Eseu Tema calatoriei strabate literatura de la inceputurile ei si panain contemporan Calatoria presupune deopotriva aventura si cunoasterea de noi locuri

si oameni . Tema cltoriei este o tema des intalnita a literaturii universale, ea fiind prezenta nca din cele mai vechi scrieri n arii geografice diferite cci nsi cltoria juca un rol nsemnat n viaa oamenilor. Vasile Alecsandri a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului secol al XIX-lea. Opera Balta Alba a fost scrisa in anul 1847 Titlul este specific scrierilor de calatorie (a jurnalelor de calatorie). Este alcatuit dintr-un substantiv propriu compus care are rolul de a sugera spatiul in care se intalnesc influentele orientului si occidentului,precum si contrastul dintre civilizatia moderna si lipsa unor elemente fundamentale de confort Tema este sustinuta de un motiv literar frecvent intalnit in operele care prezinta aventura sau calatoria Motivul calatorului strain apare pentru prima data in scriierile lui Montesquiei in Scrisori Persane . Alexandri utilizeaza acest motiv literar in incercarea de a realiza o observare critica a propriei lumi (orientul) dintr-o perspectiva exterioara in comparatie cu o alta lume (occidentului) Povestirea Balta-Alb este o nara. In povestirea Balta-Alb exist doi naratori ce relateaz la persoana I. Primul este un localnic cu identitate nedifereniat (noi), n timp ce al doilea este un tnr zugrav" francez, personajnarator al experienelor sale de cltorie n Valahia. Primul narator descrie cadrul favorabil relatrii cltorului strin, la care asist i el ca martor (timp, loc, atmosfer, asculttori): ,Jntr-o sar din luna trecut eram adunai mai muli prietini, toi lungii pe divanuri, dup obiceiul oriental, i narmai cu ciubuce mari [...]. Afar cerul era nvlit de nori vinei, care se sprgea deasupra laului...". Tot primul narator introduce n povestire pe naratorul strin, fixnd cteva elemente de portret: Pintre noi se gsea un tnr zugrav francez, care pentru ntia dat ieise din ara lui spre a face un voiaj n Orient." Naratiune subiectivizat, care se limiteaz la relatarea unui singur fapt epic: cltoria la Balta-Alb. ntmplrile i situaiile neobinuite sunt situate ntrun plan al trecutului (evocarea), fiind nfiate cu umor. Suspansul este ntreinut de contrastul dintre ateptrile cltorului strin i realitile descoperite, dintre Orient i Occident. n povestire, strnsa relaie dintre narator i receptor presupune: oralitate, ceremonial, atmosfer, aspecte realizate aici prin tehnica povestirii n ram (form de ncadrare/ inseria unei naraiuni de sine stttoare ntr-o alt naraiune, care constituie rama acesteia), care face relatarea mai credibil. Naraiunea realizat sub forma unei povestiri orale a tnrului pictor francez este introdus prin procedeul inseriei, prin formule specifice. Iniial strinul rostete o formul de adresare ceremonioas: JJomnilor, [...] dai-mi voie s v istorisesc i eu partea cea mai curioas din cltoria mea". La cadrul iniial se revine la sfritul povestirii, cltorul provocau du-i pe asculttori la discuie: Iat, domnilor, istoria voiajului meu la Balta-Alb. In 24 de ceasuri am vzut atte lucruri nepotrivite, atte contrasturi originale, c nu tiu nici acum dac Valahia este o parte a lumii civilizate sau de este o provinie slbatic!"

Cum acetia nu mai intervin cu eventuale comentarii sau explicaii, se poate spune c povestirea are final deschis. Puine personaje sunt implicate n situaiile neobinuite ale povestirii. Protagonistul i naratorul ntmplrilor este strinul, cltorul francez, tnr ieit pentru prima dat din inuturile natale, care ntlnete o alt civilizaie. Fragmentele de caracterizare direct surprind trsturile care pot motiva atitudinea strinului fa de meleagurile noastre. Portretul realizat de naratorul povestirii-cadru surprinde naivitatea (tnr, care pentru ntia dat ieise din ara lui), spiritul de observaie i simul estetic (,^zugrav"! pictor), cunosctor exclusiv al civilizaiei occidentale (francez): ,J*intre noi se gsea un tnr zugrav francez, care pentru ntia dat ieise din ara lui spre a face un voiaj n Orient." In fragmentul urmtor, oralitatea evideniaz relaia dintre narator i asculttori, prin utilizarea formulei de adresare, a verbului i a pronumelui la persoana I i a Il-a, singular, a vocativului, a propoziiei exclamative, iar autoironia se realizeaz prin referirea reverenioas la curiozitile culinare ale cinilor: Inchipuii-v, domnilor, poziia mea. Strin, ntr-un col de pmnt necunoscut mie, rtcit ntr-un sat unde nu se zrea nici ipenie de om, ncungiurat de vro douzeci de cni care voia numaidect s afle ce gust are Carnea de franez, netiind nici limba, nici obiceiurile locului!"