Stateam intr-o zi, spre seara, si taiam frunze la melci.

Era o zi de vara tarzie , spre toamna, si fulguia, ca era chiar spre iarna. Sau, poate, era Mai, si zbur au petalele florilor din pomi Dar racoare era La TV se dadeau in spectacol niste figuri de politicieni si ceva numit moderator dar nimeni nu-i asculta, ca-si taiau vorba reciproc, mai ceva ca la popa prostu s au cum i-o zice la jocul unde se taie cartile Nu-nu paginile de carti care se ras foiesc in scopul de a fi citite si eventual retinute - in minte, nu in arest pre ventiv, ca pe site-ul cela cultural pe care voiau sa-l bage in duba - ideile princ ipale care deriva din contextul general al cartii sau romanului - care e tot car te dar in care autorul imagineaza - sau doar descrie - viata unor personaje comp lexe care discuta cam asa: Primavara din sufletul tau face sa infloreasca dragost ea in sufletul meu ii zice o ea unui el iar el ii raspunde: Stii ca a fost zugravi ta cladirea ONU asta primavara? Profunzime de acest gen razbatea din micul ecran plat - ca e criza - al televizorului agatat de perete intr-un echilibru precar pe care m-am gandit deseori ca ar trebui sa-l intaresc - echilibrul, nu televiz orul. Dar ramasesem la ziua, spre seara, cand in liniste taiam frunze la melci Si am au zit un sunet - un tarait ca de sonerie Si m-am grabit la usa - impiedicandu-ma in jucaria cainelui - ca mereu o lasa unde ma astept mai putin, parca stiind c-o s a trec pe acolo si-o sa ma impiedic! Si impiedicandu-ma imi dau seama ca nu a su nat nimeni la usa; daca ar fi sunat, cainele ajungea acolo inaintea mea - ca asa face cand suna cineva la usa! Si latra! Un latrat gros, de dulau hotarat sa-si apere teritoriul si de dusmani si de prieteni prietenii mei, nu ai lui, evident. Pe ai lui ii adulmeca la ambele capete si ii primeste cu salturi de bucurie. De ci nu era soneria de la usa O fi ceasul - pe care l-am pus sa sune la fix, sa sti u cand sa termin de crosetat clatitele Ma reped spre noptiera, dar imi amintesc c a ceas desteptator nu mai am de cativa ani daca nu m-am desteptat pana acum nu m a mai destept de acum inainte, deci ceasul desteptator e un obbiect inutil. O fi telefonul mobil Dar pe unde o fi?! Nici telefonul mobil nu e! N-am telefon mobil pentru ca nu-mi place sa ma gaseasca lumea oriunde, oricand! Ce sa-l car dupa mi ne cand il tin inchis? A! Telefonul fix trebuie sa fie! Altceva ce sa taraie? Ca doar nu-mi vajaie urechile! Ajung la aparatul agatat de perete si ridic recepto rul cu fir incretit. Tonul Tonul! Auzi! Ton! De unde si pana unde?! Ca nu am pesc uit niciodata in ocean. O fi vreun semn: sa merg sa dau la peste in ocean. Haida -de! In care dintre toate? Taci ca iar suna telefonul acum sunt aproape si raspu nd repede - nu mai vorbesc cu tonul ci cu un amic vechi nici nu mai stiu cati an i are, de vechi ce e! Ma invita la o partida de pescuit, in nocturna. Ok, treaca de la mine! Stam la lumina felinarelor, sub indemnul gazelor noctambule, care-m i plac de-mi vine sa fug din tara chiar si intr-un satuc de undeva din Africa! M acar acolo stiu ca sunt gaze de gaze, nu puchinei ca astea de aici - ca mai mult te enerveaza decat te ataca. Cica stie el - amicul, nu gaza - un loc bun de dat la peste Bine ca nu-s vanator, ma gandesc, sa vanam rate. Ne dam intalnire mai in colo, la el la cateva lungimi de bloc distanta. Imi adun cateva lucruri in rucas c si il cobor la masina, prinzandu-l de portbagajul bicicletei, ca masina nu mai am. Undita e din doua bucati, in husa, si-o agat pe spate, ca pe katana. Ce ata ta masina?! Traiesc ecologic, inspir aer curat, nu poluez. Pedalez spre amicul p escar amator ca si mine. Imi cam inghiata labutele pe coarnele bicicletei ce, cr edeati ca-s pe taur?! Ce daca are coarne?! Nu poate fi bicicleta? Rosie. Bicicle ta rosie, dar nu zboara, ca nu-l are pe E.T. Nu mi l-au livrat si pe mititelul e xtraterestru cand mi-au livrat bicicleta - cica fiinte vii firma lor nu transpor ta. E, si de-aia pedalez acum de zor in loc sa zbor. Dar e bine si-asa rau, ca n -am permis de zbor, desi am zburat deseori: de la locul de munca, din restaurant ul pentru nefumatori si din alte locuri. Si nu m-au intrebat de permis. N-am nic i permis de pescuit, ca mi-a ramas mic, dar e bine si fara - e mai palpitant. Pa rca-ti trebuie permis sa conduci mulineta! Nu stiu astia cum sa mai faca rost de bani pentru ei stiu pentru ce ca noua, celor care cotizasem, nu ne-au dat nimic - doar dreptul sa dam cu batu-n balta - si nici macar nu-i balta lor! Sau pestii lor! Nici nu se deranjeaza sa curete locurile de trunchiurile pe care - dupa o anumita ora - unii pescari le confunda cu crocodilii! De unde crocodili in apele

curgatoare teritoriale? Ca n-o fi Nilul! Dar, vorba ceea: parca poti sa stii ce tampitel a bagat ilegal in tara un pui de crocodil, l-a crescut pana cand a incep ut sa-i fie frica de el si l-a eliberat pe Timis Asta o fi gasit un alt crocodil - de sex opus - ajuns in Timis in acelasi fel si iata, colonia-i gata! De nimic n u poti fi sigur! Nici chiar de data pe care o vezi scrisa in calendar, pe monito r, pe telefonul mobil si pe te miri unde! Parca putem sti ca nu-i manipulare gro solana! In ce an suntem, exact, nimeni nu stie - doar am facut o conventie ca su ntem in 2012. Doar atat! Si daca maiasii au zis ca-n anu asta gata cu lumea asa c um o stim - vom avea una asa cum n-o stim si nu ne mai trebuie nici permise nici ore exacte. Amicul ma asteapta in fatza blocului, langa masina - el mai are masina, pentru c a n-a zburat de la munca. Incarc rucsacul in masina lui si ma instalez comod pe locul mortului - un fel de a spune, ca, de fapt, multe chestii de om viu am facu t pe locul acela! Conduce el ce conduce si ajungem pe un drum laturalnic - de ziceai ca-i ulita pr in spatele caselor dintr-un sat. Coboram, luam unditele, scaunelele si pornim pr in tufaris - unii arbusti aveau ceva tepi, dar cine sa-i mai ia in seama? Pana s i tepii cersesc atentie! Era bezna cand am ajuns pe malul bazinului - ca la bazi n de crescatorie a zis ca mergem, la pescuitul ala de prinzi pestele apoi il eli berezi si incerci sa-l pacalesti din nou. Are farmec; ce va mirati? Chiar trebui e sa ucidem toti pestii pentru a ne satisface placerea de a da cu batul in balta ? Nu! Agatam pestele, il eliberam si iar stam cu batun balta Ei, stam noi ce stam dar stam degeaba, ca pestele nu trage si firul pluteste lin istit - stim ca e acolo, ca sclipeste pluta, dar altfel nu ne vedem nici degetel e, daca vrem sa ne scarpinam in cap! Dar stam cuminti si vorbim in soapta - sa n u trezim pestii ca de speriat n-avem ce speria aici! Il simt pe mos Ene pe la gen e si nu ma impotrivesc, il las sa ma ia pe aripi de vis Tot rezolv ceva: dorm la aer curat, nu conditionat. Cand ma ia cu frig deschid pleoapele si incerc sa ma obisnuiesc cu lumina de crepuscul - lumina rece a diminetii filtrata prin ceata usoara care ne inconjoara. Ma frec la ochi si mai privesc o data, sa ma conving ca mos Ene nu m-a deplasat si-n spatiu. Nu m-a deplasat, e clar: sunt la margine a unei piscine pe a carei oglinda de apa plutesc ceva frunzulite. Amicul meu doa rme linistit in scaunelul lui. Ii dau un ghiont, sa-l sperii si el tresare. - Ce-i?! Ce-i?! repeta nauc, dand din cap si rotindu-si gatul. Unde naiba suntem ?! Se ridica putin de pe scaunel, ca si cum ar fi vrut sa vada ceata mai de apro ape. Unde suntem?! Se zgaieste la mine, de parca eu le stiu pe toate. - Unde m-ai adus tu aseara - ii zambesc larg, in timp ce-mi adun lucrurile. E cu rtea unuia care are piscina - Ptiu! Exclama, bombane si isi inhata repede lucrurile. Disparem din peisaj urgent, ca o pala de vant. Gresise omu meu curtea Crescatoria era un gard mai incolo iar gaura din gard o fi f ost facuta de alti bezmetici ca noi. Bine si-asa rau! Am petrecut o noapte in ae r liber! Bine ca am ramas si liberi, ca ne puteau salta caralii si ne racoream p e bune, ca pana le dovedeam ca nu aveam slapi si nu voiam imbaiere gratis pierde am ceva timp cu munca de lamurire, mai ales ca nu aveam si un site cultural pe c are sa dam vina. Ba mai luam si vreo amenda pentru pescuit fara permis si in loc uri neautorizate. Autor: kundalini