ALIMENTAIA

Codrea Ancuta Dohotar Ileana Dragus Mariana Muresan Georgeana

tiai c ? Suntem ceea ce mncm...? !

 Alimentaia este fr ndoial obiceiul care influieneaz cel mai mult sntatea oamenilor. De aceea depinde de fiecare dintre noi s revenim la obiceiuri sntoase n detrimentul alimentaiei moderne format din produse semipreparate,preparate cu un coninut mare de adaosuri de gust, de conservare, prin revenirea la o alimentaie tradiional cu alimente preparate n cas, neturale, ecologice i fr prea multe adaosuri

Ce mai este sntos n ziua de azi? Sau mai exact: mai este ceva natural sau sigur n alimentaia noastr? Sau rafturile sunt o mare pcleal?

Ambalaje ochioase, reclame pline de imagini i cuvinte menite s ne atrag n cursa cumprturilor, iat de ce are parte omul modern. Nu mai punem murturi c gsim de-a gata. Nu mai facem gemuri, compoturi, dulceuri pentru c sunt ticsite rafturile cu astfel de produse. Anii se succed i informaia curge i tot mai desne trec pe la urechi tot felul de cuvinte care ne sperie:E-uri, conservani, adaosuri, E-uri suspecte modificate genetic.

 Ce s cumprm din banii pe care i avem? Rspunsul nu este uor de dat. Probabil c trebuie s ne ntoarcem la mncarea tradiional, fcut n cas dup reetele bunicii, ns nu e o msur complet sigur, deoarece chiar ingredientele pe care le folosim pot fi infestate cu tot felul de substante sau adaosuri artificiale nocive. Faptul de a fi informat de calitatea alimentelor nu ne d certitudinea c ne putem asigura o alimentaie sigur. Trebuie s se ntmple i mai mult, i anume s existe mai mult responsabilitate din partea productorilor care s se gndesc i la sntatea oamenilor. Mai puine adaosuri, mai puine substane duntoare organismului uman nseamn hran mai bun i mai sntoas: deci oameni cu un sistem imunitar mai puternic i mai longevivi.

 Cercettorii au avut surpriza s constate c persoanele care au continuat s consume alimente traditionale, preparate aa cum au nvat din moi strmoi, aveau dinii mai sntoi, o structur osoas mai puternic i se dovedeau mult mai rezisteni n faa bolilor cardiovasculare, dibetului i cancerului, pe cnd persoanele care optau pentru o diet modern (chiar dac fceau parte din aceei familie) aveau carii, probleme osoase, depresii.

 Concluziile studiului ce au fost publicate au insistat pe impactul pozitiv pe care l au dietele indigene asupra organismului i afirm c mai toate blestemele civilizaiei moderne (migrene, oboseal muscular, carii, alergii, probleme cardiovasculare i respiratorii, tulburri degenerative) au proliferat dup includerea n alimentaie a unor alimente ca ZAHRUL RAFINAT, FINA RAFINAT, CONSERVANII I COLORANII ARTIFICIALI.

Aadar, dac ai vzut cu ochii votri diferene mari ntre gospodarii romani n vrst i pensionarii de la ora la capitolul sntate, teoria e de la aer i mncare vi se confirm. Nu vi se pare normal s fie mai activi, mai sntoi dac au consumat alimente proaspete, gtite dupa reete tradiionale, nu au facut excese alimentare i au evitat sedentarismul? Ei bine, pentru a le urma exemplul, trecnd la nutriia tradiional, ar trebui fcute multe sacrificii... Gata cu papanaii congelai, aluaturile din comer, fast food-ul, legumele si fructele din supermarketuri, iaurturile cu gelatin, conservanii i coloranii sintetici .

Consumai proteine animale. Niciunul din meniurile descoperite de dr. Price nu se baza exclusiv pe vegetale. Consumai legume i fructe crude, dac se poate - dup recomandarea unui nutriionist Consumai lactate, pe ct posibil evitnd complicatele procese de pasteurizare i conservare. O vizit cu la pia pentru un abonament sptmnal la produsele unui ran care-i capt ncrederea ar putea s ajute ntreaga familie. Consumai cereale nefermentate. Pentru nceput, ornaii salatele cu semine de gru, nuci sau migdale ... Nu uitai de pete! Imbogaii dieta sptmnal cu o cin pescareasc, evitnd pe ct posibil prjelile i alte condimente n afara plantelor aromate. Alintai mncarurile cu uleiuri monosaturate cum ar fi uleiul de masline, pentru un plus de gust i de sanatate.

DE CE VREAU BIO ?
1. Ai parte de o alimentatie sanatoasa, cu o inalta 5 motive pentru a deveni valoareun bioconsumator veritabil nutritiva, bazata pe produse alimentare fara chimicale, aditivi sau coloranti alimentari toxici. 2. Aduci organismului cu pana la 50% mai multe vitamine, minerale, enzime si micronutrienti, decat in cazul in care ai consuma in continuare alimente conventionale.

3. Descoperi o varietate de arome si senzatii, caci gustul produselor organice este cu mult mai delicios decat al celor obtinute din agricultura conventionala.
4. Ai siguranta ca te hranesti corespunzator, deoarece produsele bio autentice sunt certificate conform unor standarde de calitate superioara, de catre organisme abilitate din Uniunea Europeana. 5. Faci ceva cu adevarat bun pentru tine, mediul inconjurator si generatiile viitoare, pentru ca productia organica presupune utilizarea resurselor sustenabile si conservarea solului si a apei.

Ai obosit si nu prea ai pofta de mancare? Ti se pare greu sa rezisti in fata fast-food-ului? Ai o senzatie de balonare, ingreunare a tractului digestive? Atunci ar trebui sa alegi o viata mai sanatoasa cu ajutorul produselor naturiste. Ajuta-ti organismul sa se simta bine, mereu tanar fara probleme ale digestiei, oferati o portie de sanatate cu produse naturiste 100% si vitamine si minerale care se gasesc in proportie de peste 50 % fata de alimentele conventionale. Gustul se regaseste mai bun si mai proaspat datorita ingredientelor naturale. Prin folosirea produselor naturiste se dezvolta simtul oamenilor spre natural, bio, ecologic spre un viitor mai bun, o generatie mai sanatoasa. Nu trebuie sa fi un ecologist convins ci doar om, omul care vrea sa traiasca sanatos si sa ofere sanatate chiar si familiei lui.

Produse BIO pentru micul dejun : alegeti cereale, musli, cereale crunchy, indulciti-le cu miere BIO si asortati-le cu ceai sau sucuri BIO.
Produse omniprezente in traditia romaneasca, in lactatele si mierea bio, regasim gustul adevarat, autentic romanesc, asa cum il stim cu totii.

De la Hansel si Gretel, am poftit la casuta de turta dulce. Dulciurile BIO sunt indispensabile unei alimentatii sanatoase si echilibrate. Altfel nu s-ar fi inventat. Aduc atata bucurie. Ar fi pacat sa nu consumam dulciuri ecologice. Cu moderatie insa !!!

Pranzul si cina sunt extrem de importante. Ele trebuie sa fie satioase si sa asigure aportul de nutrienti necesari pentru o sanatate de fier, cu ajutorul produselor BIO. Va sfatuim sa mancati la ora fixa!

Vitaminele
Vitaminele sunt niste substante importante si indispensabile pentru dezvoltarea si functionarea normala a organismului. Particularitatea lor consta in faptul, ca ele nu reprezinta o sursa de energie sau material plastic ( de constructie) pentru copil. Vitaminele participa in calitate de intermediari si catalizatori in procesele metabolice ale organismului la toate nivelele.

Exsita doua grupuri principale de vitamine:

Vitamine hidrosolubile (se dizolva in
apa). Sunt reprezentate de vitaminele complexului B si vitamina C. Ele sunt foarte instabile, usor se dizolva in apa si de aceea nu se retin mult timp in organism, fiind eliminate prin urina. Este important de stiut, ca noi avem nevoie de ele zilnic in cantitati suficiente si in stare activa. Pentru a indeplini acesta conditie, este necesar de respectat regulele de pregatire corecta a mancarii.

Vitamine liposolubile (se dizolva in

grasimi). Din acest grup fac parte vitaminele A,D, E si K. Ele din contra sunt destul de stabile si rezistente la prelucrarea termica. Unele medicamente cum ar fi antibioticele sau steroizii impiedica absorbtia lor din alimente. Ele de asemenea isi pierd din calitati sau se inactiveaza total in timpul prajirii alimentelor.

Alimentaia Natural - un mod de via Pentru inceput, vrem sa amintim ca Alimentatia Naturala nu este o alta terapie complementara, nu este un moft de citeva saptamini pentru a ne rezolva unele probleme de sanatate, nu este nici macar o metoda de a economisi bani... desi se pare ca este unul din efectele folosirii acestei alimentatii. Consideram, dupa 10 ani de experienta la propriu, ca Alimentatia Naturala este un mod de viata. Alternativa la alimentatia traditionala aduce cu ea o serie de beneficii care nu ni le putem asigura altfel, beneficii pe care le vom prezenta mai jos. Alimentatia actuala nu mai corespunde nevoilor corpului fizic, deoarece este preparata la un grad de prelucrare termica prea mare, cu adaosuri de coloranti si conservanti sintetici (faimoasele E-uri) care degradeaza starea corpului fizic prin asa-zisa "moarte lenta". Datorita "detasarii" de natura, bolile apar din ce in ce mai vizibil, boli care ar putea fi neutralizate doar prin simpla folosire a Alimentatiei Naturale. in legatura cu aceasta, ar trebui mai intii sa ne intrebam ce mincam, cum mincam, de ce mincam? Despre toate acestea, omul modern nu stie mai nimic. Alimentele preparate la o temperatura peste 54 C sint moarte. Enzimele incep sa se deterioreze la temperaturi mai mari decit cea a corpului uman (38 Celsius), la 54 Celsius disparind complet. Astfel, alimentele isi pierd valoarea nutritiva, iar asta duce la obezitate, boli, insuficiente, toate acestea fiind inutile in cazul unei vieti care se vrea dinamica si fara... probleme. In afara de alimentatie, mai sint unele elemente de care este important sa tinem cont. Unul dintre ele este apa obisnuita. Consumul apei este specific celor care consuma alimentatie gatita, cei care folosesc alimentatia naturala nu mai simt nevoia sa consume acest "mineral". O mare parte a energiei, utile si subtile, care mentine corpul fizic in viata, se consuma in procesul de digestie al alimentelor. Astfel, tai-chi-ul, inotul, qi-gong-ul, mersul pe bicicleta, consuma mai putina energie decit digerarea alimentelor mincate la o masa bogata, compusa din produse denaturate, cu adaos de sintetice, sare de bucatarie etc. Ca o concluzie la aceasta prezentare, alimentatia naturala nu este un gest spectaculos si nu impune eforturi mari pentru a o folosi ca mod de viata. Experienta ne-a aratat ca toate felurile de mincare traditionale pot fi facute, dupa retete specifice, si in Alimentatia Naturala, pastrindu-se si gustul si mirosul... bineinteles cu inlocuirile necesare. Pe pagina de retete veti vedea despre ce este vorba.

Intr-o prima etapa, alimentatia naturala ne vindeca si ne ajuta sa mentinem o sanatate foarte buna; putem munci mai usor, fizic sau intelectual - si sintem mai bine dispusi. Dupa doua - maxim trei luni de la trecerea la Alimentatia Naturala, majoritatea insuficientelor sau disfunctiilor corpului fizic dispar. Un aspect demn de luat in seama mai ales pentru cei care se hotarasc sa porneasca la acest drum: nu folositi Alimentatia Naturala ca si cura sau tratament. Chiar daca rezultatele vor fi uimitoare, nu acest lucru vrem sa-l scoatem in evidenta, pentru ca acestea sint doar efectele. Fiind o institutie care promoveaza acest mod de viata ca educatie, ne dorim ca sa intelegem cu totii ca Alimentatia Naturala este un proces si o etapa normala in viata noastra. Dupa ce ne obisnuim cu noul mod de viata, vom constata ca tensiunile, nervii, situatiile neplacute nu mai sint tratate cu incordare, timpul de somn (mai exact necesitatea somnului) scade cu citeva ore - de la caz la caz, dispozitia de munca este mai mare, se activeaza unele calitati latente, atentia si spiritul de observatie sint mai ascutite - practic am putea enumera foarte multe aici... Un alt aspect, ceva mai nostim si care priveste poate mai mult latura feminina, nu se mai pierde in bucatarie toata ziua la coada cratitei, ultimele noastre experiente ne-au aratat ca ne este deajuns jumatate de ora pentru a ne prepara o masa (nu doar un fel de mincare). La capitolul beneficii am putea umple pagini, dar dorinta noastra nu este de a va convinge, ci de a va prezenta o alternativa. Ne-ar incinta sa auzim de la cei care sint la inceputul acestui drum, cum se simt, ce beneficii cred ei ca le-a adus, daca se simt mai diferiti cu ceva de ceilalti...

Cum S ncepem? Teoretic e simplu. Fiecare in felul lui isi va gasi o motivatie particulara pentru a face acest gest. Sfaturile despre ce tipuri de legume sau fructe sa se consume, cit pe zi... lasam la aprecierea voastra. Este primul pas si trebuie sa va simtiti bine, fara constringeri. Mai apoi ar fi necesare discutii cu cei care au "vechime" in domeniu, pentru schimb de experienta si chiar studierea literaturii care a aparut in ultimii ani in tara. Sint mai multe asociatii nonguvernamentale care promoveaza acest mod de viata (dintre cele cunoscute, alaturi de Cristal Life este siGeea Life, Cesan, Elta Universitate, Amalthea...) Important este sa nu ne facem un scop din Alimentatia Naturala, pentru inceput ne este suficient sa-i intelegem principiile. Pentru ca nu se opreste aici, vom vedea pe parcursul timpului ca ne putem permite sa trecem de la 3 feluri de mincare pe zi la numai doua, pentru ca dupa un alt timp sa ne obisnuim sa mincam doar o singura data pe zi si asta fara nici o fortare sau sentiment ca sintem la regim. Peste o alta perioada vor aparea perioade scurte (o zi sau doua) in care vom face o pauza... de masa. La fel de naturale, fara fortari... Daca continuam asa, probabil ca va intrebati unde vom ajunge in felul acesta. Pentru cei care au mai multi ani de alimentatie naturala, le va deveni evident ca vor trebui sa schimbe ceva. Aici pentru majoritatea este potrivit sa treaca la un nivel mai subtil de Alimentatie - cea bazata pe pastele bazate pe legume. Acesta ar "Gradul 2". Urmeaza un alt grad mai subtil, "Gradul 3". Aici se includ ceaiurile, sucurile naturale de fructe si legume... Am putea spune ca imacularea corpului fizic este aproape completa. Mai este un "Grad", initiatii sau cunoscatorii ii spun "hrana cu lumina", dar pentru moment sa ne oprim aici, avem nevoie sa cunoastem acesti primi pasi mai bine. Aici se duce "batalia cea mare", prin educatie sa ajutam la schimbarea mentalitatii asupra alimentatiei.

Unele alimente au efecte cu adevrat uimitoare asupra sntii. Afl cum te ajut fiecare! N-ai crede, dar exist produse care, introduse n alimentaia ta de zi cu zi, fac minuni, ntrindu-i sntatea cum nici nu teatepi. 1. Ceapa, aliatul oaselor. Toat lumea tie c ceapa te protejeaz de rceal i calmeaz simptome neplcute precum tusea, dar aveai idee c acest legum i ntrete sistemul osos? Ba chiar stopeaz evoluia osteoporozei, au descoperit cercettorii. 2. Cerealele scad riscul de atac vascular cerebral. Sunt recomandate n diete pentru c stimuleaz procesul digestiv, dar, pe lng aceast calitate, cerealele integrale mbogite cu acid folic verific pe ambalaj coninutul lor! te pot scpa de un atac vascular cerebral. Sunt extrem de benefice i femeilor nsrcinate! 3. Ceaiul verde mbuntete memoria. Persoanele care consum ceai verde zilnic stau bine cu memoria chiar i la vrste naintate. Tu ct ceai verde bei? 4. Scorioara, antidiabet. Un condiment cu multe caliti, scorioara te ajut n lupta cu diabetul, fiind de ajutor n metabolizarea insulinei. 5. Fibrele reduc efectele fumatului pasiv. Cel mai cunoscut efect al lor este reglarea tranzitului intestinal, ns fibrele aduc mai multe beneficii. Printre ele, faptul c protejeaz plmnii, diminund efectele nocive ale fumatului pasiv. 6. Seminele de floarea-soarelui scad colesterolul. Un aliment mai mult dect banal pentru muli, seminele de floarea-soarelui sunt benefice sntii, ndeosebi sistemului cardiovascular pentru c diminueaz nivelul colesterolului din snge.

****Cei care si ncep ziua cu un ou sau doua oua la micul dejun pierd de doua ori mai multe kilograme dect cei care tin diete drastice. Ouale sunt hrana cea mai ieftina si consistenta. Oul este foarte bogat n proteine de calitate, care dau suficienta energie pentru prima parte a zilei, aproximativ ct consumarea unei fripturi, dar avnd un numar mai mic de calorii.
****Praful de cacao previne mbatrnirea si aparitia ridurilor datorita continutului sau bogat n polifenoli, substante care spala radicalii liberi din organism.]

****Un mar consumat prelungeste viata cu 2-3 minute.

****Caisele contin cea mai mare varietate si cea mai mare cantitate de carotenoide, antioxidanti despre care se stie ca ajuta la prevenirea bolilor de inima, reduc colesterolul rau si protejeaza organismul de cancer. Din aceasta cauza consumul de caise este considerat ca fiind o metoda foarte buna pentru cei care vor sa aiba o viata lunga si sanatoasa ****Mierea si polenul actioneaza pozitiv asupra colesterolului si a trigliceridelor. Este de retinut faptul ca speranta de viata la apicultori este superioara celei a populatiei in general.

 ALIMENTAIEInfo, cuprins Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale. Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei alimentaii adecvate, A L aduce, mpreun cu alte elemente corecte I M de comportament, ovia sntoas. n E ceeaN ceInfo, privete actul hrnirii, nu este T cuprins A important doar ce mncm, ci i ct, cnd I i cum ne alimentm. E Dup cum se tie, nu numai hrana Alimentaia omului reprezint unul dintre nesntoas duneazstlpii fundamentali uman, ci i corpului a construciei sale. Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei alimentaii un mod de hrnire necorespunztor, adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament, deprinderea unui derivat nu este ovia sntoas. n ceea ceciprivetecnd icomportament din important doar ce mncm, i ct, actul hrnirii, cum ne alimentm. alimentargreit. hrana nesntoas duneaz Dup cum se tie, nu numai
corpului uman, ci i un mod de hrnire necorespunztor, derivat din deprinderea unui comportament alimentargreit.

Alimentul Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s i asigure omului energia necesar desfurrii activitilor biologice, intelectuale i fizice, dar inutrienii necesari construciilor i modificrilor celulare. Alimentul potolete senzaia de foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de satisfacie. Se cunoate foarte bine faptul c nu orice aliment este benefic corpului uman. Astzi, aproape c a intrat n vorbirea cotidian, expresii ca; "hran nesntoas" sau "hran sntoas". Calitatea unui aliment rezid att din sursa din care provine, ct i din modul de prelucrare industrial sau casnic al acestuia. Alimentele care se gsesc astzi pe pia, sunt naturale, seminaturale sau chiar semisintetice. Dintre toate acestea, se tie bine, cele mai sntoase sunt cele de provenien natural, care nu conin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare industrial i care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar. O importan deosebit pentru sntatea omului, o au acele alimente naturale neprelucrate n vreun fel, de obicei de origine vegetal, cunoscute sub denumirea de cruditi.

 Alimentaia dietetic n faa unei boli, alimentaia pacientului trebuie schimbat, att pentru a se evita introducerea n organism a unor substane nefavorabile dereglajului instalat, ct i n scopul folosirii hranei ca "aliment-medicament". Pe acest considerent, n cazurile de boal, se alctuiesc diete chibzuite, cu valoare terapeutic (dietoterapeutic). Alimentaia dietetic ns, nu se adreseaz doar oamenilor atini de vreo afeciune, ea prezentnd un rol activ n prevenirea bolilor, constituindu-se deci, ntr-un factor profilactic de importan major. De aceea, n lumea modern, n care alimentaia convenional i-a dovedit nocivitatea, apelarea la preparate dietetice, poate dect s aduc beneficii organismului uman (vezi mai jos i "Diete i preparate dietetice").

Compoziia alimentelor Alimentele, n funcie de provenien, de tehnologia industrial de obinere i de modalitatea culinar de preparare, au o compoziie distinct, att sub aspectul cantitilor de compui bio, ct i a raportului dintre acetia. Pe lng compoziia chimic, preparatele culinare se disting prin ingredientele din care sunt alctuite (mai multe despre compoziia alimentelor). Clasificarea alimentelor Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. Din multitudinea de clasificri, am ales cteva mai concludente, pentru ca oricine s poat desprinde o idee n legtur cu aceast tem (mai multe despre clasificarea alimentelor). Nutrienii din alimente Alimentaia omului are, n primul rnd, menirea de a asigura prin alimente, acei compui bio care sunt eseniali organismului i care poart denumirea de nutrieni. Pentru omul care vrea s triasc sntos, este la fel de important att cantitatea de nutrieni din sursele de hran, ct i raportul dintre principalele substane active din punct de vedere biologic (mai multe despre nutrienii din alimente).

 Hrana sntoas i hrana nesntoas Omul nu poate beneficia de o via sntoas fr s i nsueasc un mod sntos de alimentaie. Pentru organism, cele mai propice alimente, sunt cele simple i naturale (mai multe despre hrana sntoas i hrana nesntoas). Dezechilibre alimentare n urma unei alimentaii necorespunztoare, mai repede sau mai trziu, apar o serie de tulburri care perturb sntatea omului. Fenomenele care nsoesc dezechilibrele alimentare sunt cauzate de lipsa unei alimentaii diversificate i echilibrate sau de ctre un comportament alimentar duntor. La baza dezechilibrului alimentar st adesea malnutriia, att n cazul subalimentaiei (subnutriiei) ct i n acela a supraalimentaie (supranutriiei) (mai multe despre dezechilibrele alimentare). Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar desemneaz atitudinea omului n faa hranei, fiind o component important a alimentaiei. Este foarte important ce mncm, dar aceasta nu nsemn c putem neglija modalitatea n care mncm, dac dorim s trim sntos (mai multe despre comportamentul alimentar).

Hrana corespunztoare este adevratul tu medicament" (Hipocrate)

PRINCIPII GENERALE PENTRU O ALIMENAIE SNTOAS

Ce nseamn o alimentaie sntoas?

O dieta bazat pe: pine, cartofi, cereale i bogat n fructe i legume, care include cantiti moderate de lapte i produse lactate, carne, pete i cantiti limitate de alimente care conin grsime i/sau zahr

Nici un aliment singur nu poate furniza toi nutrienii eseniali organismului. Astfel este important s se consume alimente din toate categoriile, pentru aportul lor, necesar i diferit, n vitamine, substane minerale i fibre.

De ce este important o alimentaie sntoas ?

O alimentaie corespunztoare este important pentru sntatea organismului: pentru meninerea unei greuti corporale, pentru mbuntirea strii de bine i reducerea riscului numeroaselor boli, inclusiv boli de inim, atac cerebral, cancer, diabet i osteoporoz.

Alimente ce trebuie consumate zilnic:

Grupa 1:Pine, cereale i cartofi
Grupa 2: Fructe i legume Grupa 3: Lapte i produse lactate Grupa 4:Carne, pete

Alimente din grupa a 5-a:

Alimentele care conin grsimi i zahr trebuie consumate rar, fiind parte a unei alimentaii echilibrate, dar nu trebuie nlocuite cu alimentele din primele 4 grupe.

De

Acest grup, denumit deseori ,,alimente amidonoase include: pine, cartofi, cereale mic-dejun, paste, orez, ovz, porumb etc. Aceste alimente reduc proporia de grsime i mresc cantitatea de fibre n alimentaie. Furnizeaz: glucide- sursa de energie

Grupa 1: pine, cereale i cartofi ce?

fibre - prevenirea constipaiei, sntatea intestinului vitamine din grupa B - tiamina, niacina calciu (puin) sntatea oaselor fier (puin)-globulele roii

Ct de mult ?
Mult ! Fiecare mas trebuie s conin cel puin un aliment din aceast categorie: cartofi cu pete i legume, sandwich cu salata de pui, legume prajite cu orez, orz la micul-dejun Sfaturi: - alcatuii-va meniul din alimente din aceast grup - consumai pine din fina integral, paste finoase, cereale, dar i finuri albe - evitai prjirea alimentelor

Grupa a 2-a: Fructe i legume

Fructele propaspete, congelate, uscate, conservate, suc de fructe si legume 100 % pur De ce? Vitamina C: important pentru sntatea pielii, a esuturilor, ajut absorbia fierului Caroten: cretere i dezvoltare Folat: pentru regenerarea globulelor roii ale sngelui Fibre: sntatea stomacului i prevenirea constipaiei Glucide: sursa de energie Substane biologic active Ct de mult? MULT! Alegei diferite tipuri de fructe i legume i consumai-le mprite n 5 porii pe zi .

Grupa a 3-a: lapte i produse lactate

Lapte, iaurt i brnz de vaci proaspt (inclusiv alternative la lapte: soia mbogit cu calciu). Nu include: unt, smntn Ct de mult? MODERAT! 2-3 porii/zi. Porii: lapte- 200 ml sticla, iaurt- cup de 150 g, brnz 30 g. Alegei produsele cu coninut sczut de grsime (lapte semidegresat, iaurt cu coninut redus n grsime).

De ce produse lactate?
Furnizeaz : Calciu: dezvoltarea i meninerea sistemului osos Zinc: dezvoltarea esuturilor i regenerare Proteine: surs de energie, cretere i regenerare Vitamina B12: globulele de snge, funcionarea sistemului nervos Vitamina B2: pentru eliberarea energiei din glucide i proteine

 carne (pui, vit, porc), pete, ou, produse din carne Pete: congelat i conservat

Grupa a 4-a: carne, peste

Carne i pete
Ct de mult? MODERAT! 2 porii de pete /sptmn Produse cu coninut de grsime sczut (Alternative: nuci, tofu, proteine vegetale texturate, fasole boabe, nut, linte) De ce?
Pentru c furnizeaz:

Proteine Fier (mai ales carnea roie): 3-5 mg % n musculatur Vitamine din grupul B (n special vit. B12 globulele de snge i
funcionarea sistemului nervos) Vitamina D: n carne, pentru sntatea oaselor Zinc: dezvoltarea /regenerarea esuturilor Magneziu: sntatea esuturilor i a oaselor Acizi grai omega-3: n uleiul de pete pentru prevenirea bolilor de inima

Carne i pete
Sfaturi:

alegei carne/produse din carne cu coninut de grsime redus separai grsimea vizibil (inclusiv pielea de pui i nlturai grsimea dupa prjire) ncercai s preparai: grill, grtar sau microunde i nu prjit

Grupa a 5-a: alimente care conin grsime i zahr

Margarina, unt, alte grsimi tartinabile, uleiuri de prjire, uleiuri, dressing-uri pe baz de ulei pentru salate, maionez, smntn, alimente prjite (inclusiv: chips-iri prjite, ciocolat, biscuii, produse de patiserie, produse de cofetrie, checuri, pudding-uri, ngheat, sosuri cu grsime, buturi cu zahr.

Ct ?

CT MAI PUIN !

Ct sare consumm?
-Sarea este necesar pentru funcionarea corespunztoare a organismului. -Totui, muli dintre noi consum mult mai mult dect este necesar. -Cantitatea medie zilnic recomandat de sare este de 6g/zi pentru aduli i mai puin pentru copii. -Alegei alimente srace n sare i evitai s adugai sare n alimente la prepararea lor. - Sodiul este deseori etichetat pe alimentele comercializate. Fa de coninutul n sare convertirea sodiului la sare se face prin multiplicarea sodiului cu 2.5.

Fibre alimentare
Fibrele alimentare sunt pri comestibile sau glucide analoage, care sunt rezistente la digestie i absorbie n intestinul subire, cu fermentare complet sau parial la nivelul intestinului gros. Fibrele dietetice sunt acea parte din alimente care nu este digerat i care este eliminat fr s aduc nici o contribuie caloric consumatorului, dar care are efecte benefice pentru sntatea acestuia Din punct de vedere analitic: - fibre insolubile n acizi i baze: celuloz, unele hemiceluloze, lignina .Aceste fibre sunt fibrele brute ( crude fiber ); - fibre solubile: pectine, unele hemiceluloze, gumele, mucilagiile, poliglucide din alge, poliglucide de rezerv Amidonul rezistent (~10 % amidon) acioneaz ca fibrele, dei n mod tradiional nu a fost ncadrat n categoria fibrelor. Se gsete n cereale neprocesate, cartofi i linte i este adugat n cerealele pentru miculdejun sub form de Hi-Maize.

Fibre alimentare
Fibrele se gasesc n cereale, fructe i legume. Modalitai de marire a consumului de fibre : consumai cereale la micul-dejun care conin ovz, gru i orz alegei pine integral sau multicereale i orez brun inroducei la fiecare mas legume improvizai gustri compuse din: fructe, fructe uscate, nuci i biscuii din finuri integrale.

Fibre alimentare
ALIMENTE
1 can de orez 4 felii de pine alb 1 fruct

Fibre (g) Calorii

0,3 3,2 3,0 100 280 80

can fructe compot

Cartofi frantuzeti (prjii)110 g 1 felie de chec simplu 60 g 1 bol mic de cartofi fieri n coaj100g 1/2 can de fasole boabe fierte 1 can de spaghetii albe fierte

2,0
2.0 1,0 3.5 6,0 3,0

80
290 50 170 115 70 140 200

can legume congelate amestec 3,0 1 can de suc de fructe comercial 0

Cte lichide?
Cantitatea de lichide de care are nevoie o persoan variaz cu: vrsta, clima, dieta, activitatea fizic. Se recomand 1.5 - 2 litri de lichide / zi pentru clima temperat (ap, alte lichide- sucuri, ceai, cafea)

Recomandri pentru o alimentaie sntoas:

Mncai alimente diversificate Mncai cantiti adecvate pentru meninerea unei greuti corporale corespunzatoare (controlul poriilor) Mncai multe fructe i legume i pete Mncai alimente bogate n amidon i fibre Nu mncai multe alimente care conin mult grsime (mai ales grsime saturat) Nu consumai prea des alimente i buturi bogate n zahr Consumai alcool cu msur Mai puin sare (nu mai mult de 6 g/zi) Bei mult ap Nu uitai micul-dejun Mncai cu plcere, dar fii activi (exerciiu fizic)!

Recomandri pentru o alimentaie sntoas: Mncai alimente ecologice care sunt reprezentate de carnea, oule i produsele lactate ce provin de la animale cora nu li s-a administrat antibiotice sau hormoni de cretere i care au consumat numai furaje ecologice. Alimentele ecologice sunt produse obinute fr a se folosi pesticide, radiaii i fr a a fi modificate genetic, iar producerea lor pune accent pe folosirea resurselor biodegradabile i pe conservarea apei i a solului.

se mnnc ncet, avnd timp suficient pentru consumarea mncrurilor, fr stres, fr ntreruperi (ridicare de la mas pentru rezolvarea unor probleme), ntr-o atmosfer de calm i linite; cu 15-20 de minute nainte de masa principal se poate consuma o salat sau un mic aperitiv, pentru a se micora senzaia de foame, mrind saietatea; se mnnc pe sturate, dar nu mai mult, chiar dac mncarea este foarte bun i gustoas; nu se "sare" peste mese i nici nu se nlocuiete mas cu o felie de pine cu unt; se mestec mult i bine, hrana trebuind frmita nainte de a se nghii, pentru a uura munca stomacului;

Reguli generale privind modul n care ne alimentm sntos:

Reguli generale privind modul n care ne alimentm sntos:

nu se beau lichide n timpul meselor, deoarece digestia este mai dificil, producndu-se mai mult acid n stomac; dup ora 17 nu se consum mese mbelugate, bogate n proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore nainte de culcare nu se mnnc nimic; se recomand mprirea celor 3 mese principale n cantiti mai mici, n 5-6 mese pe zi; se mnnc numai cnd apare senzaia de foame, fiind interzis consumarea alimentelor de plictiseal sau pentru omorrea timpului; nu se mnnc cu lcomie, iar poriile de mncare s fie moderate; este indicat inerea postului o zi pe sptmn, pentru eliminarea toxinelor i odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, ap plat, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri ealonat pe toat ziua; seara, nainte de culcare se poate bea o can cu lapte cald, eventual ndulcit cu miere de albine, sau o can cu ceai din plante medicinale (tei, mueel).

tiai c ?
Digestia are loc mai uor dac sucurile gastrice prelucreaz un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, dect cele care conin amidon, deoarece acestea din urm se diger n mediu alcalin, spre deosebire de carne creia i trebuie un mediu acid. Este important separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibil 100%, dar dac se reuete s se rezolve la dou treimi din alimente este foarte bine. Busuiocul, cimbrul, mrarul, usturoiul, ptrunjelul, menta, salvia, cimbriorul, chimionul, ienuprul pe lng faptul c amelioreaz mult gustul mncrii, contribuie la procesul de digerare i eliminare a grsimilor. Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, cpunele, afinele, zmeur, mango, grapefruit, lmia au rol n distrugerea proteinelor

tiai c ?
Sntatea necesit cunoaterea constituiei omului i puterea diferitelor alimente, att naturale ct i cele fcute de om. Dar consumarea acestora nu este suficient pentru a fi sntos. Este nevoie de exerciii fizice, ale cror efecte trebuie de asemenea cunoscute. Combinaia acestor doua lucruri: consumul de alimente i exerciiile fizice compun regimul de via, acordnd o atenie adecvat anotimpului, schimbrilor vnturilor, vrstei individului i situaiei personale. Daca exist o caren alimentar sau lipsa exerciiului fizic, corpul se va mbolnvi. (Hipocrate, anul 480 I.C.)

,,