Cuprins 1)Argumentul 2)Definitii si clasificarii 3)Capitolul 1- Procedee de sudare 4)Capitolul 2- Clasificarea imbinarilor dupa procedeul de sudare 5)Capitolul 3- Modul

de prezentare si de notare a sudurilor 6)Capitolul 4- Sudabilitatea materialolor si aliajelor 7)Masuri de tehnica a securitatii muncii la sudarea metalelor

Argument

Am ales aceasta tema deoarece este un subiect foarte frumos de dezbatut intr-un proiect, si sa aflu cat mai multe informatii despre tehnologia de sudare. Sudarea este o tehnologie de imbinare nedemontabila a unor componente metalice prin interactiunea atomilor marginasi ai acestora. Imbinarea ce rezulta se numeste sudura iar ansamblul operatiilor necesare realizari ei este procedeul de sudare. Istoricii ne spun ca sudarea in focul de forja a fost primul procedeu cunoscut si aplicat inca din Antichitate, exista dovezi insa ca el s-ar fi folosit in vremuri si mai indepartate. La procedeul respectiv componentele se incalzesc in zona unde v-a rezulta sudura.Prin aceasta atomii primesc energie necesara scoaterii lor din stare de echilibru stabil, corespunzator unui nivel energetic minim. Dupa aceea componentele se alatira si ciocnindu-le atomii marginali se duc la distante egale sau mai mici decat parametrul retelei cristaline. In aceasta situatie ei se rearanjeaza in cristale comune componetelor,astfel ca sa se atinga un nou minim energetic, cristalele comune componentelor formeaza legatura macanica intre ele si minimul energetic asigura stabilirea sudurii. La sudare se foloseste fenomenul firesc de saturare a legaturilor nesaturate dintre atomii de la marginile componentelor de aceea aceasta tehnologie este cea mai eficienta dintre cele cunoscute.

DEFINITII SI CLASIFICARI

1.Definitii Sudarea este o operatie de imbinare permanenta si nedemontabila a pieselor metalice sau nemetalice,realizata cu o sursa de energie,ca incalzirea locala,presarea,frecarea sau cu surse combinate,de exemplu incalzirea cu presarea. Metalul sau materialul de imbinare supus operatiei de sudare se numeste metal sau material de baza, iar daca pentru imbinare se foloseste un metal sau material suplimentar, acesa se numeste metal sau material de adaos. Sudura care imbina piesele poate fi din metal de baza sau un amestec de metal de baza cu metal de baza cu metal de adaos ; tinind seama ca ea trebuie realizata pe intreaga lungime de jur imprejurul piesei, poarta denumirea si de cordon de sudura. Cusatura,impreuna cu marginile adiacente,formeaza imbinarea sudata.

Pentru realizarea sudurii sunt necesare surse de energie, cu care se realizeaza topirea sau deformarea marginilor materialelor de imbinat.Pentru

realizarea unei suduri este necesara o anumita sursa de energie si dupa modul ei de folosire se diferentiaza procedeele de sudare.Totalitatea operatiilor tehnologice si a metodelor folosite pentru un anumit fel de sudare,in vederea obtinerii imbinarii sudate constituie un procedeu de sudare..

2.Clasificarea procedeelor de sudare Procedeul de sudare reprezinta ansamblul operatiilor prin care se realizeaza imbinarea suudata.Procedeele de sudare (STAS 5555/2-80) se clasifica dupa diferite criterii. a)Dupa scopul urmarit: -sudare de imbinare (fig.1.2) ; -sudare de incarcare (fig.1.3).

Sudarea de imbinare se realizeaza prin topire sau prin presiune.Prin sudarea de imbinare se realizeaza o sudura sau un ounct de sudura s ,o zona de legatura ZL ,o linie de topire LT (numai in cazul topirii metalului) ,o zona influentata termic ZIT in metalul de baza MB.

Sudarea de incarcare se realizeaza prin acoperire cu metal de adaos depus prin sudare, pe suprafata umei piese,care consta din :stratul de incarcare SI , zona de legatura ZL ,linia de topire LT ,zona influentata termic si metalul de baza.In acest caz ZIT reprezinta portiunea din MB ramasa in stare solida ,a carei structura s-a modificat datori caldurii dezvoltate in procesul de sudare. Metalul de adaos (MA) este constituit dinmetal sau aliaj sub forma de vergele de sarma sau granule, care se topesc in procesul de sudare si participa la realizarea imbinarii sudate. b)Dupa modul de desfasurare a procedeului de sudare: -sudare prin topire (fig.1.4) ; -sudare prin presiune (fig.1.5).

La sudarea prin topire se realizeaza incalzirea locului de imbinare a pieselor de sudat pana la topire, fara aplicarea asupra acestora a unei forte si cu sau fara utilizarea unui metal de adaos. Sudarea prin presiune se realizeaza sub actiunuea unei forte transmise pieselor de sudat , cu sau fara incaslzirea locala a acestora (uneori pana la topire), cu sau fara utilizarea unui metal de adaos. c)Dupa purtatorul de energie necesara sudurii : -sudare cu energie termica transmisa prin corpuri solide ; -sudare cu energie termochimica transmisa prin lichide ; -sudare cu energie termochimica transmisa prin gaze (sudare cu gaza) ; -sudare cu descarcari electrice in gaze (sudare cu arc electric) ; -sudare cu radiatii; -sudare cu energie mecamica ; -sudare cu energie termoelectrica (sudare prin rezistenta). d)Dupa modul de executie a cusaturii sudate (fig.1.6). e)Dupa modul de asociere a procedeelor mentionate por fi : -sudare mecanizata sub strat de flux ; -incarcare prin sudare cu plasma ; -sudare semimecanizata :WIG, MIG sau MAG ; -sudare automata in puncte;
6

-sudare mecanizata cu plasma.

Capitolul 1 Procedee de sudare In functie de starea in care sunt aduse marginile pieselor de sudat se deosebesc : procedeele de sudare prin topire si de sudare prin presiune. A. Procedeele de sudare prin topire cuprind toate procedeele la care marginile pieselor de imbinat sunt aduse cu ajutorul unor surse de incalzire,in stare de topire, si unde in general este topit succesiv si materialul de adaos,care dupa solidificare formeaza sudura. Cele mai folosite procedee de sudare prin topire sunt : 1)Sudarea cu flacara de gaze,la care sursa termica este o flacara rezultata din arderea unui gaz combustibil (acetilena, gaze naturale )cu oxigen (fig. 1) Procedeul se aplica la sudarea a numeroase materiala si aliaje, in special pentru imbinarea de piese subtiri, sub 4mm.Flacara de gaz este folosita si la multe procedee conexiunii, cum sunt : taierea, lipirea, scobirea etc. 2)Sudarea cu arc electric formeaza o grupa de procedee,la care topirea margimilor de imbinat se realizeaza intre un electrod fuzibil sau nefuzibil si piesa de sudat,cu arcul descoperit sau acoperit de un strat de flux sau intre 2 electrozi nefuzibili .Sudarea cu arc electric formeaza grupa de procedee de

sudare cu arc electric formeaza grupa de procedee de sudare cele mai des folosite in industrie. a)Sudarea cu arc electric descoperit constituie grupa de procedee la care arcul electric este vizibil in timpul operatiei de sudare ;cuprinde numeroase variante, cele mai importante fiind : cu arc electric cu electrod metalic (procedeul Slavianoff) invelit, reinvelit sau cu miez (fig. 2); cu arc electric cu electrod de carbune (procedeul Benardos fig. 3);

cu arc electric intre doi electrozi de carbune , independent de piesa de sudat (fig. 4),cunoscut sub denumirea de procedeul Zerener. Tot in grupa procedeelor cu arc electric descoperit adica arc vizibil sunt cuprinse si procedeele care folosesc un mediu de gaz protector, inert sau activ, cum sunt : cu arc electric intre un electrod nefuzibil de wolfram si piesa de sudat , peste care este suflat un gaz protector inert (fig.5 ); cu arc electric intre o sarmaelectrod fuzibila si piesa de sudat , peste care se sufla un gaz protector inert sau activ, sau amestec de gaze (fig. 6).Procedeul

poate fi mecanizat ,de aceea este folosit la sudarea semiautomata sau automata ; cu arc electric intre doi electrozi de wolfram ( procedeul Hangmuir) peste care se sufla hidrogen, arcul electric fiind mentinut independent de piesa de sudat ;procedeul se numeste sudarea cu hidrogen atomic (fig.7). b)Sudarea cu arc electric acoperit este procedeul la care dupa ce un flux protector este presarat pe linia de sudare, in urma fluxului o sarmaelectrod fuzibila introdusa in flux formeaza un arc electricacoperit (fig.8) adica arc nevizibil.Procedeul este folosit mecanizat, adica semiautomat sau automat. 3)Sudarea in baie de zgura este procedeul la care topirea sarmei de adaos se produce prin caldura pe care o dezvolta rezistenta electrica a unei bai de zgura la trecerea curentului electric (fig.9). In vederea sudarii, piesele se aseaza in pozitie verticala, iar inceputul operatiei se desfasoara ca la sudarea sub strat de flux ; dupa formarea bai de zgura procesul de sudare se desfasoara automat cu ajutorul a doua patine de cupru laterale. 4)Sudarea cu termit prin topire este un procedeu la care dupa aprinderea unui amestec de oxid de fier cu aluminiu intr-un creuzet si dupa scoaterea dopului din fundul creuzetului, otelul lichid format este turnat in forma executata in jurul pieselor de sudat. B. Procedeele de sudare prin presiune cuprind procedeele la care marginile pieselor sunt puternic presate la rece sau incalzite, una contra celeilalte, pana la obtinerea sudurii.Incalzirea nu se aplica la materiale cu grad mare de deformare, cum sunt aluminiul sau cuprul, la care sudura se realizeaza numai prin presare. 1)La sudarea cu focul de forja capetele pieselor sunt incalzite la focul de forja pana la starea plastica, dupa care prin bataia cu ciocanul sau prin presarea cu o
9

presa (fig.10) se obtine imbinarea ; este cel mai vechi procedeu de sudare cunoscut. 2)La sudarea cu gaz prin presiune se incalzesc frontal marginile pana la topirea supreficiala sau pana la starea plastica cu o flacara, dupa care se aplica presiunea necesara. 3)Sudarea cu termit prin presiune se aseamana cu procedeul de sudare cu termit prin topire, cu deosebira ca termitul incalzeste la exterior capetele pieselor de imbinat, iar imbinarea se obtine prin presarea pieselor una contra celeilalte. 4)Sudarea electrica prin presiune formeaza grupa procedeelor la care incalzirea locala a pieselor de sudat se produce dupa trecerea unui curent electric de intensitate mare sau foarte mare, prin contactul dintre piesele de sudat cu aplicarea presiunii necesare de sudare. Aceasta grupa de procedee se mai nuleste si sudarea prin contact,deoarece presiunea se aplica pe suprafetele de contact ale pieselor de imbinat. Se deosebesc procedeele : Sudarea cap la cap (fig.11), care se executa fie in stare solida ,cu un curent electric care nu topeste capetele, iar la locul sudat din cauza presiunii se produce o ingrosare, fie prin topire intermediara, in carea caz capetele sunt aduse in stare de topire superficiala de un curent electric de intensitate mare, iar prin presare se obtine o bavura subtire dupa refularea materialului topit ; Sudarea prin puncte (fig. 12),care se executa la table sau piese suprapuse, stranse intre electrozii de sudare, dupa care prin rezistenta electrica de contact si presare se obtine un punct sudat.Procedeul are mai multe variante, dupa modul de actionare a electrozilor de contact, dupa numarul electrozilor de contact, dupa forma tablelor (plana sau cu reliefuri) ; Sudarea in linie (fig.13),care se executa cu ajutorul a doua rolerlectrozi, prin care trece curentul de sudare si care prin presiune antreneaza piesele de
10

sudat, obtinindu-se o sudura continua.Procedeul are mai multe variante, in functie de modul cum sunt antrenate rolele (cu impulsuri sau modulat), de modul de asezare a tablelor (suprapuse sau cap la cap cu folii). 5)Sudarea prin inductie este procedeul la care piesele de sudat sunt incalzie prin inducere unei energii electromagnetice de inalta frecventa, concominent cu exercitarea unei presiuni mecanice de presare. 6)Sudarea cu energie inmagazinata este procedeul la care curentul de sudare este produs prin descarcarea brusca a energiei inmagazinate de un acumulator de energie (baterie de condensatoare) in circuitul de sudare ;procedeul este folosit la sudarea materialelor de natura diferita si la imbinaarea pieselor foarte subtiri. 7)Sudarea prin frecarea se executa prin frecarea pieselor de sudat pana se degaja caldura necesara sudurii, dupa care piesele se preseaza. C. Procedee conexe suduri. Sursele de energie pentru sudare pot fi folosite si la taieri, gauriri, tesituri, acoperiri de suprafete, uneori chiar pentru imbinari neomogene, cum sunt lipiturile.Dintre procedeele conexe sudarii, cele mai importante sunt : Taierea cu flacara de gaz sau cu arc electric care se realizeaza prin topire sau prin ardere, cu ajutorul unui suflu de oxigen,care se aduce la topire sau prin ardere, cu ajutorul unui suflu de oxigen,care de aduce la locul de taiere dupa ce marginile au fost aduse la temperatura de ardere ; arderea intensa a materialului de baza aduce la o taiere de separare. Lipirea este un procedeu de imbinare nedemontabila, prin incalzirea marginilor la temperaturi inferioare temperaturii de topire, a materialelor de lipit cu materialul de adaos eterogen ; cand aliajul de lipire are temperatura de lipire sub 450C, lipirea se numeste moale, iar cand temperatura de topire a aliajului este de peste 450C, se numeste tare (brazare). Astazi, pentru lipirea
11

metalelor este larg folosita lipirea cu adezivi sintetici, adica si cu materiale nemetalice. Acoperirea consta in executarea de straturi adersnte foarte subtiri din metale, cabluri, aliaje, care sunt pulveruzate pe suprafetele active ale pieselor, in vederea maririi duratei de exploatare a pieselor acoperite.In cazul acoperirii pieselor cu straturi din metale, operatie se numeste metalizare. Flamarea consta in curatirea de oxizi si impuritati a suprafetelor pieselor turnate sau laminate cu flacara de gaze si ox Capitolul 2 Clasificarea imbinariilor sudate dupa procedeul de sudare
a. Imbinari sudate cu flacara cu gaz. Pentru sudarea cu gaz, grosimea

maxima a metalului de baza pana la care sunt date rosturile imbinarilor sudate este de 12 mm.In tabelul 2 sunt date cele mai caracteristice rosturi ale acrstui procedeu si formele imbinarilor dupa sudare.
b. Imbinari sudate cu arc electric cu electrozi inveliti.Pentru sudarea

manuala cu arc electric cu electrozi inveliti, grosimea maxima a metalului de baza pana la care sunt date rosturile imbinarilor sudate este de : 5 mm, pentru sudurile in I ;20mm, pentru sudurile in V si Y ;40 mm, pentru sudurile in X. In tabelul 3sunt indicate rosturile si imbinarile sudate pentru otel carbon si pentru otel slab aliat de constructie. Se recomanda ca sudarea in I a tablelor subtiri pana la 2 mm sa fie efectuata pe un support de cupru.Sudarea in V poate fi executata cu tablele cap la cap, pastrandu-se interstitiul b, iar sudarea tablelor cu grosimea de peste 6 mm se poate executa si pe un suport din otel, asezat la radacina sudurii cu dimensiumea de 3*20 mm, care ramane sudat de imbinare, in care caz se ia
12

b=48 mm.Unghiul de deschidere la sudarea in V sau Y, se recomanda sa fie luat de 5060 ; pentru sudurile peste cap se recomanda unghiul de 60.La rosturile in X,se recomanda prelucrarea simetrica, iar in cazul sudurilor nesimetrice, se recomanada ca 2 > 50, iar adancimea prelucrata h mai mica. In afara de imbinarile date in tabele 3, mai pot fi executate la table suprapuse si imbinari in gauri rotunde sau alungite.
c. Imbinari sudate sub flux.Sudarea sub flux are o varietare mult mai mare

de forme dimensiuni de rosturi. Deoarece patrunderea la acest procedeu este mare, sudurile cap la cap I pot fi executate dintr-o singura parte pana la grosimi de 10mm ,iar in cazul cand sudura poate fi executata din ambele parti ,se poate merge pana la grosimi de table de 50mm (imbinare in 21).In toate cazurile, sudura se executa pe perna de flux, iar la sudarea tablelor subtiri pe un suport de cupru cu flux. Sudurile in V se executa la tablele de 4.50 mm grosimea numai pe suport de otel , care ramane sudat de imbinare, astfel se produc strapungeri.Sudurile in Y se executa la table cu grosimea de 8.30 mm la fel ca si cele in I si 2I , pe perna de flux sau pe suport de cupru. Deoarece sudarea sub flux poate fi executata in combinatie cu sudare manuala cu electrozi inveliti , in multe cazuri , la unele rosturi sudarea sub flux se executa dupa ce in prealabil a fost executarea primului strat pe perna de flux. In tabelul 4 sunt date cateva suduri folosite la imbinarea prin acest procedeu. Sudarea sub flux sau combinata , sub flux si manuala cu electrozi inveliti, se executa pana la grosimea tablelor de 60 mm ;pentru grosimi mai mari este folosita sudarea in baie de zgura.

13

Sudurile in I pot fi executate si pe suport de otel , care se sudeaza de imbinare. Sudarea in 2I se executa pe ambele parti, prima cusatura fiind executata pe perna de flux, cu patrunderea de peste 60% din grosimea, sau poate fi executata si manual si manual la table de otel cu grosimea de maximum 12mm , dupa care cusatura pe partea opusa se executata sub flux. Sudurile in Y pe o singura parte se executa pe suport de cupru sau pe perna de flux, iar in cazul cand radacina se sudeaza manual (pe partea opusa),atunci unghiul de deschidere se ia de 5060 ;acest mod de imbinare se utilizeaza la tablele intre 14 si 30 mm grosime,iar sudura se numeste in V / I. Sudura in V se executa pe support de otel, care ramane sudat de imbinare. Sudarea X, destinata tablelor cu grosimea pana la 60mm, poate fi executata in mai multe moduri : -prima cusatura pe perna de flux ; -fara perna de flux, cu deschiderea rostului b <1 ; -cu sudare manuala, in care caz rostul se executa asimetric cu o adancime pe partea sudata manual de 8.10 mm. Sudurile de colt se executa la table dispuse in T pe una sau pe ambele parti, precum si la tablele suprapuse . Sudurile in L pot fi si de colt exterior, in cazul cand ele se executa pe muchia exterioara a doua table perpendiulare intre ele. d. Imbinari sudate in mediul de gaz protector.Pentru sudarea in mediu de gaz protector, rosturile se stabilesc in functie de procedeul de sudare aplicat. In general, ele se aproprie de cele aratate pentru procedeele electrice, cu electrozi inveliti sub flux iar pentru sudarea cu electrod nefuzibil, ele se

14

aproprie de cele pentru sudarea cu gaz. Formele si dimensiunile rosturilor, la sudarea in mediu de CO2, cele mai utilizate sunt date in tabelul 5. Deoarece acest procedeu are o buna patrundere, grosimea netesita c la radacina sudurii in Y poate fi marita, luindu-se 4.6 mm, in care caz sudura ia forma V / , iar rostul b se ia de 1.3mm. Sudura in V si Y se executa la table dispuse in T. La aceste suduri se admite si completarea la radacina in cazul cand nu s-a produs patrunderea necesara,iar pentru grosimi de 10mm, sudura poate fi executata si in K. e.Imbinari sudate pentru alte procedee. Pentru alte procedee de sudare formele si dimensiunile rosturilor difera.In cazul sudurii prin procedeul cu electrod de wolfram in mediul de gaz inert, tablele subtiri, sub 3mm, se sudeaza cap la cap, in I, fara prelucrarea marginilor,cu mentinerea unui rost cel putin egal cu grosimea peste 4mm se prelucreaza in V la 90. La sudare, este absolut necesar sa se asigure si o protectie de gaz, pe partea opusa sudurii, la radacina. Pentru sudarea in baie de zgura, imbinarile se executa cu marginile drepte.Sudurile in L sau in T se executa tot prin imbinari cu rosturi drepte.La sudarea tablelor de otel cu grosimea intre 40 si 200mm,iatimea rostului se ia 25 si 35mm. Pentru sudarea metalelor si aliajelor neferoase,rosturile se executa diferit fata de cele pentru otel.Este necesar sa se tina seama si de caracteristicile metalului sau aliajului de sudat.

15

Capitolul 3 MODUL DE PREZENTARE SI DE NOTARE A SUDURILOR In desene, sudurile se reprezinta schematic prin simboluri si forma rostului urmata de dimensiunile acestuia in mm si lungimea sudurii, l, in mm.Locul sudurii este indicat printr-o linie terminata cu o sageata .Diferitele simboluri si notatii folosite in desene au urmatoarele semnificatii : -rost cap la cap in I cu margini drepte, distantate intre ele cu b mm;

-pentru rost cap la cap in V prelucrat la ;

16

-rost cap la cap in Y prelucrat la , cu margini distantate intre ele cu b mm ;

-rost cap la cap in X prelucrat la 1 si 2 cu marginile distantate intre ele cu b mm

-rost cap la cap in V prelucrat la una dintre margini la si cu marginile distantate intre ele cu b mm ; acest rost poate fi folosit si la suduri in T ;

17

-rost cap la cap in K prelucrat la una din margini cu 1 si 2 si cu marginile distantate intre ele cu b mm ; rostul poate fi folosit si la suduri in T.

-sudura de colt exterior sau interior, pe muchie, la table supra puse, la care se indica, in fata simbolului valorile k1 si k2, adica valorile celor doua capete ale sudurii de grosimea a ; in cazul cand catetele sudurii sunt egale, se indica in fata simbolului numai valoarea catetei k sau dupa simbol valoarea a .

Sudurile intrerupte discontinue se noteaza cu fractia l/t, in care l este lungimea portiunii cusaturii, iar t este pasul ; fractia este folosita la cusaturi intrerupte (discontinue) asezate fata in fata ; la cusaturi in zigzag , linia de fractie se inlocuieste cu semnul Z. de la caz la caz, sudurile , in special cele de
18

colt, se executa cu suprafetele superioare plane, concave sau convexe, dupa cum urmeaza : Simbolul Simbolul Simbolul pentru suduri plane ; pentru suduri convexe pentru suduri concave .

In figura 14 se arata modul de notare a catorva suduri, cu reprezentare detaliata si schematica . Capitolul 4 SUDABILITATEA MATERIALELOR SI ALIAJELOR Sudabilitatea materialelor sau a aliajelor este proprietatea acestora de a putea fi imbinate prin sudare, astfel incat imbinarea obtinuta sa satisfaca toate conditiile tehnice de exploatare,fara ca in vederea operatiei de sudare sa fie luate masuri de incalzire sau dupa sudare sa se recurga la tratamente termice.in general,sudabilitatea este o caracteristica foarte complexa a unui material, deoarece este conditionata de foarte multi factori de natura metalurgica si constructiva si chiar de exploatare a ansamblului sudat. Dintre factorii de natura metalurgica pot fi mentionati : procedeul de elaborare a otelului respectiv, compozitia chimica, continutul de gaze si de elemente, stabilizatoare, tratamentele termice la care a fost supus. Deoarece compozitia chimica este foarte importanta pentru determinarea sudabilitatii, se va reveni asupra ei prin formula carbonului echivalent, care va fi expusa in continuare.

19

Factorii de natura tehnologica sunt : modul de asamblare cu suduri de prindere, procedeul de sudare folosit, suceesiunea de executie a cusaturilor, regimurile de sudare. Factorii de natura constructiva sunt : grosimea materialului de sudat, locurile unde sunt amplasate cusaturile . Factorii de exploatare influenteaza durabilitatea constructiei sudate, deoarece in exploatare ea este supusa la sarcini variabile, coroziunea, temperaturi inalte sau joase. SUDABILITATEA OTELURILOR se determina cu ajutorul unei formule denumita formula carbonului echivalent. S-a constatat ca la oteluri carbon si slab aliate, cu cat continutul de carbon este mai redus,cu atat sudabilitatea lor este mai buna. Celelalte elemente continute in otel influenteaza, de asemenea, sudabilitatea otelului si de aceea la aprecierea sudabilitatii unui otel, in afara de continutul de carbon, se tine seama si de carbonul echivalent (Cech),care exprima influenta elementelor de adaos in comparatie cu carbonul.Carbonul echivalent se calculeaza cu relatia : Cech=%C + %Mn/6 + %Cr/5 + %Ni/15 + %Mo/4 + &Cu/13 + %P/2 +0,0024 In care s este grosimea tablei de sudat, in mm. In conformitate cu standardul din tara noastra, sudabilitatea otelurilor nealiate si slab aliate, avand 0,22%C si Cech<0,5%, nu este buna ,ci numai posibila .La sudarea otelurilor cu continut de carbon echivalent mai mare trebuie sa fie luate anumite masuri speciale . Sudabilitatea necorespunzatoare au otelurile nerecomandate pentru executarea constructiilor sudate, cu care in mod normal nu se obtin inbinari sudate de calitate (oteluri de imbunatatire, de scule ). Sudabilitatea otelurilor poate fin ameliorata, daca in timpul operatiilor de sudare a materialul, respectiv este preincalzit si daca la executia trecerilor de
20

depunere se aplica incalziri. Temperaturile de preincalzire se iau de minimum 100C, iar pentru oteluri cu sudabilitate necorespunzatoare sunt necesare preincalziri pana la 450.Materialele greu sudabile, cum sunt otelurile de scule, fonta,se preincalzesc la peste 600C, temperatura care trebuie mentinuta in tot timpul sudurii.Racirea materialelor sudate se recomanda sa se faca cu viteze cu cat mai reduse, sau foarte incet si in timp indelungat. O clasificare a sudabilitatii diferitelor oteluri , in functie de continutul de carbon su de elementele de aliere folosite la constructii obisnuite este data in tabelul 1. Electrozii folositi au de asemenea o mare influenta la sudare.Electrozii cu invelis bazic dau cele mai bune rezultate la sudarea otelurilor cu continut de carbon mai mare de 0,25% si la sudarea otelurilor slab aliate. In afara de oteluri,se folosesc numeroase alte metale si aliaje,ceea ce face necesar ca in prealabil sa fie executate incercari in vederea aprecierii sudabilitatii acestora. Fonta este un material foarte dificil de sudat de aceea sudarea se executa la cald, dupa ce piesa respectiva a fost incalzita la rosu inchis, la temperatura de 650.700C chiar peste 24 ore. Metalele neferoase si aliajele acestora sunt in general greu sudabile, din cauza conductivitatii termice mari si afinitatii pe care le au fata de gaze. Plumbul, zincul, nichelul, magneziul si aliajele acestora se sudeaza prin procedeele cu flacara, folosindu-se si fluxuri decapante.Aluminiul si aliajele de aluminiu se sudeaza folosindu-se fluxuri si preincalzirea , in vederea operatiei de sudare , iar pentru sudare sunt necesare surse puternice. . Aceasta temperatura se mentine in tot timpul sudurii,iar dupa sudare racirea piesei trebuie sa fie efectuata un timp prelungit, uneori

21

Cuprul si aliajele de cupru (alama ,tombac ,alpaca ,bronz) se sudeaza dificil ; se folosesc fluxuri de dezoxidare ,preincalzirea si surse puternice pentru sudare. MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA SUDAREA METALELOR Reguli generale In tara noastra se acorda o atentie deosebita problemelor privitoare la protectia muncii.In acest scop, Comitetul de Stat pentru protectia muncii are elaborate numeroase instructiuni, iar responsabilitatea asigurarii conditiilor de lucru igiene su a respectarii normelor in vigoare revin administratiei intreprinderilor. a.Prevenirea electrocutarii. Electrocutarea are loc in urma atingerii de catre sudor a pieselor neizolate ale circuitelor electrice aflate sub tensiune.Tensiunile de peste 24 V si curentii mai mari de 0,01A sunt periculoase pentru organizmul omenesc si pot cauza accidente grave. Pentru prevenirea electrocutarilor se recomanda ca in timpul lucrului sudorul se poarte manusi de piele.Alte recomandari se vor face la descrierea aparatelor si tehnologiilor de sudare. b.Masuri impotriva radiatiilor arcului electric.Deoarece radiatiile arcului electric provoaca efecte grave asupra pielii si ochilor, chiar la o distanta de 10 m de locul sudurii, se vor utiliza masti si ecrane de mina prevazute cu filtre din sticla colorata, iar locurile de munca se vor ingradi cu paravane fixe sau mobile.

22

c.Masuri impotriva exploziilor si incendiilor. Sudarea si taierea cu gaz pot provoca grave accidente, daca generatoarele de acetilena nu sunt amplasate in incaperi separate la distante de cel putin 10m de orice sursa de foc, iar golirea lor nu se fac conform prescriptiilor producatorului. Butoaiele de carbid se vor pastra in incaperi separate, uscate iar buteliile si tuburile de oxigen vor fi ferite de contact cu grasimi sau uleiuri. d.Masuri de siguranta impotriva arsurilor provocate de catre picaturile de metal si zgura topita. Se vor lua astfel de masuri incit acestea sa nu poata intra in cutele sau buzunarele de la haine, precum si in incaltaminte.In timpul lucrului, sudorul este obligat sa imbrace fie o salopeta din material compact sau o haina de panza de cort, fie un sort de pile, iar pantalonii trebuie sa acopere ghetele sudorului.Sudorul este obligat sa poarte manusi de piele, care sa-i protejeze mainile impotriva picaturilor si jambiere (ghetre) din piele care sa-i protejeze picioarele. e.Masuri impotriva intoxicarii prin gaze nocive degajate in timpul sudarii.In itmpul sudarii se degajeaza vapori, gaze si praf foarte fin, substante care viciaza in mare parte aerul din jur.Pentru indepartarea prafului, vaporilor sigazelor din locul sudarii, este necesar sa se amenajeze, la locurile de sudura fixe guri de aspiratie, iar in cazul locurilor mobile conducte de aspiratie flexibile; in cazul cand gazele care se degaja la sudare contin substante toxice (compusi ai plumbului, zincului etc.) se vor folosi casti de protectie. f.Masuri pentru prevenirea exploziilor recipientilor.In cazul sudarii de reparatie la recipienti, se vor lua masuri de interzicere a executarii lucrarilor de sudare recipientelor aflate sub presiune.La sudarea in interiorul recipientelor inchise se vor lua masuri pentru asigurarea unei ventilatii abundente.

23

g.Masuri pentru prevenirea incendiilor provocate de scanteile sau picaturile de metal topit imprastiate la sudarea cu arc electric.La sudarea cu arc electric, incendiile de datoresc scanteilor, picaturilor de metal topit sau zgurei topite, capetele de electrozi nefolosite aruncate de sudori, precum si de prezenta unor materiale inflamabile in apropierea locului de sudat. Pentru prevenirea incendiilor, este necesar ca intre punctul de sudare si locul de asezare a materialelor explozive sau usor inflamabile sa existe o distanta de cel putin 5 m. Aceste materiale se vor acoperi cu substante ignifuge.

24