºi iubirea au fost deviza valsurilor mele. spunea: „Pentru mine. atunci. Este familie ºi prieteni.winetaste. cãci de mult a gãsit Dumnezeu plãcere în ce faci tu acum“. vinul? Vã desluºesc: e o directivã cu aplicare specificã la vin. striaþii (nervuri) pentru examinarea vinurilor albe pe una din laterale ºi ºase sau opt concavitãþi pentru observarea vinurilor roºii. ªi. La începutul secolului alXX-lea. puterea ursului. în prea mult îl pierzi“ – – BLAISE PASCAL De-a lungul vremurilor. SIMBOLUL ªI UNEALTA SOMELIERILOR În primele secole ale istoriei.. lalelele ºi iasomiile. de fapt. TASTEVINUL. 3 SERGIU NEDELEA. Mã / se întreabã uneori cunoscuþii: „care este cel mai bun vin“ din þarã / lume / univers? Eu sper cã nu acesta e rãspunsul pe care îl cautã. are douã mari urmãri: în primul rând. mai puþin agitat.. care încã nu a fost formulatã expres. Noi suntem europeni. care purtau la gât un medalion de argint. în ce împrejurare. Este esenþa civilizaþiei ºi arta vieþii. Dupã ce vasele sangvine. De ce sã cãdem. O picãturã pusã pe medalionul episcopal din argint oferea informaþii preþioase despre calitatea licorii. multe dintre minþile mãreþe ale umanitãþii au poposit asupra vinului. scânteietoare ºi ademenitoare care capãtã glas atunci când ajung în vârful limbii ºi devin vorbe de duh. somelier www. înþelegãtoare. cu cine. stare de spirit etc. þinându-l tot timpul în gurã“ George Bernard Shaw „Cand beau vin bun... ci doar sugeratã. a adunat câteva dintre acestea ºi le-a trimis redacþiei.EDITORIAL „În prea puþin vin nu poþi gãsi adevãrul. Este culturã.. care ar trebui sã ne dea de gândit.Johann Strauss „Un vin bun. ºi bea-þi cu inimã bunã vinul. George Erena. pradã cursei zãnatice dupã „cel mai bun/ scump/renumit“? Ca sã pierdem. fãcând mintea sprintenã. iar întreaga noastrã istorie ºi civilizaþie se leagã de rodul viei. aceºtia devenind responsabili cu bãuturile. bucuria cea simplã – ºi totuºi atât de preþioasã ºi greu de gãsit în aceste vremuri tulburate? Eclesiastul. cu ce fel de conversaþie. cu mai puþine tensiuni ºi mai multã toleranþã.Omar Khayyam „Vinul face traiul de zi cu zi mai uºor. Dacã ne întoarcem la greci ºi la romani. vinul înfierbântã sângele. Cu timpul. În Burgundia existã din 1703 un ordin numit „Ordre de la Boisson“. care-l subþiazã. pe lângã medalionul episcopal de argint. un gigant al vinului ºi un om de spirit. Vinul este o licoare socialã: alãturi de el se adunã voia bunã. aud ce-mi spun trandafirii. Vinul este artã. Regele Filip alV-lea a statuat meseria de Somelier printr-o ordonanþã în 1318. pe atât de acaparantã ºi impresionantã.ro .. Vinul e dovada constantã cã Dumnezeu ne iubeºte ºi vrea sã fim fericiþi!“ – Benjamin Franklin „Vinul este lumina soarelui þinutã laolaltã de apã“ – Galileo Gallilei „Vinul este cel mai civilizat lucru din lume“ – Hemingway „Berea e fãcutã de om. mâncare ºi artã – ca mijloace de îmbunãtãþire a vieþii“.. În Evul Mediu. oricum. un vin nici mãcar nu trebuie sã fie extraordinar de bine fãcut ca sã ofere aceastã satisfacþie: mai important e când îl bei. Aceastã practicã era folositã pentru a preveni orice tentativã de otrãvire.

Microsoft AdCenter a dat de curând un comunicat în care ºi-a anunþat clienþii cã machetele publicitare la vin ºi cuvintele de cãutare legate de domeniu au fost dezactivate la sfârºtul lui mai. Parker organizeazã o serie de dineuri caritabile în mai multe oraºe din Japonia ºi China. În Franþa sunt înregistrate 269 de magazine online de vin. mai ales al celor din Bordeaux. urmând ca la ediþia din 2005 aceºtia sã-ºi anunþe neparticiparea. Africa de Sud.700 de dolari sticla). Africa de Sud ºi Noua Zeelandã s-au plâns despre condiþiile oferite de organizatorii Vinexpo. Preþul unui bilet la dineu este de 3. din portofoliul Microsoft AdCenter fãcând parte serviciile Google’s AdSense ºi Yahoo’s Publisher Network (YPN). precum cei din Franþa ºi Spania. . de 10-15 euro. Argentina ºi Noua Zeelandã s-au întâlnit în luna martie. adevãrata piaþã este cea a consumatorului de rând“. Aceastã decizie a fost luatã dupã acuzaþii potrivit cãrora organizatorii evenimentului favorizeazã producãtorii din Lumea Veche. Doisy-Daene 1948 (570 de dolari) ºi Cheval Blanc 2000 (1.com. cea mai mare manifestare de profil din lume. Reprezentanþii Vinexpo au precizat cã declaraþiile producãtorilor din Lumea Nouã nu vor influenþa în nici un fel organizarea urmãtoarei ediþii. California. LUMEA NOUà SE RETRAGE DE LA VINEXPO Mai mulþi producãtori de vinuri din Lumea Nouã au hotãrât sã se retragã de la urmãtoarea ediþie a târgului de vinuri Vinexpo. precizând cã adevãrata piaþã este cea a vinurilor cu preþuri mai mici. Michael Cox. producãtorii din Australia.000 de dolari de persoanã. „Adevãrata piaþã este formatã din vinuri Beaujolais Nouveau. potrivit agenþiei de ºtiri Reuters. Compania este cel mai mare provider de publicitate online din lume. directorul „Wines 4 of Chile“. MICROSOFT CENZUREAZà RECLAMELE ONLINE LA VIN Furnizorul de publicitate online Microsoft AdCenter a anulat toate contractele sale cu comercianþii de vinuri din Franþa.300 de dolari/sticlã). cei prezenþi putându-se bucura de vinuri precum Chateau Petrus 1990 (4. La ediþia din 2003. Aceastã decizie a stârnit un val de nemulþumiri în rândul comercianþilor de vin din Franþa. ºi despre o alternativã la acest târg. Acest demers a fost demarat în urma deciziei Curþii supreme din Paris care a condamnat la începutul anului compania Heineken pentru încãlcarea legii privind publicitatea online la bãuturile alcoolice. anunþã Decanter. la Prowein (Germania). Chile. deoarece legislaþia francezã nu permite publicitatea online la bãuturi alcoolice. Reprezentanþii mai multor organisme vitivinicole din Australia. în defavoarea producãtorilor de vinuri din Lumea Nouã. aceºtia susþinând cã locurile a mii de oameni implicaþi în acest tip de afacere sunt puse în pericol. a declarat cã Vinexpo a devenit un promotor al vinurilor franþuzeºti. Aceºtia au decis sã trimitã producãtorilor din Lumea Nouã câte un chestionar referitor la caracterul „exclusivist“ al manifestãrii din Bordeaux (Franþa). care va avea loc în primãvara anului viitor. vinuri mai ieftine.ACTUALITATE ROBERT PARKER: „ªI VINURILE IEFTINE SUNT BUNE!“ Influentul critic de vinuri american Robert Parker a declarat de curând cã îi face plãcere sã bea vinuri mai ieftine. pentru a lua o decizie privind participarea la urmãtoarea ediþie Vinexpo. aflat într-un turneu caritabil în Asia. a declarat Parker.

Autari. Morgento.373 5 . Cu aceastã ocazie au fost prezentate Postumo Metodo Clasico (vin spumant. de la Hanul cu Tei. au precizat organizatorii evenimentului. LA DADA La sfârºitul lui mai. oriunde ar fi acesta”. „Italia vinului nu înseamnã doar Barolo. adãugând astfel „o picãturã de stil“ în viaþa fiecãruia. „Vrem sã apropiem vinul bun de consumator. sperãm sã-i convingem pe importatori cã preþul unei sticle cu vin de Cotnari trebuie adus la adevãrata valoare a vinului“.ACTUALITATE ITALIA MICILOR VINIFICATORI. Brunello sau Amarone. la cerere încercãm sã aducem consumatorilor chiar ºi vinuri care nu figureazã în oferta noastrã obiºnuitã. iar Grasa 2002 ºi 2005 au fost recompensate cu aceeaºi medalie de juriul de la Vino Ljubljana 2008 (Slovenia). O NOUà „PICÃTURà DE STIL“ CAVA D’ORO Alexandrion Group a lansat în aprilie o nouã campanie TV. la restaurantul DaDa din Bucureºti. Deschiderea a fost precedatã de o degustare organizatã la Galeriile Contrapunct ºi Art Deco Studio. Contacte: Daniel Borþeanu Wine Specialist d. „Din cauza preþului scãzut. a adãugat Deleanu. asigurãm livrarea ºi serviciul la evenimente speciale”. având în prim plan unul dintre produsele cu cea mai însemnatã creºtere – Cava d’Oro. El a mai adãugat cã. livrãm acasã sau la firmã. a declarat Constantin Deleanu. degustãtor autorizat ONAV (Organizzazione Nazionale Assaggiatori di Vino. preºedintele Cotnari SA. Vã invitam sã descoperiþi mici producãtori de niºã.ro. Drumo ºi Il Longobardo (roºii). Cotnari nu a fost motivatã sã exporte.finedrinks. medaliat cu argint la Cannes 2007). pânã în prezent. care de-a lungul timpului au pãstrat ºi cultivat pasiunea pentru vinul bine fãcut“. Sloganul este unul sugestiv. „WINE SPECIALIST“ – NOU MAGAZIN LA BUCUREªTI Promotorul Daniel Borþeanu a deschis recent „Wine Specialist”. COTNARI VREA CREªTERI DE PREÞ LA EXPORT Grasa de Cotnari 2000 ºi 2006 ºi Chateau Cotnari 2007 au câºtigat argintul la Concursul de Vinuri din Quebec (Canada). Alexandrion România a înfiinþat ºi website-ul www. ci mult mai mult. în Centrul Vechi al Capitalei. Pelike (albe). unde cititorii pot câºtiga o excursie pentru patru persoane în Grecia.borteanu@imagine-events. vinuri provenite de la crame mici dar care exceleazã prin calitate. rolul acestei campanii fiind acela de a convinge consumatorii cã pot savura un produs excelent. se aratã într-un comunicat dat publicitãþii de companie. dupã ce prima campanie la acest produs a stârnit un val de polemici. aduse în România de somelierul Emilian Pascu. a avut loc o degustare de vinuri italieneºti de niºã. Italia).ro mobil: 0720-603. dar la 4-5 euro/ sticlã am fi dispuºi sã livrãm cantitãþi de vin mult mai mari la export“. în incinta Galeriei comerciale de la Carrefour Militari. în afarã de calitatea selecþiei. „În urma acestor rezultate. business-ul sãu este concentrat pe oferirea de servicii suplimentare cãtre clienþi: „Ne deplasãm pentru degustãri ºi prezentãri. a declarat Borþeanu.

Anumite tipuri de mâncare ºi bãuturã ºi-au câºtigat de-a lungul timpului reputaþia de afrodiziace. alcoolul stimuleazã sinteza de testosteron la femei. În 1993. o soluþie pentru creºterea fertilitãþii. Conþinutul scãzut de alcool al vinurilor le propune ca fiind candidatele ideale pentru rolul de afrodiziace. fosfor. Cuvântul provine de la numele zeiþei Afrodita. înlesneºte digestia. fiind produs ºi de ovarele femeilor. azotaþi. care poate intensifica un interludiu romantic. în timp ce vinul roºu o creºte“. Vinul ºi testosteronul Vinul este o bãuturã alcoolicã cu multe proprietãþi benefice pentru corpul uman. Este dovedit cã bãuturile tari sunt vasodilatatoare. „patroana“ dragostei ºi a îndrãgostiþilor în mitologia greacã ºi desemneazã substanþa sau ingredientul care provoacã plãcerea sexualã. cât ºi asupra femeilor. deoarece „poate creºte dorinþa. relaxând corpurile ºi stimulând simþurile. de asemenea. dar în acelaºi timp îndepãrteazã performanþa“ (William Shakespeare .000 de alte elemente (zahãr. energizeazã. acid lactic etc). Mâncarea ºi bãutura au ocupat primul loc pe listã. având acelaºi . declarat. publicaþia britanicã cu profil ºtiinþific Nature publica un studiu despre efectele alcoolului ºi creºterea libidoului la femei. întotdeauna consumul de vin ca adjuvant sexual trebuie sã fie moderat. Testosteronul este principalul hormon Picãtura de sexual masculin. Însã. potasiu. Sunt puþine vinurile care depãºesc 15% vol. subliniind faptul cã nu existã nici un studiu care sã dovedeascã. au fost folosite dintoteauna pentru producerea ºi amplificarea plãcerii sexuale. administrat în cantitãþi mici. Vinul este un tranchilizant natural. alc. calciu. „Nu existã un studiu care sã fi luat bãrbaþii dintr-un CEL MAI VECHI MEDICAMENT Vinul este unul dintre cele mai vechi medicamente din istoria omenirii. în special anti-îmbãtrânire. oferã organismului minerale ºi vitamine. cunoscut ca hipertensiv. deoarece odatã cu ingerarea acestora de cãtre organism se stimuleazã ºi amplificã mai multe simþuri. efect atât asupra bãrbaþilor. Consumul moderat de vin previne ºi reduce sentimentul de anxietate. 15% alcool ºi peste 1. conþinutul mediu de alcool la vinuri fiind de 12. Despre efectele afrodiziace ale vinului ne-a vorbit ºi doctorul endocrinolog Dan Pereþianu: „Vinul roºu este.McBeth). dezvoltând astfel apetenþa sexualã. sulfaþi. Din punct de vedere al complexitãþii. cât ºi la femei. polifenoli. atât la bãrbaþi. Corpul femeilor este mult mai sensibil la testosteron.5% vol. Conþine aproximativ 85% apã vegetalã. cã vinul ar contribui la creºterea potenþei. împletindu-ºi existenþa cu folclorul îndrãgostiþilor. în diferitele lor forme.SPECIAL AFRODIZIAC Afrodiziacele. fier. Un pahar sau douã de vin te poate face sã treci peste starea de timiditate. însã în cantitãþi mult mai mici. prin eliberarea de inhibiþii. cuvânt care a cochetat nu de puþine ori cu ideea de substanþã „magicã“ ºi cu poþiunile mistice. facilitând dezvoltarea relaþiilor. dar în acelaºi timp poate fi ºi un afrodiziac foarte bun. astfel încât ºi o schimbare minorã a nivelului acestuia are o mare influenþã asupra sãnãtãþii ºi dorinþelor lor sexuale. canalizându-le cãtre plãcerea sexualã. Bãutul vinului poate reprezenta o experienþã cât se poate de eroticã. Afrodiziacele au fost vãzute ca un remediu la disfuncþiile ºi anxietãþile sexuale ale oamenilor. alc. este considerat al doilea fluid dupã sânge. sodiu. magneziu. deci scad tensiunea. Potrivit acestui studiu.

acesta a demonstrat cã resveratrolul are un puternic efect anti-coagulare. urmatã de corecta dilatare a arterelor cavernoase. garanteazã cã unul-douã pahare de vin roºu pe zi sunt benefice pentru inimã: „Existã în vin compuºi mediani. doctor în ºtiinþe medicale ºi cercetãtor la Harvard Medical School. practic. dr. resveratrolul din vin. este durata medie de viaþã a francezilor. are un efect nutriþional prin componenþa energeticã. în acelaºi timp. se poate spune cã. „Este un compus cu formulã polialcoolicã ce acþioneazã la nivelul unor structuri intracelulare – SIRT. dar strict anecdotic. rol anti-îmbãtrânire. un argument pentru iubitorii vinului. care la rândul lor au un rol activ în însãnãtoºirea vaselor. având în vedere caracteristicile vinului. sã le dea vin ºi sã mãsoare potenþa. cel care a izolat UN PAHAR PE ZI FACE BINE LA INIMÃ Prof. un compus gãsit în cantitãþi importante în strugurii roºii. dar determinã celulele din pereþii vaselor de sânge sã elibereze anumite sub stanþe. are un efect anxiolitic (reduce anxietatea). Cum nu poate fi consumat resveratrol fãrã a consuma ºi alcoolul din vin. Existã studii. explicã doctorul Pereþianu. deci de instalare a erecþiei. resveratrolul ar putea duce ºi la formarea de noi dendrite în creier ºi ar putea fi util ºi în tratarea bolilor pulmonare obstructive cronice. care nu acþioneazã direct. altfel intervine nevoia de protectoare hepatice“. Studiile au mai arãtat cã resveratrolul este unul dintre cei mai puternici anti-oxidanþi existenþi în stare naturalã. Anecdotic. De asemenea. analizatã ºi acceptatã de întreaga lume medicalã ca stând în spatele acestui mister. Cãlin Vicol. Recent. mari consumatori de vin. Este vorba despre resveratrol. cu atât corpul este mai îmbãtrânit. S-a mai demonstrat cã vinul încetineºte procesul de îmbãtrânire. însã este doar o posibilitate“. se ºtie de mult acest lucru. a observat în studiile sale cã substanþa combate colesterolul ºi opreºte înmulþirea radicalilor liberi. însã trebuie avut în vedere ºi faptul cã vinul este o bãuturã alcoolicã.SPECIAL eºantion. cât ºi vasele de sânge“. e dovedit ºtiinþific. un efect uºor hipnotic (cei care au probleme cu somnul pot adormi mai uºor dacã beau un pahar de vin). mai precizeazã doctorul Pereþianu. este nevoie sã se pãstreze consumul în limita unui pahar de vin. producãtor al vinurilor de Beltiug ºi profesor de chirurgie cardiovascularã. este posibilã o vasodilataþie pelvianã. RADU RIZEA) Resveratrolul – substanþa minune Una dintre nedumeririle celor care combat alcoolul cu orice preþ ºi. Deci resveratrolul are. Unuldouã pahare de vin roºu pe zi ajutã atât inima. Resveratrolul are un rol dovedit de deacilare a zonelor de la capãtul cromozomilor. . Din acest punct de vedere. cea mai frecventã cauzã a atacurilor cardiace ºi congestiilor cerebrale. Conform acestor studii. substanþa „vinovatã“ de prelungirea vieþii a fost descoperitã. Cu cât mai acilate sunt capetele cromozomilor. David Sinclair. cât ºi un efect sexual. împiedicând blocarea vaselor de sânge. substanþa este de 25 pânã la 50 de ori mai puternicã decât aceeaºi cantitate de vitamina C. (VALENTIN CEAFALÃU. acilarea fiind acel proces care provoacã îmbãtrânirea.

aº parafraza un pic. dintr-o parte într-alta a þãrii. Evident. ajungând. Cam aºa ne-am simþit dupã o serie de degustãri de vinuri internaþionale care.9 de puncte Între 80 ºi 89. la jumãtate din cantitatea totalã de vin vândutã. Menþiuni speciale pentru Agricola ªtirbey. sã „adulmecãm“ cu teamã paharele. Am avut printre vinuri un Negoiþã popular. Pe de altã parte. dar atenþie la preþ! – poþi sã-l recomanzi ºi altora – vin remarcabil – vin excepþional. în cazul unora. Îi veþi identifica uºor pe toþi în notele de degustare.9 de puncte Între 90 ºi 94. Moment în care am ajuns la degustarea de vinuri româneºti ºi ne-am trezit cã am început.TOP VINURI Degustarea ca o campanie electoralã RADU RIZEA „Dar avem Sauvignon Blanc ºi la noi. degustarea de Sauvignon Blanc a adus pe masã vinuri cu o calitate medie un pic (dar foarte puþin) mai mare decât în cazul degustãrii de Feteascã Neagrã. în timpul de8 gustãrii. dacã se va întâmpla vreodatã ceva bun. LEGENDà Sub 50 de puncte Între 50 ºi 59. Pe de o parte. pentru cã ultimii ani au fost mai puþin dezastruoºi pentru vinurile albe. Recaº ºi Davino. pentru cã Sauvignon Blanc-ul este un vin „de bazã“ pentru mulþi producãtori. au reuºit sã ne convingã de faptul cã existã vinuri ºi la mai puþin de 10 euro.9 de puncte Între 60 ºi 69. din reflex. pentru cei care-ºi mai aduc aminte de reclama stupidã la ciocolata „Poiana“ (cu elveþianul care vine în România cu un geamantan plin cu ciocolatã. nu puteau sã lipseascã ºi candidaþii accidentaþi care. mãcar pentru cã ne-au ajutat sã „clãtim“ bomboanele. Nu în ultimul rând. au început sã intre pe rod ceva vii replantate în ultimii ani. ªi am avut ºi „tinerele promisiuni“ care au reuºit sã confirme cã.9 de puncte Între 95 ºi 100 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz – pãrerea noastrã este sã nu îl bei – de bãut doar dacã eºti nevoit – calitate peste medie. Am avut ºi candidaþii mincinoºi. dar a cãror necurãþie sufleteascã se revarsã puturos în tot ceea ce spun ºi fac. fie ele chiar de supermarket. Dupã 27 de probe. unde s-a folosit material de calitate. însã numai de promisiuni nu ai chef când pe geam se vede o campanie electoralã. cu care te întâlneºti rareori în viaþã . de teamã cã aici nu va gãsi). chimicalele ºi murdãriile care umplu multe alte sticle. am ajuns la un tablou care semãna bine cu turma de candidaþi care tropãia. ºi-au scrântit glezna ºi nu s-au mai putut concentra asupra discursului. pe un drum de þarã. nu de la „bãtrâni“ se va da tonul schimbãrii.9 de puncte Între 70 ºi 79. care se dau drept gospodari. Promiþãtor. care a fãcut câte ceva ºi în trecut ºi promite sã facã ºi acum. iar când se vãd ajunºi la Primãrie dispar câte un mandat întreg. în România“. Per total. pentru cã niciodatã nu ºtii ce sare din vin sã te „muºte de nas“. am avut ºi eternii candidaþi pe care îi vedeþi doar în orele ºi tonele de hârtie în care îºi fac reclamã.

alc.5% vol. Preþ: 20 RON Punctaj: 70 de puncte Producãtor: Domeniile Tohani Note de degustare: Un vin curat. 2006 IG Dealurile Olteniei 13. Preþ: 55 RON Punctaj: 77 de puncte Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Arome intense. dar un pic cam verde. gust catifelat. pâine ºi flori de viþã de vie. sec Prince ªtirbey.. care care-l dezavantajeazã. cu note de citrice.5% vol. Structurã bunã. foarte plãcute ºi sofisticate de fructul pasiunii. atipice... demisec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Un vin cu o evoluþie normalã la sticlã ºi cu un început de oxidare. de flori de viþã de vie. Preþ: 12 RON Punctaj: 72 de puncte Producãtor: Carl Reh Winery Note de degustare: Nas plãcut. aciditate ridicatã. cu arome citrice ºi de soc. gutuie coaptã ºi vanilie. 2006 DOC-CT Recaº 13. de lemn. Arome discrete. cu note citrice. uºor apos. flori de câmp ºi grapefruit. Postgust de cireºe galbene.5% vol. foarte intense ºi de calitate. cu unele asperitãþi.. Tonuri de citrice. Gust mineral.5% vol.5% vol. Totuºi. un pic de zahãr rezidual care dã consistenþã. Gustul este curat. În gust se simte un început de oxidare. cu note de soc. alc. complex. cu o tentã vegetalã. soc..5% vol.. Preþ: 13 RON Punctaj: 69 de puncte 9 . Nasul are ºi tonuri minerale. de citrice. Note de mere verzi ºi caise. susþinut de aciditate. Amprenta oxidativã se simte ºi în gustul de mere bãtute.. alc. sec Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Arome intense. caracterul mineral îi conferã complexitate. vanilie. Gustul este agreabil. având ºi aciditate ridicatã. pepene galben ºi miere. Este un dezechilibru evident între zahãrul rezidual ºi restul vinului. foarte proaspete.. miez de pâine ºi pere. Postgustul este lung. nu prea intens. catifelate. cu tonuri de miere. cu tuºe de ardei verde ºi citrice.5% vol. sec Producãtor: Davino Note de degustare: Arome fine. sec Vinul Cavalerului. flori de câmp. Preþ: 32 RON Punctaj: 79 de puncte Producãtor: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin cu arome nu foarte intense de grapefruit. Alcoolul pare ieºit din corp ºi prezintã o amãrealã supãrãtoare pe final. 2005 IG Colinele Dobrogei 12. iarbã. metalic. Preþ: 32 RON Punctaj: 83 de puncte Producãtor: Cramele Recaº Note de degustare: Arome plãcute ºi delicate de soc. Totuºi. cu o duritate uºor supãrãtoare datoratã aciditãþii. alc. pere.5% vol.. Postgustul este amãrui.6% vol. Preþ: 14 RON Punctaj: 80 de puncte Terra Romana. sec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Arome tipice. de fructe tropicale. 2004 DOC-CMD Coteºti sec Tohani. discrete. cu note gustative de mere dulci. alc. citrice.. alc. nu foarte pronunþate. Gust interesant. alc. demisec Val Duna Dry Edition. 2006 DOC-CMD Tohani 11. petroliere. condimentat. uºor oxidate. fructul pasiunii ºi miez de pâine. citrice. Gustul este ajutat de aciditatea ridicatã ºi structura bunã. 2006 IG Dealurile Olteniei 13. un vin bun. fãrã personalitate. Postgust citric. însã aciditatea ridicatã îl þine încã în viaþã. sec V-Legends of Transylvania 2007 Recaº 12. aciditatea moderatã este ajutatã cu dioxid de carbon impregnat. Uºor murdãrel. 2007 Dobrogea 12. condimentat. Postgust amãrui. mediu condimentat. sec Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Arome puternice ºi intense. proaspãt. elegante. uºor amãrui. alc. 2006 DOC-CMD Coteºti 12. alc. sec Recaº Reserva. Preþ: 50 RON Punctaj: 78 de puncte Sauvignonasse 2006 IG Dealurile Olteniei 13. Prietenos. complex ºi proaspãt. Postgust lung.5% vol. Preþ: 10 RON Punctaj: 71 de puncte Casa Vrancea 1949. Preþ: 88 RON Punctaj: 87 de puncte Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Arome intense. Corpolent. grapefruit ºi soc. Preþ: 32 RON Punctaj: 83 de puncte Prince ªtirbey Vitis Vetus. cu arome discrete.TOP VINURI Davino Limited Edition DOC Ceptura 13. Nas elegant. Nas seducãtor. Pe final se simte un amestec de amaracru. 2006 IG Colinele Dobrogei 13. Postgust dulceag.. care se simte ºi în postgust.5% vol. caprifoi. Preþ: 19 RON Punctaj: 73 de puncte Beciul Domnesc. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Arome intense. alc. alc. flori. Suferã la capitolul corpolenþã. ardei verde.

dezvãluind niºte asperitãþi de hârtie umedã. uºor prãfoase. cu o uºoarã tipicitate de soi. scurt. alc.. Postgust lung ºi plat. sec Producãtor: Vinarte Note de degustare: Un vin alb.. 2006 DOC-CMD Coteºti 12. alc. Preþ: 11 RON Punctaj: 68 de puncte Producãtor: Jidvei Note de degustare: Acest vin a fost depunctat din cauza aromei atipice. dezechilibrat. preþ: 10 RON. 2007 (DOC-CMD Murfatlar... fãrã corp ºi aciditate ridicatã. nu prea intensã. Este un vin curat.. senzaþie ce deranjeazã. preþ: 17 RON. preþ: 6 RON. Gustul este apos. alc. dar gustul evolueazã neplãcut. demisec Premiat. Un vin oxidat. Preþ: 40 RON Punctaj: 65 de puncte Producãtor: Murfatlar Romania Note de degustare: Culoare închisã. 12. punctaj: .TOP VINURI Premiat Reserva DOC-CMD Dealu Mare 12. cu tonuri sãrate. sec. Postgust dulce-aromat. 2006 DOC Vânju Mare 13% vol.5% vol. sec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Vin oxidat. demisec Beluga Terase Danubiene. A evoluat frumos în sticlã. Postgust scurt Preþ: 14 RON Punctaj: 68 de puncte Premiat a Monsieur Henri Selection DOC-CMD Jidvei 12% vol. Un vin plãcut.5% vol. Postgust de mere verzi ºi corcoduºe. Fruty White Wine. Preþ: 12 RON Punctaj: 67 de puncte River Route. corect. foarte acid. 2005 (IG Colinele Dobrogei. 12% vol. alc. cu gust neplãcut. preþ: 8 RON. cu corp subþire. comercial. alc. tipice. alc.) Black Peak. punctaj: 50 de puncte Casa de Vinuri Huºi. producãtor: Fruvimed Medgidia.murdar ºi bâhlit. Posgustul este amãrui. producãtor: Cramele Halewood. Arome de miere.. Atacul este foarte bun. Preþ: 8 RON Punctaj: 61 de puncte Producãtor: Murfatlar România Note de degustare: Aroma discretã de flori ºi fructe exotice este destul de plãcutã în primã instanþã. Nu are prospeþime ºi dã semnale de îmbãtrânire prematurã. uºor neplãcute. punctaj: -) 10 . Preþ: 14 RON Punctaj: 61 de puncte 7 Pãcate. sec. Preþ: 15 RON Punctaj: 68 de puncte Producãtor: Murfatlar Romania Note de degustare: Aromã tipicã. Pe final devine dulce-acriºor. producãtor: Vinterra Intl. 2006 IG Dealurile Olteniei 13% vol. Arome de bomboane ºi gust apos. dar cu timpul devine foarte neplãcutã. cu aciditate foarte ridicatã. punctaj: -) Prahova Valley. care aminteºte de zarzãre crude. asemãnãtoare Muscatului. acid.5% vol. 11.. 2003 DOC Murfatlar 12% vol. 12% vol. 11% vol.5% vol. dar cu aromele acoperite de aciditate volatilã. fãrã personalitate. note de degustare: Arome slabe. sec Ferma Nouã. punctaj: 52 de puncte) Premiat 2005 (IG Dealurile Munteniei. Preþ: 10 RON Punctaj: 60 de puncte Producãtor: Vinarte Note de degustare: Nasul este puternic fenolic. alc. Preþ: 18 RON Punctaj: 64 de puncte Bonvino Domain Terase Danubiene Terase Danubiene 12% vol. fãrã defecte prea mari.. alc. cu asperitãþi de butoi murdar. note de degustare: Nas neplãcut. Arome florale. chimic. Este un vin scãpat de sub control. însã postgustul este dezagreabil. dar care a fost depunctat sever din cauza lipsei de tipicitate.. demisec Conu’ Alecu DOC-CMD Murfatlar 12.. Are un rest de zahãr care-l ajutã.5% vol. producãtor: Casa de Vinuri Huºi. Pentru un vin din 2004 a evoluat bine ºi nu prezintã urme de oxidare.. murdar.. Gust subþire. 2005 (DOC-CMD Huºi. descompus. sec. note de degustare: Proba degustatã a fost foarte oxidatã. alc. 2005 (DOC Vânju Mare. acriºor ºi foarte acid. demisec Producãtor: Jidvei Note de degustare: Aromã discretã. de citrice. flori de tei ºi citrice. alc. producãtor: Casa de Vinuri Zoreºti. prãfos ºi gust de carton umed. alc.5% vol.. alc. demisec. note de degustare: Eºantionul degustat era puternic oxidat. atipicã. arãtând probleme de igienã. dar nu merita pãstrat atâta timp. preþ: 17 RON. dar care pe final se transformã într-o senzaþie acruamãruie. 2004 DOC-CMD Jidvei demisec Producãtor: Cramele Halewood Note de degustare: Un vin cu arome discrete. Preþ: 13 RON Punctaj: 58 de puncte Au mai participat la degustare: Murfatlar Favorit. Are o fructuozitate plãcutã. Gustul este apos. 2007 DOC-CMD Murfatlar 12. note de degustare: Proba degustatã se aflã într-o stare avansatã de oxidare. sec Producãtor: Carl Reh Winery Note de degustare: Un vin cu gust uºor oxidat ºi cu aciditate ridicatã. sec SEC de Murfatlar. citrice ºi minerale. Gustul nu are nici o legãturã cu strugurii. aciditatea ridicatã. alc. alc. uºor oxidat ºi o aciditate ridicatã. sec.. Postgust amãrui.

mergând pânã la naºterea civilizaþiei trace. Yambol Vinurile Traciei Istoria vinului bulgãresc se întinde cronologic pe o axã de aproximativ 3. Svishtov.640. Melnik. Pavlikeni. Pleven. Dupã câºtigarea independenþei. Plovdiv. Novo Selo. De asemenea. Stara Zagora. În timpul Rãzboiului Rece. Strouma Valley. moment în care au apãrut foarte multe plantaþii ºi podgorii. La începutul anilor ’80. unul dintre acestea fiind primul decret de protecþie a unei vii. Misket roºu (8%). Vidin. 11 .5%).BULGARIA REPUBLICA BULGARIA Capitala: Sofia Oraº principal: Sofia Limba oficialã: bulgara Sistem politic: republicã parlamentarã Suprafaþã: 110.000 ha Regiuni vitivinicole: Cerno More. Dimyat (6. Peroushtitsa. Lyaskovets. mai ales cãtre pieþele din Uniunea Europeanã. Aceastã îndeletnicire-tradiþie a avut de suferit în timpul ocupaþiei otomane de pe teritoriul bulgãresc. care acoperã o suprafaþã de 97. Rkatzeteli (14%). (V.7%). Lyubimets. Evxinograd. Peste 30 de procente din producþia de vin sunt destinate exportului. fiind puse bazele legislaþiei moderne. înceRiesling (1. Lovech. Melnik (1%).C. Shivachevo. viticultura bulgãreascã a împãrtãºit aproape aceeaºi soartã ca ºi cea româneascã: a fost consolidatã.000 locuitori Monedã: leva (BGN) Suprafaþã viticolã: 97. Nova Zagora. majoritatea cramelor ºi podgoriilor privatizându-se.910 km² Populaþie: 7. Soungourlare. este înfiinþatã Vinprom. Stambolovo. Gamza (1. Septemvri. Principalele soiuri cultivate sunt Cabernet Sauvignon (14%). Muscat Ottonel (6%). Harsovo. Ivaylovgrad. Haskovo. Hissarya. viticultura a început sã creascã din nou. Novi Pazar. monopolizatã ºi transformatã în sector de stat. Karnobat. Lozitsa. Brestnik. Hr. Varbitsa. Assenovgrad. Sandanski. teritoriul ocupat astãzi de statul bulgar reprezintã leagãnul viticulturii. Merlot (12%).000 de hectare. Rousse. care dateazã din anul 2 d. cu 25% din cantitatea totalã exportatã. Chardonnay (2.) teazã monopolul de stat.3%). Izvoare arheologice stau mãrturie acestui fapt. Cea mai importantã piaþã de desfacere pentru vinul bulgãresc este Marea Britanie. Pentru mulþi istorici. În pagina urmãtoare puteþi vedea ce vinuri sunt disponibile pe piaþa din România ºi care este calitatea bulgãreascã ce poate fi cumpãratã în supermarketurile de la noi. anul schimbãrilor semnificative pe plan politic. Han Krum. Pomorie. Oryahovitsa. Sliven. în Bulgaria activeazã peste 80 de producãtori de vinuri. mulþi cercetãtori considerã cã primele crame pentru pãstrarea vinurilor au fost construite de cãtre cãlugãrii bulgari. Dupã 1989. Sauvignon Blanc ºi Traminer (1%). dar ºi spre þãri precum Statele Unite. Pimid (11%). producþia fiind canalizatã numai cãtre pieþele afiliate Blocului Estic.000 de ani.6%). locul unde s-a fãcut pentru prima datã vin. companie de stat care abordeazã o politicã deschisã cãtre pieþele vest-europene. Astãzi. Karlovo. Sakar. Japonia sau fostele republici sovietice.

Preþ: 21 RON Punctaj: 72 de puncte Note de degustare: Culoare roºie-violacee intensã. Avantajul este dublu: publicul þintã din restaurantul dumneavoastrã. cu tuºe de lemn. alc. nu prea intens ºi gust amãrui. acru (cireºe verzi) ºi astringent. Preþ: 35 RON Punctaj: 68 de puncte Merlot – Telish Wine. dar numai de departe. cu dis12 count). dar devine ulterior iute.RO PENTRU RESTAURANTE Pentru proprietarii ºi managerii de restaurante interesaþi de vinuri de calitate. uºor dezechilibrat de alcool. 2004 13% vol. alcoolic. cu gust de bomboane fondante ºi ardei gras. Rubin – Tcherga Red. fãrã intensitate ºi fãrã personalitate. va avea pe masã o resursã informativã de calitate. unde va gãsi ºi reclama dumneavoastrã. Producãtor: Sakar Note de degustare: Un cupaj cu arome intense de fructe roºii ºi condimente. alc. 2006 12% vol. corpolent. Tanini foarte rugoºi. Gustul este neplãcut. fãrã personalitate ºi fãrã intensitate aromaticã deosebitã. alc. Preþ: 10 RON Punctaj: 63 de puncte Producãtor: Domain Menada Importator: Procer Company Note de degustare: Arome plãcute de zmeurã ºi afine. Preþ: 10 RON Punctaj: 60 de puncte OFERTA SPECIALÃ VINUL. dar alcool prea evident. Preþ: 8 RON Punctaj: 63 de puncte Chardonnay – Domain Menada. Producãtor: Telish Importator: Procer Company Note de degustare: Culoare rubiniu-violacee. dupã care primul nas este plãcut. uºor oxidate. Postgust foarte lung ºi foarte condimentat. cu note de condimente ºi fructul pasiunii. Postgust scurt. Un vin cu arome de piele ºi condimente. onctuos. Postgust scurt. Postgust astringent. Este apos ºi astringent. alc. Este scurt. Gustativ este apos. dar ºi de promovarea afacerii în paginile acestei publicaþii. cu arome florale ºi note de iarbã ºi citrice. Postgust amãrui. 2006 12% vol. ele amintind. Preþ: 15 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Domain Menada Importator: Procer Company Note de degustare: Vin cu un nas floral. trimiteþi un v e-mail la cezar@vinul. dar ºi din altele. Preþ: 10 RON Punctaj: 63 de puncte Producãtor: Domain Menada Importator: Procer Company Note de degustare: Un vin cu arome alcoolice dezechilibrate. Proaspãt. dezechilibrat. Merlot – Todoroff Gallery. Preþ: 15 RON Punctaj: 61 de puncte Producãtor: Stara Zagora Importator: Procer Company Note de degustare: Culoarea aratã un vin uºor oxidat.5% vol. . Pentru preþul abonamentului ºi pentru alte detalii suplimentare. alc. Gustul este astringent ºi dezechilibrat. 2005 13 % vol.5% vol. Gustul de cireºe amãrui ºi lemn verde este foarte astringent. 2006 13.ro sau sunaþi la 0722-365. 2004 12. Tanini plãcuþi. 2006 12. Producãtor: Domain Menada Importator: Procer Company Note de degustare: Un vin curat. alc. vie. Producãtor: Domain Menada Importator: Procer Company Note de degustare: Aromele acestui vin sunt fade ºi alcoolice. Merlot. alc. ºi alcoolul iese în evidenþã. Aligote. alc. fãrã strãlucire. Cabernet Sauvignon. Gustul este echilibrat ºi bine structurat.008 La cerere. uscând gura. Gustul este neplãcut (carton umed). Preþ: 10 RON Punctaj: 62 de puncte Mavrud – Menada. cu tonuri de lemn. Dimyat – Tcherga. Muscat – Menada Thracian Valley. Producãtor: Stara Zagora Importator: Procer Company Note de degustare: Culoare închisã.Ro are o ofertã specialã: la un numãr de 50 de abonamente contracte lunar (la un preþ special. prune ºi condiment. cu o structurã bunã. alc. cu note de citrice. Gust echilibrat de cireºe. 2006 12% vol. publicãm reclama locaþiei. Preþ: 17 RON Punctaj: 74 de puncte Cabernet Sauvignon.5% vol. 2005 13% vol. uºor condimentate. Shiraz – Sakar. piele ºi tabac. oferim ºi consultanþã pentru alcãtuirea listei de vinuri. alc. Rubin – Domain Menada Reserve. Merlot. pentru prezentarea acestora sau pentru evenimente speciale. amintind de cireºele negre ºi smochine. revista Vinul. prezintã miros de carton umed. Nasul acestui vin este destul de închis. de fructele de pãdure.BULGARIA Chardonnay. cu note amãrui-acriºoare. Arome de salcâm ºi miere. Cabernet Sauvignon – Oriachovitza Reserve. 2006 12% vol.

California ar putea fi la fel de bine catalogatã ca fiind cea mai nouã dintre componentele Lumii Vechi. Symphony. Primitivo. Sangiovese. însã la 16 ianuarie 1919 a intrat în vigoare cel de-al 18-lea Amendament. câþiva scãpând de aceastã lege prin reorientare cãtre producþia de struguri de masã sau producþia de rãcoritoare din struguri. Viognier. Sfârºitul secolului al XIX-lea a adus cu sine epidemia filoxericã. la suma record de 808 milioane de dolari în 2004. în California existau peste 800 de producãtori de vinuri. Pinot Meunier. Inglenook Winery and Schramsberg Vineyard. Grenache. Ruby Cabernet. Petit Verdot. Nebbiolo. ce a fãcut ravagii în întreaga Europã. Carignan. Regiuni vitivinicole (Regiuni viti culturale): 94 de regiuni Soiuri de struguri: Albarino. în California mai existau doar 140 de producãtori de vin. În timp ce foarte mulþi o considerã ca fiind parte a Noii Lumi a vinului. Astfel. mulþi dintre producãtori fiind obligaþi sã-ºi închidã cramele. culesul viilor. cele mai importante pieþe de desfacere fiind Marea Britanie. Valdiguie. exporturile de vin californian au crescut de la 35 de milioane de dolari în 1985. Chenin Blanc. Rubired. cât ºi la sãparea cramelor. Flora. Petite Sirah. Zinfandel. Palomino.) 13 . Tinta Amerela. care anunþa începutul Prohibiþiei.(V. Mexic. rãdãcinile viþei de aici fiind rezistente la filoxerã. CALIFORNIA „goana“ dupã vin Avândã o suprafaþã egalã cu trei sferturi din cea a Franþei. Tinta Cao. California reprezintã 90% din producþia americanã de vin. Producãtori de vinuri: 1. Orange Muscat. care este cu o treime mai mare decât cea din Australia. Gamay Noir. Cabernet Franc. Degustãtorii Vinul.Ro le-au testat pe cele care pot fi cumpãrate din magazinele bucureºtene. Touriga Nacional. Pinot Blanc. Malvasia. Irlanda. Cinsaut. Riesling. Dornfelder. Barbera. ºi România a devenit o destinaþie pentru vinurile californiene. Tempranillo. Muscat negru. Gewurztraminer. SUA Capitala: Sacramento Populaþia: 37 de mil. Astfel. Freisa. implicit la creºterea cererii de vin ºi la apariþia unor noi plantaþii ºi producãtori.605 Suprafaþã viticolã: 208. Remediul a apãrut tot în California. Alvarelhao. Recent. În ultimii 20 de ani. Dolcetto. fiind al patrulea producãtor de vinuri din lume. Gamay Beaujolais. Japonia. Charbono. ei participând atât la înfiinþarea de noi plantaþii. Olanda.000 ha Producþie anualã: aprox. Pinot Gris. Syrah. „Goana dupã aur“ de la mijlocul secolului al XIX-lea a dus la creºterea populaþiei în regiune. iar rezultatele pot fi citite în pagina urmãtoare. Producãtorii au fost obligaþi sã-ºi distrugã plantaþiile ºi cramele. Verdelho. Mourvedre. Muscat Canelli. s-a relansat viticultura californianã ºi au apãrut noi soiuri de struguri. Charles Krug Winery. Muscat de Alexandria. Niagara. astãzi fiind disponibile însã doar câteva mãrci. La începutul secolului al XX-lea. Marsanne. Elveþia. Cabernet Sauvignon. Roussanne. înregistrându-se o creºtere medie anualã de 20%. Recunoaºterea mondialã era iminentã. Canada. Trebbiano. Sauvignon Blanc. 2 miliarde de litri anual. Chardonnay.C. Imigranþii chinezi au jucat un rol foarte important în dezvoltarea acestor producãtori. Teroldego. Alicante Bouschet. Merlot. Germania.CALIFORNIA CALIFORNIA. Bastardo. Malbec. La abrogarea acestei legi (1933). când misionarii spanioli au adus aici primii butaºi din Mexic. Souzao. Concord. Exporturile reprezintã aproximativ 18% din cantitatea totalã. de loc. precum Buena Vista Winery. au apãrut cele mai vechi crame californiene. Colombard. Tinta Madeira. tradiþia vitivinicolã californianã datând încã din secolul 18. Semillon. Pinot Noir.

Producãtor: Woodbridge Wines Importator: Procer Company Note de degustare: Arome nespecifice. cu note animale. 2006 12. Postgust lung ºi astringent. Postgust scurt. Structurã foarte bunã. Gust echilibrat. Postgust mediu. Producãtor: Woodbridge Wines Importator: Procer Company Note de degustare: Aromele acestui vin sunt uºor murdare dar intense. Cabernet Sauvignon – Sunset Canyon. amintind de fructe roºii deshidratate ºi de marmeladã. cu note de vanilie ºi fructe roºii. 2005 13% vol. astringent. lemn ºi condimente. astringent. Preþ: 20 RON Punctaj: 66 de puncte Producãtor: Beringer Importator: Carl Reh Winery Note de degustare: Roºu intens. 2005 12. 2003 12% vol. Merlot – Beringer. cu nuanþe de fagure de miere. minerale. cu arome vegetale de fructe roºii ºi roºii deshidratate. Producãtor: Beringer Importator: Carl Reh Winery Note de degustare: Arome intense de coacãze negre.5% vol. Gustul este interesant. Gustul este dezechilibrat de restul de zahãr. Gust astringent. alc. Preþ: 23 RON Punctaj: 75 de puncte Merlot – Sunset Canyon. Postgust acriºor. Nasul este o combinaþie de caractere florale ºi animale. Arome de cireºe. Producãtor: Sunset Canyon Importator: Zarea SA Note de degustare: Vin cu o culoare galben-aurie cu tente verzui. talpã de pâine ºi condiment. cu un rest de zahãr ce-i dã o notã foarte comercialã. Gustul aminteºte de citrice. Structurã destul de apoasã. Preþ: 28 RON Punctaj: 66 de puncte . Preþ: 28 RON Punctaj: 70 de puncte Importator: Zarea SA Note de degustare: Arome florale. Restul de zahãr îl structureazã. Note de degustare: Culoare strãlucitoare ºi arome florale.5% vol. Preþ: 23 RON Punctaj: 77 de puncte Producãtor: Beringer Importator: Carl Reh Winery Note de degustare: Arome foarte plãcute. cu note de nucã vrede ºi fructe roºii dulci. Postgust lung. de fructe roºii ºi alune prãjite. cu tonuri de caise verzi. alc. 2005 12% vol. ce aminteºte de viºine. Postgust plãcut. Producãtor: Sunset Canyon Importator: Zarea SA Note de degustare: Uºor cam învechit. alc. Arome florale. dar fãrã tipicitate de soi. catifelat. intens. 2005 14% vol. dându-i complexitate. care îi acoperã doar parþial defectele: acru. alcoolic. Cabernet Sauvignon – Robert Mondavi Woodbridge. slabe ºi un gust onctuos. condimentat. cu nuanþe cãrãmizii. 2004 13% vol. cu tanini foarte plãcuþi. 2005 12% vol. apos ºi cu tanini catifelaþi. citric. alc. alc. cu arome de ciocolatã ºi viºine. Nas uºor neplãcut. Este un vin comercial. condimente. uºor astringent. fructe roºii de pãdure. Postgustul este scurt ºi uºor amãrui. 2005 13% vol. Un vin corect. 2005 13. condimentat.CALIFORNIA Sauvignon Blanc – Robert Mondavi Woodbridge. Preþ: 20 RON Punctaj: 67 de puncte Chardonnay – Sunset Canyon California. 2004 13. Gust plãcut. Gust plãcut. amintind de viºine. Zinfandel – Beringer. cu note de miere. Cabernet Sauvignon – Western Cellars. Preþ: 20 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Sunset Canyon Importator: Zarea SA Note de degustare: Puþin cam obosit. cu un rest de zahãr. lemn. Este un vin subþire. strãlucitor. neplãcut. alc. uºor oxidate. condimentate. însã plãcutã. alc. proaspãt. 2004 13. Preþ: 25 RON Punctaj: 70 de puncte Producãtor: CFG Importator: Lerida Intl. apos. Postgust mediu. alc. Producãtor: Sunset Canyon Note de degustare: Culoarea este ternã. Preþ: 28 RON Punctaj: 68 de puncte 14 Producãtor: Woodbridge Wines Importator: Procer Company Note de degustare: Culoare intensã. alc. fagure. mai puþin intense. cu un rest de zahãr ºi note de fructe roºii. alc. Preþ: 14 RON Punctaj: 69 de puncte Zinfandel – Sunset Canyon. cu arome intense. roºie-cãrãmizie. Chardonnay – Four Seasons.5% vol.5% vol.5% vol. apos. Gustul este apos. alc. alc. scurt ºi fãrã vlagã. Preþ: 20 RON Punctaj: 68 de puncte Zinfandel – Robert Mondavi Woodbridge. mentã ºi condimente. Preþ: 23 RON Punctaj: 78 de puncte Cabernet Sauvingon – Beringer. tutun ºi condimente. vanilie ºi condimente. gust catifelat. amintind de afine ºi muºcate.

.

mai existã ºi câteva sticle din 1972. în afarã de cei 6-12 cilindri în V. Fiind nevoite sã aibã multe întâlniri de afaceri. (V. Dar asta nu înseamnã cã femeile nu apreciazã ºi vinurile roºii. Pinot Grigio + Torrontes. ºi care nu necesitã nici un fel de efort gastronomic. specificând cã majoritatea femeilor fac parte din prima clasã. ci faptul cã este cu niºte ani buni mai în vârstã decât partenera.) 16 . chiar dacã vi se pare cã nu are atâtea profunzimi de arãtat precum un vin roºu. însã o adevãratã mândrie de vin bun. e bine sã încheiaþi periplul gastro-oenologic cu o înghiþiturã de vin dulce.Ro va prezenta în fiecare numãr trei asortãri de vin cu lucruri pe care orice om le poate avea în frigider. deoarece acestea sunt mult mai sensibile la nuanþele gustative ºi la conþinutul taninic al vinurilor. fãrã multe ierburi. încercaþi doar sã alegeþi unele „curate“. unii fiind mai sensibili la anumite nuanþe ale gustului. sexul este foarte important ºi atunci când vine vorba de miros. sticla (care e chiar de cristal) sare bine de 18 milioane (lei vechi). Mai dificil de procurat (www. Fiþã mare: Cricova Crystal – chiar dacã e moldovenesc. De obicei. clasic. Bazându-se pe acest fapt. Nu subestimaþi niciodatã puterea unui vin parfumat ºi bine frapat. Sfatul nostru. greu ºi complicat. boia sau mujdei. în mare.8% dintre femei beau vin.Ro nu încurajeazã consumul în exces de bãuturi alcoolice. fãrã sã vã punem la gãtit. perfect pentru orice doamnã. Când vine vorba de gust. oamenii nu sunt egali. Dacã nu mai gãsiþi. cu atât este mai puternicã aceastã abilitate. un Riesling de colecþie din 2000.Arta i seducþie în 3 pahare RADU RIZEA Aþi plecat din club ºi aþi ajuns la tine acasã. nu subestimaþi efectul bulelor asupra stomacului. sunt (aproape) la fel de gustoase ºi au avantajul cã se gãsesc mult mai uºor. Domaine de Ravanes (Blanc Licoreux Botrytis) L’Ille este un vin care oferã incredibil de mult. faþã de cât de puþin costã. dar e greu de gãsit ºi „rezervat“ cunoscãtorilor“). Vinul. pentru a domoli mica agitaþie gastricã provocatã de spumant. Lângã ele se aºeazã bine orice vin sec ºi proaspãt. 1) E deja cald. ele preferând vinuri cu conþinut moderat de alcool. decât mult ºi prost. femeile preferã vinurile elegante. Un factor important în alegerile femeilor îl mai reprezintã ºi nivelul alcoolic. 3) Pentru cã se prind mai multe muºte cu o linguriþã de miere decât cu o gãleatã de oþet. Pentru cã am pomenit rândul trecut de pesmeþi: încercaþi o asemenea uscãturã cu un strop mic de unt ºi cu o jumãtate de linguriþã de icre de pãstrãv. Adicã. mai bine puþin ºi bun! FEMEILE „superdegustãtori“? De-a lungul timpului s-a format o concepþie potrivit cãreia femeile preferã vinul alb. femeile descriu vinurile în termeni care fac trimitere la flori. însã diferenþele semnificative dintre bãrbaþi ºi femei au rãmas aceleaºi când vine vorba de achiziþionarea unei sticle de vin. în timp ce bãrbaþii folosesc termeni minerali ºi vegetali. specialiºtii de la universitatea americanã Yale au împãrþit oamenii în trei clase – „superdegustãtori“.C. Pentru domnii care þin sã impresioneze ºi cu altceva. Fiþã consacratã: Moet Chandon Brut Imperial. În oricare dintre cazuri. iar bãrbaþii vinul roºu. condimente. Succes ºi sã ne anunþaþi cum a ieºit! Atenþie: Vinul. ele a trebuit sã se educe ºi în ceea ce priveºte vinul în restaurante. Aratã ca cele de Manciuria. este: la aceeaºi bani. cu vinuri proaspete. o aventurã a producãtorilor de Amarone în Argentina. fotoliile Armani Casa ºi instalaþia de sunet. noi încercãm sã vã ajutãm. Apetenþa femeilor pentru vin a crescut odatã cu accesul acestora în lumea afecerilor ºi cãtre funcþiile de conducere. fine. decât Shiraz sau Cabernet Sauvignon. Un pahar de spumant sau de ºampanie va dubla mai mult decât perfect gustarea ºi va marca elegant „efervescenþa“ momentului. „degustãtori“ ºi „non-degustãtori“ –. Capacitatea gustativã este influenþatã mai ales de numãrul papilelor gustative: cu cât acestea sunt mai numeroase.artaaudiovinuri. Pinot Gris sau Semillon. revigorante. a „superdegustãtorilor“. În general. De aici începe partea adevãratã de seducþie.ro). oricât de bun ar fi. pe când alþii dimpotrivã. Fiþã mare: Pouilly Fumé (nu e foarte scump. dacã dragostea trece prin stomac. 2) Dupã o introducere elegantã. nu conteazã neapãrat ce gãsiþi în sticlã. Fiþã medie: Codorniu Original Brut sau Österreich Gold – spumant cu foiþã de aur de 23 de carate. Fiþã medie: Chardonnay Nederburg (fabricat de un conaþional de-al nostru în Africa de Sud) / Masi Passo Blanco. parfumuri ºi mâncare. Astãzi. ba chiar unul cu un nas mai puþin puternic – Chardonnay. Dacã preferaþi sã nu riscaþi cu o sticlã atât de veche. nu produsele scoase la vânzare prin cluburi ºi terase. îºi meritã banii cu vârf ºi îndesat. O statisticã la nivel mondial a arãtat cã 32. cu o structurã uºoarã precum Semillon sau Pinot Grigio. deci e vremea sã înlocuim „sculãul“. în care utilizezi armele proprii. ºtiut fiind faptul cã femeile sunt mult mai sensibile la anumite nuanþe aromatice în timpul perioadei de sarcinã. Cel mai des se întâmplã sã fie nevoie de o îmbucãturã mai consistentã. lucrurile s-au mai schimbat. Fiþã mare: Pinot Gris de Murfatlar 1942. Fiþã medie: Kendermanns Eiswein – un vin trandafiriu. Orice supermarket are „degeþele“ din piept de pui. parfumat ºi elegant. De asemenea. Schloss Schonborn Rheingau.

.

Cristian Boerean. din comisiile de degustare ale Selecþiei Naþionale de Vinuri pentru Peºte. a fãcut parte.it Întâi am vizitat mai mulþi viticultori în Regiunea Soave (Verona) ºi Colli Berici (Vicenza) ºi am participat la mai multe degustãri. Santi Planeta (Planeta – Sicilia). Mi-au plãcut în special vinurile prezentate de Hans Terzer. foarte interesantã. de fapt. cel mai vechi fiind un Baron Salvadori Chardonnay Spumante din anul 1991 ºi cel mai tânar (au fost. între 16-18 mai. timp de vreo 5 ore. ºi sã treacã unul dintre noi la volan. Hans Terzer (S. Valentin Sauvignon Blanc 1996 ºi un Chardonnay 1996 de la Planeta. ºi puþine nebaricate. 18 Din Soave. Vinidapesce. Printre ei. încântãtoare. . am pornit spre Ancona cu microbuzul. Food-editor-ul Vinul. cel al lui Santi Planeta m-a încântat. un S. incredibil de proaspete dupã 12 ani! Deºi nu sunt fan al chardonnay-ului baricat. Ancona. la Monte Conero (Ancona). aromate. În rest. Un moment de grea cumpãnã a cãlãtoriei a fost când unul dintre jurnaliºtii strãini a sugerat sã-l pãrãsim pe ºofer undeva. proaspete.Ro. Michele Appiano – Alto Adige) ºi alþii. 4) din 1998. la 550 m deasupra apei. Hotelul a fost pe vremuri o abaþie. nume mari ca Alessandro Dettori (Dettori . pe un promontoriu în Adriatica. Vinurile au fost prezentate de cãtre producãtorii lor.REPORTAJ La invitaþia Camerei de Comerþ Exterior Italiene. Am degustat exclusiv vinuri albe.Sardinia). cu viteza uluitoare de 90 km/h. dintre care una verticalã. Monte Conero Locaþie: Hotel Monte Conero Badia di San Pietro. multe vinuri din Soave baricate. denumitã „Formidabili acei ani – toate culorile de alb“. Biserica ºi multe dintre chilii au fost pãstrate. într-o parcare. foarte minerale.

preparate extraordinare. fãrã sã ºtim de unde sunt. fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL. a luat o înghiþiturã ºi a spus. La restaurnatul hotelului ni s-au servit atatea formate tipice locale de paste încât nici jurnaliºtii italieni nu le cunoºteau pe toate.915 www. Comisiile de degustare: au fost în numãr de 5. Mr.). cum este Garofoli din Loreto (Ancona).. cine le-a adus etc. multe dintre ele ale unor producãtori mici. ALEGE ORIGINALUL! REFUZÃ FÃCÃTURILE! Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi. spre douã puncte de belvedere. care le conferã o notã aristocraticã ºi o tipicitate uluitoare (mã refer în primul rând la Verdicchio). alcãtuite prin tragere la sorþi din câte 5 oenologi ºi 2 jurnaliºti.plescoi. doar codiþele – ºi „tagliatelle cu sos de roºii ºi carne de raþã cu rozmarin“. Belisario.. unul dintre producãtorii de mare calitate ale cãrui vinuri sunt disponibile ºi în România Zona înconjurãtoare: Parcul Naþional Monte Conero Din grãdina hotelului. neutru: Verdicchio di Matelica. Vei simþi diferenþa! Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi. În timpul ultimei mese servite la hotel. Au fost prezentate 543 de vinuri. 2007. ca „vino da tavola“. au fost prezenþi ºi unii dintre marii producãtori. iar în zilele urmãtoare câte douã sesiuni pe zi. Selecþia: a durat 3 zile. iepure umplut – fãcut la cuptor cu umpluturã din pancetta (bacon). pentru care nu gasesc cuvinte potrivite de laudã.ro . echipa de bucãtari – toþi tinerei sub 25 de ani – a fost aplaudatã la scenã deschisã. ni s-au servit câteva vinuri.REPORTAJ Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate? Santi Planeta (stg. nord ºi sud. Nu pot încheia fãrã sã pomenesc de mâncarea din Marche. Belucci. Pãdurea… plinã cu sparanghel sãlbatic. l-a dus la nas. cu priveliºti uluitoare. au fost extraordinari! 284 de producãtori din toate regiunile Italiei ºi-au înscris produsele în Selecþie. Dar important este curajul ºi voinþa micilor producãtori de a se face cunoscuþi ºi sprijinul acordat de autoritãþi ºi de organizatori. câteva alei duc. guanciale (slãninuþã) ficat de iepure ºi muuuult fenicul sãlbatic. ªi aºa era! Eu am reuºit sã disting doar vinurile provenite din struguri crescuþi pe malul mãrii de cele din interior: cele din zona litoralã au o uºoarã salinitate marinã. ºi vreau sã pomenesc douã: „coniglio in porchetta“. Desigur. în prima având loc doar o sesiune de degustãri de dupã-amiazã. prin pãdure. Bucureºti Tel: 0722-993. dimineaþa ºi seara. vinuri care ar face faþã cu brio prin mici trattorii de la þarã. hors concours. care a ºi primit câteva premii. pentru degustare. Unul dintre jurnaliºtii italieni. a luat primul pahar. Într-una dintre seri.

North Ridge Riesling Italian 2007 (Rotherfield Properties). vinurile româneºti prezente în degustare au câºtigat 2 medalii de argint ºi 8 de bronz. Chardonnay Sole de Recaº 2006.4% medalii de argint. obiectivul sãu principal fiind acela de a promova calitatea ºi excelenþa celor mai bune vinuri ºi bãuturi spirtoase din lume. Carpathian Flower Tãmâioasã 2007. marchizul Piero Antinori. Anul acesta. Concursul s-a desfãºurat în zilele de 15 ºi 16 mai. competiþie dedicatã doar vinurilor din soiul Shiraz. Vinurile medaliate 20 cu bronz s-au situat pe palierul 75 – 79. Prince ªtirbey 2006 ºi douã de bronz.Prahova Valley Reserve. iar 12. fiind catalogate drept „vinuri bune. Tãmâioasã Româneascã Sec Prince ªtirbey 2006 ºi Prince ªtirbey Rosé Sec 2006 (Agricola ªtirbey) „Decanter World Wine Awards“ este una dintre cele mai importante competiþii oenologice din întreaga lume. calitate excelentã“. Franþa.EVENIMENT Vinuri româneºti apreciate de Decanter SYRAH DU MONDE: ARGINT PENTRU CRAMELE RECAª Shiraz 2007 . fiind descrise ca „exemple foarte bune de vinificare. de douã ori mai multe decât cele de la prima ediþie. De asemenea. . respectiv Sauvignon Blanc Prince ªtirbey Vitis Vetus 2006. „Vinurile ce vor fi prezentate anul viitor la Londra vor fi selecþionate de un juriu neutru. „Decanter World Wine Awards“. 64% din vinurile înscrise au primit medalii ºi distincþii. preºedintele Asociaþiei Producãtorilor ºi Exportatorilor de Vinuri din România (APEV). Shiraz 2007 . Nouã vinuri româneºti au primit distincþii la ediþia de anul acesta a unuia dintre cele mai importante evenimente de vinuri din lume. vinurile care au primit medalie de argint s-au situat ca punctaje între 80 ºi 89. au fost acordate 128 de medalii. subliniind cã „prezenþa producãtorilor români la astfel de manifestãri este încã staticã ºi neatrãgãtoare. concurs organizat de renumitã publicaþie oenologicã Decanter. a primit din partea juriului medalia de argint. Singurul vin românesc înscris la ediþia de anul acesta. din cadrul Târgului Internaþional de Vinuri de la Londra. North Ridge Feteascã Neagrã 2007. am reuºit sã avem doar un stand curat ºi civilizat. În aceastã categorie s-au aflat ºi Cuvée Charlotte Terra Romana 2005 (SERVE). din care sã nu facã parte vinificatori ai companiilor care doresc sã participe la târg“. desfãºuratã acum cinci ani. peste medie“.9.Late Harvest 2004 ºi Tãmâioasã Româneascã (sec). dintre acestea primind medalii de aur doar 2. North Ridge Pinot Noir 2007.84%. fiind înscrise spre jurizare 384 de probe din 23 de þãri. Cramele Halewood ºi Agricola ªtirbey au câºtigat câte o medalie de bronz pentru vinurile Tãmâioasã Româneascã 2006 . Val Duna Merlot Rose 2007 (Carl Reh Winery). organizat în perioada 2022 mai. Aflat la cea de-a doua ediþie. pentru Sauvignon Blanc Prince ªtirbey Vitis Vetus 2006 ºi Feteascã Regalã Prince ªtirbey 2006. 36 de aur ºi 92 de argint. au mai primit menþiuni speciale din partea juriului degustãtor vinurile: Cherry Tree Hill Pinot Noir 2006 (Cramele Halewood). datoritã calitãþii probelor înscrise în concurs ºi condiþiilor riguroase de selecþie. În total. „The International Wine and Spirit Competition“ a fost înfiinþatã în 1969. May de Lencquesaing. vinurile au fost analizate ºi notate de cãtre 50 de specialiºti oenologi. Kenneth Graham ºi Sir Anthony Greener. Anul acesta au fost înscrise 9. 10 medalii româneºti la IWSC 2008 – Londra La ediþia de anul acesta a concursului „International Wine & Spirit Competition“. distinse cu medalii de bronz.Cramele Recaº (baricat). Prince ªtirbey .9 de puncte. Feteascã Neagrã La Putere 2007. în localiatatea Ampuis. Robert Drouhin. Cuvée Iberland 2006.Cramele Recaº a câºtigat o medalie de argint la ultima ediþie a concursului „Syrah du Monde“. Potrivit Rodicãi Cãpãþînã. Potrivit organizatorilor. care a câºtigat douã medalii de argint pentru vinurile Tãmâioasã Româneascã. În 2008. de anul viitor se va face o selecþie mult mai riguroasã a producãtorilor care vor participa la ediþia urmãtoare a IWSC. Producãtorul român care a obþinut cele mai bune rezultate a fost Agricola ªtirbey. a specificat Cãpãþînã. „Syrah du Monde“ reusit sã-ºi asigure un loc în rândul competiþiilor internaþionale de profil. Miguel Torres. Acest concurs este susþinut ºi garantat de un grup format din persoane influente din sectorul vitivinicol internaþional precum baroneasa Philippine de Rothschild.219 probe. Pinot Noir V – Legends of Transylvania 2007 (Cramele Recaº). ceea ce nu este suficient“.

.

Este un vin uºor. În ciuda conþinutului de zahãr rezidual foarte ridicat. lemn. se desface în trepte ºi aduce multã vreme ceva nou la fiecare înghiþiturã. afarã sunt. flori de tei ºi grapefruit. mentã ºi condimente. SEMILLON / CHARDONNAY Pentru cã. Gustul este complex. chiar dacã are vreo 13 grade alcoolice. de miere si migdale. Umple gura perfect ºi poate fi bãut în orice ocazie. cu profunzimi care aduc aminte lumii de ce Italia strãluceºte în lumea vinurilor. Note gustative de cireºe negre. este greu ºi meditativ. probabil. Pãcat cã e cam prea puþin faþã de cât ne-am dori. 20 RON Disponibil: magazinele specializate de vinuri ROSEMOUNT DIAMOND CELLARS. Se consumã obligatoriu în faþa unui tablou sau a unui peisaj superb. vreo 30 de grade. Preþ: 18 RON Disponibil: supermarketuri. alc. NACHBIL SYRAH 2006 E greu de crezut cã nordul României poate produce un asemenea Syrah. cu inflexiuni de ciocolatã. magazine specializate de vinuri . strãluceºte ºi reconforteazã cu un buchet accentuat de citrice ºi iarbã proaspãt cositã. Vinha Cono Sur Importator: Cramele Recaº Acest Carmenere are o culoare intensã. de la masã la ora de stat în fotoliu ºi privit la televizor. la ora la care citiþi aceste rânduri. în el reflectându-se amplitutinea aromaticã a acestui vin. un pahar rece de vin curat este una dintre micile plãceri care vã pot face seara mai uºoarã. Preþ: 110 RON Disponibil: www.5% vol. cel de la Beltiug încununeazã anii de experimente cu clone ºi soluri din toatã þara. piele ºi alune. flori de caprifoi. Postgustul este lung. cu un raport calite/preþ foarte bun. consistentã ºi continuã ºi o culoare strãlucitoare. gândiþi-vã totuºi cã poate sã stea la pivniþã sau în frigiderul de vinuri ºi douã decenii de-acum înainte. E bogat. Alãturi de ultimele producþii de la Carl Reh ºi de la Recaº. Postgust mediu. gustul devenind pe final foarte catifelat. Aroma sa foarte concentratã aminteºte de fructele roºii coapte. este foarte proaspãt ºi vioi. alc. Un vin atrãgãtor. nuanþate de tuºe de mirodenii ºi lemn. ci le-aº pãstra pentru momentele de fericire tihnitã. trufe. 2006 13% vol. VICOL. Personal. departe de orice sursã de deranj. Carl Reh Winery Un vin cu arome foarte intense ºi plãcute de fructe roºii (coacãze ºi mure). Acest vin are un bun echilibru între aciditate ºi zahãr. cu reflexii galben-aurii.ro SHIRAZ. CAMPOLONGO DI TORBE. 2006 Dulce Oenoterra Un spumant cu o perlaþie finã. Înainte de a-l consuma. cu o structurã impresionantã ºi tanini catifelaþi. Preþ: aprox. este unul dintre vinurile pe care nu le-aº împãrþi cu nimeni. demonstrând fãrã drept de apel cã soiul poate produce performanþã ºi pe plaiurile noastre. Postgust lung. Preþ: 65 RON Disponibil: magazinele specializate de vinuri 22 CONO SUR – CARMENERE VARIETAL. Preþ: 240 RON Disponibil: magazinele specializate de vinuri TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ SPUMANT CASHMERE. echilibraþi de restul de zahãr bine integrat. Gustul intens este susþinut de taninii foarte viguroºi. roºu-purpuriu. iar numãrul de locuri unde sã vã puteþi ascunde este în scãdere. Preþ: 90 RON Disponibil: doar în magazinele specializate (ediþie limitatã) MASI. AMARONE CLASSICO Un vin „de adâncime“.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU WEINGUT BRUTLER & DR. intens ºi condimentat. 2007 13. cu un Miles Davis sau ceva coruri gregoriene în surdinã. tãcere ºi admiraþie. CABERNET SAUVIGNON CUPOLA SANCTIS – SFÂNUL DUMITRU. e subtil.artaaudiovinuri. Note nazale de fagure de miere.

. Doresc sã mã abonez la pentru: 6 luni......... fie de un vin roºu cu taninii echilibraþi ºi cu arome puternice (gen Shiraz)............ Pinot Gris..... conþinutul de zahãr ºi aromele care se îmbinã......... În felul deseori antagonic în care cele douã se completeazã... Se considerã...... Sector 5.. Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 Lângã vin Când asortaþi vinul cu brânzã trebuie avute în vedere trei elemente: textura... Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.... gen Riesling... sprinten... caºcavalurile ºi ºvaiþerul..................... Dupã conþinutul de zahãr: alãturarea unui vin alb foarte sec la o brânzã dulceagã va face ca vinul sã parã acru... Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate.. Pentru o brânzã mai uscatã... se servesc. în mare.... blocând în acest fel multe dintre aromele vinului........... de nuci sau alune.......... Tel......... un vin roºu destul de subtil îºi poate manifesta atributele....... vinuri fortifiate (Porto...... deschis la Credit Europe Bank ...... apoi cele cu mucegai negru impregnat... e-mail....................... mucegai Brânzeturile... un mistic poate vedea ruptura dintre Cain ºi Abel..... 2.. în valoare de aproximativ 35 RON*. mãrar ºi alte asemenea.. cu un Chianti......... alãturi de alte mâncãruri.. Ementhaler..... în valoare de piaþã de aproximativ 35 RON) Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti... 5.............. „adulte“... Nume..... Dacã insistaþi sã le serviþi doar cu vin................ atunci când nu sunt folosite ca topping (caz în care trebuie asortat vinul la baza mâncãrii)........ cu diverse grade de fermentare....... se potrivesc cu Sauvignon + Aboneazã-te pe un an la revista ºi Sare..... Et......................preþ 100 RON (plãteºti 10 numere...... Brânzeturile semi-moi................. Cod poºtal...... deci asortaþi vinul la felul principal.. gen mozzarela....Gewurztraminer sau Riesling.... îmbãtrânire ºi mucegãire (Bleu.. Pentru acestea se aduc la masã.... Gorgonzola.preþ 50 RON (plãteºti 5 numere......... Cedar.... gen parmezan sau Romano...... de Vinurile se asorteazã dupã putere: o brânzã proaspãtã ºi finã cere un vin alb....... 78-88... se asorteazã...:.................. însã vã puteþi orienta dupã tipul de brânzã utilizat pentru amestec. taninince ºi foarte extractive (Caberneturi bãtrâne ºi îndelung baricate)......... vârstã. Gruyere sau Colby – capãtã în timp arome ascuþite... un Merlot mai tânãr.. Roquefort etc)..... Începeþi....... .... continuaþi cu telemeaua de orice fel....... Adresa. pentru a nu-ºi afecta reciproc gustul.. atunci când plãnuiþi sã aºezaþi pe masã un „platouaº“... Brânzeturile extra-dure.......................... Sherry).............................. Viilor nr......... Provolone... Cod poºtal 050158... spumante sau chiar un Pinot Noir delicat. primeºti 12 + o sticlã de vin La Cetate... a fost mereu unul dintre cei mai importanþi însoþitori ai vinurilor.... Pentru început.. un rosé din struguri de Merlot...... de orice fel ar fi ea..... Bl. .... Sc.... 54. un Chardonnay baricat câteva luni sau un Pinot Noir fin....... Brânzeturile tari................ Nu existã reguli clare pentru brânzeturile amestecate cu chimen......... deci.. completând gustul cu notele lor florale....... de obicei........... Pinot Grigio... gogoºari............ Ricotta etc....... obicei.......... pentru a încheia cu un strop de parmezan ºi o înghiþiturã de Grana Padano..... regulile de bazã ale servirii ºi asortãrii brânzeturilor........ TALON DE ABONAMENT Prenume... Ap............... Brânzeturile untoase (Brie... Se servesc de la cea mai puþin sãratã la cea mai sãratã........ de la cea mai proaspãtã la cea mai veche ºi de la cea mai puþin fermentatã la cea mai fermentatã.... E nevoie fie de un vin mai dulce decât brânza.... .... iuþi sau maturate o lungã perioadã acoperã gustul oricãrui vin............ uscate ºi îmbãtrânite între douã ºi 18 luni – Domestic Swiss.. Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL. brânzeturile mucegãite doar la suprafaþã (cu mucegai alb)............... deci se completeazã cu vinuri corpolente..... Cabernet Sauvignon.....000 de abonaþi......... primeºti 6) 12 luni....... Pinot Noir matur ºi baricat sau Zinfandel..ro datele pentru facturare.... una puturoasã ºi durã cere un vin la fel de greu ºi de puternic Blanc sau cu vinuri uºor aromate .......... dintre pãstorul migrator ºi sedentarul agricultor. sã stea la o oarecare distanþã una de alta.. în primul rând. Dar aceasta este deja altã poveste.... un Merlot uºor sau chiar un Chardonnay... cu urda ºi caºul................. cã o brânzã moale îmbracã mai mult decât una uscatã limba ºi cerul gurii........ Localitatea. trebuie...... Vinurile albe mai acide pot trece prin acest „perete“...............) merg de minune cu vinuri fine ºi elegante – Chardonnay-uri.. numãrul de telefon ºi adresa de livrare.........Ofertã specialã de abonare Introducere în brânzã RADU RIZEA Brânza..... vinuri albe foarte dulci (Eiswein) sau vinuri roºii dure. ªos. 103.... Dupã arome: brânzeturile cu miros puternic.......... ierboase ºi proaspete............ se potrivesc cu vinuri pe mãsurã: Merlot..................... împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail la cezar@vinul.................... Brânzeturile semi-moi elastice. onctuoase. având un gust mai „greu“ ºi arome destul de puternice.SMB.......

Publicitate Andrei Chica andrei@vinul. gustoasã ºi foarte simplã.ISSN 1844-3915 Tagliatelle cu mazãre verde 1 pahar de supã de legume sau de pasãre puþinã fãinã albã de grâu sau de orez – cam 2 linguri puþin piper proaspãt mãcinat o legãturã de pãtrunjel verde. tagliatelle „La Campofilone“: pentru mulþi. sec Am avut norocul sã gãsesc zilele trecute.ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul. De apã avem încã nevoie. proaspãtã. Ideal este sã folosim o oalã dublã. Când vinul s-a evaporat.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL.ro Editori Seniori Loreta Budin Radu Rizea radu@vinul. Emilian Pascu Food editor Cristian Boerean cristian. ambele fiind proaspete. dupã 1-2 minute. în doar 3-4 minute. Dacã nu aveþi supã la îndemânã. dupã care adãugaþi.vinul. pentru cã a primit o aromã ºi o culoare plãcutã de la mazãre.. turnãm supa. dar neanunþaþi ºi amatori de paste. fie un Pinot Grigio delle Venezie. tocat Întâi punem la fiert apa pentru paste.915 DTP Omni Press & Design www. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate. exact cât le trebuie pastelor sã fiarbã. este excelentã atunci când ne bat la uºã musafiri dragi. puþin câte puþin. deocamdatã. lãsãm. iar când dã în clocot aruncãm în ea mazãrea. acest producãtor este considerat RollsRoyce-ul în materie de paste. Reþeta fiind italianã. turnãm vinul. presãrãm jumãtate din parmezan ºi cam 2/3 din pãtrunjel ºi mai amestecãm o datã. puþin câte puþin (ca la risotto). amestecãm uºor ºi. La final.ro Redactori Sorina Iordan. este chiar cea de azi: rapidã. O lãsãm sã fiarbã cam 8-10 minute (avem grijã sã nu o zãpãcim. de sfârºit de primãvarã. peste mazãre.com Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul.com Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul. Amestecãm uºor.Ro.grigorica@gmail. pe care îl sfãrâmaþi în mânã ºi-l presãraþi în tigaie. ca sã fierbem pastele: ar fi ºi pãcat sã o aruncãm.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului. dulce.boerean@gmail.opd. adãugãm fãina – amestecatã în prealabil într-o canã cu puþinã apã fierbinte de la paste – ºi lãsãm la foc mic încã 3-4 minute. din apa pentru paste. oala cu apã de-o parte ºi ne ocupãm de restul. În plus. adãugãm uleiul de mãsline extravirgin ºi cãlim ceapa verde tãiatã rondele. George ªerban.. Când devine sticloasã. Închidem focul ºi mai lãsãm 1-2 minute pentru ca pastele sã absoarbã din aromele proaspete din tigaie. când am fost în Italia. Dan Petrici. ºi e pãcat sã nu profitãm de asemenea bunãtate. Bucureºti. dupã care le scurgem ºi le trecem rapid sub jet de apã rece – aºa îºi pãstreazã culoarea de un verde intens. ªi pe bunã dreptate: gustul ºi textura acestor paste sunt foarte greu de întâlnit în altã parte. 24 . Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. iar dacã folosim fãinã de orez sosul devine translucid. punem ºi mazãrea. Când pastele sunt fierte. Începe sezonul de mazãre verde. Odatã aºezaþi la masã. puteþi folosi un cubuleþ de supã de legume sau pasãre. Este la alegerea fiecãruia.ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan. Într-o tigaie încãpãtoare topim untul. parmezan ºi piper.gavrila@core-target. înfometaþi. sosul devine mai albicios ºi opac. fragedã. Una dintre reþetele mele preferate. din acelea cu strecurãtor în interior. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul. Pentru 4 persoane ne sunt necesare: 250 g tagliatelle 4-5 mâini bune de mazãre proaspãtã 2 fire de ceapã verde.. aº recomanda fie un Verdicchio dei Castelli di Jesi. specialã pentru fiert paste. Vreau sã fac aici o micã precizare: dacã folosim fãinã. boabele trebuie sã rãmânã puþin mai tari). cu tot cu cozi 2 linguri de unt 3 linguri de ulei extravirgin 100 g parmezan ras 1 pahar de vin alb. www. îl subþiem cu puþinã apã de la paste. Dacã sosul devine prea gros.ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu. Pentru cã tagliatellele se fierb foarte repede..ro 0722. mai presãrãm pãtrunjel. fructuoase ºi cu o aciditate prietenoasã. le strecurãm ºi apoi le turnãm în tigaie. Sergiu Nedelea.993.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful