GRIL METODOLOGIC

1. Caseta tehnic
Completai doar unul dintre punctele A, B, C sau D.

A
Articol publicat ntr-o revist
Titlu: Autor(i): Revista: Volum: Pagini - de la: Cod DOI: Promising politicians, rational voters, and election outomes Marco A. Haan Spanish Economic Review 6 Numr: 3 An: 2004 227 pn la: 241 Cod ISSN: 1435-5469 10.1007/s10108-004-0083-5

B
Carte
Titlu: Autor(i): An apariie: Editura: Cod ISBN: Cod DOI: An ediie: Ora:

C
Capitol/studiu dintr-un volum colectiv
Titlu: Autor(i): Titlu volum colectiv: Coordonator(i): An apariie: Editura: Cod ISBN: Cod DOI:

An ediie: Ora:

D
Alt tip de publicaie
Titlu: Autor(i): Tip publicaie: Informaii bibliografice:

2.

Bibliografie utilizat de autor

(pentru volume colective trecei exclusiv bibliografia studiului) Alesina, A., Rosenthal, H. (1996) A Theory of Divided Government. Econometrica 64: 13111341 Alesina, A., Rosenthal, H. (2000) Polarized Platforms and Moderate Policies with Checks and Balances. Journal of Public Economics 75: 120 Banks, J.S. (1990) A Model of Electoral Competition with Incomplete Information. Journal of Economic Theory 50: 309325 Besley, T., Coate, S. (1997) An Economic Model of Representative Democracy. Quarterly Journal of Economics 112: 85114

Downs, A. (1957) An Economic Theory of Democracy. Harper & Row, NewYork Feddersen, T.J., Pesendorfer, W. (1996) The Swing Voters Curse. American Economic Review 86: 408424 Gerber, A., Ortuno-Ortin, I. (1998) Political Compromise and Endogenous Formation of Coalitions. Social Choice and Welfare 15: 445454 Harrington, J. E. (1993) The Impact of Reelection Pressures on the Fulfillment of Campaign Promises. Games and Economic Behavior 5: 7197 Hotelling, H. (1929) Stability in competition. Economic Journal 39: 4157 Kreps, D.M., Wilson, R. (1982) Sequential Equilibria. Econometrica 50: 863894 McAfee, R.P., McMillan, J. (1987) Auctions and Bidding. Journal of Economic Literature 25: 699738 Osborne, M.J. (1995): Spatial Models of Political Competition under Plurality Rule: A Survey of Some Explanations of the Number of Candidates and the Positions They Take. Canadian Journal of Economics 28: 261301 Osborne, M.J., Slivinski, A. (1996) A Model of Political Competition with Citizen-Candidates. Quarterly Journal of Economics 111: 6596 Schultz, C. (1995) The Politics of Persuasion When Voters Are Rational. Scandinavian Journal of Economics 97: 357368 The Economist (1997) Frances Curious New Smile. September 13 Wolfstetter, E. (1996) Auctions: An Introduction. Journal of Economic Surveys 10: 367420

3.
3.1.

Rezumatul studiului
Original / Autor (maxim 2500 cuvinte, n cazul n care acesta exist; citai pagina/ile daca preluati text compact) Numarul mare de dovezi anecdotice sugereaza faptul ca politicienii deseori, in timpul campaniei electorale, promit

mai mult decat ar fi dispusi sau capabili sa duca la bun sfarsit odata ce sunt alesi. Aceasta lucrare prezinta doua tipuri de modele care explica acest fenomen. In primul model, doi candidati isi maximizeaza ponderea lor intr-un vot. In cel de-al doilea amandoi incearca sa convinga votantul median. In ambele modele, candidatii distorsioneaza rational adevarata lor pozitie politica. Totusi votanti nu sunt pacaliti de aceasta. Dupa o examinare a promisiunilor electorale, acestia pot deduce rational adevarata pozitie a fiecarui candidat. Asadar, rezultatul alegerilor nu este afectat. 3.2. Analist (ce vi se pare c mai poate fi adugat, n cazul n care ai folosit rezumatul autorului?) Autorul propune doua modele pentru a explica paradoxul intalnit in alegerile electorale, si anume: de ce candidatii fac promisiuni pe care alegatorii nu le cred. Candidatii fac acest lucru pentru ca votantii, desi nu le cred, se asteapta ca aceastia sa recurga la asta. Desi aceste promisiuni nu releva adevarata pozitie politica a candidatului, ele reprezinta pentru alegatori o sugestie catre aceasta pozitie adevarata. Ele ofera alegatorilor anumite informatii cu privire la candidat, chiar daca preferintele acestuia nu sunt clare. Aceaste promisiuni ce nu sunt indeplinite, cat si falsa pozitie politica au anumite costuri: sansele de a fi reales pot fi mai mici, candidatul castigator poate intampina probleme in implementarea politicii adevarate, grupurile de interes ce sunt in favorea politicii promise in timpul alegerilor vor face presiuni pentru implementarea acesteia. Asadar costul promisiunii unei politici care este diferita de cea pe care candidatul doreste cu adevarat sa o implementeze va mari distanta dintre pozitia politicii promise si cea dorita cu adevarat. Cele doua modele propuse de autor presupun ca ambii candidati in timpul campaniei electorale vor recurge la distorsionarea adevaratei pozitii politice. Modele propuse difera de modelul standard in doua aspecte. In modelul standard se presupune implicit faptul ca cea ce candidatul a promis in campania electorala va fi implementat, iar cel de-al doilea aspect, contrar modelului standard, autorul presupune ca pozitia politica a candidatilor in timpul campaniei

nu este cea dorita spre implementare. Spre deosebire de modelul Hotelling Downs in care candidatii aleg o pozitie pentru a fi alesi, in modelele propuse candidati vor sa fie alesi pentru a implementa politica dorita de acestia. Exista o distinctie intre politica propusa si politica implementata. In ceea ce priveste alegatorii, autorul presupune ca acestia au anumite informatii cu privire la adevarata pozitie politica a candidatiilor, ei stiind despre respectivul candidad daca face parte din spectrul politic de dreapta sau de stanga. O alta presupunere este ca alegatorii pot deduce pozitia politica reala a candidatilor cu ajutorul promisiunilor facute de acestia. Primul model are la baza importanta ponderi voturilor. Influenta acestei ponderi se poate vedea in reprezentarea proportionala, in care convingerea votantului median nu presupune automat castigarea alegerilor, asa cum se intampla in alegerile cu doi candidati. Ponderea voturilor poate influenta implementarea politicii reale a candidatului, cu cat aceasta pondere va fi mai mare, cu atat acest lucru va fi mai usor. Cel de-al doilea model se refera la convingerea votantului median, care asa cum am mentionat si mai sus, in anumite alegeri, votul acestuia are o influenta majora.

4.

Tipul cercetrii
Cercetare teoretic Cercetare aplicat/practic Studiul conine att o parte de cercetare teoretic ct i una de cercetare practic Nu se poate aprecia

(marcai X n csua corespunztoare)

x 5.

Structura studiului

(Enumerai subunitile de organizare ale cercetrii capitole, subcapitole pentru studii sau articole, pri componente specificate de autor, astfel incat sa poata fi identificate etapele, pasii, problemele din configuratia operei) 1. Introducere 2. Functia obiectiva a candidatilor 3. Un model de suport maxim Teorema 1 Corolar 1 Teorema 2 Corolar 2

4. Un model al votantului median

5. Concluzii

6.

Concepte i termeni cheie

(Trecei conceptele i termenii n limba romn, n afara de cazurile n care nu putei gsi un echivalent potrivit pentru termen. Dupa termenul tradus n limba romn trecei, ntre paranteze, termenul n original. Trecei definiiile utilizate de autor n text, citnd pagina sau paginile, acolo unde este cazul) Ex. Se scrie: Cultur politic (political culture) pentru coloana Concept/termen de mai jos, cu definiia utilizat de autor sau care reiese din analiza autorului, n coloana din dreapta. Concept/termen Definiie (max. 250 cuvinte pentru o definiie) Este o concurenta pentru capacitatea de a influenta sau determina procesul de luare a deciziilor guvernamentale 1. Competitie politica (political competition) oficiale. Este o competitie pentru puterea politica, pentru abilitatea de a influenta si controla continutul si directia politicilor publice.

Aceste modele presupun ca actorii pot sa isi schimbe parerea cu privire la aversarii lor, observand si analizand 2. Modele cu Semnalizare (signalling models) comportamentul acestora. Comportamentul analizat are functia unui semn ce permite actorului sa afle mai mult despre pozitia adevarata a adversarului. Ca rezultat actorul isi poate modifica propriul comportament. Este acel model in care doi candidati se afla intr-o competitie in alegeri. Amandoi sunt liberi in a-si alege pozitia 3. Modelul Standard (standard model) politica. Fiecare candidat isi alege pozitia in asa fel incat sasi maximizeze sansele de a castiga alegerile. Alegatorii, 4. Votantul median (median voter) analizand aceste pozitii, voteaza unul din cei doi candidati. Sa presupunem ca preferintele votantilor sunt distribuite uniform intr-un interval [0,1]. Votantul median este acel alegator care prefera politica . In acest model candidatii nu sunt preocupati doar de dorinta de a castiga sau frica de a pierde alegerile, ci si de marja exacta cu care fac acest lucru. Astfel in acest model 5. Modelul de suport maximal (maximal support model) candidatii sunt interesati de maximizarea ponderii voturilor. In cazul pierderii alegerilor, reputatia candidatului va fi afectata intr-o masura mai mica daca diferenta ponderii nu este mare. Sau in cazul castigarii alegerilor cu o pondere ridicata, candidatul va putea implementa mai usor politica dorita. In acest model candidatii au interesul doar de a castiga alegerile, si nu acorda o mare atentie ponderii voturilor. Asta 6. Modelul votantului median (median voter model) implica faptul ca ei sunt interesati doar de convingerea votantului median. In alegerile cu doi candidati, convingerea votantului median presupune automat castigarea majoritatii 7. Echilibru secvential (sequential equilibrium) voturilor, si prin definitie castigarea alegerilor. Fiecare actor isi maximizeaza utilitatea avand in vedere convingerile si strategiile celorlalti actori. Convingerile de echilibru sunt in concordanta cu metoda bayesiana.

7.

Obiective/ scop/uri asumate de autor

Autorul isi propune sa explice de ce politicienii in timpul campaniei electorale fac promisiuni pe care nu sunt

capabili sa le indeplineasca sau nici nu isi doresc asta, folosind doua modele. Aceste modele explica de ce este rational pentru candidati sa minta intr-o campanie electorala si in acelasi timp de ce alegatorii nu cred promisiunile electorale.

8.

ntrebri de cercetare formulate de autor

(Dac sunt formulate ca atare ntrebri privitoare la demersul pe care autorul l propune, n raport cu obiectivele propuse, ntrebri la care studiul/lucrarea i propune s rspund. Trecei ntrebrile numai dac ele sunt distincte de obiective) 1. De ce pe parcursul alegerilor politicienii fac promisiuni pe care votantii nu le cred?

9.

Perspectiva teoretic asumat de autor

(Prezentai teoria/iile utilizat/e de autor aprox. 1000 cuv. pentru fiecare teorie n parte; semnalai pagina lucrrii n caz c preluai text compact) Teoria alegerii rationale? nu stiu exact daca aceasta este perspectiva teoretica. In text autrul spune ceva despre echilibrul secvential si se foloseste de aceasta metoda pentru a demonstra obiectivul propus si mentionat mai sus. Insa nu stiu in ce perspectiva as putea incadra aceasta metoda.

10. x x x x

Metodologia invocat de autor ca parte a analizei

Prezentare indicatori de cercetare Prezentare itemi de chestionar Invocare date de cercetare (surs, eantion /subieci, data cercetrii i caracteristicile metodologice) Utilizare grafice, tabele, mijloace ilustrative de analiz Utilizare matrici tipologice, tipologii, clasificri Explicare interpretare, date de cercetare Apel la retrodicii Apel la predicii Enumerri caracteristici, teze, atribute etc.

(Marcai cu un X csua din dreptul unei variante dac aceasta este valabil pentru studiu.)

10.1. Prezentarea metodei/lor (descriei metoda folosit de autor prezentai chestionarul, enumerai i descriei indicatorii de cercetare, descriere i prezentare matrici, prezentai teze, atribute folosite de autor, caracteristici, prezentai predicia/retrodicia formulate de autor definii i prezentai ceea ce ai marcat la ntrebarea 10, aa cum apare itemul semnalat n textul de analizat.) 1. Prezentarea indicatorilor de cercetare. Indicatori de cercetare sunt explicati cand autorul prezinta cadrul de baza al modelelor. In prezentarea modelelor vor fi doi candidati L (candidat de stanga) si R (candidat de dreapta. PL este pozitia candidatului L, si PR este pozitia candidatului R. Promisiunea fiecarui candidat este prezentata ca o functi a pozitiei reale: ai=Ai(Pi), i= L, R, si a=promisiunea facuta public. Dupa observarea promisiunilor electorale alegatorii decid cu cine vor vota in functie de preferinte vk [0,1] si promisiunile analizate. Decizia facuta este notata cu Vk si avem ca Vk= V(vk, aL, aR), Vk{L, R}. Utilitatea candidatului este notata cu Ui, iar cazul candidatilor ce sunt interesati de ponderea voturilor cu i, pierderea este notata cu gi, iar costul de a mintii cu . Pierderile cauzate de denaturarea pozitiei reale a candidatului ce a pierdut reprezinta o fractiune din pierderile cauzate de denaturarea pozitiei reale ale candidatului castigator. Aceasta fractiune este notata cu .

2. Invocare date de cercetare

Pe tot parcursul articolului autorul face trimiteri la diferiti autori ce au propus modele diferite. Anumite date intalnite in lucrarile acelor autori ii sunt folositoare. In prima parte a articolului autorul include lucrarea sa in traditia inceputa de Hotelling si Downs, a modelarii alegerilor ca un statiu competitiv. Face comparatii intre modele propuse de ei si cele propuse de autor. In modelul Hotelling si Downs candidatii isi aleg o politica pentru a fi alesi, iar in modele propuse de autor, candidatii vor sa fie alesi pentru a-si implementa politica dorita. De asemenea in ce priveste distincita intre politica promisa si politica implementata, autorul face trimitere la lucrarile lui Alesina si Resenthal (2000, 1996). Pe parcursul lucrarii aminteste de Schultz (1995) ce a analizat de asemenea promisiunile electorale, ajungand la concluzia ca partidele cunosc adevaratul cost pentru a oferi bunuri publice, alegatorii necunoscandu-l. In mentionarea costurilor minciunii, autorul recurge la afirmatia lui Harrington ce spune ca presiunea de a fi realesi pot stimula politicieni in a spune adevarului in timpul unei campanii electorale. Intalnim si o trimitere la Banks, el fiind cel care introduce ideea de

utilizare a politicilor promise in timpul campaniei electorale ca semnale pentru a afla pozitia reala a candidatului. Insa modelul lui Banks difera in doua aspecte de cel al autorului: in modelul lui Banks alegatorii nu au nicio informatie cu privire la advarata pozitie politica a candidatului, si cea de-a doua diferenta este ca alegatorii nu pot deduce direct pozitia reala bazandu-se pe analiza promisiunilor electorale. Autorul de asemenea foloseste echilibrul secvential intalnit la Kreps si Wilson (1982).

3. Utilizare matrici tipologice, tipologii, clasificri Autorul pe parcursul articoului se foloseste de diferice teoreme si functii:
U i (i|Pi) = i(i, j) gi(|i Pi|),

4. Explicare interpretare date de cercetare.

La finalul fiecarei teoreme propuse autorul ofera o interpretar a datelor si concluzile acesteia. Ambele teoreme propuse au avut aceleasi efecte: candidatii spun adevarul doar daca o pozitie extrema; pentru oricare alte pozitii, candidatul de stanga va face publica o politica ce se situeaza in dreapta pozitiei reale, in timp ce candidatul de dreapta va face publica o politica ce se situeaza in partea stanga a pozitiei reale; alegatorii deduc pozitia reala a fiecarui candidat observandu-le promisiunile publice; si candidatii de stanga vor face afirmatii de dreapta, in timp ce candidatii de dreapta vor face afirmatii de stanga.

10.2. Alte metode identificate n studiu (Prezentai fundamentele metodologice ale analizei, aa cum le formuleaz autorul/identificai metode utilizate de autor - aprox. 1000 cuvinte pentru prezentarea unei metode. Citai paginile acolo unde este cazul) 99

11.

Formularea unor soluii pentru situaiile sau problemele cercetate/analizate

(Completai numai n msura n care exist astfel de soluii formulate ca atare de autor n raport cu probleme teoretice sau practice. Trecei n caset codul TEOR pentru soluii la probleme teoretice i codul PRAC, pentru soluii care vizeaz aspecte care in de aplicaiile/ consecinele la nivelul realitii. Trecei codul 88 n situaia n care nu se poate aprecia codul; maxim 2000 cuvinte pentru fiecare soluie n parte, citnd paginile din studiu acolo unde este cazul) 99

12.

Concluzii ale autorului

In acest articol autorul a aratat ca doi candidati ce participa intr-o competitie electorala au tendinta de a face

promisiuni false. Cercetarea a demonstrat ca atunci cand costurile minciunii nu sunt prea mari, candidatii vor face publica o pozitie politica ce nu conincide cu adevarata lor pozitie. Orice candidat de stanga va face o promisiune ce se situeaza in dreapta pozitiei reale, in timp ce orice candidat de dreapta va face o promisiune ce se situeaza in stranga pozitiei reale. Votantii, totusi, nu sunt inselati de aceste promisiuni. In ambele modele propuse intalnim aceleasi efecte. Aceasta se intampla deoarece candidatii pot convinge alegatorii de adevarata lor pozitie doar daca emit un semnal costisitor. In modele propuse costul consta in dezutilitatea distorsionarii pozitiei reale a unui candidat. Observand oricare promisiune, alegatorii pot deduce tipul candidatului cu care are de-a face, deoarece pentru fiecare promisiune are la baza un tip unic ce face ca exact acea promisiune facuta sa merite. De asemenea, o alta situatie intalnita este aceea ca daca despre un candidat se stie ca este mai demn de incredere decat un altul, alegatorii vor tine cont de aceasta in momentul in care vor evalua promisiunile electorale ale candidatilor. Un candidat mai demn de incredere va minti mai putin excesiv, insa deoarece alegatorii stiu deja acest lucru, un astfel de candidat nu are un avantaj inerent fata de un candidat mai putin demn de incredere. O concluzie a acestei lucrari este ca, in echilibru, fiecare candidat suporta anumite costuri pentru a semnala credibil pozitia reala, totusi alegatorii totdeauna pot deduce pozitia reala a fiecarui candidat. Efectele intalnite in amebele modele sunt urmatoarele: candidatii spun adevarul doar daca o pozitie extrema; pentru oricare alte pozitii, candidatul de stanga va face publica o politica ce se situeaza in dreapta pozitiei reale, in timp ce candidatul de dreapta va face publica o politica ce se situeaza in partea stanga a pozitiei reale; alegatorii deduc pozitia reala a fiecarui candidat observandu-le promisiunile publice; si candidatii de stanga vor face afirmatii de dreapta, in timp ce candidatii de dreapta vor face afirmatii de stanga. In primul model, cel al maximizarii ponderii voturilor, atunci cand costul de a mintii este prea mare,strategia dominanta este de a spune adevarul. Insa daca acest cost este mic, tendinta de a mintii este mare si candidatii vor face promisiuni ce depasesc cerintele alegatorilor. In cel de-al doilea model, cel al votantului median, pierderea in ce priveste denaturarea convigerilor reale ale candidatului ce a pierdut alegerile reprezinta o fractiune din pierderea candidatului ce a castigat (aceasta fractiune este notata cu ). Cu cat creste, promisiunile electorale ale candidatului sunt mai aproape de pozitia reala. Cu ridicat, costurile pe care candidatul le suporta din cauza denaturarii poziteiei reale sunt ridicate de asemenea. Acest fapt ofera un stimulent de a minti mai putin ostentativ.

13.

Observaii ale analistului ce alte idei/probleme semnificative pot fi semnalate in analiza prezentei opere?

(Trecei aici, dac este cazul, probleme ntmpinate n completarea grilei cu privire la studiul/analiza pe care o lecturai prin intermediul prezentei grile ce nu a putut fi inclus in nici unul dintre itemii grilei?; sugestii privind structura grilei, probleme sau idei care considerati c trebuie subliniate in continuare dintre cele cuprinse deja n itemii grilei, probleme care merita accentuate sau care considerati ca ofera sugestii pentru cum se scrie o lucrare de diploma pe tematica din opera analizata etc.)

99

14.
14.1.

Date analist
Nume: Mihaela Dragana, RISE 14.2. Cod: