INVATATURILE NASCATOAREI DE DUMNEZEU, IMPARATESEI CERULUI SI A PAMANTULUI PENTRU TOTI CRESTINII Transmise prin Maica Iuliana Caragioiu de la Manastirea

RECEA, JUDETULVRANCEA Extrase din Jurnalul Viselor vol. I-XIV

Iubiti crestini,
Binecuvantarea Domnului nostru Iisus Hristos i a Preasfintei Sale Maici, Nascatoare de Dumnezeu, sa fie cu voi cu toti! Rasfoind filele acestei carti, veti descoperi o comoara sufleteasca, din care izvoraste mantuire pentru sufletele crestinilor. Va invit sa va infruptati din invatatura sfanta, marturisita noua de Aceea care se afla in fata Sfintei Treimi i se roaga pentru noi neincetat, ziua i noaptea, pentru buna intocmire a vietii noastre, pentru vremuri linistite, cu pace, pentru imblanzirea celor rai, porniti cu inversunare impotriva noastra. Ca o mama buna i blanda Il roaga pe Fiul Sau sa ne cerceteze cu mila i cu indurare, ca pe niste copii neputinciosi, sa ierte greselile noastre i sa ne deschida usile Imparatiei Sale. Veti gai in aceasta carte, cuvinte pline de intelepciune, ziditoare de suflet, pe care ni le-a lasat Maica Sfanta a lui Iisus, spre tamaduirea sufletelor i mantuirea noastra. Ca, dupa cum ne spune Sfanta Scriptura, Dumnezeu nu voieste moartea pacatosilor, ci cu multa rabdare, asteapta intoarcerea lor din drumul pierzarii, spre a le purta pasii spre mantuire. Stiti bine, ca prin Sfanta Sa Jertfa pe Cruce, Mantuitorul ne-a facut pe toti frati ai Sai i fii ai aceluiai Tata Ceresc. Prin aceasta, Dumnezeu Tatal, a cautat sa ne aduca mai aproape de El, facandu-ne mostenitori ai Imparatiei Sale. De aceea, trebuie sa patrundem i sa intelegem aceasta sfanta taine i sa ne facem vrednici a castiga viata vesnica. Pentru aceasta, trebuie sa ne trudim, facand ascultare, rugabdu-ne, cu post, cu milostenie i cu multe alte fapte bune. Trebuie sa fim silitori spre lucrarea faptelor bune i sa implinim toate poruncile lui Dumnezeu. Una dintre poruncile lui Dumnezeu este sa-L iubim pe Dumnezeu din toata inima, cu toata fiinta noastra i sa nu avem nici un fel de rezerve fata de El. La fel i pe aproapele nostru, sa-l iubim mai mult decat pe noi insine. Caci, Dumnezeu, fiind duh, nu-L putem vedea, dar pe aproapele nostru, care poarta trup ca sa noi, il vedem, il simtim, il pipaim in orice clipa i il putem ajuta, il putem indruma spre mantuire. Sfintii Parinti ne spun ca omul care nu are necazuri, nu este ispitit, nu se poate mantui. Prin ispite se intareste credinta, se netezeste drumul mantuirii. Sa nu cartim, nici sa aruncam vina asupra altuia, cand ne lovim de greutati. Cel ce se vaita, ori carteste, mai ales impotriva lui Dumnezeu, cade in pacate grele i se departeaza de Dumnezeu.Ci, mai vartos, sa ne rugam: Las toate in voia Ta, Doamne. i prin aceasta, te-ai despovarat i te-ai intarit in credinta, ca L-ai preamarit pe Dumnezeu, L-ai recunoscut ca Dumnezeu adevarat i ai recunoscut ca numai El poate sa te ajute. Caci, la Dumnezeu, toate sunt cu putinta. Cand necazurile te doboara sufleteste i crezi ca nu te mai poti ridica de la pamant, de acolo de jos, trimite-ti gandul tau spre Cer, gandindu-te ca acolo sus este un Dumnezeu Mare i Puternic, care te poate salva i daca mai poti sa zici ceva, zi doar atat: Doamne ajuta-ma. Si, ajutorul, in chip nevazut vine la tine i te scoate din orice prapastie i din mainile celor mai rai oameni. Dupa ce ti-ai revenit insa, mergi la Sfanta Biserica si-i marturiseste preotului necazul tau i el iti va indruma pasii spre Bunul i Milostivul Dumnezeu. Caci, Mantuitorul sufletelor noastre necontenit ne cheama: Veniti la Mine cei osteniti i impovarati, i Eu va voi odihni pe voi. Aici pe pamant, Biserica este insai Imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca aici, ca i in cer, se savarseste zilnic Sfanta Liturghie i se aduce Jertfa Mantuitorului Iisus Hristos. De aceea ni s-a last noua rugaciunea imparateasca Tatal nostru, prin care noi insine cerem zilnic: precum in cer, asa i pe pamant.

Sa credem i sa ne insusim cele ce ne-a trasnmis noua Sfanta Maica a lui Iisus, care este i Maica Luminii, caci ne-a nascut noua pe Fiul lui Dumnezeu, care este Lumina din Lumina i Dumnezeu adevarat, din Dumnezeu adevarat. Nu pentru Ea, nici pentru Dumnezeu a facut atata drum Nascatoarea de Dumnezeu, caci nu au nevoie de mantuirea noastra, ci noi, pacatosii, avem nevoie de mila lui Dumnezeu i de mantuirea sufletelor noastre, ca sa ne fie noua bine in viata vesnica. Sa nu invocam fel de fel de scuze, spre a ne justifica necredinta noastra, ca nu vom scapa de mustrarea Domnului, cu care l-a mustrat pe Apostolul Sau: Tomo, Tomo! Nu ai vazut, i de aceea nu ai crezut. Fericit este insa, acela care nu a vazut ai a crezut. Sfanta noastra Biserica ne spune: A-L vedea pe Dumnezeu nu este cu putinta oamenilor. Pentru ca Dumnezeu este Duh, iar noi traim in trup pe acest pamant.Abia dupa moarte, trupul nostru va ramane in mormant, iar sufletul va merge la Scaunul de Judecata, unde Il va vedea pe Dumnezeu. Cei ce nu cred insa, nici acolo nu vor vedea Sfantul Sau Chip.Ei vor ramane in ceata. Va lasam sa rasfoiti aceste file i sa va hraniti sufletul cu hrana cereasca, ca scris este: Nu numai cu paine se hraneste omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu. Amin.

Capitolul I
3

Rugaciuni! Rugaciuni! Rugaciuni! Cat mai multe rugaciuni

E bine ca tot crestinul, de la prunc i pana la cel mai in varsta sa se roage catre Bunul i Milostivul Dumnezeu. Rugandu-te cat mai des i cat mai mult pentru tine, pentru cei din jurul tau, pentru rude i pentru aproapele tau, care se afla in necazuri i in nevoi,vei strange pentru sufletul tau tot mai multe rugaciuni. Ele se strang in camarile ceresti si-ti vei aduna comoara sfanta in cer, care va fi de mare folos sufletului tau, cand va ajungr in imparatia lui Dumnezeu. Rugaciunea, ne spun Sfintii Parinti, este convorbirea omului cu Dumnezeu. E ca i cum, punand mana pe un telefon i formand numarul cunoscut, intri in legatura cu un prieten care se afla departe i nu poti ajunge la el.dar, departarea i mai ales dragostea ce i-o porti in inima, te face sa speri sa speri ca de acolo iti va veni ajutorul tau. De aceea, ii vorbesti cu multa caldura, calm, cu incredere, marturisindu-ti toate framantarile tale sufletesti, cerandu-I sfaturi i chiar ajutor. Daca cu o persoana traitoare pe acest pamant, la distanta mare de tine, poti purta o convorbire sincera, curate, plina de nadejde, cu atat mai mult, suntem datori sa vorbim cu Dumnezeu i sa-I spunem necazurile noastre, durerile noastre, pentru ca El este Stapanul nostru i ale Lui sunt toate pe acest pamant i nu se poate misca nimic fara stirea i fara voia lui. Biblia ne invata ca Dumnezeu l-a facut pe om din tina i apoi i-a dat viata. Pentru aceasta, datori suntem san e supunem voii Creatorului nostru i sa-I fim slugi credincioase.Viata primita de la Dumnezeu, este insui sufletul nostrum, pe care, cand se va desparti de trup in ceasul mortii, suntem datori sa-l predam Celui ce ni l-a dat. Dumnezeu ne-a dat un suflet curat, nepatat de pacate. Tot asa trebuie sa-l restituim: alb, curat, fara pete. Ori pentru a ne pastra sufletul alb i curat, trebuie sa depunem un efort sustinut, sa ne rugam lui Dumnezeu, sa imbinam rugaciunile cu postul, cu milostenia, cu metaniile, ca sa interim in inimile noastre sfanta i dreapta credinta, sa inmultim dragostea pentru Dumnezeu i pentru aproapele. Lucrand cu dreptate, iubind adevarul, iertand pe cei ce ne gresesc noua, vom reui sa pastram sufletul curat, nepatat, asa cum l-am primit. Nu trebuie sa deznadajduim, ca la Dumnezeu toate sunt cu putinta. Pentru curatirea sufletului, Dumnezeu ne-a lasat Sfantul Botez i Sfanta Spovedanie. Prin taina lor putem curati sufletul de pacate. i facem rugaciunea de dimineata, ca prin ea cerem de la Dumnezeu binecuvanatare pentru tot ce vrem sa facem ini ziua respectvia. Prin rugaciunea facuta in timpul pranzului, aratam ca ne mentinem in binecuvantarea pe care am primit-o. Apoi, seara, ne reugam si-i multumim lui Dumnezeu pentru tot ajutorul primit in aceaa zi, fie ca am facut bune, fie ca am facut rele, aratand ca le primim deopotriva pe toate, spre indreptarea sufletului. Insa, rugaciunea din miez de noapte, facuta in fata Sfintelor Icoane, cu candela aprinsa sau chiar cu o lumanare, cand linistea noptii este deplina, are o valoare inestimabila. Ea face mai mult decat toate cele trei rugaciuni din timpul zilei. Pentru ca aceasta rugaciune cere un efort sporit, iti cere sa renunti la dulcele somn, de care ne despartim cu greu. De aceea, ea deschide toate usile Imparatiei Ceresti. Cel ce se roaga, sa se aseze in genunchi, cu fata spre rasarit i sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, caci de la rasarit ne vine lumina, mantuirea i Domnul la a doua Sa venire. Urmeaza cuvantul sfant al Maicii Domnului, despre Sfanta Rugaciune, spre folosul sufletelor crestinilor.

1 inainte de a te dezbraca seara, treci inaintea sfintelor icaone cele ai in casa, stai in genunchi i rosteste axionul de trei ori, insemnandu-te cu Semnul Sfintei Cruci: Cuvine-se cu adevarat. 2 - sa cititi zilnic cei 6 psalmi sau sa-I asculti. 3 - sa va rugati, pomenindu-i pe toti crestinii ortodocsi 4 - Cititi psalmii 14 i 26. 5 - Tot omul care se numeste crestin i implineste cele 10 porunci lae lui Dumnezeu se mantuieste cu usurinta. 6 - In gradina raiului locuiesc pustinicii care au trait in singuratate, au crezut in Dumnezeu i l-au chemat in ajutor zi i noapte. Mai locuiesc i aceia care zidesc sfinte altare pentru Dumnezeu. Acolo ziua nu se sfarseste i noaptea nu a existat pentru ca acolo nu este pacat. Florile sunt verzi in veacul veacului, pentru ca ele sunt fapta cea buna a celor ce locuiesc acolo. Izvorul milei ceresti formeaza apa care curge acolo. 7 - Rugaciuni, rugaciuni, faceti multe rugaciuni. 8 - La orice crestin, in calatorie i in orice alta imprejurare, cand se face un pas, se cer multe rugaciuni. Daca nu se fac rugaciuni, nu i se deschide calea. 9 - Inainte de aintra in Sfanta Biserica, sa faci 3 inchinaciuni sic and iei din Sfanta Biserica, repeti acele 3 inchianciuni. 10 - i Dumnezeu i Sfintii pe care-I pomensti la rugaciune iti socotesc i tin cont mai mult de rugaciunile facute in singuratate i de tot gandul cel bun ce-l indrepti catre dansii. 11 - Respectati cuvantul Sfintei Evanghelii si-l impliniti i veti fi in fata Judecatorului ca florile proaspete i nevestejite. 12 - Rugaciunea sa nu-ti lipseasca , prinosul cel mai curat inaintea lui Dumnezeu, este rugaciunea factual in singuratate, la miezul noptii. 13 - Cel ce nu are puterea sa faca o rugaciune, este de ajuns sa gandeasca la Maica Domnului i la Dumnezeu. 14 - Sfintii trei tineri din Babilon, iubeau pe Dumnezeu mai mult decat pe ei si-L marturiseau vesnic unul catre altul. Se silea care mai de care, sa fie mai aprini in credinta. Ei erau unul in credinta, in gandire i in inima i un singur grai aveaupentru Dumnezeu. De aceea, i candau fost aruncati n foc, ei nu a plans suferinta trupului lor, ci acolo in vapai, to pe Dumnezeu il marturiseau, il laudau i il binecuvantau. Pentru aceasta i sunt pomeniti in toate slujbele Sfintelor Biserici i mai ales in cele de noapte. 15 - Cand faceti rugaciuni, se cuvine sa fiti curati ca i pruncii, ca i rugaciunea voastra sa fie neprihanita. 16 - Roaga-te, ca nut e rogi pentru Dumnezeu , ci pentru tine i pentru urmasii tai i pentru cei ceI pomenesti la rugaciune. 17 - Cand se zice Tatal nostru, cei ce stau in genunchi se socotesc ca pruncii, cand cer ceva de la tatal lor cel pamantesc. Oricat ar fi omul de gresit, prin plecarea aceea de genunchi, Tatal Ceresc ii iarta, i pe toti ii binecuvinteaza. 18 - Cand se canta la Slavoslovie: Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe tine, El ii tinde mila Sa catre cei ce canta, catre cei ce-L marturisesc pe El. Iar catre cei ce viclenesc, hotesc i mint, care nu-L cunosc pe Dumnezeu, nu le trimite mila Sa. 19 - Nu se face metanie Duminica, mai ales in Sfintele Manastiri. Dar cei care nu dau prin Sfintele Biserici toata saptamana, e nedrept ca nici Duminica san u-i faca metanie. De aceea, mirenilor le este permis.

O femeie mireanca, care traieste langa un barbat rau i mai are i un card de copii, ca printer picaturi vine Duminica in Casa Domnului i face inchinaciuni i metanii cu inflacarare, cerand de la Dumnezeu ca sa se izbaveasca de necazuri. Calugarul sau calugarita care se duc regulat la Sfanta Biserica, toata saptamana, este primit ca san u faca Duminica metanie, iar ceilalti mireni sa faca. 20 - in zadar iti este caderea in genunchi, daca nu vei face supunere cu inima i cu sufletul. 21 - Sfantul Partenie se ruga: Imparate i Dumnezeule Prea Bunule, ne rugam Tie, noi pacatosii i nevrednicii, ca niciodata sa nu ne dai dai uitatii pentru greselile noastre i san u fim parasiti de mila Ta cea mare. 22 - Cand nu stii ce sa mai faci, atunci e timp de rugaciune cu credinta. Cei ce au fost in lanturi i in temnita, daca au rostit rugaciuni cu credinta, i cu nadejde in Dumnezeu, toti au scapat. 23 - in fiecare dimineata sa se aprinda tamaie. 24 - Crestinul sa zica de trei ori pe zi crezul. 25 - Sa rostiti psalmii 3,5,14,26. 26 - In zadar se fac rugaciuni de ploaie, daca nu se uda iarba uscata cu lacrimi fierbinti. 27 - Din inima crestinilor sa izvorasca dreptatea i adevarul, iar in minte sip e buze, zilnic sa fie rugaciunea. 28 - Intotdeauna la inceputul rugciunii sau la sfarsitul ei, sa inchini cateva metanii rostind:Primeste, Doamne, nevrednicele mele metanii, ca pe ale pruncilor. 29 - Pe Tatal Ceresc Il bucura osteneala pruncilor, care fac aceste metanii in joaca, ca asa au vazut la parintii lor. 30 - Cand te inchini, cand te rogi, sa o faci cu fata spre rasarit. Inchinaciunea spre un alt punct cardinal este o mare greseala. 31 - Insutit se bucura Tatal Ceresc de rugaciunea cedl batrani, decat de rugaciunea pruncilor. 32 - Pruncii fac inchinaciuni i metanii nevinovate i pana vor fi batrani, vor avea multe caderi. 33 - La batrani, cu trupurile lor neputincioase, mult li se socotesc. Dar batranii sunt putini la rugaciune. 34 - Metania, rugaciunea i to cugetul curat, indreptate catre Tatal Ceresc, sunt o curatire de pacate. 35 - Faceti rugaciuni, rugati-va Domnului nostrum Iisus Hristos. Rugaciunile i inchinaciunile fara a cugeta la Tatal, la Fiul i la Sfantul Duh, nu sunt primite. 36 - Sfintele Liturghii sunt de folos nu numai celor morti, ci i celor vii. 37 - Cand sunteti in necazuri i in scarbe, chemati in ajutor prin rugaciune i pe cei 14000 de prunci ucii de Irod. 38 - Sfintele metanii nu pier niciodata. Ele se scriu in sapaturi. 39 - Cand se spune Tatal nostrum, sa stam in genunchi. 40 - De nu va veti inchina i ruga lui Dumnezeu ca sa ploua, nu veti avea nici hrana, nici haine, i veti muri de foame i de frig. 41 - Sa faceti metanie la Canonul cel Mare. 42 - Cine deznadajduieste, nu mai are in minte puterea lui Dumnezeu cea nemasurata. 43 - Acatistul ploilor este Acatistul Sfintei Filofteia. 44 - Sa sporiti in rugaciuni, iar postul sa va fie cel mai bun prieten. 45 - Cine nu crede in puterea Duhului Sfant i in puterea Sfintei Treimi, sufletul lui va fi pradat de fiare. 46 - Prin rugaciuni i prin metanii scapam de nepoftitii diavoli. 47 - Crestinii sa faca rugaciunile cu marfe incredere i cu multa nadejde in Dumnezeu.

48 - Cei ce citesc cu evlavie Acatistul Maicii Domnului Portarita, primesc un dar luminos, un izvor de lumina. 49 - Cand faceti rugaciuni sau metanii catre Nascatoarea de Dumnezeu,sa rostiti in soapta sau sa cugetati la aceste cuvinte:Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, ajuta-ne noua, caci suntem robii tai. Sa se repete dupa fiecare inchinare sau metanie. 50 - Tot crestinul, cand se boteaza, primeste un vesmant, sa semn ca este urmas i mostenitor al lui Iisus Hristos. 51-Calugarii i calugaritele sa-L poarte pe Iisus Hrsitos pe tronul sufletelor lor i sa-I marturiseasca faptele. 52 - Cercetati-va cu bagare de seama viata de toate zilele i veti observa ca zilnic scapatati. 53 - Ca sa fii adevarat calugar i adevarata a lui Iisus Hristos, marturisiti pe Iisus Hristos prin fapte. 54 - Lipsiti-va de avere, de haine multe, de mancaruri felurite i veti fi adevarati calugari i adevarate slugi ale lui Dumnezeu. Sa cercetati mai intai necazul fratelui vostru i numai dupa aceea pe al vostru. 55 - Pe vremuri, crestinii, cand ridicau un locas sfant, nu povesteau la toata lumea. Ei petreceau in rugaciuni i in posturi, cu deosebita nadejde in Dumnezeu, fara sa se laude cu ostenelile lor. i asa se stafideau pana se termina lucrarea. Apoi se stingeau i inconjurati de Sfintii ingeri, se duceau catre Domnul. 56 - Mai intai sa aveti smerenia, apoi rabdarea in rugaciuni cu credinta. 57 - Rugaciunea Sintei Treimi nu se citeste de oricine. O Citesc preotii, maicile. Sa o citesca i cei mai postitori i mai iscusiti. Sa se citesca rar i cu evlavie, ca e de mare folos celor ce o asculta i se inchina cu credinta. 58 - Putini credincioi vor ramane ca sa marturiseasca tainele credinte i toate intamplarile dureroase cate au fost, la crestinii care vor veni. 59 - Rugaciunile catre Maria Egipteanca sunt de folos femeilor desfranate, pentru a scapa de acest pacat. 60 - Rugaciunile catre cei 40 de Mucenici din Sevasta sunt de folos barbatilor primejduiti pe nedrerpt. 61 - Rugaciunile catre Sfanta Mucenita Iuliana, sunt de folos pentru casatoria fetelor, care se vor ruga cu credinta. 62 - Sa ziceti: Binecuvantarea Domnului sa fie peste voi. 63 - Nu greseste omul a dormi la vremea cuvenita, dar sa nu faceti stirbire la rugaciune. 64 - Mantuirotul a toata lumea, le va da veselia vesnica celor care plang la rugaciune. 65 - Cuvintele Sfintilor Apostoli sa rasune in urechile voastre sis a se scrie in inimile voastre i se cautati sa impliniti ce spun Sfintii Apostoli, ca nu cu de la ei putere au grait, ci puterea Duhului Sfant a grait prin gurile lor. 66 - In Biserica Slavei lui Dumnezeu, slujesc numai Sfintii Ingeri. 67- Cand esti de fata la Sfanta Liturghie, sa stai drept i sa nu graiesti nimic pamantesc, fiindca Domnul sta de vorba cu fii cei credinciosi. 68 - Cei ce servesc Sfantul Altar al Sfintei Treimi, sa nu serveasca Sfanta Anafora din tava de metal, sau de marmura, ca Domnul pe lemn s-a rastignit. 69 - Luptati-va prin osteneli i rugaciuni, fiindca o femeie gospodina, cand vrea sa manace o mancare buna, se osteneste sa si-o gateasca. Asa faceti i voi. Iesiti la lupta cu lacrimi, caci numai asa veti rascumpara dreptul sufletesc.

70 - Toti cei ce spun Hristos a inviat sunt binecuvantati, ca i cei ce raspund Adevarat c-a inviat. 71 - La Inviere nu se binecuvanteaza decat ouale rosii i painea obisnuita, cu lumanare aprinsa. Celelalte culori i cozonacul nu se binecuvanteaza. 72 - Sfanta Biserica este raiul cresitnilor. 73 - Dupa ce se canta Doxologia cea mare, adica lauda ingerilor, fiind dupa 12 noaptaea, nu se cuvine sa mai gustati ceva pana a doua zi, dupa ce se sfarseste Sfanta Liturghie. Nici macar apa. 74 - Cand se toaca in jurul Sfintei Biserici, sa se bata intai de 3 ori cu ciocanul i dupa aceea se bat inca 12 lovituri. Acele 3 batai inchipuiesc Sfanta Treime, iar cele 12 inchipuiesc pe cei 12 Apostoli, care vin la chemarea Sfintei Treimi pentru sfaturi. Apoi se bate cu ciocanul la rand, rostind orice fel de rugaciune. 75 - Pasarile canta pe campuri, prin livezi, prin gradini, prin paduri, tot timpul cat se serbeaza Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. 76 - Mersul la rugaciunea de obste san u va lipseasca. Lasati treburile gospodaresti. 77 - Calugarul sa fie vesnic cu mintea la cer, numai cu trupul pe pamant. 78 - Nu uitati strigatele celor ce L-au rastignit pe Domnul in nevinovatie i Sfanta Icoana a Patimirii Domnului, pururi sa o aveti inaintea ochilor. 79 - Dreptul de a-L iubi pe Dumnezeu i de a-Isluji Lui nu poate sa vi-l ia nimeni. 80 - Sa slujiti cu frica de Dumnezeu, cu smerenie i cu rabdare. 81 - Tot timpul sa cugetati ca toti crestinii au facut otul pentru Dumnezeu, iar eu nimic. 82 -Sa faci rugaciuni cu lacrimi, gandind la infricosatoarea judecata, care nu va cruta pe nimeni dintre cei ca au gresit sin u s-au supus poruncilor lui Dumnezeu. 83 - Adevarata porunca a lui Dumnezeu este Sfanta Evanghelie. 84 - Sfintii Apostoli nu au fost preoti, i nici nu au urmat ale dascaliei i prin darul Duhului Sfant au propovaduit Sfanta Evanghelie cu mare aprindere in toate laturile lumii. L-au iubit pe Mantuitorul, i pentru ca L-au iubit, L-au ascultat, i daca L-au ascultat, au trebuit sa se supuna voii Mantuitorului. 85 - Nu este de ajuns unui crestin sa primeasca Sfantul Botez si sa urmeze la Sfanta Biserica, ca sa asculte cuvantul Sfintei Evangheii. E de trebuinta sa marturiseasca cuvantul Sfintei Evanghelii prin adunari, prin targuri, prin localuri i unde sunt 2-3 adunati. 86 - i in Sfanta Biserica are voie oricine sa marturiseasca cuvantul lui Dumnezeu, mai ales barbatii. La inceputul i la sfarsitul Sfintei Liturghii, numai sa stie ce vorbeste i sa aiba binecuvantarea preotului. 87 - Inchinaciunile inseamna un salut, un respect, i mai mult, cereri catre Sfintele Icoane. 88 - Cei care fac Psaltir, Acatiste, rugaciuni pentru ceilalti, platite, sa-i faca mai intai datoria pentru ei, apoi sa se roage pentru cei cu banii, altfel nu folosesc acestora. 89 - Orice nechibzuiala naste pacat. I pacatul este un zid de care nu poti trece. Mai este i un foc, care daca treci prin el te arde. Pacatul mai este i o prapastie intunecata, pe care nu o poti trece sub nici o forma. 90 - Prin cuvantul iertati-ma i prin plecarea desavarsita, se surpa toat uraciunea i se prabuseste tot vrajmasul. 91 - Nu se poate ca Sfanta Biserica sa ramana muta in zi de sarbatoare. Sa se scurga rugaciunea, cum se scurge apa din izvor. Cum paseste apa in rau neincetat, asa sa paseasca crestinii la Sfintele Locasuri pentru a face sfinte rugaciuni. 92 - Sa invatati Psalmul 14. E rugaciunea cea mai scurta. Sa impliniti tot ce se spune in el.

93 - Cand te-ai impacat cu cineva, spune-i: roaga-te Lui Dumnezeu i pentru mine. Aceasta e cea mai mare smerenie. Ca il ridici pe acela in randul sfintilor, in cinste, iar tu ramai cel mai de jos. 94 - Cand faceti framantaturi pentru prescuri, de a sluji la Sfantul Jertfelnic,sa rostiti rugaciunea lui Iosif din Arimateea: Unule nascut. 95 - Sa nu va feriti, ori sa fugiti de mirosul de tamaie. 96 - Cine nu face nevointa, nu pune inceput bun. Un bordei in pamant sa se sape ca adapost i sa se cante sfinte rugaciuni, care au fost adormite zeci de ani. Cei ce-i fac numai nevoile lor, nu indeplinesc nimic din poruncile Domnului. 97 - Cand se canta Axionul in Sfanta Biserica, sa se cante mai rar, ca sa se poata face 7 metanii. 98 - Imparatesei I se cuvin inchinaciuni din partea crestinilor. Nu tot timpul cu corpul, ci vesnic cu gandul. 99 - E gresit a zice:Blagosloviti i ma iertati, ci Iertati-ma i binecuvantati-ma. 100 - Orice rugaciune, cu fata la rasarit se face. De la rasarit se arata i soarele, luna i stelele. Toata lumina lui Dumnezeu, de la rasarit vine. 101 - Sa stiti ca orice ocolire a Sfintei Biserici: la prohodul Domnului la Sfanta Inviere i la orice praznic, se face de trei ori. Acesta inchipuie un gard nevazut de oameni. E un zid facut cu puterea Duhului Sfant. 102 - Cu cat veti chema puterea lui Dumnezeu mai des, cu atat mai mult veti fi feriti de intunericul vesnic. 103 - Cine vrea sa fie un bun crestin, sa mearga la Sfanta Biserica in fiecare dimineata, dupa spalarea fetei i rugaciunile cuvenite, sa ia Sfanta Anafora, sa se pazeasca de cele rele, san u-l ocarasca nici pe vinovat, nici pe nevinovat, sa nu poarte ura in suflet. 104 - Cand a auzit cantatul cocosului, Apostolul Petru si-a adus aminte de fagaduinta facuta lui Iisus i si-a vazut caderea. Atunci a plans cu lacrimi amare. Cat a mai trait Apostolul Petru, cantatul cocosului il gasea treaz la rugaciune, plangand cu amar. 105 - Toti crestinii care vin la Sfanat Liturghie, osteneala lor se scrie in ceruri. 106 - Pe cei ce stiu ca preotul e la rugaciune vineri dimineata i ei nu se duc, mare pedeapsa ii asteapta. 107 - Mai mult decat dreptatea, la o lucrare sfanta, e binecuvantarea arhiereasca, care curate i alunga tot blestemul i pacatul. Daca o Sfanta Biserica se lucreaza de oameni drepti, atunci nu mai este nevoie de binecuvantare arhiereasca. 108 - Cei care se socotesc gresiti i pacatoi inaintea lui Dumnezeu, aceia ii mai aduc aminte sad ea o mana de ajutor la un locas sfant. 109 - Ruagciunea, postirea, infranarea limbii, cugetarea vesnic catre Dumnezeu i iubirea de aproapele, sa nu va lipseasca. 110 - La 6 martie se citesc canoanele tuturor crestinilor care au raposat prin diferite primejdii. 111 - Sa nu va asezati la masa fara rugaciune. Dupa ce ai mancat i te scoli de la masa, sa faci rugaciuni de multumire. 112 - Cand esti in Sfanta Biserica, ia seama la ce vorbeste Apostolul, iar cuvintele Sfintei Evanghelii, sa nu le treci cu vederea. 113 - Cel mai greu pacat este sa fii botezat in numele lui Iisus Hristos, i sa hulesti preotul, credinta i Sfanta Biserica. 114 - Unde este voia luiDumnezeu, toate se biruiesc i se da i binecuvantare.

115 - Aceia care ii sfatuiesc pe crestini sa se cunune, sa se boteze, sa posteasca, sa se marturiseasca, sa se apropie de Sfintele i Dumnezeiestile Taine, au plata cu Sfintii Evanghelisti i cu Sfintii Apostoli. 116 -Toti preotii, calugarii i crestinii, care fac rugaciuni cu vrednicie, in curatie i cu dreptate, toate rugaciunile lor se duc la Sfintii Ingeri in cel patru Sfinte Biserici ale Sfintilor Evanghelisti. 117 - La Vladimiresti se citeste Psaltirea neincetat, zi i noapte. 118 - Unde este credinta i rugaciune, este i bogatie. 119 - Painea care se face la Sfantul Maslu, se mananca duap randuiala: - cei care s-au impartasit in timpul postului, au dreptul sa o manance joi, dupa Sfanta Liturghie. - cei care se impartasesc in Sambata Mare, cu bincecuvantare sa o manance sambata. - cei care nu s-au marturisit, sa o manance in Ziua Invierii, imediat dupa Sfanta Pasca. 120 - Mii i milioane de ingeri canta Hristos a inviat, marturisind Invierea Domnului. 121 - Cei ce nu marturisesc Sfanta Inviere, la intalnirile unii cu altii, sau in adunari, se aseamana rastignitorilor. 122 - Orice crestin este bogat, daca traieste crestineste i are multe fapte bune. 123 - Orice greseala se curata prin marturisire. 124 - Cand se canta: Cati in Hristos v-ato botezat, in Hrsitos v-ati i imbracat, tot poporul sa faca Semnul Sfinte Cruci, inchinandu-i corpul de trei ori. i de 6 ori daca se inchina, tot nu ar fi de ajuns. Aceasta este o parte a marturisirii noastre ca suntem crestini. Pentru Sfanta Inviere, metanii nu se fac o saptamana. Nici post nu se tine toata saptamana. Nu se citeste nici Psaltirea. Postesc numai cei ce au canon in acest sens. 125 - La orice lucrare dumnezeiasca, intai sa fie rugaciunile i nadejdea in Dumnezeu, al doilea cuvinte bune i apoi multa rabdare. 126 - Cei ce se ostenesc cu dragoste i frica de Dumnezeu, aceia iau plata mantuirii, numai daca nu cartesc. 127 - Orice preot cand este imbracat in vesminte, slujeste duhului i nu trupului. 128 - Orice crestin care se lupta, varsand lacrimi pentru dreptate, se spala cu acele lacrimi. 129 - Cand ai nadejde mare i sigura, curata in Dumnezeu, aceasta constituie cea mai puternica rugaciune. 130 - Marturisiti taina credintei cu toata taria; ca sa muriti crestini, adaugati fapte bune, ca sa fiti crestini. 131 - Toate Puterile Ceresti se pleaca i se inchina in fata Sfinte Treimi. Asa i preotii, sa se inchine i sa se plece in fata preotilor i a Sfintelor Biserici. Sa se plece cu urechile, cu mintea, cu cugetul i cu inima. 132 - Batranii sa-i pastreze credinta batranilor lor i sa nu primeasca sfatul copiilor care distrug Sfanta Credinta. 133 - Glasul clopotului ii cheama pe crestini la rugaciune in Sfintele Biserici. 134 - Biserica Schitului Recea va fi duhovniceasca i spre luminarea multor suflete. Multi, prin sfintele rugaciuni ii vor alina durerea sufleteasca. Icoana Maicii Domnului este purtatoare de multe minuni, va fi lecuitoare de orice fel de boala, izbavitoare de primejdii i folositoare in casele crestinilor. 135 - Trei clopote inchipuiesc alungarea vrajmasilor prin trei glasuri i chemarea crestinilor in trei glasuri, poftindu-i la masa sfanta i la adapostul cel mai sigur al sufletului. 136 - Imparateasa nu paraseste pe nimeni din cei ce o cheama in ajutor. 137 - Cu trei Sfinte Masluri, omul se leapada de pacat i se desleaga blestemul. Numai asa ii poate recapata libertatea.

10

138 - Toti crestinii ortodoci sa-i pastreze credinta i sa o apere. 139 - Nimic nu este placur lui Dumnezeu decat o inima curate, care ii pregateste calea mantuirii prin ostenelile sale. 140 - Adevarul sa-l iubiti, adevarul sa-l marturisiti i pentru adevar sa muriti. 141 - Nu alergati la ajutorul omenesc, ci grabiti spre ajutorul lui Dumnezeu. 142 - Cantarile de la Utrenie, lauda Imparatesei: Ceea ce esti mai cisntita, daca ar sti crestinii cata trecere au inaintea Imparatesei, zi i noapte le-ar canta. 143 - Cei ce nu au voce i nu pot canta, sac ante in cuget i in gand. 144 - Cand te inchini sa nu-ti fie gandul la altceva, ca la acel lucru te-ai i inchinat. 145 - Sfantul Paraclis citit la vremea cuvenita, strica orice hotarare omeneasca. Strica zidul de otel. 146 - Cand omul nu poate dormi, nu-i vine somnul, sa se scoale i cu metanii sa faca rugaciuni, intreit sa se osteneasca. Daca nici nu dormi, nici nu te rogi, faci voia satanei. 147 - Orice crestin, prima rugaciune sa o faca chemand in ajutor pe Sfintii Ingeri. 148 - Cei credincioi se ostenesc, invrednicindu-se de mantuire. 149 - Sfanta Macrina il vedea pe Sfantul Inger cu o sfatuia zi i noapte i la to pasul. 150 - Munciti, credeti i nadajduiti. 151 - O sa soseasca timpul cand Sfintele Biserici vor fi inchise. Chiar daca unii crestini nu mergeau la Sfanta Biserica, ci mergeau la arat, la plimbare, la cosit, la secerat sau in calatorie pentru alte interese, daca auzeau clopotul in sat, in de sarbatoare ori in zi de lucru, ii ziceau in sinea lor:Trebuie ca a murit cineva i se desfasura in sufletul lui Taina Dumnezeirii. Moartea, clopotul, preotul, Sfanta Biserica fac intalnire cu Dumnezeu. La auzul clopotului, fiecare ii adduce aminte de greselile lui i de judecata lui Dumnezeu. 152 - Din gurile preotilor, ale calugarilor i ale crestinilor,trebuie sa izvorasca cuvinte de binecuvantare dumnezeiasca, in tot timpul i la intalnire i la despartire. 153- Orice crestin sa-i marturiseasca greseala sa i sa nu-l intereseze greselile altora. Ca atunci a fugit toata smerenia de la el. 154 - De la sedere i de la tacere nu castigati nimic. 155 - Cei ce fac rugaciuni de culcati, iau plata saracului i se socotesc cau un caine lingandu-i botul, cu nadejdea ca maine ii va da stapanul o bucatica mai mare de paine. 156 - Cei ce fac rugaciuni seara inainte de culcare, Sfintii Ingeri privegheaza la capul lor in timp ce dorm. 157 - Cei ce fac rugaciuni cand pleaca in calatorie, calatoresc i Sfintii Ingeri impreuna cu ei i vor fi aparati de naluciri i de duhuri rele. 158 - Tot crestinul sa aibe in casa Icoana Sfintei Treimi. E asa de folositoare, ca sic and ai fi cel mai bun prieten cu un rege sau cu cel mai mare conducator al unei tari. 159 - Sfantul Maslu e una dintre cele mai folositoare slujbe pentru suflet, sa fie sanatos. i trupul, daca e bolnav, pentru tamaduirea lui. Te izbavesti de primejdii i indeparteaza duhurile rele. 160 Fetele care poarta numele de Luminita sa-i serbeze ziua odata cu Invierea Domnului. 161 Tronul Sfintei treimi este inchis cu 12 randuri de garduri, facute numai din SfinteCruci i se afla pe o intindere de 9 km. Toate Sfintele Cruci sunt ale fostilor crestini. Oamenii vor sa stapaneasca pamantul cu tot ce este pe el. Intr-o zi, insa, Sfanta Treime il va scutura asa de tare, ca se vor risipi i se vor sfarama toate frumusetile i lucrurile facute cu dibacie de mainile oamenilor. Abia atunci se vor lamuri ca a Domnului este pamantul. 162 Nu va plangeti de cele lumesti, nici de seceta. Ci mai vartos, plangeti, intrebandu-va cum va veti afla mantuirea sufletului.

11

163 Sa aveti o singura nadejde: in cer. (16,16,12). 164 Nu va zaboviti a va osteni in cele dumnezeiesti, ca mare plata veti lua. 165 Este seceta mare nu de apa, ci de credinta. Ca nimeni nu seamana nimic i de aceea, nici nu rasare nimic. 166 Se dau lupte grele in sufletele crestinilor. Trebuie sa va rugati mult i sa aveti mare nadejde. 167 Sa nu va lipseasca rugaciunea. Rugati-va cu mintea i cu gandul, daca nu se poate cu grai , cu vorbe. 168 Fagaduinta data inaintea lui Dumnezeu prin cuget, oricare crestin face inscris chiar cu Domnezeu Atotputernicul. 169 Cine nu se smereste la oameni, nu se smereste nici la Dumnezeu. 170 Rabda orice in numele lui Dumnezeu. Sa ia mile de orice necajit in numele lui Dumnezeu. i la orice nenorocire i necaz, nadajduieste in numele lui Dumnezeu. 171 Credeti in cuvintele Nascatoarei de Dumnezeu i nadajduiti in puterea Celui Prea Inalt. Nevinovatia nu va muri niciodata. 172 Oamenii sa creada ca Dumnezeu poate sa-i ajute. 173 Cei ce spun ca au vesti dumnezeiesti, sa fie pui la incercari: 1.Pui sub paza, sa posteasca 3 saptamani. 2.Sfanta Aghiasma sa i se dea in a 7-a zi. Sa nu fie viclesug. i de va fi de la Dumnezeu, va reui postitorul. Daca nu, se va stinge din viata, ori se va lepada de aceasta postire. 174 Sa faceti marturisirea dupa Pravila. 175 Cei ce dau pentru Sfanat Pasca la Inviere se socotesc ca i cum ar pune temelia unei Sfinte Biserici. 176 Crestinii san u se osteneasca sa cerceteze proorocirile. Mai bine este sa se roage lui Dumnezeu sis a implineasca ce spune Sfanta Evanghelie. 177 Bine este sa va rugati, dar sa nu va laudati cu rugaciuneafacuta in tacere i nepovestita niciodata la oameni. 178 De folos este a randui prin cuget asa:Pomeneste Doamne intru Imparatia Ta, pe toti cei ce mi-au sarutat nevrednica mana i pe toti care pomenesc numele meu de bine, pentru slava lui Dumnezeu i pe cei care barfesc numele meu. Pomeneste-i Doamne i pe cei care batjocoresc slava lui Dumnezeu, pomenind pacatosul meu nume. 179 Pomenindu-se crestinii unii pe altii la anumite rugaciuni, i sfinte daruri, poate fi o adevarata dragoste parinteasca, duhovniceasca. Inaintea lui Dumnezeu se afla egala cu prinosul. 180 Numai prin smerenie se poate capata o binecuvantare frumoasa. 181 Crestinii sa faca marturisiri mai dese, caci greseli sunt cat nisipul i curatire nu se face de nimeni. 182 Crestinul trebuie sa socoteasca necazurile ca pe niste intamplari frumoase, ca atunci se darama cel ce lucreaza rele. 183 Muntele credintei, al bucuriei, al nadejdii, al fericirii i al mantuirii, al fiecaruia ce se osteneste in numele luiDumnezeu este incarcat cu flori i numai cu flori. Aceste flori sunt numai faptele bune ale celor de aici: Liturghiile date, ostenelile lor, ajutorul dat cu dragoste catre cei necunoscuti. Acestea stralucesc ca soarele nepieritor. 184 Maica Olimpiada n-a iubit nimic i nu s-a bucurat de nimic pe pamant, zilnic a lacrimat pentru cuvantul lui Dumnezeu. S-a ostenit sa impodobeasca casa lui Dumnezeu. A luminat mintile crestinilor i prin fel de fel de sfaturi i-a incurahat, le-a aratat calea mantuirii.

12

185 Olimpiada l-a iubit pe Dumnezeu in cer i a iubit saracia pe pamant. A iubit Sfanta Biserica cu toate podoabele ei. Prin ostenelile ei, a aprins o lumina care nu se vas tinge. 186 Crestinul sa vietuiasca pe pamant, dar sa fie legat cu sufletul de toate cele ceresti. 187 Nasterea Imparatesei inseamna bucuria neamurilor. 188 Femeia care sta cu capul descoprit la Sfanta Rugaciune, chiar de ar ingenunchia cu lacrimi, nu-I primita cea rugaciune. Rugaciunea fara acoprire de cap, este pedeapsa. 189 Orice crestin sa asculte cu sufletul i cu inima cantarile dumnezeiesti, chiar daca este huiduit i batjocorit de oameni. 190 Cei ce cugeta la Dumnezeu i se i lupta in numele lui Dumnezeu, cu adevarat se incununeaza cu mare frumusete. 191 Aceia care marturisesc pe Mantuitorul i vorbesc de Sfanta Cruce, dar n-o marturisesc insemnandu-i corpul, sunt ca cei care framanta zilnic paine, i paine nu mananca, nici nu o gusta. 192 Sa fiti cu cugetul la ceea ce spune preotul:Luati, mancati. 193 Oricat ar fi de necajit omul, pe Dumnezeu sa-L slaveasca i atunci ia parte cu Sfintii Ingeri. 194 Cine n-are mandrie i nu se iubeste pe sine, nu se supara niciodata. Pentru a trece peste acestea, trebuie sa folosesti vesnic rabdarea. Rabdarea este un cuvant de sfintenie. 195 Rabdarea intru toate ale vietii il duce pe om la sfintenie. 196 Sa faceti intotdeauna Semnul Sfintei Cruci drept. Acesta va fi tarie i sprijin pentru toate scarbele. 197 Sa nu mancati noaptea, in timpul Utreniei, ca e mare pacat. Acel suflet piere. Se socoteste in fata lui Dumnezeu, ca oricare porc pus la ingrasat, care se injunghie de Craciun. 198 Unii, cand stau la rugaciune, dau drumul la acele mirosuri urate, a imputiciunii din ei i ii vad mai departe de rugaciune. Mult mai salta diavolii i se bucura zicand: Cuviosul tamaie i se roaga. Nu este primita acea rugaciune, ca e facuta spre bucuria celui rau. 199 Orice preot, calugar, crstin, cand ii face rugaciunile din noapte, din zi, cate cuvinte rostesc cu evlavie, cu dare de seama i cu dragoste, faclii din puterea Duhului Sfant se aprind in sufltul aceluia. 200 Sfintii Apostoli au vestiti in toate colturile lumii Invierea Domnului. Noi trebuie sa marturisim puterea Domnului, care este neinchipuit, nepovestit i negrait de mare. 201 Cand plangeti, nu plangeti trecutul, nici prezentul, ci va plangeti viitorul, ca nu-l stiti cum va fi. 202 Cei ce iau aminte la strigatele i la huiduielile oamenilor i se impotrivesc lor, nu vad slava lui Dumnezeu i nici nu calca pe treapta mantuirii. 203 Sfanta Evanghelie este calea mantuirii. Sfanta Biserica, cu toate sfaturile ei, este acoperamantul vostru in zile de primejdie. 204 Oricat ar fi de mica o rugaciune, sa o incepeti cu: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostril, Doamne Iisuse Hristoase Altfel, rugaciunea nu are nici un rost. 205 Sa nu va inchinati fara metanie. E ca i cum ai coase fara ac, ai prai fara sapa, ai coi fara coasa. 206 Fericiti sunt aceia care au vetuit pe pamant aproape de Sfanta Biserica i s-au indulcit de cuvantul Sfintei Evanghelii i au gustat Sfanta Anafora. Acestia, cand trec din viata, trec la bucurii i la cele fara de grija. 207- Intru Sfanta Inviere sa se bucure toata firea omeneasca sis a se veseleasca toata faptura. 208 Acol unde se rosteste i se crede Hristos a inviat, nu se fac metanii sau rugaciuni. Nedormiti, neobositi, sac ante Hristos a inviat. 209 Nimeni sa nu faca haz in timpul sfintelor rugaciuni, de cei nestiutori, cel mult sa-i invete.

13

210- Nu se poate sa nu fie rostita o rugaciune fara vinovatie i sa nu fie rasplatita. 211- Rugati-va Celui Atotputernic i traiti in Duhul Lui. 212 Sfantul Gheorghe spune:Toti crestinii, calugarii i preotii, care marturisesc sau pomenesc numele meu, vor fi neinvini in necazuri. 213 Nu cu corpurile sa va inchinati Dumnezeului Celui adevarat, ci cu sufletul. Cei ce se inchina cu sufletul, nu vor pieri in veac. 214 Nu se poate sa nu vietuiasca pana la trei i mai multi in jurul unui sfant locas sau in jurul unui Sfant paraclis sau langa o casa mica de rugaciune, fara sa se citeasca Psalmii Utreniei. Slava intru cei de sus:, sa se auda din gura fiecarui crestin, in fiecare zi, ca sa primeasca binecuvantarea pentru a-i hrani trupul. 215 Prin cuvantul lui Dumnezeu, toate ale oamenilor au spor. Toti cei ce cred in cuvantul lui Dumnezeu, primesc binecuvantare. 216 Sprijinul crestinului este Tatal Ceresc. 217 Trebuie sa se citesca Psaltirea zi i noapte. Pentru cei ce fac aceasta, va straluci noaptea ca i ziua. 218 Sa aveti frica intreita de Dumnezeu i cu cititul Psaltirii va veti apara. Nu veti fi pecetluiti de cei care cred ca vor stapani lumea. 219 Oboseala peste masura, rugaciunile nenumarate i vietuind in frica de Dumnezeu, aceasta i-a mantuit pe sfinti. Ei nu au luat in considerare neputinta firii omenesti. 220 Acel loc, raiul, unde nu s-a savarsit pacat, binecuvantat va fi in vecii vecilor, pentru cei ce vor avea fericirea sa stea in el. 221 Crestinul, nu numai ca trebuie sa indeplineasca multe fapte bune, dar sa se lupte ca sa nu greseasca in fata oamenilor, ca sa nu-L supere pe Dumnezeu. Pentru aceasta va lua plata, mai mare decat va lua in dreptul milosteniei. 222 Cinci rani grave a avut Mantuitorul pe corp. Felia de paine pe care o impartiti, sa fie cat cinci bucati de Anafora. 223 Cei ce fac semnul Sfintei Cruci se mantuiesc, iar cei ce nu-l fac se osandesc. 224 Sfanta Cruce insemnata pe corp, ajuta sufletului la trecerea prin vamile vazduhului, prin care trece orice om. 225 Mai intai trebuie treziti crestinii din somnul greu al intunericului. Apoi sa se aprinda in sufletul lor flacara credintei, dorul de a asculta Sfanta Evanghelie, sa fie cuprini de frica Celui ce i-a zidit. Caci de dreapta i infricosatoarea judecata, numeni din cei ce au primit Sfantul Botez i au vietuit pe pamant, nu este scutit. 226 Maica Domnului ne spune:Eu sunt legatura dintre Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul i Dumnezeu Duhul Sfant. 227 Pe vremuri, cand credeau crestinii in dorinta de a se mantui, cei ce se hraneau cu plante cugetau ca mananca mana i cei ce mancau paine cugetau ca manca mana direct din cer. i n-au auzit cel putin un grai dumnezeiesc in vazduh. i voi, care ascultati cuvintele mele, de ce va indoiti? 228 Blagoslovenia Domnului ii va prabui pe cei ce astazi petrec. Din cei ce stau cu mainile in sus, nu multi se vor inalta catre puterea lui Dumnezeu, fiindca viata e plina de vijelii i de furtuni. Asa de mari furtuni vor fi, ca vor smulge copacii uriasi, adica pe batranii i pe batranele care au vietuit in buna credinta. Furtuni neinchipuite la adanci batranesti ii vor smulge. 229 Toti crestinii care se ostenesc sa-i aduca pe cei necredincioi la dreapta credinta, iau parte la darurile dumnezeiesti, alaturi de Sfantul Ioan Gura de Aur. 230- Veniti sa ne bucuram de slava cea nesfarsita a lui Dumnezeu.

14

231 Sa parasiti orice lucru pamantesc, rugaciunile sa nu va lipseasca. Canoanele date de duhovnic sa le socotiti ca pe o carare neteda i sa le impliniti cu dragoste. 232 In orice loc vor vedea crestinii o Sfanta Cruce, sa nu o priveasca ca pe orice lucru de pe pamant. Sa o vada ca pe o lumina, ca pe o calauza, sa o socoteasca ca pe cel mai bun acoperamant, ca cel mai strasnic adapost. Sa o priveasca ca pe cel mai bun baston de sprijin. Fiind langa Sfanta Cruce, sa creada ca sunt langa parinti, sa-i inchipuie ca e in mijlocul unei armate care e mereu treaza i poseda toate armele sisunt vrednici de lupta i victorioi intotdeauna. 233 Marturisiti cu tarie puterea lui Dumnezeu i tot ceea ce trebuie va veni pe nebagate de seama. 234 Cel ce se lipseste de toate cele pamantesti, devine soldumnezeiesc. 235 Dumnezeu, Tatal Ceresc, iarta i binecuvinteaza pe tot omul ce este plecat cu sufletul i cu genunchiul. 236 Faceti truda trupeasca, credeti in oboselile Sfintilor Parinti, rugati-va lor, postiti posturile cu dragoste, nu faceti tulburare intre voi pentru iubirea de sine. 237 Cine nu are iubire de sine, vesnic incheaga taine dumnezeiesti i petrece in lumina. 238 Daca iubiti smerenia, sa iubiti i marturisirea, i daca iubiti marturisirea, sa iubiti dreptatea i adevarul i atunci veti fi cu adevarat slugi dumnezeiesti. 239 Crestinii sa nu implineasca, sa nu savarseasca o taina dumnezeiasca cu sila. 240 Cei care vor sa fie cu adevarat vase curate i stralucite ale Mantuitorului, toata viata pe pamant, le e indoita suferinta. 241 Oricat ar fi necazurile de mari, dati slava Puterilor Ceresti. Sa va instrainati de tot ceea ce nu este placut lui Dumnezeu i sa iubiti linistea i singuratatea. Sa impliniti rugaciunea, postirea, milostenia, privegherea i mersul regulat la Sfanta Liturghie. 242 Sa nu dea mamele hrana de dulce copiilor i peste cateva zile sa-I duca la impartasit. Nu e pacatul copilului, ci al mamei, indoit sau intreit. 243 Rabdare intreita, tacere nesfarsita i smerenie fara margini. Peste toata invalmaseala i peste toata fierberea i clocotirea, tot Sfanta Cruce va iei biruitoare. 244 Sa nu treaca crestinii pe langa o Sfanta Biserica, pe langa o Sfanta Icoana sau pe langa o Sfanta Cruce, fara a-i insemna corpul cu Sfanta Cruce, clar i drept, stand pe loc. Insemnandu-i corpul, vor capata binecuvantare in calatoria sa mai departe. 245 Sa faca crestinii rugaciuni, indoite cu post i intreite cu nadejde. Auzite, primate i implinite sunt de Cel de sus, cererile celor ce le fac cu lacrimi. 246 Cuvantul Ortodoxie insemna: adevarat, drept, curat, implinitor de porunci, nelipsit de la slujbele Sfintelor Biserici i fara nici un fel de greseala. 247 Mai primita este la Tatal Ceresc rugaciunea de sfarsit, de multumire la masa. Inceputul este o copilarie fara minte. Sfarsitul sa fie pentru toti o batranete plina de intelepciune. 248 Marturisirea este cea mai primita de Tatal Ceresc. 249 Mai primita este rugaciunea facuta in gand, decat cea in grai, cu vorbe. 250 Tot omul sa aibe mai intai in minte pe Dumnezeu Tatal, apoi pe cei ce l-au nascut i pe cei ce l-au adus printre crestini. 251 Cand plecati la munca ori la drum, in fiecare dimineata sa luati binecuvantare de la Sfanta Icoana ce o aveti in casa, facand cel putin trei metanii i inchinaciuni. 252 Sa fiti milostivi fiecare cu sufletul vostru. Sa faceti iubire de dreptate, marturisire de adevar i multa retragere de la tot ce credeti ca este rau, ca sa va puteti pregati odihna cea vesnica. 253 Cei 14000 de prunci ucii de Irod, au luat chip de porumbei i zboara fluturand, veselinduse de slava lui Dumnezeu. Cand sunt crestinii in nevoi, sa faca rugaciuni catre cei 14000 de

15

prunci, caci pentru nevinovatia lor au mare trecere la Tatal Ceresc i la Scaunul Sfintei Treimi. Sunt primiti i ascultati. 254 Calugarul, chip ingeresc purtand, se cuvine zi i noapte sa-l laude pe Cel ce ia- trimis darul. Intocmai ca i ingerii sa-L laude in grai i ingand. 255 Pe cei rai sa-I pomeniti in rugaciune, ca intru tarziu, de ei sa te izbavesti. 256 Sfanta Cruce cu dragoste sa o primesti, Domnului din cer sa-I slujesti sis a te lepezi de toate cele pamantesti. 257 Sa nadajduiti in puterea Sfinte Cruci i sa credeti in puterea ei. 258 Va fi mai intai un razboi care va zdrobi intunericul i dupa aceea Sfanta Cruce va straluci mareata. 259 Blagoslovite sunt mainile care acopera Corpul Sfant i gol al Mantuitorului. Oricare dintre crestini, daca acopera Sfanta Cruce la cele 12 Sfine Evanghelii cu orice fel de panza alba, arata cea mai mare dragoste i se afla la cea mai apropiata treapta de prietenie cu Mantuitorul. Cum Sfanta Veronica a sters fata Mantuitorului cu marama, asa trebuie femeile crestine, sa stearga Sfanta Cruce cu val curat sis a o inveleasca cu acelai val. 260 Tot crestinul sa cugete la cele Dumnezeiesti. 261 Cei cu trup nu trebuie sa dea sfaturi celor fara de trup. 262 Sa miroi tamaia, nu sa o prepare. Cei ce pregatesc tamaie i cei ce tamaiaza, sfinte sunt mainile lor. 263 Cei ce vor sa-L iubeasca pe Dumnezeu, sa iubeasca dreptatea i adevarul. Acestea sunt treptele cu ajutorul carora, poti sa ajungi sa iubesti pe Dumnezeul cel adevarat. 264 La fantani sa puneti icoane, aratand astel taina apelor. 265 Calugarii i calugaritele san u doarma alaturi de altcineva, nici de prunci, nici de neamuri, nici de bolnavi, caci nu este ingaduit. Sa nu spuna ca ii este frig. Sa sporeasca i sa inmulteasca metaniile i se va incalzi. 266 Mai primita este cainta la Dumnezeu Tatal, decat osteneala prea multa, facuta cu mandrie sau cu ambitie. 267 Cei ce Il lauda pe Cel Atotputernic cu gandul, i daca Il lauda cu toata inima, in gand, se aude in ceruri. 268 Metania este floare nemuritoare pentru cei ce o fac. 269 Sa nu dormiti sis a va ingrijiti numai de mancare, fiindca veti lua plata de trantor. Sa postiti i sa va rugati cu nadejde, nu numai pentru voi, ci i pentru altii, sa le pregatiti mantuirea. 270 Cei ce nu rostesc Tatal nostru cu credinta, nu se mantuiesc. 271 Se inregistreaza tot ce face crestinul in Sfanta Biserica, in timpul Sfintei Liturghii. Toate le scriu Ingerii luminati. Cei intunecati scriu dublu. 272 Sa nu-I urati pe cei ce striga impotriva voastra, ci sa-I considerati ca pe cei mai buni prieteni, ca prin ei va veti mantui. 273 In ziua Sfinte Mari Mucenite Ecaterina, sa se praznuiasca cu Sfanta Liturghie sis a se citeasca i Acatistul. 274 Suferintele pe corp sunt flori nemuritoare, iar postul cladeste cale de aur. 275 Mare ajutor au crestinii care inalta rugi fierbinti catre Sfanta Filofteia. Are mare trecere la Mantuitorul. 276 Cei ce varsa o lacrima curate pentru chinurile Mantuitorului, se vor mantui. 277 Cand merge crestinul la Sfanta Biserica, daca a pus mana pe zavorul usii i a intrat, ingerul o scrie. Daca se inchina la Sfintele Icoane, s-a rugat, a ascultat Sfanta Liturghie, predica preotului, ingerul le scrie pe toate ca fapte bune.

16

278 Daca te rogi, san u osandesti pe nimeni, nici animalele. Daca ai plati o Sfanta Liturghie, san u ocarasti pe nimeni. Daca aid at o felie de paine unui sarac, nu mai lungi vorba. 279 Doamne Dumnezeule, cred cu adevarat ca Tu ai facut cerul i pamantul i toate cate le vedem i cate nu le vedem. Cred cu adevarat, ca imi vei indeplini i dorinta mea. Cand vei rosti aceste cuvinte, sa fii lepadat de toata rautatea. 280 Psaltirea este adapostul celor ce ocitesc i o asculta cu bagare de seama. 281- Psaltirea este paine nesfarsita, o hrana sufleteasca a celor flamanzi. 282 Toti cei care nu implinesc poruncile, toti se leapada de Dumnezeu. 283 Crestinii sa se sileasca a invata rugaciuni sfinte pe de rostul, ca sa le foloseasca atunci cand inca vor mai fi cu viata i nu vor mai avea dupa ce citi o sfanta rugaciune. 284 Sfanta Cruce este sprijin de mantuire. 285 Intr-o seara mai multi crestini s-au adunat sa faca impreuna rugaciunea de seara. Iar Maica Domnului, in chip nevazut, sta intre ei. I-au placut inchinarea i sfantele rugaciuni pe care le-au facut. Dar mai tarziu, au inceput sa faca sfat in privinta credintei. i un batran, care parea a fi credincios, a zis: Daca ne-am rugat o data astazi, nu inteleg de ce sa ne mai rugam i maine? i daca ma rog maine, de ce sa ma mai rog i poimaine? i vorbea batranul rar, cuvinte clare, sa le auda toti, indoite cu lacrimi. i toti cei prezenti s-au lasat convini i au trecut de partea celui batran. Ei s-au adunat cu bucurie la sfanta rugaciune, dar prin vorbele i lacrimile batranului, toti au cazut de la credinta. Caci batranul le spunea mai departe:De ce sa zici Sfinte Dumnezeule de trei ori? De ce sa zicem Sfanta Treime de atatea ori? Nici Tatal nostru san u-l zicem mereu. Caci, Tatal nostru este o rugaciune sfanta, o rugaciune mare. Sa-l zicem o data in viata sis a-l consideram asa de mare, ca i cum ar fi una dintre cele 7 Sfinte taine. Lumea era inmarmurita si-l ascultau pe batran nemiscati. Atunci doi diavoli incornorati iau pus coroana pe cap batranului. Iata, dragii mei, cum lucreaza diavolul, cu cata mestesugire ii atrage pe crestini si-i indeparteaza de la adevarata credinta, de la Dumnezeu i de la Sfintele Invataturi ale Scripturii. Asa au luat fiinta sectele cele mullet in lume. Ca sa faramiteze credinta cea adevarata i sa le fure mintile crestinilor. 286 Toti crestinii dornici de mantuire sunt obligate sa zica sfintele rugaciuni cat mai des: dimineata, la prans, seara i la miez de noapte, astfel: Imparate Ceresc, Sfinte Sumnezeule (de 3 ori), Preasfanta Treime, Tatal nostru i sa le incheie cu Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Este asa de importanta i de folositoare i de bineprimita aceasta rugaciune,, facuta in intregime. E ca i cum ai deschide usa la un palat frumos i ai intra in el. E ca i cum ai intra intr-o gradina cu flori i ti s-ar oferi locul cel mai de cinste. E ca i cum ai intra intr-o livada cu flori, cu fructe date in parg i ti se ofera cu cinste, locul cel mai umbros, la vreme de arsita. 287 Sa cinstiti ziua de Duminica. Samabata, pe la orele 14-15 sa lasati lucrul. 288 Adevaratii crestini ii gasesc linistea sufleteasca numai atunci cand implinesc poruncile lui Dumnezeu i se infricoseaza de cuvantul Sfintei Evanghelii i cu simturi crestinesti, cauta sa indeplineasca tot ce spune Sfanta Evanghelie. 289 Sa incepeti lucrul cu metanii, cu post i cu rugaciuni. 290 Sa credeti in puterea lui Dumnezeu, sa lucrati in numele lui Dumnezeu, sa va rugati inchinandu-va lui Dumnezeu.

17

291 Puterea Duhului Sfant lumineaza pentru cei vrednici. Dar pentru cei i mai vrednici, i mai mult lumineaza. 292 Sfanta rugaciune unita cu postul i cu instrainarea de tot ce nu-I place Manutitorului, mantuieste pe om. 293 Cand stati la Sfintele rugaciuni, sa simtiti cu cugetul i cu tot corpul ceea ce faceti. 294 La Sfanta Liturghie, tot crestinul sa stea cu mintea incordata la toate actele, cum vin la rand. Atunci poti sa-ti aperi sufletul de primejdii. 295 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi este o cantare ingereasca, plina de dulceata. Crestinii care o zic mereu, din toata inima, fara sa le fuag mintea in alta parte, se pot mantui. 296 Moartea unui luptator pentru credinta e o jertfa inainte Sfintei treimi. 297 Toti crestinii sa mearga ca la o datorie sfanta la Sfanta Biserica, in toate zilele din Saptamana Patimilor. 298 Gura este data omului sac ante lui Dumnezeu cantari de lauda in orice imprejurare. Sa fie cuvantul vostru ca mierea i sa graiti dulce, ca sa luati binecuvantare. 299 Cum veti starui in credinta, asa va veti mantui. 300 Toate miscarile oamenilor de pe pamant. i bune i rele, in ceruri se stiu. Se vestesc prin Sfintii Ingeri i mai repede decat fulgerul toate dorintele sufletesti, toate amaraciunile, cat i toate hotararile, toate sunt communicate la Sfantul Scaun Domnesc. 301- Vinerea sa cititi Acatistul Tuturor Sfintilor, cu evlavie i cu incredere. Eu un lucru Dumnezeiesc. 302 Lasa grijile pamantesti in voia lui Dumnezeu, i Dumnezeu prin voia Sa, va implini cererile tale, daca tu vei crede cu adevarat i te vei ruga Lui. 303 Nu este de folos crestinilor, ca sa treaca ziua Sfintei Duminici, fara sa foloseasca ceva pentru suflet. Crestinii, ca sa-i poata mantui sufletul, in toate vremea sa se plece catre cei nevoiasi, catre cei in suferinta i nici de la Sfanta Biserica san u lipseasca. Blagoslovite sunt mainile care duc jertfa din prinoasele lor sfintelor Biserici. Mare usurare au acele suflete. 304 Daca azi ai facut o mica rugaciune, maine faci doua. Daca azi te-ai inchinat putin, maine sa te inchini dublu. 305 Cautati marturisirea, indreptarea i puneti capat relelor. Nu repetati ce ati facut in trecut. Canonisiti-va i va apropiati de Sfintele Taine. Sa aveti respect pentru cei batrani, sa aveti mila de cei saraci i de cei neputinciosi. Cu mintea la Sfintele Rugaciuni, sa-I pomeniti pe cei din inchisori, nu pentru ei, ci ca sa va fie voua bine i sa luati parte la cina cu Iisus, cel ce s-a rastignit pe cruce. 306 Cei ce au pe pamant fapte bune, in numele lui Dumnezeu, in rai au flori. Cei ce muncesc in folosul altora, in Rai ii afla odihna. 307 Sa traiti cu trupul pe pamant, dar cu mintea sa fiti in cei. 308 Orice lucru pe care il incepeti, sa-l tamaiati, sa-l stropiti cu Sfanta Aghiasma. Se face legatura indata cu Cel Prea Inalt i indata se trimite binecuvantare. 309 Foarte usor se castiga mantuirea prin smerenie, dar putini oameni se smeresc. Multi renunta la smerenie i prefera osteneli insutit de grele pentru a castiga mantuirea. 310 Cel ce putin se osteneste, in scurt timp, de mult se invredniceste. 311 Oamenii ar trebui sa vina des la Sfanta Biserica, macar ca sa nu uite a-i face semnul Sfintei Cruci sis a se insemneze cu el. Caci in valurile lumii uita de Dumnezeu i uita ca exista Sfanta Cruce, ca arma neinvinsa a crestinilor.

18

312 Fericit este acela care se osteneste a intoarce multe suflete la credinta, sprijiinindu-le a merge pe drumul mantuirii. 313 Calugarii i calugaritele care nu-i fac canocnul, nu se pot mantui. Cei ce sunt in suferinte, bolnavi la pat, sa-i faca 12 inchinaciuni in dreptul cetei Sfintilor Apostoli. 314 Cel ce iubeste metaniile i este neintrecut a le face, va avea in imparatia lui Dumnezeu flori nesfarsite. 315 Invatati crestinii sa faca semnul Sfintei Cruci, bun, drept, correct i sa se insemneze cu el. Prin Sfanta Cruce se poate capata indrazneala i incurajare sit e intareste sufleteste. 316 Orice crestin, cand pleaca pe o cale buna i nu are nici un gand rau, asupra cuiva i reuseste la treburile pentru care a plecat, acela este insemnat i silit de Duhul Sfant. 317 In zadar alergati i va framantati pentru cele pamantesti, caci pana nu veti alerga cu sufletul la cele ceresti, nu veti reusi. 318 Crestinul, in viata lui, trebuie sa graiasca numai adevarul din inima i sa lase tot lucrul la voia lui Dumnezeu. Ca orice treaba facuta fara binecuvantarea lui Dumnezeu, este ca o mancare pripita sau ca o fructa manata. Sa nu faci nici un pas fara a rosti sfanta rugaciune. Iar daca este silit de altii i nu are timp sa rosteasca cuvenita rugaciune, sa-i aduca minte ca sus, in Cer, este un Dumnezeu adevarat, fara inceput i fara de sfarsit i este de ajuns. 319 Crestinii muncesc viile in zile de sarbatori, iar femeile i fetele lucreaza in vii, necurate fiind. Din vie se fac struguri i din struguri vin i din vin Sfanta Jertfa. Tot lucrul omenesc facut in zi de sarbatoare, este spre pedeapsa i nu spre castig. 320 Niciodata san u incepeti Sfintele Rugaciuni, in timpul noptii, fara sa va spalati fata i mainile. 321 Prin smerenie, toti au castigat dar mare. Sa te semresti cu inima, cu sufletul i cu cugetarea. 322 Lauda este a tuturor puterilor ceresti, iar durerile, chinurile i necazurile sunt ale oamenilor de pe pamant, mai ales cand ei i le fac. 323 Rugaciunile Sfinte i chemarea lui Dumnezeu, in ajutorul omului, trebuie facute cu simturi deosebite. 324 Inchinaciunile dese pe care le fac calugarii i crestinii, inmultesc florile din Rai i vor avea parte de ele. 325 Bine este sa te porti frumos i sa vorbesti frumos oamenilor. Aceasta insa, pentru a fi placut oamenilor i a te lauda. Dar, ca sa-ti mantuiesti sufletul, mai bine este sa cugetati frumos. Zi i noapte sa cugetati la cele dumnezeiesti i la faptele sfintilor, la ostenelile lor, pentru a va mantui. 326 Crestinii sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci cat mai des, ca sa capete intarire i incurajare. 327 Cand va rugati, va faceti zid de aparare. Iar cand postiti, diavolii raman neputinciosi. 328 Credinta este sa fii retras, in adunari sa vorbesti cand esti intrebat, iar daca crezi ca darul lui Dumnezeu te ajuta, se poate sa dai un sfatin adunare, in folosul tuturor. 329 Povatuiti pe oameni sa asculte cu sete cuvantul Mantuitorului, spus la Sfanta Evanghelie cu cuvinte duhovnicesti. 330 Lacrimile ce le veri intimpul Sfintei Rugaciuni,va pregatesc o viata aleasa spre viata vesnica. 331 Inchinandu-se, crestinii ranesc, surpa si-i omoara pe diavoli. 332 Crestinii, in trecut, traiau numai pentru suflet. Ajutau pe cei saraci, pe cei batrani i pe cei neputinciosi, pe cei fara pricepere i nedumeriti. Iubeau postul i se lipseau de cele placute lumii. 333 Fara Sfanta Rugaciune, nu ne putem mantui. Omul care nu se roaga e ca pasarea fara aripi, nu poate zbura i fara zabava devine prada usoara jivinelor.

19

334 Cel ce a lucrat i s-a rugat lui Dumnezeu, trebuie sa i manance. Dup ace a plinit toate acestea, cade coplesit i trebuie sa doarma, sa-i reface puterile. 335 Stapanul a toate este cel mai bogat in mila. El ne izbaveste din mainile celor rai. De aceea, trebuie sa-i slujim Lui, acum i in veacul viitor. 336 Rabda, taci i iarta, ca sa castigi imparatia lui Dumnezeu. 337 A fost un crestin desavarsit aproape de Sfantul Mormant. Toata viata lui a cugetat la Patimile Mantuitorului, i cand a adormit, a fost trecut in randul sfintilor. O data cu adormirea lui s-au savarsit minuni infricosate. 338 Sa mearga crestinii, cu acelai obiect, la sfintirile a 9 Biserici. Purtand acel lucru, are trecere oriunde. 339 Multi crestini ies din Sfanta Biserica in timpul Sfintei Liturghii. Ba unii ies afara i fumeaza. Acestia vor merge la Dreapta Judecata cu vesmantul credintei neintregit, incomplet. 340 In Saptaman Patimilor, crestinii sa se impace unii cu altii. 341 Pentru Sfanta Inviere, nimeni sa nu ingenuncheze. 342 Hristos a inviat in cer i pe pamant. Hristos a inviat in sufletele celor ce cred in El. 343 Cei cu viata singuratica, ca sa primeasca cununa intreita cand trec din viata, mergand pe la casele crestinilor, sa nu vorbeasca decat despre Sfanta Biserica, despre Sfanta Evanghelie i sa arate pilde din vietile sfintilor, ca plecand din casele lor, sa rasara ceva nu in inima i in sufletul lor. 344 Toti cei necajiti care nu hulesc nimic din cele Dumnezeiesti, in necazul lor cu Dumnezeu petrec. 345 Unde este dragoste fara interes pamantesc, aceea niciodata nu scade. Cand este dragoste prin harul lui Dumnezeu, aceea sporeste in veac. 346 Mantuitorul a lasat Cerul Sfant, biruit fiind de dragostea firii omenesti, S-a lasat sa vietuiasca printer oameni, sa vorbeasca cu ei, sa-I sfatuiasca, sa guste impreuna cu ei, Dumnezeu fiind. A mers descult pe pamant, ca cel mai sarac, ba S-a lasat invinovatit, batut, batjocorit, omorat, i ingropat. De aceea, a inviat Mantuitorul, fiindca a primit, a luat asupra Sa toate vinovatiile noastre, nevinovat fiind. 347 Toata viata sa-i indemnati pe crestini sa mearga la Sfanta Biserica, i sa le pomeniti des numele lui Dumnezeu. 348 Asa cum faptele bune, cat de mici, se scriu in cer, asa i pacatele, cat de mici, se scriu sin u se sterg daca nu sunt marturisite. 349 Nimeni sa nu doreasca cu de la sine putere sa vada slava lui Dumnezeu. Intai sa caute sa se indrepte, apoi sa se roage lui Dumnezeu cu toata nadejdea, i daca Dumnezeu ii trimite dar din cer, atunci poate fi sluga aleasa. 350 Postiti dupa cuviinta, faceti sfinte rugaciuni dupa randuiala, povatuiti crestinii la calea cea buna i dreapta catre Dumnezeu, lepadati rautatea i veti avea multe adaose intru cele bune. 351 Crestinilor li se cuvine din tot ce agonisesc, prima prospatura sa o duca jertfa la Sfanta Biserica i atunci toate vor fi cu spor, iar vitele sanatoase.Daca nu puteti duce la Sfanta Biserica, tamaiati i la primul om care trece pe drum, dati-i. Bogdaprostea sa o auzi i sa o pecetluiesti, caci cu ea se pecetluieste darul. 352 Sfanta Rugaciune facuta curate i fara viclesug, explica ca i cum ai incredinta argint curat inaintea Domnului. 353 Pentru cei necajiti, le este primita rugaciunea in taina. Rugaciunea crestinilor facuta in soapta de buze arse i din inima zdrobita, se aude la Tatal Ceresc ca o trambita rasunatoare.

20

354 Cand intalnesti in cale o Sfanta Cruce, o Sfanta Icoana ori o Sfanta Biserica, sa zabovesti un pic pe loc spre a te insemna cu Semnul Sfintei Cruci, de cel putin 3 ori. Pentru ca ce este azi nu mai este maine, ca maine nu se stie daca mai poti. 355 Suferind nedreptatea oamenilor, veti afla odihna vesnica. Rabdand toate ale lor, va veti primi cununa. 356 Cei credinciosi, prin ispite se intaresc, iar cei slabi i neputinciosi, prin ispite cad. 357 Dumnezeu Tatal a lasat omul ca sa munceasca sis a-i agoniseasca cele trebuincioase i din acelea sa ajute i pe cei ce nu au, ca sa poata inmulti pe cele ale sufletului. 358 Cand plangeti, cautati sa va fie plansul cu folos sufletului. Pentru lucruri pamantesti, nu trebuie sa plangeti niciodata. 359 La Sfintele Rugaciuni, daca se slobozesc lacrimi i se fac metanii, va izbaviti de tot necazul i plata intreita veti lua in ceruri i locul de cinste il veti afla in renumitele gradini ale Sfantului Efrem Sirul, care toata viata sa a plans pentru pacatele sale i ale crestinilor. 360 Cine nu asculta Heruvicul in Sfintele Biserici, in Sfintele Sarbatori, nu ia parte la cele sfinte niciodata. 361 Crestinii care nu vin la Sfanta Biserica sa asculte Crezul i prefera sa asculte vreun monolog, cine stie pe unde, ori un bufon, nu este primit in ceata dreptilor. 362 Vai de sufletul acela care nu a mers la Sfanta Biserica din vointa lui, din placerea lui, din dragostea lui i pe picioarele lui. Plang i ingerii de plansul lui, in ziua mortii lui. (Acestia au mers la Biserica cand ia dus nasa in brate ori cand i-a dus nasa de mana la cununie. Pe acestia ii vor duce altii cand vor fi inmormantati)> 363 Cei ce aud cuvintele sfintelor invataturi, zic de la inceput ca cred, apoi le dau la spate, ca sic and nu ar fi nimic. Altii cand aud le dispretuiesc, calcandu-le in picioare. 364 Cine pazeste poruncile i cauta sa le implineasca dupa sfanta randuiala, se invredniceste de taoata binecuvantarea lui Dumnezeu i se salajluieste in rauil cel neinnoptat. 365 Ce ati lucrat pe pamant, pe pamant ramane. Ce ati lucrat sufleteste, in ceruri merge. 366 Cei drepti merg la judecata, dar la judecata nu intra, pentru ca nu au de ce sa mai fie judecati 367 Prin dragoste pentru Mantuitorul se ajunge la rugaciuni i la postire. Prin postire la umilinta, la lacrimi. Cu larimile se hotaraste suferinta i prin suferinta i chinuri se cumpara adapost binecuvantat cu odihna. 368 Mila, dreptatea, adevarul, bunatatea, dragostea, smerenia, nadejdea i credinta, te apropie de puterea lui Dumnezeu, te apropie de Iisus Hristos, de Sfanat Treime, de Prea Curata Fecioara, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu i de toate Puterile Ceresti. 369 Toti care se insemneaza cu Semnul Sfintei Cruci marturisesc taina Mantuitorului. 370 un Axion daca se canta, fie in Biserica, fie intr-o casa de crestini. Fie la drum, acela e cuprins de darul de a se mantui. Pentru orice Axion cantat, ingerii fac calatori in aer cu mare repeziciune, ducand vestea la Tronul Imparatesc, despre cantarea preaslavita ce se face pe pamant. 371 Cand va rugati, rugaciunea sa va fie rugaciune. Se rugau cuviosii prin pustie de se intorceau pasarile din zbor i se impodobea cerul cu nori. Cand era trebuinta de ploaie, se rugau cu atata evlavie de se opreau furtunile. A fost un oarecare sfant Ioan, ce avea atat trecere la Sfintele Rugaciuni, ca se opreau apele din curgerea lor. 372 In fata primejdiei zi:Doamne, ajuta-ma!, iar in gand san u ai decat chipuri dumnezeiesti. 373 Rugati-va lui Dumnezeu, ca el este viata i puterea tuturor. 374 Cei ce cred in Iisus Hristos i se roaga lui cu toata credinta, sunt ca niste pasari cu mai multe randuri de aripi.

21

375 Cei ce vietuiesc in curatie, cand iau Sfintele taine, se cuvine sa ia inante Sfanta Aghiasma Mare, care inchipuieste pe Sfantul Ioan, Mergatorul Inainte al Domnului, care a strigat:Drepte faceti cararile Domnului. E ultima pregatire inainte de a primi Sfintele Taine. 376 Cei ce sunt atri in credinta, sunt pilda de urmat i se vor pomeni in multe neamuri. i cei ce vor auzi, se vor intari in credinta. 377 Omul, ca se se invredniceasca de treapta mantuirii, trebuie sa se socoteasca intru toate mic, iar pe Dumnezeu sa-l creada sis a-L MArturiseasca Atotfacator, Atottiitor i intru toate Puternic. 378 Cerinta lui Dumnezeu de la crestini este sa-I iertam pe cei rataciti, san e rugam pentru ei, ca sa-i ierte Dumnezeu i sa-i indrepte, ca san u piara sufletul lor. 379 Cei ce s-au inconjurat cu gard din Sfinte Cruci, vor fi aparati de primejdii. 380 Inmultiti rugaciunile de noapte. 381 Rabdarea e prima treapta care poate ridica pe oricine la gradul sfinteniei. Cu rabdarea poti cumpara orice. 382 Invierea Domnului este temelia credintei crestinesti, care inalta adevarul, zideste dreptatea i straluceste nadejdea in sufletele celor nevinovati. 383 Iisus, mintea cea intreaga a celor curati cu fecioaria. Iar diavolul vine i ne spune:Fecioria este un copac care infloreste i nu rodeste. De fapt, diavolul cauta sa-L denigreze pe insui Iisus, Fiul lui Dumnezeu, care a fost curat cu fecioria. 384 Cei fara de trupuri, de la prima zi a Inveirii i pana la sfanta zi a Inaltarii Domnului, neincetat canta:Hristos a inviat... Nu dorm, nu se hranesc, neincetat pe Domnul Il Slavesc. 385 Cine poate sa nu doarma sis a nu manance, poate sa citeasca i noua Psaltiri la rand. Mare binecuvantare este in acel loc. 386 Cei ce vietuiesc in curatenie, sa-l poarte pururi in gand pe Sfantul Ioan Feciorelnicul. 387 Samburele rugaciunii semant nu incolteste i nu rodeste daca nu-l vei uda cu lacrimi, ca i orice fel de samanta semanata de oameni pe pamant. 389 Sa crezi cu adevarat in Cel ce a facut cerul i pamantul, i sa te inchini Lui cu toata nadejdea pana la sfarsitul zilelor tale. 390 Sa credeti in Sfanta Treime i sa respectati Sfintele Sarbatori asezate de Sfintii Parinti, prin povatuirea Duhului Sfant. 391 Sa credeti cu adevarat ca Mantuitorul S-a zamislit fara de pacat, S-a nascut pentru smerenie, in ieslea dobitoacelor, a fost botezat ca nimeni altul, tot pentru smerenie. Sia fost dus in biserica de Maica Sa, ca orice prunc. A suferit cu nedreptate, ca sa rascumpere dreptatea. A fost chinuit, nevinovat fiind. A fost omorat i ingropat. i cu adevarat a inviat a treia zi. 392 Sa nu lipseasca Preacurata din rugaciunile voastre, caci Preacurata Fecioara este prima care are trecere la Sfantul Scaun al Sfintei Treimi. 393 Sa credeti in cei 4 Sfinti Evanghelisti i sa va rugati lor, ca i acestia au mare trecere la Sfanta Treime. 394 Domnul i Stapanul cerului sa va binecuvinteze, sa ajungeti pana la capatul mantuirii. Sa credeti in toata osteneala Sfintilor Apostoli, ca ei au patimit pentru cuvintele Mantuitorului. Au avut atata dragoste, ca si-au dus misiunea pana la capat. 395 Sa va rugati la Sfintii Ingeri. Atunci cand crestinii zic:Nu ma parai Dumnezeule, Sfantul Inger al fiecarui crestin face o metanie i cere cu grai:Primeste Stapane rugaciunea de cerere a drept credinciosului. i zice aceasta cu gand curat. 396 Sa va rugati fierbinte Tuturor Puterilor Ceresti. 397 Cand va rugati, sa fiti impacati cu toata lumea. Rugaciunea nu e primita daca nu ierti, ca sa poti lua iertare. Rugaciunea celor care sunt neimpacati se arata inaintea lui Dumnezeu cum s-ar

22

face un fos puternic la un cazan mare cu lapte. Focul arde, laptele se umfla, se varsa din cazan i curge tot. S-a stins focul, s-a risipit laptele i in cazan nu a ramas numic. 398 Sa ziceti: Pomeneste, Doamne, i primeste pe toti crestinii ca sde inchina in Sfintele Biserici, intinzandu-i mainile i cerand cu toata nadejdea ajutorul tau. 399 Va puteti curati de pacate cu parerea de rau, cu cainta, cu postul i cu sfintele rugaciuni rostite cu lacrimi. 400 Crestinii care doresc i cauta ajutorul lui Dumnezeu, cand sunt in suferinta, in primejdii, in necazuri, sa dea paine curata sau prescura pentru a se face Sfanta Liturghie i sa se roage la toti Sfintii. 401 Sa aprindeti o lumanare, ori sfanta candela, cand faceti sfintele rugaciuni. Rugaciunea fara lumina aprinsa este ca mancarea fara sare. 402 Sufletul celor din pustie era candela aprinsa, ca ardea in ei dorul de a-L vedea pe Dumnezeu. Ei nu vedeau chip de om zeci de ani. 403 Cuvantul Sfintei Evanghelii sa nu-l asemanati cu o poveste. Sa fiti patruni de tot cuvantul ce se aude in timpul Sfintuei Liturghii. 404 Sa faceti treburi cu mainile, dar cu gandul i cu mintea sa faceti sfinte rugacuini. 405 Intr-un loc prapastios traia un pustnic, care se ruga necontenit: Tata din cer, Ziditor a toate, nu ma parai pe mine, care nu sunt vrednic nici de acest loc. i veneau la el zilnic Ingerii, aducandu-i merinde. El ii considera ca pe niste oameni. De aceea ii sfatuia i cu lacrimi, in genunchi, le zice: Fii ai lui Dumnezeu i fratii mei i oameni buni, sa va rugati lui Dumneaeu cu lacrimi, mai ales atunci cand chemati puterea lui Dumnezeu in ajutor. Sa va rugati cu lacrimi i cu genunchii plecati, ca asa va izbaviti de necazuri. Sa credeti ce va spun eu. Cand se roaga crestinii, ingerii sunt de fata i ei duc vestea in ceruri pentru necazurile noastre. Intr-o seara a venit ceata ingereasca ca sa-l ia pe pustnic, sa faca rugaciuni la patul unui bolnav damblagiu. Asa i-a spus fiul, ca a tatal, ca sa vina pustnicul pe patul lui i sa inalte rugaciuni, sa-l pipaie cu mana i se va face sanatos. A plecat cu dansii cale scurta, dupa cum i-au spus. Au ajuns la binecuvantatul rai, in locuri neinchipuit de frumoase. Gandind ca acestia sunt niste boieri, ii sporea in suflet indoaiala ca a fost inselat i ca ii va pierde sufletul i pe Dumnezeu. S-a oprit pe loc i le-a spus: Va rog sa ma iertati, eu vreau sa ma intorc inapoi. Nu sunt vrednic sa ma rog, sa pipai i sa scol un bolnav. Ajutati-ma sa ma duc inapoi. Mergea greu pustnicul i plangand, intrat in gardina Raiului, s-a inchis poarta i ingerii lui Dumnezeu s-au facut nevazuti. Dei era trecut la cele vesnice, pustnicul plangea, crezandu-se inselat. A trebuit sai exlpice totul un Sfant Inger, ca sa se linisteasca. Era deja in Raiul Sfant, fara a merge la judecata, fara sa vada vamile vazduhului sau pe infricosatii diavoli. 406 Binecuvantarea Dumnezeiasca descurca, lumineaza i acopera tot. 407 Cei ce nu se inchina la Sfantul Chip de pe Cruce, al Mantuitorului i nu se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, li se pregateste cale de spini. 408 Majoritatea dintre cei indaratnici pentru a se marturisi, il invinovatesc pe preot, ca nu marturiseste bine, ca nu sfatuieste cum trebuie i ca te tine prea mult pentru lucruri de nimic. 409 Celor nemarturisiti le este greu cand trec din viata, oricat ar fi de drepti. Acestia nu se mantuiesc, daca nu iau dezlegare de la preot. 410 Marturisirea este prima intrebare a celor care trec sin viata. 411 Crestinii sa nu inalte rugaciuni catre Dumnezeu, suparati pe cineva. Cand cineva se roaga la Dumnezeu, suparat cu ai sai, acea rugaciune este ca i cum ar bate o furtuna mare i calatorul nu mai cunoaste drumul. 412 Furia, mania, dusmania, ndelung il desparte pe crestin de la toate lucrurile lui Dumnezeu.

23

413 Nu toti care zic ca se inchina bunului Dumnezeu se mantuiesc. Numai cei care au parasit viclesugul i toata rautatea, numai ce-i indeplinesc posturile inpace i liniste. Numai cei care impart harul lui Dumnezeu, cei care iubesc pe aproapele, cei care vorbesc cu dulceata i cu bunatate fata de necunoscuti i in vorbirea lor pomenesc des numele lui Dumnezeu. 414 Se cuvine crestinilor care pasesc in Sfanta Biserica, sa faca cel putin 3 inchinaciuni, cu inclinare pana la pamant. E ca i cum te-ai invoi la paznici i cu voia lor intri fara grija inauntru. 415 La iesirea din Sfanta Biserica, la fel sa se faca 3 inchinaciuni. E ca i cum le-ai multumi paznicilor pentru bunatatea de a intra inauntru fara grija. 416 Se cuvine crestinilor, ca la inceputul oricarui lucru, sa-i insemneze corpul cu semnul Sfintei Cruci i treaba va merge repede, in pace i cu spor. La terminarea lucrului, sa se procedeze la fel. Chiar i cand intra in baie, sa se inchine. 417 Crestinul obtine odihna vesnica, rabdand pe pamant toate. 418 Prin post iti pregatesti loc, prin rugaciune iti pregatesti chemarea la locul cel sfant, in ceta dreptilor. Prin buna purtare, a nu te mania, a nu te iuti, agonisesti lumina, iar a ierta des greselile celor din jur, vesnic asculti cantarea plina de lauda a ingerilor. 419 Primit este a se ruga crestinul lui Dumnezeu, Mantuitorului Iisus, pentru iertarea pacatelor. Sa se roage, cerand ajutorul lui Dumnezeu. Sa se roage, multumind lui Dumnezeu. 420 - Cel mai primit, insa, este sa te rogi Sfintei Treimi, sa ierti pacatele i greselile dusmanilor tai. Aceasta se socoteste ca i cum ai vindeca o rana cuiva, care se chinui in dureri. 421 Cei ce simt ca le scad puterile, sa sporeasca in sfintele rugaciuni. 422 Cei ce se inchina cu credinta, plini de nadejde catre adevaratul Dumnezeu, nu se ascunde nimic din faptele lor, toate se intreiesc i se inmultesc. 423 Numai atunci cand iti insemnezi corul cu semnul Sfintei Cruci, iar cu mintea te inalti la Dumnezeu, atunci poti fi cel mai apropiat cu sufletul de cel Atotputernic, care poate sa faca tot binele. 424 Cantare ingereasca:Marire Tie, Dumnezeul nostru, marire Tie! Marit ai fost, marit esti i marit vei fi de-a pururi! Marire Tie Dumnezeul nosru, marire Tie! 425 Nimeni dintre crestinii care se inchina lui Dumnezeu, nu vor lipsiti de mila i de darurile Lui. 426 Maica Domnului :Tuturor dau binecuvantare, celor ce ma cauta i neincetat ma cheama. 427- Arma suprema i cea mai solida impotriva diavolului, este infranarea limbii. 428 Tamaia aprinsa in casa, oriunde vietuiesc crestinii, produce pace i liniste, i apropie sufletele crestinilor de tot ce poate fi Dumnezeiesc. 429 Tacand, va pregatit loc de liniste, rugandu-va stati de vorba cu sfintii. Crezand in Sfanta Treime, va aflati odihna vesnica. Inchinandu-va i facand metanii, va saditi flori. 430 Crestinii, se cuvine sa se marturiseasca oriunde s-ar afla. Marturisirea cat de des il apropie pe crestin de mantuire. Bine este sa primeasca i Sfintele Taine, insa sa fie cu constiinta dreapta, cel ce primeste mai mult decat cel ce la da. 431 Dumnezeu trimite binecuvantare pemtru toti care fac marturisire la preoti. Oricat ar fi preotii de cazuti, ca oameni, Cel intru totul Milostiv, le trimite binecuvantare. 432 Vesnic sa ganditi la Sfanta Treime i la cele 9 cete de Ingeri i cel rau nu te va birui. 433 Pacatele nu se sterg numai cu o mare parere de rau. Ele se sterg cu lacrimi multe. Cel ce a savarsit o crima, poate fi iertat numai daca se retrage intr-un pustiu, sa manace ce o sti i sa se nevoiasca cum o sti. Dupa nevointa mare, sa-i jertfeasca corpul sau, ca sa-l rascumpere pe cel omorat.

24

434 Faceti 12 metanii la mormant i ziceti: Doamne, iarta pacatele robului Tau i primeste-l in ceata dreptilor. 435 Indepartarea de la Biserica, il desparte pe crestin de binecuvantarea dumnezeiesca. 436 Cantare ingereasca: Bucura-te, Mireasa, Fecioara, Stapana a tuturor crestinilor i Imparateasa a veacurilor. 437 Sfintii i Prea Cuviosii Parinti se iubeau unuii pe altii i se rugau unii pentru altii. Credeti i va rugati Sfintilor Parinti i veti primi ajutor ceresc. 438 Nu plangeti, ca plansul vostru vine din cauza deznadejdii. Cine e adevarat crestin, sa nu planga. Cine plange in fata oamenilor, cere ajutor de la oameni. 439 Cand esti necajit i te-ai scarbit de cel pamantesti, pleaca-ti fierea neputincioasa, cu toate simturile tale i roaga-te fierbinte lui Dumnezeu. i de Iisus Hristos sa-ti aduci aminte, iar la puterea Duhului Sfant sa cugeti cu toata increderea, ca sa te umbreasca i sa te acopere. i pe Prea Curata Fecioara sa o chemi in ajutor. 440 Rugandu-te in singurata-te sa slobozeesti i lacrimi, ca iti vor fi de mare folos. Iar Sfintii Parinti care au suferit i si-au dat viata pentru Sfanta i Dreapta Credinta, sa nu-ti dispara din minte. Cheama-i sa te ajute. 441 Cei 14000 de prunci ucii de Irod, sunt primii iubiti ai lui Iisus Hristos, primii mucenici, care au impodobit Raiul cu nevinovatele lor suflete. 442 Sfantul Ioan Gura de Aur, prin credinta lui s-a umplut de Duh Sfant i graia bland. Cand dadea binecuvantare, se umpleau Sfintele Biserici de miros, ca i cum ar fi cazut tamaiere. Cati il ascultau, toti se indumnezeiau. 443 Cand spun crestinii: Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!, din gurile lor iese flacara de foc, care se formeaza ca un acoperamant, ca un cort luminos deasupra capului lor. 444 Cand faceti semnul Sfintei Cruci, sa uniti cele trei degete deopotriva i sa fixati drept varfurile degetelor pe frunte. O Sfanta Cruce facuta cu degetele pe curmezis, e ca o tampila stearsa, care se anuleaza. 445 Cand cei mai mici saruta mana la cei mai mari, dandu-le tot respectul, mai ales in Sfintele Manastiri, cei mai vechi, cei mai mari, cei mai batrani, au datoria sa spuna Dumnezeu, caci sub numele de Dumnezeu izvorasc trei binecuvantari:Dumnezeu sa te ierte, Dumnezeu sa te ajute, Dumnezeu sa te binecuvinteze. 446 Cei ce nu se inchina, sunt lipsiti de harul Dumnezeiesc de a se mantui. In pacate traiesc, in pacate mor i in veacul veacului in pacate raman. 447 Cantare ingereasca:Marire Tie, Imparateasa, Marire Tie, Raiule Sfant. Nu-i loc pe pamant, imbracat in mare slava. Crestinii de el nu intreaba. 448 E bine ca i cei bolnavi sa ia parte la rugaciunile de noapte, pentru sporirea binecuvantarilor. Cei ce iau blagoslovenie, au o binecuvantare in plus. 449 Fericiti sunt crestinii care cred in Dumnezeu, se inchina Lui, dar mai presus sunt aceia care implinesc poruncile Lui i fac voia Lui. 450 Sa socotiti Sfanta Rugaciune ca pe un sfat al unei mame bine chibzuite. 451 Cei fara rautate au fost luminati de Duhul Sfant i spre mantuirea vesnica i-a indreptat. Greu este de cei osanditi in ziua judecatii, care nu au vrut sa auda cuvantul lui Dumnezeu. 452 Mai primita este osteneala celor ce se ostenesc din dragoste, decat a celor ce li se porunceste. 453 Cei ce fac din dragoste lucruri bune pentru Dumnezeu, nu au cu cine sa poate fi masurate faptele lor, atat de mari sunt. 454 Fiecare din noi va culege florile pe care le-a sadit din lacrimi i din suferinte.

25

455 Fericiti sunt crestinii care s-au nascut cu Dumnezeu, au crescut cu Dumnezeu, toata viata, pana la adanci batranete au trait cu Dumnezeu i au raposat cu Dumnezeu. 456 Sfanta Cruce este toiagul sufletului i sprijinul tuturor nevoilor sufletesti. 457 Primavara i Invierea Sfanta a Domnului, intinereste sufletele tuturor crestinilor, care cred in Sfantul Asezamant al Sfintei Biserici Crestin Ortodoxe. 458 Milostivul Hristos i Preabunul Imparat, i pe cei ce gandesc numai, la Sfanta Inviere, ii miluieste i ii primeste. 459 Sfintii Parinti se rugau zicand:Miluieste-i, Doamne i pe cei ce vor fi in viitor. Pentru aceste rugaciuni ne mai miluieste i pe noi Dumnezeu. 460 Cei ce au vietuit in pustiu, n-au avut teancuri de carti. Dara inaltau atatea Sfinte Rugaciuni, cu atata tarie i inflacarare, incat, luminau cerul sfant. 461 Sa purtati dreptatea in suflet, sa vietuiti marturisind adevarul in orice imprejurare, sa va ingraditi cu rabdarea i cu smerenia. 462 Viata pe pamant este un vis plin de intamplari, fata de cea vesnica. Osteniti-va, ca sa nu va pierdeti sufletul. 463 Sfintele rugaciuni uda sufletul, si-l invioreaza. Insui Mantuitorul primeste pe cei ce pomenesc in grai i in taina, numele cel sfant al Lui. 464 Pe crestini sa-i ajutati sa se intareasca, sa se zideasca cu cuvinte dumnezeiesti. Ei au pecetea botezului crestin. 465 Rabdarea este un cuvant de sfintenie, prin care oricare dintre crestini poate sa capete un dar. Bunatatea este o treapata spre odihna a batranilor care au vietuit zile multe. Li se spune bunic sau bunica. Cuvantul bunic vine de la bunatate. Cuvantul bun este o particica din Dumnezeu. 466 Cei ce cred intru totul in puterea lui Dumnezeu, nu trebuie sa poarte de grija. Sunt cuvinte i fapte in Psaltire care fac zid de aparare sufletului pana la cer. 467 Traia intr-o pustietate uun cuvios. Prin purtarea de grija a altora avea Sfanta Anafora zilnic, i cum o avea pastrata intr-un vas mic de lemn i pusa intr-o firida a pesterii, dup ace credea el ca si-a implinit datoriile sulfetesti zilnice, se indrepta catre firida i cum intindea mana i lua vasul cu Sfanta Anafora, jos in drepata vedea o lumanare aprinsa, dar nu ca o lumanare, ci ca o lumina vie, nemiscata. Iar in stanga vedea un gandac negru, pucios i inca o data mai mare decat un gandac negru. Zilnic, cand lua Sfanta Anafora, cugeta in sine: Eu sunt gandaculcare iau Sfanta Anafora cu nevrednicie, iar lumina este puterea lui Dumnezeu. i in fiecare zi vedea gandacul i lumina. Dar de fiecare data facea adios de rugaciune, socotindu-se pe sine gandacul pucios i zicea: Dumnezeu mi-l arata pentru indreptarea mea. Pacatos sunt, Doamne, dar sper ca am sa ma indrept. Nadajduiesc ca ma vei povatui.i spune multe rugaciuni, ca sa scape de vina neagra de gandac, care se socotea pe sine. Nu-i mai ramanea timp ca sa adune buruieni i radacini sa le opareasca pentru hrana. Dupa trei ani i mai bine de neincetate rugaciuni, intr-o zi, pe seara, toamna, cand se gandea ca nu si-a adunat nimic pentru iarna, s-a hotarat ca tot sa se mai roage. A pocnit gandacul i i-a zis: M-ai ucis Andrei. Faclia e lumina sufletului tau, cu care m-am luptat sa te castig. Dupa masura ostenelilor lui, au hotarat Sfintii Parinti sa I se dea 3 ani de vietuire in manastire i de gandire, i apoi sa i se dea metanie. 468 Puterea Duhului Sfant e neinfranta de nimeni i comanda sub pamant, pe pamant, in vazduh, in cer i mai presus de cer. 469 Canta pamantul, canta vazduhul i rasuna in cer dulcea cantare Imparate Ceresc 470 Pasarile cerului, de cand le-a facut Dumnezeu i pana astazi, n-au scazut i n-au sporit, in aceeai masura de la inceput i pana astazi, laud ape cel ce le-a zidit. Crestinii insa, zilnic cad de la Sfanta Credinta.

26

471 Nu pentru cei morti se dau invataturile, ci pentru cei ce vor veni, ca aceia au nevoie sa se pastreze tot ce este scris. 472 Tezaurul lui Dumnezeu nu este din aur, bijuterii sau alte lucruri de valoare. Tezaurul lui Dumnezeu este numai din flori i florile sunt toate faptele bune ale tuturor crestinilor i mai presus de, sfintele rugaciuni facute cu incredere i nesuparati cu nimeni. 473 Crestinii din veacurile trecute s-au mantuit: unii prin boli grele, altii prin osteneli, prin fel de fel de fapte bineplacute lui Dumnezeu. Parte din ei au cautata sa implineasca poruncile Dumezeiesti. Multi au castigat mantuirea fiind napastuiti i suferind nedreptati. 474 Cand fac crestinii fapte bune, Sfintii ce se pomenesc in acea zi noteaza. i vin la Duminica Tuturor Sfintilor sa faca inregistrare, mare numaratoare pentru fapta buna a fiecarui crestin sau om drept. 475 Crestinii care cred intrutotul in puterea lui Dumnezeu, lor nu li se face inima rea. Cred in puterea Sintei Treimi i toata viata sunt ajutati de cineva nevazut. 476 Lacrimile i suspinele sa le folositi atunci cand rostiti Sfinte Rugaciuni, ca Sfantul Inger Pazitor sa ia nota pentru ele. 477 Din sufletele voastre sa rasara vointa i dragostea, impreuna cu iertarea. Aceste trei arme sa le folositi ca sa-l biruiti pe diavol, care zilnic va urmareste i va intinde curse. 478 In intregimea Ortodoxiei, se savarsesc doua Sfinte Liturghii: una a sufletului, pe acre o fac preotii in Sfintele Altare, iar a doua Liturghie este a trupului, pe care o fac toti crestinii. Tata, mama i copiii, in trecut faceau armata-scoala cand se punea masa. Inaltau o sfanta rugaciune, unul dintre ei, iar daca se intampla un preot, se dadea binecuvantarea i unul rostea Sfintele Rugaciuni, apoi se asezau la masa i masa se incheia cu rugaciuni de multumire, dand slava lui Dumnezeu. In adunari se dadea respectul cuvenit superiorilor. Iar in familie, se dadea respectul parintilor i batranilor. Astazi, nu se mai respecta toate acestea. Cei necredincioi socotesc sederea prea multa la Sfintele Rugaciuni, pierdere de vreme. Pentru ei, trupul lor e i dumnezeul lor. Aceasta e Liturghia trupeasca, adunarea tuturor la ospatare, dand slava lui Dumnezeu pentru toate ce le-a dat pentru hrana trupului. E mare greseala san u-ti aduci aminte de Dumnezeu cand te asezi la masa. Pentru ca El este Iconomul i Administratorul tuturor bunatatilor de pe pamant. i mai mare greseala este a te scula de la masa fara a-I multumi lui Dumnezeu, Cel ce nea umplut masa cu toate bunatatile hranitoare de trup. 479 O sluga vrednica a lui Dumnezeu poate sa se roaga i pentru o mie de oameni, i daca are evlavie, i citeste cu convingere, i se patrunde de tot cuvantul, este primita rugaciunea, ca i cum ar fi toti de fata. 480 Cand se da binecuvantarea in Sfintele Biserici pentru Sfanta Liturghie, i credinciosii, in chip de evlavie, se apleaca tingand cu degetele podeaua, puterea Duhului Sfant, prin sluga Sa, Ioan Gura de Aur, face legatura cu cei ce se afla in Sfanta Biserica. 481 Cei ce ies afara din Sfanta Biserica cand se savarseste Sfanta Liturghie, se socotesc ca cei ce nu-i tin fagaduiala, oameni fara cuvant, fara omenie. 482 Fiecare, prin rabdarea sa, ii castiga plata sa. 483 Rugaciune catre Sfantul Inger Pazitor: Sfinte Ingere, pazitorul vietii mele, binecuvinteazama i ma ajuta in calea mea. 484 Usor e de facut pacatul, dar este greu de marturisit i daca nu-l marturisesti, nut e poti izbavi de el. 485 Pe crestinii care vietuiesc crestineste, voia lui Dumnezeu ii conduce. Sa aveti in minte rugaciunea i in maini lucrul Purtati in suflet dreptatea i lucrati in frica de Dumnezeu.

27

486 - Toti cei care merg la preot sa le faca Sfinte Rugaciuni pentru diferite necazuri, nu vor avea nici un rezultat, daca nu postesc. 487 Batranii se rugau inainte pentru toata suflarea i pentru toata Ortodoxia. Calugarii sa nu trandaveasca, sa nu se leneveasca, pentru ca lenea i trandavia sunt primele laturi ale diavolului, cu care ii duce direct in iad. 488 Dreptatea i adevarul, purtandu-le crestinii in suflet i indeplinindu-le cu fapta, ii ucide pe diavoli. 489 Smerenia arde toata impotrivirea i distruge toata rautatea. Cei smeriti cu sufletul i cu inima, in lumea cealalta stralucesc mai mult decat dreptii. 490 Cum nu seaca apa din izvoare, asa sa fie crestinul la rugaciune catre Dumnezeu. 491 Rabdarea, iertarea i blandetea lumineaza sufletul crestinului. 492 Un supus vesnic in obste, e un sfant pamantean. Calugarii supusi, fara interes personal, toata viata lor, primesc cununi din cer aduse de Sfintii Ingeri. E socotit in randul mucenicilor. 493 Cel ce poarta numele de Aurel, Aurelia, Aurica, sa sarbatoreasca ziua atunci cand se pomeneste Sfantul i Marele Arhiereu, Ioan Gura de Aur. 494 Sa nu le fie frica oamenilor de nimeni dintre oameni a marturii pe Dumnezeu. 495 La sunetul i chemarea clopotelor, toti crestinii sa alerge la Sfintele Biserici, sa alerege ca insetati. Si, adunati cu totii, sa inalte Sfinte Rugaciuni, ca altfel, grea va fi certarea Dumnezeiasca, mai ales pentru cei ce traiesc in nepasare. 496 Rugaciune cereasca:Lucratorule, a toate Ziditorule i nemarturisit de cei ce Tu i-ai zidit i cu sange pacatul lor l-ai rasplatit, iarta-ne i ne primeste, de pacat ne izbaveste i noi iti vom canta cat de mare este slava Ta. Doamne, Tie iti vom sluji, nu ne uita, nu ne uri. Trimite-ne noua iertare i indoita binecuvantare. 497 Masa nesfarsita de flori este ziua Sfintei Duminici, iar cei ce le calca in picioare, sunt crestinii care nu mai au nici un fel de respect fata de ziua Sfintei Duminici, o calca in picioare i sau lepadat de ea. 498 Inchinaciunile dese ii ucid pe diavoli. 499 Cameara curata i frumos gatita, inchipuieste sufletul fiecaruia, care se marturiseste i primeste Sfintele Taine. 500 Sfanta Mare Mucenita Filofteia, prin milostenii, rugaciuni, inchinaciuni, facute fara vinovatie si-a sadit tarina cu crini, caci din camp, de la plugarie i-a plecat smeritul suflet catre cer. 501 Toate fecioarele care vietuiesc pe pamant, care vor face asemenea Sfintei Filofteia, aceiai crini ii pregatesc in cer. 502 Mitropolitul Nicolae Balan a miluit multe vaduve, a sprijinit un numar mare de saraci, a pus banii in mainile multor lipsiti, a slujit Biserica Crestin-Ortodoxa pe multe cai i peste toate, nu s-a lipsit de datoria sa ce o avea catre Dumnezeu. Nu i-a lipsit Pravila citita pentru infranare. 503 Cea mai primita rugaciune se face Vinerea, pentru ca este ziua rastignirii Mantuitorului. Sa postiti fiindca e zi de vineri. Si, daca sunt mai multi la rugaciune, (toti ai casei), e i mai bine primita. 504 Sa faceti trei inchinaciuni sau trei metanii, in numele Sfintei Treimi, apoi se saruta Sfanta Icoana cu Sfanta Cruce, orice odor il ai in fata i mai faceti trei inchinaciuni ori trei metanii. Se explica Sfanta Treime repetata. 505 In timpul Sfintei Rugaciuni, la Sfanta Liturghie, sa cugetati la Inaltarea Mantuitorului, la Sfanta Inviere, la Rastignire, la zamislirea fara de pacat. Caci daca nu erau toate acestea, nu era Sfanta Treime unita.

28

506 Atat marturisirea, cat i Sfintele Taine, nu trebuie sa se faca cu bani multi, ci cu credinta nemiscata i neclintita. 507 Cei ce ii cer iertare din inima, capata de la Bunul Dumnezeu mare dar. Odata, un pustnic, Nechifor dupa nume, vesnic se ruga in pustiu.Mancarea i celelalte ale trupului erau ca un vis. Traia impreuna cu ingerii. S-a luptat cu cei rai mult, pana l-au castigat. i iata, cum l-au castigat: Cunostea tainele lui Dumnezeu, i prin osteneli, credinta i rugaciune ajunsese sa cunoasca cele mai frumoase locuri care sunt dincolo de lume, i cand se ruga noaptea, stelele cerului ii erau prieteni i zicea:Dumnezeu le-a facut. Intr-o noapte, a patruns in sufletul lui o intrebare: dar pe Dumnezeu, cine l-a facut?, i indata si-a vazut caderea. A ramas resemnat de o stanca i se ruga plangand i cerandu-i iertare. A plans i s-a rugat zile i nopti in sir, pana ramasese aproape de nesimtire. A inceput sa auda clopotele unei Sfinte Biserici. Era in drumul adormirii. L-au intampinat cativa frati imbracati in rasa i i-au zis:Bine ai venit frate sau parinte ce esti. De acum vei fi cu noi in Sfanta Manastire. Vei lua parte la ascultare, la fratie, la cina i la ruga. i plangand a adormit. Erau Sfintii Ingeri. Langa ei era i un frate imbracat in rasa. Se mira Nechifor ca nu-l mai vazuse niciodata. Era chiar sufletul lui. Fricos i stangaci spunea:Iertati-ma, iertati-ma! i s-a mantuit. 508 Crestiniilor, care se silesc spre cele Dumnezeiesti, li se blagoslovesc toate cele pamantesti. 509 Rugaciunea cu post este buna ca apa rece, pe care o bei dupa dulceata sau dupa saratura. 510- Faceti cat mai des Acatistul Sfintei Cruci. Cand faceti framantatura de paine, sa faceti 3 Sfinte Cruci din paine i sa le mancati in trei zile, la rand, dupa Sfanta Anafora. 511 Multimea florilor sunt inchinaciunile i rugaciunile inchinatorilor, facute cu post, indoite cu credinta i intreite cu nadejde. Si-au facut din ele asternut genunchilor i miros placut de smirna sa raspandit in jurul lor. 512 Rugaciunile dese il apropie pe crestin de Dumnezeu. 513 Smerenia este o decoratie de mare valoare pentru cei ce pot sa o faca. 514 Rugaciunile in care se rosteste pocit numele lui Dumnezeu se fac spre bucuria diavolului. Sa se citeasca putin i rar, in genunchi, cu umilinta multa. Cuvintele citite, binecuvantate, fara gand de razbunare, sa se socoteasca fratie i sa se vada ca roua in rasaritul soarelui. 515 Rugaciunea saracului:Doamne Dumnezeule, nu ne parasi. 516 Sfintele rugaciuni, ale celor necajiti, sunt primate. 517 Marturisiti pe Dumnezeu i puterea Lui in toate directiile i in toate formele. 518 Era un om pe nume Toma, care nu stia sa se roage lui Dumnezeu mult. Din cate auzise el, i se intiparise in minte icoana rastignirii lui Iisus i gandea: Daca eram pe pamant, in timp ce evreii il chinuiau pe acel Iisus nevinovat, ca un voinic l-as fi aparat. i zi de zi, i noapte de noapte se culca cu acest gand. Nu se ruga, ci plangea pentru Iisus, se aprindea impotriva celor rai, care il chinuiau. Timpul trecea i Toma, aproape ca nu mai muncea, ci plangea neincetat pentru faptul ca nu a fost i el pe pamant, in vremea aceea in care era chinuit Iisus. De aceea, i lumea ii zicea: Toma puturosul. Il judecau asa, pentru ca nu il mai vedeau muncind. Dar el, dei trai in lume, era totui departe de lume. Era cu gandul i traia alauri de Iisus i zicea despre preoti:De ce nu vorbesc ei cu mai multa durere, despre aceasta mare durere a lui iisus? De ce vorbesc ca i cum ar spune o poveste? Pentru ca nimeni nu a murit cum a murit Iisus. Cum sa fac, Doamne, ca sa fiu mai bun i eu? i cugeta mereu la rastignirea lui Iisus, a Acestui mare Sfant! NU se gandea la el sa-i mantuiasca sufletul, ci se gandea ca nu a fost nimeni ca sa-L apere, caci era nevinovat. Intr-o seara, fiindu-I foame, cauta cev sa manance i a murit asa, plnagand pentru patimile lui Iisus. i s-a factu in gandul lui, ca a venit la el politia orasului, cu cisme i haine impunatoare, incini cu sabii, zicandu-i:Suntem trimii sa te luam. Le-a spus el ca nu a facut nimic i ca el

29

plange doar pentru acel Iisus. inceteaza plansul i mergi cu noi, ca sa vezi pentru ce esti chemat i cand te vei intoarce, iti vei urma plansul. L-au dus pana la Scaunul Sfintei Treimi i s-au facut nevazuti. L-au preluat alti ingeri, care i-au dat de la Sfanta Treime vesmantul de sfintenie i locul de odihna vesnica. 519 Nemarturisirea crestinilor este bucuria diavolilor. 520 Toti crestinii inchinatori ai Sfintei Biserici, care vor patimi i vor suferi multe greutati pentru numele lui Dumnezeu i al Sfintei Treimi, vor primi plata intreita fata de acei Sfinti Mucenici din trecut. 521 Duminica e zi sfanta, ZiuaDomnului Dumnezeu, i crestinii cu fel de fel de greseli o necinstesc pe ea. 522 Rabdarea lucreaza sfintenia i pregateste urcarea la Dumnezeu. 523 Cand vrei sa aduci multumire lui Dumnezeu, pentru binefacerile pe care le-ai primit, sa fie indoita cu metanie. 524 Cine face metanie i se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, marturiseste in plin venirea Mantuitorului de la cer la pamant. 525 Pe copilul din fasa, cand il inchina mama lui, sa-l duca in fata Sfintei Icoane i sa-i faca in fata semnul Sfintei Cruci, drept, indestul i viu. Sa nu se grabeasca i nici economies a nu faca. 526 La Dumnezeu Tatal nu este masurata binecuvantarea, nici cantarita. 527 Crestinii sa rosteasca Psalmi, sa vietuiasca in tacere, sa se fereasca de vorbe desarte, sa nu se creada niciodata in stramtorare, sa caute linistea i sa vietuiasca in slava lui Dumnezeu. Sa nu fie suparat cu nimeni. 528 Sfanta Anafora este ca i cum ai improspata o mancare zi de zi. 529 Cu blandete, cei ce sa roaga i cred in Dumnezeu, de mila Lui au parte. 530 Cei ce poarta durerea in suflet, cu sarcina durerii cumpara mantuirea. 531 Slava de la Vecernia mica, de la 21 noiembrei: David mai inainte a grait de tine, Curata, mai inainte vazand sfintirea intrarii tale in Biserica. Intri care marginile astazi praznuind te binecuvinteaza pe tine, Prea laudata, ca prin tine ceea ce mai inainte de nastere fecioara ai ramas neastricata, Maica Cuvantului vietii. Astazi, in biserica, Zaharia se veseleste primindu-te, Stapana, i Sfintele Sfintilor se bucura, luandu-tepe tine, hranitoare vietii noastre. Pentru aceasta, i noi cu cantari strigam Tie:roaga pentru noi, pe Fiul tau i Dumnezeul nostrum, sa ne daruiasca mare mila. 532 Cei ce se roaga cu laccrimi pentru necazurile lor, lacrimile le sunt socotite daruri i odoare de argint duse in Sfanta Biserica. 533 Toata marturisirea crestinilor, dreapta i nedreapta, in ceruri se stie. Toata primirea Sfintelor Taine, cu vrednicie i cu nevrednicie, se stie. 534 Pentru Sfintii Mucenici, inchisoarea a fost declarata Rai. 535 Unei doamne i s-a aratat in vis tatal i i-a spus sa coasa tamaie la betelia rochiei i va fi aparata de toata nenorocirea. In timpul razboiului, s-a refugiat la Budapesta i a stat la adapost sub un bloc 28 de zile. In a 28-a zi a venit la ea o batrana, i facandu-I scandal, ca sta intr-un loc mai bun ca al ei. Doamna a cedat locul acelei batrane, i fiind razboi, indata a cazut o bomba chiar pe locul unde statuse doamna. Batrana a murit cu toti cei din jur, iar doamna care please in alta parte, a scapat cu viata. Deci i voi sunteti datori sa purtati Sfanta Tamaie asupra voastra, i sa povestiti intamplarea i altora. 536 Sfanta Rugaciune nu este primita numai cu semnul Sfintei Cruci numai inchipuit, fara sa se atinga fruntea, umerii i pieptul.

30

537 Unii se roaga luiDumnezeu i Sfintilor Parinti toata viata lor i nu afla mangaiere decat atunci cand sufletul se desparte de trup. 538 Slava intru cei de sus i pe pamant pace, intru oameni bunavoire. Asa canta cerul, asa canta vazduhul, asa trebuie sa cante toata omenirea care vietuieste pe pamant. Cei ce pomenesc de Craciun numele lui Dumnezeu, maine vor fi in Rai. 539 Dreptatea lumineaza ca focul, nu se risipeste ca cenusa. Dreptatea niciodata nu cade. Dreptatea este temelia tuturor greutatilor i necazurilor. 540 Mai primita este rugaciunea celor in suferinta. Degeaba ii serbati pe Sfintii Mucenici, ii respectati, va inchinati lor, daca nu vreti sa suferiti ca ei. 541 Sa scrieti toate povestirile crestinilor, despre toate minunile pe care Dumnezeu le-a facut cu ei. 542 Tot cuvantul spus in Sfintele Rugaciuni, e pentru intarirea i sprijinirea sufletelor necajite. 543 Calugarii, crestinii i preotii care nu se inchina lui Dumnezeu dupa randuiala, sunt ca lacul care nu se primeneste. Se imbraca cu o camasa verde, se impute i calatorii care vin, se tin cu mana de nas. 544 Cei nevoitori fac necointa, iar cei cei ce n-au cunoscut rabdarea, cele mai usoare li se par grele. 545 In Sfanta Biserica a Slavei Ceresti, se aduna toata bucuria ingerilor, spre slava Sfintei Treimi. 546 Niciodata sa nu faceti rugaciuni de forma. Sa stati in genunchi sis a nu va zboare gandul in alta parte. 547 Cei ce se silesc la nevointa,vor primi rasplata. 548 Sa aveti toiag de sprijin, dreptatea. Lumina nestinsa sa aveti Sfintele Rugaciuni, imbracaminte postul, nadejde sa va fie a devarul. 549 Prin Sfintele Rugaciuni se face folos sufletului. 550 Cel ce face pregatirea painii pentru Sfanta Anafora, daca are vrednicia, cinstea i curatenia, nevazut ia parte cu preotul la Sfantu lJErtfelnic. 551 Pe vremuri, oamenii drepti traiau cu trupul pe pamant, iar cu mintea in ceruri. De aceea se zicea: om ceresc i inger pamantesc. 552 Sa planga cu amar crestinul cand i se va taia mana dreapta, ca nu mai are cu ce-i insemna corpul cu semnul Sfintei Cruci. Nu mai are cu ce marturii ca e crestin i nici atunci sa nu planga. 553 Ce semana crestinul prin faptele sale, aceea culege. 554 Sunt crestini prin sate, prin orase, care traiesc linistiti in casele lor, sin sufletul lor au vesnic Taina Dumnezeirii. Acestia sunt oameni drepti i sfinti, ca nu li se aduc laude de cei ce-i cunosc. Mare vrednicie li se daruieste din cerul sfant. 555 Duminica dimineata sa se citeasca Catisma a 17-a. Aceasta nu trebuie sa lipseasca din cursul saptamanii. 556 Sa va rugati lui Dumnezeu crezand i ca credeti in Dumnezeu rugandu-va. Cautati sa va infratiti cu Sfintii i sa va imprieteniti cu Sfintii Mucenici. 557 Pentru cei de pe pamant se savarsesc Sfintele Liturghii in cer, ca cei din ceruri nu au nevoie. 558 Sa nu va fie nici o zi lipsita de a lua Sfanta Anafora. 559 Fericiti sunt cei ce nu se zdrobesc cu sufletul pentru nimicurile pamantesti. Fericiti sunt cei ce fac pururi osteneala pentru cele Dumnezeiesti. Fericiti sunt cei ce alearga insetati dupa poruncile lui Dumnezeu pentru necunostinta i nestiinta lor. 560 Inchinaciunile multe, insemnarile dese cu Sfanta Cruce, indeparteaza i alunga necazul, durerea i supararea.

31

561 Sfanta Anafora totdeauna intareste pe calator la drum. 562 Duhul Sfant intareste sufletul omului, i in interiorul Sfintei Biserici, intotdeauna il incurajeaza. 563 Cand stapanirea ia hotarari spre a va lipi de libertate, sa sedeti in genunchi, oriunde ati fi, pan ace soarele face calatoria sa pana la jumatatea cerului, ori a zilei. 564 Nici un semn al Sfintei Cruci, pe care il face omul, nu este in zadar. Dar daca faceti mai multe? 565 Sa va rugati intai pentru cei ce va vor raul, apoi pentru cei ce va vor binele. Cereti iertare pentru greselile voastre, dupa aceea rugati-va pentru ajutorul i mantuirea voastra. 566 Cel ce crede in Dumnezeu, intunericul noptii nu i se pare o greutate. 567 Niciodata sa nu strigi de rau dupa cei rai, ci sa zici:Izabveste-ne, Doamne de ei i ferestene san u facem ca ei. 568 La nunti, la baluri, la adunari publice, unde nu se canta Sfinte Dumnezeule, unde nu se pomeneste Sfanta Treime, la Sfanta Rugaciune unde nu se rosteste Tatal nostru, Sfintii Ingeri ai crestinilor stau de o parte, ca niste fugariti. 569 Cei ce nu aprind lumanari in numele lui Dumnezeu, sau a vreunui Sfant, cei ce nu aprind tamaie, cei ce nu respecta sarbatorile i nu cauta randuielile, sunt steri de la inscrierea Sfantului Botez. 570 Mai mult decat fericit este acela care a murit pentru o dreptate sfanta. 571 Niciodata crestinii sa nu ceara de la Dumnezeu mai mult decat ceea ce i-a dat, ci sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru starea in care se afla. 572 Toti crestinii zic ca cred in Dumnezeu, insa numai aceia care marturisesc cu faptele, cu adevarat cred. Plangerea lui Adam, in loc sa fie luata ca pilda de indreptare, este luata mai mult in batjocura i in chip de rau. 573 Toate pacatele fiecarui crestin, serpi se inchipuie, care le incurca cararea limpede a vietii. Ba uneori se incolacesc i in jurul crestinului i nu ii da voie sa mai mearga, i trec zilele vietii fara ca sa mai faca un pic de osteneala pentru numele lui Dumenzeu. 574 Sa nu poftiti slava nimanui. Fiecare sa se multumeasca cu pretiosul dar ca e crestin. Sa creada in Sfanta Cruce i sa-I slujeasca ei. 575 Crestinul care zice Aparatoare Doamna, de 12 ori, este socotit un acatist, mai ales pentru nestiutorii de carte 576 Crestiul, intotdeauna sa aiba in cugetul sau rugaciunea. Numai atunci poate fi aproape de Dumnezeu. Pe Dumnezeu, pentru cei credinciosi, nu_l incape vazduhul. 577 Sfanta Anafora intareste i indreapta pe crestini spre cele inalte. Iar cei ce num erg la Sfanta Biserica, nu o socotesc nici ca painea cea de toate zilele. 578 Samanta pe care a apucat-o pamantul, udata cu apa proaspata la vreme, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, trebuie sa rodeasca. i voi, daca puneti rugaciuni peste tugaciuni, improspatati tot cu rugaciuni, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, trebuie sa rodeasca. 579 Sfanta Biserica e Palat Ceresc, Casa Dumnezeiasca,iar Iconostasul e Tron Imparatesc. i Dumnezeu tatal, pune pe cine vrea dintre Sfinti ca mostenitor i stapanitor al Tronului. 580 Ectenie in cer:Slobozeste, Doamne, din inchisoare pe cei de la Vladimiresti: preotul Ioan, maica Veronica, Teodosia, Mihaela, Fevronia, Tiberiada i cu toate celelalte, fiecare cu numele lor. 581 Cu iertarea se poate alunga uraciunea. Sa va pitulati cu smerenia, sa va intariti cu postul, sa va ascundeti sub acoperamantul tacerii, sa va faceti vesmant cu rabdare, din sfintele rugaciuni toiag.

32

582 Sfanta Cruce, pacea vesnica o aduce. Este arma folositoare, intrutot biruitoare. 583 Faceti rugaciuni in obste i in singuratate. Plecati mai des genunchii. Cereti fierbinte sprijinul lui Dumnezeu. Iertati repede pe cei lipsiti de intelepciune. Faceti prietenie cu saracul, miluindu-l i nu-i pretindeti nimic in schimb. 584 Sa iubiti credinta in Hristos, ca sa nu va pierdeti sufletul. Veti avea mari incercari prin semnul Sfintei Cruci. Sa-l marturisiti pe Hristos. 585 Cand spui: Fie voia lui Dumnezeu, se preamareste puterea lui Dumnezeu. 586 Crestinii care nu iau parte la Sfanta Liturghie din ziua Stalparilor, nu au aceeai binecuvantare in ziua Sfintei Invieri. 587 Floriile e o sarbatoare a tinereului i a pruncilor. Mamele cinstite iau binecuvantare i orice tata credincios afla har inaintea lui Dumnezeu. 588 Sa rostiti rugaciuni scurte, numai din 6 cuvinte. i la cele 6 cuvinte o singura metanie. Metaniile sa fie la numar 12. Bine este sa se faca de trei ori cate 12. In total 36. La fiecare metanie facuta cu fruntea la pamant, sa se rosteasca in gand sau in soapta:Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie! 589 Cine se zaboveste la Sfintele rugaciuni, la masa, la munca i la tot lucrul, pe care-l face cu lenevire, acele persoane asculta sfatul diavolului. 590 Iertarea este alifia care intareste i vindeca sufletul. 591 Spinii i holera pacatelor pot fi cositi cu inchinaciunile in singuratate i in timpul noptii. 592 Gradina Sfintilor Parinti, nu Domnul a pregatit-o, ci Sfintii Parinti prin osteneli. Si-au pregatit locul cu post, cu Sfinte Rugaciuni, cu privegheri, cu sfinte metanii, cu toate sfaturile bune lasate urmasilor, iar pentru Sfanta Treime sunt slugi de-a pururi supuse. 593 Rugaciunea, fiind impacat cu toata lumea, este calea mantuirii. Psaltirea este toiagul sufletului. Tamaduieste pe cei bolnavi, sprijina pe cei sanatosi, mantuieste pe cei morti. 594 Sa aprindeti tamaie in fiecare Duminica i sa ziceti rugaciunea stramosului Adam:Cel ce m-a facut, cred ca nu ma va lasa i in veci ma va milui. 595 Puterea lui Dumnezeu o lauda apele, muntii, vaile, toata vietatea i toata faptura. 596 Niciodata crestinii sa nu-i puna capul pe perna, adica sa nu se culce fara sa se inchine lui Dumnezeu i Sfintei Treimi. Cei care nu se inchina atunci, sunt lepadati i de Dumnezeu uitati. 597 Cand trebuie sa va rugati, aprindeti intai faclila sufletului i apoi incepeti a va adresa, a chema, a cere, a lauda, a multumi, a binecuvanta i iar a cere i a multumi. 598 Era un om care traia in Arabia. Vorbea cu cei ce-l certau pentru numele lui Dumnezeu, cu atata dragoste i bunatate, i a ajuns la asa de mare inaltime, incat cei ce-l ascultau, unora li se parea ca mananca miere, altora ca s-au hranit cu lapte dulce i cald. La multi li se parea ca mananca unt, iar altii ca s-au saturat de paine proaspata i calda. Asa de buna, asa de blanda i de dulce ii era vorba. 599 Sfantul Parasclis al Sfintei Nascatoare de Dumnezeu sa fie asezat intre rugaciuni, ca o cheie in usa, care trage incuietoarea i asigura camera. 600 Cu smerenia, cu rabdarea, cu adevarul i cu dreptatea, pe toate le veti rascumpara. 601 Sa va inchinati mai intai Sfintilor ce-I aveti in tara i mai apoi la ceilalti. 602 Blandetea este alifia sufletului i hrana celor nedreptatiti i necajiti. 603 Cei ce au crezut in Sfanta Cruce, au trecut suferintele cu multa usurare. Cei ce marturisesc Sfanta Cruce, vor vedea, vor saruta i vor gusta din izvoarele sfinte ale mantuirii. 604 Marturisiti credinta, iubiti smerenia, laudati pe Sfanta Treime, care va ocroteste. Multumiti Sfintilor Parinti ca v-au ocrotit de pagube.

33

605 Cine face inchinaciuni cand se citesc Sfintele Canoane, face front impotriva diavolului. Il biruieste i il alunga la mari departari. 606 In jurul celor ce citesc Sfintele Canoane, in jurul celor ce fac inchinaciuni, se asterne adanca liniste. Aceia sunt acoperiti cu binecuvantarea lui Dumnezeu. 607 La mormintele preotilor, la mormintele crestinilor cu traire duhovniceasca sa faceti 12 metanii, pentru ca sa faceti multa usurare acelora. 608 Marturisiti dreptatea, iubiti saracia, spuneti adevarul, stati impotriva celor certareti, nu partiniti pe cei maniosi. 609 Astazi, trebuie inaltate multe Sfinte Rugaciuni, ca sa se pregateasca rostul crestinilor de maine. Un pagan a invatat de la un copilsa zica Iisus Hristos, fara sa stie insemnatatea acestor cuvinte. Cand a trecut din viata, a fost trecut in randul crestinilor. Deci, sa aveti nadejde i rabdare. 610 Se sfinteste crestinul care se inchina cu frica de Dumnezeu i se osandesc pe veci cei ce batjocoresc Sfanta Cruce. 611 Asigurarea mantuirii este injugata cu viata de pe pamant, ostenindu-se crestinii in fapte bune, de la tinerete pana la batranete. Ii asigura mantuirea i cei care sunt chemati la Sfanta i Dreapta Credinta, mai tarziu, i chiar prea tarziu, daca se aprind a face diferite lucrari Dumnezeiesti, parandu-le rau ca nu au facut din tinerete ceea ce este placut lui Dumnezeu. Rabdarea i tacerea pun lacat tuturor relelor. 612 Pentru Dumnezeu este atunci cand se fac slujbe cu lacrimi de cei mai mari, la zilele mai inseminate, ca sa lacrimeze i cei mai mici. Cand plange mama i tata, simt i copiii nenorocirea, macar ca sunt tineri cu varsta. 613 Fericit a fost Apostolul Pavel, cand glasul Mantuitorului l-a chemat! A crezut, s-a supus i a venit. 614 Sfintele Rugaciuni intaresc sufletul, iar cantarile evlavioase il mangaie si-l indulcesc pe el. 615 Mai mult ii mantuieste pe crestini frica de Dumnezeu, decat dragostea de Dumnezeu. 616 Liturghiile platite la Sfintele Altare, le face mare pasuire sufletelor. Lumanarile aprinse in Sfintele Biserici, untdelemnul pus in Sfintele Candele i painea pentru jertfa faca adaosuri pentru mantuire. Mai incape aici i ajutorul dat la cei nevoiasi. 617 Buna este Psaltirea, care este pajistea mantuirii fiecarui suflet, care ia in considerare tot cuvantul spus in Sfanta Psaltire. 618 Inchinaciunea cu doua maini nu este primita in Ortodoxie. Ea nu este sfanta. 619 Inchinatorii lui Dumnezeu, monahii i pustnicii, plecandu-i corpul, cu dreapta dreapta fac semnul Sfintei Cruci, iar cu stanga numara boabele. 620 Crestinii adevarati sa mosteneasca ce au apucat de la batrani.E sambata seara, a apus soarele, s-a sfarsit lucrul. Au mers la Sfintele Biserici. Sa uite de necaz prin odihna. Stand la Sfanta Liturgie, sa creada ca este la Sfanta Inviere, chiar de ar posti dobitoacele, dar si-au imbogatit sufletul. 621 Cu staruinta sa alungati lenea, sa nu se ocroteasca fiecare pe sine, ca indaratnicia se intinde i diavolul ii pune scaunul pe panza indaratniciei i ia comanda. Sa aprindeti tamaie la timp i cat mai des. 622 Sufletul vostru sa fie ca o faclie. Mintea i graiul vostru, vesnic sa imparta dreptatea. 623 Sa va bucurati de tot timpul pe care il petreceti in liniste, caci, ca i sfanta rugaciune se socoteste. Din tulburare i cearta rodeste pacatul. 624 Marturisirile dese i impartasirea cu Sfintele i Dumnezeiestile Taine, usureaza i curata i trupul i sufletul.

34

625 Rugati-va cu tarie pan ace uitati de locul unde va aflati. Atunci se distrug pacatele vechi i altele noi nu iau fiinta. 626 Cei ce se pleaca cu capul la pamant, inchipuiesc pe Mantuitorul, cand a lasat cerul sfant i a venit pe pamant i a vietuit intre oameni, iar cei ce nu se pleaca inchipuiesc pe Lucifer. 627 Numai cei ce vietuiesc, marturisind adevarul in toate lucrarile lor omenesti, numai aceia vor fi adevaratii fii ai lui Dumnezeu. In mahalauaa unui oras, o femeie care traia bine, in buna intelegere cu barbatul ei, se intelegeau la cuvinte, caci barbatul o iubea, dar mai mult il iubea pe Iisus Hristos i Biserica Sfanta a Lui. Prin sfatul diavolului, femeia a inceput sa-l vicleneasca pe sotul ei, care mergea la Sfanta Biserica i lua parte la toate slujbele mari i mici. Femeia zicea ca sotul a apucat-o pe o cale gresita, i ofta adanc, zicand:Duca-se! Sunt in largul meu i fac ce vreau. Fura din lucruri i in fata barbatului tagaduia i se jura. A disparut intelegerea dintre ei. Intr-o zi, a luat o bucata mare de carne dintr-o vaca pe care o avea taiata i a dat-o unora, ce pregateau un praznic diavolesc, chiar in ziua Inaltarii Sfintei Cruci. Omul a vazut lipsa sia intrebat-o. Ea a tagaduit jurandu-se i crezand ca va scapa fugind, a fugit pe niste scari, ocarandu-l pe barbatul ei, aratandu-se cea mai gospodina femeie. Alunecand, a cazut cu capul intr-un cui de fier, care ramasese in temelia zidului. Cu capul plin de sange, intr-un moment de trezie, s-a trezit cu un porcoi de carne pe cap. Diavolul ii pusese frau i o poftea la el. Iar ea striga din rasputeri: nu vreau sa plec din casa mea, nu vreau sa-mi las barbatul meu, pe care Dumnezeu mi l-a dat. i diavolul tarandu-o i certandu-o, o duce dupa el. 628 Nu faceti nimic fara blagoslovenie. Fiii i fiicele sa nu faca nici un pas in afara de ce e drept, fara blagoslovenia i voia parintilor. Iar femeile sa nu faca iesiri, ori dari prea mari fara blagoslovenia sau stirea barbatilor lor. Iar barbatul, cap de familie, san u lucreze gresit, in afara legii. Acea femeie din istorioara de mai sus si-a pierdut sufletul, ca a facut lucrul dupa pofta inimii ei. 629 Cei ce marturisesc pe Adevaratul Dumnezeu, pururi petrec in lumina vie a Tatalui Ceresc. 630 La Boboteaza se sfintesc toate apele i primesc dar. Toti crestinii gusta astazi Apa Sfanta. Cat tin slujbele praznicului, atata timp se gusta Sfanat Aghiasma Mare. Cu binecuvantare Sfintei Treimi, Sfanta Aghiasma Mare se tine in loc curat, unde sa nu doarma nimeni. 631 Celor care-L cunosc pe Dumnezeu sa le vorbesti despre mantuire, despre Iisus Hristos, despre Sfanta Treime i despre nasterea Nascatoarei de Dumnezeu, mai ales de aducerea Fiului Prunc in Sfanta Biserica spre inchinare. A fost aceasta, cu Fiul nascut din Fecioara, ca sa se incredinteze crestinii ca L-au vazut, findca a trait printer oameni, a lucrat, a mancat, cu oamenii a umblat, a rabdat de la oameni chinuri ce nu le-ar fi putut rabda oamenii. 632 Sa purtati Sfanta Cruce la gat, ca intotdeauna va e de mare ajutor. Sa aveti la haina cusuta tamaie sau o bucata de vesmant de la Sfintele Moaste, ca aduc multa paza in calatorie. 633 Faceti rugaciuni cand plecati in calatorie, ca sa luati binecuvantare, intarire i aparare de la Dumnezeu, pentru acea calatorie. 634 Arma cea nebiruita i nestricata a monahului este Sfanta Rugaciune la timp i felurite Sfinte Rugaciuni sa le aibe stranse in minte i sa le verse la vreme de nevoie. 635 Era un pustnic care zi i noapte dadea slava lui Dumnezeu. Nu-i aducea aminte de lume, de rudenii sau de cei ce l-au nascut. Abia ii aducea aminte de parintii sai trupesti, pomenindu-i cand facea incheirea Sfintelor Rugaciuni, rugand pe Dumnezeu sa le ierte pacatele celor ce l-au nascut i multe lacrimi varsa pentru aceasta. Se instrainase de tot ce era pamantesc. De haine nu avea nevoie i incaltaminte nu-i trebuia. Slavea pururi pe Dumnezeu. Locuia la poalele unui munte. Acolo se adapostea, acolo se ruga. In fiecare dimineata mergea la un parau ca sa se spele. Se baga

35

cu picioarele in apa i i se parea ca intinereste. Se ruga lui Dumnezeu i tot i se parea ca nu se roaga. Vedea flori frumoase pe marginea raului i zicea:Doamne, cu ce voi rasplati eu, Atottiitorului pentru toata mangaierea, cata mi se face? Pe pasarile care canta zilnic le socotea surori i zicea: Dulce i mare imbunatatire se face pentru mine. Cu ce voi recunoaste eu? i iesind din apa, incepea sirag de metanii i cu nesat se ruga lui Dumnezeu. Socotea soarele tata i luna mama. Neincetat se ruga. Socotea cand sunt praznicele i ramanea zile intregi privind spre cer., socotind ca nu e vrednic sa stea pe pamant. Intr-o dimineata de mai, dupa 37 de ani de pustincie, i se parea ca pasarile canta mai mult i mai frumos ca intotdeauna. Dupa ce se spala pe fata si-i baga picioarele in apa, i se facu dor sa aprinda lumanari i tamaie. S-a dat pe spate, pe iarba i privea spre cer. L-a apucat un vis. Se parea ca merge intr-o Sfanta Biserica pentru primirea Sfintelor taine, ca pregatire avea destula. Ani de zile nu a mancat decat seminte i radacini. A trecut la Domnul, lasand reteta Sfintilor Parinti i noua. Nu se cade sa manance crestinii, in mod deosebit calugarii, in posturi, din cumparaturi de prin piete, de prin targuri, de prin magazine. Toate gogosile, zaharicalele, halvaua, painea, covrigii, placintele, cornurile, chiflele, ca nu sunt lucrate in cinste i in curatenie. Toate sunt facute pentru negot, spre a fi comercializate. 636 Sa se trezeasca crestinii care vor sa-i lumineze sufletul, curatindu-l cu post, sa-l unga cu rugaciune, i sa-l acopere cu tacere. 637 Sfantul Maslu face curatirea i innoirea sufletului. Iar marturisirea cu smerenie, risipeste pacatul si-l nimiceste pe el. 638 Pentru un bolnav care nu mai spera sa se faca sanatos, daca e doborat de boala i sufletul mai dainuieste in el i nu se mai poate hrani, portia cuvenita de mancare sa se dea de pomana la cei flamanzi, la cersetori, in numele sfantului din acea zi. Sa se faca aceasta pana la trecerea lui din viata, ca e de mare ajutor acelui suflet. Multa lumina i usurare are acel suflet. 639 Iubiti adevarul, rugandu-va lui Dumnezeu. 640 Nici Sfintele Rugaciuni, nici treburile gospodaresti, sa nu le amanati. Sa va socotiti ca la armata, sub ordin, ca sa aveti tot sprijinul de la Dumnezeu. 641 Sfatuiti pe toti care va cer sfatul, sa se inchine lui Dumnezeu cu frica i sa ceara cu incredere, ca va lua. 642 Cel ce lacrimeaza in Vinerea Mare pentru Domnul nostru Iisus Hristos, primeste margaritare. 643 Inchinaciunile in timpul citirii Psaltirii, fac gard de aparare. 644 Dureros este pentru crestinii care nu se marturisesc. Sunt orbiti la suflet, traiesc in intuneric, se aseamana cu porcii. 645 Cand fac crestinii rugaciuni de cerere i de multumire, cea mai primita este cu mainile in sus, iar cand e in necaz mare i ca sa arate adanca smerenie, sa-i descarce durerea, sa se roage cu mainile la piept i cu fata la pamant, i daca se poate sa verse i lacrimi. Rugaciunea este i auzita, i primita. 646 Neincetat rugati-va cand sunteti singuri, ca sa luati binecuvantare cereasca. Sa cinstiti pe toti Sfintii cu evlavie. Vesnic sa purtati in suflet frica de Dumnezeu, ca sa nu faceti nici un fel de rau oamenilor. 647 Cand spui, inchinandu-te:Nu ma parai Dumnezeule, se mahnesc diavolii i se dau inapoi. 648 Rugaciunile celor care nu gusta carne, sunt auzite, primite, ascultate, cercetate i sunt ajutati.

36

649 Rugaciunile celor invrajbiti se aud in cer ca mugetul fioros al fiarelorsalbatice. Cele facute cu razbunare sunt socotite nopti lungi de iarna, presarate cu negura. 650 - Rugaciunea citita cu atentie i ascultata cu dragoste, sfanta e. 651 Nu este primita rugaciunea falsa, facuta pentru ploaie.cei ce pleaca genunchii i vor da lacrimi, vor fi auziti, dar nu serviti din cauza multimilor, a faradelegilor fara numar. Dumnezeu Tatal, nu primeste, nici un pai sa fie mutat fara blagoslovenie. 652 i mangaierea trupeasca, de multe orinintareste sufletul. Mai mult, smerenia intareste temelia sufletului, iar rugaciunile in taina il usureaza pe el. 653 Crestinul are o datorie sfanta. Oriunde ar fi, oricum ar fi, intai sa se roage lui Dumnezeu i Maicii Sfinte. 654 Cine iubeste dreptatea, iubeste pe Dumnezeu. Cine iubeste lumina i inlatura cearta, dublu iubeste pe Dumnezeu. i cel care are lepadare de sine, a pus totul la picioarele Sfintei Treimi. 655 Crestinii care obisnuiesc sa faca rugaciuni seara, noaptea, dimineata, dupa-aminaza, e bine sa se roage i Sfantului Inger Pazitor. Cel putin trei inchinaciuni, zicand:Sfinte Ingere, pazitorul vietii mele, ajuta-ma in toata nevoia i in toata scarba. 656 De ar trai un om 100 de ani, i de s-ar ruga de la pruncie pana la batranete intruna, fara sa doarma i fara sa aiba alta ocupatie, fata de puterea lui Dumnezeu, neinchipuit de mare i de necunoscuta de oameni, tot nu s-ar ruga mult. 657 Crestinii, daca nu fac rugaciuni, macar sa aprinda lumanari, in jurul unui praznic i casele lor sa nu fie lipsite de lumina calda a Sfintei Candele. 658 Femeia care cerne faina i zice Crezul in gand, face lucrul cu spor, cu dragoste i e plina de intelepciune. 659 Daca un crestin zice Crezul din pruncie i pana la batranete, merge la locurile sfinte, fara a mai trece pe la vami. 660 - Cand un gand a rasarit, indata cheama puterea lui Dumenzeu in ajutor i daca este gandul bun, ramane, iar daca este rau, satanicesc, se spulbera de puterea lui Dumnezeu. 661 Orice rugaciune i orice cugetare catre Sfanta i Dreapta Credinta, se iau in considerare de catre puterea lui Dumnezeu. 662 Noptile lungi de iarna, nu le petreceti in lenevire i trandavire, clevetind pe altii, ci sarguitiva a le petrece in metanii, in rugaciuni i cugetati la cele sfinte. 663 Celor singuratici i calugarilor, le este de ajuns sa cunoasca Psaltirea, Ceaslovul, Cartile de rugaciuni i Vietile Sfintilor. 664 unde este carte multa, caderea este langa picioare, langa el este prapastia cea mai adanca. Toiagul sufletului, cheia raiului i ducerea la odihna vesnica este Psaltirea. 665 Era un oarecare pustnic in partile Siriei i era neintrecut in osardie, in cele Dumnezeiesti. I se vedea sufletul ca o faclie care da lupta cu vijelia. i odata, ia dat diavolul un somn greu i a adormit langa o stanca colturoasa, cu mana dreapta sub el i i s-au inmuiat muschii, i s-au anchilozat oasele i i-au ramas vinele nemiscate. Cand s-a trezit, dreapta ii era ca un lemn greu, agatata de corpul lui. Nu se mai putea insemna cu semnul Sfintei Cruci. Putin mai putea misca degetul aratator. i cum statea cu fata la soare, pe nisipul ce se formase din stanca, desena pe nisip Sfanta Cruce, cu acel deget, ajutat i de mana stanga, tinand dreapta ca sa poata lucra cu aratatorul. Cu mana stanga, netezea nisipul i cu aratatorul facea cruce dupa cruce. Fiecare semn al Sfintei Cruci facut pe nisip i se socotea o inchinaciune. El nu s-a scarbit de ceea ce-i facuse diavolul, ci zicea: Prost am fost, prost sa fie ori eu, ori stanca asta, tot atata este. Dar stanca nu are suflet i nu are raspundere, inaintea lui Dumnezeu, precum am eu. Ce-a fost ieri, este i astazi i va fi i maine, i certandu-se cu sine i aratandu-se nemultumit, a venit la el un chip omenesc

37

i i-a zis:Vezi pustnicule, tot este mai destept ca mine, caci iti face datoria scriind pe nisip, ai rabdare i te gandesti la Dumnezeu i totui te temi de Dreapta Judecata. Cine te-a invatat sa faci semnul acela pe nisip i sa te multumesc in sine ca tot ar fi ceva? i a gandit pustnicul ca ar fi Ingerul lui Dumnezeu, i si-a ridicat privirea spre albastrul cerului i a zis:Doamne, Doamne, Doamne, intreit Doamne, multumescu-ti, Tie, ca m-ai cercetat pe mine pacatosul. i a inceput sa planga cu hohot ca un copil atunci cand il vede pe tata. i in acea slipa, cel ce ii vorbise, a disparut. Cum va grabiti la mancare, asa sa va grabiti i la Sfintele Rugaciuni. Mana e la voi, trupul este al vostru i cugetul sa va fie nestins.oriune este locul prielnic, nu strica o inchinaciune, doua i zece. La drum, calatoria sa fie indoita cu rugaciunea. 666 Intotdeauna sa pomeniti numele lui Dumnezeu. Sa nu asteptati ora i ceasul hotarate pentru a va ruga lui Dumnezeu, ci pururi sa va rugati, ca sa castigati patria de sus. 667 Sa nu va lipseasca Sfintele Rugaciuni de la culcare i de la sculare. Sa nu gustati nimic fara blagoslovenia Imparatesei. 668 Cand un crestin pe pamant face o mica fapta buna i este nestiuta de nimeni, are rasunet in tot cerul sfant. Se stie de toti Sfintii Parinti, de toate cetele ingerilor i de toate Puterile Ceresti. Tuturor le este dat sa afle orice fapta buna. 669 Inbracati-va cu smerenia i imbratisati frica de Dumnezeu, sprijinindu-i cu sfaturi pe neputincoisi, incurajati pe cei deznadajduiti, saturati pe cei flamanzi, dati cuvant de mangaiere fiecaruia. 670 In sobor, cand 10 nu sporesc la rugaciune i nici doi in cuvant, se prabuseste acea manastire, mai ales cand la datoriile sfinte vin chemati i cauta sa fie randuiala dupa merit. 671 Dulceata cea mai inchegata pentru sufletele monahilor e Sfanta Rugaciune facuta dupa randuiala, in liniste i tacere. 672 Un praznic mic sau mare, crestin fiind, trebuie sa se impartaseasca cu totii din mare blagoslovenie a praznicului. 673 Cei ce lipsesc de la Sfanta Liturghie, nici pe ale lor nu le indeplinesc. 674 Cine se culca, neindeplinindu-i datoriile catre Dumnezeu, se socoteste ca un animal nebinecuvantat. 675 Crestinii sa nu se roage cu deznadesjde, ca nu de la oameni cer, ci de la Dumnezeu. 676 Rugaciunea limpezeste sufletul si-l curata pe el, daca luati aminte la toate cuvintele pe care le rosteste cartea. 677 Toti care au cinstit praznicele lui Dumnezeu i ale Sfintilor, mare trecere au. 678 Nu se primesc inchinaciunile, rugaciunile, cugetarile la Dumnezeu, fiind la Sfanta Liturghie i sa fii suparat pe cineva. 679 Sa aprindeti o lumanare pentru sufletele carora nu le aprinde nimeni i plata intreita veti avea. 680 Nu se cade crestinilor sa faca rugaciuni pentru masa i apoi sa iasa afara pentru alte treburi, i apoi sa revina la masa. A necinstit Sfanta Rugaciune, iar acela se asemana cu un animal fara minte. Este iertat numai acela care este obligat sa iasa de la masa pentru o neputinta trupeasca, dar la inapoiere sa-i faca din nou rugaciunea. 681 Duhul lui Dumnezeu se salasluieste acolo unde tata i mama traiesc in iubire nestinsa, in dragoste fara margini, cu hotar in cele duhovnicesti, in tot adevarul i deplina dreptate intre ei. Sa fie copiii invatati de parinti sa respecte randuiala cereasca cu toate datinile. Sa nu fie caderi sau greseli vazute de copii.

38

682 Toti cei care au sarutat Sfanta Icoana a Nasterii Domnului, au primit iertare i blagoslovenie de la Domnul cerului, care este Iisus Hristos, slava Bisericii, Preotul i Arhiereul cel desavarsit. 683 Cand cineva mu merge la Sfanta Liturghie, sa dea un sfert de paine unui flamand, lumanare i poate fi iertat. Era un boier care, duminica dupa ce facea plata celor ce-i lucrasera toata saptamana, le dadea cate un sfert de paine i bani cat costul unei lumanari, apoi mergea la Sfanat Biserica i sedea pana la sfarsit. i s-a mantuit ca facea totul cu frica de Dumnezeu. 684 Zoreste a te inchina ca sa-ti imbogatesti camara. Toti crestinii trebuie sa faca acest lucru, mai ales cand sunt singuri, ca sa puna inchinaciuni nenumarate in camara lor, ca in ziua in care toate vor fi de fata, sa nu se descopere numai pacatele, ci sa se scoata la iveala i inchinaciunile, impreuna cu cugetarile drepte ale fiecarui suflet. 685 Sa grabiti a va inchina toti i va insemnati cu semnul Sfintei Cruci, ca sa slujiti lui Dumnezeu. i mult, i putin, Dumnezeu Atotputernic primeste. 686 Fiecare crestin sa ceara la Sfanta Rugaciune ceea ce crede ca-i e de folos. 687 E de folos crestinului sa traiasca in frica de Dumnezeu i atunci e sigur de mantuirea lui. 688 Crestinii botezati care nu iau parte la Sfintele Liturghii, pe care preotii le savarsesc in Sfintele Biserici, nu afla nici odihna vesnica, nici mantuirea i nici glasul dulce al chemarii lui Dumnezeunu-l vor auzi. 689 Era la un schit un singur cuvios, damblagiu de batranete i se tara pana la Sfanta Biserica, pe un genunchi i pe un cot, i taras indeplinea serviciul de toca pentru sine, ca nu avea cine sa vina. Cu mare greutate se ridica i descuia usa i se tara pana la Sfintele Carti i citea toata randuiala Sfintei Utrenii i seara a Vecerniei. La nimeni din calugari nu i s-a socotit asa de mult ca aceluia. Se chircise de suferinta i setea de a citi rugaciuni cu evlavie catre Dumnezeu nu i s-a stins. Se numea Sabrin. Pomenea la rugaciuni alaturi de parintii lui, toata Ortodoxia. Se ruga cu lacrimi. Sabrin, i cand dormea, se ruga lui Dumnezeu i se socotea ca cel mai pacatos. Ia aminte, crestine, i fa i tu ca Sabrin! 690 Sa nu alergati dupa uraciuni, ca nu stiti voi clipa in care va veti pierde sufletul. 691 Sa taci, rugandu-te lui Dumnezeu i vei reusi. Ca Dumnezeu tatal ii imparte blagosloveniile, fiecaruia dupa meritele sale. 692 Sa va rugati pururea pentru cei ce va stau impotriva, ca sa va castigati sufletele. 693 Sa aveti mila de dobitoace, ca de cel mai aproape al vostru. 694 Rugaciunea este sarea sufletului, iar vietile Sfintilor este garnitura mancarurilor bune. 695 Cand va rugati sa nu fiti cu sufletele tulburate, lasati totul in voia lui Dumnezeu. 696 Rugati-va Sfintei Treimi cu frica i veti depune ceva bun care se pastreaza pentru ziua judecatii. 697 Cei ce-L marturisesc pe Dumnezeu in toate lucrarile lor, sadesc flori in Rai. 698 E mai bine sa faceti rugaciuni mai din timp, decat sa o amanati. Mai tarziu, din cine stie ce motiv produs pe pamant, sa nu o mai faceti deloc. 699 Toti inchinatorii sa se apropie de Sfanta Cruce i sa dovedeasca prin fapta osteneala lor, inchinandu-se , ingenunchind i sarutandu-o. 700 Marturisiti ce credeti i ce simtiti prin fapta. 701 Sa va rugati lui Dumnezeu cu multa incredere, ca sa se lucreze pentru voi cele sufletesti cu folos. Sa dispara dintre voi cearta i vorba satioasa. Vorba satioasa e sageata diavolului, iar cearta cu strigari, petrecerea lui. Lipsiti-va de ele.

39

702 Atunci cand se zice rugaciunea de masa, Tatal nostru, vine insui Tatal Ceresc, inconjurat de Sfintii Ingeri i blagosloveste masa. 703 Cand se zice Axionul la masa, blagosloveste pe cei ce stau la masa insai Imparateasa, incojurata de Sfintii Ingeri. Blagosloveste pe cei ce stau la masa i nu sunt invrajbiti, ci s-au impacat inainte de a se aseza la masa, iar pe cei invrajbiti, certati, ii asteapta sa se impace. 704 Unde este vrajba mare, fug duhurile bune, fiindca stiu ca Tatal Ceresc n-a binecuvantat aceasta. 705 Cum nu se intrerup izvoarele din cursul lor, asa sa nu fie crestinul intrerupt de la fapte bune, postind, rugandu-se, respectand Sfintele Biserici. 706 Nu va lipsiti de rugaciune, ca sa nu vi se incurce drumurile i sa nu vi se intunece calea. 707 Rugaciunea facuta cu cearta i cu observatie i cu intepaturi de cuvinte, e ca i cum ai sta intr-un loc cu broaste. 708 Rugaciune:Ajuta-ma, Dumnezeule, i pe mine, ca eu sunt oaia cea pierduta. 709 Icoana cu Scaldatoarea oilor, despre care se vorbeste in Sfanta Evanghelie, se cuvine sa se afle in casa oricarui crestin. Aceasta este tamaduitoare de boli. 710 Toata rugaciunea se socoteste, ca i cum ai vorbi cu Puterile Ceresti. 711 Toti crestinii sa-i traiasca viata in frica de Dumnezeu. Nici pentru multumiri prea mari i nici pentru necazuri prea dureroase i grele, sa nu devieze. 712 Mantuitorul lumii a fost batut de oameni, omorat i ingropat i pentru nemasurata Sa nevinovatie, a inviat. 713 Credeti i marturisiti pe Sfanta Treime. Duhul Sfant se pogoara pe neauzite, vine ca o ninsoare alba. 714 Sfanta Liturghie pustniceasca se inchipuie sa nu mananci, sa nu vorbesti pe numeni de rau, sa nu acuzi pe nimeni de nimic, chiar cu drept, sa nu inclini spre nici un fel de rau. Daca e prilej de a face milostenie, sa nu o inlaturi, daca a venit cineva cu fata scaldata in lacrimi pentru necazul lui, mangaie-l. Roaga-te pentru parinti i pentru toata rudenia. Da paine la cei flamanzi, hraneste animalele pe care le ai i cugeta fierbinte ca in Sfintele Biserici se face Sfinta Liturghie. La jumatatea zilei, ia Sfanta Anafora i ai Sfanta Liturghie pustniceasca, pe care nu stiu daca ar fi in stare sa o faca cineva. 715 Toti care inalta rugaciuni catre Dumnezeu, nehranindu-i de dimineata trupurile lor, primite le sunt rugaciunile, oricat ar fi de fara evlavie facute. 716 Impartiti Sfinte Cruci din economiile voastre, acasa in calatorie, in tren, in Sfanta Biserica. 717 Sa faci o propaganda muta, dar cu chibzuiala, impartind carti sfinte, cruciulite, candele, lumanari i orice fel de odoare sfinte. 718 Rugati-va lui Dumnezeu, ziua i noaptea. Chemati pe Fiul lui Dumnezeu sa va vina in ajutor. Cereti puterea Duhului Sfant sa va acopere, i rugati-va cu toate nadejdea, cu toata convingerea i cu toata taria, ca sa luati parte cu Cuviosii. 719 Crede mult, roaga-te mult i posteste mult. Ca acestea trei inchipuiesc Sfanta Treime. 720 Nu se poate ca un crestin care ii curata sufletul de neghina i ciulini prin marturisire, sa nu reuseasca a-i indeplini o dorinta Dumnezeiasca. 721 Sa se faca cat de mult rugaciuni, pentru a se inmuia i a se imblanzi indemnatorii de rau diavolii. 722 Dupa vointa, vine darul de la Dumnezeu, ca Dumnezeu nu cauta la persoane, la haine i la cuvinte, cauta numai la fapte. 723 Toti care se inchina cu gandul, cu mintea, cu inima, cu sufletul i cu corpul, numai aceia sunt adevaratii slujbai ai lui Dumnezeu.

40

724 Sfanta Cruce este toiagul tuturor sufletelor slabanogite i mai e intarirea necajitilor i nadejdea celor urgisiti. Nu este de ajuns crestinilor sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, ci sa o marturiseasca i sa o slaveasca cu nesat. 725 Setea crestinilor de a se mantui, sa nu se stinga niciodata. 726 Sa plangi fara mangaiere. Ca multi drepti au plans i mai plang i astazi. Plangi ziua de maine i pe cea de poimaine, co vor fi indoit i intreit mai dureroase, fata de cea de astazi i fata de cea de ieri. 727 Domnul este ajutorul, sprijinitorul, aparatorul, acoperitorul i ocrotitorul nostru. 728 Iisus Hristos este nadejdea, intarirea i puterea acelora care s-au botezat in numele Lui, s-au inchinat i se inchina Lui. 729 Ridicati-va prin Sfintele Rugaciuni, sprijinindu-va de un clar adevar. 730 Biserica lui Dumnezeu este acoperamantul crestinilor. Biserica nemuritoare este ajutorul i sprijinul tuturor celor nesprijiniti, numai daca-i asculta sfaturile, se pleaca canoanelor i le implinesc. 731 Rugaciunea in taina sa o aveti pururi. Sa rostiti in gand asta: Doamne , ajuta-ma! sau Doamne, pururi fii cu noi ca vrem sa sluji Tie. 732 Invatati-va sa traiti pe pamant crestineste, nedand ocazia supararilor, care alunga dragostea i rugaciunea se face in sila. 733 Cu deosebita frica de Dumnezeu sa aveti iubire fata de cei mai mici, indemnandu-i spre rugaciune, spre rugaciune dreapta in toate directiile. Sa nu lucrati tainic lucruri pamantesti, ci la vederea tuturor, a celor din obste, ca acolo se lucreaza, acolo raman. 734 Crestinul, niciodata sa nu spuna rugaciunile pe care le face, cand i cate face. Sa nu spuna celorlalti ca la o anumita ora ma rog in mod regulat lui Dumnezeu. 735 Primite sunt plecarile genunchilor i chiar ingenungherea deplina la Sfanta Liturghie, daca nu este rautate iin inima. 736 Sfintii Parinti, oftand adanc ziceau: Sa nu graim prea mult, ca sa nu gresim lui Dumnezeu. 737 Nadejdea in Dumnezeu fara rugaciuni, este ca graul ce se arata frumos in vreme de seceta i care, la treierat iese putin. 738 Cine pleaca suparat de la Sfanta Rugaciune, navaleste grabit in parcul satanei, cum navalesc oile din cauza caldurii sub umbrarul lor. 739 Ca sa se indrepte crestinii, trebuie sa se roage lui Dumnezeu, ziua i noaptea. Nu intotdeauna cu metanii, cu inchinaciuni i ingenuncheri, ci pururi cu inima, cu gandul i cu mintea. 740 Era o femeie necasatorita. Imbatranise in zilele fecioriei i nici nu avea nici un rost prin lume. Rugaciunea ei permanenta era:Doamne, miluieste-ma in toata clipa. Cerceteaza-ma in tot locul. Vreau sa fiu notata in ceata Ta. 741 Faptele voastre sa nu fie ca merele frumoase, care nu au veleat, ci sa fie ca margaritarele, ca pietrele scumpe, ca diamantele. 742 Ca i un rege vrednic de a mantui o tara, asa se socotesc inchinatorul i treazul ascultator la rugaciunile de noapte. 743 Multi ratacesc uimiti, cu o sete nestinsa de a afla cuvinte Dumnezeiesti. 744 Intia la Sfintele Rugaciuni sa multumeasca inchinatorul pentru libertate, apoi indoind multumirea pentru sanatate i sa mai ceara povata Dumnezeiasca prin puterea Duhului Sfant. 745 Nimic nu e mai placut lui Dumnezeu, decat un crestin simplu, drept, adevarat, tare in credinta.

41

746 Se poate ca unii din aceia care merg in grup la marturisit, dei intra numai unul cate unul, dar tot cu grupul se intoarce, se poate sa se intoarca acasa mai pacatos i mai impovarat de greseli. 747 Cu Sfintele Taine, tot mai bine este sa fie in ascuns, pentru cei piosi, pentru cei evlaviosi, pentru cei ravnitori la Sfanta CRedinta. 748 - Pentru creedinciosii de rand, le e ingaduit sa fie cu multimea i cu gloata, pentru incurajarea intre ei i pentru cei de alaturi pe care ii vad, ramanand cu speranta ca vor face i ei pe viitor ce au facut vecinii lor. 749 Sa va rugati pentru doritorii i voitorii de bine ai crestinilor, pentru cei ce se ostenesc a impodobi Sfanta i Dreapta Credinta Ortodoxa. 750 Crestinul, sa nu-l pomeneasca pe cel rau, sa faca o fapta buna, cat de mica, fara obligatie, macar sa adape un animal strain. 751 Psaltirea e sfatul cel nemincinos al celor credinciosi, deci, sa-l ascultati. Nu s-a invrednicit de dar cel doritor, ci numai cel ostenitor. 752 Cine va fi cu suflet mare i nobil pentru multime, va fi socotit un om inteligent i aproape de Dumnezeu. 753 Prin Sfinte Rugaciuni, faceti-va viata ca ozi senina, calda i linistita de primavara. 754 Toti crestinii sunt poftiti, prin scrierea sfintelor carti, sa se lipseasca de tot ce este rau. Cere Dumnezeu Tatal de la toti crestinii sa fie una, oameni linistiti, cu fete senine, cu priviri blande i pe buze cu adevarul, iar cu mana dreapta sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, pentru alungarea i inlaturarea railor vrajmasi. 755 Luati aminte la virtutile crestine: 1. Credinta avand o lumanare de 1 m i in mana dreapat o Cruce, a zis:Ma veti cunoaste in numele caruia ii slujesc i pentru vesmantul intr-al carui nume il port. Nu beti gai nimic rau la mine. Se vedea in ea intreg chipul Mantuitotului,, ia aur i pietre sclipitoare. i a zis mai departe:Fara Mine, nu intra nimeni in Imparatia lui Dumnezeu. Celor ce ma primesc pe mine, le sunt gata, far mita, fara daruri. 2. Nadejdea cu aceeai lumanare de 1 m, aprinda, iar in mana dreapta cu un toiag aurit in chipul Sfintei Cruci, in capul de sus, i a zis:La toti crestinii care ma primesc in suflet, le sunt gata sa-i sprijin, fara sa intreb de alte lucrari neplacute de ale lor. 3.Dragostea avand in mana stanga lumanarea de 1 m, aprinsa, iar in drepata purta o icoana cu Sfanta Treime i zicea:Eu inlesnec intrarea si-i acopar pe toti care primesc in suflet pe primele doua surori ale mele: Credinta i Nadejdea. Nu am boala vrajbei,. Am un corp fara oase, i un suflet fara vinovatie i suunt a tuturor care vor sa faca poruncile Tatalui Ceresc. Prietenia imi este una. 4.Vointa - era vesela, cu fata frumoasa. Pe bratul stang, avea flori, iar in mana aceeai lumanare aprinsa de 1 m. Cu mana dreapta s-a inchinat, zicand: Eu odraslesc in sufletul fiecaruia porniri de blandete, de bunatate, de orice fel de lucru bun. Pot strica lucrurile rele i sa intocmesc pe cele bune. Sa aveti cunostinta de credinta, nadejde i dragostea. Sufletul omului, in mainile mele nu e decat o pasta. Puterea mi s-a dat de la Dumnezeu Tatal. 5. Cinstea, tina in mana o lumanare i indreapta o Sfanta Cruce de argint., in mijlocul unui buchet mare de flori albe i spunea:Crestinii care vietuiesc cu mine in suflet, nu imbatranesc repede. Nu sunt infruntati cu cuvinte cu cuvinte inflacarate ca sa le franga syfletul. Sunt deosebiti i cu multa trecere intre toti oamenii. La Scaunul Sfant al Dumnezeirii, sunt pe o treapta cu dreptii i cu luminatorii. Crestinii care ma iubesc au pe cap vesnic o cununa neschimbata, pana la trecerea din viata. i dupa trecerea din viata pomenesc pe cei ramai de cununa sfanta a celui plecat. Dar acesti oameni sunt rari.

42

6.Pacea mergea cu pai domoi i cu privire blanda. Tinea in mana stanga o lumanare aprinsa, iar pe bratul drept tinea o paine, de marimea unei pietre de rasnita. i cu o voce domoala zicea:De aveti credinta, nadejde i dragoste, daca nu veti cauta pacea, nu ati facut nimic. Daca nu e vointa i cinste, nu poate avea loc nici pacea. Eu vreau sa fiu in sufletul fiecaruia , asa cum painea nu lipseste din mana i din stomacul nimanui. 7.Smerenia mergea cu capul plecat, in mana stanga cu o lumanare aprinsa, iar cu dreapta se inchina. Era sfioasa i facea dese plecaciuni, zicand:Nu stiu de ce nu-mi mai pot gai salasul de alta data, la nimeni dintre oameni, nici la batrani, nici la tineri, nici la copii, nici la Sfintele Manastiri. Foarte rar imi pot gai loc la cate o batrana calugarita, care ma primeste de nevoie i de saracie. La preoti nu mai am nici un rol, iar calugarii i maicile tinere, nu-i mai poarta podoaba paruluii nu-i fac smerenia in umblet, in fapte i cuvinte. Dumnezeu Tatal a randuit samerg cu cele sase surori ale mele, ca nici ele nu pot fara mine i nici eu fara ele. 8. Rabdarea, in mana standa purta o faclie aprinsa, iar pe bratul drept abia tinea o icoane sfanta, mare de tot, cu chipul Mantuitorului rastignit,zicand: Am ramas ca o bucata de metal cazuta din gura unei sabii agere din trecut. Nimeni nu-i impodobeste sufletul, sa si-l oteleasca cu fibra din metalul fibrelor mele. Crestinii ii indeplinesc visurile, gusturile, dupa placul lor i voia lor. NU ma vor pe mine in cadrul vietii lor, ca nu slujesc lui Dumnezeu. 9.Tacerea, saluta respectuos, cu lumanarea in mana stanga, iar in mana dreapta tinea o sfanta icoana cu chipul unui sfant inger, zicand:Am ajuns sa fiu nesocotita de nimeni. Fiecare crestin se bazeaza pe sine, pe desteptaciunea lui, pe priceperea lui, pe grozaviile lui i pe putere. Eu am puterea de a-i trece pe oameni la sfintenie. Astazi sunt aruncata ca un gunoi. Dar cine nu se foloseste de mine, nu are folos, caci tacerea incununeaza i postul i rugaciunea, merge injugata cu pacea, care incercuieste pe cele doua: Smerenia i Rabdarea. Nici cei mici i nici cei batrani, nu ma primesc in sufletul lor. Am fost de ajutor multora, care si-au salvat pana i viata de la moarte. i plangand, a spus: Nu spun acestea pentru mine, ci pentru tot sufletul omenesc, caci eu sunt treapta spre mantuire. 10. Dreptatea tinea in mana dreapta un buchet facut din trei Sfinte Cruci. i fiecare Sfanta Cruce avea i bratele tot cu Sfinte Cruci i toate erau aurii. Iar in mana stanga tinea o faclie aprinsa i a zis:Cine ma respecta, ma primeste i ma iubeste. Sa stiti ca eu nu sovaeisc. Dar sunt inlaturata de peste tot. In unele imprejurari, ma refuza i Biserica. Nu ma recunosc scolarii, nu ma primesc familiile. Nu mai am trecere in justitie, unde pentru oameni, in mod firesc trebuie sa fiu in permanenta. Sfanta Cruce e inlaturata, dar in mana mea este intreita. Cati oameni ai trecutului nu au plans pentru mine. Necazul e al oamenilor, ca pe ei singuri se inseala. Noi am ramas in drepturile noastre. Toate surorile suntem din Duh Dumnezeiesc, fara trup i fara moarte. Noi nu ne hranim cu hrana pamanteasca i ramanem in aceeai fragezime a tineretii in veacul veacului. 11. Virtutea e frumoasa i senina ca o simineata de primavara. Vorbea frumos i purta o coroana cu 12 lumini i a a zis:Port coroana cu numarul total al surorilor mele i va spun ca fara ele, nu poate face nimeni nimic. Greu se intra in Imparatia Tatalui nostru. Cine nu le respecta pe toate surorile mele, nu poate intra. Noi dam vesnic slava Tatalui Ceresc. Pururi vom fi in buchet, ca asa e binecuvantarea Celui Prea Inalt. Daca ne-ar respecta crestinii pe noi, asa cum noi respectam toate Puterile Ceresti, s-ar stinge toata vrajba i toat uraciunea pe pamant i ar dainui o iubire frateasca. 12. Mantuirea purta pe cap aceeai cununa ca i Virtutea. Dupa ea a aparut o multime de prumbei albi. Parea ca sunt imbracati in argint i pluteau in jurul Mantuirii in 12 randuri. Crestinii care n-au tinut cont de ea, n-au recunoscut-o, n-au respectat-o i nu au iubit-o. nici macar pe surorile ei. N-au ajuns la Mantuire, sa le mijloceasca, sa le faca loc in Raiul Sfant, unde cerul nu

43

s-a innorat niciodata i acolo unde soarele nu a apsu. Unde noapte nu si-a aflat salas, unde florile nu s-au vestejit, unde nimeni din cei care sunt acolo nu s-au mahnit i nici nu s-au intristat. Acolo nimeni nu a imbatranit. Toate se afla in mare blagosloveni, cum nu mai poate fi alta. 13.Sanatatea, prin ordin Dumnezeiesc, la batrani i la batrane nu are ce cauta, fiindac pe aici trec alti necunoscuti, care desradacineze i sa smulga sufletul din trupul imbatranit i sa-l trimita acolo unde si-a pregatit locul trupul ce l-a purtat. Eu activez mai mult cu tineretul, barbati i femei, fecioare i femei. Slujesc mai mult trupului, insa cu intelesul, omul daca e lipsit de mine, adica nesanatos, complet bolnav, nici credinta nu poate avea i chiar nici nadejde. Daca nu se poate misca, lipsit de dragoste i vointa nu mai izvoraste i se afla parasit. Nu mai este cinste, pace, smerenie, rabdare, tacere, dreptate. Ma refuza hotarat femeile, de la de la cele mai tinere, la cele mai batrane. Cu avorturile lor ma provoaca i nu le pot fi de folos, pentru ca lupta impotriva lui Dumnezeu i a Sfintei Credinte Ortodoxe. Prin crima savarsita ii osandesc sufletul la munca vesnica. Barbatii ma calca in picioare cu betiile, cu impreunarile cu femei i cu tot ce poate fi rau in plin dezmat i neplacut lui Dumnezeu. Copiii au devenit, pentru varsta lor foarte indrazneti, savarsesc blestematii, de care raman uimiti pana i cei cu experienta. 14. Mintea ne spune: Cine da salas tuturor celor 13 surori ale mele, eu sunt regina a fiecaruia din ei. Asa cum sta un rege pe tron, in mijlocul unei tari, asa stau eu in sufletul i in inima i in capul uni om care a iubit Sanatatea, ca sa faca loc i la celelalte surori. Eu supraveghez din copilarie i pana la batranete. Eu primesc comunicarile ceresti i le transmit cu tarie celor care sunt vrednici. Pe mine nu ma da la o parte de pe tron, decat o boala mostenita prin sange i betia. Cununa de pe capul meu este intelepciunea oamenilor, care este numai prin voia lui Dumnezeu. 756 Toti crestinii sa-i plece genunchii la pamant i cu fetele spre rasarit. Plecati-va cu firea i cu sufletul, ca Arhiereul Cel Mare slujeste in Sfanta i Mare Sa Biserica din cer. 757 Toti cei care cred in facere lumii, in puterea lui Dumnezeu, in Sfanta Treime i in toate sfintele asezaminte crestinesti, in Rastugnirea i Invierea i Inaltarea Domnului, preum i in Pogorarea Sfanutlui Duh, ca i ini nascatoarea de Dumnezeu, toti se mantuiesc. 758 Toate Sfintele Rugaciuni, nerostite cu temei, sunt in favoarea vrajmasului. 759 Ascultand crestinii slujbele preotesti, ii innoiesc sufletul i se curatesc pe ei. 760 Orice fel de rugaciune inaltata catre Dumnezeu, inmultita fiind, poate mult, rastoarna ziduri de piatra, cu voia lui Dumnezeu. 761 Daca un sectant va da pomelnic, sa va rugati i pentru el. Cea mai primita rugaciune pentru ei este cand in Sfnata Biserica se canta intreit: Sfant este Domnul Dumnezeul nostru, inaltati pe Domnul Dumnezeul mostru i va inchinati la asternutul picioarelor lui, ca Sfant este. 762 Toata lumea se roaga unui singur Dumnezeu. In genuchi sa va rugati i in tacere. Rugaciuni in ascuns vor fi in viitor. 763 Marturisirea pacatului cu smerenie i iertarea desavarsita din partea celorlalti, curateste tot pacatul. 764 Cu rugaciuni i cu blandete, trec toate. Sa nu iubiti nimic, decat pe Dumnezeu i randuielile Lui. Pe Dumnezeu i prorocii Lui. 765 Hristos Dumnezeu a inviat pentru toata lumea i pentru pasarile cerului, care-i marturisesc Invierea, laudandu-L prin neincetata lor cantare. 766 Toti care s-au impartasit cu Sfintele i Dumnezeiestile Taine, sa se sileasca a indeplini canoanele date de preot. 767 Sa va rugati Marelui Imparat i sa sloboziti din piept i din inima, cu multa evlavie, cereri de rugaciune.

44

768 Crestinul trebuie sa fie pilda toata viata lui. Caci, crestinului ii poarte de grija insui Dumnezeu. 769 Rugatorii viitorului se vor ruga numai in taina, caci nu vor mai avea carti, ci vor invata pe de rost de la altii i vor pastra in suflet ascunse rugaciunile, asa cum pastrau in trecut bogatii pamantului, ascuns aurul. 770 Nu va laudati in fata oamenilor, ci mai vartos sa-i multumiti lui Dumnezeu. Cu numele lui Dumnezeu in gand i pe buze, sa va culcati, cu numele lui Dumnezeu sa va sculati, pe Dumnezeu pururi pe buze i in gand sa-L purtati. 771 Cand va rugati i faceti semnul Sfintei Cruci, sa fiti patruni cu inima su cu gandul, ca mai mult poate patrunderea decat insemnarea. 772 Cand pleci la drum, roaga-te i fa inchinaciuni cu nadejde in Cel de Sus, ca sa-ti fie calatoria usoara i de folos. 773 Domnul este atria mea! Sa zica omul cand e in necaz. 774 Daca un crestin ar rosti macar de trei ori pe zi rugaciunea Imparate Ceresc, se socoteste crestin la iesirea sufletului, i la Sfanta i Dreapta Judecata, i se face partinire. Nimeni sa nu stinga puterea Duhului SFant, care este peste tot. Toti sa zica Sfanta Rugaciune, cat de mica, ca toate se rostesc in numele lui Dumnezeu, prin grai sau prin cugetare, fara interes material, ca toata rugaciunea facuta fara interes nu se strege. 775 Sa auda tot crestinul: Duhul Sfant va sa soseasca, Nimeni sa nu se impotriveasca, Toata lumea sa-L primeasca, In sufletul fiecaruia sa se salasluiasca. 776 Sa nu inaltati rugaciuni cu tulburare, nici cu strigare, ci vesnic sa fiti cu cuvant linistit i cu grai bland. Asa se marturiseste tot ce e placut lui Dumnezeu. 777 SA va marturisiti cat de des, fiindca oamenii fac greseli in viata fara sa vrea. Facand marturisire la preot, va curatiti de pacate. 778 Oriunde ar fi i cum ar fi, Sfintele taine sa le primeasca crestinii de la preoti. Au fost pustnici care purtau Sfintele Taine i fiind in pustiu, le puneau in crestatura sau in firida unui copac i le luau de acolo cu limba, fara sa puna mainile, socotind ca i le-ar fi dat alta persoana. La iesirea sufletului au fost socotiti negijiti, neimpartasiti cu Sfintele Taine. 779 Luati seama ca nimic nu este ma i mare i mai sfant pe pamant, decat Sfintele Taine. 780 Cand sunteti gata sa primiti Sfintele Taine, nici pe cel de aproape al tau, cand stii ca e gata sa mearga i sa primeasca i el Sfintele Taine, sa nu-l superi nici cu cea mai mica intrebare. Lasa toate ale trecutului la voia lui Dumnezeu i a Fiului Sau, care a lasat cerul i avenit ca om intre oameni i a suferit mult de la oameni. 781 - Sfintele Rugaciuni dupa randuiala i intristare de tot felul de rautati, va vor duce la fericirea vesnica. 782 Rugaciune ingereasca: Noi ne rugam, noi cantam, noi pe Preacurata Fecioara pururea o laudam. 783 Interesele obstesti facute in timpul Sfintei Rugaciuni, se iarta. Dar cele personale nu se iarta. 784 Grabiti pasul, nu va leneviti la rugaciune, nu inchideti poarta celui sarac, nu musamalizati o nedreptate sau sa-l faceti pe cel nedrept drept i pe cel drept nedrept. De multe ori o dreptate neindreptatita otraveste un suflet i face omul pacate nevrute i neasteptate. 785 Rugaciunea fara temei sufletesc i fara convingere este ciuperca mancata de viermi.

45

786 In loc sa-i infrunti pe oameni sau sa le raspunzi, zi-le: Dumnezeu sa-i ierte sau Dumnezeu sa-i binecuvinteze. 787 Treziti-va la rygaciuni, ne spune Maica Domnului. Ca nici mie nu-mi este usor sa vin la voi din zari indepartate, sa strabat infinitul. Fac aceasta ca sa-L ascult pe Tatal Ceresc i ma supun voii Lui. Mai fac aceasta i pentru Fiul meu. Apoi, servesc pe Sfanta Treime. i merg i pentru mine acolo unde sunt chemata, ca sa ajut. 788 Rugaciunile sa se faca cu tamaiere. 789 Crestinul sa pecetluiasca orice suparare venita de la oameni ori de la diavol cu cuvintele: Faca-se voia lui Dumnezeu sau Fie voia lui Dumnezeu ori Implineasca-se voia lui Dumnezeu. 790 Dupa implinirea datoriei de noapte a crestinului, Sfintii Ingeri coboara grabiti i ia de la fiecare cititul, inchinaciunile, metaniile i cugetarea deopotriva a fiecaruia. 791 Toti crestinii care se roaga lui Dumnezeu sa aib incredere ca prin rabdare, primesc tot ce cer. 792 La rugaciunile de noapte sa-i pomeniti i pe cei morti. Daca va vine greu sa le rostiti numele, cereti: Iertare pentru toate ceata cea adormita in Ortodoxie, fiecare cu numele ce l-a purtat i traind in viata, s-au insemnat cu Sfintei Cruci. 793 Cine cunoaste cele 10 porunci pe de rost i le indeplineste in viata intomcai, daca le rosteste in fiecare seara, e mai inaltatoare decat orice rugaciune. 794 Cei ce se invrednicesc de cele 10 pronci, sa le indeplineasca pe toate, dupa ce trec din viata, ii au pe ingerii de la botez slugi platitede cand traiau ei pe pamant. Ii plateste cu iubirea de Dumnezeu i cu dragostea neintrerupta de aproapele i de cei necajiti. 795 Cand bunii crestini incep un lucru, se inchina Prea Bunului Dumnezeu, rugandu-L sa le ajute. Cand sfarsesc lucurl sau a venit seara, ii fac datoria ca la inceput, multumind lui Dumnezeu ca au fost sanatoi i au lucrat atat cat au putut. La fel ca ei sa faca toata lumea i se va asterne linistea i pacea cerului peste ei. 796 In Sfanta Cruce sa nadajduiti, cu ea sa va insemnati i cu Sfanta Cruce in fata sa dati lupta. 797 Izvor de apa vie rasare pentru cei ce au la baza inaltarea rugaciunilor la timp. Sa nu-i treaca crestinului o zi sau o noapte, fara sa rosteasca: Tatal nostru, Psalmul 50, Crezul sau alte rugaciuni oricat ar fi de marunte. 798 Era un pustnic, om simplu, constiincios, care se ruga zicand: Da-mi, Doamane, urechi bune i ochi buni. Ar fi vrut sa zica prin aceasta ca sa nu vada i sa nu auda nimic din cele lumesti, amagitoare i ispititoare. 799 Sa iubiti tacerea. La voi sa iba vorba capat. Pomeniti la Sfintele Rugaciuni pe cei ce va pomenesc, iar pe cei ce cauta sa va faca voua rau, sa nu-i iutati. Pomeniti-i in grai i in minte , sa sa-i faceti cunoscuti Puterilor Ceresti despre purtarea lor. 800 Sfintele Rugaciuni sa le faceti cu temei i sa fie ca un far nestins, sococtind fratii ca strainii i strainii ca fratii. In orice imprejurare iubiti, marturisiti i imbratisati adevarul. 801 Tamaia Sfanta, Aghiasma, Anafora sa nu lipseasca din casele crestinilor, iar Sfintele Rugaciuni sa curga ca un izvor din gurile lor. 802 Rugaciunile de la miezul noptii se incep la 12 fix. Iar cele de dimineata, cat se poate de dimineata. 803 Orice crestin sa-i pastreze o lumanare de ceara curata pentru ceasul sfarsitului sau. 804 Cand ai lumanarea aprinsa, puterea satanei e invinsa i daca ai inceput cu incredere in Dumnezeu o Sfanta Rugaciune, s-a facut ca un taciune. Cand ii aprinzi tamaie, nici urma nu-i ramane. i daca mai stropesti i cu Aghiasma, dispare nevazut.

46

805 Inainte de a pleca la drum, inchinati-va i rugati-va Domnului, iar la intoarcerea acasa, multumiti-I ca ati ajuns cu bine acasa. Sa nu va plangeti de oboseala. 806 Sa urmariti Sfintele Rugaciuni cuvant cu cuvant, ca sa puteti afal i imbratisa pe Mantuitorul Hristos, care e Stapanul vostru, al nostru i a toata lumea, precum i al tuturor vietatilor. Stapaneste cerul, pamantul i apele. Ii stapaneste i pe cei neindumnezeiti. 807 La miezul noptii sa puneti inceput bun la rugaciune. Pentru aceasta, va culcati mai devreme, ca sa nu dormiti in timpul binecuvantarii. 808 Daca se intampla ca cineva sa se infierbanta i sa fie framantat de ispite diavolesti, sa se ridice din pat i sa nu stea pe ganduri, sa mearga afara i daca nu are alta treaba, sa stea in picioare, mergand in stanga i in dreapta. Sa poarte in mana greutati pana la 10 kg. Acesta este canonul Sfantului Pafnutie, dat direct de Mantuitorul. 809 Lumina candelei sa straluceasca pe peretii candelei unde-ti faci rugaciunea. 810 Cand faceti rugaciuni catre Dumnezeu, sa fiti treji cu mintea i sa va dati seama de tot cuvantul ce-l graieste gura. Sa ia aminte atat cititorul, cat i ascultatorul. 811 Sufletul fiecarui om sa fie betonat cu rabdare i sa stea in umbra, cu armele invizibile ascuns: primul Smenul Sfintei Cruci, al doilea pomenind des numele lui Dumnezeu i cat mai multe rugaciuni pe de rost. In trecut, oamenii socoteau Psaltirea ca pe o carte dulce. 812 Dumnezeu Tatal sa fie totul pentru voi, iar voi sa fiti fii supui in veci. 813 Mirenii care se scoala noaptea din patul lor, renuntand la caldura i la trandavia care coplesesc tot trupul, cu dragoste i teama bat metanii, fac lucrul cel bun. 814 Omul, la orice Sfanta Rugaciune, sa-i aduca aminte de moarte, de ceasul iesirii sufletului. 815 Mantuirea nu se cumpara cu bani, ci cu rabdare, cu rugaciuni, cu post i cu milostenie. 816 Numai in rugaciuni se pot acoperi i sterge blestemele. Rugaciunea sa fie la tot pasul, umbland, alergand, gospodarind, muncind, daca se poate i mancand, dormind. Macar sa spui rugaciunea saracului, a disperatului i nepriceputului, curata i din toata inima: Dumnezeule nu ma parasi. Sa se repete pana la iesirea sufletului. 817 Cel ce vrea sa ajute Sfanta Biserica, sa nu faca plati prin altii, ci sa se osteneasca personal, luptandu-se cu ispitele ce vin de la diavol i de la oameni. Sa faca rugaciuni i sa tina post, sa faca marturisire dreapta la preot i sa se invredniceasca de Sfintele Taine, din 40 in 40 de zile. 818 Mantuirea se poate cumpara cu smerenia, cu postul, cu rugaciunea i cu milostenia. 819 Preotul care nu afunda la botez copilul in apa de trei ori, nu marturiseste Sfanta Treime. 820 Cine sfinteste fantana in saptamana Pogorarii Duhului Sfant, izvor de apa nesecat va avea. 821 Cei ce implinesc posturile Sfintilor Apostoli, cat i celelalte posturi de peste an, propovaduiesc pe cei 4 Evanghelisti. 822 Cei ce fac postul al cincilea, al Sfintei Cruci, i daca il fac din dragoste, marturisesc Rastignirea Mantuitorului. 823 Sa faceti rugaciunile cu dreptate, ca mult poate rugaciunea dreptului inaintea lui Dumnezeu. 824 Pecetluieste cu nadejde i incuie cu rabdare toate. Curata sufletul i inima, i cand te asezi la rugaciune, iarta greselile oamenilor. 825 Sfanta Mucenita Marina are multa trecere la Sfanta Treime. 826 La tot pasul, preamariti pe Dumnezeu i pe Mantuitorul Iisus Hristos, ca sa aveti bun spor i adaose frumoase, ca sa mosteniti livezile ceresti cu sumedenie de fructe i nesfarsitele gradini cu flori bine mirositoare. 827 Orice crestin, se cade sa faca Sfantul Maslu macar o data pe an. 828 Sfintele Taine sunt aur scump, caruia nimeni nu-i poate arata pretul. 829 Rugaciunile i postul va deschis calea mantuirii.

47

830 Sfantul Ioan Gura de Aur spune: Sa curga rugaciunile din gurile celor ce le rostesc, cum curge apa din izvoare. 831 Cei ce marturisesc drept in fata oamenilor i inaintea lui Dumnezeu, toti se mantuiesc. 832 Rugaciunile din miez de noapte au intreita binecuvantare, fata de cele din zi. 833 Rugaciunea izvorata dintr-o inima curata, pleaca spre cer cu o raza de lumina vie. 834 In ziua Sfintei Duminici sa nu faci nici un fel de treaba, ca Sfanta Duminica nu iarta. 835 Unde sunt mai mult de 12 Sfinte Icoane, acea incapere s-atrasnformat in Paraclis, care este aproape semi-biserica. 836 Supunerea desavarsita a fiecarui calugar, a fiecarui crestin i a fiecarei sotii fata de sot, toti supunandu-se in numele lui Dumnezeu i lucrand dupa poruncile Lui, si-au castigat definitv mantuirea. 837 Binceuvantarea cereasca sa ne fie nous Sfant Acoperamant i calduros i incapator adpost. 838 In afara de rugaciune, fixati-va 1-2 ore de umilinta, de dreapta cugetare. 839 Asteptati viitorul rugandu-va lui Dumnezeu. 840 Ziua nasterii Domnului nostru Iisus Hristos e o sarbatoare inaltatoare, zi de veselie pentru crestini. 841 Imparateasca conduce cerul i pamantul. Prin ea s-au format toate cele ceresti i se cade sa i se plece toate vietatile pamantului. 842 Cei carora le e somn la rugaciune, sa mearga la culcare. Dar sa nu uite, ca soldatilor care au privegheat, nu li s-a cucerit cetatea. 843 Rugati-va Sfintilor ca i cum ati merge la Sfintele lor Moaste i asa veti capata binecuvantare. 844 Domnul Dumnezeu este adevarul, calea i viata, precum i mantuirea celor ce I se inchina Lui. 845 Preotul, cand iese cu Sfintele Daruri in maini i e concentrat cu mintea la ce are de pomenit, in cer se stie. 846 Toate ispitele, cu rugaciuni se biruiesc. 847 Nici nu va puteti inchipui cate rugaciuni fac puscariasii in taina. Unii s-au facut asa de curati la suflet, ca rabdand, duc viata de ingeri. 848 Sprijiniti-va cu cugetul pe poruncile lui Dumnezeu, pe sfaturile Bisericii, pe cartile religioase i pe Sfanta Treime. 849 Cei ce vietuiesc pe pamant, cand au incercari de la oameni, ori de la Dumnezeu, sa nu planga, ci sa se intareasca i mai vartos, chemand puterea lui Dumnezeu in ajutor. 850 Nimeni nu si-a scrantit mana dreapta inchinandu-se lui Dumnezeu. 851 Prin tacere se creeaza rabdarea i rabdarea asterne pace indelungata. 852 La rugaciunile de noapte sa fiti treji, iar cele de zi sa nu va lipseasca. 853 Pe vremuri, batranele aveau obiceiul, ca la orice inceput de treaba, sa rosteasca in soapta, insemnandu-se cu Semnul Sfintei Cruci: Doamne, Dumnezeule, ajuta-ma! Ceara, tamaia, aghiasma, anafora, untdelemnul erau socotite ca sprijin sigur al casei. Blagoslovenia era socotita pentru pacea i linistea casei. 854 Rugaciunile facute din inima curata, descompun inimile oamenilor mai mult decta atomul descoperit de oameni. 855 Rugaciunile fierbinti facute cu nadejde, inaltate catre Cel Atotputernic, va scot din toata primejdia, mai ales daca duceti viata curata, imbracata i insotita cu post. 856 Fiti blanzi, credeti intru totul, i Sfintele Rugaciuni va vor ajuta.

48

857 Cand te inchini, duci mana in dreptul fruntii, sa-ti unesti degetele, formand Sfanta Treime i sa soptest icu buzele: Doamne nu ne lasa, nu ne uita. 858 Toti care pe Domnul Dumnezeu L-au cautat, har i mila su aflat. 859 Zi: Slava Celui ce le-a facut pe toate cele din Rai i apoi: Da-mi, Doamne un colt cat masura unei zari de zi. 860 Voi sa aveti rabdare i iertare. Nimic sa nu masurati cu rautate, ci toate cu smerenie. Nu cereti de unde nu se afla i nu luati de unde nu ati pus. In numele lui Dumnezeu sa umblati, la tot pasul pe Dumnezeu sa-L chemati i veti lua plata nemasurata, nu in bani i in lucruri, ci in daruri Dumnezeiesti. 861 Doi cetateni dintr-un sat, se hotarasera sa faca cele mantuitoare de suflet. Unul a lucrat o fantana i a gasit izvor cu apa buna i racoritoare. Cel de-al doilea a facut pe cheltuiala sa un clopot mare la Biserica din satul vecin. S-a ivit i un al treilea ravnitor la cei doi. Se ruga Celui Atotputernic ziua i noaptea. Se muncea cu gandul i se ruga lui Dumnezeu flamand i adormea rugandu-se. Trezindu-se se ruga ca Dumnezeu sa-i lumineze mintea sa poata face i el o fapta buna, in numele lui Dumnezeu. Macar un sfert din cat au facut cei doi. Suspina, i cu indoita ravna chema puterea lui Dumnezeu sa-l lumineze. Cu puterile stinse, a adormit facand rugaciuni de trei ori cate 40 de zile. Intr-o seara, dupa ce s-a aprins candela, a auzit scartaitu usii. Nu s-a intors ca sa se uite, crezand ca este cineva de-al casei, sotia, copiii. O mana voinica l-a prins de mana. Avea o mantie frumoasa i purta acoperamant domnesc, zicand: Domnul de la mosia de sus a venit cu trasura i te asteapta la poarta. Sa mergi indata ca sa-ti iei darul. Domnul care m-a trimis mi-a zis sa nu ies din casa fara tine. Ridicandi-se neputincios, a sarutat Sfanta Cruce i cu lacrimi la- insotit pe misafir. Domnul care-l astepta era insui Iisus Hristos. Asa ca, prin rugaciune, cel de-al treilea s-a mantuit inaintea celorlalti doi, doritori de fapte bune. 862 Cand va rugati sa ziceti: Mila Domnului sa ne acopere. 863 Cele mai mari fapte bune sunt: a cununa, a boteza, a impaca familii care sunt gata de despartire, a impaca pe cei certati. 864 Rostiti toti numele lui Dumnezeu in orice imprejurare. Folositi pildele din Psaltire, intaritit-va sufletul cu canoane i ingraditi-l cu Acatiste. Faceti din Sfintele Rugaciuni vesminte i scut de aparare, caci voua va trebuie i nu Sfintilor. Ori lui Dumnezeu. 865 Crestinul, sa-i petreaca timpul povatuind, invatand, indreptand pe altii, rugandu-se, lucrand in plide. Vorbeste in pilde i ii vei castiga pe cei mai multi. 866 Cand faci metanii, la inceput de rugaciune, sa te pleci i cu sufletul, nu numai cu trupul, in fata Sfintilor, a unei icoane sau in fata Sfintei Biserici, pentru a capata putere in cuvant i in suflet. 867 Lacrimile celor drepti i ale celor nevinovati, date la Sfintele Rugaciuni, in flori se prefac. 868 Rugaciunile sa va fie ca o lumina, eterne. 869 De la rugaciunile de noapte sunt iertati cei grav bolnavi i cei lipsiti de casa. 870 Toata viata sa iubesti dpretatea, sa marturisesti i sa graiesti numai adevarul. 871 Inainte de a lua Sfanta Anafora, sa faci Semnul Sfintei Cruci. Daca nu te insemnezi cu Sfanta Cruce, Anafora ramane ca o simpla bucatica de paine. Aceasta pentru lipsa de evlavie a celui ce ia Anafora. 872 Dumnezeu este totul, pentru crestinii ce se inchina plini de nadejde. 873 Sa vorbesti tuturor despre marturisire, despre dreptate i adevar i despre puterea Sfintei Cruci. 874 Placut este sa te inchini lui Dumnezeu, dar mai placut este sa crezi in El. 875 Batranii nostri, cand auzeau glasul clopotelor Sfintei Biserici, descoperindu-se, cu evlavie, cu fata spre rasarit se inchinau.

49

876 La tronul Dumnezeirii nu se afla decat bunatate i de la bunatate izvorasc toate caile spre mantuire. 878 Ca sa fii o adevarata sluga a lui Dumnezeu, sa ai smerenie profunda, adevarul spus din inima, sa slujesti ziua i noaptea, sa citesti ce au scris supraevlaviosii in carit, care au trait cu sufletul in cer, dei erau cu trupul pe pamant. 879 Averea ta pe pamant sa-ti fie inchinaciunile, metanii i rugaciunile. 880 Fericiti sunt cei ce indeplinit poruncile lui Dumnezeu. 881 Se cuvine crestinului sa se insemneze de trei ori cu Semnul Sfintei Cruci i dupa aceea sa paseasca pragul Sfintei Biserici. 882 E o greseala sa stai la rugaciune jos, ca la basme. Mai bine in picioare. Inchinaciunile primite i foarte primite sunt cele in genunchi pentru evlavie. 883 Sa va insemnati cu Semnul Sfintei Cruci, ca sa va fie primita i auzita vorbirea cu Dumnezeu. 884 La Acatist, nu se sta jos, ci in genunchi. Care nu poate sa stea in picioare. Sfintii Cuvioi nu mai puteau sta in picioare de atata postire. Se legau cu franghii de cate un copac, ca sa poata sta in picioare. 885 Daca e vointa, rasare credinta. Daca e credinta, izvoraste vointa spre mai mult. 886 Cand va este sete, beti din izvorul rugaciunilor. 887 Crestinii au datoria sa rosteasca cu busele numele lui Dumnezeu, ziua i noaptea. 888 Pe zidul Sfintelor Biserici sta scris: Aici se mantuiesc toate neamurile. 889- Numai cei ce se tem de Dumnezeu i numai cei ce sunt condui de frica Lui, vor intra in Imparatia lui Dumnezeu. 890 In programul vostru sa a veti mai intai rugaciunea i postul, apoi practicai cele crestinesti, ca la Sfanta Inviere sa primiti cununa. 891 Crestinii sa inalte rugaciuni catre Domnul, cu atata nadejde, ca i cum l-ar avea pe Domnul in fata lor. 892 Unde e rabdare, acolo se salasluieste i Duhul Sfant. 893 La masa, dimineata, la pranz i seara, sa aveti o lumanare sau Sfanta Candela aprinsa, ca sa va fie i mancarea in drept de rugaciune. 894 Cine nu rosteste Crezul, nu-i asterne pat crestinesc, ca sa doarma. 895 Sa fiti retrai i tacuti, cugetand la faptele lui Dumnezeu i la chinurile Mantuitorului, apoi la prigonirea Sfintilor Mucenici. Pentru aceasta, plata intreita veti avea. 896 Cine nu se smereste, nu se mantuieste. 897 Una este Sfanta Cruce, prin care au biruit toti care au crezut in ea. 898 Mancarea in sens de rugaciune, e sa te apleci la fiecare imbucatura, sa iei de jos i atunci, toat hrana e indoita cu metanie sau cu plecaciune. 899 Imparatie lui Dumnezeu nu se castiga cu bata, cu sabia, ci cu rabdare, cu iertare, cu pace i cu voie buna. Cine are voie buna, pe toate celeurate i intunecate, le face albe i luminate. 900 Arma cea mai de pret i nepierduta a crestinului este Sfanta Rugaciune. 901 Adapsot sigur al sufletelor crestinesti este Sfanta Biserica. 902 Asa plangeau unii crestini i lacrimile le curgeau ca izvoarele din adancul pamantului, i plangand, ziceau: Domnul stie! Domnul sa ma auda! Domnul sa ma vada! i s-au mantuit. 903 Dumnezeu Tatal cere adevar de la crestini, iar crestinii cer de la Dumnezeu Tatal mantuire. 904 Cei ce-L cauta pe Iisus Hristos i pe Sfanta lui Maica, vor avea cale deschisa, chiar daca oamenii o inchid. Dumnezeu Atotputernic o deschide.

50

905 Toti cei botezati in numele Domnului grabiti spre Sfanta Liturghie, caci daca nu va veti adpa din Sfantul Potir, nu va veti incununa i nici mantuire nu veti afla, chiar daca in fapte bune va veti lauda. 906 Sa va rugati mult pentru neanuri, pentru cunoscuti, pentru necunoscuti i pentru voitorii de rau. 907 Puterile Ceresti au ajutat pe toti inchinatorii crestini i pe toti care au crezut in Sfanta Cruce. 908 Adevarul este una dintre cele mai inalte virtuti, a carui cugetare omeneasca sa puna hotar. Intelepciunea este o mahrama a sufletului, care se acopera i prin finete straluceste adevarul. 909 Rabdati, iertati, i mai presus de toate, va rugati. 910 Cand de la Dumnezeu se cere, omul trebuie sa creada i Dumnezeu intru totul il ajuta. 911 Tot crestinul botezat ca prunc, prin botez, se curata. i daca in viata nu se insoteste cu Biserica, sa se marturiseasca i sa se impartaseasca la vreme, nu se sfinteste i nu mantuieste. 912 Pentru a castiga mantuirea, trei lucruri ii trebuie crestinului: sa iubeasca pe tot crestinul ca pe sine, sa nu carteasca impotriva asezarilor Dumnezeiesti i sa iubeasca Biserica cu toate zanduielile ei. 913 O persoana, chiar daca nu ar face nevointa, retragerea intre ziduri ii pregateste mantuirea. Sa instrainat de vorba multa, urechile nu-i primesc zgomote i vorbe de tot felul, ochii nu privesc scene placute i neplacute. Acolo este adevarata pustnicie. 914 Inchinatorii care fac Vecernii i Utrenii toata saptamana, sa nu manance carne de porc, ca sa nu fie ingreunati la rugaciunea din miez de noapte. 915 La ziua cuvenita, dupa Dreapta Judecata fiecare vaveni sa-i culeaga roadele ostenelilor. In fructe nemuritoare se prefac ostenelile la rugaciune, la post i la toate faptele bune, facute in numele Domnului. 916 Pentru cei care ii duc viata in singuratate, li se cuvine un merit, un onor. Mai ales slugilor lui Dumnezeu, nu li se cuvine sa li se spuna direct pe nume. Sunt mai intai Frati intru Domnul i mai tarziu mirese a lui Hristos i cu totii laolalta, fiii lui Dumnezeu. 917 Sfintele Taine purifica tot pacatul, inlaturand tot raul din corpul omului. Marturiseste limpezeste i lumineaza sufletul. 918 Crestinii sa dea marirea lui Dumnezeu, sa slaveasca Invierea Domnului, ca sa-i asigure mantuirea sufletului. 919 Ierusalimul tuturor crestinilor este Sfanta Biserica, in care se inchina la sfintele sarbatori. 920 In orice imprejurarea, numele lui Dumenzeu sa-l rostiti. 921 In timpul meselor, Sfanta Candela sa nu fie stinsa. Hrana complet jos, pe un fund, aplecandu-te din picioare, metanii se socotesc, iat tacerea se considera rugaciune. 922 Spalarea fetei pentru rugaciune, Sfantul Inger o raporteaza la Scaunul Dumnezeirii. 923 In fiecare amurg de seara e bine sa aprindeti tamaie, tamaind intrarile, incepand de la poarta. 924 Psalmul 50 sa nu lipseasca din gurile voastre. 925 Orice fapta buna facuta in numele lui Dumnezeu, pana i o gandire curata la adresa Stapanului i a bunului Dumnezeu, te ajuta mult. 926 Iertati i rugati-va lui Dumnezeu, ca sa va mantuiti. 927 Sa va duceti munca alaturi cu rugaciunea i tot ce v-ati pregatit sau va pregatiti in ceruri al vostru este. 928 Tatal a zis i s-a facut, a poruncit i s-a zidit. Deci, luati aminte, sa fiti in picioare , la datorie. Numai cei ce s-au lipsit de sine, au facut voia lui Dumnezeu.

51

929 Nadajduiti cu totul in mila lui Dumnezeu, i veti capata putere i curaj spre cele bune. 930 De va veti da i trupul sa-l munceasca cei rai, sa nu va lepadati de puterea Botezului, care lumineaza sufletul. 931 Tineti randuiala posturilor, respectati randuiala rugaciunilor din miez de noapte, de diminieata i de seara. 932 Rugaciunile de seara se cer i celor batrani, care sunt constienti. 933 De ati facut o nevointa mai mult, sa nu o propovaduiti. Dar, greselile voastre pana la trei ori sa le marturisiti. 934 La praznicele pe care le fac crestinii, sa nu se foloseasca nici un ban nedrept, sa nu fie cearta in timpul pregatirii, iar in ziua praznicului, sa fie voie buna catre toat lumea. 935 Smerenia folositi-o ca pe o haina i sa nu asupriti vietatile pe care le aveti pe langa casa. 936 Tot omul sa se toage: Doamne ajuta-m sa nu cad!. Doamne fereste-ma de cadere! 937 Toti i toate care fac Utrenia dupa randuiala, vietuiesc in gradina sfanta, ingraditi cu gard de sfintii ale caror canoane se citesc. 938 Daca ati sti cat poate rugaciunea in fata Dreptului Judecator, ati dormi mai putin, ati manca mai putin i v-ati ruga mai mult! 939 Neintoarcerea la smerenie, zicand: Am avut dreptate!, inseamna moartea sufletului. 940 Cea mai mare sarbatoare de peste an este Sfanta Inviere. 941 Toata lumea sa traiasca, sperand in slava cereasca i cantand cu dor pe Mantuitorul Iisus Hristos. 942 Dumnezeu Tatal, intru totul este bunatate, iertare i rabdare i dragoste, apoi tot ce poate urma. 943 Rugaciunile de noapte ale crestinului ii aduc multa lumina. 944 Calugarii prin lume sa fie cu perimanul in spate, cu Sfanta Cruce la piept, iar cu rugaciunile in gand i neintrerupt la patimile Mantuitorului cugetand. 945 Maturisirea este coroana tuturor bunatatilor, a dezlegarilor i a despartirilor de cele urate. 946 Placut este lui Dumnezeu ca sa-ti aduci aminte in rugaciunile tale i de alti scarbiti, bolnavi i dosaditi. 947 Intariti-va cu nadejdea, acoperiti-va cu rugaciunea. 948 Sfanta Cruce este toiagul i nadejdea sufletelor crestinilor. Sa credeti i sa nadajduiti in Sfanta Cruce, la orice chemare, la veselie, la cele mai aprinse bucurii, la mari scarbe, la grele necazuri i cand veti fi gata sa fiti inghititi de valuri. Sau cand oamenii va vor inghesui in inchisori, sa va inchinati cu Sfanta Cruce in traire i nadejde. 949 Credeti cu adevarat in Sfanta Cruce, ca numai ea va va izbavi din toate necazurile. La culcare, omul sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, fara sa numere de cate ori s-a insemnat. La ridicarea din asternut, sa faca semnul Sfintei Cruci, ca sa se inscrie in stirea lui Dumnezeu. 950 Hainele crestinilor sa aiba semnul Sfintei Cruci cusut pe dinauntru, facut din ata. Fiecarui prunc sa i se dea la Sfantul Botez, Sfanta Cruce. Nici o clipa sa nu stea fara Sfanta Cruce, pana la adanci batraneti. 951 Nimeni sa nu injure de Cele Sfinte, ca inchipuie lepadare. Sa se inchine Sfintelor Icoane i Sfintei Cruci, care sunt la raspantii de drumuri. 952 Cea mai mare avere i cea mai de pret a crestinilor, este Sfanta Cruce. 953 Cand se canta: Hristos a inviat, impreuna cu cerul canta tot pamantul, i vazduhul, i toate vietatile. 954 Lumanarea e darul Sfantului Ioan Evanghelistul. Chibritul este darul Sfantului Evanghelist Matei. Bucatica de panza alba e darul Sfantului Evanghelist Marcu.

52

955 Cel ce canta: Dumnezeu este Domnul i s-a aratat noua, bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului, pe langa rugaciune, ia parte cu propovaduitorii i cu marii predicatori despre Dumnezeu. 956 Crestinii sa ceara: Da-mi, Doamne, rabdarea lui Iov, ca sa biruiesc duhul cel intunecat. Dami, Doamne, rabdarea Mucenicilor, care n-au cartit. 957 Bunilor inchinatori i blagoslovitilor crestini, nu le trebuie alta pilda mai mareata i mai cunoscuta, i mai patrunzatoare, ca plida Mantuitorului. 958 Cine crede in puterea Tatalui Ceresc, nadajduieste la mila i la bunatatea Lui i niciodata sa nu dispere. 959 Dragostea i ravna de a-L iubi pe Dumnezeu, rasare sau izvoraste din inimile acelora care sau fagaduit cu constiinta ca vor fi puriri fii credincioi i buni slujbasiai Sfintei Biserici. 960 Daca cineva nu a vorbit cu nimeni, cat timp a durat rugaciunea, se socoteste ca a vorbit cu Dumnezeu. 961 Asa se zica crestinul: Las totul in voia Domnului. Acolo este satiul, acolo este implinirea a toate. 962 Cuviosii din trecut ii pregateau raul pentru corpul lor, ii faceau vinovatie pentru sine, ca sa nu adoarma in timpul rugaciunilor aur, care sunt Psalmii. 963 Sa se scrie rugaciunile Miezonopticii i sa se imparta celor ce au trebuinta. 964 Cel caruia nu-i lipsesc rugaciunile de noapte, va birui in toate. 965 Sa cinstesti ziua de la nastere cu un prinos la Sfanta Biserica, nu-i pacat. Sa nu se faca masa cu mancare multa, cu betie, care sa ajunga ladestrabalare, ca se ajunge la ratacire. 966 Aveti binecuvantare sa faceti rugaciuni, rugaciuni, i iarai rugaciuni. Caci, cum cumperi cu banii tot ce iti trebuie, asa cumparati cu rugaciuni, daruri i binecuvantari. 967 Faceti Acatistul Sfantului Mina 40 de zile i la orice paguba, un furt sau ceva rapit fara voie de cineva. Evaluati lucrul acela cat ar fi in bani. Socotiti i costul unui Acatist pentru citit i atatea Acatiste sa faceti. i atunci, vinovatul ii primeste pedeapsa de la Dumnezeu. 968 Omul, prin tacere indelungata ii capata mantuirea. 969 Cu semnul Sfintei Cruci, va veti izbavi de ispite. 970 Bunatatea lui Dumnezeu se slobozeste acolo unde se graieste purul adevar. 971 Sa cantati mereu: Cu noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri i va plecati, caci cu noi este Dumnezeu. 972 Precum apele nu-i intrerup cursul, asa nici crestinul sa nu-i intrerupa drumul spre mantuire, oricat de greu ar fi. 973 Prin rabdare i smerenie, se sfintesc oamenii. Prin dreptate se inalta, prin adevar stralucesc in veci sufletele lor. 974 Oricat ar fi pe pamant necazul de mare, sau veti fi biciuiti de durere, sa nu va mahniti, sa nu va framantati. Mai bine este sa ziceti: Fie voia Domnului. Cu aceste trei cuvinte, care marturisesc Sfanta Treime, inlaturati milioane de vrajmasi, care napadesc puhoi asupra voastra. 975 Stiti cine face voia Domnului? Cine nu tine manie si, mai vartos, nu se maniaza. Cine nu se cearta, cine nu-i apara ale sale, cine se separa de gloata lumii, cel ce lucreaza fara cartire, cel ce rabda toate nedreptatile, fara se caute a se razbuna. Daca ti-a furat cineva ceva i stii persoana, sa nu-i iei alt lucru in loc i nici ceea ce ti-a luat. Lasa totul la voia lui Dumnezeu. Daca ai vazut acel lucru i este cu putinta sa-l iei inapoi, nu-l lua. Mai bine zis: Las totul in voia lui Dumnezeu. 976 Sfanta Cruce peste tot pamantul e pururi biruitoare. 977 Puteti sa va intocmiti vesmant care sa va adaposteasc sufletul, prin rugaciuni, metanii, post, inchinaciuni.

53

978 Cei ce L-au slavit pe Dumnezeu i s-au rugat Puterilor Ceresti, pentru ei i pentru poporul lor, s-au mantuit. 979 Sa nu va intrerupeti rugaciunile din miez de noapte. Sunt de mare trebuinta sufletelor voastre. 980 Nu Sfintei Treimi ii trebuie rugaciunile voastre, ci voi aveti trebuinta de Sfanta Treime. 981 Cu vrednicie sa luati zilnic Sfanta Anafora i Sfanta Aghiasma. 982 Cei ce nu-i amintesc de Sfintele Rugaciuni de zi sau de noapte, sunt ca niste rataciti in pustiu. 983 Intr-o convorbire cta de mica cu un om, cel care nu pomeneste numele lui Dumnezeu de cel putin trei ori, acela nu e cu Dumnezeu. 984 Purtati in suflet pe preacuvisosii parinti i pe preacuvioasele maici, cugetati la ei, rugati-va lor i va vor intinde o mana de ajutor. 985 Dumnezeu iubeste fecioarele care nu se casatoresc, ci traiesc printre oameni i sufera barfeli i nedreptatile acestora, rabdand, lacrimand i rugandu-se pentru ei. 986 Sfanta Evanghelie ne invata: Umblati pana e lumina! 987 Sa zicem: Las la voia lui Dumnezeu, Faca-se voia lui Dumnezeu, Fie cum o vrea Dumnezeu. Recunoastem pe Dumnezeu, marturisim pe Dumnezeu, suntem in stirea lui Dumnezeu, am lucrat toata viata in numele lui Dumnezeu. 988 Adevaratii crestini, in toate miscarile i lucrarile lor sunt pentru a da exemple frumoase altora i sunt socotiti ca niste apostoli ai vremurilor de fata. 989 Lasa totul in tacere, iar Sfintele Rugaciuni sa le privesti cu mintea, ca pe o oglinda vesnic nestricata. Adevarul sa-l ai in suflet, ca o sabie. Dreptatea sa-ti fie toiagul sufletului. 990 Mantuitorul Iisus Hristos a fost un sarac pe pamant, dar in Imparatia Cerurilor a fost i este Imparat. 991 Decat sa faci prea multe rugaciuni i sa ai inima plina de pizma, mai bine te temi de Dumnezeu, ca sa nu-ti fie putinele rugaciuni in zadar. 992 Cititorii au o plata, ascultatorii au doua. Cel ce cugeta la rugaciune de miez de noapte, dar este in imposibilitatea de a o face, arzand de dorul ei, acela are trei parti. 993 Sa va rugati i sa iertati, ca sa vi se ierte i voua. 99 4 Niciodata sa nu se scoale crestinul de la masa, intarindu-i trupul cu hrana i sa nu-i multumeasca lui Dumnezeu. Acestia se aseamana cu porcii. 995 Cei care mananca resturile de mancare, ramase de la praznic, a doua, a treia sau a patra zi, se aseamana cu cainii, care mananca mancarea dupa ce au dat-o afara, vamitand pentru ca au mancat cu lacomie. 996 Daca te rogi pentru cei ce inca nu i-ai cunoscut, mai ai o plata in plus de la Dumnezeu. 997 Luptati, rabdati i iertati, ca sa vi se aduca de la bun la mai bun. 998 In orice imprejurare, rugaciunea sa fie mai intai intretinatoarea sufletului i in a doua parte, ingijiti i de trup. De aceea, a hotarat Tatal Ceresc rugaciunea de noapte i mai ales, cea de la cumpana noptii. 999 Un rege, cand a plecat la razboi, si-a instruit generalii i si-a pregatit ofiterii, iar ofiterii pe soldati. Ofiterii sunt mucenicii i cuviosii, iar generalii Sfintii Evanghelisti, impreuna cu Sfintii Apostoli. Deci, sa se cinsteasca dupa cuviinta, Sfintii Evanghelisti, Sfintii Apostoli, Sfintii Cuvioi Parinti, Sfintii Mucenici. 1000 Era un pustnic cu numele Vasile, i cand i-a fost viata spre sfarsit, si-a adus aminte de cele trei metanii. Obosit de toata alergarea vietii, s-a ridicat de jos sa le faca, pentru ca era batran i nu mai putea implini Pravila. Cand s-a ridicat de la prima metanie, de dincolo de usa a strigat cineva:

54

preacuvioase, deschideti. Am adus ceva de gustare i ceva de imbracaminte. E inceput de iarna i ne-am gandit ca-ti fac trebuinta. Pustinicul, pe jumatate rece, indeplini i a doua metanie. Cand sa se ridice la a treia metanie, se auzi vocea din nous: nu te zabovi preacuvioase, deschide! S-a intetit viscolul i astept cu povara. -Duceti-o altora, mie nu-mi mai trebuie. i la a treia metanie a ramas cu fata la pamant, stingandu-se din viata. 1001 Luand parte la Sfanta Liturghie, sa mergi in mijlocul Sfintei Biserici, sa te atinga preotul cu Sfintele Daruri. Altfel, nu esti in rand cu inchinatorii i rugatorii crestini. 1002 Indrazneste, ca Domnul i Imparatul Cerurilor imparte Darurile Sale tuturor celor ce-L cauta. 1003 Fapta buna inmulteste blagoslovenia casei. 1004 Pentru boli i boli mai vechi, cronice, sa se faca Sfantul Maslu. 1005 Cand veti slabi cu rugaciunile, sa stiti ca Domnul i Imparatul Cerului i al pamantului, va parasit. Ca rugaciunile nu depind de Cel ce a facut lumea, ci lumea depinde de Cel ce a facut-o. 1006 Cei ce nu cinstesc Sfanta Biserica i nu merg la Sfintele Liturghii sa-i hraneasca sufletul, nu pot fi cu Dumnezeu. 1007 Cei ce nu se marturisesc i nu primesc Sfintele taine, nu pot fi prezenti in fata Sfantului Jertfelnic. 1008 Prin Sfanta Biserica iti alini sufletul i te incurajezi. 1009 Botezul este o taina, facand parte din cele 7 Taine. Cine nu-i spune numele pe care l-a primit la Sfantul Botez, se desparte pe sine de Dumnezeu i se leapada de Sfanta Credinta Ortodoxa. 1010 Fiti ca pruncii, ca sa va fie mantuirea mai usoara. 1011 Dumnezeu Tatal, Unul a fost, Unul este i Unul va fi pana la capatul veacurilor. 1012 Fiecare copil nascut, este dator sa se roage pentru parintii lui. 1013 Prin suferinta, necartind, se castiga mantuirea. 1014 Cu dragostea i cu rabdarea, sa stingeti ura. Luati aminte la cuvintele rostite la Sfintele Rugaciuni, ca sa va puteti intari sufletul, pentru a fi in stare sa va aparati in ziua primejdiei. 1015 Marturisirea la preoti, ii aduce pe crestini de la intuneric la lumina. Primind Sfintele Taine, primiti loc de cinste. Ingerul Pazitor se preocupa sa duca sufletul la locul de cinste, unde Tatal Ceresc l-a poftit. 1016 Prietenii cei mai buni ai oamenilor intelepti sunt: rugaciunea nelipsita din minte, lucrul mainilor i tacerea. 1017 Multumeste lui Dumnezeu cu inima i cu sufletul scaldat in bucurie, preamareste pe Cel ce ti-a dat trezia, ti-a luminat mintea, ti-a dat hotararea i taria de a duce lucrul la bun sfarsit. 1018 La orice munca, dar mai ales la rugaciune, cauta sa fii primul, pentru a fi pilda celor din jur. 1019 Toti inchinatorii care nu si-au saturat pantecele in timpul Sfintei Liturghii, primesc binecuvantare. 1020 Rugaciunea mintii sa fie pururi cu voi. 1021 Orientandu-va spre sfintele carti, sa aveti o asezare frumoasa, sfanta, deosebita fata de alte secte: botezul, legatura cu puterea Duhului Sfant, Sfintele Taine, legatura cu insui Mantuitorul. 1022 Rugaciunea sa va fie toiag de sprijin sufletului, ca sa puteti urca muntii stancoi i prapastioi ai vietii, ca sa puteti ajunge pe Golgota mantuirii.

55

1023 In cer se scrie i o mica gandire pentru a-i compatimi pe alti nenorociti. Orice inchinaciune facuta cu dreapta cugetare, se inregistreaza. 1024 Daca te insulta cineva, sa-l ierti repede, ca sa dai dovada ca-L iubesti pe Dumnezeu. 1025 Sa nu te intorci sa ocupi locul cel dintai. Renunta la el, ca sa dai dovada ca-L iubesti pe Dumnezeu. 1026 Nimeni sa nu se culce i sa doarma, chiar daca este frant de oboseala. Intai sa pecetluiasca culcusul cu trei metanii, la sculare iarai 3 metanii in numele Sfintei Treimi. 1027 Sa nu plece la nici o treaba crestinul, pana nu face cel putin trei inchinaciuni, daca nu se poate metanii. Sa cugete i sa zica: Doamne ajuta-ma! 1028 Sa nu duca nici un dumicat la gura, la vreme de drum, la treaba, in livada sau in padure, fara sa zica: Doamne binecuvinteaza, ca din bunatatile tale, ma hranesc eu, pacatosul. 1029 Sa nu te asezi la masa pana nu zici Tatal nostru. 1030 Rugaciunea facuta cu evlavie, oricat de mica, iti inalta sufletul spre cer. 1031 Sfanta Cruce sa fie cu voi. Sfanta Treime sa va fie sprijin. 1032 Cereti binecuvantare de la Sfintele Moaste i pentru cei pe care-i cunoasteti i nu pot fi de fata. 1033 Tamaia e o favoare, o chemare cu simt catre Dumnezeu. Lumanarea aprinsa e in numele Domnului nostru Iisus Hristos. 1034 Binecuvantarea Domnului Iisus Hristos este peste toti crestinii care se inchina la Sfintele Biserici, peste cei ce n-au putinta sa ajunga la Sfintele Biserici, dar se gandesc la Sfanta Liturghie i n-au mancat nimic. Peste toti crestinii ortodoci care sunt bolnavi in spitale, peste multimea batranilor neputincioi i peste pruncii botezati, care incep sa vieze. 1035 Sa nu cartiti impotriva ispitelor, ca cine nu-i ispitit, nu poate fi mantuit. Slaviti puterea lui Dumnezeu cu bucurie in toate. 1036 Vorba buna seamana iubire. Din vorba dulce rasare dragostea pentru aproapele. 1037 Dati slava Imparatului Ceresc, pentru starea i locul in care va aflati. 1038 Rostind numele lui Dumnezeu, insemna urcarea unei trepte spre lumina. 1039 Sfanta Cruce este nadejdea crestnilor. Nimic sa nu miscati pana nu va insemnati cu semnul Sfintei Cruci si-L chemati in ajutor pe Domnul. 1040 Cine are pe Dumnezeu in inima, vietuind pe pamant, are in cer toate boagtiile. 1041 Cel ce pomeneste mortii in rugaciunea de la miezul noptii, are un adaos de bunatate pentru sufletul sau. 1042 Inchinaciunile la vreme de seara, te apara de primejdiile din timpul noptii, iar cele de dimineata sunt cerere de binecuvantare pentru acea zi. 1043 Cine evita certurile, uraciunile, vrajba, iubeste impacarea cu toata lumea, nu tine cont de vorbele aruncate fara chibzuiala, trece cu vederea orice cuvant spus fara judecata, vorbeste masurat cu fiecare, acela face inscris cu Dumnezeu. Toate rugaciunile ii sunt primite si-L cheama pe Domnul la el. 1044 Daca va insemnati cu semnul Sfintei Cruci cand se citesc Sfintele Rugaciuni, aveti la baza i pravile i canon. 1045 Cine doarme la rugaciune, face prima voie a diavolului. 1046 Daca stai in genunchi i simti ca somnul vine, te scoli in picioare i schimbi locul. Daca povara atarna ca un bolovan, iei afara. i daca nici asa nu scapi de povara, spala fata ta cu apa. 1047 Pretuiti timpul de rugaciune, orele de priveghere, ca voua va trebuie. Alaturi de iesirea sufletului este i o dare de seama. 1048 Cine doarme i leneveste la rugaciune, nu castiga nimic sufleteste.

56

1049 Luati aminte la clipa mantuirii! Rugaciunea, rabdarea, iertarea i tacerea sa nu va lipseasca. Nimeni nu a plecat cu avutiile de pe pamant, ca sa-i faca salas dincolo de mormant. 1050 Cu rugaciuni s-au slobozit cei din lanturi, prin rugaciuni au iesit cei din inchisori, uc rugaciuni, cu post i cu lacrimi s-au ridicat sufletele din adancurile iadului. 1051 Fiind in gloata, in multime, in adunari, gandul sa-l inalti la Dumnezeu, sus in cer, unde nu patrunde faradelegea. 1052 Fericiti cei ce au cunsocut i cu frica de Dumnezeu i cu dragoste, indoit au cautat sa indeplineasca poruncile lui Dumnezeu. 1053 Este bine ca in fiecare zi sa tamaiati locuinta in care dormiti. Daca e posibil, i in jurul casei. 1054 Rugaciunea de obste e frumoasa ca florile de camp, de faneata, de balta, de padure. Iar Sfintele Rugaciuni facute de unul singur, care se instraineaza de tot ce este pamantesc i se inalta cu cugetul catre cele Dumnezeiesti, sfanta rugaciune e ca florile necunoscute, rare, aduse din strainatate, cu parfum puternic, la care nimeni nu stie sa-i zica pe nume. 1055 Sa aveti scris in documentele vietii cat mai multe metanii, postiri, zile de infranare, evitari de certuri i razbunari. Sporiti rugaciunile de noapte i pomenirile pentru cei morit. i imblanzirea animalelor este o fapta buna. 1056 Treziti-va din somnul adanc al pacatelor i ridicandu-va cu totii, in cor, veseli sa strigati: Hristos a inviat. 1057 Faptele buna facute in ascuns se prefac in flori ale bucuriei in cer. Se transforma. Se transforma, se preschimba i se infatiseaza inscrise in piatra, in sapaturi de aur. 1058 Toti sa bea din izvoarele de apa vie, care este credinta cea drepta. Iar izvoarele sunt Sfintele Evaghelii de peste an, care adapa sufletele. 1059 Duminica e ziua Domnului si-l opreste pe crestin de la orice lucru. 1060 Mare taina este Sfanta Liturghie! Ea e mama tuturor rugaciunilor. i putini putini sunt vrednici a se supune mamei. 1061 Nu slabiti cu rugaciunea, ca va prabusiti. Sanu dati ocazie de suparari indelungate, ca vin duhurile rele cu familii intregi, ca sa unelteasca impotriva voastra, cum poate fiecare. Fiti indiferenti de orice barfa i prin fapte, marturisiti pe Dumnezeu. Sa nu socotiti niciodata minciuni, ca-l primiti pe diavolu la adapostul sufletului vostru. Sa fie omul obosit de truda muncii, sa aiureze mergand i sa faca 3 metanii inainte de a se aseza in pat sa se culce. Se fac 3 metanii la culcare i 3 la sculare, slavind pe Dumnezeu. 1062 Pustnicii au fost socotiti mai mari decat imparatii, pentru ca s-au invrednicit de orice dar. Au fost viteji in intregime, dar fara sa posede arme nascocite de oameni. Prin tacere i rugaciuni neincetate, , privegheri indelungate, uitand de hrana cea trupeasca, s-au transformat in duhuri, purtand trup. Iubirea de Dumnezeu neintrerupta, i-a ridicat in slava cerului. 1063 Sa nu dati loc indoielilor in sufletul vostru, pentru mila lui Dumnezeu. Rugati-va cu cuget curat, asteptand mila lui Dumnezeu, ca sa va cerceteze. 1064 Dreptatea nu piere nicodata. Nu mancati fara randuiala. Numai Sfintele Rugaciuni sunt sprijinul vostru. 1065 Sa nu faci rugaciunea cu indoiala in suflet i nici cu mintea imprastiata. 1066 Cine serveste mai mult de 3 bobite de Anafora, sa nu se mai hraneasca cu altceva timp de 6 ore. 1067 Invataturile i sfaturile preotesti, intaresc i intineresc sufletul celor plecati i a celor smeriti.

57

1068 Mai bine este pentru fiecare crestin, aflandu-se in necazuri, sa se roage Atotputernicului Dumnezeu neintrerupt, decat sa stie inainte inlesnirea. 1069 Cat se poate de des sa va inchinati Sfintelor Moaste ale Sfintilor purtatori de biruinta, la Sfintele Icoane facatoare de minuni, cum este cea de la Manastirea Dalhauti. 1070 La rugaciune, seara, sa zici: Ajuta-i, Doamne, pe cei ce m-au ajutat pe mine. 1071 Cand crestinii ii recunosc greselile, inainte de a aluneca cuvatul pe limba, sunt iertati de Puterile Ceresti. In lumea divina, nu e razbunare, ci numai iertare. 1072 Invatatura Sfintei Evanghelii, i sfaturile Sfintilor Parintilor Parinti, spun sa intorci cu bine nemasurat celor ce-ti fac rau. 1073 Pleaca-te cu corpul, cu inima, cu cugetul, ca sa-ti fie rugaciunea primita. 1074 Prin chin, prin osteneala i multa truda, se castiga mantuirea. Inaltati rugaciuni fierbinti, ca sa puteti fi salvati. 1075 Crestinii atini cu Sfintele Daruri, au o calitate pentru dragostea i evlavia lor. 1076 Cu vreme i fara vreme, rugaciunea mintii sa nu-ti lipseasca. 1077 Cine se roaga mai cu temei, i mai mult, sa fie sigur ca este mai mult scris i inregistrat. 1078 Cand esti singur i ai i putinta i timpul, ridica dreapta ta in dreptul fruntii i insemneazate cu Sfanta Cruce, fara vorbe multe, ci zi doar atat: Doamne miluieste-ma! 1079 Mare milostivire a lui Dumnezeu, sa ma curete de pacate i sa-mi fie i mie primite dreptele cugetari i ganduri. 1080 Daca nu ai tamaie la rugaciune, se cuvine sa ai lacrimi. Ca daca ai durere in suflet, lacrimile sunt mai la indemana decat tamaia. 1081 Cine are rugaciune mintii, nu poate fi parasit niciodata de puterea lui Dumnezeu. El se roaga in calatorie, in tren, in camp, lucrand in padure, prin orase, prin adunari de lume, oriunde poate sa se inalte cu mintea la Dumnezeu. 1082 Un sfant micenic are intaietate in fata Sfintei Treimi, mai mult decat un rege al unei tari i mai mult decat un imparat pamantean. Fiindca s-a lipsit de sine, rostind pana la ultima suflare, numele lui Dumnezeu. 1083 Un Sfant ne spune: Nu-mi trebuie daruri de la oameni. Imi trebuie darul lui Dumnezeu, ca sunt pacatos i am trebuinta de mantuire. 1084 Inchinaciunile dinainte de a te culca, se inregistreaza. Fiindca fiecare e obosit de munca i inainte de a se culca ii mai aduce aminte sa se inchine lui Dumnezeu. Intai sa-I multumeasca pentru ziua care s-a incheiat i apoi sa lase grija de noapte in sarcina Celui Preainalt. 1085 Cine are rabdare pe langa cei netrebnici, ca sa-i induhovniceasca, mare plata are. 1086 Rugaciunea de orice fel este sprijinitoare a sufletului. 1087 Rugaciunea facuta cu nadejde strabate cerurile. 1088 Rugaciunea facuta de fecioare este inregistrata intr-o inalta cinste. 1089 Cand mergeti in fata duhovnicului, sa marturisiti tot adevarul, ca sa ramaneti curati ca pruncii. 1090 Sfintele Rugaciuni facute cu mare incredere ridica sufletul de la intuneric la lumina. 1091 Maica Iuliana, de astazi te vei numi Evsevia. 1092 La cele 12 Evanghelii i la Prohodul Domnului se cade sa mergeti la Sfanta Biserica in negru. Flori de primavara sa duca femeile in dar, ca la mort, sa se verse multe lacrimi pentru spalarea pacatelor, iar la Sfanta Inviere i saracul i bogatul sa fie vesel, ca Domnul nostru Iisus Hristos a inviat pentru toti. 1093 Duhul umilit, inima infranta i smerita ajuta mult la iesirea sufletului.

58

1094 Sfintele Liturghii date la Sfantul Altar, sunt mult ajutatoare pentru orice suflet cu nume de crestin,oricat ar fi de pacatos. 1095 Rugaciunile i inchinaciunile in singuratate sunt cele mai primite. 1096 Cantati i va rugati, mancati i va rugati, dormind, catre Domnul cugetati. 1097 Crestinul sa nu se aseze la masa fara a se ruga lui Dumnezeu i fara sa-i insemneze corpul cu Sfanta Cruce, drept cinstit, i multumit. 1098 La orice rugaciune sa se pune inceput cu semnul Sfintei Cruci, de cel putin trei ori, fara pauza. 1099 In calatorii nu-ti trebuie nici toiag, nici haine de acoperamant, nici traista, ci doar rugaciunea. 1100 In minte i in gand, niciodata sa nu te culci in patul tau, fara a rosti rugaciunea. 1101 Atotputernicul Dumnezeu ii iarta pe cei ce s-au despartit de cele lumesti i fac pocainta. 1102 Toti crestinii care se afla in Biserici, in timpul Sfintei Liturghii, primesc binecuvantare prin puterea Duhului Sfant. 1103 Cerul canta, pamantul canta, vazduhul canta Imparate Ceresc... 1104 Cine il iubeste cu adevarat pe Dumnezeu, ii slujeste cu supunere i cu dragoste. 1105 In numele Tatalui este marturisirea la crestini i in numele Fiului este Sfanta i Dumnezeiasca Taina i in numele Duhului Sfant este lumina, care la iesirea sufletului din trup, este nevoie sa fie ajutata persoana in cauza. 1106 Lacrimile pun adaos bun pentru suflet. 1107 Marturisirea deasa este primenirea sufletului. 1108 Psaltirea inteleasa cuvant cu cuvant este temelie nesurpata a sufletelor celor ce au inteles. 1109 Necazurile i nemultumirile le spui in fata Sfintelor Icoane, printre rugaciuni. 1110 Unde sunt flori, rasar bucurii. Unde se fac Sfinte Rugaciuni, se face mantuire. Cine vrea sa se mantuiasca, nu se razvrateste, nici cu tata, nici cu sora, nici cu straini, nici cu prieteni, refuza, renunta, cedeaza, se retrage, nu pofteste nimic de la nimeni i cauta pacea. 1111 Cine e stapanit de Duhul lui Dumnezeu, este nascut cu Duhul lui Dumnezeu, este imbracat cu Duhul lui Dumnezeu i fata lui e luminata. 1112 Cine cinsteste pe Dumnezeu in fata oamenilor, i Atotputernicul ii randuieste loc de cinste, atat cat este in trup, dar mai ales, dupa ce se desparte sufletul de trup. 1113 Fiti tari! Sa nu va indoiti de ceea ce au lasat scris Sfintii Parinti. 1114 Iertarea i impacarea deschide i lumineaza calea spre mantuire. 1115 Oamenii evlavioasi, in credinta lor nemasurata, au momente cand ii dau i camasa de pe ei. Vai i amar de acela care o ia. 1116 La rugaciune este asa: cine citeste cu atentie, seamana flori alese; cine asculta cu multa bagare de seama, culege cele mai frumoase flori, care poarta cel mai scump parfum i nu pot fi vazute de oamenii care inca vietuiesc in trup. Cei care citesc cu nepasare, seamana iarba care se arata palita. 1117 Crestinii care au imbratisat dreptatea, care au vietuit in dreptate, s-au simtit multumiti a face dreptate, nu merg la judecata pe calea vamilor, ci merg pe calea libera pana la Scaunul sau la Tronul Sfintei Treimi. Acestia rostesc des Crezul, marturisint Sfanta Treime, prin rugaciune. 1118 Sfant este omul fara pata, fara greseala, fara pacat i sta alaturi de Mantuitorul. 1119 Frica de Dumnezeu i increderea ca exista cu adevarat, il face pe om curat, luminat i stralucit cu fata, mai presus de ingeri. 1120 Dumnezeu Atotputernicul a fost Unul, este i va fi. Sfanta Treime deopotriva merita sa fie marturisita i cinstita de gurile crestinilor.

59

1121 Una e rugaciunea omenirii de rand i alta a fecioarelor i a feciorilor. 1122 Era intr-o scorbura de copac un fecior, pustnic, om simplu, care se ruga asa: Doamne, mi-e dor de tine, Doamne, vreau sa Te vad pe Tine, Te rog sa ma auzi pe mine. 1123 Cei ce zideau pe vremuri Sfinte Biserici si-au pregatit locul in rai. 1124 Tatal Ceresc va ingaduie, va rabda i va primeste intoarcerea la credinta. 1125 Smeriti-va ca sa luati locul cel dintai. Rugati-va ca sa va sfintiti. Postiti ca sa va curatiti. Vorbiti putin ca sa nu va agonisiti pacate. 1126 Marturisirea la preot deschide cale luminoasa catre Rai, spre odihna i spre fericirea vesnica. 1127 Inaltati rugaciuni la Dumnezeu, pline de incredere, iar in urechile crestinilorsa semanati cuvinte impodobite cu multa intelepciune, fara sa ve laudati i sa va preamariti pe voi. 1128 De la pruncii care pot a intelege i pana la batrani, sa le vorbiti ca este un Dumnezeu care ii sprijina, ii ajuta si-i mangaie pe toti care-L cheama in ajutor. 1129 Sufletul care a patimit fiind in trup i slujind lui Dumnezeu, s-a mantuit. 1130 Inimile curate sunt ca boarea diminetii i aproape de sfintenie. 1131 Toata lucrarea pe care o cere Dumnezeu sa o faceti este spre mantuirea sufletului. 1132 Mai intai sa aveti grija de suflet, sa nu va leneviti a face rugaciuneade miez de noapte, care va scoate din toate necazurile. 1133 Prorocul David a spus: Pacatele tineretilor mele i ale nestiintei mele, Doamne, nu le pomeni. Deci, ele apun o data cu tineretea i se sterg cu cainta, cu parerea de rau pentru tot ce am facut rau. 1134 Cine iubeste pe Dumnezeu din toata inima, i vrea sa implineasca poruncile, nu-l intereseaza ce spun cei din stanga i ce zic ce-i din dreapta, ce-i striga cei din fata i ce murmura cei din spate. Ii inalta mintea sus, la Dumnezeu i marturiseasc cu fapta cca vrea sa-I slujeasca. 1135 Crestinii sa nu vorbeasca despre alti oameni, ca sa nu cada in pacat. Sa vorbeasca despre puterea lui Dumnezeu, despre tainele i lucrarile lui Dumnezeu, despre mila lui Dumnezeuin sufletele oamenilor. 1136 Inchinaciunile crestinilor ortodoci sunt cheile credintei in adevartul Dumnezeu. Dar sa fie i cugetarea tot la Sfanta Cruce. 1137 Cand lucrati, Domnului sa va rugati. Cand mancati, pe Domnul sa-L laudati. 1138 Vesnic iubiti adevarul, ca sa aveti patrie cerul. Sa iertati in lume toate, ca sa aveti parte de dreptate. 1139 Sa fim tot timpul cu rugaciunea in gura i sa facem bine oricui. 1140 Rugaciunile, Acatistele, Psaltirile ce le faceti folosesc in primul rand celor ce le fac, apoi celor ce le-au platit. 1141 Ca sa ia crestinul de la inceput calea spre mantuire, intai sa Sfintii din ziua in care s-a nascut, cu Sfanta Liturghie, fara mese faloase i bautura multa. 1142 Crestinii sa vorbeasca despre slava nemasurata a lui Dumnezeu despre puterea Sfintei Treimi, despre marea bunatate a Maicii Sfinte, care este intrutotul milostiva. 1143 Daca e chemare e i iertare. Indrazniti la rugaciune, cereti cu trupul infrant i cu sufletul smerit. Ca ce nu e cu putinta la oameni, este cu putinta la Dumnezeu. 1144 Cu Crucea risipesti vrajba. 1145 Rugaciunea trebuie impletita cu munca i munca sa fie impletita cu rugaciunea. 1146 Toti inchinatorii la Sfintele Biserici sa fie linistiti, ca sa primeasca binecuvantarea cereasca.

60

1147 Sa va indreptati i sa va rugati, caic Dumnezeu Atotputernicul este bogat in mila i in bunatate. Intoarcerea crestinilor la calea cea adevarata, sa o socotiti ca pe o chemare sfanta la Dumnezeu. 1148 Tot crestinul ce se inchina lui Dumnezeu este ispitit. Cand este ispitit, sa nu se indoiasca, ci mai mult sa se smereasca. 1149 Cand se sarbatoreste Sfanta Inviere, crestinii sa nu doarma, ca este cel mai mare pacat. 1150 Cine nu ia parte la Sfanta Inviere, fara motive serioase, este socotit in fata Puterilor Ceresti ca un ratacit, ca un lepadat de Sfanta i Dreapta Credinta. 1151 Mai bineprimiti sunt cei din inchisori, care au cugetat arzand de dor, spalandu-i fata cu lacrimi fierbinti, ca nu a fost cu putinta sa mearga la Sfanta Inviere. 1152 Sfanta Inviere bucura inimile, inveseleste sufletele i insenineaza fetele celor bogati i a celor saraci. 1153 Toti care fac rugaciuni pentru altii, fara interes financiar, la iesirea sufletului ii primesc darul i cununa. 1154 Toti cei care fac osteneala din dragoste curata, iau plata de la Marele Imparat Dumnezeu. 1155 Fericiti sunt aceia care L-au cunscut pe Dumnezeu i au cautau cat de putin sa urmeze calea Lui. 1156 Priviti cu ochii mintii farul nestins de la capatul vietii, care este mantuirea voastra, numai daca lucrati toate in numele Domnului. 1157 Dintre toate cele de pe pamant, cea mai blagoslovita este apa. Nimic nu poate trai pe pamant fara apa. 1158 Apa cea vie este insui Mantuitorul. Chemati-L la rugaciune, slaviti-L, inchinati-va Lui cu trupul i cu sufletul, i va va fi de ajutor in amandoua vietile. 1159 Cinstiti praznicele lui Dumnezeu i veti vedea slava Lui. 1160 In special mamele, mare intrebare au, pentru ca nu stiu de ce s-au casatori, pentru ca nu dau indrumare buna noilor nascuti, nu-i ndruma catre Sfanta Biserica. 1161 Au fost unii crestini cu mintea slaba, intunecata, care nu au putut invata o rugaciune sfanta, dar aprindeau o lumanare, o puneau intr-un blid i se invarteau in jurul ei, cu sufletul plin de bucurie, ca au adus mare jertfa lui Dumnezeu. i au fost socotiti cu aceia care stiau toate randuiala rugaciunilor. 1162 Pentru praznicul Inaltarii i al Pogorarii Duhului Sfant, nimeni sa nu lipseasca de le Sfanta Biserica, ca nu exista iertare de la Dumnezeu. Nici batranilor care merg in doua carje, nu le e primita scuza. 1163 Preacurata Fecioara nu a nascut numai pe Unul din Sfanta Treime. Se spune ca a nascut pe Fiul rabdarii, Mantuitorul a rabdat i inca i astazi mai rabda faradelegile noastre. ?????????????????????????? CAM NECLAR 1164 O viata are i crestinul, dar sa stie cum sa o traiasca i sa stie cum sa se pregateasca pentru viata cea vesnica. Sa nu fie certat cu nimeni, i daca s-a ivit vreo cearta, din nedare de seama, imediat sa-i cear iertare. Cu rugaciunea sa fie permanent pe buze, macar cu un Doamne irtama!. Sa nu asupreasca pe nimeni. Cel mai nevinovat i curat este acela care-i cunoaste greselile i marturiseste tuturor greseala ce a facut. Da respect batranetilor, arata mila saracilor, miluieste pe cei neputincioi i posturile le respecta cu evlavie. 1165 Cand dai de necazuri sa zici: Fie voia lui Dumnezeu peste tot i peste toate. 1166 De toate ii strang oamenii in depozitele lor: bani, lucruri, unelte de munca, case frumoase, numai Sfinte Rugaciuni nu strange numeni in depozitul lui.

61

1167 Cand crestinul spune Tatal nostru, postat in fata unei Sfinte Icoane sau in fata unei Sfinte Cruci ori in dreptul unei Sfinte Biserici, sa-i ierte pe toti cei ce au gresit i sa-i ierte i pe auditorii acestei Sfinte Rugaciuni. Cei ce nu iarta rostind aceasta Sfanta Rugaciune Domneasca, deasemeni i cei ce o asculta, fac lepadare ce Cele Sfinte i despartire de Sfanta Biserica. 1168 Crestinul sa aib mai intai rugaciuni fierbinti catre cer, binecugetare, rabdare, trecand cu vederea cuvintele cele spuse cu nedare de seama, facandu-se ca nu a inteles sau ca e nepasator. Bruscarile altora sa le primiti cu nepasare. De aici vine smerenia. 1169 Prin smerenie, orice suflet se mantuieste. 1170 Cine este intarit cu rugaciuna i nadajduieste in puterea lui Dumnezeu, nu ii este frica de diavol. 1171 Cei ce-L cauta pe adevaratul Dumnezeu, i Dumnezeu ii cauta i ii cheama la masa sa imbelsugata i plina de bunatati. Masa Cereasca, care de-a pururi ramane imbelsugata. 1172 Unde traia Sfantul Pangratie, traia i un batran care asculta toate sfaturile preasfantului. i s-a dezlantuit o furtuna mare, prin acele locuri, incat trosneau padurile i smulgea copacii din pamant. Batranul calatorea prin mijlocul padurii i s-a oprit din cauza furtunii. Nu mai era speranta de mers i nici de viata chair. A vazut in dreapta lui o Sfanta Cruce. Si-a aruncat hainele i caciula, i a cazut cu fata la pamant, la piciorul Sfintei Cruci, rugandu-se: -Doamne, pentru sluga ta, Pangratie, opreste furtuna aceasta! Fagaduiesc ca nu ma voi ridica de aici, pana nu-ti vei trimite mila Ta i sa simt ca padurea doarme ca un prunc in bratele mamei lui. i indata furtuna s-a oprit. Cand s-a sculat de la rugaciune, a zis ca acea furtuna nu a fost decat un vis. 1173 orice cantare are ecoul ei. Orice rugaciune facuta cu evlavie este auzita i ascultata in cer. 1174 Ispitele sunt mari, credinta este slaba, crestinii sunt neputinciosi. Ceata celor intunecati a aflat aceasta slabiciune i au capatat curaj i putere. Crestinii care nu invata rugaciuni sunt ca frunzele de toamna, batute de bruma, pe care le poarta vantul i furtunile. Se faramiteaza, putrezesc i se amesteca cu pamantul, care este nemuritor. 1175 Cu Sfanta Rugaciune in inima i in gand, cu povata mintii, cu mainile sa lucrati, cu picioarele sa umblati i pe Domnul sa-L binecuvantati. 1176 In orice imprejurare, cheama Puterile Ceresti sa te ajute i pomeneste fara sa te indoiest numele Milostivei Nascatoare de Dumnezeu. 1177 Cei ce se pleaca cu metanii treptelor superioare pamantesti: patriarh, mitropolit, episcop, preot, staret, calugar, chiar om catre om, cu cat e plecarea mai smerita, cu atat e mai marita inaltarea sufletului la cer. Se afla o batrana la un bordei, la o raspantie de drumuri, pe malul unei ape, i nu putea face nici un fel de milostenie, ca nu avea cu ce. Avea insa vorba buna, blanda i dulce catre toti drumetii. De-i spunea calatorul Buna ziua, ea ii raspundea Buna sa fie ziua i pentru dumneata. i era acest cuvant ca o binecuvantare preoteasca. i daca unii o intrebau ce faci?, din gura ei slabanogita se auzea: Stau in cale i rugandu-ma, astept pe Domnul sa ma cheme. i s-a mantuit aceasta femei, cu numele Stolma. Nu e pomenita in nici o limba. 1178 Lucrand crestinul in zilele binecuvantate pentru munca, cugeta vesnic la judecata de apoi, avand in minte viata cea vesnica, hranindu-se din munca sa proprie, neluand nimic cu nedrept de la altul, nimeni nu s-a osandit. Insa, dand i altuia din putinul lui, a capatat un drept i mai mare. 1179 Daca crezi in taina sfintirii unei Sfinte Biserici i daca ajutati cu dragoste cu ce puteti, este mai presus ca cei care au fost de fata. 1180 Era o femei ortodoxa, ce trai printre straini. Era saraca. Mergea la Biserica in fiecare zi., in oras i aprindea 3 lumanari: Tatalui, Fiului i Sfantului Duh. Intr-o zi, in timp ce se apropia de

62

Sfanta Biserica, unui calator care ducea marfa in piata pe un cal, i s-a deschingat marfa i a rugato pe femeie sa-l ajute, sa-i dea o ata. Dar ea nu avea ata, ca mergea la Biserica. A desfacut insa cingatoarea rochiei, a rupt baiera i i-a dat-o. i a zis calatorul: In numele Domnului ai facut aceasta. Nu ma stii cine sunt i nu te stiu cine esti. Aceasta ata te va scoate din toata saracia. Domnul sa te cheme. Nu-mi da aceasta urare. Am feciori in tari straine i vreau sa-i vad. ii vei vedea, a spus dansul. i i-a dat un ban i i-a zis: Sa fie toate dupa voia Domnului, nu dupa a noastra. Cum ea obisnuia sa aprinsa 3 lumanari, s-a bucurat de banul primit. In ziua aceia, s-a invrednicit i de Sfintele Taine. La intoarcere ii plutea sufletul de bucurie. Cand a iesit din Sfanta Biserica a vazut doi straini, imbracati in haine scumpe. Erau feciorii ei. Au imbratisat-o. i-au dat sarutul dornic de fii i i-au zis: Te luam la noi. i asa i-a iesit sufletul din trup. 1181 Sa aveti permanent rugaciunea mintii, fara nici o manifestare. 1182 Odata, niste corabieri pluteau in mijlocul marii i dezlantuindu-se o furtuna, erau gata sa se scufunde. Un vaslas credincios i cu multa evlavie catre Mantuitorul, a zis: Fie voia Ta, hrisotase. Tie ma inchin i cu voia Ta ma inec. i indata s-a oprit furtuna. 1183 Binecuvantati sunt aceia care folosesc rugaciunea mintii. Vesnic un porumbel alb pluteste deasupra capului persoanei care o foloseste, cand este la drum. 1184 Orice fel de rugaciune, oricat de mica, spusa in gand, bine este primita. 1185 Cainta de pacat este curatire i indreptare. 1186 Marturisirea la duhovnic, in mod cinstit, este ca i botezul. 1187 Un calator trecea din intamplare, pe un drum pe care el ratacise. Pe mosia acelui boier se lucra, se construia o Sfanta Biserica. Calatorul s-a indreptat spre acel loc, ca sa-i intrebe pe lucratori despre drumul pe care trebuia sa mearga. i cum era deznadajduit, a intrebat: Ce faceti aici? Adapost pentru lucratorii mosiei sau cazarma?.Nu! a raspuns unul dintre ei i inchinanduse a zis: Domnul sa ne ajute, calatorule, facem o Sfanta Biserica. Bunul Dumnezeu sa va jute, a raspuns calatorul din toata inima. S-a scris urarea lui in rand cu acela care avea mosia i facea Biserica. Cuvantul spus curat, din inima, ajunge pana la cer. 1188 - Fiecare, la rugaciunile de noapte, sa pomeniti morii din familie. Ca sa aveti plata dubla, pomeniti-i i pe cei straini. 1189 Cei care nu spun Tatal nostru la sculare, la mancare, la drum, la plecare, la inceput de lucru, acela nu se poate numi crestin. Iar cei care nu spun Tatal nostru niciodata sunt ca lepadati de botez. 1190 Rugaciunea facuta la timp este primita la Dumnezeu ca apa de izvor proaspata, lipmede i rece, care invioreaza sufletul, racoreste inima i da putere trupului. 1191 Sfintii Parinti din Sfantul Munte ne-au lasat acest sfat: Cei ce sufera de frig, sa indeplineasca canonul cu metanii, pana la transpiratie. Culcandu-se, sa doarma in leaganul rugaciunilor. 1192 Unde este liniste, unde este respect, unde este rabdare i tacere, acolo este Dumnezeu. 1193 Unde crestinii ii dau iubire cu desavarsire pentru Dumnezeu i Sfintii Lui, acolo este adevarata credinta. 1194 Dumnezeu nu cere jertfe i cantari multe, nu cere prinoase i nici jertfe minunate, cere rugaciuni unii pentru altii. 1195 Crestinii sa nu plabga niciodata pentru paguba. Sa nu se imputineze, sa nu se intristeze cand vin ispitele peste ei, ci vesnic sa preamareasca pe Dumnezeu Atotputernicul i colturile cele mai frumoase din Raiul Sfant, ale lor sunt.

63

1196 Calugarilor li se cere sa se roage neintrerupt i cand lucreaza ceva usor cu mainile i cand mananca i cand dorm. Sa faca o fapta buna in numele Domnului, ca i orele acelea sa nu fie de trandavie. 1197 A increstina un copil sarac, e mai mult decat o zestre. 1198 A cununa oameni saraci, e ca i cum le-ai dat o casa de locuit. 1199 A sfatui pe cineva sa se cunune, e ca i o vizita boiereasca, care i-a imbelsugat pe toti cu daruri. 1200 Cine face portia mai mare pentru fratele sau, decat pe a lui, revarsa bunatate i Il iubeste pe Dumnezeu in toata maretia Lui. 1201 Cand pastorul s-a dus la baut, turma s-a risipit prin gradini, prin vii, prin livezi, prin holde. Asa i crestinii umbla in voia lor. Abia in clipa mortii ii aduc aminte ca au in sat clopot, preot i o Sfanta Biserica. 1202 - Pomenirile la Sfintele Rugaciuni, tamaierea, stropirea cu Sfanta Aghiasma, inlatura duhurile intunecate. 1203 Unde s-a intelenit blestemul, pana nu se vor macina i strica toate, nu rasare binecuvantare. Trebuie rugaciuni, metanii i molifte citite de preoti. 1204 Inaltati gand curat la Dumnezeu, in zilele de praznic cand nu puteti lua parte activa i veti primi binecuvantare, ca i cand ati fi fost de fata. 1205 Sunt de mare folos, ca in sufletul pacatouslui trup, sa se gaseasca cele 24 de Psaltiri citite. Sunt de mare folos la vami. 1206 Cand spui Tatal nostru, sa-l spui din inima, i can urmeaza Carele esti in ceruri, in minte sa vezi lumina, sfinteasca-se numele Tau, ca i cum te-ai sfinti i tu, vie imparatia Ta, sa fii fara nici o grija, ca in Imparatia lui Dumnezeu, faca-se voia Ta, ai ucis toti vrajmasii, precum in cer, asa i pe pamant, sa te simti ca un prunc, fara nici un fel de rautate, painea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua, astazi, sa fie ca i cum ai darui tuturor, i ne iarta noua gresalele noastre, preucm i noi iertam gresitilor nostri, sa simtim sufletul ca zapada care vine de sus, curata, luminata, stralucita, i nevinovata. Dupa fiecare Tatal nostru, sa nu fie inceput de cearta, i nu ne duce pe noi in ispita, sa te insemnezi cu semnul Sfintei Cruci, inlaturand pe cel viclean. 1207 Unde se citesc Psalmii in auz, este vestita rugaciunea in cer, ca i pasarile in crang, cand vestesc placuta i frumoasa primavara. 1208 Cine citeste un Acatist al Domnului pentru sine are doi dinari, cine-l citeste pentru intreg poporul, are cinci dinari, cate rani principale a avut Domnul pe Sfantul Sau Trup. 1209 Toti mucenicii, cuviosii, pustnicii sunt inregistrati ca fii ai lui Dumnezeu. 1210 Numai marturisirea dreapta poate spala pacatul. Daca ar sti crestinii tematori de Dumnezeu, s-ar marturii in fiecare zi. 1211 Rugaciunile alunga pacatul ca vantul negura. 1212 Un bun sprijinitor al Sfintei Biserici, se poate face ctitor numai cu credinta in Dumnezeu i vorbind despre minunile lui, atat cat stie, din tot sufletul, sa le marturiseasca la cei buni i la cei rai. 1213 Cum betivii ii potolesc setea cu pofta de vin, asa i voi sa va potoliti supararea cu rugaciunea. 1214 Painea este cuvantul lui Dumnezeu. Ogorul este omenirea. Aveti datoria sa saditi cuvantul lui Dumnezeu. 1215 Aveti nadejde in Sfanta Treime, care este toiagul i sprijinul mantuirii. 1216 SMERENIA se scrie cu litere mari, ca sa fie vazuta de cei care stiu sa citeasca.

64

1217 Trei cuvinte daca spune adevaratul crestin in numele lui Dumnezeu fara patima, se socoteste ca un propovaduitor al cuvantului lui Dumnezeu, ajutor bineprimit in savarsirea faptelor bune. 1218 Omul care a suferit i s-a chinuit, fara sa spuna cuiva suferinta, nu a strigat niciodata pe masura durerii, s-a mantuit. 1219 Mai primit este un bun crestin, care traieste dupa randuieli, decat un calugar care asteapta vremi mai bune, ca sa-i indeplineasca fagaduielile. Cine vrea sa duca viata curata, sa iasa la lupta cu nadejdea in Dumnezeu, ca va birui, va capata cununa i se va mantui. 1220 Pomeniti numele lui Dumnezeu, ori de cate ori deschideti gura , ca sa fie gurile voastre binecuvantate. Vorbiti bland, caci graiul bland imblanzeste pana i animalele salbatice. 1221 Daca-L maturirsiti pe Dumnezeu in grai, daca-I lauzi cuvantul i daca prin osteneala ii implinesti poruncile, Domnul te va rasplati. 1222 Prima grija sa va fie rugaciunea, ca Sfintii la care va rugati, vor avea grija de voi. 1223 Crestinii care se inscriu in Cartea Sfanta, mai intai, dupa cuviinta sunt aceia care-i intretin sufletul cu Sfintele Rugaciuni. 1224 Crestinul care nu are la baza Sfintele Rugaciumni, e ca i casa inconjurata de gunoaie, in paragina i se darama. 1225 Sa fiti cu credinta in brate, cu nadejdea in suflet, cu mintea inaltata la Dumnezeu si-l veti birui pe vrajmas. 1226 Cine da 5 Icoane de pomana, cu acelai chip pe ele, ii face adapost pe lumea cealalta, inchipuind casa tamaiata i lumanari aprinse. 1227 Cine da paine de pomana, din munca proprie, e ca i cum ar primi Sfintele Taine. 1228 Pomelnicul celor vii i al celor morti, sa nu lipseasca, chiar daca preotul nu-l citeste. Omul sa nu se scarbeasca de aceasta. 1229 Sfintele Taine sa le primiti prin usile imparatesti i nu prin cele diaconesti. 1230 Cand se citesc Sfintele Acatiste, sa se faca 48 de inchinaciuni sau macar 24, in dreptul fiecarui Condac i Icos, cate o inchinaciune. 1231 Fiecare crestin ortodox care cere iertare de la Puterile Ceresti, primeste binecuvantare. 1232 Celor care au chemare, nu li se cere multa pregatire, ca ei au o povata care le vine din vazduh. 1233 Maica Domnului a avut chemare i mult a suferit. Tatal Ceresc a chemat-o i parintii trupesti au adus-o jertfa. Copiii nu au fost adus pentru pamant, ci pentru cer i pentru suflet. 1234 Cine cinsteste sarbatoarea Sfintei Cruci, cu post i rugaciune, mergand cu evlavie in locasurile sfinte, va fi ferit de necazuri cu slava i cu puterea Sfintei Cruci. 1235 Constiinta voastra sa fie treaza i sa credeti ca in numele Domnului v-ati nascut, in numele Domnului v-ati botezat, in numele Domnului este necesar sa va i mantuiti. Ascultati cuvintele psalmistului care zice: Domnul este mantuirea mea i scaparea mea. 1236 Crestine! Oricat de bogat ai fi pe pamant, intre oameni, daca nu-L cunosti pe Dumnezeu i Tainele Lui, esti un om sarac. In timp ce te odihnesti, citeste Sfanta Scriptura, cu multa bagare de seama, ca in ea vei afla calea i drumul cel adevarat pe care trebuie sa mearga crestnii i pe care trebuie sa mergi i tu. Viata aceasta in trup, printre pamanteni, este umbra care trece i vis care dispare. 1237 Pentru toate inchinaciunile pe care le fac crestinii, in fel de fel de imprejurari, sa se intoarca cu fata spre rasarit. 1238 La rugaciuni sa fiti primii i de va veti culca ziua , nu este nici o gresela.

65

1239 Cei ce se inchina la orice inceput de lucru, dau dovada ca respecta Sfanta Cruce i cred in puterea Mantuitorului, neintrerupt primesc binecuvantare. Acesti oameni recapata taria sufletului i linistit sunt intariti i povatuiti de puterea Duhului Sfant. 1240 Binecuvantarea este in mana Tatalui Ceresc, numai daca veti pastra randuielile rugaciunilor, mila, iubirea i dragostea de aproapele. 1241 Cand faci semnul Sfintei Cruci drept i din convingere, sa ai incredere ca te scuturi de greseli. 1242 Cei ce poarta numele unui Sfant, acela le este de mare ajutor i au datoria, cat sunt in viata, sa-i onoreze, sa-i cinsteasca pe Sfinti, sa praznuiasca ziua Sfantului raspectiv cu evlavie. Sa povestim tuturor viata i minunile SFantului, facute in numele lui Dumnezeu. 1243 Preotul sa se stinga pe drumul Sfintei Biserici, invatand i propovaduind oamenilor cuvantul lui Dumnezeu, savarsind Sfanta Liturghie, facand milostenie din munca agonisita. 1244 Cine cinsteste pe Dumnezeu, venereaza praznicele, ii cinsteste mortii sunt sub randuiala Tatalui Ceresc. Toti monahii i monahiile sa urmeze viata Sfintilor, sa fie exemplu demn de urmat pentru urmasi. Mantuitorul nu s-a certat cu nimeni. A mustrat pe cei rai cu cuvinte atat de intelegatoare, incat cei mustrati se simteau. 1245 Cand lucreezi cu un om cu mintea, cu inima sa faci altceva, alta munca. Sa faci rugaciuni in taina. 1246 Era o femeie care, cu mainile,gatea mancare pentru oameni, nu vorbea nimic, tot timpul rostea in gand Psaltiri, facand treaba in stanga i in dreapta, i in fiecare zi avea o Psaltire citita, fiindca cunostea Psaltirea pe de rost. A pus inceput de Psaltire la 17 ani i a trait 109 ani. Nu i-a lipsit Psaltirea in nici o zi. i in ultima zi, i-a spus slugii ca-i face baie, se imbraca curat i pleaca la un praznic, dupa ce ii face Psaltirea. i inziua aceea a murit. 1247 Pultati-va pentru Domnul i pentru Sfanta Evanghelie. Cinstiti Sfanta Biserica, cu toate regulile ei. Onorati Sfintele Icoane, impartindu-le crestinilor, Sfanta Cruce, care este sprijinul, nadejdea i acoperamantul tuturor celor ce se inchina. 1248 Pentru cele trupesti este munca cu mainile, pentru cele sufletesti este rugaciunea., postul i milostenia, din cele produse in gospodarie. NU ARE SENS. 1249 La sarbatoarea Floriilor, sa se invredniceasca to sufletul i sa paseasca cu voiebuna spre Sfanta Biserica. Prin dangatul clopotuluise face chemarea pentru toti care au primit Sfantul Botez, de la mic la mare, de la tanar pana la batran. Toti au aceeai chemare. Indaratniciile crestinilor mahnesc pe Sfintii Ingeri Pazitori. 1250 Fericiti sunt cei batrani care inca calatoresc spre Sfanta Biserica. Fericiti crestinii care au postit. Fericiti pruncii nevinovati, care maine vor plange ca nu au povatuitori sa le arate calea spre Saptamana Patimilor, sa primeasca cu bucurie Sfanta Inviere, Sfanta Lumina i Sfantul Praznic a 40 de zile pline de veselie i bucurii duhovnicesti. 1251 Numai prin Sfintele Rugaciuni slobozite sau platite cu incredere, se va izabvi tot omul de greseli. 1252 Daca intaresti un suflet necajit i urgisit, ca sa intaresti un suflet i sa-i arati calea luminata spre Sfanta Biserica, e mai mult decat rugaciunile diminetii i chiar decat Sfanta Liturghie. Daca nu e un interes personal, cu adevarat nu vei avea iubire de sine. 1253 De cate ori se aprinde Sfanta Candela, Sa faci semnul Sfintei Cruci. Cine poate, chiar i metanii. Numai asa se arde pacatul mandriei. 1254 Cei care nu se pot ridica de pe suferintei, dar daca au mintea intreaga, sunt plini de intelepciune i daca au vederi bune, li se cade sa citeasca rugaciuni acolo, in asternut, pomenind i pe altii necajiti i ocupati. Au plata intreita.

66

1255 Fericirea cea adevarata este sa-L cunosti pe Dumnezeu, sa-l iubesti pe Dumnezeu, sa nu tii cont de barfee oamenilor, sa-i ierti ca i cand nu ai auzit. 1256 Cu trupul sa fii pe pamant, iar cu mintea in cer, unde Sfintii pururi se veselesc. 1257 Dublati rugaciunea in fata necazului. Infranati-va mintea i limba. 1258 Prin rugaciuni se spala pacatul, prin iertarea din inima se sterg gresalele, prin voie bune se unesc sufletele. 1259 Cei care-i indreapta pasii spre Sfanta Biserica, in umilinta i in tacere, afla nadejde de mantuire. 1260 Ce ati pus in adapost i in punga sufletului, este bun pus: Sfintele Rugaciuni adresate Tatalui, Fiului i Sfantului Duh, Maicii Sfintem Sfintilor, Cuviosilor Parinti, Puterilor Ceresti. 1261 Se sterge pacatul marturisit cu smerenie i cainta ca ai gresit. 1262 Cine este vrednic de darul lui Dumnezeu, sa propovaduiasca minunile Maicii Domnului celor nestiutori, ca sa se invredniceasca de mai mare dar, sa tina vinerile cu post, fara sa guste ceva i sa se infraneze de a se certa cu cineva. 1263 Pe vremuri, se gaseau mosieri, oameni cu dare de mana, povatuiti de puterea Duhului Sfant, se umpleau de dragoste i de darnicie, se invaluiau in evlavie i construiau Sfinte Biserici pe cheltuiala lor, de unii singuri. Sufletele acestora se afla in Ceata Arhiereasca. 1264 Cei care au duhul blandetii, castiga intaietate. Cei care pomenesc destul de des numele lui Dumnezeu,, fac nenumarate inscrieri pentru Dreapta Judecata. 1265 Bine e ca vlastarul increstinat in numele Domnului, sa se dezvolte cu frica lui Dumnezeu in inima, sa cinsteasca Sfanta Biserica, i pe Sfinti, iar cea mai mare onoare sa o dea Puterilor Ceresti. Cat timp ca fi in trup, sa-i pregatesca sufletul, venerand Sfantul al carui nume il poarta. Asa va fi scris in turma Sfantului. 1266 Nu are rost sa manaci i apoi sa te rogi. Mancarea are rostul ei. Iar Sfanta Rugaciune sa fie inainte de toate. 1267 Dumnezeule Atottiitor, Tu stii toate suferintele mele. Lasa sa alunece peste noi o raza din mila Ta cea bogata, rasarita din marea Ta milostivire. 1268 Crestinul, cand se scoala din somn, sa nu pun mana pe haine sa se imbrace, pana nu face 3 metanii. 1269 Nici o lucrare sa nu se faca fara rugaciune. Daca te afli intre mai multe persoane, sa folosesti rugaciunea mintii: Doamne, Imparatul cerului, cu bunatatea Ta nemasurata, ajuta-ma sa reusesc i cu aceasta, si-ti voi fi sluga in veci i voi fi al Tau, i iarasi, te rog, ajuta-ma. 1270 Rugaciunea este adevarat averea nepieritoare, agonisita de un om care traieste pe pamant. 1271 Rugaciunea Sfanta, facuta la timp, este diamantul nestricat, care merge impreuna cu sufletul, cu deosebita intelegere. 1272 Orice crestin drept are nevoie de cel putin 3 Psaltiri citite. 1273 Rugaciunile bineprimite sunt ca o gradina frumoasa, impodobita cu flori din orient. Dar, fara inchinaciuni, fara metanii, aceasta gradina nu are garduri i nu este sigur pe ea, ca in orice clipa poate fi nimicita. 1276 Cand vei fi in incurcatura, in necaz, in deznadejde, fugi repede la metanii i rugaciune catre toti Sfintii care au patimit pentru Hristos. Iertand toate, rugati-va cu glas mare i cu rauri de lacrimi. 1277 Inchinandu-te simti lumina, simti iubirea de Dumnezeu, simti caldura i dragostea. 1278 Ioan Botezatorul, ca avere a avut singuratatea, postul, totala despartire de oameni, lepadarea de sine. Averea lui era cerul. Iar pentru dreptate i adevar, i s-a taiat capul. 1279 De va rugati noaptea i poentru vii i pentru morti, luati plata dubla.

67

1280 Cei ce nu au in mintea lor nci un fel de rugaciune sunt ca cei mai saraci oameni. 1281 Dupa greselile nu s-ar mantui nimeni. Numai marea milostivire a lui Dumn se revarsa peste aceste greseli i le acopera pentru rugaciunile Fiului Sau i ale Maicii Domnului. 1282 Pentru un vrajmas, sa se roage, nu ca sa fie pedepsit, ci ca sa-l intoarca Dumnezeu de la rau, pe calea cea dreapta. 1283 Cine se inchina se ingradeste cu Duhul Sfant. Cine se roaga, vorbeste cu Puterile Ceresti, ca i cu prietenii. 1284 Cand incepe Slavoslovenia, fiecare inchinator aflat de fata, sa aprinda lumanare i sa o tina in mana pana cand preotul ridica Sfanta Evanghelie. Iar dupa Sfinte Dumnezeule, sa o puna in sfesnic. Asa e bine i asa e cea mai primita rugaciune. 1285 In postul cel mare sa se faca rugaciuni la toti Sfintii Parinti pentru apararea de primejdii. i sa zicem: Binecuvinteaza-ne Doamne, da-ne har i putere ca sa buruim vrajmasii care ne asupresc. 1286 Crestinul trebuie sa se improspateze cu ganduri noi, buna i frumoase, ca sa poata fi placut lui Dumnezeu. 1287 Cand plecati la drum sa va rugati, sa vorbiti ceva in numele Domnului, ori sa impliniti o fapta buna i calatoria va fi mult mai usoara, fiindca mergeti pe undele dragostei. 1288 Bunavestire sa o sarbatoriti cu evlavie, ca are un mare talc. Pentru crestinii care nu au aprins o lumanare in ziua aceasta, sau Sfanta Candela in casa, sunt ca pomii fara roade. 1289 In cinstea zamislirii Mantuitorului, sa se imparta daruri la copii nevinovati. 1290 Sa duceti apa la cei neputincioi i sa aprindeti o luminita cat de mica. O batrana aprindea un bat, il ridica in sus i zicea: Doamne, primeste, ca atata pot. i numai pentru ca zis Doamne, i s-au stins din pacate. 1291 Sa aveti ca stalp de lumina i incurajare, Sfanta Rugaciune. 1292 Gandul sava fie la adevaratul Dumnezeu i sa ziceti: Iarta-ma, Doamne, ca pururi am gresit. Ori cantand un psalm melodios sau orice fel de cantare religioasa sau macar un scurt Doamne miluieste i asa poate fi munca indoita cu rugaciunea. 1293 Macar o inchinaciune, daca nu trei, dupa cuviinta, sa faceti la Sfantul Ioan Gura de Aur i sa-i cereti ajutor i el va ajuta. 1294 Celor care pomenesc des numele lui Dumnezeu de bine, povestind lucruri frumoase, li se sfinteste gura. Deasemeni, pomenind numele Mantuitorului, al Maicii Sfinte, al Sfintilor Proroci, al Sfintilor Evanghelisti, al Sfintilor Apostoli, al Puterilor Ceresti, al Cetelor Ingeresti, al Sfintilor Arhierei, al tuturor Sfintilor purtatori de Dumnezeu, graiul i gurile acestora cresc i se sfintesc. 1295 Crestinii care au un nou nascut in casa, sa nu-l tina mult timp necrestinat. E o mare greseala. 1296 Copilul, cand incepe a vorbi, sa invete cuvinte din Simbolul Credintei, sa fie invatat de cei care il cresc sa faca semnul Sfintei Cruci, cat de mic ar fi. 1297 Parintii sa nu se certe sau sa discute aprins i sa huiduiasca in fata copilului. Certurile intre parinti ii deranjeaza pe cei tineri i atata rautatea in inimile lor, naste in inimile lor setea de razbunare i crede ca poate sa-l loveasca pe cel care a inceput cearta. 1298 Sfanta Rugaciune sa fie pentru crestin ca un secret al inimii. Ferice de crestinul care este temator de Dumnezeu i crede ca orice rugaciune facuta de el are rostul ei. 1299 Cine nu se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, nu poate avea Sfanta Rugaciune intreita. 1300 Rostiti din inima numele lui Dumnezeu i al Mantuitorului, pomeniti numele Sfintei Treimi i la sfarsit veti primi plata intreita. Sfintele Rugaciuni sa le aveti in suflet ca o lumina vesnic aprinsa.

68

1301 Sfanta rugaciune trebuie rostita rar i inteleasa i de cel care o spune i de cei care o asculta, afara de cei surzi. 1302 Cei smeriti sunt priviti de Puterile Ceresti ca niste copii nevinovati, cescuti in sanul familiei, straini de a cunoaste rautatea lumii. 1303 Cand intrati in camerele voastre, pentru orice lucru, sa faceti semnul Sfintei Cruci i sa-i pomeniti pe toti Sfintii , zicand: Sfintilor ai lui Dumnezeu, rugati-va pentru mine, ca mult ma zabovesc in larg pentru lucruri de putina trebuinta pentru suflet. Ajutati-ma i miluiti-ma. Completati-mi lipsurile i umpleti golurile cu mila i bunatate din gradul sfintiei voastre i intru tot cu bunatatea voastra. Va rog, ca rugaciunea mea sa fie primita ca sarea i sa nu fie trecuta cu vederea ca painea i sa primesc ajutor din cer ca izvoarele de apa. 1304 Crestinii sa nu stea fara o Sfanta Icoana in casa. Nici tamaia sa nu lipseasca, chiar daca nu e folosita in acea zi. Sa fie ca un stalp de aparare. 1305 Im preajma praznicelor, impartasiti pe altii cu sfaturi duhovnicesti, indrumati catre Sfanta Spovedanie i catre Sfintele Taine. 1307 Fapta buna niciodata nu apune, pana in veacul de apoi ramane nestearsa. E bine sa-i indemni i pe altii la fapte bune. Indemnul reprezinta insamantarea sau inmultirea faptelor bune. 1307 Cine ii ridica rugaciunile la cer, renuntand la obiceiurile urate ale lumii, Dumnezeu grabinc aude rugaciunea i o primeste. 1308 Praznicul praznicelor, adica Sfanta Invierea a Domnului nostru Iisus Hristos, e asezat cu mare milostivire spre iertarea pacatelor. 1309 Daca omul ar intelege ca timpul este pus cu masura, ar calcula din 24 de ore, cel putin 3 ore sa fie socotite pentru cele Dumnezeiesti, folosite larugaciune sau ndrumand pe cei necajiti catre fapte bune. 1310 Rostiti catre toti cei pe care ii intalniti Hristos a inviat, nu numai dand din cap, ca nu e de ajuns. Graiti cu glas multumitor i veti primi raspunsul pe masura. Sa nu va indoiti in inimile voastre, ci graiti cu veselie, cu multumire i convingere. 1311 Cand chemi Puterile Ceresti in ajutor, pentru realizarea unor lucruri sau a unor dorinte, sa te pregatesti cu post i cu impacare cu toti cei din jur. 1312 Cine s-a rugat Puterilor Ceresti neintrerupt, nu a gresit, caci tot pamantul este dator sa se pregateasca i pentru viata vesnica, care se afla dincolo de mormant. 1313 Cel care se insemneaza mult cu Sfanta Cruce in public, cand trebuie i de unul singur, cand se poate, sa cugete sau sa gandeasca cat se poate de adanc la marea milostivire a lui Dumnezeu i la toate izvoarele de mila ale cerului, ca de acolo ne vine incurajarea i intarirea in Sfanta i Dreapta Credinta. 1314 Rabdarea il sfinteste pe om i il inalta. 1315 Sfatuiti pe crestini sa nu le lipseasca Sfintele Rugaciuni, cum ar fi: Imparate Ceresc i toate cele ce urmeaza, pana la Tatal nostr, inclusiv. 1316 Pustnicii nu aveau preot i nici Sfanta Liturghie, dar aveau pe Sfanta Terime i pe Dumnezeu vesnic cu ei. 1317 Culcati-va devreme, dand trupului partea cuvenita, dar la Sfintele Rugaciuni sa fiti treji. Daca voi dormiti cand se scutura marul, vine porcul i manaca merele, iar voi plecati acasa cu traista goala i cu fata plina de rusine, ca nu ati fost in stare sa culegeti roadele cele scumpe i nemuritoare. 1318 Urmati pe Sfinti i pe Cuviosi, i veti cina cu ei in Imparatia lui Dumnezeu. 1319 Tamaiati cat mai mult locul unde va rugati.

69

1320 Cu rabdare i cu tacere se pot infrumuseta necazurile urate, venite pe neasteptate. Cu Sfintele Rugaciuni invingem totul. 1321 Asa sa zica crestinul catre tot ce are in gospodarie: Domnul sa va hraneasca, sa aib grija de voi, ca eu merg sa ma inchin Sfintelor Sale Patimi. 1322 De va fi omul pana la adanci batranete sa se afla in toate nevinovat, ca un prunc, acela se va mantui. 1323 Dumnezeu, Dumnezeu, totul este Dumnezeu. 1324 Daca va ingaditi cu rugaciune i cu rabdare i cu iertare, ii dezarmati pe cei mai inversunati vrajmasi. 1325 Incepand de pe 15 decembrie (ziua Sfantului Elefterie) i pana dupa Sfantul Ioan, nu se fac metanii i nici rugaciuni de umilinta, ci numai rugaciuni de lauda, de veselie, imbucuratoare. 1326 Cuvintele cantarilor sunt painea, iar melodia este untdelemnul. 1327 Cel ce se va sili i se va osteni, acela se va mantui. 1328 Intarirea, nadejdea i speranta crestinilor este ca, dimineata sa nu plece la nici un fel de treaba fara sa se inchine lui Dumnezeu. In cuget sa rosteasca Sfinte Rugaciuni i lipsiti de toate grijile pamantesti sa-i plece trupul la cateva metanii i sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci. 1329 Raspectati randuiala Spovedaniei i a Sfintelor Taine, ca aceasta este comoara tuturor crestinilor. 1330 Se cuvine sa-i admiram pe crestinii care respecta i implinesc cele 7 Taine, ceea ce alte secte nu le au. 1331 Ortodoxia este temelia i credinta cea adevarata. De aceea, sa nu sovaiti, sa nu va indoiti de aceasta. 1332 Mai presus de ctitorie, nimic nu este. 1333 Crestinii care cunosc Tainele Dumnezeiesti i incearca a le implni, care sunt ca niste scantei nestramutate, acestia se considera ca cei mai mari bogatai ai lumii. 1334 Imparateasca Cerurilor este ajutorul a milioane de oameni de pe tot pamantul, izvor al bunatatii, carre-i mangaie pe toti inchinatorii. Ei inalta catre ceruri, in soapta, rugaciuni pline de nadejde. Toate se aud in ceruri. i vazduhul e plin de aceste soapte. 1335 Nu a suferit nimeni cat a sufeti parintele Argatu i nua facut nimeni dintre preoti ca a facut parintele Argatu. Caci argatul lui Dumnezeu este. Se putea sa nu mai fie printre cei vii de mult. Dar o sluga a lui Dumnezeu nu trebuie sa se stinga curand, fiindca au trebuinta atatea suflete de dansul. Aceasta sluga a Atotputernicului Dumnezeu traieste pentru luminarea a mii i zeci de mii de suflete. 1336 Cum au nevoie oamenii sa mearga la meseriai pentru a-i face o unealta, asa trebuie sa mearga i la preotu pentru a-i ingriji sufletul. 1337 Cine face inchinaciuni in timpul rugaciunii, sadeste flori nemuritoare. 1338 Averea sufleteasca este Sfanta Rugaciune Aur, argint, pietre pretioase, bijuterii de diamant sunt Sfintele Rugaciuni. 1339 Cum asculta copii cuminti i nevinovati sfatul mamei lor scumpe, asa s-ar cuveni sa asculte crestinii rugaciunile i invataturile Sfintei Biserici. 1340 Sfanta Rugaciune, dupa spalarea fetei, linisteste sufletul, lumineaza mintea, calmeaza inima i Duhul Sfant da povata. 1341 Nu este ingaduit crestinului sa intinda mana spre Sfanta Anafora, fara sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci. 1342 Spovedania la vreme este cale luminata i usoara a fiecarui suflet ce traieste.

70

1343 Sfanta Cruce este intarirea, salvarea i incurajarea tuturor crestinilor care vietuiesc pe pamant. 1344 Bogatia cea mai mare i mai de valoare a crestinului este Sfanta Cruce, bine facuta pe tot corpul, ca sa simti miscarile mainii. Ea este bogatie neirosita a inimii. 1345 Spovedania curata gresalele facute in trecut, in nestire i pregateste viitorul. 1346 Hristos pentru toata lumea a inviat. 1347 Cel mai bine i mai placut lui Dumnezeu este ca omul sa rosteasca rugaciuni in soapta sau in taina sau in gand, iar cu mainile sa execute lucruri pamantesti. 1348 Orice om pacatos se poate vindeca prin Rugaciuni Sfinte, inaltate cu evlavie i indoite cu vointa. 1349 Datorie sfanta este sa-ti faci rugaciunea inainte de masa, dupa masa i in calatorie, culcandu-te sau sculandu-te din asternut. 1350 Sa va ingraditi cu rugaciuni, in anumite momente, in gand. 1351 Inchinarea la Sfintele Moaste este ca o improspatare a sufletului. 1352 Dumnezeu Tatatl sterge i ridica poverile oamenilor, cele sufletesti prin rugaciune, adica fiecaruia dupa cum se smereste. Regretul pentru gresale e ca o radiere. 1353 Este bine primita jertfa pentru pomenire i un indemn crestinesc, insa cea mai primta este cantarea i orice fel de rugaciune, ca sa intaresti sufletele ascultatorilor. 1354 Sa nu-i lipseasca nimanui la culcare i la sculare Crezul, nadejdea mantuirii, adresandute Tatalui, Fiului i Sfantului Duh. 1355 Executa tacerea, indoieste rabdarea, in schimb roaga-te i sa nu cugeti razbunare. Nici rautatea ascunsa sa nu permiti sa se cuibareasca in sufletul tau. 1356 Lasati toate la voia lui Dumnezeu, ca atunci Il preamaresti pe Stapan. 1357 Orice s-ar intampla, de Sfanta Cruce sa nu va lipsiti i nu refuzati a va inchina, caci inchinaciunile i rugaciunile sunt mosia voastra, adevarata proprietate pe care nu v-o poate lua nimeni. 1358 Cei ce iau parte la Sfanta Liturghie de cand se da binecuvantare, primesc cununa nevazuta cu ochii trupesti. Cei care vin mai tarziu, dupa Psalmi, abia tin un buchet de flori. Cei care vin dupa Acatistul zilei, abia zaresc florile i pe acelea vestede. 1359 Toata fapta buna facuta in graba sau in taina, vazuta i nevazuta de oameni, ramane intemeiata i impodobeste cerul. Fapta buna sa nu fie facuta cu mandrie sau cu ingamfare. 1360 Faceti multe metanii, caci cu metaniile se sterg greselile. 1361 Celor necajiti, Sfintele Rugaciuni le risipesc vrajba, ura, invidia, dusmania, care alunga multe suflete de la mantuire. 1362 Rugaciunile indoite cu semnul Sfintei Cruci, daca inchinatorul nu-i inalta gandul catre cer, ca sa fie sfanta rugaciune intreita, acea rugaciune nu este primita. 1363 Cei ce nu poarta numele unui Sfant, din nedare de seama a parintilor ori a nasilor, au voie i binecuvantare sa cinsteasca praznicele Sfintei Cruci, a celor 40 de Mucenici i ale tuturor Sfintilor (Duminica Tuturor Sfintilor). E ca i cum ar plati mai multi avocati la un proces greu. 1364 Folositi rugaciunea mintii care va este de mare folos. 1365 Sfanta Cruce este rana diavolului. 1366 Mai bine e sa zici Slava lui Dumnezeu decat sa faci cartire. 1367 Mai intai se cerceteaza lupta, lucrarile, ostenelile, faptele, truda zilnica facuta in numele Domnului i dupa aceea cununa, la iesirea sufletului. 1368 Cat mai traiti, duceti o viata placuta lui Dumnezeu, in rugaciuni, in pace, in post i fara vorbarie multa. Nu va zaboviti asteptand vremuri mai bune.

71

1369 Sfintele Rugaciuni inaltate cu incredere i cu post, limpezesc lucrurile i realizeaza dorintele, implinesc cererile, daca lucratorul i inchinatorul lui Dumnezeu lucreaza cu inima curata i cu ganduri bune. 1370 Se cade sa traiasca crestinii executand treburile cu mainile, iar cu mintea sa traiasca in rugaciuni, in Psalmi, in cantari in spirit religios, laudand pe Domnul, chemand pe Domnul i multumind pentru toate binefacerile Puterilor Ceresti. 1371 Sufletul care e pomenit la rugaciune, se afla in lumina. 1372 Spovedania fara viclesug, curata, fara fereala, te face sa fii ca pruncul cand se naste, fara nici un pacat. Taina mare e Spovedania, pentru cel ce vrea sa o inteleaga. 1373 Oamenii drepti, fara patima, care stiu a se ruga lui Dumnezeu, se feresc sa nu napastuiasca cu nedrept, nu se aprind cu manie, nu se hotarasc sa le faca rau celor ce le fac rau, si-au pregatit locul de dincolo i potirul mortii este inghitit cu usurinta. Trecerea la cele vesnice este ca un vis incantator, fermecator. 1374 Oamenilor nu le trebuie decat rugaciuni, fara nici un fel de cuvinte catre nimeni, nici de bine, nici de rau, ci cu adevarat sa se lase in voia Celui de Sus, ca de acolo vine rasplata i a celor buni i a celor rai. 1375 Sfintele Rugaciuni, multumirile cu evlavie i laudele pe care le dati cu gand curat, se inregistreaza. Cel care e aprins, e mai mult decat cititorul. 1376 Cei ce insemneaza corpul cu semnul Sfintei Cruci, sadesc flori de tot felul i sunt cautati de Sfintii Ingeri ca gradinarii cei mai iscusiti din lume. 1377 Cei ce ii insemneaza corpul cu Sfanta Cruce, nu sunt pe pamant, ci traiesc in duh i plutesc in aer. 1378 i cei care iau parte la Sfintele Rugaciuni sunt deopotriva cu cei care sunt in ascultare, adica iau parte la munca de obste. 1379 Toti cei din casa sa faca la 12 noaptea cate 9 metanii, in cumpana noptii, cand cetele ceresti privegheaza asupra sufletelor ce se roaga Puterilor Ceresti. La fiecare metanie, sa ceara asa: Preasfanta Treime, izbaveste-ma de cursele vrajmasilor, care zilnic mi se intind i nu ne uita pe noi sarmanii. 1380 Masa fara rugaciune e ca i cum ai merge pe un drum necunoscut i nu te deosebesti cu nimic de celelalte animale necuvantatoare. 1381 Cine nu aduce multumire dupa masa, nu multumeste Puterilor Ceresti, este ca o casa fara acoperis, in care ninge i ploua. Iar furtuna duce in acea casa toate gunoaiele. 1382 Cel ce nu rosteste o rugaciune la culcare, sau la scularea din pat, se aseamana cu animalele necuvantatoare. 1383 Rugaciunile pe care le faceti pentru straini sunt mai primite decat Sfintele Rugaciuni facute in sila pentru voi. 1384 Sfintele Rugaciuni inaltate de unul singur sunt cele mai primite, daca le faci cu inima curata. 1385 Dimineata, cel ce a lipsit de la rugaciunea de noapte, este vioiv, nu mai are nimic i zice, scuzandu-se: Nu stiu ce am avut in noaptea aceasta, credeam ca nu mai apuc dimineata. Bunul Dumnezeu m-a facut sanatos. Totul e o minciuna i prefacatorie. 1386 Fiecare nou nascut, care a primit pecetea Botezului, este verificat i intrebat de la 7 ani i pana la trecerea din viata. 1387 Pentru cei care au primit Sfantul Botez i nu au facut nici o marturisire niciodata, salvarea lor este de la Sfintele Liturghii, egale cu zilele Mantuitorului, cate a trait pe pamant. 1388 Rugaciunea facuta cu credinta este toiagul solid al sufletului.

72

1389 Sa zice: Fie, Doamne, voia Ta. Tie iti inchin zilele mele, cate mai sunt si-ti cer din toata inima sa ma ajuti. 1390 Cat te rogi, sa nu mananci, i nici altceva sa nu vorbesti. 1391 nu lungiti masa cu povesti, cu snoave, poante sau cuvinte de haz. La acea masa nu e nici un duh ceresc. 1392 Mantuitorul a lasat demnitatea i puterea Dumnezeirii i s-a aratat om neputincios pein smerenie i va fi laudat pururi de inimile curate, de sufletele insetate de a se mantui. 1393 Sa recunoasca fiecare ca este zidirea lui Dumnezeu i sa vorbeasca putin. Domnul nostru Iisus Hristos a dat multe invataturi. Mai multe prin lucru mainilor, decat orin cuvant. 1394 Sa nu va lipsiti de Sfintele Rugaciuni, mai ales de cele de noapte, ca la acea ora, Ingerul striga: Veniti sa ne inchinam, Imparatului nostru, Dumnezeu. 1395 Cand cititi Vietile Sfintilor, alegeti ce este bun, placut i de folos. 1396 Persoana care nu intelege nimic in timpul Sfintelor Rugaciuni sau care doarme, e considerata ca un mut intre cei vorbitori, ca nu a cules nimic din ce s-a spus. 1397 Rolul Sfintelor Rugaciuni este ca samanta care urmeaza sa rasara, sa odrasleasca, sa infloreasca i sa se inmulteasca. 1398 Cei care asculta sau citesc Sfintele Liturghii i nu dau nici o pilda de invatatura, raman ca i cum ar trece pe langa gardul impodobite cu diferite flori i trandafiri i nu au parte de nici o floare. 1399 Cei care nu merg la Sfanta Biserica, oricate fapte bune ar avea, nu vad Raiul. Raman ca i cum nu ar fi auzit de el. 1400 Atotputernicul Dumnezeu vrea ca sa se mantuiasca toata lumea prin invoire, prin rugaciuni, cu cuvinte blande, cu multa indulgenta, lasand i iertand tot ce fac ceilalti fii ai lui Dumnezeu. Sfintele Rugaciuni fara tamaiere sunt ca mancarea fara gust. 1401 Sfintele Rugaciuni lumineaza tot ce este i simti tot ceea ce este frumos. Cu toate cele care va adresati Bunului Dumnezeu, cu gandire, cu cugetare, cu Sfinte Rugaciuni in soapta i fara rautate asupra nimanui, inalta sufletul aceluia si-l sfinteste pe el. 1402 Bucurati-va ca cerul lucreazai pentru cei buni i pentru cei rai. Cei buni, prin rugaciunile i faptele lor, iar cei rai prin lucrari nedrepte i razvratite ii pregatesc osandda. 1403 Rugaciuni i post pentru cei greu bolnavi, trebuie sa posteasc i alrii, sa se roage pentru ei, fara interes material, ca o jertfa curata inaintea tuturor Puterilor Ceresti. 1404 Binecuvantarea lui Dumnezeu vine din cer, numai pentru cei care-l cunosc si-L marturisesc. 1405 Sa mergeti la Sfanta Icoana de la Dalhauti, pentru a va inchina i a va improspata o binecuvatare. 1406 Osanda cea mai grea este osanda lui Iuda. 1407 Patrunderea cu gandul e ca i rugaciunea, i daca ai implinit prin fapta, ravna i osteneala, plus banul care se da, se implineste jertfa. 1408 Tamaia alunga duhurile rele, deschide calea la rai. Tamaia, prin mirosul ei, trezeste pe inchinator, aducandu-i aminte ca maine vine moartea. Tamaie sa se dea i de pomana. 1409 O data pe saptaman sa se tamaie curtea, camara, hambarul, magazia, i tot ce se afla in curte. E bine sa se dea i ceva de pomana 1410 Sfintele Rugaciuni sunt sprijinul sufletului i ii da intarire. 1411 E bine sa scrieti rugaciuni i sa le dati celor ce va cer. 1412 Partea cea mai buna din Ortodoxie e sa increstinati prunci. Iar celor ce s-au stins in saracie, sa le intindeti o mana de ajutor, macar cu Sfinte Rugaciuni.

73

1413 Un strop de lacrima la rugaciune sau cand ai auzit de necazul altora face mult bine sufletului tau i acelui suflet pentru care ai lacrimat. 1414 Unii oameni prin ger, prin necazuri ii curata toata vatamarea sufletului. 1415 Femeile care poarte numele Sfintei Fecioare Maria sa se faca vrednice de acest nume, sa-I respecte cu Sfintenie praznicele i se va afla vesnic in grija Maicii Domnului. 1416 Cinstind Puterile Ceresti i lucrand cu multa evlavie, inclinand spre Sfanta Biserica, se scutura sufletul de pacat, cum se scutura chiciura de pe pomi, grabit de o boare de caldura. 1417 Adevaratii crestini sunt cei convinsi, insa nu cred ca sunt pana la jertfa, casa-i dea trupul spre suferinta, zicand: Pentru Domnul. 1418 Cei ce vor sa caute i sa ceara mantuirea sufletului, se cade sa-L caute pe Dumnezeu, sa-L roage, sa-I spuna, sa-I ceara i dupa ce simte ca a castigat prin rugaciune, sa-I multumeasca, sa se veseleasca i cu indoita osteneala, sa-L slaveasca pe Dumnezeu, sa-L propovaduiasca, sa vorbeasca cu aprindere i cu rasunet pentru cel cu urerchile astupate i cu mintea plina de intuneric. 1419 Sinceritatea i smerenia biruiesc totul. 1420 Numai cuviosii s-au lipsit de sine i se pomenesc in veac. 1421- Sufletul nespovedit, oricat rugaciuni ar face pentru el, nu-i reusesc. Spovedania, la momentul potrivit, face lumina in sufletul celor pacatosi. 1422 Sa nu te inchin pentru ca se inchina i altii, ci sa te silesti a te inchina ca sa ia altii pilda de la tine. 1423 In cer se canta Imparate Ceresc. Canta cerul, canta pamantul, canta vazduhul, canta plantele, pomii i toate vietatile, cu cantari dulci, melodice, frumoase. 1424 Rugaciunea facuta din dragoste, e ca o pomenire vesnica. 1425 Pe vrajmasii cu mintea intunecata sa nu-i pomeniti la rugaciune ca pe vrajmasi, ci ca pe cei mai apropiatica pe niste prieteni i cu lacrimi sa va rugati pentru ei, ca sunt cazuti in ratacire. 1426 Oamenii bolnavi sa ia medicamentele prescrise de medici i sa se intretina cu Sfintele Rugaciuni, ca sa-i afle mantuirea. 1427 Duhurile rele care s-au legat, prin vraji, de persoane nevinovate, ii fac din cand in cand placerile. De aceea, se cer rugaciuni facute din convingere i cu multa incredere, ca va castiga. 1428 Spovedania curata i la timp, impodobeste sufletul cu vesmant alb. 1429 Cautati sa fiti pentru crestini stalpi de lumina i nu piatra de poticnire. Cand vorbiti in multime, cuvantul vostru sa fie ca o flacara de lumina, spre trezirea tuturor. 1430 Daca conducerea ori altcineva v-a osandit ori s-a pornit impotriva voastra, rugati-va pentru indreptarea lor i veti avea i voi adaos la mantuire. 1431 Oct 1978. De acum, Presfanta Maica se numeste Imparateasa Universului, Careia i se inchina toate fapturile din intregul univers i cerul, i pamantul, cu toate cele vazute i nevazute. 1432 Dreapta cugetare, Sfintele Rugaciuni inaltate de unul singur la fiecare Sfant sau Sfintei Treimi sau Maicii Domnului sunt un act de buna impacare. 1433 Cine nu face rugaciuni ramane ca un foc stins i cenusa se risipeste de vanturi. Rugaciunile aduc liniste sufleteasca. Cine nu aolosit rugaciunea cu tarie, a ramas ca o frunza purtata de vanturi. 1434 - Sfintele Rugaciuni facute in graba se compara cu o ploaie repede, care vine amestecata cu furtuna, i indata vine soarele puternic care ia toata apa i ramane pamantul uscat. 1435 Fiecare inchinator, cand se roaga pentru sine, sa ceara de la Dumnezeu povata duhovniceasca, blandete, viata pasnica, rabdare, sanatate i talent. 1436 Icoane Mantuitorului este facatoare de minuni, la multe nevoi i suferinte.

74

E de mare ajutor i lucrul se implineste grabnic. 1437 Sfanta Rugaciune de iertare, e ca pururi sa ceri iertare Puterilor Ceresti pentru multele noastre greseli. Binecuvantand i iertand, va apropiati de Dumnezeu Tatal, vorbind bland i frumos tuturor, te apropii de Fiul lui Dumnezeu. 1438 Timpul si-l face omul dupa cum vrea el. Adaos de rugaciune mintala sa aveti in tot timplu: Doamne apara i miluieste nestatornicul meu suflet. 1439 Cei care poarta nume de Sfinti, daca-i cinstesc i se spovedesc la timp, la iesirea sufletului, Sfintii respectivi ii apara ca cei mai iscusiti avocati. 1440 Sfintele Liturghii sa nu-i lipseasca crestinului. Plecand la drum, sa se inchine, insemnandu-se cu semnul Sfintei Cruci, chemand in ajutor numele Sfantului al carui nume il poarta sau sa ceara ajutor Sfintilor pomeniti in acea zi, macar Sfantului Inger Pazitor sa-i ceara ajutor ori sa zica: Sfanta zi de astazi, ajuta-ma in aceasta calatorie. 1441 Asezandu-se la masa sau gustand ceva in calatorie, sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci i daca e in gloata i foamea l-a asuprit, sa zica in gand: Slava, Tie, Doamne, pentru picatura de hrana pe care mi-ai randuit-o. Dupa masa, cine nu-i multumeste lui Dumnezeu, nu are iertare. 1442 Omul cand tace i ce inchina, dar nu se gandeste la Cele Sfinte i nu cere ajutor, se zice ca face o rugaciune de prisos. Se pastreaza pentru o vreme de nevoie i de inghesuiala, fiind o marturisire ca in acea clipa nu a cugetat ceba rau, ca sa dauneze cuiva. 1443 Ingenunching, sa ceri sa faca Cel Atotstiutor, cu acei oameni care nu se inteleg, sot i sotie, parinti i copii, bunici i nepoti, supa dreptatea i dupa voia Lui, zicand: Stiu, Doamne, ca tu toate le stii i le aranjezi dupa voia Ta. 1444 Cei ce rostesc Crezul vesnic, sunt inconjurati i supravegheati de Sfanta Treime. 1445 Binecuvantarea vine aasupra fiecaruia dupa credinta lui. 1446 Sa nu-i dispretuiesti pe cei neputinciosi, ci numai, cu un cuvant cat de simplu, sa- ajuti. Cerceteaza-i pe cei bolnavi, pe cei lipsiti i nu-i trimite la munca. Cei care-i trimit pe cersetori la munca, darama milostenia in prpastie i n-o mai gaseste niciodata. 1447 Botezati prunci i cununati pe cei ce traiesc in faradelegi. 1448 Sfanta Rugaciune cat de mica, rostita catre Puterile Ceresti este scut de aparare i toiag de sprijin. 1449 Indrazniti i nu va temeti, ca prin Sfintele Rugaciuni, multi au biruit lumea i pe vrajmasii care stapanesc intunericul. Nu trebuie multa chibzuire, nici filozofie, crede i te roaga fara sa aluneci, fara sa sovaiesti, fara sa te indoiesti. 1450 Crestinul adevarat, marturisind cu convingere Nasterea Domnului, Botezul, Rastignire, Sfanta Inviere, Inaltarea Domnului i Pogorarea Duhului Sfant, arata toata taina Sfintei Credinte Ortodoxe. 1451 Gandurile bune, neatinse de patimi, fara scop pamantesc, sunt ca i rugaciunea facuta in nevinovatie. 1452 Fara marturisire i fara post, Sfanta Rugaciube e ca o culoare spalacita, pe care nu stii cum sa o numesti. 1453 Telul credintei este sa va rugati toti pentru cei vii i pentru cei morti. Taceerea i rabdarea sunt de mare folos sufletului. 1454 Sfanta Rugaciune este toiag care nu putrezeste, este de granit. 1455 Sfintele Rugaciuni i feluritele fapte bune ridica sufletul la Dreptul Judecator. 1456 Soapta rugaciunii este adevarata vorbire cu Duhul Sfant.

75

1457 Pentru faptele murdare ne trebuie multe Sfinte Liturghii, milostenii, metanii, Psaltiri citite cu post, vami platite i cate altele, scoase la iveala de Sfinti i Drepti. Toate greselile se iarta, daca crestinul cere repede iertare. 1458 Legatura cu Mantuitorul, cu Sfintii Apostoli, cu Sfintii Parinti, cu Sfanta Treime, cu Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, pentru intarirea sufletului, este Sfanta Cruce. 1459 Florile sunt ostenelile crestinilor, rugaciunile, nevointele, inchinaciunile, jertfele date prin straduinta i osteneala. 1460 Nu cei ce vin la Sfanta Biserica bine imbracati, mergand cu violenta sunt primiti, ci cei smeriti, amarati, care vin sa ceara ajutor lui Dumnezeu i alearga sa se roage Bunului Dumnezeu. Pentru ca aici ii afla un pic de liniste. 1461 Cand cineva ii pune in cap sa faca o lucrare Dumnezeiasca, trebuie sa doarma mai putin, sa manace ce poate i Sfinte Rugaciuni sa inalte spre cer, oricand i oriunde. Chiar i in adunari sa-i inalte gandul catre cer i sa ceara in soapta ceea ce doreste. 1462 Spovedania sincera, recunoasterea greselilor, implinirea canoanelor curata tot, tot ce a fost negru i murdar. Sa nu uiti nimic, ca de vei lasa vreun pacat nespus, vei fi pedepsit. 1463 Omul sa foloseasca rugaciunea mintii in calatorie, la diferite treburi, chiar i mancand. Rugaciunea in gand este ridicarea la cele ceresti. 1464 Slavite sa fie toate Puterile Ceresti, slavite sa fie de gurile crestinilor care sunt inchinatori, de fata, prin Sfintele Biserici, caci cei ce iau parte la Sfintele Liturghii, iau parte insutit i traiesc mai mult pentru suflet decat pentru trup. 1465 Cei care nu se duc la Sfanta Biserica, sa nu mai zica: chiar daca nu ma duc la Biserica, totui cred in Dumnezeu. Acestia zaresc soarele prin ceata, caci vorba lor nu e decat minciuna. 1466 Sfanta Rugaciune e ca o judecata cu martori, iar de va merge cineva in Sfanta Biserica i nu aprinde o lumanare, este rugaciunea ca o strigare din padure, din livada, sau ca o strigare de peste un gard inalt. Nu se vede persoana i nici vocea nu se cunoaste. 1467 Cine lucreaza cu mainile i vorbeste cele duhovnicesti, mainile lucrand pentru obste, duce o viata dubla i primeste intreit. 1468 Cei ce nu se scoala noapte la Sfintele Rugaciuni i a doua zi rad, se veselesc, mananca, se bucura laolalta cu satana i ii bat joc de propriile lor suflete. 1469 Cine se instraineaza de Cele Sfinte, are paguba sufleteasca. 1470 Este bine, ca omul, in viata pamanteasca, sa implineasca i pentru suflet, macar una din zece. 1471 Tot crestinul care marturiseste adevarul la vreme i spune greselile imediat ce le-a facut, niciodata nu are greutati pe suflet i nu se mahneste cu duhul i nu are ce marturii duhovnicului. 1472 Tacerea e aur nerisipit, tacerea e sprijinul sufletului, tacerea nu da ocazie la revolta, tacerea nu face suparare, tacerea aduce alinare. 1473 Hristos a inviat pentru cer, pentru pamant, pentru intregul univers i pentru toata omenirea care-L marturiseste. 1474 Cei ce se intorc de la Sfantul Mormant al Domnului, dupa ce au vizitat locurile sfinte, sa fie mai umili i mai indreptati. Multi doresc sa faca aceste vizite, sa viziteze aceste locuri i sa se inchine, insa din lipsa de credinta i de puteri materiale, li se pun piedici. 1475 Mantuitorul a lasat cerurile, a venit pe pamant intre oameni, facandu-se om, mancand cu oamenii, s-a smerit ca nimeni altul, ca sa-i castige pe oameni. 1476 Faceti metanii, i rugaciuni, i post, ca sa plece duhurile rele, care intelenesc sufletele oamenilor. 1477 Mantuitorul ne spune: Sa fii bland i smerit cu inima.

76

1478 Nu dormiti, ci va treziti, ca atunci cand va fi ziua primejdiei, cei ce au rezerve de Sfinte Rugaciuni, facute din dragoste duhovniceasca, fara interes de a cere ceva personal, vor di ocrotiti cu sufletele in corturile ceresti. 1479 Toti crestinii care se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, sa nu le treaca timpul fara Sfinte Rugaciuni, a nu rosti vreme de 24 de ore, macar o data, o Sfanta Rugaciune cu nadejde i credinta ca va castiga. Nimeni sa nu faca Sfanta Rugaciune cu indoiala. 1480 Nimeni sa nu inmaneze Sfintele Liturghii cu indoiala. Daca preotul este nevrednic i a fost platit, acolo Sfantul Inger slujeste in locul lui. 1481 Duhul Domnului sa ne calauzeasca pe calea cea dreapta i sfanta, ca sa se afla ce e de folos, mai mult altora decat noua. 1482 O insemnare cu semnul Sfintei Cruci a fiecarui crestin, in ceruri se inregistreaza. 1483 Pentru noi, Dumnezeu sa fie totul. Daca a venit un necaz asupra noastra, sa zicem: Pentru greselile mele a venit din cer aceasta palma. 1484 Fericiti sunt cei care poarta numele unui Sfant. i mai fericiti sunt cei care cinstesc praznicul Sfantului, macar trei in toata viata. 1485 Nu este de ajuns sa mearga crestinul regulat la Sfanta Biserica i sa implineasca toata regulile, daca nu are indemn pentru altii i nu are incurajare pentru cei care zabovesc in intuneric. 1486 Fericiti sunt preotii i crestinii care nu iau plata pentru osteneala lor. 1487 Crestinul sa se roage Puterilor Ceresti i sa rabde toate, ca Sfantul i Dreptul i Rabdatorul Iov.Ca mult incercat fiind, plida urmasilor sai pana peste veacuri s-a facut. Deasemeni, sa aiba ca plida sirul lung al Sfintilor Mucenici. 1488 Mantuitorul Iisus Hristos nu a fost plasmuit din pacate omenesti, i nimeni nu a suferit, i nu va suferi ceea ce a suferit El, ca sa se faca pilda tuturor oamenilor. Cine vrea sa se mantuiasca, sa-l urmeze pana la pironire pe Cruce i inmormantare. 1489 Era o familie de oameni credinciosi, care rasfoise Sfanta Scriptura i Vietile Sfintilor, i cand aveau pagube in vite sau oamenii rai se napusteau asupra lor, se intorceau cu fata spre rasarit i ziceau: Ne-a cercetat Domnul, sa ne vada taria credintei i puterea rabdarii. 1490 Staruiti in rugaciune i alungati zabava. Nu amanati de azi pe maine, motivand ca ploaia ti-a pus piedici, ca frigul sau alte piedici ti s-au pus. Motivele, oricat de mari le-ati face, tot zabava se cheama, o amanare de azi pe maine. 1491 Cand cineva ti-a gresit, cere-ti iertare de la el, ca de la un superior, ca sa se curme pacatul. 1492 Folositi in expresii proverbele lui Solomon, care au fost scrise numai in intelepciune. 1493 Cei carora le-a izbavit dreptatea in inima i in suflet, s-au ingradit cu dreptatea, au stralucit ca soarele i inca stralucesc alaturi de Sfinti. 1494 Fiecare crestin are datoria, prin sine insusi, sa-i curete casa sufletului. 1495 Sa ascultati povetele i sa inregistrati sfaturile. 1496 Omul trebuie sa stie a se inchina Bunului Dumnezeu din convingere, pentru a le birui pe toate. 1497 Crestinul sa faca rugaciunin catre Dumnezeu, nu cerand sa se imbogateasca ori sa urce o treapta mai inalta, ci sa se roage lui Dumnezeu din placere, din dorinta de a trai cu Dumnezeu. 1498 Sunt i astazi parinti i cuvioi care si-au dedicat viata lui Dumnezeu, vorbesc cu Dumnezeu, traiesc cu Dumnezeu i orice lucrare pamanteasca o fac in numele lui Dumnezeu. 1499 Rugaciunile adresate Puterilor Ceresti, cat i Sfintilor, sunt bine primite. 1500 Nu ve temeti de persecutii. Cititi viata Sfantului Ioan Gura de Aur, ca sa vedeti cat a suferit.

77

1501 Sfanta Cruce este nadejdea i lumina, calea i adevarul, mantuirea celui care l-a iubit, l-a recunoscut, l-a ajutat i creznad l-a urmat. Ei au parte de lumina vesnica i neintrerupta. Cei ce implinesc poruncile sunt adevarate slugi ale lui Dumnezeu. 1502 Este primita Sfanta Rugaciune de unul singur, i la drum, i la orice treburi, in calatorie, rostind orice fel de rugaciune, soptind fara carte i fara nici un scris in fata, sa stie ca are de prieten pe Dumnezeu Tatal i pe Mantuitorul. 1503 Cantarea Cu noi este Dumnezeu este primita la vreme de drum. i fiarele salbatice, prin Duhul lui Dumnezeu, se dau la o parte. 1504 Spovedania deasa spala sufletul si-l inalta. 1505 Multumirea este pasnica binecuvantare a lui Dumnezeu pentru cei blanzi, smeriti, pasnici, care cedeaza locul de cinste sau renunta la un drept al sau. 1506 Adevarul este a crede i a te ruga oriunde, in camera de unul singur, la vreme la drum, in adunari galagioase,. Adevaratul crestin poate fi numit mut, surd i somnros, traind numai cu Sfintele Rugaciuni. 1507 Fiecare crestin sa cugete la tot ce a facut Dumnezeu i la ceea ce o sa faca in viitor. 1508 Coborati la sufletele celor necajiti si-i ajutati cu Sfinte Rugaciuni, sfatuindu-i spre impacare cu aproapele, ca sa li se usureze necazul. 1509 Inchinatorii la Sfanta Liturghie trebuie sa fie ca o flacara aprinsa, sufletul lor sa fie aprins pentru toata randuiala, i sa verse i lacrimi pentru a culege flori. 1510 Fericiti sunt cei care au cunoscut cele 7 Sfinte Taine i vor incerca sa le implineasca la vreme. 1511 Sa fiti inscrii la Sfintele Liturghii pentru ingenunghere, pentru mahnire i lacrimi. i mai bine ar fi daca, in timpul Sfintei Liturghii, nu veti schimba nici un cuvant cu nimeni. 1512 Nu va lipsiti de insemnarea trupului cu semnul Sfintei Cruci i sa dublati Sfintele Rugaciuni de noapte, cele din crucea noptii. 1513 Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul i Dumnezeu Duhul Sfant au facut sfat de a face pe om i a stiut ca omul va gresi, i de aceea, a randuit cu duhul vrednici patriarhi, proroci, apostoli, demni de tot cuvantul bun i drept pentru a lumina urmasii. 1514 Toti crestinii sa se sileasca a se spovedi macar de 4 ori pe an, dei s-ar cadea din 40 in 40 de zile. Pomenirea la Sfantul Jertfelnic este ca o chemare sfanta de la intuneric la lumina. 1516 Daca vreti sa vorbiti mult, aveti dezlegare sa le vorbiti oamenilor din Sfintele Scripturi, din Vietile Sfintilor, din predicile preotilor iscusiti i cu frica de Dumnezeu. Puteti arata din pildele celor postitori. 1517 Domnul nostru Iisus Hristos a venit in lume sa implineasca tot ce este bun i adevarat. Toti cei botezati in numele lui sa-L urmeze. 1518 Toate darurile trebuie lucrarii Dumnezeiesti, nu oamenilor. Puneti suflet pentru o lucrare sfanta, ca va fi spre pomenirea voastra. 1519 Sa aveti in minte Rugaciunea Sfanta i iubirea de adevar. 1520 Inalta cu tarie i cu nadejde privirea catre Dumnezeu, caci de acolo, de la El, va veni mangaierea ta. 1521 Cine iubeste adevarul i lupta pentru adevar, tot timplu este tulburat. Oamenii din trecut zilnic se rugau i dormind, cugetau la cele Dumnezeiesti. Insemnandu-se cu semnul Sfintei Cruci, in soapta chemau ajutorul lui Dumnezeu. 1522 Intariti-va inima i cugetul, sadind in sufletul vostru numai adevarul. Nu napastuiti pe nimeni pe nedrept, avand in sufletul vostru ca Dumnezeu este drept i fara de pacat.

78

1523 Cel strain de avere are de toate. Il are in primul rand pe Dumnezeu. i ce nu are Dumnezeu in lumea aceasta i in cea viitoare! 1524 Cei supui i tacuti, care renunta la pretentii de demnitate i de om, pot avea loc oriunde. 1525 Sfantul Ioan Botezatorul, neavand nici un pacat, si-a jertfit viata i si-a varsat sangele cald pentru indreptarea crestinilor. Crestinii adevarati postesc jalnic, negustand nici un fruct, neudandu-i gura cu apa, jelind i cu sufletul i cu trupul, sarbatorind cu sfintenie capul celui nevinovat. El si-a dat capul pentru lege i adevar, fiind cel mai bun luptator pentru Sfanta i Dreapta Credinta Ortodoxa. 1526 Cei care se roaga cu toata increderea, vinovati fiind, castiga, fiindca Puterile Ceresti se milostivesc i ii ajuta pe cei care cer i nu se bazeaza pe sine. 1527 Mai aveti de indeplinit multe, rugati-va, luptati-va i veti birui. 1528 Puneti inceput i sa cititi din Sfanta Scriptura, macar o jumatate de ora pe zi, pentru toti ai casei, ai obstei. 1529 Supunerea in orice directie aduce mantuirea. Cei care sunt insetati, o cauta, iar cei care traiesc in neoranduiala, o refuza. 1530 Tot crestinul sa se inchine, mai ales la vreme de noapte. Sunt multi care trec pe langa Sfanta Cruce i nu-i ridica mana dreapta sa se inchine, ci lucreaza in ratacire. 1531 Suferinta in trup este o mangaiere pentru cei care nu cartesc. 1532 Sa ziceti: Las totul in voia Celui ce a facut cerul i pamantul., oricat ar fi de grea lovitura. Fie voia lui Dumnezeu. 1533 Sa luptam intai cu firea noastra, ca sa reusim: mila, bunatatea, dreptatea i puterea, toate sunt in mana lui Dumnezeu. 1534 Daca lumea ar putea cunoaste viitorul, asa cum ii cunoaste trecutul, nu s-ar mai ruga Puterilor Ceresti i nici lui Dumnezeu. 1535 In timpul Sfintei Rugaciuni, sa nu faca nimeni treburi pentru sine. Numai pentru obste este permis. 1536 Multe pilde i exemple frumoase se gasesc in cartile scrise in trecut, insa crestinii de azi nu le citesc. 1537 Nimeni sa nu vorbeasca din cele neauzite sau necitite i sa spuna ca el este totul. Adevarul este sabie de foc, sabie din cer i arde pana in adancul pamantului. 1538 Sa nu-i urati pe cei betivi, ca aceasta e o greseala mai mare decat betia. Toti betivii sunt prini in undita satanei i nu pot scapa. Din undita nu scapa nimeni, asa cum scapa din alte curse. Compatimiti-i in gand i rugati-va pentru ei. 1539 Pentru suparari i necazuri pamantesti, sa nu blestemati, ci pururi sa va rugati i Puterile Ceresti sa le laudati. 1540 Oricat de suparati ati fi, sa nu ajungeti sa blestemait. Cine blestema, cu drept sau fara drept, piere stins i cu sufletul stins de durere. 1541 Tatal nostru sa va fie toiag sufletesc i Axionu sa va fie un acoperamant ceresc. 1542 O lacrima curata la Sfanta Rugaciune sa fie data. Sa va platiti datoriile, ca sa nu vina din cer mania. 1543 Crestinii neincercati nu voe vedea slava lui Dumnezeu. 1544 Mergeti la Manastirea Dalhauti i va inchinati la Icoane Maicii Domnului, facatoare de minuni. Cu sfintenie i cu lacrimi i cu suspine sa va inchinati i Sfanta Icoane cu sete sa o sarutati. 1545 Cine vrea sa se mantuiasca, sa nu-i lipseasca Sfanta Rugaciune.

79

1546 In Sfintele Manastiri nu este de folos ca sa fie chemat cineva. Mergi tu singur i ceri, smerit i umili, i cu planset striga: Vreau sa ma lepad de cele lumesti, vreau sa intru in manastire sa slujesc lui Dumnezeu, sa plang, sa-mi spla pacatele, pe care le-am facut in nestire, i cerand iertare pentru toate greselile vrute i nevrute. Sa aveti inchegata dragostea catre aproapele, sinceritatea i iertarea din suflet i din inima, i acestea va vor mantui. 1547 Cine face Spovedanie in regula, dei e batran de povara anilor, la Dreapta Judecata apare ca un prunc gol i nu se rusineaza. 1548 Dupa Spovedanie, sa nu ma repete greseala, ca pentru greseala care se repeta intentionat, greu poti afla iertare..

Capitolul II Fara post nu se poate mantui nimeni

Postul este cel mai bun prilej de a ne imbogati in fapte bune, ziditoare de suflet, in vederea curatirii sufletului de pacate i pregatirea pentru lungul drum al mantuirii. In timpul postului sa inmultiti Sfintele Rugaciuni, ca postul i rugaciunea sunt ca doua surori gemene, bine placute lui Dumnezeu. Postul este cheia de aur cu care se pot descuia usile Raiului. Primul post a fost instituit de Dumnezeu pentru primii nostri stramosi, pentru primii oameni ziditi, Adam i Eva, atunci cand i-a oprit din a gusta din pomul cunoasterii binelui i raului, zicand: Din toate fructele, din toti pomii Raiului sa gustati, numai din pomul cunoasterii binelui i a raului, sa nu gustati. Ca in clipa in care veti gusta din el, veti muri. Acesta a fost primul pacat al omului, pacatul neascultarii poruncii Ziditorului sau. i acest pacat nu a fost fara urmari, nu a fost lasat de Dumnezeu nepedepsit. Postul cel mai primit de Dumnezeu este atunci cand ai camara plina, ai in gospodaria ta de toate i tu postesti din placere, din dragoste pentru Dumnezeu, ostenindu-te impotriva poftelor trupului tau. Sunt posturi de o zi, de 3 zile, de 7 zile, de 21 de zile i postul Mantuitorului de 40 de zile. Prin aceste posturi, sufletul postitorului ajunge la diferite trepte ale sfinteniei, dupa vrednicia fiecaruia, dupa efortul i stradania sa. Fapta buna facuta cu dragoste i cu dreptate, indoita cu post i intreita cu rugaciune este una dintre jertfele cele mai bine primite de Dumnezeu. Nascatoarea de Dumnezeu ne indeamna la post, spre curatirea de pacate, spre mantuirea sufletului, i ne arata cum sa postim, sa pretuim postul, ce importanta are postul in viata noastra. Caci cu postul ne putem mantui sufletul i putem castiga un loc in Imparatia lui Dumnezeu. Din cele ce urmeaza, cautam sa descoperim singuri toate acestea. 1 Nu postul, ci pacatele omului ii obosesc sufletul. 2 Sa nu consumi carne, i de esti calugar, sa nu doresti a merge la casa parinteasca i nici sarutare sa nu dai i nici sa nu primesti de la nimeni. 3 Cand postesti, sa nu postesti numai de mancare, ci i de toata vorba, de clevetire. E mai de folos sa taci i sa faci fapte bune.

80

4 Tot crestinul e in drept, in fiecare an, de patru ori sa se impartaseasca la fiecare sfarsit de post, chiar i de mai multe ori, daca e cu putinta de la duhovnic. 5 Hranitoare pentru suflet sunt lacrimile, postul i cat mai mult in singuratate i nici rugaciunea sa nu lipseasca. 6 Cel ce posteste sa nu lase ca soarele sa fie inca in calatoria sa pe cer, iar el sa petreaca cu burta satula. 7 Daca ti se pare ziua lunga cand postesti, mareste-ti credinta i nadejdea in Dumnezeu. 8 In post sa nu va impodobiti cu haine scumpe, nici sa dati cu parfumuri, nici sa va ingruiati corpul cu mancaruri multe i bune. Primul pas este sa vorbiti putin. Al doilea, sa nu va amestecati cu nici un fel de multime i in numele Sfintei Treimi sa-l ajutati pe cel sarac. 9 Toti cei care mananca carne in saptamana branzei, cand Sfintii Parinti au lasat scris ca nu se mananca, nu e socotit crestin, ci ca animalele i ca fiarele salbatice. 10 Calugarii sa nu manance carne, pentru ca oricata osteneala i fapte bune ar avea, nu va intra in imparatia lui Dumnezeu. 11 Sa faceti postul de buna voie i cu placere, nu din nevoie i din lipsa. 12 Cel ce posteste 40 de zile sta in rand cu Mantuitorul. Iar cei ce postesc o saptamana la inceputul Postului Mare, stau in spatele Mantuitorului. Cei ce postesc de Duminica seara pana miercuri, post negru, merg in urma celor ce s-au invrednicit a posti o saptamana. Cei sanatoi care mananca resturile de duminica i beau i restul de vin, sunt in faradelege. Iar cei ce mananca carne i beau vin neintrerupt in post, li se socoteste lepadare de Dumnezeu i de Sfantul Botez. 13 Semnificatia celor 40 de zile: 40 de zile a tinut potopul lui Noe; 40 de zile, repetate, a postit Moise pentru a primi Tablele Legii; 40 de zile a postit Mantuitorul; la 40 de zile scot nasii finii la Biserica; 40 de zile se fac parastase cu Sfinte Liturghii pentru sufletele mortilor. 14 Cei ce postesc nu vor fi lipsiti de slava Domnului, in veacul veacului. 15 Cine nu posteste Postul Sfintilor Apostoli, greseste impotriva Duhului Sfant. 16 Cine nu respecta posturile, nu se poate numi fiu al Tatalu iCeresc, caci nu marturiseste credinta cea adevarata. 17 La Dumnezeu nu este decat o singura dreptate, o dreptate care nu le place oamenilor. Dreptatea oamenilor e facuta din lacomie. 18 Cine lasa deschisa poarte postului, toate relele vor intra pe ea. 19 Ca sa va invredniciti de post, intai sa va stapaniti privirea, al doilea, sa graiti putin i bucatele sa le mancati la vremea potrivita. 20 Primul pacat al omului este ca nu posteste i acest pacat nu se iarta. 21 Postul este bine primit cand ai belsug in gospodarie, cand ai macara plina i tu arzi de dorinta de a posti, in numele Domnului. 22 Oamenii care petrec o nunta cu destrabalare, au canon ca trei ani de zile sa manace numai verdeturi i cata putina paine. Iar unt, oua, branza, lapte, deloc. 23 Primele 3 zile ale unui post sunt zile sfinte, cele mai sfinte zile dintr-un an. Sa fiti cu bagare de seama pentru aceste prime 3 zile. 24 Cand se va intampla ca toti calugarii sa stea in genunchi, sa citeasca fiecare la Psaltire, tinand fiecare cate o lumanare aprinsa in mana, postul mare fiind, atunci va fi slavita Binecuvantare pe pamant. 25 Nici o lupta pentru firea omeneasca, nu e mai mare decat a se lupta intai cu setea i al doilea cu foamea. 26 Cei ce vor sa se mantuiasca, sa posteasca, sa se spovedeasca, sa iubeasca dreptatea i adevarul.

81

27 Cei ce fac postul Domnului de 40 de zile, fara sa guste nimic din produsele pamantului, ii pregatesc frumoase gradini de flori. 28 In timpul postului sa inmultiti Sfintele Rugaciuni, cel putin cu mintea. 29 Cu postul va acoperiti cum s-ar acoperi cineva cu un vesmant 30 In Postul Mare se mananca mancare unsa cu ulei sambata i duminica de catre cei slabiti. Cei ce au trebuinta de infranare, sa nu guste. 31 Cand lumea va posti, cu mic, cu maer, post de 3 zile, va da cerul plaoie binecuvantata. 32 Toti crestinii care pot face postul de 3 zile pe saptaman, fara sa guste ceva pana la apusul soarelui, se acopera cu postul ca i cu un vesmant in fata primejdiilor. 33 E bine sa se tina i cel de-al cincilea post, al Sfintei Cruci (de la 8 septembrie pana la 14 septembrie). Se arata cinstirea Sfintei Cruci prin fapte i este de mare ajutor. 34 Sa se trezeasca toata mintea omeneasca i sa faca postire i marutirisire la fiecare post de peste an. 35 In dreptul postirii se primeste doar o paine. In dreptul marturisirii un buchet frumos cu flori. Iar cei ce nu s-au ostenit in nici un fel, dar la Sfarsitul postului au venit la Sfanta Biserica, primesc un mic buchet de flori. 36 Orice crestin, prin post, ii pregateste acoperamant i adapost sufletului. 37 Dureros este faptul ca crestinii nu postesc. Foarte dureros este ca nu merg la Sfanta Biserica. Ei stiu ca trebuie sa munceasca, ca sunt saraci i avutul lor il iau altii, iar ei raman slujing cu i mai mare tarie pacatului. 38 Nepostind, necrezand in puterea lui Dumnezeu, negandingu-te le Atotputernicul i la Sfintii Sai, nu ai fericirea macar sa auzi milioanele de ingeri cum canta neincetat, slavind pe Dumnezeu. 39. 1. Postul Domnului, Postul Mare sau postul de primavara are cea mai mare importanta in mantuirea sufletului. Dupa el urmeaza catre sfarsit Patimile Mantuitorului, Rastignirea Lui, Ingroparea i apoi Sfanta Inviere, care umple de bucurie i veselie pe toti crestinii. 2.Postul Sfintilor Apostoli, toti crestinii sa-l posteasca, spre cinstea i slava Sfantului Duh, care i-a purtat pe Sfintii Apostoli in tot largul lumii de au propovaduit cuvantul Sfintei Evanghelii i ne-au aratat cararea pe unde trebuie sa mearga cu sufletul toata firea omeneasca. Ca sa ajunga crestinii la Scaunul Sfintei Treimi pentru a primi binecuvantare cereasca, nu e decat o singura cale. 3. Postul Adormirii Imparatesei, in care crestinii se bucura de blagoslovenia lui Dumnezeu, trimisa prin tot rodul pamantului i feluritele fructe ale pomilor. Cu mare sfintenie i cu mare evlavie i cu toata curatenia sa se faca acest post. 4. Postul Nasterii Mantuitorului, pe care toti crestinii botezati in Ortodoxie trebuie sa-l posteasca, ca sa poata vedea slava lui Dumnezeu. Ca daca nu s-ar fi nascut Mantuitorul, nu s-ar fi mantuit nimeni. Asa ca, sa se faca acest post cu mare dragoste, cu multa bucurie i cu nadejdea ca se va mantui. 40 Cei ce postesc de 3 ori pe saptamana: luni, miercuri i vineri, la Dreapta Judecata vor avea mare mangaiere. 41 Sa lucrati cu post i cu rugaciune, i se va potoli furia vrajmasului. Rabdati pana se va lumina intunericul i sa va luptati, nadajduind in Atotputernicul, ca atunci se vor limpezi mintile celor tulburati, inviforati i inversunati. 42 Cu postul veti reui sa faceti totul pentru folosul sufletului vostru, ba i al altora. 43 Cand intrati in post, sa va faceti postul de o saptamana. Sa nu va atungeti de nimic din cele de produce pamantul. Aceasta randuiala sa o aiba toata viata, mai ales calugarii i calugaritele.

82

44 Fapta buna facuta cu dragoste i indoita cu post, este una dintre jertfele cele mai primite inaintea lui Dumnezeu Tatal 45 Sa se curete crestinii cu post, ca sa poata primi Sfintele Taine, la ziua cuvenita. 46 Toata lumea care nu tine seama de postul cel mare, de mersul la Sfanta Biserica, de marturisire, formeaza un parau de pacura i cu totii se tavalesc in el. Cat tine Saptamana Luminata sunt impacurati din crestet pana in talpi. Un alt parau de sange e format din cei ce injura, de cei ce hulesc, de femeile destrabalate, care striga cuvinte impotriva credintii i smintesc pe cei ce le aud. Paraul de lapte sunt lacrimile i tot cuvantul bun, spus cu blandete, la rugaciunea cea de cerere a crestinilor, cu lacrimi i durere. Paraul de vin reprezinta Sfintele Taine ale celor ce se leapada de rautati, de lume, marturisiti i vrednici a primi Sfintele Taine. 47 Crestinii care nu postesc, nu se mantuiesc. De-ar cladi i Sfinte Biserici in numele Mantuitorului, tot nu se mantuiesc. 48 Postitorii, rugatorii i miluitorii, aceia se mantuiesc. 49 Cei ce nu postesc posturile randuite de Sfintii Parinti nu sunt poftiti in Imparatia lui Dumnezeu. 50 Siliti-va sa va acoperiti cu postul i sa va ingraditi cu cuvintele sfintelor rugaciuni. 51 Cei ce spotesc, crestinii tematori de Dumnezeu, care se nevoiesc, ii pregatesc palat luminos incarcat cu flori in ceruri. Iar cei ce s-au lepadat de Sfanta Credinta, ii pregatesc calea catre munca vesnica a iadului. 52 Cei ce postesc, mai mult ar posti, sa se mantuiasca de tot pacatul. Cei fara de Dumnezeu batjocoresc postul i pe cei ce postesc. Insa postul este prima treapta care te duce la mantuire. 53 Nu rasul mantuieste pe om, ci umilinta. In Rai, i pasarile canta: Cine nu posteste, nu se mantuieste. Postul ne arata calea spre mantuire. 54 Toti calugarii i mirenii care postesc 3 zile la inceputul Postului Mare, otravesc ceata diavolilor cu cea mai rea otrava. Tot greu le este diavolilor i cand postiti i nu le raspundeti celor rai i maniosi. Tacerea ii arde pe diavoli si-i distruge ca sageata fulgerului. 55 Daca tu postesti, invatat-i i pe altii, pe cei din jurul tau sa posteasca. Numai prin post te poti instraina de cele rele. Postul sa fie facut cu credinta in Cel de Sus, ca sa poti sa-ti luminezi mintea. 56 Duhul Sfant vorbeste pentru toti crestinii, ca trebuie sa posteasca. Fiecare se va curati pe sine prin post. 57 Fapta buna straluceste i il desprinde pe crestin i il smulge de la intuneric. 58 Sa imbratisati postul slavind pe Dumnezeu i va veti invrednici de odihna vesnica, prin ostenelile voastre. 59 Cei ce au postit ii primesc darurile. 60 Aveti grija de cel de-al cincilea post, al Sfintei Cruci. 61 Postul, marturisirea, rugaciunea, milostenia i Sfintele Taine, mantuiesc tot sufletul. 62 Spuneti celor din jur i celor care va cunosc, sa foloseasca mai mult postul, ca sa le fie sfintele rugaciuni primite i totodata vor primi binecuvantare la lucrarile lor. 63 Postul curata, ca i soda, orice lucru. Asa se curata i sufletul de pacate. 64 Prin post vine duhul blandetii, al ingaduirii i al iertatii. Postul securea care-l taie pe diavol. Ingaduiala este maciuca care-l ucide pe diavol. Iertarea ce o dau oamenii unii catre altii este sabia care-i injunghie pe diavoli. 65 Mancarurile peste masura i inca sa nazuiesti la alte mancaruri i tot mereu mancand fara masura, se omoara sufletul.

83

66 Cine praznuieste mai rar i cu cumpatare, i de fiecare data incepand masa cu Sfintele Rugaciuni i incheind tot cu Sfintele Rugaciuni de multumire, sigur ii asigura odihna vesnica. 67 Carnea ingreuiaza corpul i omoara sufletul. Cei ce nu mananca deloc carne, vor avea vise despre viitor i ele vor fi adevarate. Cel ce nu mananca o perioada carne, i apoi mananca din nou, face un pacat ca cel al lui Adam. 68 Vai de cei care-i mananca pe ai sai! Intru totul se afla lepadat de puterea lui Dumnezeu. Acestora trebuie sa li se duca prinos la 3 Sfinte Biserici intr-un an, la fiecare praznic mare i mic. Ori se duce la o singura Biserica timp de 3 ani. Acestea sunt de folos pentru toate femeile care au facut avorturi i au raposat nemarturisite. 69 Sa posteasca crestinii cu multa dragoste, ca numai asa vor putea sa-i inalte sufletul catre Dumnezeu. 70 A nu face rau nimanui, este un post pe viata. 71 A nu manca nici un fel de carne, acesta este postul cel adevarat pentru curatirea sufletului i sunt feriti de visuri rele. 72 Crestinii sa-i curete sufletul cu postul, ca sa poata primi Sfanta Inviere crestineste. 73 Cei ce manaca carne in post, nu li se iarta aceasta fapta. Nu le este permis crestinilor sa injunghie in zile de post i sa manance carne i sa verse acel sange cald. 74 Calugarii sa nu manance carne, ci numai vanat de apa, peste. Celor ce se hraneasc cu peste, nu li se ingreuneaza corpul i sunt sprinteni la metanii, mintea devine mai agera. 75 Dumnezeu nu sufera pentru ca oamenii nu vor sa mai tina postul, dar oamenii slabesc in dragoste, in credinta, in rugaciuni i se infatiseaza inaintea Dreptei Judecati, cum s-ar infatisa un militar inainte superiorului fara arma, pe care nu stie cum i unde a pierdut-o. 76 Li se cade crestinilor, ca incepand postul, cea dintati in program sa le fie rugaciunea facuta cu umilinta. 77 Toti oameii care seamana primavara au ce culege toamna. Asa i crestinii care postesc, cu mare i inalta bucurie primesc Sfanta Inviere, despre care crestinii sa nu taca, sa o marturiseasca tuturor. 78 In zadar pasesc spre Sfanta Biserica cei ce pangaresc postul sfant, pe care i Imparatul l-a postit. Vinovati sunt i preotii care fac dezlegari celor care nu merita. 79 Credinta in Dumnezeu sa va fie indoita cu post i intreita cu lepadarea de tot ce este rau. 80 Prima treapta care il ridica pe om din pacat este postul, chiar daca pe langa ost mai sunt i altele. 81 Cand vrea sa se mantuiasca crestinul, nu trebuie sa se gandeasca mai intai la mancare. 82 Indepliniti posturile, asa cum sunt randuite, ca sa nu fie cadere mare in crestinism. 83 Crestinul trebuie sa posteasca, trebuie sa se inchine facand semnul Sfintei Cruci drept. i mai mult decat postul i inchinaciunea, neaparat trebuie sa se marturiseasca la preot i sa se sileasca sa indeplineasca canoanele, apoi sa se apropie de Sfintele Taine. 84 Crestinii care tin postul Sfintilor Apostoli, primesc bincuvantare din Bisericile Sfintilor Apostoli din cer. 85 Cei care nu postesc, care merg la dezmat crezand ca sunt fericiti, cand trec din viata nu gusta nici un ceas din odihna vesnica. Nu ne este de folos nici nunta cu lautari. 86 Cand nu postiti, cu diavolul va infratiti. 87 Postul facut cu credinta ne aduce umilinta i ne face mangaiere, iar sufletului i se da putere. 88 Cei ce nu rspecta posturile, il sprijina pe satana. Cei ce injura ii pun proptele. Cei ce nu-i rspecta pe batrani, aratandu-se ei invatati, se lipsesc de toata invatatura lui Hristos. 89 Postul indeparteaza ispitele.

84

90 Cei ce mananca inainte de rasaritul soarelui se aseamana porcilor, cei care mananca la ora cuvenita fac parte din turma pacatosilor. Cei care mananca la ora 3 ii urmeaza pe cei cuviosi. Ultimii care mananca la masa indestulata, mancand i atunci cu infranare, sunt asemenea cuviosilor pustnici. Mananca la o ora tarzie ori amana masa pentru a doua zi i vei fi sigur de mantuire. 91 Mai mult decat a treia parte din crestini refuza sa recunoasca postul, care este prima treapta spre mantuire. Cei ce postesc sunt batjocoriti, barfiti, luati in ras. 92 Prin post, crestinul castiga darul lui Dumnezeu. 93 Sfanta Cruce este ocrotitoare, sprijinitoarea i aparatoarea celor ce postesc i a celor ce-i slujesc i a celor ce i se inchina i o preamaresc. 94 La Sfanta i Dreapta Judecata, carnea i sangele ne vor ingreuna. Caci, mancand carne, neam facut robi trupului. 95 Izvorul numarul 3 al mantuirii nu-l pot trece decat aceia care au postit posturi lungi de cate 40 de zile. 96 Imbuibarile cu mancare strica sufletul. Il poti strica i pe al tau, dar i pe al altora. 97 Postul este gardul sufletului dupa care va puteti ascunde de multe nevoi i de multe ispite ale diavolului. 98 A fost un parinte cuvios, care a vietuit in Sfantul Munte. A vizitat i locasurile din Romania. Pascand oile a adormit i a visat Nasterea Domnului i o persoana ii spunea: Daca te vei ruga lui Dumnezeu, vei ramane aici (i era tare frumoasa acea pestera). Am sa ma rog, a raspuns el plangand. S-a trezit i pascand oile, ii pare arau de acel vis, ca nu a fost mai lung. Dupa cateva zile, iarai a adormit i a vazut adaposturi frumoase, facute din sticla i inconjurate cu flori, i iarai i-a vorbit cineva: Roaga-te lui Dumnezeu ca sa mostenesti locul acesta. Am sa ma rog, a raspuns el plangand. i nu s-a mai trezit, caci se rugase de la un vis la altul, incat uitase i de mancare i de odihna. Acestea sunt griji mari de care nu se poate lipi usor nimeni de pe pamant: sa nu mananci i sa nu dormi. 99 Postind i rugandu-te lui Dumnezeu, vei ajunge unde trebuie sa ajunga crestinul drept. 100 In post nu trebuie sa mancati bomboane de nici un fel. 101 Sa ziceti Crezul la culcare i la sculare, ca sa primesti mult ajutor. Cand esti singur, sa zici Crezul in taina, iar in adunari cu voce tare, ca sa-l invete i cei neinvatati. 102 Prin post, omul ii pregateste locul de mantuire, prin asteptare Raiul, prin Sfintele Rugaciuni vesmant curatitor. 103 Postul cel Mare se mai numeste i Postul Sfant. In acest post se face o oarecare revizuire in sufletele arhiereilor, ale preotilor, ale calugarilor i in general in toata crestinatatea ortodoxa, pentru ca ei sunt marturisitorii celor sfinte. 104 Sa va fie postul curat, fara minciuna ori clevetiri. Impacarea cu cei rai face sufletului aripi i sporesc izvoarele bunatatii. 105 Cinstiti postul i fiti exemple demne de urmat pentru cei din jur. 106 Sa nu cartiti impotriva postului, ca nu e asezat din an in an, de ieri sau de alaltaieri. Toti care s-au rugat, au crezut i au postiti, pe diavolul cel intunecat l-au biruit. 107 Postul sa-l socotiti ca pe o perdea, ca pe un miljoc de adapost. Nici un post al pacatosilor nu a fost trecut cu vederea de Puterile Ceresti. 108 i acelora care au zis ca sa zica un cuvant de razbunare i in cele din urma nu l-au mai zis, pentru infranarea grauilui i a limbii, li s-a socotit post. 109 Crestinii care postesc de apa se viseaza zburand. i cei care se infraneaza a manca carne, visele lor sunt adevarate.

85

110 Postul facut de frica e socotit ca argintul, iar cel facut cu dragoste i cu placere e socotit aur lamurit. 111 Crestinii, oriunde ar fi, sa respecte posturile, sa iubeasca tacerea, sa nu judece pe altii, sa fie desavarsiti in randuieli i praznice. 112 Cei ce mananca din frupt in Ajunul Nasterii Domnului i in Ajunul Botezului Domnului se umplu de multa nevrednicie. La Dreapta Judecata vor merge cu spatele inainte, pentru ca nu sunt vrednici a vedea cu fata lor Scaunele Dumnezeiesti, care vor fi de fata. 113 Numai cu postul i rugaciune le veti birui pe toate, mai ales daca le imperechiati pe ele i cu singuratatea. 114 Oamenii care au postit i au suduit, au blestemat sau altceva au facut, in alte greseli au cazut, nu sunt vrednici de o plata mai mare ca a celui care a mancat neintrerupt carne tacand. 115 Cand crestinii incep posturile, diavolii ii incordeaza puterile, inmultesc mestesugurile, infloresc lingursirile i rodesc insutit rautatile. 116 Pe adevartii postitori, rugatori, inchinatori, nu-i vor birui. 117 Era un om care, ziua postea, iar noaptea se trudea cu furatul. Nu i s-a primit nimic din cele Dumnezeiesti. 118 Sa nu socotiti Postul cel Mare ca o plaga sau ca o chinuire, fara rost. 119 Cei care ii vor tine calea dreapta a postului, la Sfanta Inviere se invrednicesc de cununa de aur stralucitoare. 120 Sa socotiti Postul Mare ca o faclie neatinsa a sufletului, sculandu-va la datorie in fiecare noapte. 121 Ostenelile facute in Postul Mare acopera toate lipsurile de peste an. 122 Mancarea pe ascuns i tagaduiala sunt deschiderea usilor iadului. 123 Postul cel Mare este o faza de curatire a sufletului. 124 Dumnezeu ne-a aratat prin vrednicia Sfintilor Parinti ca sa ne hranim cu mancaruri slabe i acelea la o ora fixa i lipsiti de vin. Daca nu se poate asa, sa gustati la doua zile, o data. 125 Mare placere ar face crestinul Sfintei Treimi, daca s-ar osteni in posturi i privegheri, ca sa se infrateasca cu Sfintii Ingeri. 126 Postul salveaza sufletul, il usureaza i il lumineaza. 127 Daca mama se marturiseste crestineste in posturi, i mai mult decat posturile, se seamana samanta credintei ortodoxe in cel ce abia s-a zamislit in pantecele ei. 128 Cu putina voastra invatatura i pricepere, sa vorbiti crestinilor despre sfantul, curatul i cinstitul post. Asa se poate valorifica demnitatea i calitatea crestinilor. 129 Dand respectul cuvenit postului, in fata oamenilor rataciti, veti afla mare dar inaintea lui Dumnezeu. 130 Sa va pregatiti pentru ziua urgiei, a maniei lui Dumnezeu. Intai cu post, al doilea cu Rugaciunea Sfanta i al treilea cu impacarea cu toata lumea. 131 Mai placut este lui Dumnezeu sa posteasca crestinii, fara cuvant de lauda sau cu motive de tanguire, ca nu avem cu ce posti ori cine stie ce motiv. 132 Pregatiti-va crestinilor! Cu postirea, cu parasirea rautatilor, marturisirea i primirea Sfintelor Taine. Fiindca vin timpuri cand veti cauta i nu veti avea de unde le lua. Veti dori i nu veti gasi. 133 Puterile Ceresti dau blagoslovenie pentru a lua Sfintele taine singur, dar se cere o conditie pe care nu o poate indeplini nimeni dintre oameni. Sa traiasca singura persoana care poarta Sfintele Taine. Sa nu schimbe nici un cuvnat cu nimeni. Sa fie intre oameni ca un surd i ca un mut. Sa nu traiasca intre oameni, ci in afara de oamenii strain cu totul de oameni.

86

134 Postul este prima arma cu care-l poti ucide pe vrajmas. 135 Crestinul, postind, se cere sa fie scaldat in bunavointa. Sa fie cu cuvant bun pentru cei din jur. Rugaciunea mintii sa nu-i lipseasca. Sa fie cu blandete pentru toti. Sa nu asupreasca nici animalele. Sa indeplineasca toate cu binecuvantarea lui Dumnezeu. 136 Marurisirea trebuie facuta la inceput de post, cu inima franta, umil, cu suflet zdrobit pentru greseli. Si, dupa primirea Sfintelor taine, sa urmezi post pra placut lui Dumnezeu i pilduitor oamenilor, implinind totul cu fapta. 137 Postul facut cu dragoste, descurca pacatele trecutului i n da loc pentru altele pe viitor. 138 Cu sfintenie sa paziti postul, in numele lui Dumnezeu, facut in taina fata de oameni. Chiar daca va lipi Sfanta Liturghie, sa respectati toate cele crestinesti in taina fata de cei neputinciosi, bolnvai sau alte cauze. 139 Postul umileste pe diavoli. Razbunarile oamenilor sunt decoratii pentru diavoli. Rabdarea ii frige pe diavoli. Armonia i buna intelegere ii arde i ii mistuie. 140 Crestinii sa faca i cel de-al cincilea post de peste an, al Sfintei Cruci, ca le va fi de mare ajutor. 141 Postul i dreptatea vesnic ii curata pe crestini. 142 Cei patruni de credinta in Hristos, fac post curat, cu mancare neunsa. Altii se multumesc numai cu paine i aceea dupa amiaza. Ba unii nu pun nimic in gura . Fie iarna, fie vara, cand arsita e mare, ei nu pun o fructa in gura pana seara. 143 Postul se face pentru Rastignirea Marelui Imparat i pentru nespusa durere a Maicii Sale. 144 Marturisiti-va! Marturisiti-va! In numele Domnului, marturisiti-va! 145 Cine nu posteste, nu se curata de pacate i de veselia vesnica nu se invredniceste. 146 Cei ce seamana, plivesc i rasadesc flori, intemeiaza Raiul. i cei ce fac post, rugaciuni, inchinaciuni, metanii, intaresc raiul si-l inmultesc. Milostenia e lumina cea vie pentru tot sufletul. 147 Iata ce ne poate duce la inalta treapta a sfinteniei: postul, rugaciunea, milostenia i semanarea cuvantului lui Dumnezeu in urechile i inimile simple, nestiutoare. 148 Certate i vrednice de toata primejdia sunt casele crestinilor in care nu se savarseste post. Sunt lipsite de toata binecuvantarea. Pagubele se vor abate peste ei, ca pasarile cerului in timpul iernii, cand gospodarul si-a aruncat graunte spre hrana pasarilor curtii lui. 150 Sa nu priviti la fete straine cat tine Sfanta Liturghie. 151 Pentru sarbatoarea Sfintei Cruci, sa fiti treji cu toate simturile, ganding la cei ce cu evlavie, cu inlesnire au postit. 152 Postul este primit cand nu este amestecat cu manie, cu zavistie, cu dusmanie, cu viclesug. 153 Cei ce s-au infranat iau binecuvantare i pe Domnul il primesc in inimile lor. 154 Infrangand trupul cu post, se alunga diavolii su toate ispitele lor i dispare ca fumul i se topesc ca vapaia. 155 Vreti sa fiti de Dumnezeu iubiti? Respectati legea i postiti. 156 Asa sa zica crestinul: Cu ajutorul Puterilor Ceresti am postit. Cu ajutorul lui Dumnezeu mam rugat. 157 Crestinii cei vrednici, care si-au impodobit sufletul cu post i cu alte fapte bune, la Sfanta Inviere primesc, in chip nevazut cate o cununa. 158 Nu toata lumea care se inchina lui Dumnezeu se bucura de frumosul har al Sfintei Cruci, ci intai cei care postesc i nu sunt in vrajba i in tulburare cu nimeni i duc o viata pasnica. 159 Indeplinind postul impacat cu oricine i apoi cu mancarea. Hrana sa fie painea goala.

87

160 Daca postiti, sa nu injurati. Daca huliti pe Dumnezeu i toate tainele lui, nu-L mai chemati in ajutor. Puterile Ceresti rabda i asteapta intoarcerea fiecaruia prin maruturisire i indreptare. 161 Toate cu Dumnezeu i nimic fara Dumnezeu. Nu Lui ii trebuie postul, ci voua va trebuie i va este de mare folos. 162 Cei ce s-au instrainat de carne i nu si-au intinat fecioria i daca n-au asuprit pe altul, traind in fratie cu toti, inainte de a-i iei sufletul din trup, privesc i vad cu ochii trupesti cununa stralucita a sufletului lor. 163 Crestinii care implinesc posturile regulat, se ingradesc cu Puterea Duhului Sfant. 164 Postul sa nu fie post numai de bucate, ci sa fie post i de vorba multa. 165 Pentru toate mancarurile bune pe care le ai in fata, sa socotesti ca esti inca in post. Sa nu lai gandul sa zica: As manca i eu din ele. 166 Cei ce postesc i cred in Inviere, voe invia su Domnul. Sau vor fi vii cu Domnul. 167 Fericiti cei ce fac postul din dragoste i nu de teama. Primita e i teama, dar mai primita e dragostea. 168 Rugaciunile pentru Sfantul Post Mare sa fie cat mai intemeiate, fiindca constituie semnatura agricultorului pentru tot anul. 169 Respectati cu evlavie i cu iubire sufleteasca postul. 170 Cei care mananca inainte de a face rugaciunea, nu capata folos, fiindca si-au ingrijit pantecele i a uitat de suflet. Intre cei 7 Psalmi i Sfanta Liturghie sa nu manance crestinii, ca ramne rugaciunea ca o oala cu mancare data in foc. 171 Daca un crestin da cateva lacrimi in Vinerea Patimilor, cu adevarat pentru cate a patimit Domnul, fara sa se amestece durerea in interesele lui personale, se socoteste in randul acelora care au dus postul numai cu paine i legume, far nici un fel de unsoare. 172 Cei care n-au inceput nici un fel de cearta cu nimeni i se spovedesc dupa randuiala, la sfarsit de post sunt primiti pe o treapta cu pruncii care inca nu pot grai. Atata masura de nevinovatie li se socoteste celor care nu fac inceput de cearta. 173 Daca nu e post cu randuiala, toate ce le-ai fi meritat, raman inchise cu gard. 174 Postul nu este numai pentru mancare. Sa nu va intinati mintea i sufletul cu rautate. Sa nu barfiti pe nimeni. Fiti indiferenti la tot lucrul care credeti ca nue placut lui Dumnezeu. 175 Unii zic ca din cauza suferintii nu pot posti. Nu pentru suferinta, ci pentru necredinta nu pot posti. 176 Infranarea de la carne aduce mare usurare i mare favoare sufletului. 177 Cei ce se hranesc in zile de sarbatoare, inainte de a savari Sfanta Liturghie, sunt steri de a mai fi crestini. 178 Rabdati, caci rabdand cu nadejde in Dumnezeu, e foc viu care arde duhurile rele. 179 Cine are in fata postul, are pavaza credintei vazuta de toti. 180 Fericiti sunt crestinii care fac posturi curate, lipsite de hrana buna i de alte placeri lumesti. 181 Sa nu mancati tot felulde preparate de prin targuri. Nu de grasime e vorba, ci de mainile spurcate a atator secte care le lucreaza. 182 Sa nu stati la masa fara sa aveti o luminita, o lumanare aprinsa. 183 - Toti crestinii au datoria sa-i petreaca viata alaturi de Biserica respectiva, sa-i traiasca viata measurata cu postul Mantuitorului, repetat, cat vor trai. 184 Din 40 in 40 de zile sa va marturisiti. Si, daca duhovnicul spune ca e vrednic de Sfintele Taine, sa nu se sclifoseasca, ci sa indrazneasca a Le primi.

88

185 Asa sa-i depene crestinii viata, i daca moare pe neasteptate, sa nu alerge cei care raman ca insetati, disperati, sa intrebe i sa caute, sa afle ce sa mai faca pentru cel raposat, ca a plecat din lumea aceasta nepregatit. 186 Cei care postesc, se bucura de slava lui Dumnezeu. 187 Postul este cheia mantuirii. Cu aceasta cheie poti sa descui i sa afli calea mantuirii i sa descoperi odihna cea buna i fericirea vesnica. 188 Neinfranarea de la nimic, da ocazie ratacirea i primejdia sufletului. 189 Sfanta Biserica, cu toate sfaturile ei in legatura cu postul, este indreptar pentru cei care au alunecat. 190 Sufletele crestinilor postitori plutesc ca fluturii in vazduh, slavind pe Dumnezeu, in drumul mantuirii lor. 191 Sa postiti posturi de 7 zile, repetate de cel putin 3 ori. 192 Cine nu posteste, nu se mantuieste. 193 Ingrijiti-va de Spovedanie i de Sfintele Taine, ca locul lor este alaturi de post. 194 Batranii de pe vremuri, care nu au pangarit postul, sunt ca niste sfinti fata de cei de astazi. 195 Nu amanati posturile, respectati-le dupa cuviinta, indrumandu-i i pe altii sa posteasca, ca nu e nici o greseala. 196 Patru sfaturi: primul este postul, al doilea este milostenia, al treilea sa nu fii suparat pe nimeni i al patrulea este Sfanta Rugaciune, care le acopera pe toate. 197 Posturile sa le respectati i cu infranarea de a cleveti, de a barfi, de a injoi i imputinarea graiului. Sa ingraditi sufletul cu rugaciunea mintii, decat sa dati frau liber relelor cugetari sau pornirilor rele asupra cuiva. 198 Posturile randuite de Atotputernicul Dumnezeu prin gura Sfintilor Parinti dau viata i liniste celor care cred i se straduiesc sa le execute. 199 Cum unii asteapta petrecerea unei nunti in familie, cu sufletul plin de veselie, bine imbracati, i cand ajung la nunta doresc sa nu se mai termine petrecerea, asa sa doreasca crestinul sa mearga in post i la praznice, sa se spovedeasca i sa se impartaseasca i Sfintele i Dumnezeiestile Taine. 200 Nepazirea postului de catre crestini este ca o incurcatura de drumrui 201 Postul fara spovedanie sau marturisire la duhvnic nu e primit. 202 Postul te ridica in slava cereasca. 203 Postul i Sfanta Rugaciune, inaltata cu deplina incredere sunt de mare ajutor sufletului. 204 Postul Mare e ca o geana de rasarit. 205 Vai de cei care nu cunosc posturilei nu le respecta, i fac bancuri i povestiri cu haz i de injosire. Mai bine nu s-ar mai fi nascut. 206 Cine nu posteste, nu este crestin i demn urmas al Mantuitorului Hristos.

Capitolul III Milostenia este regina faptelor bune

Milostenia merge lolalta cu postul i cu rugaciunea. Ea este regina faptelor bune i este cea mai desavarsita treapta de sfintenie, care te poate apropia de Scaunul Dumnezeirii. Ea te izbaveste de la moarte i te curata de pacat.

89

De aceea, trebuie sa miluim i noi pe cei saraci, pe cei nevoiai din jurul nostru, sa-i cercetam pe cei in suferinta, sa-i indrumam, ca sa ne miluiasca i pe noi Tatal Ceresc. Milostenia pentru cei saraci, pentru cei ce primesc este ca o chemare la Dumnezeu, o invitatie in Imparatia Sa, iar pentru cei care fac milostenie, li se deschid larg portile mantuirii sufletului lor. Mai primita este milostenia data din mainile celor batrani, a celor invechiti in ani, decat din mainile celor tineri, care o fac cu fala i cu multa mandrie. Milostenia data din mainile batranilor este deopotriva cu cea data de feciori i de fecioare, care traiesc in curatenie sufleteasca i trupeasca. Milostenia nu se face cu bani multi sau cu lucruri scumpe, ci doar cu un pahar de apa pentru cel insetat, cu o felie de paine sau cu o fructa pentru cel infometat sau cu o vorba buna, intaritoare pentru sufletul zbuciumat sau chiar cu un salut bland, vesel, spus din toata inima. Cine duce o prescura la Sfanta Biserica, e ca i cum ar pune temelia unei Sfinte Biserici. De aceea, in orice imprejurare, sa impartiti paine, caci ea este trupul Domnului. i de avem posibilitatea, sa daruim i un pahar cu vin, sa-l daruim cu toata inima, ca i acesta este Sangele Sfant al Domnului, varsat pe Sfanta Cruce. Acestea doua ne sunt de mare folos, caci din ele se savarsesc Sfintele Taine. De mare folos sunt fantanile publice. Faceti cat mai multe fantani, ajutati la repararea celor existente, ca sa nu sece izvorul milosteniei. Celui ce iubeste milostenia, i se pare ca nu poate trai, ca nu a facut nimic, daca nu a dat ceva de pomana. Unuia ca acesta i se deschid larg usile Raiului. Caci zice Domnul: Fericiti cei milostivi, ca aceia vor fi miluiti. Dar, sa ne plecam i sa scultam cuvantul Imparatesei Cerului i a Pamantului, in acest sens: 1 Pe pamant fiind i traind, omul poate sa-i zideasca casa in cer, cu toate cele de folos sufletului. 2 Intotdeauna sa-l ajuti pe fratele tau cel sarac i necajit. 3 Din tot produsul tau, sa dai i in numele Maicii Domnului o particica. Cauta-l pe cel sarac, pe cel care are nevoie de ajutorul tau i da-i. 4 Din lacrimi i suferinte pe pamant, poti avea in cer o gradina plina cu flori. 5 Prin faptele rele, omul face tocmeala cu satana, iar prin faptele bune, omul face inscris cu Dumnezeu. 6 Sa fiti cu mana intinsa a da saracului. Mai placut este pentru suflet a imparti daruri , decat a primi. 7 Tot ce se da in dar, atat de mult se inmulteste in cer, incat dintr-o parte, se fac 1000 de parti. 8 De ar avea omul o singura camasa, sa desprinda o maneca i sa o dea, in numele Domnului, acelei Biserici ce se construieste. 9 Vinul iti lungeste zilele i lungirea zilelor iti lungeste chinul i tot chinul iti inmulteste pacatele. 10 Sa nu tineti mult lucrurile pe care le iubiti. Dati-le de pomana. Altfel, va aduc numai necazuri. 11 Sa nu-i dispretuiti pe cei necajiti, ci intotdeauna cautati sa le veniti in ajutor. 12 Tatal Ceresc vrea sa va vada dragostea de aproapele. Totodata vrea sa va vada temerea de Dumnezeu i supunerea fata de Dumnezeu.

90

13 Domnul cere osteneala i cuvantul tau. Atunci, rasaritul care a bucurat tot pamantul i toata vietatea ce umbla pe el, te va bucura i pe tine. 14 Pe cei saraci de buna voia lor, ii iubescte Dumnezeu. 15 Cei ce vor darui la praznicul Sfintei Treimi bani sau odoare sau diferite lucruri, de ar darui un sfert de paine ori o mosie, se vor pomeni pana la de 24 de ori.Acel sfert de paine daca e dat cu dragoste, e mai mare decat o mosie. Pomenirea se face de 24 de ori, ca sa-i fie de folos sufletului donatorului atunci cand va trece prin cele 24 de vami. 16 Cand binecuvantati mancarea sa nu stati cu spatele la rasarit. 17 Slujba, moliftele i dezlegarile pentru morti in acele zile ale Sfintei Invieri au un rol mare. Darurile pe care le primesc, le primesc in ziua impartirii darurilor, in ajunul Cincizecimii. 18 Sa se faca inchipuirea colivei cu cel putin un sfert de paine, cu trei lumanari i cu o litra de vin. Rugaciunile, lacrimile, ingenuncherile i ostenelile le vrea Tatal Ceresc. Totul sa se faca cu evlavie i cu mult respect. 19 Sa spuneti asa: Vreau cu adevarat sa fac voia lui Dumnezeu i daca nu va fi binecuvantarea pantru mine, va fi pentru fratele meu, care vine dupa mine. 20 Nu e bine ca marturisind o minciuna, sa iei de la cel sarac. Sa primesti numai cand saracul iti da de buna voia lui. 21 Tot ce se da de pomana, sa se dea la necunoscuti i la necajiti i nu rudelor, ca e o mare greseala. 22 Cine face adapost altora, pentru el insui ii face. 23 Orice lucru vechi, din orice Sfanta Biserica, care nu mai e de trebuinta: Sfinte Icoane, carti, vesminte i orice lucru care a fost de trebuinta la vremea lui, sa se arda i cenusa sa se ingroape la temelia Sfintei Biserici noi care atunci se construieste ori sa se scoata o scandura din dusumeaua celei existente i acolo sa se ingroape. 24 Cei ce duc daruri i dau bani i ajutoare la Sfintele Biserici, in dreptul pacatelor pe care stiu ca le-au facut, sunt de Insui Imparatul platiti. Iar cei ce dau daruri, bani i ajutoare Sfintelor Biserici i fac fel de fel de imbunatatiri in numele lui Dumnezeu i al Maicii Domnului, sunt de Imparatul daruiti. 25 Cei ce au ajutat cu dragoste pe saracii necunoscuti, recapata in cer nume nemuritor. 26 De cate ori coaceti paine, aprindeti tamaie. Nu se stie, din fuga, cui dai o bucatica de paine i sa fie cu binecuvantare. Tamaia este legatura cu cerul. 27 A pune masa unui calator, mai ales cand nu vine de la casa lui, inseamna dragoste Dumnezeiasca. Insui Dumnezeu sta la sfat, in chip nevazut, in casa unde se pune masa pentru calatori. 28 In seara a treia, dupa ce se naste copilul, se pune masa pentru ursitori. Nu e gluma. Pe masa nu se pun decat paine, sare, ceapa i bani. Painea inchipuie trupul mantuitorului. Ceapa inchipuie pamantul plin de must spre rodire. Sarea inchipuie binecuvantarea Atotputernicului intru toate bucatele, ca nici un fel de mancare nu se mananca fara sare. 29 Miluiti cu bunatate pe cei din jurul vostru, ca sa va miluiasca i pe voi Tatal din Cer, asa cum marturisiti ca toata nadejdea va e la Tatal din Cer. 30 Mantuitorul n-a binecuvantat ca omul sa zaboveasca in lenevire, ci sa se roage, sa munceasca i idntru ale sale sa daruiasca i altora. 31 Mantuitorul se bucura de dragostea noastra aratata de noi altor frati. 32 Crestinii care ajuta la facerea unui clopot la o Sfanta Biserica, iau plata cu Sfintii Apostoli, care au propovaduit cuvantul Sfintei Evanghelii in toate colturile lumii.

91

33 Cei ce daruitesc carti Sfintelor Biserici, este ca i cum ar da vin i prescura pentru Sfintele Taine. 34 sa dati prescuri la Sfantul Altar, mai ales pentru cei necunoscuti. 35 Milostenia este treapta cea mai desavarsita care te poate apropia de Scaunul Dumnezeirii. 36 Placut este ca tot ce ai mai mult, mai placut i mai frumos, sa imparti celor necajiti i atunci cu adevarat te-ai apropiat de Stapanul a toate. A munci, a lucra cu mainile tale i a imparti celor nevoiasi, zi de zi, vei afla cea mai deosebita cinstire inaintea Mantuitorului Iisus Hristos. 37 Cine da o prescura la Sfanta Biserica, e ca i cum ar pune temelia unei Sfinte Biserici. Orice crestin sa dea cel putin trei prescuri pe an. Prescura este primita in orice imprejurare: implinirea unei dorinte, pentru casatorie, pentru mentinerea in serviciu, pentru reusita la examen, pentru cei bolnavi, pentru cei din inchisori, pentru reusita la procese. 38 Cei ce depoziteaza lucrurile primite in dar i le pun spre pastrare, este a apa de rau depozitata in viroaga, sta pe loc i se impute. 39 Lucrul capatat, pastrat ani de zile i tagaduind ca nu-l mai ai, iti aduce osanda. 40 Toti cei care vin in casa, crestineste este sa le dai sa manance, fara sa-i intrebi mananci? Daca este satul, nu poate manca, iar daca e flamand, mananca ce-i dai, pentru ca foamea il sileste pe om i la crima. 41 Mana dreapta a fiecarui crestin sau crestina, care se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, cu drept este blagoslovita i sfintita de a gati i de a inmana mancare celor apropiati, cat i celor necunoscuti. Oricat ar fi de gresiti i de spurcati, daca se inchina crestinii, tot ce inmaneaza de ale mancarii, mana dreapta este sfintita. 42 Crestinul care a dat un pom de pomana i a primit un bogdaproste pentru el, acesta a fost sadit in Gradina Raiului. 43 E bine ca in numele lui Dumnezeu sa nu fagaduiasca ca da ajutor saracilor, lipsitilor, batranilor sa pe la Sfintele Biserici. Cand vine ziua sa dea, zice ca nu este acum timpul i amana pentru mai tarziu. Atunci l-a primit pe satana in curtea sufletului ca pe un necunoscut. Apoi incepe prietenia cu el, apoi lupta sufletului cu necunoscutul i cu necazurile. 44 Sa donati un Sfant Potir de valoare la o Sfanta Biserica, facuta din temelie, la sfintirea ei. 45 Inscrisul cu Dumnezeu este aceasta cugetare dreapta: Prisosul, intotdeauna sa-l dai altora sau celor straini. Ce este inferior sa opresti pentru tine. Supune corpul tau la diferite munci, ajutand pe fratii tai, cautand ca zilnic sa implinesti cele 10 porunci. Implineste cuvantul Sfintei Evanghelii i ti se socoteste tot ce au grait Sfintii Parinti. Atunci ai facut inscris cu Dumnezeu i esti sigur de mantuire. 46 Milostenia pentru cei saraci e chemare la Dumnezeu, iar pentru cei ce o fac, e calea deschisa spre mantuire. 47 Masa pusa strainilor in casa, pentru fiecare crestin, e o parte din binecuvantaraea lui Dumnezeu. 48 Coliva facuta la praznice ii surpa pe diavoli, lumanarile aprinse ii ard pe diavoil, iar rugacuinile fac zid de aparare impotriva diavolilor. Cu pacea dintre oameni ii frigi pe diavoli, iar cu blandetea oamenilor li se da cu maciuca in cap, cu dreptatea sunt legati, iar cu adevarul sunt jupuiti. Vecernia i Utrenia ii las afara suflare. 49 Cel ce nu da apa de pomana, acela sa nu nadajduiasca la odihna vesnica. 50 La Dumnezeu Tatal, toate sunt primite. 51 In Joia cea Mare sa dati din turma voastra ori din munca voastra, un miel de pomana,. Aceasta este cea mai primita jertfa a crestinilor. De ar sti crestinii insemnatatea acestui lucru, nu

92

ar sta pe ganduri. Sa-l dea de pomana cu lumanare i tamaiat. Se pretuieste mai mult decat toate pomenile dintr-un an ale unui crestin, pe care le-a dus regulat la Sfanta Biserica. 52 Sa nu va bucurati i sa mancati voi intai din noua recolta a pamantului. Intai se aduce prinos la Sfanta Biserica, ca sa tamaieze i sa binecuvanteze preotul. 53 Milostenia curata greselile, asa cum duce apa repede pamantul la vale. 54 Cei ce dau milostenie, cei ce platesc Sfinte Liturghii, cei ce platesc pentru cele Sfinte ori ajuta la constructia unei Sfinte Biserici cu bani din curvie, ii cumpara balauri care se inclocesc peste ei in iad. 55 Sa ajutati la constructii ori la reparatii de fantani, ca sa nu sece izvorul milosteniei. Cine iubeste milostenia, in graba i se deschid usile Raiului. 56 Celui ce da milostenie cu zgarcenie, nu se deranjeaza Sfintii Ingeri sa-i primeasca sufletul, ci se zabovesc ca i sum ar fi prea ocupati. 57 Pruncii oamenilor saraci in credinta sunt in odihna i in lumina, dar fara nici o bucurie. 58 Batranii care si-au trait viata in ratacire, departe de Dumnezeu, stau in asteptare, ca nu au de unde sa le vina bucurii, fiindca n-au invatat copii sa iubeasca Sfanta Biserica, cu multimea invataturilor ei. 59 Plang Sfintii ca nasii nu iau invatat pe fini cele drepte i nasii care sunt altora fini i atatea generatii plang, ca nu i-au invatat nasii i batranii sa-i traiasca viata crestineste, ca sa vada Gradina Sfanta a Raiului i sa zareasca izvoarele mantuirii. 60 Duceti untdelemn la Sfintele Biserici, ca sa arda Sfintele Candele pentru sufletele voastre. 61 Fericiti sunt aceia care cu o picatura de apa au cumparat marile i oceanele, adica au crezut in Iisus Hristos, i-au cinstit chinurile cu post i s-au veselit cu bunatati intru Sfanta Inviere, i au fost dusi, la trecerea din viata de Sfintii Ingeri in gradinea cea nevestejita i pururi inflorita a Raiului. 62 Casa care are stupi de albine pe langa ea este binecuvantata de Dumnezeu. Trebuie sa dea celor ce vin in casa miere, cat marimea unei bomboane. 63 Inainte vreme, toti cei care treceau pe langa o stupina, li se dadea sa guste miere i must. 64 Cei ce vor sa faca milostenie astazi, cauta printre oameni persoana potrivita. i tot cautand, li se pare ca nu o gasesc i se racesc pentru a face aceasta fapta buna. Astfel, incjhid usa milostivirii, zicand ca atunci cand vor gai persoana potrivita, vor face milostenie. 65 Sprijinit pe planul zgarceniei sau zicand ca nu este pregatit, omul nu va implini niciodata milostenia. 66 Cand se ospateaza cineva strain la masa voastra, se bucura Sfintii Ingeri Pazitori. 67 Dati de buna voie o bucata de paine i o cana cu apa, celor ce vin la voi de nevoie. 68 Era intr-un sat un baran care avea o vaca i promisese in cugetul lui sa o dea de pomana la o vaduva care avea 4 fete imbatranite de varsta. Mereu se hotara i ziua ca sa se implineasca nu mai sosea. Intr-una din nopti a visat ca a dat vaca acolo unde promisese. Daca am s-o gasesc, Doamne, a zis el, o dau acolo unde trebuie. Cautandu-o, a gasit-o la claia cu fan a acelor femei. A zis intai ce a bine dusa. Ii parea rau ca nu a tamaiat-o. Un gand vrajmas i-a venit insa, in minte. Ca femeile au furat vaca i a zis: o iau sa zic ca o tamai i nu le-o mai dau. De ce au luato fara voia mea? Cand mergea catre vaca, i-a venit in fata femeia lui, care era moarta i i-a zis: Te rog, lasa vaca, ca ai fagaduit ca o dai aici i nu mai implineai ceea ce s-a scris la fagaduinta. i a ramas omul pe loc strigand: veniti de fata ca sa-mi implinesc promisiunea. i a mai zis: femeie, aprinde tamaie aici. i a disparut femeia. 69 Era o femeie care din mica sa agoniseala dadea de pomana i zicea: sa fie pentru numele lui Dumnezeu i a Sfantului de astazi. Intreit s-au inmultit cele date. A trait in saracie, dar s-a

93

imbogati in cer cu credinta i cu dragostea pentru cele ce a dat. trecand din viata i vazand toate ale ei, zicea, plangand: Nu vreau nimic din dreptul altuia. Cred ca s-a facut invalmaseala i s-au amestecat. Sunt multumita cu putinul pe care l-am dat eu. 70 Era intr-un sat un om care pastea vitele, socotit de toata lumea ca fiind prost. Era un om linistit i bun i intodeauna era inconjurat de carduri de copii. El le dadea tot ce avea bun i ii iubea, iar ei, prin cele auzite de la parinti, prin cresterea lor proasta, il necajeau i far margini i fara rusine il batjocoreau. Dansul ofta, socotind ca nu are ce le face. Ii vedea de cuvantul lui linistit, vorbindu-le cu blandete i aratandu-le mai multa bunatate, lasand toate la voia lui Dumnezeu i nu spunea la nimeni nemultumirile pe care le avea cu copiii. Parintii, insa, faceau haz, cand copii, acasa le povesteau ca l-au trantit pe vacar, ca i-au varsat mancarea, ca i-au tavalit hainele prin noroi ori ca s-au atarnat de pletele lui. Omul, din mica lui leafa, plata pe care a primit-o de la oameni timp de trei ani, a factu trei Sfinte Icoane, toate cu Sfanta Treime, pe care le-a daruit la trei Sfinte Biserici. Povatuit de Duhul lui Dumnezeu a facut el aceasta. Cei necredincioi ziceau: Ce sa faca cu NAII????????????????????? Banii? N-are sa insoare, n-are sa marite ori sa cumpere pamant. Altceva ce sa faca? La Biserica nu-l vede nimeni. Dupa a treia Sfanta Icoana daruita la Sfanta Biserica, la care erau patroni Sfintii Voievozi, intorcandu-se multumit la coliba lui, a adormit flamand. Facuse un post de cateva zile. i zicea in sine, ca sa-i fie primit darul facut. Adormind, a vazut cele trei Sfinte Icoane, mult mai mari,facute adapost ce inchipuia coliba, cu destula lumina i caldura. A vazut pe preotul de la Biserica cum la- poftit la masa, intre multi boieri, ca la hram i se jena. Ar fi vrut sa fuga, dar recunostea coliba lui i nu pricepea ce rost au Sfintele Icoane. S-a ivit in sufletul lui ca cineva i le-a schimbat. Preotul il poftea sa guste din mancare, caci masa era plina de bucate. Dar, el se gandea cum sa-l intrebe pe preot despre schimbarea Sfintelor Icoane. Dar preotul il indemna: ia i gusta! i atunci el a ingaimat cuvantul: Sarut mana, parinte! Simt caldura, vad lumina, vad masa incarcata ce nu am vazut nici la praznicele ce le facea mama cand eram eu copil. Dar nu pricep ce este aici! Coliba e a mea i de uned s-au adus Sfintele Icoane, pe care eu, prin alergatura mea le-am daruit Sfintelor Biserici din satele vecine. Ma vad pe mine primenit i nu stiu cum s-au facut toate astea. Sa-mi cititi ceva: ori sunt nebum ori sunt fermecat. S-a sculat in picioare plangand, ca un om beat i suspinand, il ruga pe preot sa-i citeasca. Cum ai sfintiti Sfanta Icoana i cum ai savarsit astazi Sfanta Liturghie, fa-mi i mie rugaciuni la Dumnezeu. Abia asteptam ca sa implinesc cu cea de-a treia Icoana i sa ma linistesc in coliba mea lipsita i acum simt ca m-am pierdut. Omul insa, era iesit din trup, inca de cand intrase in coliba, Obosit, dar multumit, a adormit i s-a stins dintre oameni. 71 Era un batran savant, plin de carte omeneasca i imbracat cu har Dumnezeiesc. Avea un palat frumos pe pamant i o gradina imparateasca in jurul palatului. Cei saraci i lipsiti il cunosteau i veneau la el sa-i ceara mila. Cu cuvinte simple i blande, le inmana ajutoare, zicand: Va dau din bunatatea lui Dumnezeu! Apoi ii indemna: Sa mergeti nelipsiti de bunatatea lui Dumnezeu. Catre orice pamantean, el deschidea cuvantul cu bunatatea lui Dumnezeu. Il intrebau de sanatate i el raspundea tuturor: Sunt batran i ma voi stinge ca maine i ma voi duce la bunatatea lui Dumnezeu. Era socotit ca un om cu mintile pierdute, un ratacit de atata fericire pamanteasca. Era insa, un sfant al lui Dumnezeu, care prin voia lui Dumnezeu s-a priceput sa-i castige amandoua vietile: pe cea pamanteasca, dar i pe cea cereasca.

94

72 Cand faci milostenie ori faci pomenirea mortilor, sa se cheltuiasca bani castigati prin munca cinstita 73 Era u om tare iscusit i priceput in toate ale sale. Avea spor la lucru i castig mare, insa era foarte modest imbracat. Pentru frumoasele lui cuvinte, toti cei cu care avea de-a face ii spuneau boierule. Cei mai indrazneti il intrebau: Boierule, pentru ce nu-ti faci o haina buna, dupa castigul pe care il ai? Imi fac pentru batranete i pentru moarte, raspundea el, ca doar pentru aceea muncesc. N-avea nici mosie, nici palat. Dar purta acest nume ca o batjocura. bre, boierule, ii ziceau multi, nu-ti mai faci haine, umbli tremurand? Ai sa mori sarac i pe la garduri. Sper ca sa lucrez i sa castig i sa o fac. Mai sper ca n-am sa cer sa mi-o faca altii La un praznic, unde era adunata multa lume, unde toat cheltuiala la acea Sfanta Biserica se facuse numai din agoniseala lui, dupa Sfanta Liturghie, cand sa se blagosloveasca masa impodobita ca la praznicele de toamna, boierului i-a venit rau i a lesinat. S-a stricat toata dispozitia i lumea se ocupa numai de el. Deodata au venit 3 medici, imbracati in alb i au zis: Dati-va la o parte, faceti loc i scoateti pe cel lesinat din multime. Cei 3 medici i-ai pipait pulsul i apoi l-au prins unul de o mana, altul de cealalta mana i cel de-al treilea de picioare i s-au ridicat cu el drept in sus. Omul acesta era un armean i cutreierase multe tari. Cunostea multe meserii i tot castigul lui il dadea Bisericilor, saracilor, i unde facea milostenie multe, parasea acel loc. Toata viata lui L-a marturisit pe Dumnezeu numai cu fapta. Nici rugaciunea din gandul lui nu a lipsit. El insa nu s-a sfintit cu rugaciunea, ci cu faptele. Tacand pururi, l-a iubit neintrerupt pe Dumnezeu. 74 paine framantati, paine impartiti i ca painea sa fiti. Caci painea este Trupul Domnului. 75 Sa impartiti o data cu lumanarea i Sfinte Cruci mici i cate o boaba de tamaie. 76 Cand impartiti lucruri sfinte, dandu-le de pomana i ti se dau bani, sa-i primiti zicand bogdaproste i apoi imi trebuie ca sa-mi cumpar altele la loc. 77 Nu daruiti Sfinte Icoane acelora care nu le cinstesc. 78 Cei ce aduc jertfe la Sfintele Biserici, dupa ce se blagoslovesc i se impart in dar, grabit se adauga lor ce le lipseste. 79 Un oarecare pastor de oi, in fiecare an a dat cate un miel i si-a facut turma pe veci. Avand greseli ca om, cand a trecut din viata, s-a aflat in odihna langa turma lui de oi. I s-au sters toate pacatele i nici nu a fost oprit la vamile vazduhului. 80 Un pustnic flamanzise i un trimis al lui Dumnezeu s-a dus sa- vanda o paine, zicandu-i: Buna ziua, batranule. Nu ti-e foame? Am venit sa-ti vand o paine. De unde sa am eu bani in pustia aceasta, ca sa-ti platesc painea? Da-mi ce ai, a zis vanzatorul de paine. Dumnezeu are de toate, eu nu am nimic. i si-a ridicat in sus slabanoagele lui maini, in mos sincer. Le-a scuturat cu grai stins, marturisind ca nu are nimic. Sa-ti dau haina? NU pot sa ti-o dau, fiindca nu-mi pot pleca genunchii in fata Atotstiutorului gol. Cu rusine as face indreptare de rugaciune. Apoi cand ma vor gai alti oameni ca dumneata, cum sa le stau in fata gol, fiindca eu m-as topi de rusine i ma mai adapostesc i de frig in ea. Dar, de flamand, esti flamand!, a zis vanzatorul. Ia-o, e inca calda i proaspata, i cel satul o poate manca. Pustnicul era in pustiu i era sarac. Atunci pustnicul a dus mana in niste crengi , in niste ramuri inverzite i a luat o pasare vie, mica, cu fulgi aurii i i-a dat-o celui cu painea. Voia lui Dumnezeu a fost, a zis pustnicul. Daca as avea la mine 10 paini, ti-as da pe aceasta pasare de mare valoare. Nu, a zis pustnicul, mi-ajunge una. Macar de as avea zile sa o sfarsesc. A plecat vanzatorul zicand: Am sa fac o inchizatoare i am sa o pun la un loc potrivit, ca sa vada toata lumea minunatia i scumpetea de pasare. Ajuns acasa, si-a implinit gandul cu fapta. Dupa ce au trecut 10 zile, i cum pasarea canta numai dimineata cu graiuri straine, necunoscute, destul

95

de frumoase i placute pentru toti calatorii, facandu-i vanzatorul 9 paini, a parcurs drumul spre pustnic. Sosind la adapost, era aici mai pustiu decat pustiul. Intins sub copacul pitic, dormea pustnicul fara suflare, cu painea alaturi, neinceputa i nestricata. Atunci, vanzatorul s-a hotarat sa ia inapio i acea paine. Dar, ajungand acasa, pasarea disparuse din ascunzatoare. Acest om s-ar fi bucurat sa faca 10 pasari de aur. Iar pustnicul nu a stiut nici de acea una de unde i-a dat-o. Aceasta ne arata ca viata oamenilor nu e decat lacomie, momeli i visuri desarte. 81 Primit este putinul, caci are sa vina timpul cu neajungeri i ingreuieri mintale, ca sa nu puteti face nimic. 82 Sa nu respingeti pe cel necajit. Ajutati-l cu cuvantul, incurajati-l, sfatuiti-l i sprijiniti-l cu ce puteti. 83 Cei ce se vor lipi de fapte bune, acoperite cu milostenia, ii vor afla odihna vesnica pe scaun de argint, in locul lipsit de noapte. 84 Mamele batrane, lipsite de mila copiilor, ii vor afla odihna spalandu-i pacatul cu lacrimile stranse in imborbodeala lor. 85 Blagosloviti de Insui Mantuitorul sunt cei care au inaltat Sfinte Cruci. Aceeai blagoslovenie o au acei crestini care inlesnesc izvoarele sa dea apa proaspata i cei care fac fantani la trecatori i la raspantii. 86 O fantana cu un izvor bun e socotita ca un Sfant Altar, unde slujeste un preot cuvios i evlavios. 87 Crestinii sunt datori sa-i tamaieze casa o data pe saptamana, daca nu pot in fiecare zi. Din casa fiecarui crestin, sa iasa o milostenie in fiecare zi. Iar din chilia calugarului trei. 88 Cand dai un lucru de pomana in schimbul unui bogdaproste, bogdaprostea aceea este de folos im orice imprejurare: imbunatateste, ascunde, acopera, indeparteaza tot ce ar fi rau, ca i cum ar fi apa pe care o folosesti la toate treburile, ca i lumina intr-o camera intunecoasa, ca i un vas in care gatesti felurite mancaruri sau ca ofarmacie pulbica din care toti bolnavii ii cumpara leacuri. 89 Bogdaprostea e o floare nemuritoare. Ea mai poate fi ca un act nescris su slove patrunse, imbunatatit cu milostenia. 90 In Joia cea Mare sa dati un miel de pomana. Acesta va fi jertfit, aducandu-se aminte cum a fost jertfit Mielul lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii. 91 Cand intr-o casa crestina s-a consumat toata mancarea cu strainii, acea casa, cu tot ce este in ea, primeste indoita binecuvantare cereasca. Fiii i copiii buni de bucura de slava lui Dumnezeu. 92 Sunt primite Sfintele Liturghii i prin alte persoane, ca i alte prinoase: bani, vin, untdelemn, tamaie, paine, lumanari. 93 Maica Asinefta de la Rogoz, tot ce capata bun dadea altora, iar ceea ce era rau oprea pentru ea. 94 Cu orice vietate sa faci mila i bunatate cu ea i aceea, fapta buna se socoteste. 95 La praznice sa-i ajuti pe straini, sa-i ajuti pe cei neputinciosi. 96 Cand dai de pomana in numele unui mort, ruda de aproape ori straina, ti se face i tie parte. Acesta este i rosyul unei pomeni, sa fie rasplatit i cel ce se osteneste. 97 Milostenia din munca se aseamana cu spicul de grau binecuvantat, numai sa iasa din guar primitorului cuvantul bogdaproste, nu meri sau multumesc. 98 Cand se da omul jertfa pe sine, lesne se mantuieste. 99 Toate sunt cu folos, cele facute in numele lui Dumnezeu, cu banul agonisit prin munca cinstita i daruite oamenilor.

96

100 E bine ca la sfarsit de an sa se dea de pomana o matura. 101 Cand dai cuiva un lucru, in numele lui Dumnezeu, ca semn de evlavie, intai sa apropii lucrul acela de Sfanta Icoana a Maicii Domnului, fara sa fii vazut i nici sa spui cuiva. 102 Rogojini sa dati de pomana, ca inchipuiesc temelia unei case. Pe ele puneti: lumanari, vase cu mancare, sare, chibrit, var, gaz, matura, sapun, ac, ata i tot ce credeti ca e de trebuinta, necesar unei gospodarii. 103 O rogojina data de pomana are o valoare foarte mare. 104 Cum ii dau crestinii de pomana tot felul de lucruri, se cade sa dea de pomana i lucruri sfinte: icoane, lumanari, carit, odoare bisericesti, cruciulite i altele. 105 Jertfa sfanta este aceea ce se da cu dragoste i nu se cere. 106 Nimic nu e mai de folos, decat sa pui in mainile saracilor un ban, o bucata de paine, o haina. 107 Cumparatorul, pentru un lucru sfant ia plata intreaga i jumatate din intregime, iar impartitorul numai jumatate, i cel ce primeste darul pe un bogdaproste i bogdaprostea trece tot la jumatatea cumparatorului. 108 Crestinul sa faca marturisirea la timp, sa primeasca Sfintele taine i sa faca milostenie. 109 Orice fapta buna se numara. Se numara totul, de la darea unei mosii, pana la un pahar cu apa dat in numele lui Dumnezeu, i chiar un buna ziua spus primitor, cu blandete, cu zambet i fara interes. 110 Sa se aprinda lumanari la Praznice, la morminte, la rugaciuni acasa, in Sfintele Biserici, sa se faca inchinaciuni, deopotriva cu numarul zilelor Mantuitorul pe care le-a petrecut intre oameni. 111 O imbunatatire cand se face, sa fie toti cu buna voie. Parerea de rau a unora, mucegaieste fapta buna a altora. Iubirea de avere pamanteasca, este despartirea de tot ce este sfant i curat. 112 Pot sa faca crestinii fel de fel de imbunatatiri, dar cea mai mare i mai dreapta lucrare i cea mai stralucita fapta buna este milostenia netrambitata. 113 Cum le dai pe pamant, asa le ai in cer. 114 Dati povete frumoase celor nepriceputi, gustare de paine la cei flamanzi. Numele lui Dumnezeu sa se prelinga pe buzele voastre, ca sa impliniti cantarea: Cu noi este Dumnezeu Sa scanteieze sufletul, iar inima sa palpaie in priveghere. 115 Insutit e mai bine sa dati voi altora, decat sa primiti. 116 Pomana data fara tamaiere, fara lumanare aprinsa i fara binecuvantare preoteasca, se vede, dar nu se adauga. 117 Cel ce are dorinta sa dea de pomana, dar nu are cui, aceluia i se dubleaza pomana, dei nu a primit bogdaprostea. 118 Blagoslovit este omul care se poate infrana, dand mancare buna altora, cu dragoste, iar el hranindu-se cu ceva mai potrivit, multumind lui Dumnezeu cu toata fiinta lui de om. 119 Ce dai cu dragoste pornita din inima i dai cu mana ta, primind ca act de sustinere bogdaprostea, darul acela e cu adevarat al tau i esti stapan pe el. 120 Milostenia e o faclie aprinsa. 121 Imparte Sfinte Rugaciuni, Sfinte Cruci, i Sfinte Icoane. 122 Mai bine e a da o bucata de paine altora, decat a astepta sa va dea voua altii. 123 Rogojina dat de pomana, e ca i cum a i turna fundatia unei case. Ulcelele de pamant date de pomana sunt bine primite. 124 Cand dai ceva de pomana sa zici: Bogdaproste ca am dar i Slava Tie. Aceasta ii arde pe diavoli. 125 Un om ii vindea merele. Mai intai pe cele urate, iar pe cele frumoase le dadea de pomana.

97

126 Dati cel putin trei ani la rand cate un miel de pomana. Aceasta este jertfa adusa la Patimile Mantuitorului. Sa dati in Joia Mare. 127 Botezei cel putin 3 copii si-i crestinati, punandu-le nume de sfant. 128 Daruiti cel putin 3 Sfinte Icoane, cu chipul Sfantului al carui nume il purtati. 129 Nu trebuie sa ne purtam rau cu cersetorii, chiar daca n-ai nimic sa le dai i te scoate dini sarite. Sa faci stapanire de sine i sa-ti intaresti rabdarea. Sa nu ridici tonul la el, chiar daca te plictiseste. 130 O lumanare aprinsa in numele unui suflet, este considerata, aratata i inregistrata. 131 Din timp in timp sa tamaiati casa i sa ziceti: Doamne, ce vom da altora, sa fie primite i pomenite. 132 De 3 ori este mai placut sa dai o imbucatura de paine altora, decat sa astepti sa-ti dea altul cand o vrea i cand ii va aduce aminte. 133 Sa se duca untdelemn la Sfintele Biserici pentru Sfintele Candele i sa se aprinda lumini i pentru vii i pentru morti. 134 Crestinii care nu duc jertfe din prinoasele lor, nu fac parte dintre adevaratii crestini, ci sunt separati cu un gard, fara putinta de a-l trece. 135- Crestinii care cinstesc praznicele Imparatesti cu Sfinte Liturghii cu prinoase, cu diverse daruri, fara scopuri ascunse, se afla in adaposturile lor. 136 Cei care se lipsesc de dreptul lor cuvenit, e ca i cum ar rupe painea i ar da-o saracilor sau ca cei care-i primesc pe saraci in adaposturile lor. 137 Darnicia, milostenia sunt cheia care deschide repede Raiul. 138 Tu sa nu mananci, dar sa-l ospatezi, sa-i dai celui lipsit. 139 A da milosteni celor bogati, e ca i cum ai turna apa in ocean. 140 A milui pe cel sarac i lipsit, e ca i cum ai sta la masa, ospatand cu Dumnezeu. 141 Cine a dat Sfinte Icoane de pomana si-a facut cale de argint spre Rai i a impodobit-o pe o parte i pe alte cu faclii, care nu se vor stinge niciodata, si-a sadit trandafiri care nu se vor ofili niciodata. 142 Cu o bucata de panza alba, noua, cumperi un palat. 143 O vorba buna spusa unui om necajit, limpezeste apa unui ocean. 144 Cine da de poaman din cele furate, l-a poftit pe diavol langa ele. 145 Nu sunt primite jertfele celor care au luat avutie pe nedrept. 146 Darurile care se dau la praznicul Nasterii Domnului nu sunt atat pentru sufletul mortilor, ci pentru Nasterea Domnului. 147 Crestinilor care inmultesc darurile, li se aduce multa bogatie in casa lor. Binecuvantarea Domnului sfinteste acea casa. 148 Binefacerile fara interes pentru oricine pregatesc viata vesnica. 149 Darul care se da iar in dar, pana la a treia oara, e ca i cum ai marturii Sfanta Treime, carei sprijina pe toti inchinatorii. 150 A fost un om in lume, care impartea calatorilor apa. Majoritatea oamenilor radeau cand auzeau vorbindu-se despre imparitorul de apa. Unii ii ziceau: saracul cu apa, altii omul de nicaieri. Cum trecea lume multa pe acea cale, el ii chema pe toti cu bunavointa i cu blandete, zicand: Vino i te racoreste!, Vino i te invioreaza din apele izvorului nesecat al Domnului! Nu primea mila de la nimeni i nu se stia cu ce traia, ca aceeai imbracamibnte o purta mereu. Intr-o zi, cand lumea trecea spre targ, cativa calatori l-au vazut cum plutea in vazduh, inaltandu-se spre cer.

98

151 Pe cei care iti cer ceva, sa nu te faci ca nu-i auzi sau ca esti ocupat. Chiar daca dormi i cineva te striga si-ti cere ceva, scoala-te si-i da. Chiar daca esti in baie, iei repede, intrerupe orice treaba, ca acela e momentul mantuirii tale. 152 Catedrala din Tecuci va fi lecuitoare de orice fel de boala. Orice bolnav sa fie trimis aici i daca nu gaseste pe nimeni, sa lase un pomelnic. Daca nu gaseste deschis, sa se inchine la Sfintele Icoane, sa faca trei metanii i sa sarute pragul sa upiatra de la usa Sfintei Biserici i cei ce vor crede, se vor mantui. 153 Indrumati crestinii sa ajunga la lucruri Dumnezeiesti. La construirea Sfintelor Biserici sa puna macar un cuvant, daca nu poate o caramida. 154 A fost o bratana care traia intr-un bordei. De povara anilor se ajuta de doua bete. Semana cu bucurie busuioc, cara apa cu evlavie, sapa busuiocul pe care-l socotea sfant. In luna septembrie il culegea i de ziua Sfintei Cruci, il daruia la cateva Biserici. Pentru neputinta ei, i se parea ca face un lucru mare i ca daruieste cel mai frumos dar Mantuitorului. Frumoasa sa jertfa a fost considerata ca i punerea unei temelii la o Sfanta Biserica. Cand i s-a luat sufletul a vazut un vis cu o ceata de copii, cu busuioc in brate i o duceau pe batrana cu cantari. Nu mai mergea folosind acele bete. Era tare bucuroasa, ca prin slujbele preotilor, a plecat la Mantuitorul. Chiar daca nu avea ce ii trebuie, i se parea ca are de toate, ca il iubea mult pe Mantuitorul, Sfanta Cruce i busuiocul. 155 Sa daruiesti o parte din munca ta, ca sa te faci vrednic de cinste i sa capeti binecuvantarea lui Dumnezeu. 156 Semanand milostenie in mainile saracilor, se mareste Raiul Sfant i flori sadesti in el. 157 Cine a avut pe pamant i din avut a dat cate o particica, pentru suflet, cu voie, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, in cer, acea particica se inmieste. 158 Asa zicea o mama din Vidra: Dau in numele lui Dumnezeu, sa fie pentru sanatatea copiilor. Sa vina de la Dumnezeu intelepciune, sa ajunga oameni mari i sa fie de ajutor oamenilor. Duhul Sfant va povatuieste i va ajuta dupa lucrarea voastra. 159 Fagaduiala neimplinita e ca un trup fara suflet. 160 In fiecare toamna sa dati cate 3 pasari de pomana, pentru sufletul vostru. Crestinul sa-i aduca aminte de averea lui cea mai mare i mai scumpa sufletul. 161 Daca faci 3 metanii ori daca saruti o Sfanta Cruce, este iertare de pacate, pentru sufletul caruia i-a fost daruita Sfanta Cruce. 162 Mare pomana se face i in mare cinste este pus sufletul aceluia care daruieste o Sfanta Cruce la o Sfanta Biserica. 163 Sfintele Biserici cele din urma vor fi cele mai slavite i darurile crestinilor se vor scrie cu litere de aur i sufletele acelora care vor fi vrednici sa daruiasca bani i alte avutii, odoare i lucruri, nu vor fi chemati la Judecata. 164 Crestinii cand dau milostenie, sa nu se laude cu ceea ce dau. Sa spuna in gand: In numele Tatalui Ceresc dau i din toata inima. 165 Crestinul sa se gandeasca de unde a iesit i sa-i masoare cuvantul fata de cel venit la poarta lui. 166 Cand visezi morti, sa le dai ceva de pomana, ce se poate, ce ai la indemana. 167 Feliuta de paine impartiti-o tuturor celor ce va intra in curte. 168 Cine nu face milostenie, sarac ii petrece amandoua vietile. 169 Orice lucrare obtinuta pe nedrept, aduce mare suferinta sufletului. 170 Sa nu faca nimeni fapte bune cu minciuni, cu viclesuguri, cu dedesubturi, ca nimic nu e primit. Este osteneala in zadar.

99

171 Da pomana la vecini, sa fie pentru sufletul parintilor tai. 172 In fiecare zi sa plece de la voi o mica milostenie, macar o cana cu apa. 173 Oricat ar fi gresit omul in fata Puterilor Ceresti, daca ajuta Sfintele Biserici, care se cladesc din nou, din temelie sau a celor care se renoveaza, li se iarta multe din greseli i la iesirea sufletului nu au dureri, caci Domnul zice: Vino la Mine i te voi ajuta pe tine, caci M-ai cinstit pe Mine i din avutul tau ai dat, ai ajutat Sfantul Locas al lui Dumnezeu. 174 Cine face milostenie din sudoarea muncii lui, sadeste in Rai nenumarate flori. 175 Averea Sfantului Ioan Gura de Aur i-a fost credinta nestramutata in Dumnezeu. 176 Cei ce daruiesc in numele lui Dumnezeu, fara cartire i fara intrebare, maresc Raiul i infrumuseteaza viata vesnica. 177 Din painea calda, moale i aburind de proaspata, intai sa impartiti gurilor flamande i apoi sa mancati voi. Este deopotriva cu Sfintele Taine. 178 Ctitor se explica cu nume de nemuritor. Sa traiasca crestinul pe pamant i sa zideasca stalpi in cer, neclintiti, adica sa sprijine o Sfanta Biserica. 179 Vorba buna i duioasa da multa mangaiere sufletului necajit i lipsit de bucurie. 180 Omul, din gradina lui, din primavara i pana in toamna, din livada i din vie, intai sa duca jertfa la Sfanta Biserica i toate ii sunt bine primite i blagoslovite i roadele sunt intreite 181 Prin milostenie esti pe calea mantuirii i chiar daca poti, deschizi usa Raiului. 182 Cine implineste Taina Cununiei, i se iarta pacatele. 183 Nu lucrati pentru cine nu stiti, ci lucrati pentru Sfintele Biserici i sa va osteniti ca sa luati plata intreita. 184 Cel ce da prinos din agoniseala lui curata i cinstita, ia binecuvantare intreita. 185 Aducerea la crestinism a copilului este o fapta stralucita i binecuvantata. 186 Sa nu fie nici o zi in care sa nu iasa o cat de mica milostenie din casa ta. 187 Omul sa zica: Primeste, Doamne, jertfa ce o fac cu incredere pentru pocainta mea. 188 Cei ce inchid milostenia, cei ce refuza a face o fapta buna, macar sa mijloceasca ca sa-i ajute pe cei dornici de a face fapte bune. Daca nu fac i nici nu ajuta, focul cel nestins ii arde. 189 O fapta buna facuta din inima i din convingere, rascumpara pana la al noualea neam. In numele celor 9 cete de Ingeri, nu se sterg. Oricat ar fi de mari greselile, se ia in considerare indemnul, osteneala, buna vointa i darul, mic sau mare. Pana i o paine se inregistreaza, care se daruieste la lucrarea unei Sfinte Biserici. 190 Un tanar, fiu de vaduva, alintat de mama lui, traia ca un ratacit. La o mica suparare intre el i mama lui, a scapat o injuratura mamei sale, insultand i cele Sfinte. Atunci mama lui i-a zis: Dei esti nascut de mine, te blestem sa n-ai odihna, sa mergi in lumea larga, ca Fiul cel Pierdut. Sa nu ai cu tine decat o lingura i haina de pe tine, i lingura sa ai sa bei pe unde ti-o fi sete i sa manaci pe unde vei apuca. Cel de sus stie. i fiindca a pomenit pe Cel de Sus, vinovatul a plecat i unde insera, dimineata nu pranzea. Manca ce se gasea. Lingura o folosea pe unde avea trebuinta i gandea de multe ori: De nu-mi dadea mama nici lingura aceasta, cumera, oare? i mergand ani de zile prin pustiu i prin paduri, prin campii, unii il huiduiau, altii il intrebau i il miluiau.Unde-i dadea cineva de mancare, scotea lingura din san i cugeta: O avea i asta un sfarsit? A ajuns inrt-un sat, cu case razlete, fara curit, fara ulite, insa toti cu multe vite. Acolo se construia o Sfanta Biserica din temelie. Un batran i-a spus: Cine trece pe la noi, daruieste cate ceva in ajutorul Sfintei Biserici. i el s-a gandit: Daruiesc lingura aceasta. Celor ce erau de fata, li s-a parut ca sunt luati in batjocura. El a dat-o fara sa mai spuna altceva i a plecat. Cei ramai s-au gandit i a zis unul dintre ei: Lasati-o ca pe un lucru bagat de seama, sa nu fie unul

100

dintre Sfinti. N-ati vazut ca nici nu a zambit? Sa nu fie vreo incercare i sa se surpe i ceea ce am cladit. Adaugati-o la fereastra din dreapta i sa ramana acolo, fara sa se atinga cineva de ea. i din acea clipa a sporit lucrul la acea constructie Dumnezeiasca. 191 Tot ce se daruieste la o Sfanta Biserica, in timp ce se construieste, este pentru salvarea sufletului celui ce a daruit. Intai sa considerati sufletul, care este parte Dumnezeiasca i dupa aceea sa dati consideratie la averea pamanteasca. Nu se poate una fara alta. 192 Cei ce cugeta la milostenie, se aseamana cu preotii care jertfesc la Sfintele Altare. 193 Tot ce dati din inima, se inmulteste i nu mai scade. 194 Daca dai de pomana o matura, nu vine matura la tine, ci, la tine ajung bogdaprostea i multumescul. 195 Multumirile imbobocesc, iar bogdaprostele infloresc i bucuriile celor vii stralucesc, iar cei din cer se veselesc. 196 Orice lucru de pe pamant, daca se da de pomana in numele celui raposat, se inmultesc bogdaprostele. 197 Cel ce da in dar, sa rosteasca i numele celui care l-a primit. 198 Tot ce e dat cu tamaiere este bine primit, ca orice dar de milostenie in numele Domnului. 199 Sa daruiesti putinul cu toata increderea, cu dragoste i far aparere de rau. 200 Cand se da un lucru de pomana i se pecetluieste cu bogdaproste, nu se mai poate schimba nimic sau da inapoi. E ca i un act facut prin tribunal. 201 Cine se lipseste de sine i slujeste aproapelui, slujeste cu adevarat Sfintei Treimi. 202 Cei ce implinesc din putinul lor, ceea ce Sfanta Biserica cere, afla un adaos de bogatie sufleteasca. Toate cele pamantesti, pentru care va truditi i le agonisiti, pe care le aveti, raman nule fata de cele vesnice. 203 Cei ce ajuta pe altii, se ajuta pe ei. Caci, imbogatindu-i pe altii, te imbogatesti pe tine. 204 Orice crestin sa nu se laude ca a facut bine, ci mai degraba sa se tanguiasca, ca nu a fost in stare sa faca o picatura de bine pentru altii, ca altii au facut mari imbunatatiri saracilor i nevoiasilor. La iesirea sufletului li se deschid usile larg i Sfintii Ingeri ii cheama grabiti: Veniti la noi, ca v-ati invrednicit de locul acesta. 205 Pentru scadere i slabiciuni omenesti este iertare. Pentru staruinta la unele lucruri este indemn. Tot ce-i sopteste Ingerul Sfant, sa indeplineasca. Cine lucreaza in numele Domnului i al Maicii Domnului, orice fel de lucrare, le sunt primite. Cine lucreaza in numele Puterilor Ceresti i duc o viata linistita, toate lucrurile le sunt primite i lucreaza in numele celor ce inca nu s-au nascut. 206 A descrie Tainele Dumnezeiesti, atat pentru Preacurata Fecioara, Stapana Cerului, Imparateasa Imparateselor, nu este oprire. A se recita in poezie, a se canta in glasuri pe ton de muzica, nu este pacat. Unora le place mai mult a recita, altora poezia, la altii cantecele. Unora le place sa cante Acatistul pe melodia. 207 Nu este nimic neplacut daca face lucrari cu Puterea Duhului Sfant, impartindu-le oricarui credincios, numai sa nu-i dea numele pe fata, fiindca atunci lucrurile merg spre cadere i truda. 208 Era un sarac lipsit de minte, caruia ii murise mama. De atunci statea la un colt de drum i dadea de pomana trecatorilor: fructe, legume, paine i intinzand mana rostea: Pentru mama mea. Nemaiavand ce sa dea de pomana, a stat in acelai loc, i trecand doi tineri, a dat la unul un bat i la al doilea un bolovan. Acei tineri insa, nestiind le ce le vor folosi, au inceput sa rada. 209 Mai intai gandurile crestinului sa fie bune, curate, cinstite, apoi ii urmeaza faptele dupa gandul lui.

101

210 Fiecare sa dea milostenie din ceea ce poate pentru sufletele crestinilor, care in viata fiind, au trait in ratacire. Se cuvin Sfinte Liturghii, pomeniti la rugaciuni, ajutorarea celor lipsiti, pomenindu-se numele lor la Praznice, miluiti cu tamaierea. Sa nu fie pomenit numele diavolului in casele in care se fac aceste fapte bune. 211 Foamea este primul dusman al omului. Il indeamna la tot pacatul, pana la cele mai josnice fapte. Nu va bucurati daca aveti mult. Impartiti i altora, ca asftel darul lui Dumnezeu sporeste i se inmulteste. 212 La Bunul Dumnezeu se maresc i se inmultesc micile noastre daruri, numai bunavointa sa fie, indoita cu dragoste. 213 Toate darurile se inmultesc, sporing spre bucuria vesnica. Piedica sunt greselile nemarturisite. Sfantul al carui nume il poarta fiecare, daca l-a onorat pe pamant, intinde mana i te scoate din gloata celor intunecate, din pacate, din nevoi i greutati. 214 Cei care dau cu prisos i cu slobozenie, din inima, i Dumnezeu le da cu prisos.

Capitolul IV Cei morti asteapta imbunatatiri de la cei vii

Cand sufletul se desparte de trup, este condus de Ingerul Pazitor pana la Scaunul Dumnezeirii. Ajuns aici, prima intrebare care i se pune este daca a avut grija de cei morti: parinti, frati, surori, rude, prieteni, ca sa le faca cele de trebuinta, sa le faca pomeniri, cu diferite ocazii, pentr usurarea sufletelor lor. Caci, din tot ceea ce fac urmasii, adica cei ramai in viata, este drept cea mai mare milostenie, dei este totodata i o obligatie. Cu toate acestea, pentru efortul nostru, vom avea parte pana la jumatate din plata care li se cuvine lor.

102

E bine sa fie pomeniti ca ctitori la Sfintele Biserici ce se construiesc din temelii, sa li se citeasca 40 de Psaltiri cu post, sa li se faca 40 de parastase, sa li se dea odoare de Sfintele Biserici, ca: vesminte preotesti, Sfinte Vase, Sfinte Evanghelii, sfinte carti de cult. Toate acestea ajuta mult sufletele celor morti ca sa fie scoi de la rau, de la munci, iar daca sunt la bine, sunt trecuti de la o treapta a sfinteniei la o alta treapta superioara. Tot ce se imparte pentru cei ajunge la ei i le face mare bucurie, fiind de mare folos sufletului lor. De cate ori sunt pomeniti la Sfintele Liturghii sau la Sfintele Rugaciuni, sunt cuprini de o raza de lumina i se veselesc. Se bucura i atunci cand ne aducem aminte de ei, ne gandim la ei i le aprindem o lumanare ori cand se merge la mormant cu tamaie. Bucurie le aduc i efortul nostru de a ingriji mormintele, de a le amenaja cat mai frumos. Au bucurie mare i atunci cand ne gandim doar la ei sau le pomenim numele. Despre toate ce trebuie facute i sunt de folos sufletelor raposatilor, sa o ascultam pe Maica Domnului, sa credem cu adevarat cuvintele ei i sa le indeplinim cu evlavie, cu smerenie i cat se poate de bine, de repede, cu incredere i nadejdea ca ni se va face i noua parte din ele. 1 Sa faceti coliva i sa faceti 40 de parastase pentru eroii neamului, zicand: Pomeneste Doamne sufletele adormitilor robilor Tai. 2 Cand pomeniti eroii neamului, e bine sa aveti cat mai multe nume ale ostasilor cazuti pe campurile de lupta. Daca cineva va da bani, o data cu pomelnicul, primiti-i i folositi-i numai iin scopul pentru care vi i-a dat. 3 Cu banii strani o data cu pomelnicele eroilor, sa cumparati cruci, sa oficiati inmormantari in numele acelor eroi, sa carati apa i sa faceti pomeni, asa cum sunt randuite la fiecare crestin. Faceti priveghere i daca v-au mai ramas bani, platiti sa li se citeasca 40 de Psaltiri. 4 In numele Sfintei Treimi veti pune trei lumanari in coliva. La fiecare parastas, sa se imparta lumanari aprinse la tot poporul care e in Sfanta Biserica. 5 O icoana cu chipul Maicii Domnului Portarita, sa fie asezata la poarta Sfintei Manastiri ori a Sfintei Biserici. Tot acolo sa fie i o Sfanta Cruce. 6 Cand se fac 40 de parastase, nu e bine sa se adauge pomelnice pe parcurs. Ci, sa fie stranse i date in seria urmatoare de parastase. 7 Sa faceti acatistiere cu toate acatistele scrise pentru eroi i sa le impartiti la lume. 8 Dupa al treilea rand de parastase, nu se mai pomeneste fiecare erou, ci se vor pomeni numele tuturor eroilor. 9 Coliva pentru eroi sa se faca atat timp cat va dura Sfanta Manastire. Cea care iti va mosteni casa, sa-ti mosteneasca i osteneala. 10 Pentru cei ce se invrednicesc de Patria de Sus, o dragoste e pentru toti. 11 Sangele tinerilor crestini, al eroilor neamului, al ostasilor care lupta necontenit curge ca un parau. Spuma alba ce este pe deasupra, sunt lacrimile mamelor, a sotiilor i a tuturor rudelor. i mai este inca de curs mult sange de crestini, spune Maica Domnului plangand. 12 Sa dati pentru cei morti rufe de schimb, cate o patura i doua carti de rugaciuni, tamaiate i cu lumanari aprinse. Sa le dati cu binecuvantare preoteasca. 13 Toti eroii neamului au un singur nume: CRESTINI EROI ROMANI. 14 E greu pentru acela care, silit, ii scoate sufletul din trup. Fortat ii arunca sufletul in bratele satanei. Pentru aceasta se cuvine a citi Moliftele de dezlegare de 9 ori cate 9. Molifta care nu are sot, este pentru Sfantul Inger Pazitor, care ii pastreaza darurile ce se dau pentru acel suflet, pana is se face dezintemnitarea. 7 ani nu i se da nimic.

103

15 Primele metanii pe care le faceti la Sfintele Icoane, sa le faceti pentru sufletele celor morti. Prima metanie, sa ceri iertare de la Domnul pentru toti crestinii ortodocsi. A doua, pentru calugarii i calugaritele care au raposat de-a lungul vremurilor i pana astazi. A treia, pentru toti supusii tarii, care au raposat fara sa vrea. A patra, a cincea, a sasea i celelalte, pentru rudele tale apropiate. 16 Oricat ar fi cineva iubit de ai sai, cand a sosit ceasul cu chemarea Dumnezeiasca, nimeni nu poate sa stea impotriva. 17 Cand moare cineva din familie, sa nu-l plangeti cu grai, povestind la toata lumea putinele lui fapte bune. Bine este sa va siliti a-i face cele de trebuinta pentru ingropare, lucrand in tacere i cu dragoste, nu cu dusmanie. 18 Cei ramasi, sa plateasca Sfinte Liturghii pentru usurarea sufletului celui mort. 19 Pentru sufletul celui mort, daca i se zice o singura data Dumnezeu sa-l ierte, i se iarta, pe cand celor vii trebuie sa li se zica de trei ori. 20 Sufletul, care in viata a a vut evlavie la un Sfant i l-a cinstit prin vorbe ori prin fapte, acel Sfant il va ajuta in viata de dincolo de mormant. 21 Fericiti vor fi aceia care ii vor da ultima suflare in Mainile Sfinte ale Mantuitorului. 22 Fiecare crestin este dator sa faca praznic in fiecare toamna pentru cei morti. Intai sa-I aduca multumire lui Dumnezeu pentru noul produs din anul acela i al doilea este partea mortilor. 23 Cel ce a dormit in patul tau i l-ai alungat din casa ta, iti pregateste mare razboi. 24 Daca cineva are dorinta i dragoste de sufletul celui drag i disparut, sa dea prescura, vin, lumanare i sa plateasca preotului ca sa se roage neincetat la Sfantul Jertfelnic. 25 Nimic nu e mai de folos, nici darurile, nici lacrimile, decat Sfanta Liturghie, fie in viata, fie cand esti plecat dintre cei vii. 26 Langa coliva sa nu se puna paine facuta cu grasime. 27 Celui ce a cartit cat a fost in viata, sa is se aprinda tamaie la mormant, de trei ori pe zi, timp de 40 de zile. 28 Sa nu mai cumparati prescuri din targ. Femeile cu barbat sa nu pregateasca sfinte prescuri, ca nu sunt primite. Sa fie facute de o fata tanara sau de o batrana ori de o femeie vaduva care traieste cu sufletul alaturi de Sfanta Biserica. i daca nu este nimeni, sa fie facute de un barbat care vietuieste in feciorie. 29 De cate ori se pomenesc mortii i se canta vesnica pomenire, sufletele celor ce se pomenesc sunt mutate in locuri curate i luminoase. 30 Pragurile, adica pomenile pentru morti, sa se faca la timp. Chiar sfant daca este, tot are nevoie de aceste pomeni. 31 Toti cati sunt in Sfanta Biserica, la vesnica pomenire, sa se prinda unii de altii de mana sau de haine. 32 Se gandeste lumea ca vine ziua mosilor i nu are cu ce sa imparta pentru sufletele mortilor. Cel putin, tamaie sa aprinda crestinii in acea zi pentru sufletele mortilor, daca nu se afla in casa lor o lumanare, o bucatica de paine, un covrig sau o floare i sa se roage pentru iertarea pacatelor celor morti. 33 Cand adoarme cineva de veci din familie, cai ramai in viata sa nu cheltuiasca i sa-i faca un tablou. Bine este sa se faca o Sfanta Icoana cu chipul Sfantului al carui nume l-a purtat cel raposat. Aceasta Sfanta Icoana sa o daruiasca unei familii sarace i acel Sfant va salva sufletul celui adormit. 34 Cei ce nu s-au trezit la glasul clopotului, cei ce n-au luat in consideratie Sfintele Sarbatori i Sfintele Duminici, in zadar cheama preotul sa le faca prohodul de inmormantare.

104

35 i mortii se roaga, dar nu mai implinesc nimic. 36 Cele mai primite pomeni, parastase i orice faceri de bine din partea crestinilor, sunt primite in Postul Mare. 37 Vai i amar de cei care nu mai pasesc pragul Sfintelor Biserici. Vai i amar i pentru cei ce nu aduc sfinte jertfe. Dureros este i pentru cei care nu aprind o lumanare. 38 Oamenilor fara credinta, departati de cele Dumnezeiesti, dupa moarte, tot ce le fac urmasii: pomeni, lumanari, parastase cu Sfinte Liturghii, nu le sunt asa de folos, cum si-ar fi pregatit ei singuri calea, facand cele de trebuinta sufletului lor. 39 Foloseste mult sufletului ceea ce ai lucrat in viata, an de an, luna de luna, saptamana de saptamana, i de zi, ceas de ceas i clipa de clipa. i o clipa este luata in consideratie de Puterile Ceresti prin Sfintii Ingeri. 40 Cand cineva dintre crestini sfatuieste, planuieste i hotaraste sa faca praznic pentru mortii stiuti i nestiuti, in ceruri, prin Sfintii Ingeri se vesteste. 41 La locul accidentului sau unde s-a inecat, sa se dea de pomana prescuri i cate o camasa alba. 42 Cel ce da spre pomenirea mortilor din ceea ce are mai bun, se intelege ca din cea mai mare dragoste face aceasta. 43 La orice parastas este bine sa se imparta coliva la cat mai multe persoana. Sa se dea preotului o panzatura, orice fel ar fi, dar sa fie curata. Aceasta, pentru ca daca servesti pe cineva cu mancare, nu pui vasul sau painea sau cana jos. O pui pe masa sau asterni un prosop ori o carpa. Jos sa nu le puneti. In al doilea rand, cel caruia ii pui mancarea, dupa ce a servit-o, trebuie sa se stearga. 44 Parastasele, rugaciunile, lacrimile aduc sufletele aproape de cele Dumnezeiesti. Cu bunatatea si cu iertarea se sterg toate pacatele. 45 Pana nu se implinesc toate cate iti sunt randuite tie, din ziua nasterii, nu te poti impartasi cu cele dumnezeiesti, in afara de ceea ce auzi. 46 Nu veti capata un loc in Imparatia lui Dumnezeu, pana nu va veti incununa cu truda si nu va veti imbraca cu necazul, si pana nu veti incalta toate suferintele pamantesti. 47 Cat timp nu pierde (pierde) lumea in ratacire pe pamant si nu fac o clipa de osteneala catre Sfintele Biserici, ca sa soarba cu urechea lor o sfanta cantare Dumnezeiasca, ca sa li se hraneasca sufletul , sa li se lumineze mintea si sa le intareasca inima. Ratacesc pururi toti anii tineretii si cand sunt in pragul mortii si vad ce au in fata si stiu cum si-au trait trecutul in ratacire, au in suflet un regret fara margini, iar din gurile lor rasare intrebarea: Nu se poate sa ma intorc inapoi, vazand toate, as sti cum sa ma pregatesc sufleteste. Clopotele si-au facut datoria, ca sa-i cheme pe toti cei rataciti. N-au auzit? Cei credinciosi, cand au auzit clopotul, s-au inchinat. De au fost la lucru, l-au lasat si la Sfintele Biserici au plecat si cu toata nadejdea, lui Dumnezeu s-au rugat. 48 Bogdaprostea este mai mare decat multumescul. Caci multumirea o arata toti oamenii fata de cei ce i-au ajutat. Bogdaprostea rasare sau izvoraste din gurile necajitilor. 49 Sunt bucurosi si bucuroase, cei carora le-au impartit rudele daruri, pomana, mancaruri. 50 In cer se primesc toate cele ce se dau pentru sufletele oamenilor, inainte de vreme si ii asteapta pana la venirea vremii. Dar pana atunci se inmultesc. 51 Toate sunt de folos, cele ce le fac crestinii ramasi in urma celor raposati. Cele mai de folos sunt insa: a ridica o cruce, a face o fantana, a ajuta la o fantana, a da odoare Sfintelor Biserici. 52 Daca ar sti crestinii, ar imparti pentru sufletul mortilor tot ce au, ca de acolo li se face partea cea mai buna si celor ce sunt vii.

105

53 Un proverb batranesc spune: Sa nu amani lucrul de azi, pe maine. Asa ca, nu trebuie sa amane crestinii a imparti daruri pentru sufletele mortilor, mai ales la zilele de praznic. In unele parti se dau de pomana rate si gaste. 54 Monahilor le este dat a milui, a imbunatati, a juta lipsindu-se pe sine si atunci, harul lui Dumnezeu se va salaslui in inima lor. 55 Primita este mancarea data si pomenirea pentru cei carora nu le-a dat si nu i-a pomenit nimeni. Aceasta fapta le intrece pe toate, ca se inmulteste de sute, de mii de ori. E bine sa-i pomenesti pe cei necunoscuti, care nu ti-au servit niciodata vreun interes. 56 Cand s-a sinucis un crestin ratacit, se intristeaza si plang cei ce il cunosc si le pare rau de plecarea lui. Cand se sinucide un inchinator potrivit al Sfintei Biserici, se mahneste ceata Sfanta a Ingerilor si mai mult cel ce l-a avut sub paza. Un postitor, un fumegator de tamaie, un aprinzator de lumanari, un infranat de la tot ceeea ce este lumesc, un cinstitor de sfinti, un preaslavitor de Dumnezeu, cand se sinucide, se intristeaza si se mahnesc Puterile Ceresti. 57 Toamna pentru crestini este o desarcinare a pacatelor, o izbavire de multe rele, o intindere de mana a celor vii catre cei morti, ca sa-i ridice de la o treapta la alta, din ceea ce au castigat, din ceea ce Dumnezeu le-a daruit. 58 Celor adormiti nu le sunt de folos florile pe mormant si lacrimile. In loc de lacrimi puneti tamaie, untdelemn si lumanari. In locul cuvintelor spuse cu durere, sa se dea coliva si paine. In loc de flori, sa se inalte Sfinte Rugaciuni pentru iertarea pacatelor celui adormit. Cititi-i cat mai multe Psaltiri. 59 Sa nu impartiti pentru morti nimic netamaiat. Cele netamaiate se zaresc, dar nu se primesc. 60 In prima zi cand pleaca la camp, sa-si ia tamaie si Sfanta Aghiasma si sa aprinde tamaie si sa aghiasmuiasca macar capatul locului, sa zica Tatal nostru si Doamne, vezi-ne si auzi-ne pe noi. Credinta e primita si nu osteneala. Nu stie crestinul cata importanta are tamaia si aghiasma. 61 Colacii facuti la inmormantare au un simbol al lor, in numele lui Dumnezeu. 62 Temeti-va de Judecata cea Dreapta, la care nu puteti plati martori cu bani ori sa mintiti. Acolo e martor singur Dumnezeu, care le stie si pe cele bune si pe cele rele. LE stie si pe cele gandite si lucrate la intuneric. 63 Celor lipsiti de evlavie si cu inima dusmanoasa nu le sunt primite pomenile. 64 Multa usurare se face sufletelor mortilor cand se pomenesc de preoti prin Sfintele Altare ale Sfintelor Biserici. Lumanarile si darurile care se impart in Sfintele Biserici, coliva si toata osteneala facuta in privinta parastasului, fac mare bucurie celor adormiti. 65 Cand se face sfintire de apa la fantani sau parastas sau o grija totala pentru morti (adica sa tamai o casa de rogojini cam cu tot ce este necesar pentru o persoana, acea pomana se numeste grija totala) e dator tot crestinul cat traieste, macar o data sa indeplineasca grija totala, desi ar trebui de trei ori. 66 Fie prunc, fie tanar, fie batran, toti au nevoie de pomenire. Cu totii au nevoie de tamaiere si de anumite slujbe, de lumanari aprinse, de metanii cu lacrimi. 67 Pomenirea mortilor des si pomenirea cu toata multimea, face mare prietenie si fratie intre ei. 68 Toti strainii care sunt pusi la pomelnic, au parte cu rudele zi de zi, cat timp sunt pomeniti. 69 Toti crestinii care au adormit in Saptamana Luminata, cu carele de veselie au fost dusi in cer, fara sa fie intrebati de vreo greseala a lor, pe care au facut-o in neputinta lor, savarsita pe pamant. 70 Pentru cei morti este de folos sa se citeasca 40 se Psaltiri, ca sa se izbaveasca de pacatul cel mare. Tot sufletul celor adormiti, are nevoie de Psaltire.

106

71 Daca te-ai certat cu cineva, sa nu zici ca nu-i mai trimiti vas de ziua mortilor. In primul rand, cinstesti ziua aceea pe care Sfintii Parinti au numit-o si au hotarat-o, si tu dai pentru numele unui mort. 72 Sufletul nu simte dureri. Prescura si coliva ce le dati pentru morti formeaza dragostea noastra pentru ei, care este mai mult decat pomenirea. 73 Psaltirile citite pentru morti limpezesc greutatile sufletului, asa cum limpezeste vantul negura de sub cer. 74 Puneti mancare in vase si o blagosloviti. Unde este dragoste crestina, tot putinul, la Dumnezeu, se socoteste mult. 75 La pomeni nu trebuie mancare cu carul sau cu vagoanele, ci cat se dat, sa fie dat cu inima buna si cu dragoste. Un om, la o casa unde se facea pomana a zis: Bogdaproste!. Dumnezeu sa-ti umple sufletul de har, asa cum mi-ai umplut mie vasele. Cel cu pomana lasase vasele mai goale, caci nu mai avea de unde. A luat vasele de la acel om si a razuit vazul in care facuse mancarea, si i le-a umplut, si a scurs tot vinul si i l-a adus, a adunat toate resturile de paine si i le-a pus in fata. Pentru ca i se indoise, i se inmultise dragostea pentru acel cuvant bun zis de acel om. Si cand s-a apropiat de vase sa le razuiasca, le-a gasit pline cu mancare. Vinul curgea din vas. Nu cheltuiala si osteneala si truda inmultesc pomana, ci numai dragostea. Principal este ca sa nu lipseasca coliva si tamaia. 76 Niciodata sa nu faceti rugaciuni si sa nu cereti iertare de pacate pentru parintii vostri si pentru tot neamul stramosesc. 77 Criminalii nedescoperiti si care nu si-au marturisit pacatul, ii poarta vesnic in spate, iar cei care i-au inecat, ii poarta in spate prin apele in care i-au aruncat. 78 Pomeirea de veci este ultima pomenire care se face mortilor de cel mai de pe urma ramas din familie. Caci, daca trece din viata si acela, nu mai are cine face pomenire si cu ramane ceea ce a facut el, tot neamul lui. 79 Oamenilor de seama, imparatilor, regilor, acestora nu li se face pomenirea de veci, ca ei sunt pomeniti pururi la hram, la alte slujbe insemnate si la mosi. 80 Orice praznic facut pentru sufletele mortilor, cu adevarat le face usurare, care este ca un botez, ca o baie, ca o primeneala este pentru sufletele acelea care s-au pomenit. 81 Sa cinstiti fetele preotesti nu numai cand vine nevoia peste voi. Pentru crestini, preotii le pot fi de mare ajutor in cele sufletesti. 82 Cand in Sfintele Biserici crestine se pune triodul, slujbele de pocainta, toate sufletele crestine adormite, se pregatesc pentru dreapta judecata. 83 Fiecare suflet isi vede locul unde are sa mearga, la munci, in chinuri, in foc, ori la locul sfant, la loc de veselie si odihna. 84 Cat este in casa acel repausat sau e dus in Sfanta Biserica, sa i se citeasca Canoanele Sfantului al carui nume il poarta. Celui care nu are nume de Sfant, sa i se citeasca Canoanele Sfintilor 40 de Mucenici din Sevasta ori Canoanele Tuturor Sfintilor. Sa i se citeasca o noapte sau chiar in cele doua nopti.Sfantul respectiv ii face inscrierea si il ajuta. 85 Nici pentru vii, nici pentru cei morti, plansul nu aduce nici un folos. 86 Rugaciunile Sfinte facute tot timpul ii aduc sufletului usurare. 87 In lumea de dincolo de mormant, faptele vorbesc si nu oamenii. 88 Pregatiti cele cuvenite pentru pomenirea celor adormiti, ca de acolo vi se face si voua parte. Dati ajutor la orice lucrare sfanta, in numele Domnului.

107

89 Oricate fapte bune ar avea crestinul, fara acele datorii crestinesti pe care le cunosc batranii, cei varstnici, nu se poate. Toate care se fac in numele lui Dumnezeu, pentru cei morti, toate se primesc. 90 Rugaciunile si toate dezlegarile facute de preot aduc mare usurare sufletului pomenit. 91 Cititul Psaltirilor descurca tot pacatul din copilarie si pana la batranete. Unui suflet nepregatit ii trebuie multe. Siliti-va sa nu plecati nepregatiti. 92 Tot ce se da de poamana se scrie si daca nu esti vrednic sa le primesti, astepti timp indelungat, caci timpul in cer se socoteste mai ndelung decat pe pamant. 93 Pomenile facute le timp pentru sufletele celor adormiti, aduc multa inlesnire. 94 Citirea Psaltirei se face cu post. Postul se cere pentru adaparea neblagoslovita. Iar cititul Psaltirii pentru ridicarea de la intuneric la lumina. 95 Pentru toti otravitii care si-au ars partea de dinauntru a corpului cu diferite otravuri, nu e nimic mai de folos decat cele 40 de Psaltiri citite cu post. E vai de acela care se angajeaza sa citeasca cele 40 de Psaltiri pentru un suflet otravit si nu le va citi, indiferent din ce motive. Va primi locul de osanda pentru cel otravit. 96 Fiind citite Canoanele Sfantului al carui nume il poarta cel trecut din viata, stinge pacatul asa cum stinge apa focul. 97 SA va intreceti a fi primii la rugaciuni, ca si la orice fel de fapta buna, facuta in ascuns, in numele lui Dumnezeu. Aceasta arata ca esti un bun crestin si adevarata sluga a lui Dumnezeu. 98 Pomenile si praznicele facute pentru cei raposati nu sunt primite daca sunt discutii aprinse si cu certuri, care varsa otrava din pricina cheltuielilor sau a altor intamplari care au provocat nemultumiri. Sunt ca si cum ai pregati o masa cu mancaruri scumpe si din greseala s-a varsat in gunoi si in tarana drumului. 99 A fost o vaduva care avea sapte fiice. Cea mai mica era de 9 ani, iar cea mai mare de 21 de ani. Traiau in pace, in liniste si sfintenie. Erau socotite proaste, iar barbatii care le cunosteau, le spuneau induhovnicitele Bisericii. Mama era o vaduva saraca. Zilnic, urcau dealul la Sfanta Biserica si se rugau. Lucrau si se induhovniceau de la 3 pustnici, care traiau in ruinele unor ziduri, fara sa fie stiuti de lume. Si s-au facut sfinte aceste fete impreuna cu mama lor, necunoscand nimic din desertaciunile acestei lumi. Intai a fost sfatul mamei, al doilea al celor 3 pustnici care leau impodobit mintea cu toate invatatura despre puterea Dumnezeirii. Traiau pe pamant si nu vedeau nimic din cele pamantesti. Fata de oameni erau sfioase, de aceea, le zicea lumea salbaticile vaduvei. Pronia Dumnezeiasca a facut ca, sa se mute cu sufletele de pe pamant la un Praznic al Sfintei Invieri. N-au stiut si n-au simtit nimic. Cei 3 pustnici le-au anuntat cu trei zile inainte, zicandu-le: Sfanta Inviere in anul acesta nu o mai facem ca in ceilalti ani aici, ci veniti sambata pe la jumatatea zilei la noi si vom merge impreuna la o alta Sfanta Biserica in sanul padurii. Sambata, pe la jumatatea zilei, mama cu cele 7 fiice, erau in fata pustnicilor imbracati in vesminte preotesti. Mergeau tacand. Abia isi duceau merindele, care nu le mai erau de trebuinta, dar ele nu stiau. Si a zis cel mai batran: Vom merge, vom praznui impreuna, apoi vom pranzi crestineste. Se bucurau auzind acestea, ca ele luasera pentru gustare tot ce au avut mai bun in casa, zicand: Cand vom veni, vom vedea noi ce vom face. La apusul soarelui, erau in toata ratacirea padurii, pe carari necunoscute, drumuri nespus de frumoase. Tot ce vedeau le umplea sufletele de bucurie. Se auzeau trei colpote care vesteau Invierea. Cand au ajuns la Sfanta Biserica slujeau acei trei sfinti pustnici, in vesminte aurite. Fetele o intrebau pe mama lor: O fi oare o fericire mai mare decat aceasta? Merindele noastre pe care le-am socotit bune, a zis mama, nu au trecere fata de frumusetea acestei Sfinte

108

Biserici. Totul era lucrat in aur si argint. Tanguindu-se si cunoscandu-si saracia, se rusinau de locul in care sedeau. Smerite, fricoase, au trecut din viata, caci se mutasera pe veci in Rai, fara a trece prin vamile vazduhului si fara sa mai fie chemate la Dreapta Judecata. Prin retragerea din lume, simplitate si rugaciune, cu credinta dreapta au castigat mantuirea si nici n-au gustat din ceaul mortii. Aceasta femeie a stiut sa aprinda lumanari, sa-si tamaie casa din copilarie si sa ceara de la Dumnezeu iertare de pacate. A crescut fetele cu frica si cu dragoste de Dumnezeu. Cine ar mai face astazi asa? 100 Ca roua de pe iarba sunt pomeniti cei care se osandesc ei singuri, prin faptele lor. Vine noaptea si o aduce , vine soarele si o ia. Fapta urata nu se stinge nici intre oameni, nici la Dumnezeu. 101 Intru pomenire vesnica va fi dreptul. Sa iubiti dreptatea, ca sa luati cununa de aur si sa straluciti ca soarele. 102 Nu Dumnezeu curata sufletele, ca sa fie placute Lui, ci fiecare crestin, urmand poruncile lui Dumnezeu, nu-si urmareste mainile furand, nu-si intineaza sufletul cugetand murdar, ca sa fie injugatul satanei. Sa nu dusmaniti avutul altuia, ca faci inscris cu diavolul. 103 Bogdaprostele sunt cerneala bucuriei celui ce primeste. Se inregistreaza darurile, bogdaprostele si tot ce se da de pomana. Painea este tot temeiul pomenirii. 104 Pomenile facute in sila sunt ca roadele in vreme de seceta. 105 Indata ce s-a facut pomana de trei zile, se face inscrierea in cer si pe masura ce se fac pomenile, se face si mutarea de la un loc la altul. Aceasta nu e grija omului, ci e grija Ingerului Pazitor. 106 Sufletele lipsite sunt mult ajutate de Sfintele Liturghii, cu prescurile, cu untdelemnul, lumanarile, vinul, tamaia, date la Sfantul Altar. 107 Mortii cer mila de la cei vii, iar cei vii s-au departat de Sfanta si Dreapta Credinta, si petrec in nestire. Au uitat de sine, de viitor, de suflet si de moarte. 108 E bine primita pomana cu voia la toti, dar foarte bine primita e pomana sa nu stie toti si nici mai tarziu sa nu afle. Fa-o si taci. 109 Se cade ca toti mortii sa aiba macar o rogojina ca adapost, ca sunt si pe acolo furtuni. 110 Cei ce isi roaga singuri moartea sunt trasi la raspundere, ca au fortat mana lui Dumnezeu cerand moartea. Acest lucru nu le este de folos si mai mult gresesc. 111 Cand cineva dintre morti este dezgropat, cu slujba pregatitoare, mare improspatare se face sufletului aceluia. 112 Citindu-se rugaciuni la mormant, pentru cel ce este dedesubt, se face ca o chemare usoara, ca o veste buna, ca un ajutor, ca o mangaiere. Psaltirile sunt bune pentru toti cei raposati. Metaniile cu cerere de iertare pentru cei raposati se socotesc ca o poftire la petrecere si cei poftiti sunt pusi in loc de cinste. Cele trimise in numele mortilor sunt primite si le vede cel raposat ca printr-un gard urias, daca nu sunt tamaiate. 113 Pomenile dese usureaza sufletele, rugaciunile aduc odihna, darurile ii fac mangaiere, untdelemnul si lumanarile ii fac lumina, tamaia si smirna intocmesc prietenia intre pamant si cer. 114 Toate obiceiurile crestinesti care se fac in numele celui adormit, ii produc multa bucurie. Si caratul apei la un mort are rost. Tamaierile facute in numele mortilor sunt bine primite si pentru morti si pentru vii. 115 Tarina, pamantul date de pomana ii randuiesc sufletului loc in RaiulSfant. Iar via data de pomana se socoteste ca si Sfintele Taine.

109

116 Femeile depravate care fac pomenire, sa stie ca nimic nu ajunge la sufletele celor pomeniti, ca fapta lor urata lasa asupra acestora numai pacla si ceata. 117 Cei care si-au curmat singuri zilelepot fi ajutati daac-i pomeniti in rugaciuni si cereti lui Dumnezeu iertare pentru greselile lor. Daca pot fi pomeniti la Sfintele Slujbe, au nadejde sa-si imbunatateasca ori sa-si schimbe locul. 118 Pomenire: Sa fie pentru sufletele celor raposati in Ortodoxie, carora nu le da nimeni si pe cei pe care nu-i pomeneste nimeni. 119 Crestinii, intai sa-si faca griji pentru sufletele mortilor, cu rugaciuni, cu post, cu metanii, cu tamaieri cu litii, cu Liturghii, cu diferite prinoase si daruri, in masura in care pot, si atunci se vor usura sufletele lor, ingrijindu-se si de sufletele altora. 120 Sunt suflete care zac in intuneric de sute de ani. S-au razbunat pe familii, s-au ratacit de familii si au gresit lor de neiertat. Sunt uitati ca stancile nestiute de nimeni sub stratul gros al pamantului. Mare lumina se face cand dati flamanzilor si ziceti: Sa fie de sufletul ortodocsilor carora nu le-a dat nimeni. 121 Pentru cei inecati, sa se tamaie rufe albe la locul unde s-au inecat si sa li se dea de pomana. La fel si pentru cei accidentati. Apoi sa fie trecuti la ctitori, la orice Sfanta Biserica. 122 La fiecare capat de masa se afla cate un copac gatit cu tot ce e bun si se poate gusta. Acestia sunt pomii pe care ii duceti o data cu mortul. Sa nu faceti aceasta numai de forma. Caci, cum ii incarcati, ii gatiti, asa ajung la cei morti. 123 Pe cei morti de moarte napraznica, numai cititul Psaltirilor poate sa-i salveze., precum inscrierea la ctitori ai Sfitntelor Biserici. Sa li se faca fantani pentru salvarea sufletului. 124 Orice inchinator al Sfintei Treimi, care a avut vrednicia si puterea si dragostea sa faca pana la trei fantani cat traieste pe pamant, nu este nevoie ca dupa moarte sa i se mai faca fantani. 125 Lucrarea Litiilor se imparte in trei: celui ce a framantat, celui ce a copt si a celui ce a dat. Daca o singura persoana a factu toate acestea, primeste intreita plata. 126 Tamaia e ca o chemare dulce la masa, iar lumanarea e un dar al bucuriei nesfarsite. 127 La mormintele parasite, neingrijite si nestiute, sa tamaieze crestinii si sa aprinda lumanari, si de acolo vi se face parte si voua. 128 Dumnezeu Tatal voieste ca sa fie pamantul una cu cerul, asa cum trimite lumina din cer pe pamant si crestinii nu se trezesc, ca sa pretuiasca darul lui Dumnezeu si sa deosebeasca binele de rau. 129 La ultima rasuflare din timp, intai e intrebat omul de tot ce a lucrat in viata, confrom celor scrise de Sfantul Inger Pazitor in timpul vietii. Dar Dumnezeu Tatal stie tot, dar vrea sa-i auda graiul gurii lui, ca sa-l confrunte cu tot ce este scris. Aceasta intrebare se face intr-o clipa si intr-o jumatate de clipa. 130 Sa se zica la pomenire: Cu tot neamul cel crestinesc, cel adormit intru Ortodoxie. 131 Sa nu se faca pomana faca Calavie, care inseamna Cale vie catre Domnul. Cei trei colaci inchipuiesc Sfanta Treime. Cealalta paine udata cu vin rosu, imediat ce se scoate din cuptor. Sa se guste fierbinti sau cel putin calda. Acest obicei cu calavia este adus de calugarii din Sfantul Munte, cand veneau cu diferite treburi in Romania. Ei erau plini de Duhul Sfant si semanau cuvantul lui Dumnezeu cu multa sfintenie. 132 Pomenirea celor morti, carora nu le da nimeni nimic, face mare valva in cer si mare bucurie, dar nu o primeste nimeni ca e data fara nume. 133 Pruncii ucisi ies la lumina sa ceara socoteala celor care ia- ucis si nu i-a lasat sa-si traiasca viata. Mamele lor vor zice: Ne-au indemnat la ucidere soacrele si mamele, de frica saraciei.

110

Mama care trebuia sa-i nasca, sa-i creasca si sa-i iubeasca, se poate incadra intr-o singuta fapta: CRIMA. 134 Cei saraci, care nu au nici o posibilitatea de a face pomana, parastas, praznic pentru cei raposati ai lor, sa duca la preot o cana cu vin, o bucata de paine curata, o lumanare si numele raposatului si sa blagosloveasca preotul, apoi sa dea cui i se va intampla. 135 Cei ce nu fac praznic pentru cei morti ai lor, macar o data pe an, lucrarea lor crestineasca e ca o casa fara usa in timpul iernii viscoloase. 136 La pomenirea cu tot neamul lor, vin pana la al noualea neam, de la batrani si pana la prunci. Cand se face vesnica pomenire, e bucurie mare intre neamuri, care acum se intalnesc fata catre fata. 137 Nu cu bucate multe se satura sufletul celor mroti, ci cu binecuvantarea preotului facuta deasupra bucatelor. 138 La pomenirea si sfintirea oricarui pomelnic, se unesc si se iubesc rudele. 139 Crestinul, care este pe moarte, sa faca marturisire distinsa, profunda, clara si sa ia Sfintele Taine. 140 Nici un examen nu este mai mare, oricat de inalta stiinta ar fi intre oameni, ca examenul mortii. 141 Cand ai fagaduit ceva mortilor, tine-te de cuvant, ca e mare pacat. 142 Sa nu se faca parastas fara impartire de lumanari. Lumanarile impartite sunt angajamente de martori rugatoare pentru iertare de pacate. 143 Bogdaprostele spuse din inima si cu convingere sadesc gradini de flori mirositoare. 144 Cei care sunt ucigatori de prunci, nu primesc prinoasele. Nevinovatul sange scurs face impiedicare. 145 Toti cei ce sunt pe pamant au obligatii familiale, au o indatorire sufleteasca, o obligatie sfanta pentru cei morti ai familiei, sa le ridice cruci, sa le faca fantani, sa ajute celor ce-si fac adaposturi, sa dea lemne pentru incalzirea batranilor nevoiasi, saracilor si a neputinciosilor. Fiecare sa dea putin, din putinul pe care il are. 146 Rugati-va pentru cei morti, faceti inlesniri pentru ei, ca sa vi se adauge si voua, ca urmasii vostri nu se vor mai ruga pentru voi. 147 Sa va plangeti pacatele si greselile, caci la iesirea sufletului, acelea se vadesc intai. Cele mai grele pacate la oameni sunt: crimele, uciderile de prunci, impiedicarea plasmuirilor. Sunt condamnati cei ce au savarsit pacatul, cat si cei ce i-au sfatuit a face pacatul. 148 Orice fel de binefacere, savarsita cu bogdaproste, sterge greselile. 149 Orice crestin botezat in numele lui Hristos, suflet are si fiecare are o datorie, o fagaduinta, ca sa-l dea Sfintilor Ingeri curat, pentru a merge cu el al Sfantul Scaun al lui Dumnezeu. 150 Pomenirile ce se fac prin Sfintele Biserici pentru sufletele mortilor, aduc mare usurare pentru odihna vesnica. 151 Pomenind des pe cei morti si incheind cu un Dumnezeu sa-l ierte, li se face multa usurare. 152 Cand pomeniti pe cei morti, incheiati cu un Dumnezeu sa-l ierte, iar pentru cei vii, cu un Dumnezeu sa-l ajute. 153 Ingrijindu-va de sufletele celor morti, luati plata indoita. Se pot face si zile de post pentru sufletele celor morti, a celor dragi si apropiati. 154 Pomeniti mortii vostri la rugaciune, macar o data in 24 de ore. Pomeniti si voi personal, nu numai la preot.

111

155 Tot ce se face pentru sufletele mortilor in numele lui Dumnezeu, agonisit din munca proprie, este foarte bine primit. Tamaierile si lumanarile sa nu lipseasca. 156 Fiecare vietuitor are de trecut examenul mortii si daca il ia cu intreaga reusita, a trecut prapastia, intrand in bucuria cea vesnica. 157 Nu putem indeplini datoriile mortilor daca nu avem grau. Graul nu este indeajuns de respectat de oameni. 158 Omul, nici pentru nevoile trupesti, nu trebuie sa se duca in lanul de grau. 159 Mortii nu cer, dar asteapta indelung. 160 Pomana facuta cu cearta e ca lacul statut, inverzit si imputit de arsita soarelui. 161 Cei vii sa nu-i planga pe cei morti, ci sa faca osteneala pentru a le trimite daruri: liturghii, litii, lumanari, tamaie, rugaciuni, milostenie, post, ca la niste rude, ca si cum ar fi in viata. 162 Sa zicem: Pomeneste, Doamne, si pe crestinii ortodocsi inecati in apa fara voia lor. 163 Cei ce au ucis si ucid prunci in pantece, isi taie cu buna stiinta viata neamului, jertfeste fiecare trupul diavolului, isi pustieste casa si stinge pe veci bucuria omeneasca si crestineasca. 164 Psaltirile citite fac mare usurare sufletelor pentru care se citesc. 165 Pentru ucideri de prunci in pantece, ucidere inainte de a capata suflet, cu voia mamei ori fara voia ei sau fortata de altii, se pot face saruri pentru cei 14000 de prunci ucisi de Irod. 166 Sa nu se imparta nimic colorat. Panzatura laba si orice fel de rufe albe. Sa se stropeasca cu Sfanta Aghiasma la mormantul unui prunc, pomennd nume barbatesc sau femeiesc. Mantuire este insa, trebuie alergare, osteneala, infranare, metanii, stapanire de sine, post. 167 Cui nu i se pot citi Psaltiri pentru usurarea sufletului, ii e de mare folos sa i se dea de pomana o Psaltire pe un bogdaproste. 168 Cele mai importante sunt cele 40 de zile cand se canta cantatile de Inviere. Sa nu va lipseasca Sfanta Cruce de la gat, iar maicile sa poarte vesnic periman. 169 Cei ce nu cred si zic ca mortii nu mananca si ca mortului nu-i trebuie nimic, gresesc amarnic. Toate cate se fac ii trebuie si ii sunt de mare folos. 170 Sa dai de pomana si sa zici: Sa fie pentru sufletul crestinilor ortodocsi, carora nu le da nimeni. 171 Sa aveti purtare de grija pentru sufletele mortilor, macar de 3-4 ori pe an. 172 Bine este sa te rogi cu lacrimi pentru iertarea pacatelor celui raposat si sa regreti ca nu a cautat calea luminata a lui Dumnezeu. 173 Pe pamant se face tot ajutorul si pentru cei vii si pentru cei morti. 174 Cei ce s-au stins fara lumanare, au alungat cu gandul moartea, fara sa stie ca moartea lor va fi maine, la noapte sau chiar in clipa in care o alunga. 175 De cate ori se insemneaza crestinul cu semnul Sfintei Cruci, Sfantul Inger Pazitor ia nota de fiecare inchinaciune si la iesirea sufletului se socoteste, se fac calculele si dupa ce se socotesc faptele bune, sufletul pleaca mai departe. 176 Crestinul sa imparta si pentru cei pe care nu i-a pomenit si nu le-a dat nimic de pomana. Ca partea voastra de pomana de aici vine. Se adauga mai mult decat va vor da urmasii vostri. 177 Sa nu plangeti cand s-a pierdut careva (cand a murit), dintre voi. Sa plangeti cand ati pierdut o Sfanta Liturghie, privegherea unui Sfant, sa plangeti cand ati peirdut prilejul de a face o fapta buna, cand ati pierdut ocazia de a face bine cuiva, cand nu ati putut salva pe cineva dintr-o nevoie, sa plangeti la rugaciunile de cerere. 178 Mare bucurie au sufletele celor adormiti cand li se fac cele 40 de Sfinte Liturghii, 40 de parastase. Acestea inchipuie postul Domnului nostru Iisus Hristos de 40 de zile. Are mare

112

insemnatate pentru sufletele necajite. Este de folos pentru toti crestinii, pana si pentru criminali, pentru cei ucisi fara veste, pentru cei morti de nastrapa, pentru cei inecati. 179 La moarte, Sfintele Icoane sa nu ramana in chilie, ci sa se imparta in numele raposatului. Numai o singura Icoana sa ramana in chilie, a Sfintei Treimi. 180 Va puteti salva mortii cu tamaieri, cu trimitere de daruri, cu Sfinte Liturghii, cu Sfinte Rugaciuni, cu lumanari, cu mancare calda celor flamanzi si cu ingenunchieri, cersind iertare de pacate. 181 Pentru cei morti, cand se fac rugaciuni, sa se marturiseasca cei ce fac rugaciunile. 182 Cele 40 de parastase sunt ca si cum ai merge de la intuneric la lumina si cam cum ai urca treptele Catedralei din Timisoara, pana la clopote. 183 Cele 40 de Parastase sunt de folos la tot sufletul care a trecut la Domnul. Oricat de multe greseli ar avea, din lipsa de cunostinta, din nedare de seama, toate se sterg prin deslegarile preotilor. 184 Sufletul, ca fulgerul alearga pe cer, intr-o clipa, de la apus pana la rasarit. 185 Depinde de cei ramasi in urma, adica de familia fiecarui suflet raposat, in ce masura se va osteni, ca sa-si indeplineasca obligatiile, si sufletul celui raposat sa treaca de la rau la bine ori de la o treapta la alta a sfinteniei. 186 Adu-ti aminte de sufletele mortilor, ingrijeste-te de ele, ca sa-ti salvezi sufletul tau. Gandeste-te ca si tu vei ajunge ca ei si te vei bucura daca altul se va gandi la tine si te va ajuta. 187 Cand se va lua sufletul tau, tu nu mai poti face nimic si depinzi de cei ramasi in viata, ce or vrea ei sa-ti dea. 188 Sfintii care sunt cinstiti de crestini se roaga Tatalui Ceresc pentru ei. Sunt ca niste avocati pentru ziua cea mare, cand sufletele vor merge la Dreapta Judecata. 189 - Crestinii sa poarte de grija de sufletele celor raposati. Aceasta este prima intrebare la Sfanta si Dreapta Judecata. 190 Pomenirea mortilor din miez de noapte este mai primita decat cea din zi. 191 Moartea este ca si cand ai iesi pe o usa, avand toata siguranta ca nu te mai intorci. 192 Tamaia la mormant este de mare folos sufletului. Si pasii indreptati spre mormant sunt luati in seama. 193 Nimic nu e mai de folos pentru sufletul crestinilor, trecuti din viata, decat Sfintele Liturghii, 40 de parastase cu Sfinte Liturghii, coliva, paine si vin. Acestea sunt coroana tuturor bunatatilor pentru sufletul crestinului. Mai ales aceia care poarta numele unui Sfant si sarbatoresc cu evlavie numele acelui Sfant. Il are ca mare ocrotitor. 194 Pomenirile prin gurile preotilor, in Sfintele Biserici, faca adaugiri frumoase sufletelor trecute din viata. 195 Rataciti sunt aceia care nu-si amintesc de cei morti ai familiilor lor. 196 Spanzuratii sunt biciuiti zilnic si plang cu amar si nedumeriti ceasul ratacirii. 197 Pentru cei spanzurati sa se plateasca Sfinte Liturghii, pentru sufletele lor, numarul lor sa fie egal cu numarul zilelor traite de Mantuitorul pe pamant, si va fi acel suflet nepatat (12185 de Sfinte Liturghii). 198 Numai gandind de bine si compatimind sufletul unui raposat, tot rugaciune se socoteste. 199 Cei adormiti fara lumanare sa nu fie lasati uitarii, ca acestia asteapta mereu. Asteptarea e grea si pentru cei vii, care au toate la indemana, darmite pentru cei morti. E tare greu! 200 E de mare folos pentru cei accidentati, sa li se dea Sfinte Vase si nu alte lucruri. Daca accidentatul poarta nume de sfant, sa i se dea de pomana o icoana a Sfantului al carui nume il poarta, sa o dea Sfintei Biserici sau unei familii de credinciosi care poarta numele acelui Sfant.

113

201 Toti care au murit prin surprindere, pe neasteptate, grabnici, in accident, sa tamaiati locul cu o rufa alba, o paine si 3 lumanari. Sa cautati om vrednic, cu acelasi nume, ca sa zica un bogdaproste pentru aceasta. Sa nu se inceapa pomenile pana ce unul dintre parinti, copii sau alt grad de rudenie, sa marturiseasca la preot greselile acelui mort. La Sfanta Inviere sa se dea lumanari pentru acel mort. Sa se dea 40 de Liturghii, cu Litie si vin. Sa se citeasca Psaltirea cu post, de trei ori. Sa se dea la Biserica Sfinte Vase, vesminte preotesti, Icoane si carti bisericesti. 202 Se poate sa nu fie scosi mortii niciodata. Tarana s-a dat taranii si s-a amestecat cu tarana. Daca s-a pecetluit groapa, pecetluita sa fie. Ca oasele pe care le scoti nu-ti vorbesc. 203 Daca totusi cineva vrea sa dezgroape mortii, sa-i dezgroape. Pentru sufletul lor, insa, nu este de nici un folos. 204 Pe langa ostenelile voastre, sa aveti purtare de grija si de sufletele mortilor, a parintilor, a rudeniilor, ale cunoscutilor, si chiar ale celor straini. 205 Asa sa ziceti: Bogdaproste, Doamne, ca m-ai ajutat si cu toata inima am dat. 206 Cei ce nu se inchina si nu se roaga lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor celor raposati, nu participa cu dreptii, oricate fapte bune vor avea. 207 Sa iubesti omul cat e in viata, decat sa te faci ca-l plangi dupa ce a murit. Atunci, nu ai nimic de primit, nici de la el, nici de la altii. 208 Dupa 7 ani, poate fi scos trupul celui mort prin: otravire, impuscare, injunghiere sau spanzurat, ca oasele sa le vada soarele si lumina zilei, iar sufletului sa i se faca din nou prohodul, dezlegari, ectenii, 40 de Psaltiri si din nou pomeniri. 209 Prima acuzatie care se aduce unui crestin este ca nu a ajutat parintii dupa de au decedat. 210 Coliva la praznicele mortilor (mosii), dusa la Biserica si pomenit pomelnicul de preot, este ca o anuntare, ca o instiintare din partea celor vii pentru cei morti. 211 Pentru cei accidentati, sa daruiasca familia Sfinte Vase sau vesminte preotesti. Acestea sunt de mare folos sufletelor ce s-au prabusit, prin surprindere, in intuneric. 212 Cand se face un parastas pentru un om inecat in pacate grele, cand se fac slujbe speciale in Biserici, cand se aprind lumanari, diavolii o iau la fuga, pentru ca ii ard lumanarile si cuvintele ce ies din gura preotului. 213 Cand se citeste Evanghelia la morti, diavolii sunt improscati cu bolovani si fug de le sfaraie calcaiele. 214 Din an in an sa se faca sfintire de apa. Stropiti cu Aghiasma pentru alungarea duhurilor rele, iar pentru cei raposati, sa se faca pomenire cu preot. 215 Ajutati pe cei ce nu au aceste posibilitati, fiindca, jumatate din cele pregatite sunt ale voastre. 216 Cine a mers la inmormantarea preotului Gheorghe, de la Dumitresti, a luat plata insutita. 217 - Mortilor, sa le dati si mult si putin. Bogdaprostea este de valoare si nu volumul sau cantitatea lucrurilor daruite. 218 A conduce un mort pana la locul de odihna, cantarile si cei care fac servicii trebuincioase, conduc sufletul pana la Sfanta Biserica, ca sa-l dea in primire Sfintilor Ingeri. 219 Cei care duc praporul, felinarul, sfesnicul, Sfanta Cruce, capacul cosciugului, se cade sa fie imbracati in alb. Cand cei rai au mers sa-L prinda pe Mantuitorul si sa-L duca la judecata, asa au mers: cu felinare, cu steaguri, cu faclii aprinse. 220 Mult gresesc aceia care iau bani pentru a conduce un mort la groapa. 221 Cei care faca servicii in jurul mortului, fara pretentii banesti sau alte daruri, primesc binecuvantare de la Dumnezeu, ca fiind slugi bune.

114

222 Daca s-au inmormantat oasele cu ectenii, cu preot si cu o mica datorie implinita, chiar daca nu a fost crestin ortodox, nu este nici o greseala. 223 Cavoul este inchinare la idoli. Nu foloseste sufletului si nici oaselor. 224 Ca sa se pastreze amintire pentru straini, pentru crestini, nu trebuie decat o Sfanta Cruce pusa la capul mortului, cu numele lui pe ea, ca toti care trec, sa se insemneze cu Semnul Sfintei Cruci si sa zica: Dumnezeu sa-l ierte! 225 Pentru persoanele botezate in numele Domnului, care s-au sinucis, pot fi salvate cu Psaltiri citite cu post si cu evlavie, prin donare de vesminte preotesti, carti de cult, cu Vase Sfinte. 226 Celor morti li se cuvine o Sfanta Liturghie si din cand in cand, o lumanare aprinsa sau o mica milostenie. Arata respectulu nostru pentru cei morti. 227 Mortii pe care ii pomeniti in pomelnicul mintal, la iesirea sufletului, vor veni de fata sa va ajute, in semn de recunostinta ca v-ati rugat pentru ei. 228 Sunt obligati, cei vii, ramasi in viata, vietuind in voie libera sub Cerul Sfant, sa-si ridice dreapta, insemnandu-se cu Semnulu Sfintei Cruci, macar in cuget rostind pe cei inecati: Doamne, iarta-i pe ei, iar pe noi cei vii, cu puterea Ta, indreapta-ne. 229 Cand se imparte panza alba penrtu punte, dovedeste mai multa inclinare catre cele Dumnezeiesti. Sa nu se puna prea multe daruri. Sa nu lipseasca trei paini, si sa se aprinda patru faclii. Masura panzei sa fie de cinci metri. Aceasta inchipuie cele cinci rani principale ale lui Iisus Hristos. 230 Nu toate greselile sunt de acelasi fel. Una este furtuna, alta este patima desfranarii. Rea este zgarcenia. Mandria este deopotriva cu dispretul. Grea este vorbirea de rau a apropelui. Cele mai grele insa sunt para si minciuna. A aparut in fata Apostolilor un om gol, cu parul carunt, iar pe umeri purta dasageste doi bolovani mari, aproape de marimea unor saci. A scos un racnet grozav, zicand: Eu sunt cel ce am mintit si am parat. Toata viata numai din asta am trait. Primeam daruri pentru minciuni si paraciuni. A cazut jos cu bolovanii peste el. acum, cersea iertare de la Sfintii Apostoli. Dar, fiecare ce a lucrat in viata, aceea primeste. 231 Cel ce nu a pretuit in viata cinstea si omenia, in veci se va chinui. 232 Cand se pomenesc la Sfanta Liturghie, pomelnicele date de urmasi preotului, toate rudele se intalnesc, dar nu vorbesc. Sunt mulumite ca se vad. Ca sa ramana impreuna, nu se poate, decat daca li se fac 40 de dezlegari, 40 de Psaltiri citite cu post, sau metanii cu lumanari aprinse, 3 lumanari in afara se candela, care trebuie sa fie mereu aprinsa. Sa se imparta trei Sfinte Icoane, cu Sfantul caruia ii poarta numele cel raposat. 233 Daca cineva cunoaste greseli pe care nu le-au marturisit cel raposati, poate sa le marturiseasca persoana respectiva la preot si daca primeste canon, sa-l faca. 234 Bucuria pentru sufletele mortilor e ca o roua pe pamant, care la rasarit de soare veseleste toata verdeata, toate plantele, toate toate buruienile. 235 Sufletele care nu s-au pregatit inca de cand erau in trup, le este foarte greu in lumea cealalta. 236 Piedica nu care oamenii leaga picioarele mortului, nu are nici o valoare, daca a fost desfacuta sau nu, caci trupul, tot putregai va fi. 237 Cititi Acatisul mortilor cu evlavie, pomenindu-i pe toti mortii din familie si chiar straini, ca sa aveti adaosuri de fapte bune. 238 In toamna, mare lucrarea se face in ceata celor adormiti cand ii pomeniti, mai ales a celor straini. 239 Sa aveti grija de sufletul mortilor, ca de acolo vi se face parte, care va va fi de mare folos.

115

240 Cand se citesc pomelnicele celor morti, au mare bucurie. 241 Pentru sufletele aflate in intuneric si nu numai, afara de cele 40 de parastase, sa li se imparta cate cinci Sfinte Icoane, cu chipul aceluiasi Sfant, caruia ii poarta numele, pentru salvarea lor. 242 Cand moare cineva din familie, toti cei ramasi, isi indrepata pasii si nadejdea in Cel de Sus. Unii devin chiar credinciosi, si vor sa se execute lucrarile intocmai. 243 Parastasele si dezlegarile sunt de mare folos. Apoi, ctitoria, ca sa se citeasca Psaltiri cu post si metanii, pomenind in taina sufletele, de trei ori cate trei Psaltiri. 244 Un suflet nepregatit, cu capul plin de bautura, se cade sa i se plateasca atatea Sfinte Liturghii cate se fac intr-un an, in Duminici si Sarbatori, inmultite cu cati ani a trait Mantuitorul pe pamant si este salvat. 245 Ctitoria este pentru cel raposat ca o camera calda si plina de lumina, unde sufletul poate sasi afle odihna si chiar fericirea. 246 Cine citeste cu evlavie Psaltirea pentru cei raposati, este ca o mana sanatoasa care salveaza un suflet din patimi grele. 247 Cei care cunosc din faptele rele ale mortilor apropiati, sa le marturiseasca in fata preotului si-i fac multa usurarea acelui suflet. 248 Pomenirea la Sfintele Rugaciuni a celor morti, se simte ca o roua peste florile parfumate sub cerul binecuvantat. 249 De cate ori se pomeneste sufletul unui mort la rugaciune, la Sfanta Liturghie, este ca un apel si se face mare usurare sufletului aceluia, pana se vor stinge toti urmasii care isi vor mai aduce aminte. 250 Chemarea la Dumnezeu pentru unii care se sting din viata este ca o veste plina de bucurie. 251 Cand sufletul este dus la Scaunul Dumnezeirii, este o mare sarbatoare sfintita, mai ceva ca un praznic pe pamant. In cer este liniste deplina, si numai glasul Domnului se aude si cantarile ingeresti. Pe cand, pe pamant, sunt numai susotele, rasete si vorbe desarte. 252 Cand corpul unui om nu mai permite nici un fel de medicamente, nici un fel de alimente, nici un fel de lichide, nici macar apa, atunci, sufletul lui isi face inscrierea pentru plecare din trup. 253 In lumea celalata, vei recunoaste singur: Mama pentru mine a fost o adevarata mama, insa eu nu i-am fost cu adevarat fiica, fiindca nu i-am ascultat sfaturile. Adesea, ori ii respingeam vorbele, dispretuindu-o ca pe o nestiutoare sau nu-i raspundeam pentru iubirea ei de fiica, desi ea imi ierta toate ale mele. 254 Cei care au murit in invalmaseala, in razboaie, s-au curata de toate pacatele, spalandu-se cu sangele agonisit din copilarie. 255 Cei care s-au marturisit la duhovnic, s-au spalat cu rusinea si cu lacrimile. 256 Iar cei ce au raposat spovediti si nespovediti, varsandu-si sangele, s-au spalat si s-au curatit de multimea pacatelor si se afla in spatele mucenicilor. Vor fi pomenit in veci. 257 Pomeniti vor fi si in Sfintele Biserici unde s-au inscris. 258 Pomenirile si Parastasele puse in afara celor care sunt obligatorii, sunt bine primite, sunt ca niste bucurii deosebite pentru cei raposati. 259 Cea mai curata jertfa pentru sufletele celor raposati, care n-au fost pregatiti, desi credeau in taina Sfintei Credinte, dar au amanat de azie pe maine pregatirea lor, le sunt de mare folos cele 40 de Parastase repetate. Dar mai presus este Ctitoria. Iar mai presus de ctitorie, sunt Sfintele Liturghii, egale la numar cu numarul zilelor traite de Mantuitorul pe pe pamant. 260 Cand cineva ti-a zis de trei ori bogdaproste, bogdaprostea intreita, e ca pecetea si nu se mai poate lua, irosi sau sterge.

116

261 A trecut un batran sarac din viata. Traise intr-o coliba si a ramas acolo, nestiut de nimeni. Si prin pronie cereasca, Sfantul Inger, pazitorul vietii lui de la Sfantul Botez, vazand ca treceun sir de care pe acolo, s-a prefacut intr-un copil descult, imbracat intr-o rochita rosie. I-a oprit pe calatori si le-a zis: Opriti! A murit tata. Si oamenii l-au intrebat: De ce plangi?. Un batran, i-a zis: Mama ta nu este acasa? Eu nu am mama si se ineca in plans. Au mers cei trei cu carele la coliba si au vazut cum statea corpul neinsufletit, cu fata in sus, cu mana dreapta ridicata spre cer, cu degetele formand Sfanta Treime. Si copilul a spus: Il luati pe tata si pe mine pana in primul sat, unde sa se poata face inmormantarea. Eu voi ramane copilul vostru. Care va vrea sa ma ia. Am sa raman supus, numai sa-l inmormantati pe tata. Fata scaldata in lacrimi i-a induiosat pe cei trei. Si se intreceau ca sa ia asupra lor aceasta povara. A luat cel mai batran mortul, dar copil a disparut Au ajuns sa-l ingroape, dar nu stiau numele mortului si au zis ca copilul a fost hot, a fost naluca. L-au auzit insa vorbind, il vedeau plangand. Au zis ca a fost duhul rau. SI se intrebau: de ce nu a luta si mortul la plecare? Acum toti dadeau inapoi. Cel batran a zis ca-l inormanteaza el. fiind mai batran, si-a luat acest angajament, ca este plin de pacate. Au ajuns la o intelegere si s-au hotarat sa-l ingroape in primul sat. Dar si mortul a disparut din caruta lor. Atunci au zis a doua oara ca i-a inselat satana. Cel batran a zis ca aceasta este o minune dumnezeieasca si nu trebuie sa o lase asa, in intuneric, ci sa ne indreptam calea catre Dumnezeu. Si atunci, Dumnezeu va face cu noi alta minune, mai mare si mai patrunzatoare Eu sunt miscat din toate inchieturile, a zis batranul, si vreau sa ma indrept de toate greselile pana imi va iesi sufletul din trup. In numele Domnului, va zic si voua, sa ma urmati. 262 Orice dar, cat de mic, trimis unui suflet raposat, se mareste si se inmulteste. 263 Fericite sunt sufletele celor morti, care la Sfantul Botez au primit numele unui Sfant. 264 Cei care nu pun rugaciuni pentru cei raposati ai lor, raman ca uitati si la iesirea sufletului din trup sunt intrebati, si jale mare si durere pentru cei care nu gasesc raspuns. 265 Toate sufletele au nevoie sa primeasca de la cei ramasi in urma Sfinte Liturghii. Sa se faca daruire la constructia Sfintelor Biserici, la repararea lor, la pictura, la cumpararea unor Sfinte Odoare. Sa se faca tamaieri in case. 266 Pe cei care mor nepregatiti, cei ramasi in urma trebuie sa-i ajute, ca daca nu, li se ia din portia celor ramasi si li se da ca ajutor celor adormiti. 267 Pomenirea din neam in neam face adaos si inseninare pentru cei raposati. 268 Cele 40 de Parastase fac numai bine. Schimba sufletul de la un loc bun la altul mai bun. 269 Pentru cei morti care nu se mai pot ajuta singuri, oricat de mult ati face, sa nu vi se para mult, ca e pentru vecie. Din ele vi se va adauga si voua. 270 Femeile care ajuta la pomana, sa fie curate si trupeste si sufleteste. 271 Prin marturisirea facuta de parinti, se sterg pacatele copiilor, se iarta chiar si neplacerile create in familie. Acel suflet pe care il marturisesc parintii, se curata si alb se face. 272 Cei care cunosc cu adevarat credinta si cauta sa indeplineasca anumite cerinte, nu mor cu adevarat, ci pleaca, ca printr-o chemare.Numai cei care neaga credinta si batjocoresc prin adunari Puterile Sfinte, mor inecati in pacate. 273 Ctitoria ii aduce pe cei din iad la lumina vesnica. 274 Cel ce renunta la tot si salveaza pe cei raposati, ca si acestia sa ajunga la treapta de a fi rugatori la Scaunul lui Dumnezeu pentru cei vii, acela va primit plata multa in ceruri. 275 Mutarea sufletului de la un loc la altul, se face dupa cum se silesc cei de pa pamant. 276 Fiecare, cand pleaca din viata, lasa lumea cu toate podoabele, cu toate placerile ei si se duce numai cu faptele bune, facute in ascuns si in public.

117

277 Aveti grija in Postul Mare de sufletele celor morti, dar si de ale celor vii.\ 278 Medicamentele au scopul lor, dar cand e vorba de stingere, cand firul vietii s-a rupt, medicamentele nu intretin sufletul . medicamentele alina suferinta si ii da bietului om dispozitie, ii da speranta de viata, cu toate ca e moartea pe umarul lui. 279 Aici am de toate ne marturiseste un suflet- am gasit tot ce mi-a dat si am trimis eu treptat, treptat. Si tot ce mi-au trimis ai mei, dupa ce am plecat, le-am primit si sunt aici. 280 Sufletul, la iesirea din corp, viziteaza toate locurile pe unde a fost cat a trait pe pamant. Lacrimile celor vii strica linistea celor morti. 281 Deci, tot omul pacatos si nevrednic in viata, din moment ce a primit Sfantul Botez in pruncie, este crestin. Apoi, fie ca e randuit inca de la plasmuire, fie din cresterea proasta data de parinti sau felul de viata treint in destrabalare sau din cauza saraciei, insulta credinta, batjocoreste Sfintele Taine ale lui Dumnezeu, cand este in pragul mortii, merita si trebuie sa fie iertat de ai sai si chiar de cei straini. Dupa moarte, urmeaza sa-i indeplineasca preotul toate datinile, urmasii sa staruiasca in diferite jertfe si Sfinte Liturghii, cu jertfe binecuvantate la praznice imparatesti si mai mult decat orice, sa ii faca ctitori la Sfintele Biserici, care se zidesc din temelie. La ctitorie intra si cei care s-au sinucis.

Capitolul V Diverse invataturi care nu se regasesc in celelalte capitole

In acest capitol se gasesc diverse invataturi, ziditoare de suflet, care nu puteau fi incadrate in primele 4 capitole. De aceea, le-am asezat in acest capitol, caci ele intaresc si ajuta sufletul crestinului. Apoi, si acestea sunt legate de capitolele anterioare, ajutand la mantuirea sufletului. Sunt invataturi deosebit de importante, spuse de Maica Sfanta, intocmai pentru a intari credinta cea adevarata in inimile si sufletele crestinilor. Caci, crestinii erau cazuti in somnul adanc al pacatelor. A fost nevoie ca cineva sa-i trezeasca, sa sune desteptarea. Si Dumnezeu Tatal, a trimis pe Nascatoarea de Dumnezeu sa ne vorbeasca, sa ne invete, sa ne indrepte pe calea mantuirii sufletelor tuturor crestinilor. Sanu va leneviti nici voi, ci mai vartos sa insistati si sa cercetati invatatura cuprinsa in acest. Ea va va intari sufletul si lasand la o parte rautatea si placerile acestei lumi, va veti indrepta pe drumul spinos al mantuirii, la capatul caruia va sateapta cununile vietii vesnice si locul de odihna vesnica. Cine vrea sa-si mantuiasca cu adevarat sufletul, sa-si desfunde urechile, ca sa aude mai binesi mai clar, glasul celui ce striga in pustie: Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor. Pe acesta il completeaza Mantuitorul Iisus Hristos, atunci cand ne spune: Pocaiti-va! Ca nu stiti nici clipa, nici ceasul in care vi se va cere sufletul.

118

Putem fi no oare atat de nesimtitori si pasivi la auzul cuvintelor Inaintemergatorului Domnului? Dar la auzul cuvintelor Imparatului Imparatilor? Bine ne-ar fi daca am luat aceste cuvinte ca pe un indemn, ca pe o chemare, ca pe o strigare catre Imparatia Cerurilor. Fericit este acela care primeste aceste cuvinte dumnezeiesti, ca pe o porunca a lui Dumnezeu si mai fericit este acela care o si duce la indeplinire. Dar, sa rasfoim si sa patrundem adanc taina mantuirii noastre, ce ne-a pregatit-o noua Bunul si Milostivul Dumnezeu, prin dulcele glas al Imparatesei Cerului si a Pamantului. 1 Plange pamantul, cu toate cate sunt pe el, pentru sangele nevinovat care se varsa zilnic. 2 Mergi la Sfanta Biserica. Fa supunere celor mari si da cuvant de mangaiere celor mai mici. 3 Acele suspine cele auziti in noapte, sunt sufletele celor care au murit fara de vreme si n-au fost pregatiti pentru moarte. Insa, au trebuit sa se supuna legilor si ordinelor celor mai mari. Prin supunere si-au aflat moarte, dar ei nu erau pregatiti. S-au spalat de pacate cu sangele lor, insa, ca sa poata trece la Patria cea de Sus, au trebuinta, au nevoie de slujbe, platite si facute de urmasii lor. 4 Sa faceti coliva si cele 40 de Parastase pentru eroii neamului. De mutat la capitolul cu Pomenirea mortilor. 5 Fa totul cu rabdare si tacere. Pastreaza taina taina pana iti randuiesc preot duhovnic, care te va ajuta. 6 A venit timpul sa cunosti rautatea oamenilor si puterea lui Dumnezeu. Sa ai credinta si nadejde nestramutata. 7 Nu este blagoslovenie, ca femeia intinata cu barbat, sa intre in Sfantul Altar. 8 Nimeni nu greseste lui Dumnezeu, ci greseala este a sufletului sau. 9 Unui om credincios, daca nu are si fapte bune, nu-i foloseste credinta la nimic. 10 Zice Domnul: Toti crestinii, mult credinciosi, care stau in Sfanta Biserica, cu frica si cu umilinta, in timp ce Mielul se jertfeste, vrednici sunt sa-i numesc slugile Mele. 11 Cauta sa fii pilda tuturor. Multumesc cucernic la buna-ziua si vorbeste cat se poate de frumos si de placut celor ce te intreaba. 12 Daca cineva iti spune un cuvant impotriva altuia, tu sa-i zici: Dumnezeu sa-i poarte de grija. 13 Numele unei manastiri sau catedrale: Salvarea sufletelor tuturor Eroilor Romani. 14 Tot omul care vietuieste pe pamant, bine ar fi sa aib la tot pasul frica de Dumnezeu in inima. Atunci s-ar mantui usor. 15 Cand se zideste un locas sfant pe pamant, se zideste si in cer. 16 Sfanta Cruce facuta in sila, cu lenevire sau stramba, nu este primita. 17 Daca ai primit canon, sa-l faci. Daca ceva real te-a oprit, marturisindu-te fa-l si pe acela. 18 Cauta sa nu te indulcesti cu bunurile lumii in care traiesti, ca toate sunt desertaciuni in fata lui Dumnezeu. 19 Femeia, cand e in necuratie, sa nu intre in Sfanta Biserica. Daca indrazneste, isi pierde plata din ceruri. 20 Crestinul care sarbatoreste Sfanta Duminica, i se da sa guste din apa vie, din ceruri. 21 De cand se da binecuvantare, nimeni sa nu iasa din Sfanta Biserica, pana nu se da Sfanta Anafora. 22 Toata firea omeneasca ce poarta trup, e pacatoasa. Se poate curata si indrepta prin diferite osteneli. 23 Diavolul nu te invata sa aprinzi tamaie ori lumanari, niciodata. 24 Dreptii, in cer de-a pururi sunt veseli si slavesc necontenit pe Dumnezeu.

119

25 Toate cele de pe pamant slujesc poruncilor lui Dumnezeu. 26 Odata, are sa straluceasca adevarul pe pamant. 27 Sfintele Icoane si Sfintele Cruci stau impotriva celor rai, impotriva navalirii altor neamuri. De aceea, le urasc cei rai. 28 In cer, totul s-a facut prin cuvantul lui Dumnezeu. El a zis si s-au facut toate. Pe pamant lucreaza o multime de oameni cu fel de fel de idei si fiecare naste pacatul ei. 29 A va pocai insemna a face macar jumatate din cele ce auziti in Sfanta Biserica, din Sfantul Altar ori de la strana. 30 sa va plecati in fata celor mai mici, ca sa le dati invatatura. 31 Anii durerilor vor fi atunci cand nu veti mai dormi in paturile voastrea si cand nu va mai avea omul sa manance mancare proaspata si la vreme, si boli grave o sa faca prapad in lume. 32 Greselile oamenilor ii dau puteri sporite satanei. 33 Tot omul care-l cleveteste pe fratele sau, pe Domnul Il rastigneste si in ziua Invierii se imbraca cu haine de ocara 34 Clevetirea este pacatul cel mai mare. 35 Nu plangeti in Ziua Invierii, oricat de scarbiti ati fi. 36 Toata stiinta si invatatura omului sunt pentru cele ce le face pe pamant, insa pentru ceruri este alta cale: sa creada, sa slujeasca si sa-l iubeasca pe Dumnezeu. 37 Sa nu va ramana mintea la ce vedeti, ci urechea urechea sa o aveti catre tot cuvantul lui Dumnezeu. 38 Pentru a te mantui, cauta sa fii pilda tuturor: nu lipsi de la Sfanta Biserica si implineste ce scrie in Psalmul 14. 39 Sa iubesti dreptatea si sa marturisesti adevarul, ca acestea iti vor fi luminarea vesnica. 40 Doua femei veneau de la Sfanta Biserica. Prima ducea cu ea un buchet de flori de margaritar, cu miros placut. A doua ducea cu ea un mototol de ciulini ca tavalit prin pacura. Aceste femei traiesc intr-o casa. Au mers impreuna la Sfanta Biserica si stau in acelasi loc in Sfanta Biserica. Au ascultat slujba facuta de acelasi preot, care a citit aceeasi Evanghelie. Si iata ce a cules fiecare. 41 O parte din crestini s-ar multumi sa auda o parte cele vazute de Maica Iuliana. Iar Maica Iuliana, dupa ce le-a vazut, a poftit foarte mult sa le si aiba. 42 Psalmul 6: Aduce-se-vor Imparatului fecioare in urma ei, cele de aproape ale ei, se vor aduce ei. Adica in urma Imparatesei, unde a stat Maica Domnului atatia ani, in Sfanta Sfintelor. Nu au voie sa slujeasca cu preotii in Sfantul Altar femei ce au fost casatorite cu barbat, ci numai fecioare curate. 43 Pentru orice inceput de suparare si manie, prima cauza este lacomia. 44 Nu-ti face griji ca s-au suparat oamenii. Teme-te cand se va supara Dumnezeu si Sfintii Parinti, caa atunci e tare greu. 45 Sfintele Icoane nu pleaca la drum fara rugaciuni, fara preot si fara de cantari de lauda si slava. 46 Cand stii ca ai dreptate, niciodata nu te deznadajdui, caci dreptatea, chiar daca oamenii vor sa o omoare, la Dumnezeu nu moare. 47 Unii calugari motiveaza ca sunt bolnavi, dar de murit nu moare nici unul. Sub acest motiv mananca mai bine si doarme toate noaptea. Oare, cati soldati sunt intr-un regiment, n-au nici o suferinta? Ei dau intaietate supunerii celor mai mari si apoi suferinta lor. Aici, la ascultare au intrecut calugarii. 48 Pe cel ce iubeste saracia de buna voie, il iubeste Dumnezeu.

120

49 Orice crestin, care iubeste dreptatea, in ziua judecatii, se infatiseaza cu lumina ei si trece nejudecat. 50 Cine se spala de tot pacatul, citeste rugaciunile ce se afla in carti, a intors spatele la rautatea pamanteasca si urmeaza calea catre Dumnezeu. 51 Tot omul ce traieste pe pamant si zice ca este crestin, sa se sileasca sa se si mantuiasca. 52 Gandeste-te la cuvantul din Evanghelie, care spune ca a umblat Domnul pe mare ca si pe uscat, si vei trece apa. 53 In timpul Axionului, diavolii nu mai raman in Sfanta Biserica. 54 Cand mergi la o chemare imparateasca, nu mai este timp sa-ti faci si voia ta. 55 Manastirea Podul Bulgarului sa se faca pentru mantuirea acelora care s-au pierdut, cu miile, fara sa vrea. 56 E mai greu sa te temi sa nu te poti smeri, decat sa ceri iertare pentru greseala. 57 Clevetirea innegreste haina Sfantului Botez si o face urat mirositoare. 58 Supunerea cea mai mare e mai sfanta decat orice. 59 Cele povestite si aratate de Maica Domnului sunt numai pentru folosul celor ce vor sa fie adevarati crestini. 60 Nu-i impovarati pe cei ce vin la Sfanta Manastire cu necazurile si greutatile voastre. Ar fi mai placut lui Dumnezeu, ca acestia, sa plece de la voi cu sufletul, ca si cand ar fi vizitat un colt de rai, impodobit cu fel de fel de pilde frumoase. 61 A fi schimnic nu e un adaos la leafa si nici nu esti la un rang inalt, ci este o obligatie sufleteasca, dreapta pentru sufletul aceluia ce o cere. 62 Voi va bizuiti pe puterile voastre si iutati puterea lui Dumnezeu cea nemarginita. 63 Calugarii sau calugaritele care au imbracat haina calugareasca si le place sa umble prin lume, plisind de la Sfintele Liturghii, li se ia inapoi haina de Puterile Ceresti, ca fiind pangarita. 64 Nu cautati sa aratati vinovatia omului rau fata de altii, ci mai bine lasa-l in pace. 65 Intre oameni este iubirea de sine, si de la iubirea de sine izvoraste rautate si uraciune. 66 Unele femei crestine bat laptele in putinei in timpul Sfintei Liturghii. Acest lucru il fac si in viata de dincolo de mormant, iar cand obosesc, vine un arap negru si le biciuieste sa nu se opreasca din batut, nici ziua, nici noaptea. 67 Tot ce se lucreaza Duminica, este facut la indemnul satanei. 68 Feriti-va de orice treaba Duminica, ca sa nu va fie judecata prea aspra. Fiti crestini cu faptele, nu cu numele. 69 Nu va indulciti de cuvantul oamenilor mincinosi, ci va pregatiti de suferinta. 70 Scris este: Cu ochii tai vei privi si rasplatirea pacatosilor vei vedea. 71 Cel ce pomeneste pe diavol o data, sa nu manace nimic in acea zi. De-l va pomeni a doua oara, nici sa nu mai vorbeasca cu nimeni in acea zi. De-l va pomeni si a treia oara, in acea zi sa stea inchis in camara lui, nici sa bea, nici sa manace si nici sa vorbeasca cu cineva. 72 Preotesele sa imbrace haine negre si sa le poarte cu demnitate si pentru a fi pilda si altora, sa vietuiasca in pace alaturi de preotii lor. 73 Cine isi serbeaza ziua, sa fie cu voie buna fata de toata lumea, sa cinsteasca pe Sfintii din ziua aceia si pe cel al carui nume il poarta, ca mult au patimit pentru sfanta credinta. 74 Cand va intreaba cineva daca faceti cutare lucru, nu raspundeti Da. Il fac, ci ziceti: Nu stiu, Dumnezeu stie ori: Daca imi ajuta Dumnezeu, il voi face. 75 Tot rodul ce este in femeie este viata. Cel ce stinge acea viata, nu este decat un criminal. 76 Vesmantul sufletului nu se pateaza cu cele ce vin din vazduh. Numai daca il patezi tu, cu faptele si gandurile tale.

121

77 Sa nu izvorasca din inima ta ganduri rele. 78 Dintr-o vale au iesit multi oameni negri, subtiri si cocosati, si mai inalti de un stat de om. Pe drumul pe care erau ei, venea o multime de lume, barbati, femei, batrani, tineri, fete si copii. Toti aveau in mana cate o legatura, altii traiste, unii saci, altii cosuri sau desagi, unii cu cate o roaba si parte din ei cu carute. Toate erau cumparaturi din piata si targuri facute in acea Duminica. Acei negri, au inceput ai jefui pe oameni: lua cosurile, trasitele si le varsau in acea rapa, de unde au iesit., faceau hora si le calcau in picioare. Iar cei din drum, luau totul de la oameni: carne, peste, faina, orez, sare, paine, cereale si le aruncau in vale. Deci, tot ce crestinul cumpara duminica, diavolii le joaca in picioare, iar noi le mancam. Numai de acei care au dat de pomana sau au primit de pomana, diavolii nu se ating. Asa procedeaza cei ce vor sa slujeasca la doi Domni. Se scoala de dimineata, merg la piata, fac cumparaturi si ajung la Sfanta Biserica obositi, plini de nervi, tocmai cand slujba e pe sfarsite sau nu ajung deloc. 79 Viile de pe pamant s-au stricat de multimea multimii pacatelor oamenilor. Toate s-au stricat de pangarire si iubire de nedreptate. E gata sa se strice si legea crestineasca. 80 Ca sa faci voia lui Dumnezeu, ar urma sa fii ca un necunoscut ce aiureaza la marginea drumului, pe care nu-l aude nimeni si nu-l vede nimeni. 81 Intr-un lac mare argintat, se aduna lacrimile credinciosilor care triesc in necazuri si sufera dupa dreptate. In el fac baie si se spala la iesirea sufletului din trup. 82 Cel ce e sarac de fapte bune, sufletul, in frig sta in vecii vecilor. 83 Intotdeauna sa se socoteasca omul nevrednic cu inima si cu cugetul. Sa se apropie cu umilinta de Sfintele Icoane si de toate cele sfinte, si Dumnezeu oricand il primeste. 84 Nu e placut lui Dumnezeu, una sa gandesti si alta sa vorbesti. 85 Dumnezeu vrea binele fiecaruia cas-a nascut pe pamant, cu trup omenesc. Insa, dintre acestia, nu multi umbla in calea Domnului, ca sa afle poruncile Lui si sa se osteneasca a le indeplini. 86 Nimeni nu s-a mantuit de la petreceri si desfatari pamantesti, ci numai cei ce s-au ostenit. 87 Sa nu urati pe nimeni si sa fiti prietenii lui Dumnezeu si a Sfintilor Lui. 88 Toiag la drum sa-ti fie nadejdea. 89 Atotputernicul sa blagosloveasca tot ceea ce se pleaca la pamant. Cei ce urmeaza dupa randuiala Sfintilor Parinti, vor fi daruiti, iar cei ce fac supunere dupa cuvantul oamenilor, vor fi platiti. Mai mare este darul decat plata. Darul este pentru suflet, plata este pentru trup. 90 Toate cate voi le socotiti drepte, nu sunt drepte si in fata lui Dumnezeu. Fiindca fiecare faceti dreptatea dupa cum o intelegeti voi. 91 Cea mai frumoasa, mai curata si mai trainica haina, este cea facuta cu multe osteneli si fapte bune. 92 E bine ca tot crestinul sa aprinda tamaie in fiecare zi. 93 Tot omul ce munceste Duminica, in timp ce se savarseste Sfanta Liturghie, dupa ce moare, asa petrece in veacul veacului, cu fel de fel de jivine necunoscute si scarboase, de care ti-e frica sa le si vezi. 94 Va veni timpul cand vor fi lupte de pe pamant si pana la cer. 95 Tot ce se face prin tragere la sorti e facut cu sfintenie. 96 Nu se ia nimic din Sfanta Biserica, se arde si cenusa se ingroapa. Nu te poti servi de acele lucru in gospodarie. 97 Cantaretii si paraclisierii, care iau lucruri din Sfanta Biserica, nemaifiind de trebuinta, vor fi intrebati de ele si la vama furilor, vor fi opriti.

122

98 Mai placut este pentru o femeie sa stea langa pangararea unui barbat, luat prin lege, cu cununie, ca la sfarsitul zilelor se incununeaza cu cununa stralucita. Decat sa mearga la manastire si sa se lupte cu atatia nevazuti diavoli. 99 Boaba graului are intiparita fata Mantuitorului Iisus Hristos. 100 Femeile care au facut avorturi si au omorat pruncii inainte de a se naste sunt osandite pentru vesnicie sa nu se bucure de nimic, pentru ca au stricat zidirea mainilor Stapanului. E pacat sa strici, sa calci o floare, darmiteo faptura vie. 101 Pentru aceste femei este bine sa aiba grija de copii saraci, sa-i imbrace, sa-i incalte, sa-i hraneasca, sa-i adaposteasca, acelasi numar de copii cati a avortat si la urma sa-i inzestreze. Dupa aceasta, sa mearga la Sfanta Biserica, la preot, cu lumanri, cu tamaie si sa plateasca Sfinte Liturghii. 102 Femeile care leapada pruncii, fara voia lor, sa duca la preot trei paini proaspete, sa le blagosloveasca pe numele acelora fara de nume. Sa le imparta la trei femei insarcinate, se poate si la mai multe. In numele Sfintei Treimi, sa faca acest lucru de trei ori si este slobozita de grija pacatului. 103 La orice greseala, daca este cainta, este si iertare. 104 Toti crestinii care cred in Sfanta Cruce, o marturisesc, lupta si rabda pentru Sfanta Cruce, se izbavesc de cel mai greu pacat. 105 Cereti sa va binecuvinteze Cel ce binecuvinteaza toata faptura. 106 Dumnezeu a chemat calugarii in locul de lumina, ca la randul lor, sa dea lumina la tot poporul. Dar, ei aleg calea intunericului si lumea din afara nu se alege cu nimic. 107 Nu toti cei ce intra in Sfanta Biserica, primesc, in chip nevazut paine cereasca. Unii au mancat inainte de a veni la Sfanta Biserica, altii au fumat, parte din ei s-au certat si le-au iesit din gura cuvinte murdare. Altii, in timpul Sfintei Liturghii, au cugetat la cele rele si nedrepte asupa celorlalti. 108 Oricine se poate mantui daca: nu a framantat paine vinerea, nu a dat ajutor fumatorului si nu a strigat de rau asupra celui osandit. 109 Intai sa implinim voia Celui ce ne-a zidit, ca sa-i fim placuti. Apoi, voia mai marilor care ne conduc. 110 Daca mamele, cand au in pantece nu merg la Biserica, nici pruncii nascuti de ele nu vor merge si se vor departa de Dumnezeu si nu se vor mantui. Ele vor da raspuns la Dreapta Judecata pentru aceasta. 111 Ceul si pamantul si intreg vazduhul canta neincetat: Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul Adevarului, Care pretutindeni esti si toate le implinesti. Vino si te salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre. 112 Calugarii sa-i cinsteasca pe crestini, invatandu-i rugaciuni, cum sa posteasca si de ce sa mearga la Sfanta Biserica, sa nu lipseasca. 113 Crestinul care nu urmeaza trei Duminici la rand sa asculte Sfanta Evanghelie, nu se mai poate numi crestin. 114 Cel de sus stapaneste pe cel de jos, iar cel de jos nu se stie daca va ajunge sus. 115 Hainele ingerilor nu se murdaresc, nu se rup, nu se invechesc si nici nu putrezesc. 116 Cei ce nu cred in Sfanta Treime si zic ca nu are atata putere, nu sunt crestini desavarsiti. 117 Pentru a va usura viata, fiecare crestin ar trebui sa faca fel de fel de osteneli, rugaciuni, metanii, post, milostenie, ca nu se stie care va fi intai primit. 118 Unii fumeaza si beau alcool si apoi merg la Sfanta Biserica. E mare pacat. Nu trebuie sa se apropie de Sfintele Icoane, nici sa nu se unga cu Sfantul Mir.

123

119 Sa nu ziceti lucrurilor sfinte pe nume: Manastire, Biserica, Liturghie, Icoane, Impartasanie, Anafora, Mir, Aghiasma, ca nimic din acestea nu este al oamenilor, ci ale Domnului si de aceea sunt sfinte. Trebuie sa se spuna: Sfanta Manastire, Sfanta Biserica, Sfanta Liturghie, Sfanta Icoana, Sfanta Impartasanie, Sfantul Mir, Sfanta Aghiasma. 120 Cand faceti coliva nu o dati la rude, cunostinte si prieteni, ci o impartiti la tot poporul. 121 Orice om care este inca in viata, un pas pe care-l face pentru Dumnezeu, i se socoteste ca fapta buna. 122 Manastirea de la Podul Bulgarului are binecuvantare de la Tatal Ceresc. 123 Este placut lui Dumnezeu, ca pe marginea unui drum, la o raspantie, sa se gaseasca o Sfanta Cruce ori o Sfanta Icoana cu chipul unui Sfant care a suferit pana la moarte pentru Sfanta Credinta. 124 Cei ce pun apaa in vin ori in laptesi le vand, in lumea cealalta vor fi osanditi la o sete vesnica, chinuitoare. 125 Caluagrii si calugaritele formeaza armata Mantuitorului. 126 De la Sfantul TURN (TRON ???????????) iau binecuvantare toti imparatii, regii, conducatorii si conducatoarele de pe pamant. 127 Pregatiti-va obrajii de lacrimi, pieptul de suspine, sufletul de zbucium. 128 La orice chemare sa fie supunere. 129 Fericiti sunt cei ce aud cuvantul lui Dumnezeu, dar intreit sunt fericiti cei ce implinesc cuvantul lui Dumnezeu pe care il aud. 130 Cine vrea sa umble in calea Domnului, in adevarata cale cea luminata, sa nu se gandeasca la sotie, la copii, la parinti si la rude, fiindca Dumnezeu le va purta de grija la toti. 131 Cel dintai lucru e smerenia, de la cel mai mic copil, pana la cel mai batran. 132 A carti e un pacat mare. 133 Crestinii de astazi nu fac nimic din ceea ce faceau crestinii din trecut. Cartile de rugaciuni stau inchise, rugaciuni pe care Sfintii Parinti le rosteau cu lacrimi. 134 Unii, carora le place vinul, zic: Sa bem ca e Sangele Domnului. Acestia gresesc mult. Iau numele Domnului in desert, se imbata si de la betie se pornesc nenumarate rautati. 135 Cei ce fac supunere cu dragoste si socotesc viata o liniste si o placere, vor vedea slava lui Dumnezeu. 136 Numai ce este de folos pentru suflet se intrebuinteaza. 137 Nu este primit a trage cu armele si cu tunurile, in timp ce se serbeaza Pogorarea Duhului Sfant peste ape. Cand se pogoara Duhul Sfant peste ape, noi trebuie sa-L impuscam? Cand S-a botezat Mantuitorul, a avut cineva curajul sa traga focuri de arma? Dar, si apele, s-au inspaimanat si au fugit. 138 Cand se incheie anul, de Anul Nou, trag unii cu armele, zicand ca impusca anul care a trecut si il primesc pe cel nou. De ce vrem sa impuscam un an care ne-a adus de toate? Am avut mancare la masa, rod bogat, am avut niste realizari, si drept multumire il impuscam? In loc, sa zica: Invredniceste-ne Imparate Ceresc si Facatorul nostru, pe noi nevrednicii, macar pe masura bunatatilor pe care le-am avut anul trecut. Toate acestea, ca si vrajile, care se fac cu acest prilej, sunt lucrari diavolesti. 139 Cel ce isi smereste trupul, isi infrumuseteaza sufletul. 140 E bine ca omul drept, nedreptatit de de oameni, sa se bucure de orice necaz, de boli si de suferinte. Numai asa poti castiga fericirea vesnica. 141 Necazurile si tulburarile sunt numai aici, pe pamant. 142 Orice osteneala facuta cu sfortare in toate directiile, nu se socoteste.

124

143 Omul trebuie sa traiasca cu temere si cu frica de Dumnezeu. 144 Primul lucru spre mantuire este iubirea pentru aproapele tai si indelunga rabdare. 145 Din evlavie, cel mai mic trebuie sa sarute mana celui mai mare. Prin aceasta isi arata respectul si supunerea lui. 146 Unde e vorba multa, acolo e si clevetirea, si judecata nedreapta nici nu stii cand o faci. 147 Cand te cheama cineva pentru un sfat, cere-ti iertare si apoi da-le sfat. Dar, sa nu hotarasti tu pentru ei. Lasa-i in voia lor. 148 Sa fii zilnic cu urechile, cu mintea, cu inima si cu cugetul zicand in sinea ta: Domnul ma cheama. Totdeauna sa fii cu gandul la Tatal din Cer. 149 Ce hotarasc oamenii, in fata lui Dumnezeu nu cade. Dar ce hotaraste Dumnezeu ramane in veac. 150 Casatoria dupa lege la crestini e o taina mare, pe care voi nu o cunoasteti. 151 Femeia care sufera rele naravuri ale barbatului, fara de cartire, in randul mucenitelor se va socoti. 152 Sa nu socotesti rautatea nimanui, nici sa dispretuiesti pe cineva. 153 Cei ce traiesc in desfatari defaimeaza pe Dumnezeu si dreptatea. 154 Nu este crestineste ca in timp ce se praznuieste Sfanta Inviere sa se spuna: buna dimineata, buna ziua, buna seara, noroc, pace, sanatate. Singurele cuvinte care se rostesc sa fie: Hristos a inviat! si sa se raspunda: Adevarat a inviat! Cei care nu raspund la cest salut, nu slujesc lui Hristos. 155 Daca vrei sa sfatuiesti pe cineva, mai intai sa-ti ceri voie. 156 Pentru neevlavia si necredinta preotilor, multi dintre crestini, cu minte intunecata au trecut la comunisti. Se bucura de fagaduintele si de minciunile lor goale. 157 Lumea a saracit din cauza ratacirii oamenilor, ca nu iubesc Sfanta Biserica si cu bratele deschise alearga dupa toate desertaciunile. 158 Sunt crestini tematori de Dumnezeu, care au darul de a se feri de pacat si de a se sili a face voia lui Dumnezeu. 159 Cand se face o Sfanta Biserica, vin multi crestini si asculta sfaturile preotilor, de aceea se pocaiesc si se mantuiesc. Iar diavolii pierd teren, pierd suflete. De aceea, se lupta din rasputeri sa nu se mai faca Sfinte Biserici. 160 Prin Sfanta Biserica, crestinii care participa la slujba, primesc binecuvantare prin Sfintii Ingeri, se adapa din izvoarele mantuirii si se bucura de multimea bunatatilor sufletesti. Prin Sfintele Rugaciuni, multe suflete se vor curati si se vor lumina. 161 Multi oameni bogati sunt saraci, saraci in credinta si se departeaza necontenit de Dumnezeu. 162 Nu va deznadajduiti pentru greutatea necazurilor, caci puterea vine de la Dumnezeu. 163 Pentru nesupunere la cuvantul lui Dumnezeu, oamenii vor primi grele pedepse de la Dumnezeu. 164 Mosia satanei e plina de scaieti, palamida si holera. Din aceasta mosie fac parte toti crestinii, care numai cu numele sunt crestini, caci ei asculta neconditionat de satana. 165 Preotii evlaviosi, care se roaga la Sfantul Jertfelnic pentru iertarea pacatelor, sunt vrednici cosasi, care cosesc buruienile de pe mosia satanei. Iar inchinatorii, care primesc cu dragoste cuvantul preotilor, fac ca sa arda toate buruienile. Vin in urma lor adevaratii crestini care sadesc in inimile si in sufletele semenilor lor floarea, frumusetea invataturii lui Dumnezeu. 166 Sa suferiti cat mai mult, caci suferinta este buna si bine primita la Domnul. Caci si Domnul a suferit pentru voi.

125

167 Cei ce vor suferi pana in sfarsit, numai aceia se vor mantui. 168 Orice ti se va cere la lucrarea unei Sfinte Biserici, tu sa dai cu draga inima, ca servesti pe Domnul. 169 A fi cu adevarat crestin, poti fi numit adevarat fiul al lui Dumnezeu. 170 Nu va temeti de lupii care incoltesc trupul, ci temeti-va de cei ce va pot rapi sufletul. 171 Vesnic sa umblati intru lumina si sa nu rataciti prin intuneric. 172 Intai, la orice greseala facuta intre oameni, sunt vinovati parintii si apoi copiii. 173 Imparatul bate si pedepseste aspru pe fiii care nu-l asculta. 174 Cuvintele Nascatoarei de Dumnezeu nu au intrat cu caldura in inimile oamenilor. 175 Cei mici, in orice imprejurare, sa ceara binecuvantare de la cei mai mari. Cei mai mari, care nu dau binecuvantare, se osandesc tare greu. Cei mici, cand cer binecuvantare, marturisesc pe Dumnezeu. Iar cei mari, cand nu dau binecuvantare, se alatura paganilor si se leapada de Iisus Hristos, caci nu vor sa-l marturiseasca. 176 Numai cei ce ratacesc prin pustiu, ca Maria Egipteanca, nu au iubire de sine. 177 Daca un preot ar blagoslovi cu toata credinta, un vas plin cu soareci, tot nu i-ati putea manca, fiindca sunt spurcati. 178 Se cade ca fiecare crestin, cand intra intr-o casa crestineasca, sa faca Semnul Sfintei Cruci, chemand numele lui Iisus Hristos si al Sfintei Treimi, cerand binecuvantarea casei in care a intrat. Prin aceasta, se arata iubirea de frati, in numele Domnului. 179 De cand au intrat rusii in tara, parintii crestini au injunghiat din dobitoacele si pasarile lor, din cele mai bune si mai frumoase si mai grase, si au mancat in zilele oprite si in posturi, si au zis catre copiii lor: Cu cata greutate am putut avea aceasta agoniseala. De ce nu ne-am indulcit noi, copiii nostri, in casa noastra, din ostenelile noastre? Acestia sunt niste rataciti. Au furat din munca lor proprie si au savarsit pacat. Au sourcat nevinovatia pruncilor. Au uitat de poruncile lui Dumnezeu si fac voia lor, nu mai fac voia lui Dumnezeu. 180 Niciodata sa nu dati crezare strigarilor impotriva Sfintei Treimi, caci cei ce striga asemenea cuvinte impotriva Sfintei Credinte, vor fi lepadati de la fata lui Dumnezeu. 181 Orice lucru bun se castiga cu osteneala. 182 Neiubirea de sine faca ca sa fim pomeniti cat va fi lumea. 183 Cand va saraci pamantul, ogoarele pustii vor plange, vor plange imasurile, fantanile vor ofta ca s-au parasit, iar oamenii ramasi vor sluji raului si nu poruncilor lui Dumnezeu. Flamanzii vor alerga pe drumuri si chiar de vor manca toata ziua, nu vor avea sat. Vor fi necazuri mari intre crestini. Osia morii va rugini, iar cei flamanzi nu-si vor mai aduce aminte de mila Celui Prea Inalt. In sirul acelor ani, ani, luni, nu vor mai fi. 184 Piatra cea mai scumpa a unui om in viata, crestin fiind, si averea lui nestramutata este mantuirea. 185 Oamenii ogoarelor sa se umileasca cand fac recolta multa, bogata. Sa marturiseasca ca Dumnezeu a facut aceasta minune si nu o sa faca pe grozavii, laudandu-se: am arat cu tractoarele si am facut grau mult. Sa nu se arate ei mai dibaci decat Dumnezeu. Sa spuna ca Dumnezeu a binecuvantat ogorul, samanta si recolta, dand ploi la timp. Altfel, vor urma ani de seceta. 186 Sa nu va smititi de vorba desarta, ca unde nu este inima curata, Duhul Sfant nu se salasluieste. 187 Omul, care nu s-a supus voii lui Dumnezeu, a pierit. 188 Cand nu ploua si e seceta, se savarsesc prea multe faradelegi.

126

189 Oricat de cuvioasa ar fi o calugarita si oricat de multe fapte bune ar avea, nu are binecuvantare sa intre in Sfantul Altar. Numai cele care sunt fecioare au voie, pentru mare trebuinta si cu mare frica. 190 Ana Pauker vrea pe toate caile, prin toate mijloacele, sa rastoarne credinta crestina 191 Frumoasa Gradina a Sfintilor parinti este intemeiata numai prin lacrimi si osteneala. 192 Dobitoacele le-a binecuvantat Dumnezeu si le-a lasat pentru trebuinta oamenilor, sa se serveasca de ele si sa se hraneasca de la ele. Daca ele mor de foame, nu sunt chemate la Dreapta Judecata, pentru ca ele nu gresesc si nu au trebuinta sa se mantuiasca. 193 Pruncii insa, daca mor de foame, nu-i decat o chemare sfanta, vesnic spre bine. 194 Omului pacatos, Dumnezeu ii cere sa puna inceput de pocainta. 195 Dumnezeu binecuvanteaza numai casatoria care este facuta dupa voia Sa, dupa poruncile Lui. Casatoriile inchieate prin vraji, nu au binecuvantare. 196 Straini sunt numai paganii. Crestinii care-L marturisesc pe Dumnezeu intr-un gand si intrun grai, se numesc frati. 197 Toti cei care voiesc sa fie ei mai mari, au parasit pe Dumnezeu, iar cei ce se smeresc si se supun, il au pe Dumnezeu in inima lor. 198 Cei ce tin mult la bani, nu pot fi fii ai lui Dumnezeu sau buni slujitori ai credintei crestine. 199 Cauta sa fii stapan nu in casa, ci sa fii spatan pe Sfanta credinta, pe adevarata credinta crestin-ortodoxa si sa o impartasesti si altora. 200 Crestinii care fac faradelegi in timpul celor 40 de zile, cat dureaza sarbatoarea Invierii Domnului, gresesc foarte mult. 201 Orice greseala, pana sa primeasca iertare, primeste mai departe pedeapsa, fie pe pamant, fie in cer. 202 Carnea este surpare pentru calugari. 203 Dupa ce spalati ori va spalati, sa nu aruncati zoile in cale. Nu e corect sa calce lumea peste ele. 204 Va mahniti pentru purtare gresita a unora dintre oameni? Dar Cel ce i-a facut pe toti si astazi nu-L mai asculta nimeni, ce fel de hotarare sa ia asupra lor? 205 Omul nedrept vede nedreptatea tuturor, iar omul drept si prea drept nu vede decat greselile lui. 206 Duhurile pot indeplini orice misiune pe care o indeplinesc oamenii purtand trup. Atat de repede se fac servicii, ca fulgerul. 207 S-a mahnit Imparatul, s-a mahnit Fiul Imparatului, s-a mahnit Imparateasa si s-au mahnit toate Puterile Ceresti pentru ceea ce se savarseste zilnic pe pamant. La Sfintele Liturghii, din 1000 de crestini, abia mai iau parte 3. Se fac petreceri in familii de crestini. Incep sa serveasca la mese mai intai tuica. 208 Sfintii Parinti nu avea atata invatatura si sfaturi prin scris, dar pentru dragostea nespus de mare ce o aveau catre Cel ce i-a zidit, faceau osteneli si fel de fel de nevointe: posteau, nopti intregi nu dormeau, rugaciuni oranduite, se urau pe sine si se considerau a fi un nimic, preamareau pe Dumnezeu, imblanzeau fiarele si cand focul era mai incins, sareau in el, sa se aduca jertfa lui Dumnezeu. 209 Iubirea de sine este cel mai mare pacat. 210 Dand buna ziua sau salutand crestineste, se inmulteste slava lui Dumnezeu. Spunand buna ziua unul altuia, e a iertare, a impacare, a convingere, a nerautate. 211 Trupul nenoroceste sufletul.

127

212 Calugaritele crestin-ortodoxe, care fac serviciul din Sfantul Altar, cand sunt chemate sa indeplineasca, daca sunt demne, sa nu carteasca, ci de trei ori sa slaveasca pe Dumnezeu. Sa fie din randul fecioarelor. Pe timpul serviciului, sa nu caute la fata preotului. Cat face serviciul, sa nu caute la averile pamantesti, la bani, la haine, la dobitoace sau la alte nimicuri. 213 Sfantul Altar este palatul Imparatului Imparatilor si sa umble cu sfiala. Oricat ar fi de curate si cu demnitate, o fata sau o femeie din lume, nu poate indeplini acest serviciu. Nici regina nu are binecuvantare la acest serviciu. 214 In calugarie se cere multa smerenie si multa rabdare. 215 Daca nu poti castiga un suflet, ai grija sa nu-l prabusesti, ca ai raspundere. 216 In intuneric este tot pamantul, caci pacatul este moartea sufletului. 217 Niciodata sa nu luati fara sa cereti. Numai asa veti indeplini cuvantul Evangheliei: Cere si ti se va da, bate si ti se va deschide, cauta si vei afla. 218 Plang duhurile ceresti pentru imputinarea faptelor bune ale crestinilor. Astazi (31.08.1947) s-au imputinat si mai mult prin Sfintele Biserici. In unele sate, astazi, nu s-a dus nimeni la Sfanta Biserica, decat preotul singur. Nici cantaretul nu a fost. Asa ca, a asteptat pana la ora 10, si a asteptat preotul acasa. 219 Prin stramtorare s-a facut si se face orice lucrare pentru Dumnezeu. 220 Nu este binecuvantare pentru calugarii de 50-60 de ani in sus, sa mai iasa din manastire. Numai aceia care ies in interesul manastirii sau a soborului au binecuvantare. 221 Cand slujeste preotul in Sfanta Biserica, nu te gandi la faptele lui ca om, ce le face in afara Sfintei Biserici. E un pacat si greu se mantuieste omul de el. Sa fiti atenti la ce vorbeste si ce face in Sfanta Biserica. 222 Unii zic ca le e scarba sa ia Sfanta Anafora, pentru ca preotul face desfranare. E o mare greseala. Dumnezeu judeca pe fiecare dupa faptele si dupa vorbele lui. 223 Orice Biserica se poate salva prin alte Sfinte Biserici. 224 Numele de schimnica a Maicii Iuliana este Evsevia. 225 Un copil nascut din crestini nu trebuie sa vietuiasca in paganie, caci este privit de Sfintii Ingeri ca o holera, socotit ca un scaiete intr-o gradina cu trandafiri. 226 Sa sfatuiti pe toti pentru Sfantul Botez si pentru Cununie. 227 Toti crestinii sa stie, de la prunci si pana la cei mai batrani, sa nu-si faca nevoile cu fata la rasarit. E un pacat mare, ca si injuraturile. De la rasarit se arata soarele, luna si stelele, care aduc lumina lui Dumnezeu. 228 E cel mai greu pacat sa te numeste crestin si sa nu faci marturisire la preot. 229 Nimeni nu e izbavit de pacat si nu se mantuieste, daca nu a facut marturisire la preot, cel putin inainte de a pleca din viata. 230 Cu rugaciuni, post, lepadare se sine si multa smerenie, se pot omori balaurii. 231 A indeplini o porunca Dumnezeiasca, inseamna sa dai lupta cu toata omenirea, sa uiti de tine. 232 Cand cineva are o obligatie si cauta sa o indeplineasca, isi pastreaza cinstea. 233 Pentru alungarea vrajmasului se face semnul de toaca. 234 Oricine vorbeste in adunari aduce jertfa cea mai calda, propovaduind Sfanta Credinta. 235 Daca cineva te-a invinovatit o data, tu socoteste-te de 3 ori mai vinovat. 236 Nu va bucurati de ceea ce fagaduiesc oamenii, ci va bucurati de ceea ce hotaraste Dumnezeu. 237 Cand izvoraste nadejdea, bucurati-va. 238 Cand primesti pe cineva, zi-i: Bine ai venit in numele Domnului!

128

239 Lucrarile lui Dumnezeu facute pentru oameni nu au hotare. 240 Va veni o vreme in care vor striga pruncii in bratele mamei lor: Pocaiti-va, frati crestini. Dumnezeu Tatal se va intoarce la voi sa va primeasca si sa va miluiasca, in orice ceas va veti intoarce la Dansul. 241 Va veni timpul cand vazduhul va striga: Pocaiti-va, frati crestini, sfarsitul este aproape si Dumnezeu Tatal nu vrea sa piarda pe nimeni dintre crestini, ca toti sunteti zidirea mainilor Sale. 242 Oamenii se tem de oameni, iar de Dumnezeu care a facut tot si toate, nu se mai teme nimeni. 243 Crezand si nadajduind in Dumnezeu, toata ispita, oricat de grea ar fi, este invinsa. 244 Nimic nu e mai de pret decat supunerea. 245 Omul sa se smereasca, pana ce uita de sine. 246 Graul se face cand doarme iarna sub zapada, precum ouale sub closca. 247 Rostul impartirii unui numar asa de mare de icoane este pentr uchemarea si trezirea multor suflete din atatea rele in care s-au afundat, prin nepostire, prin betii, desfranari, lepadarea de aproapele si hula impotriva credintei ortodoxe. 248 Fructele nu se manaca toata ziua, ci la masa sa ceri binecuvantare si sa inchei cu rugaciuni de multumire. 249 Cel rau umbla in toata lumea si mai ales in poporul crestin implandu-i cu fagaduinte, care nu se vor implini niciodata. 250 Cine se osteneste pentru Dumnezeu, ia plata cereasca. 251 Domnul Dumnezeu, impreuna cu Sfanat Treime, sa binecuvanteze pe toti crestinii care cred in Puterile Ceresti. 252 Voi spuneti ca cultul este liber. Eu insa, zic, ca eu intrat lupii in stana si jefuiesc oile Mantuitorului. 253 Cand aveti ocazia sa cereti ceva, cereti ca unui Tata Dumnezeiesc si nu ca unui pamantean. 254 Cei ce cauta sa faca rele unii altora, gresesc. Ca isi fac singuri rau si in aceasta viata si in viata de dincolo de mormant. 255 Cand esti amenintat cu inchisoarea sa te bucuri, iar de vei fi dus in inchisoare, atunci vei primi cununa. 256 In crestinul in care nu este credinta desavarsita in Dumnezeu, i se pare ca toate sunt cu neputinta de realizat. 257 Preotul este pazitor de oi, iar supusul, cel ce a imbratisat credinta in cele Dumenzeiesti, e stupar. Fiecare isi ia plata lui. Oile se tund, si din lana se fac haine calduroase si lucruri in casa. Branza se consuma ca hrana, ce ramane se sareaza sa nu se strice. Albinele nu se tund, ele dau ceara de se face lumina in toate Bisericile crestine. Mierea nu se sareaza, dar se pastreaza zeci de ani, fara sa se strice. 258 Cel care are ravna pentru Dumnezeu, ajunge la mucenicie. Iar cel ce are o datorie fata de Dumnezeu, isi face datoria si mai intarzie si pentru ale sale. 259 Viteii inseamna nevinovatie. 260 Cel ce vrea sa se schimbe da camasa, sa acopere icoanele ori sa o faca intr-un loc unde nu sunt icoane. E mare pacat. 261 Toti oamenii, care se socotesc mari domni si toate cucoanele care au pretentii peste masura, stau in bratele satanei. 262 Biserica Sfanta Vineri din Bucuresti, pe vremuri era binecuvantata. Cine se inchina in aceasta Sfanta Biserica, chiar de nu era preot sa faca rugaciuni, se tamaduia de toate bolile si de toate necazurile si i se implineau toate dorintele, oricat i-ar fi fost de mari.

129

Acum, preotii nu mai slijesc cu aceeasi evlavie, cu aceeasi credinta, ci slujesc pentru bani. Ce vor raspunde in fata Marelui Judecator, ei stiu. Preotul care nu hotaraste sumele si nu se tocmeste la serviciile pe care le face, nu este osandit. Cei ce se multumesc cu putin, fac parte din Imparatia lui Dumnezeu. 263 Crestinul sa nu afuriseasca tot ce este viu in gospodaria lui si in afara. Parintii, tatii si mamele, sa nu-si dea copii railor. I-au dus in Sfanta Biserica, au facut contract cu Mantuitorul Iisus Hristos prin Sfantul Botez, crescandu-l il dau railor. Acesti parinti intra in mare judecata cu Dumnezeu. 264 Sa nu va bucurati sau sa va ispititi de multimea darurilor primite. Primiti-le, dar impartiti-le celor nevoiasi. 265 Puterile pamantesti hulesc si pedepsesc oamenii cu drept si fara drept, insa Dumnezeu Tatal, care stie adevarul si toata dreptatea, intotdeauna sprijina pe crestinul necajit, care cheama in ajutor puterea Tatalui Ceresc. 266 Toate Sfintele Biserici crestin-ortodoxe, sa aib Sfantul Epitaf cu Adormirea Maicii Domnului. 267 Din strigarile ce le fac cei rai impotriva voastra, sa va faceti cununa rabdarii. Rabdarea e o jertfa adusa in fata Tatalui Ceresc. 268 Cand vorbiti cu indoiala in suflet, nu marturisiti cu incredere taria si puterea lui Dumnezeu: Daca o vrea Dumnezeu e gresit. Spuneti totul cu convingere, cu incredere, cu siguranta. 269 Pe unii ii gaseste moartea in primejdii, pentru ca rostesc numele lui Dumnezeu cu gand de razbunare. 270 sa va botezati copiii, dandu-le nume de Sfant si nu alte nume schimonosite, pentru ca sfintii carora le poarta numele ii protejeaza, ii feresc de rautati. 271 Orice Sfanta Biserica sa aib pana la 12 sfesnice mici. Din cele mari, cate vor socoti ca le trebuie. 272 Vai de aceea care fumeaza, barbati ori femei, mai ales in timpul Sfintei Liturghii. Va fi vai si amar lor. 273 Cel ce alearga la fermecatori cand are necazuri, micsoreaza puterea lui Dumnezeu si a tuturor Puterilor Ceresti, nu-i de nici un folos. Puterile Ceresti il parasesc si nici farmecele nu-i ajuta. 274 Zapada alba inseamna nevinovatie si nerautate. 275 Paganii sunt in intuneric, dar nu si in vapai si in chinuri. 276 Dumnezeu l-a inzestrat pe om cu cele mai frumoase daruri. Unul dintre ele si cel mai de pret este libertatea. Trebuie sa stii, insa, a o folosi. 277 Infricosat este a te lepada de numele lui Dumnezeu, de toata lucrarea lui Dumnezeu si de toate tainele Dumnezeiesti. 278 Cei ce se leapada de Sfanta Cruce, nu mai vad nimic din cele Dumnezeiesti. 279 Doctorilor, care fac ucideri de prunci, chiar daca se marturisesc, nu li se iarta aceste crime. Pentru ca nu o fac cu parere de rau, ci de forma, zicand ca aceasta le este meseria. Ba, mai iau si bani pentru aceasta. 280 Orice crestin, cand invata o meserie si este sigur pe ea, trebuie sa faca o sfintire de apa, cerand preotului binecuvantarea lui Dumnezeu, ca acel meserias sa munceasca cu cinste, cu frica de Dumnezeu si cu dreptate. 281 Toate mamele si toate moasele, care savarsesc avorturi, toata viata in sange o petrec, sange beau, sange mananca, cu sange se imbraca, daca nu merg la preot sa faca marturisire, sa primeasca canon si sa-l faca.

130

282 Mintea omeneasca nu-si poate inchipui muncile care sunt pregatite dincolo de mormant, celor care strica pruncii si tot rodul omenesc. Nimeni nu primeste binecuvantare. 283 Nu se poate ca omul sa ia plata si de la oameni si de la Dumnezeu in acelasi timp. 284 Nu va tanguiti ca vietuiti fara rost, puneti-va nadejdea in Dumnezeul cel adevarat si va veit afla rostul vietii voastre. 285 Tot calugarul care si-a implinit datoria si n-a facut desfranare si nici gandul nu l-a avut indreptat spre desfranare, sfant se va numi in viata vesnica. 286 Sa credeti in chipurile Dumnezeiesti aratate in diferite locuri. Vor fi pedepsiti crestinii care vor marturisi adevarul de frica lui Dumnezeu, vor spune drept si vor fi pedepsiti de oameni, vor fi amenintati cu inchisoare si chiar vor fi inchisi. Sa intelegeti toate acestea, spuneti celor ce vor sa inteleaga, sa fiti tacuti, bagatori de seama si rabdatori. Sa nu fiti mari. In fata oamenilor sa fiti ca cei mai nestiutori. Respectati si iubiti Sfanta Cruce. Fiti cu urechea deschisa si cu sufletul plecat la tot ce graieste Sfanta Biserica. Fiti treji ca sa va puteti ocroti sufletul de primejdii. 287 Cine isi roaga moartea, face mare adaos de pacate. Ca tu nu stii de ce te-ai nascut, nici pentru ce traiesti. 288 Cei ce se casatoresc feciori si nu se cunosc in viata lor decat pe ei soti, cei ce se nasc dintransii se socotesc lui Dumnezeu ceata de ingeri, cei nascuti din cei curati. Daca cei nascuti la randul lor se casatoersc feciori, deasemeni cu fecioare si fiii acestora duc viata de asemenea fara necazuri. Dar, sa stii ca rar se poate intampla ca sa fie pana la al treilea rand de casatorie: bunicul, tatal, feciorul. Ca sa se fi casatorit la randul lor feciori cu fecioare, mare lucru este si stralucit. Dumnezeu se revarsa in casa aceea si mare binecuvantare se afla peste ea. 289 Cand duc nasii la Sfanta Biserica o pereche de fini, duce nasul un crin Mantuitorului, daca este fecior, iar nasa duce o floare necunoscuta, o floare rara inaintea Imparatesei si inaintea Maicii Domnului, daca este fecioara. 290 Parintii au mare raspundere in acest sens si vor fi intrebati inaintea Judecatorului. 291 Si imparatii, regii, domnitorii si toti conducatorii de la toate nivelurile vor fi intrebati la Dreapta Judecata, daca nu au indemnat pe supusii lor sa respecte Sfanta Duminica, ziua de odihna a Tatalui Ceresc. 292 Inainte vrem, graia Duhul Sfant prin gurile oamenilor ziditi de Dumnezeu. Dar acum, striga si urla satana prin gurile lor, fara pic de rusine. 293 Orice vis, daca e visat de trei ori la fel, acela vine de la Dumnezeu. 294 Cele ce sunt in cer, nici cu mintea nu le pot atinge cei de pe pamant, iar de cele de pe pamant sa ziceti cu frica: Cred ca, cu puterea lui Dumnezeu si cu ajutorul Lui, vom putea face si noi putin. 295 In ziua Domnului, in ziua Sfintei Duminici, nimeni dintre crestini sa nu faca nici un fel de treaba gospodareasca, pentru ca va primi mare pedeapsa sufleteasca. 296 Femeile sa nu intre cu capul descoperit in Sfintele Biserici si nici in casele lor sa nu stea la rugaciune neacoperite. 297 Oricare lucreaza imoptriva Sfintei Biserici, lucreaza contra sufletului lor. 298 Mai intai se pliveste graul de scaieti si palamida, si apoi se secera. 299 Tot ceea ce hotarasc oamenii, Dumnezeu prin voia Sa si prin puterea Sa, toate le strica. 300 Sa nu luati lucruri din Sfanta Biserica si sa le folositi pentru voi. Credeti ca v-ati imprietenit atat de mult cu Dumnezeu incat sa imprumutati din lucrurile lui? Daca ati locui alaturi de un domn, de un rege, de un imparat pamantesc, ati indrazni, oare, sa intrati in palatul lui si sa luati un lucru? Ce ai luat, e luat pentru totdeauna. Sa cumperi acel obiect imediat si sa-l pui la loc, ca sa nu fie pedeapsa ta prea mare.

131

301 Unii, punandu-si in minte, ca barbatul poate fi un trup cu femeia, asa cum spune Sfanta Biserica, intunecati si rataciti de orbire, isi saruta femeia la partile rusinoase. Acestia, oricat s-ar pretinde ei, in fata lui Dumnezeu, sunt la nivelul cainilor. Nu sunt vrednici a se apropia de nicmi sfant cu buzele lor. Buzele omului sunt lasate a spori in binecuvantari Dumnezeiesti si sa-l slaveasca pe Dumnezeu pentru toate darurile pe care le trimite zilnic pe pamant. 302 Sa nu va indoiti, ci sa va intariti cu mare nadejde in Cel Atotputernic. Sa va ingrijiti, chiar de ar fi si moartea. Nadejdea in Cel de Sus va fi scapare. 303 Cei ce muncesc, cei ce lucreaza fel de fel de lucruri, n-are nici un fel de insemnatate ziua Sfintei Duminici pentru ei. 304 Daca crestinii nu merg la Sfanta Biserica regulat, isi pierd ostenelile din trecut, curatindu-le cu lipsa, cu neprezenta lor in Sfanta Biserica si se acopera cu intuneric toate ostenelile facute. 305 Cei bolnavi mintal sunt iertati de Tatal Ceresc. Ei sunt siliti sa faca rau de diavol. Daca ar avea mintea intreaga, nu ar face ceea ce sunt siliti sa faca. 306 Trei sferturi din lume nu-si respecta batranii, fiindca nu-si dau seama ce inseamna parintii. Toata lumea sa stie ca au un Tata, Care este Tatal sufletesc. Si, mai au un tata trupesc, aici pe pamant. 307 Daca nu-l respecta pe tatal trupesc, care i-a simtit mila si pe care il vede zi de zi, pe Tatal Ceresc, nici atat nu-l respecta, ca nu-l vede. 308 Cuvantul TATA e intocmit din patru litere, ceea ce inseamna cei patru Evanghelisti care au luminat toate colturile lumii. 309 Tatal, este temelia fiului, si daca ti-ai surpat temelia, inseamna ca tu te-ai prabusit. 310 - Tata poate fi un stalp al fiului si daca n-a tinut de stalp, fiul s-a prabusit. 311 Tata poate fi un adapost al fiului si daca nu socotesti adapostul tau intru nimic, fiul sufera. 312 La judecata cea dreapta, fiii vor fi intrebati si aspru judecati, despre respectarea parintilor, a batranilor. 313 Chiar daca batranii sunt iesiti din minti, sa socoteasca fiii lor ca au niste copii rai si cand vor raposa batranii, vor scapa de ei. 314 Mare lucru este ca sa sepoata vedea Duh Dumnezeiesc peste corp omenesc. 315 Crestinii care au visuri cu paduri verzi, campii inverzite si inflorite, lanuri de grau, de orz, de ovaz sau de porumb, toate inverzite, gradini de zarzavaturi, gradini de flori, livezi sau vii, toate acestea sunt adevarate, de la Dumnezeu. Dumnezeu Tatal, cand l-a zidit pe Adam, l-a binecuvantat cu toate cate eu am pomenit. 316 Bine este ca oamenii sa fie cu invatatura multa, insa tot pe Dumnezeul cel Adevarat sa-L preamareasca. 317 Visurile pe care le au oamenii, cu orase frumoase, cu strazi de marmura, nefiind nimic verde din rodul pamantului, nu sunt de la Dumnezeu, ci minciuni ale celui amagitor. 318 Cine ispiteste si incearca, inca nu sunt in buna si dreapta credinta a lui Dumnezeu. 319 Oamenii sa nu tina vara animalele priponite sau legate in soare, nebaute si nemancate. Sa nu bata vitele la jug sau la ham, nemancate si nebaute si sa nu le pune greutate nemasurata, mai mult decat pot duce. Sa nu le bata, chiar daca sunt vinovate. Aceasta o spun, nu pentru animale, pentru oameni, pentru binele lor, ca la dreapta judecat ei se osandesc. 320 Toti crestinii care-L cauta pe Dumnezeu Tatal, care zilnic lucreaza pentru cei buni, lucreaza pentru mantuirea sufletelor lor. 321 Sa va bucurati mult de puterea lui Dumnezeu Tatal, care zilnic lucreaza pentru cei buni, lucreaza pentru mantuirea sufletelor lor.

132

321 Toti cei ce vietuiesc in despartire si in curatenie, impreuna fiind, acestia fac parte din ceata a noua a ingerilor. Cei ce vietuiesc pana la adanci batraneti astfel, legati de lege fiind si de Sfanta Biserica, sa fie impreuna, sunt mai presus decat Adam si de toata ceata omeneasca. Iau parte cu Ingerii, oameni fiind. Aceasta este o rara vrednicie si plata lor nu se poate povesti. 323 Sa nu va deznadajduiti, caci deznadejdea este otrava trupului si mai mult, a sufletului. 324 Graul verde dus la Sfanta Biserica in Vinerea Patimilor, inchipuieste inmormantarea si invierea Domnului. Crestinii care duc acest grau la Sfantul Epitaf, atunci cand se ocoleste Sfanta Biserica, sa-l poarte in maini si sa nu-l arunce. E bun de leac pentru vitele bolnave. Cel mult, sa fie lasat in jurul unei Sfinte si nu aruncat pe oriunde. 325 Ziua maniei Domnului va fi cu durere mare pentru crestini, cand se vor vedea surprinsi. 326 Florile albe in chipul Crucii, arata inchinarea celor tineri, feciorelnici in pustiu. Plantele cu flori galbene in chipul Crucii, inchipuiesc inchinarea celor casatoriti, plecati in pustiu. Plantele cu flori albastre in chipul Crucii inchpuiesc inchinarile batranilor plecati in pustnicie si singuratate, care si-au parasit totul si au plecat dupa mantuire ca insetati de apa. De cate ori au facut Semnul Sfintei Cruci, a rasarit o floare, compusa din trei flori. 327 Oricine, care-si inchina corpul cu masura dreapta, de fiecare daca sadeste o Cruce si-i va fi martor Sfantul Inger in ziua judecatii. 328 Chemarea la credinta e de mare insemnatate. 329 Judecata Domnului este una: vinovatul pedepsit, cel drept mantuit si cel ce si-a recunoscut pacatul, l-a marturisit si s-a cait pentru el, este iertat. 330 La Vladimiresti, trebuie sa ajunga toti crestinii, din toate colturile Romaniei, sa se inchine si sa primeasca binecuvantare. 331 Si satana se roaga, dar nu face niciodata Semnul Sfintei Cruci. 332 Omenirea aceasta o sa se duca in fundul prapastiei prin dulceata faradelegilor sau vor castiga slava lui Dumnezeu si mantuirea sufletelor lor, prin infranarea mintii, a limbii si a mainilor. 333 Sa nu va lasati inselati pentru o minciuna auzita, sa se piarda adevarul ce-l aveti in suflet. Sa va temeti de Cel ce a facut toate bunatatile, ca le poate si strica foarte repede. Nu se poate sa fie pamantul deasupra Cerului si nici Sfatul Dumnezeiesc nu poate sa fie nimicit de oameni. 334 Sfintii Ingeri, cand gresesc oamenii din nestiinta, din slabiciune sau cu voie, plang si se tanguiesc pentru greselile oamenilor. 335 Sluga credincioasa plange nemangaiata si cu lacrimi fierbinti, pentru necazul stapanului sau. 336 Sa nu fiti precum copacii care infrunzesc si nu rodesc. Un copac bun este asa: luni este lemn uscat, marit a inmugurit, miercuri a inflorit, joi a si inverzit, vineri fructele sunt spre aratare, sambata s-au parguit si in ziua Sfintei Duminci sunt spre vanzare sau binecuvantare. 337 Cautati sa fiti fara vinovatie, ca sa aveti sulfetul curat. Vai de cei ce o fac pe cuviosii fata de oameni! Chin mare se pregateste pentru aceia vorbesc de numele lui Dumnezeu si de cuvantul lui Dumnezeu cu fatarnicie, iar cu cugetul lor cauta sa-si serveasca interesul. 338 Dumnezeul Cel Adevarat le va stapani pe toate, nu acei cu lumina electrica care spun oamenilor nestiutori, ca de acum vom vietui in lumina, in unire si in fratie. Cata distanta este de la negru la alb, asa e de apropiata fratia oamenilor rai. 339 Sa nu-l urati pe diavol, numai sa nu-l poftiti la voi. Prezenta diavolului te poate ajuta la mantuirea sufletului. 340 Cum e poftit diavolul? Crestinii cu petrecerile in destrabalari, calugarii cu inmultirea hainelor, cu trandavia, considferandu-se bolnavi si cu tanguirea de saracie. Calugarul care se

133

tanguie de saracie ii da scaun diavoluluis stea de-a dreapta lui. Preotii cu lacomia ii da loc de-a dreapta si cu neimplinire datoriilor la Sfantul Altar, ii da scaun si ii pune si coroana pe cap. Preotii nu sunt constienti de ceea ce pierd. Ei sunt alaturi de Insusi Mantuitorul, cand isi fac datoria pana la jertfa pana la jertfa pentru Mantuitorul. 341 La Sfintii Imparati Constantin si Elena, graul leaga bob. Pentru ca Sfantul a crezut si a invins prin Cruce. Iar pe Cruce S-a rastignit Mantuitorul. Chipul lui inchipuieste graul cu care toata lumea se hraneste. 342 Cei ce nesocotesc puterea lui Dumnezeu, cei ce se socotesc puternici, gresesc atat de mult, incat nu mai au trebuinta de judecata cea dreapta, ca s-au socotit pe ei dumnezei. 343 Crestinii adevarati si nevinovati, prin Duhul Sfant se intaresc. 344 Toti oamenii fac sfaturi pentru a darama unele lucruri facute de altii si sa inalte altele facute de ei. Insa, la Dumnezeu Tatal sunt primite si ascultate numai sfaturile celor cu inima curata. 345 Rautatea se imblanzeste cu nerautate. Celor ce va urasc si striga impotriva voastra cu rautate, sa le puneti in maini paine si la ureche soptiti-le vorbe dulci de mangaiere. 346 Mai primiti sunt paganii la mantuire, ca ei nu l-au cunoscut pe Dumnezeu si nu l-au viclenit. 347 Voica vine de la cuvantul vointa si vointa sub orice forma este izvor de binecuvantare. De la vointa rasare orice fel de bunatate. 348 E greu sa fii crestin si sa nu superi. Oamenii il scarbesc pe Dumnezeu. Ca sa nu-l scarbesti pe Dumnezeu, incepe sa gangureasca satana. 349 Oamenii nu au in minte viata cea vesnica, ca daca ar avea, n-ar face nimic din ceea ce fac. 350 Injuraturile copiilor si toata apucatura rea a lor este osanda parintilor. 351 Graul este credinta voastra, iar pasarile negre care il ciugulesc sunt vorbele, strigarile celor necredinciosi impotriva voastra. 352 Oricat de mica inclinatie catre Sfanta Biserica si spre Sfanta Credinta, la Dumnezeu Tatal se socoteste mare. 353 Cautati sa biruiti cu bunatatea, cu neiubirea de sine, acoperiti-le pe toate cu vesmantul stralucit al dragostei. Iertati si uitati greselile altora, ca sa se poata sterge ale voastre. 354 Imparatia Cerurilor nu se cumpara cu aur, cu mosii sau cu herghelii de cai. Se cumpara numai cu frica de Dumnezeu, cu smerenie si cu neiubirea de sine. 355 Pentru veselia si cantarea pruncilor mai sunteti inca liberi. 356 Ce am facut in trecut Dumnezeu stie si ce fac astazi, tot Dumnezeu stie si o randui Dumnezeu, aceea voi face si in viitor. 357 Daca omul merge unde vrea el si face numai ce vrea el, nu are nici o plata. 358 Toate lucurile bune ale lui Dumnezeu, oamenii zic ca-s nebunii. 359 Sa va considerati ca sunteti ca cei din inchisoare. Desi voi sunteti liberi si puteti lauda pe Dumnezeu. Sa slaviti milostivirea Lui. 360 Cei ce au fericirea sa paseasca in Rai, nu gusta din mahniciune. 361 Cel ce are dusmanie pe altii, face zapis scris cu satana si cel rau ii face loc in inima lui. 362 Tot crestinul care n-a furat, nu s-a amestecat in treburile altora, n-a dusmanit, nu s-a iubit pe sine si n-a hulit taina Dumnezeirii, merg la dreapta judecata, insa TAC trec in rai la locul de odihna. 363 Cine bate pe supusii sai fara drept, cu tot dreptul se bate pe sine dincolo de mormant. 364 Femeile sa nu intre in Sfanta Biserica cu rochiile scurte, nici cu capul descoprit. Isis aprind foc vesnic asupra capului lor. Mai bine sa nu mai mearga sa Sfanta Biserica.

134

365 Femeile care preacurvesc, daca nu sunt marturisite si nu si-au facut canonul, cand trec din viata merg direct in focul gheenei. La fel si barbatii. 366 Fericiti sunt batranii si batranelecare au pazit prouncile lui Dumnezeu si ale Sfintei Biserici. Sunt primiti si imbratisati de Sfintii Ingeri, ca pruncii. 367 Oftezi si te intrebi pentru ce ai trait.Abia atunci, cand iti vei da sfarsitul, vei afla pentru ce ai trait. 368 Cine uraste dreptatea si cinstea, uraste insusi pe Dumnezeu. 369 Puterea oamenilor e abur, iar puterea lui Dumnezeu stramuta muntii, clateste marile si sfarma pamantul. 370 Sfanta Evanghelie este fraul sufletului. 371 Cine este cu adevarat sluga lui Dumnezeu, n-are rost stralucit intre oameni. 372 Atunci cand omul zice: Sunt stapan pe mine, fac ce vreau, l-a dat pe Dumnezeu la spate si se simte mare si demn de orice. Acest pacat e pe o treapta cu crima. 373 Frica este la orice fire pamanteana pentru necredinta si multa grija. 374 Nu avem destule lacrimi pentru a spala pacatele: frate cu sora sau mama cu fiu ori tata cu fiica, impreunanadu-se pentru o nebuna placere, implinindu-si o pofta trupeasca. Este un pacat strigator la cer. Din acea clipa, nu ar trebui sa mai vietuiasca in aceeasi casa, nici sa pranzeasca impreuna, gustand din darurile Dumnezeiesti. Trebuie sa se desparta, unul intr-un capat al tarii si celalalt in celalalt capat al tarii. Daca se poate, sa-si schimbe si numele. Sa nu se intereseze unul de celalalt, caic daca, numai din intamplare se va intalni unul cu celalalt, va fi durere mare, caci nu se vor mantui. Sa faca pocainta, sa imbrace haine negre si din ce castiga prin munca lor, sa ajute Sfintele Biserici cu untdelemn, tamaie, lumanari, jertfe care se ard. Mare plata va primi si chiar cununa cereasca, daca implineste cele de mai sus. 375 Cei nevinovati, cand il fac pe cel nevinovat, vinovat, cel invinovatit, vinovat sa se declare in fata celor nevinovati. Atunci, va iesi neosandit de la judecata. 376 Religia era in trecut lumina nestinsa tuturor credinciosilor. 377 Un suflet nu moare, ci trece la cele vesnice. Morti sunt aceia care merg la muncile iadului. Cei care pier si sufleteste si trupeste, aceia au murit cu adevarat. 378 Domn este acela care domneste in veac. De la cuvantul Duh a revenit pe pamant numele de Domn. Duhul lui Dumnezeu domneste in veac. 379 Crestinii trebuie sa se numeasca frati, ca la Domnul una sunt toti. 380 Temeti-va de Judecata cea Dreapta din care bucurosi ies cei nevinovati. Dar, vai si amar de cei vinovati. 381 Cei ce se lasa laudati de cei din jur, pentru unele sfaturi intelepte, cuvinte ale Sfintei Scripturi, vor fi lepadati. Toti cei ce asc ulta sfaturile bune, date in numele lui Dumnezeu, se mantuiesc, dar ei, pentr u placerea de a fi laudati, sunt lepadati si nu sunt primiti la judecata. 382 Sfanta Evanghelie este calea si toiagul crestinilor si a calugarilor. 383 Viclesugul sa lipseasca de la voi, pentru ca cea cei ce poarta in inima viclesug, nu se pot numi adevarate slugi ale Celui ce s-a ostenit sa va rascumpere cu Sfant Sangele Sau. 384 Sa nu va poarte gandurile catre cele ce au fost, in trecut, ci mai vartos, sa va ganditi la viitor, la mantuirea sufletului. 385 Cerul poarta grija pamantului si nu pamantul cerului. 386 Cand omul are buna vointa, lucreaza cu blagoslovenie Dumnezeiasca. 387 Tot ce este de la Dumnezeu Tatal va rasari, se va inalta si va straluci. 388 Necazurile si nemultumirile pamantesti si toate cele suferite pe buna dreptate, il vor sui pe crestin la Dumnezeu Tatal.

135

389 Tot omul ce traieste e fratele tau, mai ales cand este botezat in numele Sfintei Treimi. 390 Legile nu sunt facute pentru cer si pentru Dumnezeu. Ele sunt trimise din cer, de la Dumnezeu, pentru oameni. 391 Ispitele si necazurile vin la om ca el sa nu se inalte, sa nu se trufeasca, ci sa se intareasca in Sfanta si Dreapta Credinta. 392 Painea si vinul este blagoslovenia Celui de Sus, iar panza alba este nevinovatia vietii tale si altora care se nevoiesc intru Cele Dumnezeiesti. 393 Cand intr-o familie sau intr-o adunare se incinge cearta, atunci cei rai se veselesc. Si, cand vitele se impung, sau se bat intre ele, tot de la cei rai se porneste, ca sa-i supere pe oameni, sa injure, sa le bata. 394 Cei ce iubesc frumoasele randuieli Dumnezeiesti au parte de viata cea veselitoare care se afla dincolo de mormant, dincolo de lumea aceasta desarta. 395 Sa nu treceti peste ce este Sfant. 396 Cine nu are curaj, nu are nadejde in Cel de Sus. 397 Targul si negustoria in ziua Duminicii sporesc pacatul. 398 Pamantul este al lui Dumnezeu, ca El a zis si s-a facut. 399 Razbunarea este cheia iadului si iertarea este cheia Raiului. Cei ce se razbuna fac zapis cu tartarul iadului. Cei ce iarta fac inscriere sfanta direct cu Sfanta Treime. 400 Mahnirea e tot o razbunare, o viata a rautatii. 401 Toti care au renuntat la tot, la orice drept de pe pamant, s-au invrednicit de slava si de dar. 402 Pe cei ce striga impotriva ta, hraneste-i cu paine sfintita de preot. 403 Cei ce vietuiesc singuri, toata viata lor, sufletul sa reverse numai bunatate. 404 Dreptatea e cea mai stralucita floare de la cununa neiubirii de sine si isi afla locul cel mai de seama in rai. 405 Dumnezeu Tatal, cand l-a zidit pe om, i-a daruit de toate, si pentr uhreseala nu l-a omorat, ci i-a daruit pamantul cu to ce este pe el. Pentru neputinta lui i-a dat somn, i-a daruit hrana. Toata hrana a fost scoase din pamant si de aceea in pamant se intoarce. De aceea, omul plateste tot ce a mancat cu trupul sau. 406 Dumnezeu este acelasi care a fost si acelasi este si astazi. 407 Se indulcesc si s-au indreptat in credinta sute, mii, milioane si zei de milioane si daca se mai intretine credinta, din ostenelile lui Iosif Trifa se mai intretine. Preotului Iosif Trifa sa i se treaca numele in cartile sfinte si sa i se fixeze ziua pomenirii in ajunul unui praznic imparatesc, oricare ar fi sau prima zi dupa praznic. 408 Minciuna rodeste fructul satanei. 409 Cei plini de rautate se osandesc, iar cei fara de rautate in curnd se vor afla in slava lui Dumnezeu. 410 Noi, ca cei mai nevrednici, sa cerem blagoslovenie cereasca, iar inchinaciunea cuvenitaunii pentru altii sa o facem in semn de nerautate, cu multa dragoste si ca dovada de adanca smerenie. 411 Nu toate fetele bisericesti, care canta frumos, se mantuiesc. Unii au obicei sa manance bunatati in zilele oprite, ca sa poata canta frumos. Unii beau vin peste masura si zic, ca sa aib putere. Altii, cauta sa doarma mai mult, ca sa fie odihniti pentru priveghere si praznice. Nimic din toate acestea nu este primit la Dumnezeu. 412 Toate cele pamantesti trebuie sa se plece Puterilor Ceresti. 413 Atotputernicul a randuit ca oamenii sa vietuiasca pe pamant, dar prin ei sa faca fapte buna ca se infrumuseteze cerul. 414 Cand oamenii se lauda unii pe altii, este veselie mare in iad.

136

415 Oamenii nu trebuie sa se dea railor, nici copiii, nici rudele. Unii se dau ei insisi railor. Aceia fac zapis scris cu tartorul iadului si nu se pot mantui, decat daca Dumnezeu ii trimite boli grele si indelungate. 416 Leprosii, cancerosii, tuberculosii nu se mantuiesc, decat numai daca nu cartesc impotriva lui Dumnezeu. 417 De multe ori, omul considerandu-se nevrednic, cade in indaratnicie. 418 Fecioarele se spun ca iubesc florile, iar batranele se lauda ca cinstesc sarbatorile. Si unele si altele mint. Sarbatorile se cinstesc cu lacrimi, cu prinoase la Sfanta Biserica si cu cainta pentru pacate, stiind ca sfintii au patimit pentru credinta. Fetele tinere isi pangaresc tineretile, considerandu-le intru nimic. 419 Oamenii, sa se vada pe ei numai oameni, iar pe Dumnezeu Tatal sa-L vada Atotputernic. 420 Sa nu va scarbiti la necazuri, sa nu cartiti, sa nu va indoiti, caci jos pe pamant, fiecare om nu are decat un trup omenesc, iar sus in cer, un Dumnezeu milostiv, drept, bun si primitor. 421 Crestinii sa fie pasnici, linistiti, blanzi si rabdatori. 422 Ceea ce nu este cu putinta la oameni, este cu putinta la Dumnezeu. 423 Cei ce si-au agonisit avere in mod cinstit, fara sa-i asupreasca pe altii, daca este batut, torturat, inchis pentru acea avere, si moare in aceste chinuri, se sterg toate greselile si mucenici se vor chema. Aceasta cununa face mai mult decat toata averea lor. 424 Cel ce se indulceste de bunurile trecatoare, pierde marita binecuvantare. 425 Dumnezeu este Stapanul nostru. Mantuitorul s-a rastignit pentru ca noi sa scapam de osanda si sa luam binecuvantare. Sfanta Treime domneste pe Tronul Ceresc. 426 Trandavia, vorba multa si fara de folos, mancarea peste masura si somnul pe intreaga noapte sunt de la diavol. Cele binecuvantate de Dumnezeu au toate o masura. 427 Sa nu bei vin si sa nu mananci in fata multimii. Nu e nimic rau, dar ii vei pierde pe cei ce te privesc.Prin infranare vei castiga o demnitate, vei intari o temelie si cu aceasta temelie vei intai sufletele multora. 428 Sa fii prieten cu cei ce vorbesc despre iubire, pentru impacare, pentru fratie, pentru dragostea de aproapele tau, pentru credinta, pentru rabdare si orice cuvant spus numai pentru ajutorare. 429 E bine sa luati de la 9 Sfinte Manastiri: ulei sfintit, tamaie si ceara, Sfanta Anafora si Sfanta Aghiasma si sa le ingropati in trei locuri imprejurul casei, iar de nu se poate, sa se ingroape toate la un loc. 430 Iisus Hristos s-a rastignit ca sa nu fie Sfantul Rai gol si iadul impovarat. 431 Cel ce nu da iertare si binecuvantare pentru Sfintele Taine, este cum ai rapi copilul unei mame duioase, se socoteste ca o crima de prunci. 432 Cine cauta usurarea pe pamant, duce greul in mormant, dub pamant. Ca sa fiti placuti lui Dumnezeu si oamenilor, sa nu iubiti mancarurile bune si nici hainele alese si multe. 433 Ferice de aceia care s-au ostenit cu dreapta socoteala si si-au aflat loc de-a dreapta Tatalui. 434 Faradelegea omeneasca supara mult puterea Dumnezeiasca. 435 Sa socotiti cuvintele oamenilor ca niste fulgi purtati de vant, iar puterea lui Dumnezeu sa o priviti cu mintea ca pe un munte nestramutat, care a fost asezat de cand s-a zidit pamantul, ca pe o apa curgatoare, care nu se sfarseste. 436 Floricelele din copaceii pe care ii vezi sunt lacrimile Sfantului Efrem Sirul. Prin lacrimi si suspine, si-a pregatit calea direct catre Sfanta Treime. 437 A minti este o cadere in pacat. Omul, in viata are multe caderi, dar ridicari si sculari nu prea are.

137

438 Oamenii, maguliti de satana, se simt indulciti se de bucurie savarsesc pacate grele, cu minciuna, cu furtisagul. Deseori iau in deradere lucrurile Dumnezeiesti si chair unele taine care se savarsesc in Sfanta Biserica. 439 Unii oameni au indrazneala sa imite, sa rada, sa defaineze, pe unele babe si mosi mai credinciosi ori pe unii preoti.. Dintr-un ciob zic ca fac candela. Ca sa-i inveseleasca pe cei ce petrec, isi pun haine femeiesti si imita preoti. Unii imita pe cate un sfant. E ca si cum s-ar lepada de Dumnezeu. 440 La teatru sau la cinema, nimeni sa nu joace rolul lui Dumnezeu, al Preasfintei Treimi, al Mantuitorului, pe Preasfanta Preacurata Fecioara ori pe oricare dintre Sfinti. Acestea sunt indrazneli fara hotar si in ziua Dreptei Judecati, vor fi intrebati si se vor osandi prin faptele lor. 441 Femeile care faca avorturi si nu se marturisesc ori nu-si fac canonul, vor fi osandite si hranite in veci, fortat, cu toate uraciunile si spurcaciunile. 442 Femeila care fac avorturi, sa duca prinoase la toate praznicele mari si mici, la o Sfanta Biserica timp de trei ani de zile, ori la trei Sfinte Biserci timp de un an. 443 Inmiita este lupta la barbati de a se pazi in anii tineretii intregi si nevatamati. Mare taina este a-si pastra barbatii curatenia trupului. 444 O femeie se ruga la Sfanta Icoana a Maicii Domnului, zicand: Invata-ma, Imparateasa Sfanta, cum sa traiesc. Pentru nedarea de seama ce m-a stapanit, eu mi-am omorat parintii. I-am imbatat cu vin, i-am inchuiat in casuta lor batraneasca si in miez denoapte de decembrie am dat foc casei, pentru ca nu m-au lasat sa ma casatoresc cu cine am vrut eu. Si acela care voia sa se casatoreasca cu mine a incalecat calul, in seara aceia ca sa vina sa m ia. La stana din vale, ia-u iesit in cale trei voinici si l-au injunghiat, omorandu-l. a doua zi, au mers ei la politie si si-au marturisit fapta lor. Asa am putut afla si eu fapta lor, chiar din hura lor. De atunci nu mai vad decat negru in fata ochilor. Cum mi-am ucis eu parintii? Cu foc! Si cum n-am avut parte sa ma casatoresc cu cine am dorit! Doamne, Doamne, cum nu am stiut eu de Tine! Nu stiu ce sa ma fac! Mi s-a intunecat mintea. Corpul nu mai simte frigul si pofta mancarii m-a parasit si noapte cand vreau sa dorm, vad pe parintii mei cum se zbat si cum tipa si disperati se zvarcolesc in flacari. 445 Si s-a auzit un grai din Sfanta Biserica, zicand: Femei de acestea prea pacatoase, care fac si curvie si crime, mai ales ucideri de parinti, sa faca inchinaciuni, metanii, cerand ajutorul si mijlocirea catre cel Atotputernic prin Sfintele Mironosite. Sfintelor Mironosite sa se roage femeile care sunt bantuite de pacatul curviei si preacurviei. 446 Cel ce doarme fara perna la cap, ia plata intreita. 447 Pentru toate greselile omenesti se mahnesc Puterile Ceresti. 448 Toti care au viata nemuritoare nu se impotrivesc a se supune. Iar voi, cum va veti supune Tatalui Ceresc? 449 Al Domnului sunt Cerul si pamantul, insa cei care trec la cer, nu se poate ca sa se mai intoarca pe pamant si sa vesteasca oamenilor cu grai ca toate cate le spun cartile sfinte sunt adevarate. 450 Pasarea Raiului exista. Sunt oameni pe pamant care au si vazut-o. Aceasta pasare neincetat lauda Puterea Duhului Sfant. Nu se hraneste, nu doarme si nu imbatraneste. 451 Chemarea lui Dumnezeu este cu Maica Iuliana. Ca sa-i invete pe crestini, sa le spuna tot ce a vazut si auzit, pentru a-si mantui sufletele. 452 Femeile care spala sarbatoarea rufe, in timpul Sfintei Liturghii, in cealalta lume, beau zoile respective. 453 Gladiolele se numesc florile zilei.

138

454 Oamenii care vietuiesc cu Dumnezeu, sadesc flori, nu le rup. 455 Sfanta Biserica este izvor de binecuvantare al tuturor oamenilor ce vietuiesc pe pamant. 456 Crestinii, decat sa asculte un mars, mai bine sa asculte o Slavoslovie: decat sa asculte o doina, mai bine sa asculte o slava; decat sa asculte o cantare tragica, vatamatoare de suflet, mai bine sa asculte un Heruvic, ca sa se inscrie in binecuvantatul Acoperamant al lui Dumnezeu. 457 Crestinul sa nu spuna minciuni niciodata, fiindca cel ce spune minciuni este pierdut. Sa nu doseasca nici un lucru de ai sai. Sa nu graiasca cu mandrie. Sa nu dispretuiasca pe cei mici. Sa nu urasca pe cei mai mari, ca nu se afla pe o treapta cu ei. Sa nu le alunece mintea la fapte josnice, stiute si nestiute. Sa fie grabnici a cinsti lucrurile Dumnezeiesti. Facand toate acestea, intemeiaza un adevar nestramutat de nimeni. 458- Trupul face toata purtarea de grija a oamenilor si prin aceasta, odraslesc pacate. 459 Crestinii sa nu jure unii fata de altii, spunand: zau, caci, este mare pacat. Mai bine este a vorbi fiecare adevarul fara a da proba cu martori, ci doar sa zicacrede-ma, dovedindu-si adevarul prin sine. 460 Mila lui Dumnezeu, prin crestini, vrea sa-i ridice pe cei cazuti, sa-i trezeasca pe cei adromiti di sa-i intelepteasca pe cei neintelepti., sa le aduca aminte celor ce au uitat, sa auda cei ce nu au auzit, sa vada cei ce nu au vazut si sa laude pe Dumnezeu, Cel Prea Inalt, cei ce nu au auzit vreodata de numele Lui si sa se inchine cei ce nu au gandit sa se inchine vreodata. 461 Cel ce face dreptate intr-o dregatorie, a ca si cum ar aprinde o lumina intr-o camera intunecoasa. 462 Oamenii traiesc pe pamant nu ca sa se mantuiasca unii pe altii, ci se dusmanesc facand voia diavolului si prin dusmanie se inmulteste pacatul. 463 Sa luaiti Sfanta Aghiasma, sa va stropiti casa si pe dinafara si pe dinauntru. 464 Cand sunteti chemati la judecata, pe Maica Domnului sa o marturisiti. 465 De te vor trimite la inchisoare si acolo, Sfintei Treimi sa I te inchini. Pe Dumnezeu Tatal sa-l marturisesti, pe Fiul sa-L lauzi, ca S-a invrednicit de toata suferinta, iar puterea Duhului Sfant sa o chemi in ajutor. 466 Parerile tale, omule, nu-ti folosesc la nimic. Cu ele nu te poti mantui. 467 Nimeni nu poate fi contra voii lui Dumnezeu, ca se spulbera ca pleava in vant si ca apa se varsa. 468 Unde se lucreaza cu dreptate, acolo se afla Scaun Dumnezeiesc. 469 Nu pamantul este pentru Cer, ci mai vartos, Ceul ajuta pamantul prin ploaie, prin lumina, prin caldura. De nu ar fi acestea, nimic nu s-ar misca pe pamant. 470 Vai de calugarul care se casatoreste. Se leapada de Dumnezeu si focul cel vesnic ii va fi partea in veci. Se face mare sminteala in popor. 471 Ura ascunsa e ca igrasia care surpa zidurile inalte. 472 Sa aveti grija de Cele Sfinte. Paraclisierii sa nu risipeasca nici cea mai mica faramitura din Sfanta Anafora. Daca a cazut jos, i se cuvine canon trei zile. 473 Sfanta Anafora sa fie acoperit, sa nu se vada, ca este sfanta. Daca s-a mucegait, s-o arunce in foc, in spuza, ori s-o ingroapeintr-un loc ferit de orice spurcaciune. Dar un loc curat nu prea se gaseste. 474 Adventistii si alte secte manaca mere bune din mar fara radacini si fara tulpina, se adapostesc in casa fara temelie, plutesc pe mare numai cu gandul. Ei vorbesc de Mantuitorul si de Preacurata Maica nu pomenesc. 475 Mania lui Dumnezeu vine si peste cei drepti, nu numai peste cei pacatosi. Peste cei drepti vine ca sa-i mantuiasca, iar pe cei pacatosi, sa-i pedepseasca.

139

476 Viata noastra se afla in mainile lui Dumnezeu. 477 Preotul, daca este sanatos si pleaca in interesele sale in timpul Sfintei Liturghii, ia pedeapsa intreita fata de mirean, fiindca alta raspundere are. 478 Dumnezeu nu l-a facut pe om pentru negustorie. Prea putini negustori se mantuiesc. Ei nu respecta Ziua Sfintei Duminici si apoi, urmeaza toate juramintele. Ii inseala pe oameni si jura ca spune drept,vrand sa obtina increderea oamenilor. 479 Nimic nu-l sfinteste pe calugar ca sederea pe loc, in ascultare, in rugaciuni, in privegheri si sederea de vorba cu cartile, cercetand sfaturile Sfintilor Parinti. 480 Iertate ii sunt greselile oricarui om cand face pacatul silit de altii, pentru ca pacatul e facut din slabiciune, dar sa nu se repete. 481 Ca sa nu va inece apele, suiti-va pe dealul rugaciunilor facute si nefacute. Cadeti la rugaciuni si va veti face deal inalt, care sa va salveze de furia apelor. 482 Omul se tanguie neincetat de saracie si nu de multele lui pacate. 483 Multa cinste si slava a asezat Dumnezeu peste oameni. Sfintii Ingeri se bucura de oamenii vrednici de fapte bune si ii numesc fratii nostri de pe pamant. 484 Persoane care face vraji, se dezleaga de puterea Duhului Sfant si se desparte de tot ce este Dumnezeiesc. 485 Asa cum spala undele de apa munti de nisip, nisipul nu se mai intoarce niciodata de unde a fost luat Asa si omul credincios si plin de dragoste pentru cele Dumnezeiesti, daca s-a smintit, nu se poate sa-si mai revina. Mai ales, daca sminteala vine de la fete bisericesti. 486 Se spune ca cel ce viseaza Sfinte Cruci va fi cuprins de suferinte. Fericiti sunt cei ce se inchina cu evlavie si saruta cu bucurie Sfanta Cruce. 487 Sortul facut cu dreptate si fara viclesug, sfant este. Cei ce fac nedreptate la sorti, iau pedeapsa lui Cain, in lumea cealalata. 488 Biciuirea celor rai, indoita face credinta celor credinciosi. 489 Tot tineretul dezmatat si imbracat in rosu striga in ratacire cat ii tine gura, ca nu exista Dumnezeu. Dar, nu va dura mult si se va vedea puterea lui Dumnezeu. 490 Tineretul ii uraste pe batrani, cugetand ca ei candvor fi batrani, vor fi oameni de seama. 491 De va face cineva eretici, sa va insemnati cu Semnul Sfintei Cruci, si se va rasfrange cuvantul asupra acelora. 492 Dreptii si nevinovatii raman vesnic neimbatraniti. 493 Cei adormiti in Domnul stiu toate miscarile si toate lucrarile celor vii. 494 Si drept dovada, ca vei vii sunt nevrednici, nu pot sti nimic din ce fac cei adormiti. 495 Sa stiti ca mai mari sunt cei adormiti in Domnul, decat cei vii. Toti crestinii sunt datori sa asculte de sfaturile Sfintei Biserici. 496 Fecioarele cel tinere care traiesc in curatie, sa se bucure de vederea si mirosul florilor. Crestinii din toate treptele sa se bucure de painea cea de toate zilele. Batranii care au vietuit crestineste, sa se bucure de slava Sfintei Biserici, care va dainui in veacul veacului. 497 Femeilor cinstite, dupa o lunga vaduvie, nu le este de nici un folos casatoria cea de-a doua, ca ea este o improspatare de pacate. Daca s-au despartit de tinere si nu au mai avut de-a face cu un alt barbat, au inaintea Scaunului Dumnezeirii atata har, incat sunt mai presus decat cuvioasele. 498 Pe 9 mai se sarbatoreste mare si binecuvantata zi a Sfintelor Mironosite si a tuturor femeilor crestine, care au cinstit Sfanta si Dreapta Credinta crestin-ortodoxa. 499 Dumnezeu Tatal a impodobit pamantul Sau cu multa frumusete. 500 Omului beat sa nu i te impotrivesti, dar sa te feresti din calea lui. 501 Nenorociti sunt numai aceia care nu stiu si cei care nu vor sa se roage lui Dumnezeu.

140

502 Fiecare pamantean se afla cu vredinicia lui. 503 Ai privit pentru o cateva clipe o parte din adevaratul rai. Acolo sunt Sfintii, Cuviosii Parinti si Sfintele Cuvioase femei, Sfintii Mucenici barbati si femei din toate timpurile. Nadejdea lor ardea ca o faclie. Au crezut in Rastugnirea Domnului nostru Iisus Hristos si au facut tot ce au putut pentru a arata aceasta. Si-au jertfit trupul si si-au rascumparat sufletul. 504 Toata mana dreapta a fiecarui crestin este binecuvantata de Cel Atotputernic sa lucreze drept. 505 E dat crestinului ca sa ucida gazele otravitoare si spurcate. Sa nu-i ascultati pe cei care spun sa nu omori nici o vietate, ca nu esti in stare sa o faci (plosnite, purici, muste, tantari, soareci, etc). 506 Intelegeti si faceti deosebirea intre faptele bune si cele rele, ca si cum ati deosebi intunericul de lumina. 507 Fiecare crestin e stapan pe sine, e liber sa aleaga, de aceea sa se roage lui Dumnezeu pentru a fi izbavit de pacat. 508 Crestinii sa nu-si piarda timpul, gandindu-se la lucrurile din trecut. 509 Pentru o mica nedreptate facuta, sa va temeti ca de foc. 510 Cea mai mare pregatire sufleteasca este sa te instrainezi de tot ce este rau,. Sa te feresti a face lucruri neplacute Domnului. 511 Pofteste, indrazneste, osteneste-te si te vei mantui. Iarta, ajuta, nu uri, nu dusmani si sigur te vei mantui. 512 Oamenilor si femeilor beti, niciodata sa nu le spui drept. 513 Fetele tinere care s-au intinat fara randuiala si cei mai apropiati ai lor nu stiu, sa nu intre in Sfintele Biserici, caci rugaciunea lor e deopotriva cu jertfa de carne imputita adusa in fata Sfantului Altar. Sa se marturiseasca la preot, sa capete dezlegare, sa-si faca canonul si dupa aceea sa intre in Sfanta Biserica. 514 Izvoarele milei curg, iar crestinii nu vor sa vina sa se adape din apele intelepciunii, pline de binecuvantare. 515 Blestemul mamei nu se sterge. Se considera ca si iscalitura data cu sange. 516 Din Cerul Sfant rasare lumina stralucitoare, iar din pamant izvoraste intunericul. 517 Semnul Sfintei Cruci este biruinta tuturor crestinilor. 518 - Dumnezeul Cel Adevarat, in veacul veacurilor va fi slavit, iar cei necredinciosi zilnic cad. 519 La acea vie pe care ai vazut-o, au parte toti crestinii care s-au casatorit feciori si fecioare, si au trait dupa casatorie, dupa randuiala Sfintei Biserici, au tinut seama de sfatul Sfintilor Parinti si pe cei saraci nu i-au alungat de la poarta lor. 520 Livada cu mere si pere frumoase, e a crestinilor care au implinit toate si le-a placut a citi Vietile Sfintilor. 521 Clopotele, in numar de patru, sunt graiul Sfintilor Evanghelisti, care-i cheama pe crestini la izvorul mantuirii, care este Sfanta Biserica. 522 Multimea fetelor tinere e numarul fecioarelor crestine imbatranite, care au vietuit in curatenie, au crezut in puterea lui Dumnezeu, ziua si noaptea s-au rugat marelui Imparat Iisus Hristos. Drept jertfa si-au dat sufletul. Floricelele ce le tineau in brate e curatenia trupului. Fecioaria are mare insemnatate. 523 Decat sa faci pacatul si la urma sa cauti duhovnic ca sa-l spui, mai bine sa te feresti a savarsi pacate si sa mergi la preot cat de des si sa primesti binecuvantare. 524 Milostivul Dumnezeu trimite binecuvantare pentru intreaga lume, iar oamenii nu o primesc.

141

525 Crizantemele si tufanelele pe care le vezi, sunt din metaniile, inchinaciunile, rugaciunile si lacrimile unor persoane. 526 Intunericul este adapostul celor ce nu se inchina in Sfintele Locasuri ale lui Dumnezeu. 527 Calugarii, e mai bine sa nu faca glume de nici un fel, si sa tamaie in 24 de ore de 2 ori. 528 Toti crestinii care sunt sfatuiti de alti crestini, de preoti, de calugari sunt indemnatispre fapte bune, intai de aceste sfaturi vor fi intrebati in ziua judecatii. Si, cand vor spune ca nu au stiut, li se pune in fata ziua, ceasul, locul in care vor fi sfatuiti si chiar ce facea acel ce i-a sfatuit. 529 Iisus Hristos s-a aratat om, numai ca sa intemeieze credinta, insa mai presus de om, a fost Fiul lui Dumnezeu si cu adavarat Dumnezeu. 530 Dreptul straluceste ca soarele, dupa ce termina cu trupul. 531 Cu repeziciunea apei ce curge la vale, trec zilele oamenilor si vai de cei nepregatiti! Ceasul mortii ii asteapta si, mai mult decat al mortii, ceasul judecatii. 532 Pretuiti tamaia si priviti lumanarile ca pe ceva Sfant. Sfintele candele sa nu le folositi doar ca ornamente. 533 Orice veselie ce se face este spre rodire de pacate. La faradelegi, oamenii se indeamna unii pe altii cu miile,iar la marturisire si indreptare nu vin nici zece. 534 Iubind adevarul si marturisind dreptatea, va veti vedea, inca de pe pamant fiind, locul unde trebuie sa stati in viata cea vesnica. 535 Viata tuturor oamenilor de pe pamant este in mana lui Dumnezeu. 536 Renuntarea la toate rautatile omenesti, il uneste pe crestin cu Dumnezeu. 537 Cei ce nu au Sfintele Taine implinite, nu sunt chemati in randul crestinilor. 538 Iisus Hristos este nadejdea si mantuirea crestinilor. 539 De-s spui cuiva fermecator sau eretic, acelasi pacat este. Asta inseamna ca-l desparti pe crestin de Dumnezeu si de aceea, strigi dupa el: fermecatorule, ereticule! 540 Voia Celui Prea Inalt este ca intre crestini, sa fie fratie si pace. 541 Atata timp cat suntem in trup, nu putem vorbi cu cei ce au plecat dintre noi, ca sunt duhuri. Numai dupa moartea noastra putem vorbi cu ei, daca ne este ingaduit de Domnul. 542 Despre dreptatea lui Dumnezeu sa vorbiti in tot locul unde vedeti ca se lucreaza cu nedreptate. Aceasta este indreptare. 543 Despre cele 12 Sfinte Biserici ale Sfintilor Apostoli, din care: 1 Aici slujesc femeile drepte cu tot grupul lor. 2 Acici slujesc preacuvioasele femei. 3 Aici slujesc Mironositele Femei, cu toate femeile care au urmat lor. 4 Aici slujesc fecioarele care si-au pastrat cu sfintenie trupul neintinat si sufletul si l-au inchinat cu sfintenie si cu toata dragostea Sfantului Scaun al Dumnezeirii. 5 In aceasta Biserica slujesc Diaconesele, preotesele vrednice de acest loc si toate femeile care au slujit cu frica de Dumnezeu in Sfintele Biserici, cat au trait pe pamant. 6 Aici slujesc cu vrednicie toate femeile si fecioarele care s-au invrednicit de micenicie, toate femeile crestine care s-au spalat de pacat cu insusi sangele lor, varsat fara voia lor. 7 In aceasta Sfanta Biserica slujesc toti barbatii mucenici si martiri mucenici din decursul veacurilor. 8 Aici slujesc toti cuvioasii si preacuviosii Parinti, mult ostenitori in cele Dumnezeiesti. 9 Aici slujesc toti purtatorii de Dumnezeu: calugarii, diaconii, preotii, si toti oamenii vrednici de a se veseli si a se bucura de cele Dumnezeiesti. 10 In aceasta Sfanta Biserica slujesc lui Dumnezeu Sfintii Arhimandriti si Sfintii Mitropoliti.

142

11 In acest loc slujesc toti Preasfintii Arhierei. 12 Aici slujesc Preasfintii Patriarhi ai pamantului, cu Sfintii Apostoli si Sfintii Evanghelisti. De aici, se impart darurile Dumnezeiesti in toata lumea crestina. 544 Din vasele pline cu soareci, se vor ospata doctorii si doctoritele care au facut avorturi, incasand bani. Osanda grea este aceasta, ca si cum s-ar vinde pe sine rob. 545 Toate miscarile crestinilor pe pamant si ale celor lepadati de Sfanta Credinta, in Cerul Sfant se stiu. 546 Sa nu cugete crestinii in minte unele si oamenilor sa le vorbeasca altele. Tot ce ar crede ca produce suparare sa nu vorbeasca. 547 Sa se stie ca sunt unii mai invatati, dar cel mai invatat peste toti invatatorii, este cel mai mare decat toti invatatorii, este Iisus Hristos, Mantuitorul lumii si izbavitorul de rautati. 548 Omul, sa nu se bazeze pe cunostintele lui, pe ceea ce stie el, ca toate acestea s-ar putea sa nu se potriveasca cu voia lui Dumnezeu. 549 Cei mandri se supara, cei smeriti se socotesc pacatosi si, mai mult se smeresc. 550 Atat la cununie cat si la botez, nasului i se dau colaci. Poate fi si paine, numai sa se dea. Colacii se dau pentru vrednicia nasului sau a nasei, ca a avut darul de a increstinaun prunc si trebuie sa fie intampinat, in pragul usii, inainte de a intra sub acoperisul casei. La cununie, de asemenea, sa fie intampinat nasul cu colaci, pentru taina care a avut vrednicia sa o indeplineasca. Nasii mai au o obligatie foarte mare, mult mai mare decat a parintilor care i-au nascut pe fini. Sa aib purtarea de grija, sa vietuiasca finii crestineste. 551 Cei ce au patimit groaznic pentru Mantuitorul, aceia s-au incununat. 552 Mama, niciodata nu spune secretul copiilor eo. Ii iubeste in ascuns si in fata ii cearta. 553 Foarte mult sporeste faradelegea la cei care traiesc in mare neranduiala crestineasca, fara cununie religioasa. Ei sunt ratacitii ratacitilor, ca nu indeplinesc cele crestinesti. 554 Calugarii, preotii si toate fetele bisericesti care bat, palmuiesc, biciuiesc, inghesuiesc si inghiontesc, pentru fiecare amenintare, pentru fiecare ridicatura de mana, primeste cate 100 de nopti negre pedeapsa. 555 Cei ce nu primesc pedeapsa de la oameni, primesc pedeapsa de la Dumnezeu, si aceea nespus de grea. 556 Invatatii sun ca nu este Dumnezeu. Aceasta o spun pentru necredinta lor. Dar, Dumnezeu exista asa cum existam si noi si toate cele din jurul nostru, din univers, ca toate sunt facute de El si ale Lui sunt. 557 Crestinii de pe pamant nu trebuie sa-L caute pe Dumnezeu Atotputernicul. El este peste tot, langa oameni si mai ales in sufletul oamenilor. Si aceasta, daca oamenii vor sa-L primeasca. 558 Oamenii, care se pretind invatati, si zic ca nu este Dumnezeu, fac intocmai ca taurii grasi, care nu vor sa pasca iarba la marginea padurilor, ci se afunda tot mai adanc in padure, ragind si facand mult zgomot. Acolo, cand ajung, se adapa fiarele cu sangele lor cald si taurul a sfarsit cu pascutul. 559 Toti care batjocoresc lucrurile lui Dumnezeu, injura pe Sfinti si toate Lucrurile Sfinte, fac lepadare de Dumnezeu. 560 Invatatii lumii il cauta pe Dumnezeu in inaltul cerului, sa-I gaseasca niscaiva orase si palate , cu parcuri, cu gradini, crezand ca Il vor gasi pe Marele Imparat afundat in petreceri si chefuri cu lautari, dar se inseala amarnic. Ei nun vor sa inteleaga, ca ei insisi sunt creati de Dumenzeu. 561 Sa puneti lucrul la locul lui, de unde-l puteti lua si pe intuneric. 562 Cei ce se cununa la preot, din Sfanta Biserica nu-si iau angajamentul unui praznic, pe care il vor cinsti cu cuviinta si le va fi de mare ajutor.

143

563 Sa nu va imprieteniti cu cei care nu respecta posturile si nici cu cei care nu prea merg la Sfintele Biserici. Sa nu cereti ajutorul lor si nici sa aduceti lauda lucrurilor lor. 564 Cei ce se cununa ca sa fie amandoi un trup si o pereche, ca unul singur, le-ar fi de folos si casa plina de binecuvantare. Trebuie ca tinerii sa nu se atinga trei zile de mancaruri grase, sa faca post crestinesc, ca in Postul Mare, sa se marturiseasca la duhovnic, apoi sa primeasca Sfintele si Dumnezeiestile Taine, si dupa aceea sa implineasca Taina Nuntii, adica Cununia. 565 Cand se fac botezurile la prunci, majoritatea crestinilor nu fac cu evlavie, ca pentru indeplinirea unei Taine. O fac, in primul rand, pentru ochii oamenilor si al doilea pentru satiul pantecelui. Peste pruncul botezat sa treaca cumpana noptii si a doua zi sa sa scoata din Sfantul Mir.Unii obisnuiesc sa faca Botezul dimineata sau la 12 . Sub seara sau mai tarziu din seara, gata, il scoate din Sfantul Mir. Este o mare greseala. 566 Mai usor ar fi Puternicului Dumnezeu sa strice omenirea toata si sa faca alta, decat sa o indrepte pe aceasta care e deja facuta. 567 Stalpii Sfintei Credinte sunt Sfintii Proroci si Mucenici. Preotul Iosif Tirfa si alti preoti sunt socotiti mari ajutatori ai Sfintei Credinte. Petrache Lupu a scaparat in sufletele crestinilor cu o noua prorocie. A scanteiat in sufletele multor crestini Maica Veronica si a facut lumina in sufletele multora. Mai sunt si altii, in numar nespus de mare, fet bisericesti si crestini din afara, care rostesc numele lui Dumnezeu cu multa bunatate, dar nu sunt astazi auziti de nimeni. 568 Mai bine este crestinului sa refuze un bun, decat sa-l ceara, fiindca atunci cand ii va trebui, nu are de unde sa mai primeasca. 569 Mai bine este o feciorie pastrata pana la batranete, decat o tinerete jefuita, pangarita si pe veci pierduta. 570 E foarte greu de toti cei care nu fac mila. 571 Cei nevinovati se bucura de zilele primaverii, iar cei rai sunt dusmanosi ca au sosit. 572 Vantul, cand trece, ia numai pleava si paiele, insa boabele nu. 573 Ferice de cei ce si-au pregatit locul prin bunatatea sufletului lor si osteneala faptelor lor, cu post si rugaciune. 574 Petrecerile prea multe pregatesc sarcini de pacate, in timp ce fecioarele nevinovate petrecin rugaciuni ini singuratate, batranele neputincioaselacrimeaza pentru pacatele facute in tinerete zicand: Daca stiam, nu faceam. 575 Ploile cele multe spala toata uraciunea de pe pamant, iar moartea mistuie toate necazurile si toate suferintele, si Dumnezeu le binecuvanteaza pe toate. 576 Cerul vrea sa se mantuiasca cei de pe pamant, in schimb ei pier cu miile pe zi. Durere mare este in cer pentru alunecarea sufleteasca ce se face pe pamant. 577 Cei ce cauta maretia, niciodata nu au dorintele implinite. 578 Toti si toate care au incercat si au gustat de mai multe ori din nesatiosul pacat al recasatoriei, nimic nu s-au folosit sufleteste. 579 Orice femeie ce a gresit cu trupul, pe pamant, indata ce a hotarat ca se va lepada de pacat, sa curatit. Curatenia de pacat, prin constiinta, este ca si baia de apa calda. 580 Vezi coasta asta impodobita cu un singur fel de flori? Este o coasta din Muntele Sionului, o taina Dumnezeiasca pentru cei preacredinciosi si credinciosi. Aceste multe paraiase care curg la vale sunt lacrimile ce se varsa pentru Vladimiresti. Plang cei ce au vietuit si vietuiesc acolo, plang cei ce au mers si s-au inchinat acolo, plang si dintre cei ce nu au avut vrednicia sa mearga si sa se inchine acolo.

144

Mult s-au trudit cei fara de Dumnezeu sa le gaseasca motive adevarate, ca sa le ridice si sa le nimiceasca. Unuia, care este evreu, i-a rasarit in minte ideea, ca s-ar putea nascoci ceva. Nu este nimic adevarat din ce s-a spus. Sa nu credeti nimic. Toate sunt minciuni la adresa lor. 581 Este foarte important ca cineva sa ridice o Sfanta Cruce, din orice material. 582 Santul cu apa limpede in care se strang paraiasele de printre flori, sa stii ca sunt lacrimile celor ce plang pentru Vladimiresti. Cu aceasta apa limpede se uda temeiul Sfintei Scripturi, ca au inceput sa se implineasca durerile despre care s-au scris. 583 Cei ce plang si isi doresc moartea, e ca si cum s-ar sinucide. Cei ce cred in puterea lui Dumnezeu si serbeaza praznicile lui Dumnezeu, trebuie sa lase toate in voia lui Dumnezeu. 584 Panza alba marturiseste pacea sufleteasca. 585 A fost candva, in trecut, un crestin plin de dragoste pentru cele Dumnezeiesti. Purta atata dreptate in sufletul lui, incat se ferea sa nu ucida nici un fel de vietate, nici o gaza, oricat de mica ar fi fost. Daca era miscatoare, era vietate si el se ferea zicand: NU vreausa-mi vatam sufletul stricand ceea ce e facut din porunca lui Dumnezeu. Fiind la sfertul veacului sau, intr-o noapte de iarna, a auzit un grai ce l-a strigat pe nume: Constantine, tu n-ai suferit nimic pentru Acela Care S-a rastignit pentru tine. S-a umplut de frica si a ramas facand Sfinte Rugaciuni, pana ce soarele s-a ridicat pe cer. Ar fi vrut sa se duca sa intrebe ce sa faca. Nu stia unde sa se duca si incotro s-o apuce. Incepuse sa i se faca urat de casa si de ai sai, mai ales ca i se pomenea des de casatorie. A trecut de cea de-a doua zi si un batran i-a spus: Negresit ca ti s-a facut de duca si ma mir de ce nu-ti iei drumul si i-a trantit usa, lasandu-l afara. A inceput Sfintele Rugaciuni de cu seara, si pe la miezul noptii, a auzit pentru a treia oara, aceeasi strigare: Tu n-ai suferit nimic pentru Acela Care S-a rastignit pentru tine. S-a simtit ca cel mai nenorocit om si a izbucnit in plans, zicand: Unde sa ma duc si ce sa fac, Doamne? I s-a aratat in fata un parinte batran, spunandu-i calm:Hei, hai cu mine. Au calatorit pana la ziua. Cand s-a facut ziua, s-a aflat in fata portilor unei Sfinte Manastiri. Calauza a disparut. Atunci, batut in poarta si i-a deschis un parinte. Noul venit l-a intrebat pe cel ce i-a deschis, care era insusi staretul, daca poate fi primit acolo. El l-a vazut pe staret la fata, la haine deopotriva cu Sfintii, si a intrebat Constantin: Sfinte al lui Dumnezeu sau om ce esti, cine ma poate primi pe mine aici? Dumnezeu, a raspuns staretul smerit. Eu sunt cel mai pacatos dintre cei care sunt aici. Vazand ca cel ce l-a primit spune ca e cel mai pacatos, si plangand a mai zis: Cine poate vorbi cu Dumnezeu pentru mine, daca si dumneata esti pacatos? L-a luat, inchizand poarta si l-a rugat sa se odihneasca cateva ore. A ramas Constantin pe iarba verde, plangand. Asa l-a furat apoi somnul. Acesta a fost somnul de veci si s-a mantuit. 586 Bine este ca toti crestinii sa-si fereasca sufletul de greseli. Cel rau ne inseala, insa noi vesnic sa avem in minte sfaturile Sfintei Scripturi, cuvantul Sfintelor Evanghelii si Sfintele Rugaciuni, pe care le stim, sa le rostim cat mai des. 587 Sfintii Imparati Constantin si Elena: Am fost pagani si prin voia lui Dumnezeu ne-am facut crestini. Dumnezeu ne-a chemat si ne-a binecuvantat. Sa aveti grija sa nu se faca vreo schimbare: sa va nasteti crestini si sa muriti pagani. 588- Nenumarate locuri frumoase are Dumnezeu Tatal in Cerul Sfant, iar noi nu ne invrednicim macar a gandi la comorile cele ceresti. 589 Sminteala nu se poate vindeca, asemenea osului rupt al unui om batran. 590 A va da in laturi din fata necazurilor, a insultelor, a chinurilor, a nenorocirilor, e ca si cum ati zice: De azi nu ma mai inchin, nu ma mai rog, nu mai cred. Prin aceasta va lepadati de Dumnezeu si-l luait in brate pe vrajmasul diavol. Iertati, iertati, iertati, ca sa indepartati ispita, pe diavol.

145

591 De vei fi intrebat de vreo fapta buna savarsita de tine, sa raspunzi: Stie Dumnezeu ceea ce fac eu, il rog sa ma ajute sa fac ceea ce voieste El. 592 Sa nu va smintiti cand auziti de stil nou sau de stil vechi. Amandoua sunt bune. Daca e credinta, si prin unul si prin celalalt va puteti mantui. 593 Cei ce zic altora sora sau frate, cu toata dragostea, prin aceasta cinsteste acea persoana, asa cum se cinsteste Imparatul de supusii sai, asa cum se cinsteste Domnul de sluga sa, asa cum se cinsteste Doamna de sluga sa. 594 Toti inchinatorii din Sfintele Biserici sa se numeasca frati si surori, ca sa se mareasca Patria de Sus. 595 Pentru femeile care au fost casatorite, cea mai inalta treapta a sfintenie este sa slujeasca Sfintilor Apostoli. 596 Puterea lui Dumnezeu ne poate feri rau si foarte rau, si sa ne duca de la bine la foarte bine. 597 Sculele, lucrurile cu care ai lucrat toata saptamana, in zi de sarbatoare sa nu mai pui mana pe ele sau sa le muti, crezand ca le asezi mai bine, mai adapost, ca e pacat. 598 Nu se vor implini cele ceresti pana nu se vor savarsi toate cele pamantesti. 599 Toata invatatura omeneasca nu face adaos nici cu un grad in fata puterii lui Dumnezeu. 600 Dumnezeu, un om a zidit si o Sfanta Evanghelie a randuit. Iar oamenii daca nu au fost atenti cand s-a citit si nu s-au inchinat si au sarutat cu scarba, fiindca inaintea lui a sarutat-o un batran ori un bolnav, nu puterea lui Dumnezeu e de vina, ci oamenii cu necredinta lor. 601 Tot ce este sfant, niciodata nu scade in putere, nu imbatraneste, nu saraceste, nu putrezeste. Etern va fi in aceeasi tarie pentru cei ce cred. 602 Dumnezeu Tatal vrea ridicarea si indreptarea crestinilor, nu ratacirea si pieirea lor. 603 Chinuri grele vor lua cei ce au trait, au cunoscut, au marturisit si s-au lepadat de Dumnezeu. 604 Oricat ar fi cineva de curat si de drept inaintea lui Dumnezeu, cat vietuieste pe pamant, tot sluga unei carni putrede este, asa ca nu poate si sfant nimeni. 605 Se poate sa fie cineva pedepsit pentru greselile nemarturisite la duhovnici in viata, insa dincolo de mormant trece fiecare la ceea ce au lucrat in viata. Greseli nu mai sunt, fiindca dincolo de mormant nu se mai lucreaza nimic pamanteste. O singura greseala s-a facut in Cer, a lui Lucifer, insa a fost stiut de Dumnezeu Tatal si pedepsit la timp. Daca nu gresea Lucifer, prin mandria lui, nu cadea Adam, nu se nastea Hristos si nu se rastignea si Sfanta Treime era in ceruri, insa nu era cunoscuta de oameni, nu era aratata Sfanta Scriptura, nu era descoperita Sfanta Evanghelie, erau necunoscuti cei 4 Evanghelisti si despre Sfintii Apostoli nu se pomenea. 606 Cei ce vor citi cate s-au vestit prin Jurnalul viselor, isi vor lumina si hotari calea spre mantuire, cei credinciosi. Celor necredinciosi li se va parea puhoi, sumedenie si puzderie de aiureli. 607 Glasul clopotelor este ca o muzica cereasca, o muzica sfanta, o muzica plina de rasunet, cu o chemare sigura. 608 Oamenii au descoperiri Dumnezeiesti, fiecare dupa taria credintei lui. 609 Hainele nu au mantuit pe nimeni, iar cuvantul lui Dumnezeu pe toti ce cei ascultatori i-a luat la cer. 610 Cifra 5 pentru cei ce fac 5 inchinaciuni sau 5 metanii, inchipuiesc cele 5 rani principale, pe care le-a primit Cel Nevinovat pe Sfantul Sau Trup. 611 Nimeni sa nu se duca cu mintea la intrebarea zicand, ca Dumnezeu toate le-a facut si le cred, dar pe Dumnezeu, cine L-a facut? E un pacat, e o greseala, o cadere intocmai ca a lui Lucifer. Aceasta e o taina ascunsa si nedescoperita nimanui, pentru ca nu le este de folos.

146

612 Crestinul, in viata, sa nu hotarasca lucruri prea mari, sa judece mult si sa indeplineasca putin, curat si cu cinste. 613 Nu va impovarati cu cele pamantesti, ca pierdeti pe cele sufletesti. 614 Ii urasc pe crestini si ma impotrivesc lor, fiindca stramosul nostru, Lucifer, sufera din cauza crestinilor, zice diavolul. 615 Mancarea de dimneata sa o amani pentru mai tarziu, dar lucrul de seara sa nu-l amani pentru dimineata. 616 Crestinul care Il are in inima pe Dumnezeu si lucreaza dupa poruncile Lui, e mare peste sine. Sa nu slujeasca sectantilor. 617 Economiile crestinilor sunt in ceruri, in mana lui Dumnezeu. Pe cat veti umbla cu dreptate, cu atat va veti sfinti. 618 A face curatenie cu dragoste intr-un Locas Sfant, e la o treapta cu marturisirea. 619 Cele pamantesti trec ca roua, iar cele ceresti raman ca muntii de piatra, in veac nemiscati. 620 Pe nimeni sa nu fortati, caci cu forta nu s-a mantuit nimeni. 621 Avortul este unul dintre cele mai mari pacate, este o crima impotriva unui nevinovat, care nici nu a apucat sa vorbeasca. Este un pacat socotit si nesocotit, masurat si nemasurat. 622 Cuvantul mare, pentru o fata neintinata (fata mare) inseamna imparateasa. De la imparateasa, pana la sfintenie mai e o treapta, o cinste. 623 Fata tanara care a fost stapana pe sine de a se pastra, e o adevarata imparateasa a corpului sau. O fata curata si vrednica de darul lui Dumnezeu, sfinteste locul pe unde merge, iar cea pangarita il spurca. 624 Intr-o manastire, obstea este o fratie sfanta. Ea este un singur trup. 625 Cel ce nu si-a cerut iertare si nu s-a smerit pentru greseala sa, l-a luat pe diavol in brate. 626 Se lupta duhurile in vazduh, se lupta Sfintii Ingeri cu necuratii vrajmasi. Se lupta pentru sufletele crestinilor, care adesea sovaiesc. 627 Cine strange bani si nu-i cheltuieste pana la moarte, e foarte greu pentru acel suflet, ca si cum ar avea pacate nemarturisite. 628 Cine cheama moartea se desparte de Dumnezeu si se mareste pe sine. 629 Sa nu cheme crestinii numele lui Dumnezeu in ajutor, cu ton de blestem, ca mare osanda isi agoniseste (dar-ar Dumnezeu, sa faca Dumnezeu). 630 Oricum ar fi cineva mai batran, i se cuvine respect. Daca e cineva tanar si are serviciu la stat si-i vine in cauza un batran, sa-l serveasca cu mila si cu prioritate. 631 Cei tineri, care sunt supusi unora mai batrani, dar cu mai putina carte, sa se supuna cu respect, fiindca de acolo rasare voia lui Dumnezeu. 632 Crestinii care iau parte la Sfintele Rugaciuni, la Sfantul Calenic, la toti le sunt cererile primite si de acest Sfant ascultate si la Sfantul si Dumnezeiescul Scaun inaintate. 633 Crestinii care dorm fara masura, il ascund pe Dumnezeu, iar cei care il cheama pe Dumnezeu la rugaciune in timpul noptii, isi fac loc in odihna vesnica. 634 Prin Nascatoarea de Dumnezeu s-a unit Sfanta Treime. Dumnezeu Tatal era nevazut, iar Dumnezeu Fiul de oameni vazut si pururi marturisit. 635 Cand se pomenesc Sfintii Mucenici si Cuviosi, in zorii zilei sa se tamaieze in jurul casei pana de 3 ori. Batranii nostri de demult faceau aceasta fara sa stie marea insemnatate ce o are acest lucru. Acestia se roaga cu evlavie la Sfanta Treime, pentru cei ce cu evlavie pomenesc numele Sfintilor, mai ales pentru cei ce platesc Sfanta Liturghie si aprind lumanari. 636 Gospodaria sufletului este Sfanta Biserica si in orice loc unde sunt carti sfinte, tamaie si sfinte candele, sfinte icoane si alte daruri sfinte.

147

637 Ce este cu drept altuia sa nu luati, ca va osanditi. Cand cineva are merit deosebit intre oameni, sa-l cinstiti, sa nu-l urati. 638 Sa nu-i blestemati pe cei ce batjocoresc credinta. Rugai-va lui Dumnezeu pentru ei, ca atunci se scrie in ceruri numele si faptele lor. 639 Nu luati aminte la pacatele altora, ca atunci se sterg pacatele voastra. 640 Pe cei mai putin priceputi, ajutati-i! 641 Nu dati saracului cat cere el, dati cat va lasa inima si sa-i spuneti cuvinte de mangaiere. 642 Aveti in minte toate poruncile lui Dumnezeu si va veti mantui. 643 Dumnezeu Tatal va avea pe pamant multi vorbitori despre puterea lui Dumnezeu. Cei ce nau stiut despre Sfanta Treime vor cunoaste atata si vor simti, incat siliti de o forta necunoscuta vor marturisi. 644 Prima binecuvantare pe care a dat-o Dumnezeu Tatal pe pamant, este a albinelor. Stuparii au binecuvatarea lui Dumnezeu. Ei sunt blagosloviti. 645 Prin marele dar pe care-l aveau crestinii inainte, se intelegeau cu animalele, ca si cand ar fi fost cele mai supuse ale lor. Aveau rod bogat in gradini, in livezi. Imbracati in harul lui Dumnezeu, nu chibzuiau prea mult cu lucrul si cu muncile. Toata purtarea de grija era in stirea lui Dumnezeu. 646 Preotilor, care au iscalit pentru Vladimiresti, nu le mai este primita Sfanta Jertfa, cu toate ca inceputul greselilor vine de la maici si nu de la popor. 647 Oriunde ati auzit ca Dumnezeu a certat cu bagare de seama pe cei raufacatori, sa scrieti tot, aratand numele celor ce au patimit si satul unde se afla. 648 Trebuie aratate toate intamplarile si toate cetarile Dumnezeiesti si toate minunile pe care Dumnezeu le face aproape cu toti care vietuiesc pe pamant. 649 Sa nu framantati coca de paine vinerea orin in Duminici ori in alte sarbatori, sa nu plamaditi gogosi sau placinta in aceste zile, ca aveti mare paguba in casa. Graul si faina in casa aceia nu se mai blagoslovesc. 650 Cei slabi in credinta plang pentru necazuri si cei preacredinciosi se veselesc in primejdii. 651 Toate visele crestinilor care se arata in alb sau cu verdeata, paduri, pajisti, toate sunt in bine. Apele limpezi curgand, nadejde, speranta si bucurie este. 652 Cantari Dumnezeiesti cand canta cineva in vis, chiar daca vede persoanele, se face inchipuire cu voia lui Dumnezeu, spre mangaierea celui ce viseaza. Aceia care canta sunt Sfintii Ingeri. 653 Sa nu stati alaturi de cei ce vorbesc mult. Sa nu va amestecati in planul celor ce se lauda. De cei ce se arata cu plans prefacut sa nu va fie mila. Spre saracul ingamfat sanu priviti si nici sa nu-i intindeti mana. Copilul prefacut se arata lingusitor, acela de la varsta tanara s-a imprietenit cu diavolul. Vita blanda nu mugeste ca are narav, ci ori foamea ori setea o sileste. Florile plapande se ofilesc la un soare iute. Crestinii sub conducere sarbada se prapastuiesc. Batranii nu mai pot da povata celor tineri, ca nu sunt ascultati. Fetele frumoase si-au pierdut calea tineretii. Feciorii tineri s-au ratacit in intregime. 654 Mahnirea indelungata aduce batranete in timp si necazurile multe rascoc sufletul. Neascultarea des inrautaeste sufletele. Raspunsurile fara placere alunga dragostea. Ceice spun vorbe de forma atintesc ochii diavolului. 655 Femeia urata (care este urata???) intuneca lociunta unde sta. Unde nu se aprinde tamaie des, isi face diavolul culcus. 656 Sa nu va bucurati cand sunteti alesi. Puteti fi alesi si spre daramare. Si Iuda a fost ales Apostol.

148

657 Daca ar sti oamenii ce insemnatate au ei ca oameni, toti ar fi sfinti. Oamenii neprihaniti si fara de pacate se gasesc foarte putini. 658 Teatrele, balurile, nuntile si alte festivitati, adunarile distractive si alte petreceri cu alte denumiri, toate sunt navoadele diavolilor, care pescuiesc sufletele crestinilor. 659 Cel ce le-a facut pe toate, intai a infaptuit si apoi S-a odihnit. Odihna Domnului Dumnezeului nostru sa le fie sarbatoare, iar crestinii sa respecte Ziua Sfintei Invieri. 660 Cel ce nu respecta Sfanta Duminica se face mare pe sine, iar in fata Mantuitorului nu este primit nici cu dobitoacele. 661 Sa nu dormiti noaptea intreaga, cocolosindu-va in pat lacaldura. 662 Calatorul care pleaca la drum lipsit de ganduri rele, toate ii merg din plin. In permanenta este ajutat de Sfintii Ingeri. 663 Cei rai, dupa ce vor termina cu Vladimirestii, vor incepe cu preotimea, apoi cu batranii piosi si plini de evlavie. Apoi cei de varsta potrivita, aprinsi pentru Sfanta Credinta. 664 Si dintre cei salbatici se pot face oameni sfinti, pentru nerautate. 665 Cei ce s-au bucurat de daruri Dumnezeiesti, s-au lipsit de sine. Si cei lacomi stranga averi putregaioase si nu vor avea parte de ele. 666 Dintr-o singura gandire, hotarare Dumnezeiesca, s-au facut cele 12 Sfinte Biserici. 667 Crestinii, in viata trebuie sa lucreze cele pamantesti, ca sa-si duca viata in inlesnire. 668 Maica Iuliana, sa te jertfesti pentru Sfanta Manastire Recea! 669 Deosebiti binele de rau. Nu amestecati intunericul cu lumina! 670 Cand te ataca o dreptate, e ca si cum s-ar stinge un foc de care e mare nevoie. Mai bine sa rabdati nedreptatile, decat sa faceti alte nedreptati. 671 Cainele credincios nu uita si nu-si uraste stapanul pana la moarte. 672 Dumnezeu, din familie, din scoala, prin Sfintele Manastiri, de prin societati, de prin diferite adunari, ii cheama intai pe cei buni, iar pe cei rai ii lasa sa ajunga cu viata pana la batranete. Si atunci, la capat fiind, ori se mantuieste ori se osandeste. Ca pe fiecare om, pe fiecare crestin, faptele lui il condamna ori il ridica. 673 In Cerul Sfant, cand Dumnezeu Tatal sau Sfanta Treime a hotarat sau a poruncit, toti deodata, care sunt sfinti vrednici ai Cerului, au stiut. Glasul Domnului cand graieste, toate inimile si toate simtirile intr-o masura le trezeste. 674 Sa nu dea lupta cei de pe pamant cu Cerul, ca nu vor reusi niciodata. Asa cum nu ating apele din izvoare inaltul cerului, asa nu va birui stiinta omeneasca puterea Dumnezeiasca. 675 Fericirea crestinilor poate fi cu adevarat in locurile sfinte, in locurile Dumnezeiesti. Fericirea poate fi in rai sau unde se afla muntele cel sfant al Domnului si in toate Sfintele Biserici din Cer, care nu sunt facute de maini omenesti. 676 Minciuna e minciuna si adevarul este adevar. Acestea doua, niciodata nu s-au apropiat, dupa cum nu se apropie apusul de rasarit. 677 Pacatul adamesc este a pacatui tatal cu fiica ori mama cu fiul ei. Trup a fost luat din trupul lui Adam si si-a implinit pofta trupului sau cu trup luat din trupul sau. 678 Cand se casatoreste un calugar cu o fata din popor ori o calugarita cu un tanar din lume, acestia nu mai sunt socotiti crestini, ci diavoli intrupati. Si mai greu e pacatul cand se casatoreste un calugar cu o calugarita. Acestia sunt slugi superioare ale stapanului intunericului. Cei ce fac sfat cu ei sau petrec cu ei, sunt asemenea lor. 679 Mama care nu-si creste copiii apropiati de sufletul ei, nu pot fi acele odrasle buni crestini. 680 Sa nu va indulciti de cele ale pamantului, ca toate de la Dumnezeu sunt. 681 Ceea ce semana, rodeste, iar ceea se se pune la pastrare nu se va inmulti.

149

682 Fructele din livada, departe de proprietar, cad din pom si se putregaiesc pe pamant, fara sa le stranga careva si sa le dea valoarea lor. Asa si omul care traieste in libertate prea mare si dezmatat. Pierde si pe altii si pe sine. 683 Sa va faceti la capatai perna cu paie si inauntrul ei sa faceti o Cruce din acelasi material. 684 Nu lepadati binele, ci raul sa-l lepadati. 685 Cu lupta, cu ruga, cu munca si cu tot lucrul facut cu dragoste, tot raul il veti indeparta. 686 Crestinul sa nu se lipseasca de Sfanta Credinta asa de usor. Sa tina la Sfanta si Dreapta Credinta, cum tine zgarcitul la banii sai. Sa o iubeasca, asa cum iubesc betivii vinul. 687 Crestinii sa caute credinta, asa cum albinele cauta florile. Si sa o respecte, asa cum albinele isi respecta conducatoarea lor. 688 Daca cineva greseste vrand, acelea nu sunt greseli, si iscodiri de rautate. Iar daca greseste nevrand, acelea sunt adevarate greseli si degraba trebuie iertare. 689 Fiecare crestin care vietuieste pe pamant, isi are soarta lui si pentru a dormi in veci, locul lui. 690 Folositi timpul cu chibzuinta, sa nu-l pierdeti fara folos, ca nu-l mai intalniti. Cu drept este pentru crestini si de o clipa sa le para rau ca a trecut, ca n-a pomenit de Cele Sfinte si n-a cugetat la Cele Sfinte. 691 Cele 7 pacate de moarte, la care nu luati aminte, sunt rugina sufletului. 692 Sunt doua porti, doua intrari pe care sta scris: Raiul Sfant si iadul cel pierzator. 693 Inima si pamantul, sufletul si verdeata, gandul fiecarui crestin care doreste locul cel prea sfant al lu Dumnezeu, prea frumosul Rai, nu este al lui Dumnezeu, ci al tuturor crestinilor care lau respectat, care i s-au inchinat, l-au uibit si intru totul l-au marturisit. 694 Tot ce este pe pamant facut de oameni este nimic. Invatatura iscusita si nascocirile oamenilor este o adevarata murdarie inaintea fetelor Dumnezeiesti. 695 Supararea este mreaja diavolului. Ea este ca obuba la care nu-i gasesti leacul. 696 Invierea Domnului va fi de-a pururi pentru cei ce o slavesc, o preamaresc si o sfintesc. 697 Sa nu va lasati ispititi de bunuri. Bani sa nu strangeti pentru batranete. 698 Blestemul parintilor risipeste casa fiilor. Unde sunt blesteme multe si grele, se ridica binecuvantarea. 699 Cine blesteama, nu e crestin. Cine blesteama, nu e iubitor de Dumnezeu, e hulitor si surpator de cele bune. 700 Voia lui Dumnezeu e ca sa se prabuseasca cel rau si sa se mantuiasca crestinii. 701 Glasul Sfintei Treimi face chemare tuturor crestinilor. Pana la ziua Sfintei Treimi, chemarea nu inceteaza. 702 Nimeni sa nu dea inapoi in fata prigoanei. 703 Toti care se smeresc pe sine, rabda in numele lui Dumnezeu si nu intorc inapoi nimic cu rau. Aceia se mantuiesc. 704 La masa sa nu se faca vorbarie. Sa se manance in tacere. Nici animalele nu mucesc cand mananca. 705 Sa nu va laudati ca ati facut ispravi mari, ca va va fi greu la Dreapta Judecata, ca si cum tiar fugi pamantul de sub picioare sau cum s-ar surpa temelia casei. 706 Cand merg oamenii la alti oameni mai intelepti sa ca-i cunoasca, la intoarcere se simt cu sufletul imbunatatiti si plini de multumire. Iar crestinii si calugarii, preotii si toate fetel bisericesti trebuie sa mearga la Sfintele Moaste pentru a cere binecuvantare.

150

707 Cei ce au furat, sa dea totul inapoi, pana nu le iese sufletul din trup si sa-si ceara iertare. Daca pagubasul a murit, sa se inapoieze acel lucru urmasilor lui ori de nu, unei persoane lipsite, saraca. 708 Oamenii cad de la credinta pentru ca urmaresc marirea desarta. 709 Cel ce face viclesug, ia parte la cina diavolilor. 710 Sa nu va plangeti de oboseala si nici sa dati inapoi de la credinta. In razboi, nimeni nu este odihnit si in lupta toti sunt cu mintile incordate. Numai asa se poate castiga mantuirea. 711 Mai sunt oameni, buni crestini, care de la tinerete pana la batranete au deosebit praznicele mari, imparatesti, de cele mici si sarbatorile. Aceia sunt oameni sfinti, drepti si primiti la trecerea din viata cu luminatori. 712 Candela Sfanta sa lumineze casa crestinului in zilele si noptile de sarbatori. 713 Injuraturile dese de Lucruri Sfinte, le intemeiaza oamenilor locul spre calea mincilor vesnice. 714 Oamenii care se contrazic sau se ponteaza unul pe altu ori vorbesc cu subinteles, sunt departe de cele sfinte, gata a se lepada definitiv de credinta cea adevarata si de Dumnezeu. 715 De la Cele Dumnezeiesti sa nu va dati inapoi niciodata, zicand ca sunt pacatos sau pentru pacatele mele nu sunt vrednic sa fac aceasta. Atunci te-ai aplecat si te supui sfatului diavolului. Tot omul ce vietuieste pe pamant este pacatos. Insa, la Dumnezeu Tatal, sa indrazneasca cu frica. Frica sa o ai ca este Atotputernic, iar indrazneala sa o ai, ca este mult milostiv. 716 Fiti buni, ca si Mantuitorul, a fost bun si ca sa-i fiti slugi cinstite, marturisiti-L catre oricine. Sa nu fiti razbunatori, ca mantuitorul niciodata nu s-a razbunat. A miluit, a rabdat si lesne a iertat. Sa va intariti prin cuvantul Sfintei Evanghelii. 717 Sa nu se ia Sfanta Anafora in cele 7 zile femeiesti. Nici hotii, nici criminalii sanu se atinga de ea, nici de alte lucruri sfinte. Sa-si marturiseasca pacatele la preot. 718 Sa nu spuneti cuvinte la adresa altor persoane ca sa rasara ras, ca nu va este de nici un folos. 719 Cei ce au pus intrebari, au facut cercetari, au sfatuit si au prigonit pe cei ce cred in Prea Curata Fecioara, stau inchisi si sunt pecetluiti cu smerenia Fiului Ei, Iisus Hristos. 720 Aceia care s-au imbracat cu Hristos, toata viata lor sa faca fapte placute lui Dumnezeu si Mantuitorului. Ca, prin fapte sa marturiseasca ca in Hristos s-au imbracat, imbracaminte pe toata viata, care sa-i foloseasca si la trecerea din viata. 721 Primiti sunt cei vrednici. Au cazut cei nevrednici si cad mereu si vor cadea cu duiumul, pentru neimplinirea randuielilor. 722 Daca oamenii ar avea frica de Dumnezeu, asa cum au in momentele acelea cand se cutremura pamantul, nu ar fi gresit nimeni. Iadul ar fi fost pustiu, gol, iar Raiul Sfant incarcat de toata podoaba zidirii mainilor lui Dumnezeu. 723 Femeia depravata, care curveste in ascuns, primeste in mana cheile iadului. Si cei vicleni, tot acolo isi au partea lor. Surpatorii de credinta stapanesc intunericul. 724 Femeile stricatoare de copii, care sfatuiesc si pe altele sa faca acelasi lucru, aduc jertfa diavolilor. Merg la muncile vesnice intre trei santinele intunecate. 725 Frica de Dumnezeu face chemare si poftire sfanta. 726 Nimic nu-i desparte pe crestini de Dumnezeu mai repede ca injuraturile de lucruri sfinte. Fericiti sunt cei care se ostenesc pentru numele Domnului si nimic pentru sine. Aceia iau pare la fericirea vesnica. 727 Daca ar sti fecioarele de pe pamant cata bucurie si lumina le asteapta in cer, ar parasi lumea si ar umple Sfintele Biserici.

151

728 Binecuvantarea lui Dumnezeu sau o povata, un cuvant Dumnezeiesc, niciodata nu aduce paguba. 729 Cei ce asculta vor fi ascultati, iar cei ce nu asculta, nu vor fi ascultati. 730 Fiecare il va vedea pe Domnul dupa vrednicia sa. 731 Sunt placuti inaintea lui Dumnezeu crestinii batrani cu anii si cu varsta, iar cu sufletul si cu inima sunt ca pruncii. Acestia pot fi numiti sfinti. 732 Urati si dati la spate povestirile celor ce curvesc, ca acestia ratacesc in intuneric. 733 Fiti cu bagare de seama si ascultati glasul parintesc. Deschideti-va inimile la invataturile cartilor sfinte, care se afla prin Sfintele Biserici. Se cuvine ca toti crestinii sa cunoasca invataturile din Sfanta Pravila. 734 Nu barbatii nenorocesc femeile, ci femeile nenorocesc barbatii. Barbatii nenorocesc femeile trupeste, iar femeile pe barbati ii nenorocesc sufleteste mancandu-le banii, le saraceste casa, raman fara haine, flamanzi, alungati pe la garduri, dusi la azil. 735 Diavolului ii pare rau cand voi faceti inchinaciuni mai mult decat s-ar cuveni. 736 Ostasul lui Dumnezeu, adica calugarul, sa fie treaza din ora in ora si sa fie asemenea celor din trecut, sa nu doarma toata noaptea. 737 Viclesugul este mreaja cea mai fina a satanei. 738 Calugarul sa se considere ca un alunagt din sanul familiei, ca un dezmostenit, asa sa fie lipsit de toate cele pamantesti. Culcandu-se, sa nu cugete ca apuca dimineata, ci sa zica: Doamne, Dumnezeule, toate sunt la voia Ta, deci ma supun cu totul voii Tale. 739 Cinstiti pe Imparatul Cel Ceresc implinind cuvantul Sfintei Evanghelii si veti avea loc de odihna si de cinste acolo unde nu poate sa ajunga gandaul vostru. 740 Au secat izvoarele mantuirii pentru oamenii care nu au dragoste pentru Mantuitorul nostru Iisus Hristos. 741 Cei satui de carte si de invatatura, ii socotesc pe crestinii care sunt nevoiasi, ca pe niste animale proaste. Sa nu va pierdei cu firea cand intalniti asemenea oameni plini de invatatura, ce o fac pe sfintii si isi fac ceaiul in Sfanta Aghiasma, iar Sfanta Anafora o pun in supa, ori in alte mancaruri, crezand ca in felul acesta se apropie mai mult de Dumnezeu. Savarsesc un mare pacat. 742 Primit este ca sa-i pomeneasca preotii la Sfintele Jertfelnice si sa faca altii de-ai lor zile de post pentru ei. 743 Cine iubeste cinstea, cinste sa faca si altora. Acela va intinde fratia si va intalni dragostea. 744 Sa nu se faca amestec cu evreii. Nici sa nu puna mana pe clanta usii lor. 745 Crestinii pe vremuri, de aceea erau crestini: mancau, se hraneau, se imbracau numai din produsele lor. Rar aveau impartasire cu strainii. 746 Stiti cand va inseala diavolul? Intai cu somnul, al doilea cu mancarea si al treilea cu vorba fara folos, apoi curg toate. 747 Nu va lipsiti de cele inalte si sa va aplecati spre cele desarte, ca se poate sa va mantuiti intro clipa si puteti sa va pierdeti sufletul dupa o truda de o viata. 748 Greu se pot mantui femeile care faca avorturi, preotii si calugarii care fac curvie. Chiar daca se pocaiesc, cu greu se pot strecura. 749 Smereste-te si te vei capata. Daca nu de la mine, de la altul. 750 Binecuvantarea lui Dumnezeu este data pe pamant pentru toata lumea, numai daca oamenii lucreaza cu dreptate. 751 Fiti producatori de liniste si facatori de pace, renuntand la multe dorinte trupesti. 752 Cine imbraca haina calugariei, sa faca ascultare, supunere si sa nu dea sfaturi celor dinainte lui, pe care-i vede cazand in pacat.

152

753 Indoielile, intotdeauna fac daramare in suflet. Cu credinta vie in suflet, le puteti alunga. 754 Tot crestinul merge la Sfanta si Dreapta Judecata, alaturi de el tot ce a lucrat in viata. 755 Pacatele nemarturisite sunt grele ca nisipul. 756 In Sfanta Treime unita, intru nimic deosebita, nu au fost nici un fel de pricini sau intr-o parte vreo banuiala, fiindca Tatal a fost Tatal si Fiul a fost Fiul supus Tatalui. Puterea Duhului Sfant de la Tatal se incepe si lucreaza pururi pentru oameni. 757 Dumnezeu Tatal, tot darul Sau l-a pus in simturile, in miscarile si in trupurile oamenilor si oamenii amagiti de diavol, depanandu-si viata, clipa de clipa se leapada de darul lui Dumnezeu, prin diferite purtari neplacute lui Dumnezeu. Ca sa arate ca sunt destepti, ei sunt razbunatori. 758 Cine isi face toate voile, uita de Dumnezeu si de toate poruncile lui. Cel ce se intrece sa se culce devreme, da iscalitura timpurie diavolului. 759 Domnitorii vechi se pomenesc si astazi, si inca se vor mai pomeni. Iar pentru un om care a facut numai rele, zic cei ramasi: Duca-se cu timpul si cu faptele lui. 760 Orice frate si orice sora cand vine in manastire, sunt asa de nevinovati si de curati, ca sunt asemanatori sfintilor si cu timpul primesc un vesmant alb. Dupa aceea, depline sunt lucrarile lor. Daca faca ascultare, osteneli si sunt supusi, vin Sfintii Ingeri si le aplica pe umarul drept Sfinte Cruci de aur. Daca nu fac supusnere, se impotrivesc, sunt mandri si ingamfati, vin diavolii si le pun pe umarul stang decoratii. La marturisire, cand marturisesc drept greselile facute, cad decoratiile, iar cand se lauda cu purtarea si cu faptele lor buna, cad Sfintele Cruci. 761 Pentru blagoslovirea Anului Nou, care vine si-i ia locul celui care a trecut, sa cumparati sare, sa o aveti in casa. 762 Preotii sa nu fumeze si sa nu bea vin prea mult. Sa umble in lume imbracati in haine preotesti. Preotesele sa nu imbrace haine inflorate, ci sa fie alaturi de sotii lor, purtand imbracminte neagra sau inchisa la culoare. 763 Femeile curate, cinstite, crestine adevarate, dupa casatorie sa nu umble cu capetele descoperite, ca sa le fie casa blagoslovita. 764 Razbunarea e a diavolului, iertarea e a Mantuitorului. 765 Lumina cea mai mare, cea mai stralucita, de care omul nu se poate feri, caci trece prin el, este Raiul Sfant. 766 Cartile Sfinte nu scriu nici un sfert din cate sunt, din cate Dumnezeu Tatal le-a facut si le are. 767 Injuraturile de lucruri sfinte ii pun satanei lant de aur la gat. 768 Cand povatuiesti pe altii, sa nu te mandresti ca tu i-ai invatat. Ci sa zici: Duhul lui Dumnezeu m-a povatuit. 769 Mai bine sa iei pilda de la cei fricosi, decat de la cei invatati, caci cei invatati cauta sa le dea pe toate ticluite. Vor sa le faca toate dupa randuiala si nu se stie daca este vremea buna sau bine primita in fata Sfintei Treimi. Mai primite sunt ale celui plin de frica. Se roaga putin, si atunci tremurand si plangand, zicand ca din pacatos, mai pacatos s-a facut. 770 A fost o sora intr-una din Sfintele Manastiri, prin partile rasaritului si era aprinsa cu atata ravna si se ferea de toate pacatele. Ramasese a se lupta cu clevetirea. Nu cu clevetirea in adunari sau cate o singura persoana, evitand a nu se intalni cu nimeni. Ea se lupta a nu cleveti cu gandul, lucrul cel mai mare. Osva se numea. La lucru canta cantari despre slava lui Dumnezeu. Cand era la rugaciunea de obste cauta sa citeasca cat mai mult si sa cante mai mult. Cand era la odihna, batea metanii si inchinaciuni. Cand dormea, dormea si trupul si mintea. Cand se scula, era prima la ascultari. Nu ma zabovesc, ca sa nu reusesc. S-a facut sfanta, fara a urmari prea mult darul de a fi sfanta.

153

771 Deschideti calea spre Scaunul Sfintei Treimi unde poti fi primit, binecuvatat si la loc de odihna asezat. 772 Doi smeriti in Domnul nu se cearta niciodata intre ei, ci vesnic isi marturisesc greselile si se tanguiesc de pacate. 773 Lacrimile spala pacatele, iar cainta le arde. Nemultumirile il imbatranesc pe om. 774 Dupa orice Sfanta Rugaciune, se spune: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururi si in vecii vecilor. Amin. La fiecare catisma, la fiecare slava Aliluia de 3 ori, si Doamne miluieste si se face incheierea cu Slava Tatalui . Intr-o adunare omeneasca unde se tin aprinse discursuri sau la un spectacol, toti bat din palme plini de multumire, aplaudand prelung si calduros. Asa inchipuieste Slava Tatalui si Aliluia. Aduci lauda din tot sufletul lui Dumnezeu sau Sfantului care se pomeneste. 775 E greu sa treci din viata cu pacate nemarturisite, caci dupa cum tu taci, asa tace si Puterea Dumnezeiasca. Nici nu te vede. Esti uitat ca i-ai fost zidire. 776 Nu este iertat ca un om sanatos, in timpul Sfintei Liturghii sa faca treburi imprejurul casei, ori in camp. 777 In imprejurari ca acelea in care s-a scufundat Titanicul ori cand se afla in flacri, ori pe masa de operatie, si isi simte aproape sfarsitul, poate sa se marturiseasca o femeie catre alta ori catre doctorul care o opereaza. 778 Apa limpede nu se tulbura su malul nu se darama pana nu-l izbeste apa pe dedesubt. 779 Adevaratul monah nu trebuie sa se indulceasca de nimic de ale lumii, sa nu se impartaseasca de bunurile lor si nici sa nu se plece prea mult la necazurile lor. 780 Sa nu radeti de cei neputinciosi, ci sariti-le degraba in ajutor, alinati-le suferintele cu vorbe blande, dulci, rugati-va lui Dumnezeu pentru ei, sa-i izbaveasca de necazuri. 781 Cei ce rad de ei, de necazurile oamenilor, isi pierd vesmantul crestinesc ori calugaresc. 782 Judecata de Apoi, cea Dreapta, va fi foarte aspra pentru cei ce L-au cunoscut pe Dumnezeu si apoi s-au lepadat. 783 Mare mahnire va fi pentru cel ce l-a batut pe fratele sau fara mila si s-a razbunat pana la sange. 784 La Sfanta si Drepata Judecata intai merg fetele bisericesti: Arhiereii, Arhimandirtii si apoi preotimea. Urmeaza, apoi toti, pana la paracliser si pana la clopotar. 785 Zilele frumoasei primaveri, strabunii nostri le numeau si mari si sfinte, datorita Postului Mare ce urmeaza inainte Invierii Domnului. 786 Mantuitorul cere partea cea din interior a fiecarui om, inima, sufletul, gandul, cugetarile mintii. 787 Diavolul ne incearca cu poftirea la cearta si la petrecere. La acestea doua, i se da locul de cinste. 788 Scaoal cea mai inalta de pe pamant este viata adevarata de manastire. Cea mai inalta facultate de pe pamant este manastirea. Aceasta este scoala lui Dumnezeu si cum Dumnezeu este Cel mai mare in cer si pe pamant, si aceasta scoala este cea mai inalta. Ea trebuie sa fie traita dupa randuiala Sfintilor Parinti si nu dupa bunul plac al fiecaruia. 789 Ca sa fii un bun scolar, trebuie sa porti o supunere defintiva, o smerenie hotarata, vesnic sa marturisesti bunatatea lui Dumnezeu, sa arati tuturor lipsa iubirii de sine, sa fii sincver, neagonisitor de avutie, lesne iertand pe cei nepriceputi, dand lupta cu cei impotrivitori Sfintelor Canoane, mai ales cu cei ce considera boala ca motiv si ocrotesc neputintele, slabiciunile, lasans sa se intinda rugii pacatului, care incurca, impiedica, trantesc si zgarie, ustura sufletul nesocotit. 790 Mai usor se poate castiga sfintenia prin fapte, decat prin vorbe.

154

791 Cei ce nu pretuiesc lucrurile lui Dumnezeu, nu pretuiesc nici Sfintele Sarbatori, si nici zilele vietii lor. 792 Se mahnesc ingerii nevinovati si plang cand sufletele obligate prin sine se angajeaza cu ratacirea. 793 Eu sunt Maica Cerului si a pamantului si a tuturor vietuitoarelor, deci sa nu ma scoata oamenii din randul unde sunt asezata, ca prin mine a capatat fiecare har si cinste intre oameni. 794 Crestinului ii trebuie iertare, pentru ca toti gresim. Alifia dulce a iertarii este otrava cea mai mare, care-l ucide pe diavol. 795 Ordinele oamenilor vor fi calcate in picioare, iar poruncile Dumnezeiesti vor fi vii, nestinse si nemuritoare. 796 Din inima nevinovata si curata ca cristalul, rasare credinta, iar inimile viclene, toata viata sovaiesc, iscodind planuri nereusite. 797 Si cei din iad, de ar mai putea sa vina iarasi in lume, ar fi exemple de urmat, dorind din suflet Cele Sfinte. Mai ales, ar povesti tuturor cele petrecute de ei pe pamant, ca acestia sa nu treaca pe unde ei au ajuns. 798 Daca ar fi supunere si lepadare de sine, la fiecare s-ar distruge dusmania, dintre oameni si sar ataca diavolul. Trebuie omului oricand. 799 Cum pleaca fulgerul de la un capat al altuia al cerului, de la miazazi pana la miazanoapte, de la rasarit pana la apus, asa de grabnice sunt chemarile voastre si lucrarile dintre oameni. 800 Toti crestinii sa respecte cuvantul Sfintei Evanghelii si ceea ce nu inteleg sa intrebe pe altii, ca sa-si dezvolte cunostinta si sa inteleaga frica. 801 - Desconsiderarea e mai arzatoare decat vitriolul si alte otravuri. 802 Nimeni sa nu graiasca nimic rau impotriva ploilor, fiindca ploile sunt cu mii de binecuvantari. 803 Cantare ingereasca: Osana, Celui ce ne da noua lumina! Osana, Celui ce ne-a daruit lumina vesnica! Osana, Celui ce ne-a iertat nous pacatele. 804 Cel ce lacrimeaza pentru pacat si-l spala, iar cel ce se caieste pentru pacat, il arde cu cainta. 805 Sa nu stingeti lumanarile abia aprinse. Faceti sminteala intre crestini. 806 Pacea si linistea e binecuvantarea lui Dumnezeu. 807 Pentru Sfanta si Marea Inviere, toate sufletele crestinilor sa fie vii, nu numai ale celor care vor, ci si ale celor care nu vor. 808 Frica il umileste pe om, il intelepteste, il smereste, il indreapta si intru totul il face cumsecade. 809 Fericirea sufletelor se gaseste numai in cantarile bisericesti, in cantarile sfinte, in cantarile Dumnezeiesti. Numai acolo isi poate gasi sufletul liniste si adapost, sprijin si mangaiere. 810 Inrosesc si necredinciosii oua, dar nu de evlavie, ci de moda. Ele nu sunt primite. 811 Mai primite sunt jertfele saracilor socotite ca sunt facute in prostie, insa sunt cu multa dragoste. 812 Tot ce face omul cu dragoste si fara mandrie, ramane pe veci nesurpat. 813 Daca crestinul ar fi cunoscator al binelui si al raului, nu ar mai gresi. 814 Sanatatea pe care o cauti prin doctori este ca laptele pe care-l mulgi de la vaca. E dulce, e searbad si apoi s-a acrit. 815 Cinstea e o piatra grea, nestricata, pe care daca o pastrezi, poti sa o ai pana la ultima rasuflare, la zilele batranetilor. 816 Sarcina grea duce inteleptul cu indaratnicul. Greseste sluga si bate stapanul, pentru ca el este cel pedepsit.

155

817 Zilele Praznicului Invierii sa nu le petreceti in mahnire si in lacrimi. Iubind pe Dumnezeu, sa socotiti saracia, bogatie. Nevoia sa o socotiti desfatare. 818 fericiti sunt batranii crestini sa poarte pe cap plete albe, iar in camara interna sun suflet de prunc. 819 Sufletul nu se desparte de trup, atata timp cat mai are datorii neimplinite pentru mantuirea lui. 820 Prin suspine, prin lipsuri, se cumpara Mantuirea, numai daca este credinta in Atotputernicul Dumnezeu. 821 Oricat ar fi de dureros si de greu necazul, credinta in Atotputernicul Dumnezeu sa nu o slabesti. Sa descuiati usile raiului cu cheile dreptatii. 822 Nimic sa nu iubiti mai mult pe pamant, decat dreptatea. Sa pretuiti cartile sfinte, sa dati cinste si slava Sfintelor Icoane si la toate tainele lui Dumnezeu. 823 Pastrati pacea intre voi, ca sa fiti inconjurati de ingeri buni. Sa nu pastrati secrete, ca acolo se pune diavolul closca si cat de curand va scoate pui. 824 Prin greseala cade omul si prin pocainta se ridica. 825 Multi crestini cauta sanatatea prin medici, cu bani multi, dar o gasesc prin rugaciuni sfinte si numai cu osteneala. 826 Multi sunt oameni la vedere, dar au suflet de fiara. Si-au vandut sufletul diavolului pentru un banut sau pentru o razbunare. 827 Cum nu calatoreste omul fara drum, asa sa nu vietuiasc crestinii nepovatuiti de cuvantul Sfintei Biserici. 828 - Impartind drept, impartitorului, din Duhul lui Dujnezeuii cresc aripi care, la iesirea din viata trece pe alaturi de vami si ajunge la Sfantul Scaun al Dumnezeirii far sa fie intrebat. 829 Dumnezeu, Atoatefacatorul, Dumnezeu Atoateconducator si Mantuitor a stiutt ce a facut, stie ce face si mai stie ce va face pe viitor. 830 In saracie traiesc cei care nu cinstesc praznicele si in lipsa traiesc cei care nu preamaresc pe Dumnezeu care i-a zidit. 831 Crestinii, sa poarte Sfanta Cruce la gat. Toti, nu numai unii. 832 Cei ce imprumuta bani pentru a trai, isi duc viata in chinuri si in greutati. 833 Sfantul Vasile cel Mare, cand a plecat din aceasta lume, i-au ramas cateva ceasuri necitite. Pentru aceasta nu a mai putut sa intre in Rai. S-a izbavit insa prin faptul ca a avut multe carti sfinte date de pomana crestinilor, in special Ceaslovuri, Psaltiri, etc. 834 Sa aveti frica de Dumnezeu, pentru ca e foarte greu de cei care pretind ca sunt drepti si nu sunt. 835 Toate orasele si satele pline de lume, intreg pamantul cu tot ce este pe el, toate sunt ale lui Dumnezeu, dar oamenii zic ca sunt ale lor. Daca sunt ale lor, de ce nu le stapanesc pana in veacul veacului? 836 Oamenii pier nelamuriti, nedumeriti, pentru ca nu ei si-au hotarat viata si nu ei ii pun sfarsit. Toata vietatea are frica mortii, numai ca nu stiu ei cand este. 837 Oamenii care anunta sfarsitul lor sau chiar pe al altora, aceia sunt alesii si sfintii lui Dumnezeu. 838 Nu cercetati prea mult, ci credeti si veti lua blagoslovenie de la Cel Prea Inalt. 839 Tot crestinul este supus incercarilor. Unde nu este ispita, nu este nici Dumnezeu. 840 Cel ce se infraneaza sa bea apa in zilele calduroase ale verii, va avea impliniri peste putinta firii omenesti.

156

841 Cel ce vorbeste bland, e ca si cum ar satura pe flamanzi cu paine proaspata. Fiti mici intre oameni, ca sa fiti mari in ceata celor alesi. 842 Bucuriile noi inmormanteaza durerile si necazurile cele vechi. 843 Blestemele parintilor risipesc trupul si pierd sufletul. 844 Dumnezeu i-a lasat omului o oarecare masura, iar daca oamenii vor sa faca mai mult decat a lasat Dumnezeu, trebuie sa lase unele si sa implineasca altele, fiindca nimeni nu poate sa faca mai mult, decat dupa puterile lui. 845 Care este osteneala de mama, cand in casele crestinilor nu pomenesc mamele nici un cuvant Dumnezeiesc, sporesc hulele din gura copiilor impotriva lui Dumnezeu, iar mamele pline de veselie ii admira zicand ca sunt tare destepti. Veselia mamelor e plina de ratacire. 846 Puterea Divina nu are nici batranete, nici sfarsit, iaar oamenii inpatranesc si pier inainte de vreme. Degeaba se lecuiesc cu fel de fel de buruieni, leacuri si doctorii. 847 Florile si roadele pamantului le-a lasat Dumnezeu pentru infrumusetarea pamantului si spre veselia si hrana oamenilor si toate au un sfarsit. In El sa credeti, Lui sa-i slujiti, Lui sa va inchinati, ca sa va puteti rascumpara mantuirea. 848 Preotii care au fost preoti vrednici pe pamant, tot darul preotiei au si incer. Intotdeauna stau imbracati si nu se silnicesc. 849 Cate zile numara un an, atatea greseli are vaduva curva, care, daca nu se marturiseste si nu face pocainta, ramane in veci in intuneric, fiindca din cauza unor femei necinstite, plang altele nevoiase si cinstite. Sumedenie de copii raman lipsiti de paine, de haine, de viitor. 850 Pe crestin, nu-l despart de Dumnezeu decat faptele lui facute in ascuns si la vederea oamenilor cum curge apa in izvoare, asa curg greselile oamenilor. 851 Nu e de ajuns sa screzi in ci sa-L si marturisesti, sa te inchini, ca sa implinesti cu adevarat Sfanta Treime unita. 852 Cei care nu respecta semnele si minunile Dumnezeiesti, nu au darul de a se impartasi din bunatatea si din mila lui Dumnezeu. 853 Ranile facute Sfintei si Dreptei Credinte de catre cei ce o au parasit, se pot spala numai cu lacrimi de pocainta, ca medicamente Sfintele Rugaciuni, si drept acoperamant cu postul intemeiat al crestinilor. Ranile facute sunt de la sectele ce s-au rupt de la Dreapta Credinta: adventisti, baptisti, evanghelisti si multe altele. 854 Sa cum nu seamana piatra cu piatra, tot asa nu seamana nici inima cu inima. 855 Multi vor zice sa nu-l ingroape pe mort, ci sa-i foloseasca grasimea si organele. Aceia fac crima intreita. Si arderea trupului in crematoriu este o crima. 856 Cum se ridica fiul impotriva tatalui sau, asa se ridica tineretul impotriva Sfintei si Dreptei Credinte. 857 Nu va puneti nadejdea in cele pamantesti, ci pururi sa fiti cu mintea spre cele ceresti, ca sa va flati locul de odihna. 858 Sa nu mai caute lumea bunatatile pamantesti, sa le caute pe cele ceresti si abia le va gasi pe cele pamantesti. 859 Tot ce s-a blagoslovit in cer, pe pamant trebuie sa se intemeieze. 860 Cei ce merg pe doua drumuri, nu ajung la capat. 861 Nu ve temeti de batatia oamenilor, ci de bataia lui Dumnezeu. 862 Cand lumea nu-L va mai recunoaste pe Dumnezeu si cand vor zice oamenii plini de stiinta, ca stiu ce este sub pamant, in apa, stiu ce este pe pamant, stiu ce este in cer si mai presus de cer, va fi un cutremur pe pamant care va dura 30 de zile. Va ramane parte din lume moarta, fiecare pe unde ii va prinde. Altii, vii, fara gandire, se vor rostogoli ca mingea.

157

863 Tot vinovatul treuie povatuit cu asprime, pentru indreptare. 864 Crizantemele se mai numesc si florile crestinilor, ca ele inveselesc primavara, deodata cu toate plantele. Si, dupa o lunga asteptare, infloreste ca toamna. 865 Cand primesti un lucru in dar, mai placut este sa-l folosesti, decatsa-l pui la pastrare, fiindca n-ai muncit si n-ai visat sa-ti faci acel lucru. Daca e dat in numele celor morti, la morti se va duce. 866 Daca Dumnezeu te-a ales sa fii crestin, roaga-te lui Dumnezeu sa te mentina crestin pana la sfarsit. 867 Femeile care au ucis prunci in pantece, sunt scoase din timp in timp, ca sa-i manancepe cei ce i-au ucis. Sa se imparte atatea camasute albe, cati prunci a ucis, la praznicul celor 14000 de prunci ucisi de Irod in fiecare an. 868 Iertarea din inima e ca un soare. Privirea intunecata tulbura gandurile celor ce vad, fata linistita si senina da bucurie celor ce o privesc. Gura care graieste limpede da sperante indelungate. 869 Toti ratacitii, toti destrabalatii, toti cei care s-au pierdut in faradelegi, toti cei care nu au stiut de ei insisi, sunt sub stapanirea diavolului. Si toate prin voia Tatalui Ceresc sunt pacate din veacuri ale strabunilor lor. 870 Pacatul facut cu voia ta nu se ucide asa de repede. Pacatul facut din nedare de seama e ca roua de dimineata de vara cand grabit o urmareste un soare iute. 871 Cand s-a desfiintat Manastirea Vladimiresti si l-au ridicat pe parintele Ioan, pe maica Veronica, impreuna cu celelalte maici, a fost intrebata conducerea tarii. Primul care a iscalit pentru aceasta a fost Petru Groza. 872 Toti au trebuinta de sfaturi Dumnezeiesti, insa nu le cauta. Fiecaruia i se da dupa credinta si dupa osteneala. 878 Povestiri pornografice sa nu spuneti si nici sa nu ascultati, ca pierdeti tot ce ati castigat la Sfintele Rugaciuni. 879 Inima curata si nevinovata, cu cuvinte dulci sa stergi ura, cu bunatatea sa distrugi mania, cu iertarea sa arzi rautatile. Crestinii care au pururi acestea se mantuiesc. 880 Cautati si aflati credinta cea adevarata si intariti-va cu ea. De veti dormi pe pamant mai mult decat trebuie, veti cumpara focul cel vesnic, plin de intuneric. Cei ce s-au invrednicit de Patria Cereasca se desfateaza la mese pline de bunatati, iar cei ce s-au indulcit de lucruri idolesti, se pierd in intuneric. 881 Locul sfant nu-l poate spurca pe un pacatos. Daca pacatosul vrea, se sfinteste deopotriva cu locul. 882 Toti cei care au primit Sfantul Botez, sa se gandeasca pururi la Sfanta si Dreapta Judecata. 883 Tot ce graieste omul din inima, cu limba lui, se scrie in cer. 884 Sa lucreze crestinul cele bune, mai mult in singuratate si pentru constiinta. 885 Ceice nu tin in casa Sfintele Icoane, si Sfintele Cruci, nu se invrednicesc de viata vesnica, macar a zari o raza din tot ceea ce poate fi Dumnezeiesc.. 886 Cei ce nu cinstesc Sfintele Icoane, botezati fiind in numele Mantuitorului, sunt mai injositi decat animalele, in fata Puterilor Dumnezeiesti. 887 Sa nu va lipsiti inima si sufletul de de tot ce vede ochiul si de tot ce aude urechea. Mult milostiv este Domnul Dumnezeu pentru cei care-Ldoresc pe El. 888 Cei nevinovati ostenindu-se in cele Dumnezeiesti iau plata, iar cei ce se impotrivesc la Cele Dumnezeiesti iau pedeapsa.

158

889 cei 40 de Mucenici au fost saraci, dar dandu-si trupurile lor pentru Hristos, au cumparat odihna vesnica. Nici unul nu a fost prea batran, dar au neintrecuti in intelepciune. Siliti-va si voi, tacand, sa va invredniciti de odihna si lumina vesnica. 890 Cei mai mare sa rabde mai mult, iar cei mici sa faca supunere, ascultare. 891 Veacul unui om are 100 de ani. Dar din cauza multor pacate, Dumnezeu i l-a scurtat. Deci, de la jumatatea veacului sau, fiecare iubitor si temator de Dumnezeu, trebuie sa puna pocainta adanca si sa se incline mult catre Cele Dumnezeiesti. 892 Nimeni sa nu-si puna nadejdea in oameni pentru batranete. Dumnezeu a pus intelepciune in oameni ca sa-si chibzuiasca mandoua vietile (cea de pe pamant si cea de dincolo de mormant). 892 Acelea care au fost la Vladimiresti, sa nu se gandeasca ca va fi chemarea lor ca maine, la locul de umilinta si de inaltare unde au fost. Nu au stiut sa-l pretuiascac cand au fost acolo. Fiecare pe unde se afla, sa-si faca datoria si sa se supuna sfaturilor primite de la duhovnicii lor. 893 Minunate sunt lucrarile lui Dumnezeu si cei credinciosi nu gasesc cuvinte a le marturisi. 894 Sa nu suduie omul celelelalte vietati, caci Dumnezeu le-a blagoslovit. Nici pomul roditor sa nu fie socotit ca un nimic. 895 Nici apele sa nu fie batjocorite. Caci Dumnezeu le-a pus al indemana oamenilor, spre folosul lor. 896 Bine este ca sa nu se omoare nimeni dintre cei care au primit Sfantul Botez in numele Sfintei Treimi. Sinucigasii sunt hulitori ai lui Dumnezeu, ca ei s-au infratit cu Iuda. 897 Daca si-ar cunoaste fiecare om demnitatea lui si ar respecta totul cu sfintenie, nu ar avea de raspuns nimic la nimeni. 898 Cel ce este sfintit, inca se va mai sfinti. Cel ce nu se straduieste a se sfinti, niciodata nu se va sfinti. Ca se poate sfinti crestinul prin rabdare, prin bunatate, prin constiinta si dreptate. 899 Cand pleaca un crestin de la ortodoxie, la alta secta, Sfantul Inger il paraseste. 900 Fiecarui prunc la Sfantul Botez ii ia in primire sufletul un Sfant Inger si nevazut il calauzeste in viata. Cand devin varstnici si primesc un dar, a fi calugar sau a fi preot, sa u o inalta fata bisericeasca, i se mai da inca un sfant inger sau doi sau trei, dupa cum ii este treapta la care a ajuns. 901 Amintirile pamantesti, amintirile de la oameni, nu te baga pe portile Raiului. 902 La sfarsitul zilelor, nimanui nu-i sunt de folos cele pamantesti. Dreptatea pe care a lucrat-o in viata, aceea ii slujeste. 903 Nesupunerea aprinde cearta, nerespectul celor mai multi strica randuiala. Cei mai mici, ascunzandu-se isi implinesc pofta de sine atacand blagoslovenia. Raspunsul cu obraznicie stinge farul luminos. Voia implinita fara blagoslovenie intuneca locul unde stai. Dispretul aruncat catre cel mai mare, te imbraca cu haina diavolului. 904 Dumnezeu Tatal nu vrea uciderea, ci primeste indreptarea si il ajuta sa se inalte pe oricare. 905 Dumnezeu e Ziditor, Mantuitor si Stapan. 906 Lasati lumea, ca in lume este toata desertaciunea. Urmati Domnului si nu va veti pierde sufletul. 907 Sa stie cei ce vietuiesc in manastiri si cugeta ca ar fi mai bine in alt loc decat acolo unde se afla, i-a pus diavolul capastru si il poarta de nas. Pentru mutarile calugarilor dintr-un loc intr-altul, nu e scris nicaieri, ca drept si osteneala si plata nu ia pentru ele. 908 Saziceti: Cu voia lui Dumnezeu am facut cutare lucru sau Puterea lui Dumnezeu m-a ajutat a face ceea ce vedeti. 909 Cel ce are frica de Dumnezeu, vesnic se binecuvanteaza.

159

910 Zi celor ce-i intalnesti: Mie mi-a ajutat Dumnezeu si inca cred ca are sa-mi ajute si le vei sadi increderea in suflet. 911 Se stiu in cer si cei care dorm, cei ce se roaga, cei ce traiesc om destrabalare si in ratacire, dar mai mult se stie despre aceia care-L hulesc pe Dumnezeu cu gandul, cu graiul si cu fapta. 912 Tot ce se lucreaza pe pamant, la vedere si inascuns, in ceruri se stie. Tot ce se vorbeste in soapta si in grai, in ceruri se aude. 913 Ascultarea il sfinteste pe singuratic, pe calugar, mai mult decat postul si rugaciunea. 914 Cei ce nu au stiut ce au de facut in viata, lipsindu-se de sine, fiind gata la toate chemarile si la toate ascultarile, aceia s-au incununat cu cununa stralucita, luand parte la odihna vesnica. 915 Cele randuite sunt si scrise, dar nu sunt aratate. 916 E vai si amar de sufletul care nu imbratiseaza sfaturile Sfintei Biserici si ale srtilor sfinte. 917 Nu trebuie sa spuna crestinul ca le spune inima. Crestineste e sa zici: Duhul lu Dumnezeu mi-a soptit sau in taina mi-a vorbit. 918 Tot omul ce poarta trup e neputincios. Adunarea celor smeriti merge in rand cu ingerii, iar cei ingamfati se inscriu alaturi de cei rai. 919 Toti crestinii, de la frageda pruncie, de cand primesc Botezul si de cate ori se marturisesc si se impartasesc in viata, se inscriu in ordinul de chemare. Cand se cununa fecior sau fecioara, primesc a doua chemare. Si, daca traiesc in randuiala crestineasca pana la adanci batranete, marturisindu-se si luand Sfintele taine, primesc a treia chemare care e definitiva. Trebuie sa plece sa-si culeaga roadele sufletesti. 920 Domnul este cu noi si nimeni impotriva noastra. 921 Cinstea si sfintenia sunt fara de margini. 922 Adevarate slugi ale lui Dumnezeu sunt numaidecat preotii si cantaretii sau calugarii si calugaritele. Ci adevaratele slugi sunt acelea care intemeiaza Locasuri Sfinte, se ostenesc ca sa le infrumuseteze si ca sa le impodobeasca pe ele in toata forma si in toata directia. Se ostenesc sa le ajute pe ele, uitand de propriile lor griji. 923 Gand drept si nadejde neclintita sa aveti catre Cel de Sus. 924 sa purtati un suflet senin, ca o dimineata buna, linistita si senina de primavara, iar cuvantul sa va fie bun ca painea proaspata, calda. 925 In cerul lui Dumnezeu si florile canta. 926 Cea mai scumpa si mai de valoare medalie a sufletului crestin ortodox este sa nu se supere cu nimeni niciodata. Sa dea averea, hainele si hrana si tot sa nu se supere. 927 Cine nu se supune celui mai mare, nu se supune nici voii lui Dumnezeu. 928 A fi o sluga buna a lui Dumnezeu, sa stii ca vei suferi intre oameni. Nu va indulciti cu cuvintele magulitoare, ci mai vartos luati aminte la sufletele voastre, slujind lui Dumnezeu. Nu lucrati fara blagoslovenie. 929 Trebuie sa stie cei dintr-o obste sau vietuitorii unei manastiri, ca pe Cerul Sfant se afla un soare, iar intr-o adunare obsteaasca se afla un singur conducator. 930 Supunerea il sfinteste pe crestin si il izbaveste de toti vrajmasii, care-i intind curse. 931 Crucile de cristal sunt ale pruncilor, cele de sticla sunt ale celor nevinovati. Cele de marmura si de piatra sunt ale vaduvilor, fie ca se roaga mult, fie ca se roaga putin,dar sunt pentru cinstea vaduviei lor. Cele din diferite metale care nu redau multa valoare sunt ale calugarilor de toata mana. Cele subrede si putregaioase sunt ale crestinilor fatarnici, care la Sfanta Biserica se insemneaza cu Sfanta Cruce, dar in afara ei o injura. Cele de arama nemuritoare sunt ale batranilor cinstiti care, inchinandu-se vesnic le-au lustruit. Cele de argint sunt ale pustnicilor si arhimandritilor. Cele intunecate sunt ale celor ce se inchina a mirare la vederaa unui lucru sau la

160

auzul unor vorbe. Cele negre sunt ale celor ce se inchina stangaci, in pericole. Crucile de aur sunt ale patriarhilor, ale mitropolitilor, ale episcopilor si ale tuturor arhiereilor. 932 In obstea sfanta se asterne dreptate fara margini. Si, unde se asterne dreptate fara margini, se sfinteste obstea. In obste, nu-si face nimeni voia. Cine isi face voia lui fura. 933 Pana la moarte sa graiasca crestinul adevarul. Sa nu vicleneasca pe nimeni. Sa nu serveasca nici un fel de cauza daunatoare sufletului. 934 Marturisitorii Sfintelor Icoane dupa vremuri si luptatorii pentru Sfintele Icoane aveau atat de multe, socotindu-le ca o avere. Aveau atata de multe, incat ar fi putut sa imparta la comune intregi. 935 Gura mincinoasa nu va gusta din bunatatile ceresti. 936 Sa nu folositi minciuna in nici o imprejurare, nici in primejdie si nici in fata mortii, minciuna sa nu o folositi. Toti care nu folosesc minciuna, sunt sfinti ai lui Dumnezeu. 937 Maica Veronica si preotul Ioan, care inca mai traiesc, si cei ce sunt impreuna cu ei, care nu vor carti pana la sfarsit, se vor invrednici de slava cereasca. Si mii si milioane de oameni se tavalesc, se afunda si se ridica, si iarasi se afunda si se tavalesc in noiane de putregai. 938 Sa se pune 3 Sfinte Cruci pe Sfanta Masa si sa se fac 3 Sfinte Liturghii, cu ele acolo, pe masa, dupa care: cu ceara, cu tamaie, cuSfanta Anafora, Sfanta Aghiasma, untdelemn si vin, sfintite, sa se ingroape in jurul casei, la loc ferit de alte murdarii, fiind bune impotriva farmecelor. E bine sa le puna crestinul de cand isi construieste casa si sa le intareasca mereu cu Sfinte Rugaciuni. 939 Mai multa mangaiere pentru batrani, mai multa indreptare pentru cei tineri. 940 Cerul are nevoie de oameni pe pamant, ca sa-I desavarseasca poruncile. 941 Trec minutele, ceasurile, zilele, noptile, sapatamanile, lunile, anii si crestinii nu-si indreapta gandurile spre nemasurata putere a lui Dumnezeu. 942 Dumnezeu este Unul si cere pentru fiecare nadejdea in Dumnezeu si lupta pentru apararea credintii. 943 Sufletul e mare pentru fiecare zidire a lui Dumnezeu. Dar sa stii cum sa-l pastrezi, cum sa-l aperi, mai ales calugarii sa nu-l intineze cu fapte urate. 944 Decat sa faci pacatul cu nadejdea ca te vei pocai, mai bine lupta-te sa nu-l faci. 945 Sa stiti ca patimasul, niciodata nu-si recunoaste patima si vesnic se plange ca altii ii fac nedreptati. 946 Pe patimas il supara lucrurile buna ale lui Dumnezeu si toate i se par ca merg pe dos. I se pare ca toti sunt contra lui. 947 Crestinii care nu respecta praznicele Dumnezeiesti, nu mai au nici o impartasire cu Dumnezeu Tatal si de la Dreapta Judecata sunt stersi. 948 Dumnezeu Tatal da binecuvantare pentru toti care vietuiesc pe pamant, insa nu o primesc toti pentru rautatea ce o au si pentru nevrednicia lor. 949 Toata omenirea si mai ales toata crestinatatea sa-i multumeasca lui Dumnezeu si in bucurii si in necazuri si in multumiri. Dumnezeu este Unul, Dumnezeu este Totul. 950 La ultima rasuflare din viata se intreaba fiecare crestin ce a facut. Si de acolo afla ce are de facut. Nu e asa de usoara intrare in iad. ?????????????????? Regretul, zbuciumul si tamaierea si zdrobirea pe pamant nu a facut-o nimeni, decat cei care s-au vazut singuri in fata primejdiei. 951 Dumnezeu este Totul, iar oamenii nimic. 952 Au fost crestini care au pus inceput bun si foarte bun si si-au incheiat viata foarte rau. 953 A fost o bulgaroaica, care prin ostenelile ei, vesnic neobosita, isi sadise in Patria de Sus o gradina mare de trandafiri. Ajunsa la batranete, stramtorata si neputincioasa, incoronata fiind de

161

diavol cu laude, zicea: Mi-am facut in tinerete si stiu ca am. In tinerete avea postul, curatenia trupeasca, voia buna catre toata lumea, mersul regulat la Sfintele Biserici si, totodata completa lipsurile la Sfintele Locasuri. Coplesita de lauda celor din jur, a stagnat cu imbunatatirile, crezandu-se desavarsita. A inceput sa lucreze contra. Nu se mai indeletnicea cu fapte bune, le sugruma, zicand: Mi-ajunge. Nici nu-mi trebuie mie cate am. Si asa, cu voia ei, a trecut sub ascultarea diavolului si l-a dat la spate pe Dumnezeu. 954 A se casatori orice tanar si orice tanara e o bijuterie. E vorba de sarcina pe care ti-o asumi. A te casatori crestineste si a vietui crestineste, e o sarcina grea, ca si cum e cuviosia la oamenii drepti, la care nu ei hotarasc: Vreau sa fiu cuvios. 955 este bine ca orice crestin, cand se retrage pentru culcare, sa se controleze in taina de to ce a savarsit in ziua aceea, bun sau rau. 956 Are sa vina timpul sa umble lumea goala, aicand ca face scutire, economie, si in fond, dezmatul, lepadarea de Dumnezeu prin libertate si purtare. 957 Timpul trece asa de repede ca fulgerul ce sfarama vazduhul. Sa nu va fie viata sprijinita intr-o batranete searbada, trecandu-va timpul, clevetind pe unul si pe altul si pe toti care v-au iesit in cale. De la clevetire nu te imbraci, nu manaci, nu te incalti, nu te decorezi sau te sui la o treapta mai sus. 958 Nimeni dintre pamanteni nu ar fi in stare sa-si imagineze si sa spuna si altora, cat de frumos glasuiesc cetele Sfintilor Ingeri. 959 Exista viata si moarte. 960 Feciorul si fecioara care au cazut in pacat, prin impreunare unul cu altul, daca mai au temere de Dumnezeu, dupa ce au savarsit pacatul, sa alerge la duhovnic pentru marturisire, ca sa se scuture si sa se curete. 961 Un tanar, cand necinsteste o fata, este obligat sa o ia de sotie. Iar tanara este obligata sa il ia de barbat, chiar daca nu-i convine. Aurul, daca s-a risipit il aduni sau cumperi altul, intocmai ca acela, si posezi, iar cinstea unor tineri a disparut ca roua. Daca e pocainta, e si iertare. 962 Daca le-a fost cu voia la amandoi, cei imperechiati amandoi au in sarcina pacatul. Iar cand unul e silit, fortat, fara de voie, silita de barbat, pacatul e al lui, iar tanara ramane ca pradata de hoti si nu e partasa la pacat. 963 Cand unui prunc la Sfantul Botez i se da un inger din cer, acelui Sfant Inger i se da o sarcina, sa-i fie supraveghetorpe viata si sa calatoreasca cu el in tot locul. 964 Si, cand nesupusul crestin face desfranare, furtisag, batjocoreste pe altii, face viclesuguri, savarseste crima, huleste pe Dumnezeu, bunul Pazitor se da la o parte, insa scrie totul cu mare bagare de seama si le prezinta la Scaunul de Judecata. 965 Crestinul trebuie sa duca o viata clara, instrainata de rautate, ca de aceea s-a pecetluit uc Sfantul Botez, pentru aceasta s-a uns cu Sfantul Mir si i s-au dat in netrebnica gura Sfintele Taine. 966 - Unii asteapta sa-i ploua cu mantuire, fara sa se osteneasca spre Cele Sfinte, cu cu lucrul si cu fapta tin in brate pacatul. 967 Omenirea vrea sa faca din minciuna purul adevar. Dar, adevarul nu este decat unul in fata lui Dumnezeu. Insusi Iisus ne spune: Eu sunt calea, adevarul si viata. 968 La pastorul lenes si puturos intra lupii in stana. 969 Doua dreptati nu se pot, ca nu sunt doi Dumnezei. Sfanta Treime nu e de doua ori si nici ortodoxia intaia si ortodoxia a doua. Si nici Traditia nu este a doua. Un Dumnezeu, o credinta, un Botez. Pe o singura Sfanta Cruce Iisus Hristos s-a rastignit, o dreptate si un singur adevar sunt. 970 Daca veti trudi pe pamant, dand lupta cu toate ale lumii, imbratisand inflacarat credinta in Dumnezeu, veti castiga cele pra frumoase ale cerului.

162

971 Raiul Ceresc ar fi pe pamant, daca ar face cei supusi totul cu binecuvantare. Luan binecuvantare la inceput de lucru, te dezbrati de toata vinovatia. 972 Sunt crestini, care, in loc sa se roage lui Dumnezeu cu suflet linistit, se aseaza la masa ca animalele la teica, se culca cu sufletul inferbantat ca nu s-au razbunat. In timpul somnului e inconjurat de vise rele, fiindca duhurile rele l-au inconjurat, l-au luat in primire . Dimineata se scoala inversunat cu gandul sa-si indeplineasca pofta , macar pe un animal sa se razbune, ca sa traiasca in placerea ca a reusit. 973 Se gasesc si astazi pe la unele familii, fecioare batrane in care straluceste sufletul lor ca soarele. Acestea sunt mai presus decat maicile de prin schituri, care n-au cunoscut pacatul. Se cuvine multa cinste acelora care si-au pastrat curatenia. 974 Mai multa cinste se cuvine unei vaduve care a trait in curatenie, dupa trecerea barbatului din viata, decat unei tinere fete care s-a intinat in ascuns si ramanand sa traiasca mai departe in sanul familiei cu pretentii de fecioara. 975 Bataia lui Dumnezeu si pedeapsa lui Dumnezeu nu se abate spre cei drepti, spre cei nevinovati, ci numai spre cei mandri, spre cei ingamfati, spre cei netematori de Dumenzeu, care cred ca totul vine prin sine. 976 Unor Sfinti ai trecutului li se taiau o parte din madulare si tot marturiseau pe Dumnezeu si minunile Lui. 977 Neintelegerea, nesupunerea distruge toata dragostea trecuta, a prezentului si a viitorului. 978 Mantuirea nu se capata cu poezie si cu viersuri sau cu cantari dulci, ci cunevointa si osteneala, cu smerenie, cu adevar, cu dreptate, cu inima curata si sa fii desavarsit in dragoste pentru oricine. Nu cauta ale tale, ci ale omului slab. 979 Ceea ce rodea pamantul pe vremuri, se facea in bani prin mintile si mainile oamenilor. Cand erau ani buni, oameni cu dare de mana, care erau numiti boieri si purtau suflet crestinesc, posteau dupa randuiala. Isi aranjau conacul lanag o Sfanta Biserica sau construiau ei locas de inchinaciune dupa masura puterii lor. 980 Daca este greseala, este si pocainta, iar de la Dumnezeu este iertare. 981 Dumnezeu Tatal cauta la cele dinlauntru ale fiecarui. 982 Netramutata credinta in Domnul sa va fie asternut picioarelor si cimentuirea sufletului. 983 Zapada asternuta pe pamant inchipuieste adevarata nevinovatie a celor nevinovati, care vor fi pe viitor. 984 Toate sunt in mana lui Dumnezeu. Si, cand vrea si cand crede ca va e de folos, atunci va trimite blagoslovenie cereasca. 985 Pentru ucidere de prunci, pentru otravirea pantecelui a netrebnicelor femei, Dumnezeu Tatal s-a ridicat cu multa manie si s-a sculat cu mare urgie indoita, cu lipsa si saracie. 986 Dupa primul an al Invierii Domnului, crestinii pierduti in dragostea Sfintei Invieri, obisnuiau sa-i innoiasca pe toti din casa, lucrand canepa si lana, ca sa fie innoiti de de ziua Sfintei Invieri. 987 In viata obsteasca nimic nu se face fara blagoslovenie de la cel de alaturi. 988 Cel ce face osteneala din dragoste, se invredniceste de toat plata cereasca. Cu dragoste multa se cumpara mantuirea. Mai intai faceti voia Domnului si dupa ceea o faceti si pe cea a omului. 989 In afara de iadul cel vesnic, acoperit de intuneric, mai e si un iad mai mic si mai usor, care se afla pe pamant. Caderea oamenilor in paralizie, in care stau 3 saptamani, 6 luni, 3 ani, 5 ani si chiar 25 de ani. Daca bolnavul il huleste pe Dumnezeu si nu crede in El, necrezand in preoti si rugaciunile lor, poate sa treaca usor in iasul cel vesnic.

163

990 Nu Dumnezeu are nevoie de toata omenirea, ci toata omenirea are mare nevoie sufleteasca de Dumnezeu. 991 Orice fapta rea naste un diavol. Si diavolul care s-a nascut din fapta ta, te va chinui vesnic. Te-ai jurat, s-a nascut un diavol. Ai injurat, s-a nascut un diavol. Ai mancat in ascuns sa orice fapta facuta in ascuns, s-a nascut un diavol. 992 Cautait sa rascumparati vremea pentru cele sufletesti, ca zilel se imputineaza. 993 Toata truda si toata framantarea si lupta totala ce o fac popoarele spre a-si castiga o demnitate mai stralucita, totul este zadarnicie. 994 Dumnezeu Tatal are, si inca o data are, de trei ori are si inca va mai avea. Si oamenii de pe pamant au si tagaduiesc bunurile pe care le au, zicand ca nu le au. 995 Crestinul care merge pe cale dreapta spre Sfanta Credinta, fara sa sovaiesca si nu se lasa prada slabiciunilor, acela e mare domn, chiar si pe pamant. 996 Daca ar trai crestinii implinind poruncile lui Dumnezeu, s-ar face sfinti. 997 Vorba aspra e ca si hula impotriva lui Dumnezeu. 998 Cand primeste crestinul Sfantul Botez, se face prima inscriere in registrele Dumnezeiesti, si Sfantul al carui nume il primeste noul botezat, ramane ca un purtator de grija, ca un ocrotitor, ca un avocat, si daca mama lui il duce la Sfanta Biserica pana la 7 ani, de cate ori a fost, ocrotitorul lui l-a inregistrat. 999 Dupa 7 ani este trecut la viata de sine si daca a mers la Sfanta Biserica in sarbatori, pana la casatorie, ocrotitorul lui l-a avut in vedere si l-a inregistrat. 1000 La Sfanta Cununie are parte de o slujba speciala din partea preotilor. Se face om si se face inscrierea cea mare . ca, cel botezat in trecut acum e barbat desavarsit, demn se sine si bun povatuitor al altor femei si al copiilor lui. 1001 Respectand datinile crestinesti, li se face o a doua carte de inscriere. Sfarsindu-se in batranete, se sterge dintre oameni. Inscrierile din trecut i-au deschis calea spre ceata dreptilor si raman pe veci vase placute ale lui Dumnezeu. 1002 Crestin pe crestin nu trebuie sa se barfeasca. E o greseala mare, deopotriva cu crima. 1003 Hotar a pus Dumnezeu intre El si om. Si a mai pus Dumnezeu hotar mare intre om si diavol, iar oamenii pentru multele lor slabiciuni au trecut hotarul cel mare pe care l-a pus Dumnezeu intre om si diavol, si prin orbirea sufleteasca au facut mare prietenie cu el si acum da loc de cinste la sfatul diavolului. 1004 Frumusetile naturii sau tot ceea ce vede ochiul sau ce aude urechea sa nu va rapeasca interesul caci nemernic este omul care pleaca la o treaba si ramane la alta sau trece peste tinta lui hotarata. 1005 Crestinul, ca sa dea dovezi ca este iubitor de Dumnezeu, trebuie sa faca sfortari trecand peste oboseala, ca sa dea dovada ca este slujitor ostenitor, aparator si iubitor de Dumnezeu. 1006 Nadejdea in Dumnezeu este un cric de diamant care ridica toate greutatile sufletului fara sa se strice. 1007 Iertarea este ca o radiera a scrisului, razbunarea e chibrit aprins in benzina. 1008 Cuvintele Dumnezeiesti ale Sfintei Evanghelii sa le aveti in minte ca pe un plan nesfarsit de margaritare si pietre scumpe, pe care le veti putea culege sa va imbunatatiti visteria sufletului si nimeni nu va va tine de rau. 1009 Cine vrea sa fie cu Dumnezeu, nu se cearta cu oamenii. Renunta, lasa, leapada, iarta si fuge, recapatandu-si linistea prin sine. 1010 Urmati invataturile Dumnezeiesti, ca sa castigati mantuirea in viata voastra scurta. Cartile Sfinte, religioase va sunt depozite de bogatii nesocotite. Sfanta Cruce deschide drumul, iar

164

Dumnezeu in puterea si in maretie hotar nu are, primeste pe toti care Il cauta si Il cheama. Cu cheia iertarii vsi euti descuia cele 12 porti ale Raiului. Veti veni direct la locu lce l-au pregatit Sfintii Parinti prin osteneli. 1011 Toti care-L injura pe Dumnezeu si toate lucrurile sfinte, sunt lepadati cu desavarsire. 1012 Daca mergeti sa vizitati Sfintele Moaste ale unui Sfant, sa-i cititi mai intai viata, ca sa aveti deja in voi samburele, miezul dragostei pentru el. 1013 Hotul si criminalul cand pleaca undeva, se pregateste si se iinarmeaza cu cutit, cu pistol, cu ghioaga, cu secure, cu tot ce crede ca ii poate fi de folos, sa ucida. Crestinul cu frica de Dumnezeuin suflet se pregateste si se inarmeaza cu postul, cu rugaciunea, cu dreptatea sfanta intru toate. 1014 Nici o clipa din viata voastra sa nu treaca fara rost. Daca dormiti mult, e paguba sufleteasca. Daca mananci peste masura, doua paguba ai: unua ca ti-ai imbolnavit sufletul si a doua ca strici alimentele. Ar mai fi si oa treia paguba: timpul pierdut in lenevire sub forma ca esti bolnav. 1015 Crede in puterea lui Dumnezeu cu desavarsire, chibzuieste treburile in gospodarie si nu te teme de saracie. 1016 Adevaratii crestini nu inclina spre cele rele, ca sa se infrateasca cu oaia cea pierduta, ci vesnic vietuiesc in liniste si intr-o lumina sufleteasca, prin fapte si purtare crestineasca. 1017 Faptele bune sunt flori, iar cele rele ciulini, spini, holera, dracila si scaieti, acoperiti cu intuneric. 1018 Sfaturile din Sfintele Carti sa nu vi se para deopotriva cu basmele. 1019 Mania desparte pe om de Dumnezeu. Hula, dusmania, ura, zavistia, pisma, si toata rautatea, departeaza pe crestin de mantuire. 1020 Cine nu face pasi din dragoste spre mantuire, trebuie sa-i faca de supunere, daca crede in puterea lui Dumnezeu. 1021 Iisus, rastignit fiind, dadea tuturor iertare cu grabire. Nu si-a pus deloc intrebarea daca unul saul altul merita iertarea sau nu. Cine nu iarte cu inlesnire, se socoteste pe sine mai mare decat Dumnezeu. 1022 Cine blesteama cu furie: Dar-ar Dumnezeu sa se aleaga praful, Sa moara, Sa-l arda focul, Sa se risipeasca ca tarana, porunceste lui Dumnezeu si crede ca Dumnezeu e sluga lui. 1023 Erau odata doua femei si s-au facut surori bune din cunostinta si prietenie. Una din ele, castigand bani mai multi, a cumparat paine sa manace noaptea in ascuns si indeplinind fapta, painea s-a facut pacura. Incercand sa se spele cu apa, nu s-a curatat. Si si-a dat seama de fapta ei urata si s-a dus la duhovnic, si marturisindu-se s-a curatat. In drum spre casa, i-a iesit un batran in cale si i-a zis: Te-ai curati de pacura ce te impresurase? Cand ajungi acasa ii spui surorii tale ce s-a intamplat. Punand mana pe clanta si pasind pragul, si-a zis: N-am sa-i spun. Si indata a aparut o pata de pacura pe ea. De frica, s-a repezit in bratele surorii sale si si-a marturisit fapta. Pata de pacura de pe mana i-a disparut. 1024 Suferinta este podoaba sufletului, iar hotar acestei vieti de pe pamant este moartea sufletului. 1025 Sa scaperi chibritul iertarii si sa dai foc la benzina furioasa care o dau cei ce te inconjoara prin razbunare. Uitarea e buretele iertarii, vorba blanda spala urmele rautatilor trecutului. 1026 Cine nu da Liturghie preotilor, cine nu aprinde lumanari, cine nu duce jertfe la Sfintele Praznice si nu se inchina prin Sfintele Locasuri, se aseamana cu nepasatorii de randuiala crestineasca si cu hulitorii de Dumnezeu.

165

1027 Au fost unii crestini care, din anumite vise ale lor s-au facut drepti si buni, adaugandu-si fel de fel de osteneli si nevointe, in numele lui Dumnezeu facute. De aceea, e bine sa ziceti: Fie voia Aceluia care a facut toate si stie toate. 1028 - Chiar daca veti fi in paguba, voi sa lasati de la voi. Ca si Mantuitorul a lasat cerurile pentru firea cea pierduta a neamului omenesc. 1029 Daca veti vedea ca oamenii nu se multumesc cu multimea roadelor pamantului, sa nu te atasezi lor, ci sa-ti urmezi drumul tau. - Daca vei auzi sudalmi si injuraturi din gurile barbatilor neintelepti, nu te amesteca sa-i sfatuiesti, ci tu sa-ti urmezi drumul. - Cand vei afla ca omenirea vietuieste ca animalele, sa nu te consumi pentru aceasta, incearca de-ti urmeaza drumul. - Cand vei auzi ca batranii s-au asociat cu cei tineri si pangaresc posturile lui Dumnezeu, necinstind praznicele, sa nu ai legatura cu ei, ci rugandu-te si postind, iti urmeaza drumul. - Cand vei auzi ca majoritatea femeilor tinere inclina spre dezmat, otravindu-si corpurile, ca sa nu ajunga mame, sa nu ai cuvant pe buzele tale, ci mai vartos urmeazati drumul. - Cand vei afla ca unii s-au imbogatit prin viclesug, prin furturi si hotii, nu te opri, ci iti urmeaza drumul. - Cand vei vedea o floare intre maracini, sa nu te intristezi, caci maracinii desi ii scrijelesc pielea fina, tu ramai in ale tale si iti urmeaza drumul. - Lucrurile pamantesti oricat de frumoase si de stralucitoare ar fi, sa nu-ti rapeasca inima, ci sa-ti continui drumul. - Mesele luxoase si pompoase ale oamenilor sa nu te ademeneasca, ci cauta sa-ti urmezi drumul. - Placuta viata duceau cuviosii si pustnicii, mergeau pe o cale sigura spre sfintenie, dar pentru ca tu esti in lume, urmeaza-ti drumul. - Daca porti chip de femeie, vei da lupte mari cu barbatii, dar tu fii tare si iti urmeaza drumul. - Vei intalni pe unii care vor batjocori Sfanta Cruce, tu inchina-te, insemneaza-te cu chipul ei si cu smerenie roaga-te pentru acestia, urmandu-ti drumul. - Va veni o cand in fata ta vor fi distruse Sfintele Icoane, tu suspina in tacere si urmeaza-ti drumul. - Cand nimeni nu se va mai ingriji de cei morti ai lor, tu macar sa faci rugaciuni pentru cei morti, in ascuns, in gand si iti urmeaza drumul. - Vor veni lingusitorii sa te ispiteasca. Sa le raspunzi in liniste de forma si iti urmeaza drumul. - Darurile scumpe din mainile celor rai, sa le primesti cu bucurie si degraba sa le imparti altora, avand in minte ca sa-ti urmezi drumul. - Cand lumea intreaga nu va mai pomeni Numele Sfant al lui Dumnezeu si va trai in ratacire, nu te mai uita in urma, ci iti urmeaza drumul. - In adunari, de te vei afla inconjurat de oameni buni ori rai, tineri sau batrani, tu pomeneste Numele Sfant al Domnului, ca sa poti continua drumul. - Stand la rugaciune ziua ori noaptea, sa nu fii suparat cu nimeni. Si asa, cu adevarat iti vei urma drumul. - Sa nu iubesti minciune, ca tunci sigur iti vei urma drumul.

166

Sa nu ai nimic mai mult si mai bun decat fratele tau, ca asa iti vei urma drumul. Sa nu faci viclesug, ci cu dreptate sa arati si altora drumul si descoperit iti vei urma drumul. - Sa nu osandesti pe nimeni pe nedrept, ci in adevar si cu dreptate sa lucrezi, ca asa iti vei urma drumul. - La rugaciune adu-ti aminte de cei urgisiti si necajiti si clar iti urmezi drumul. - Daca oamenii nu au cu ce cinsti praznicele sfinte, cinsteste-i tu cu voie bune, cu o vorba buna, ca in aceasta masura, iti vei urma drumul. - Cand vei fi inconjurat de oameni rai, salbatici, cu inima de fiara, vorbeste-le bland si dulce, ca asa trebuie sa-ti urmezi drumul. - Cand esti singur, sa nu ispitesti cu mancaruri bune. Inchina-te lui Dumnezeu si iti urmeaza drumul. - Sa nu pizmuiesti si nici sa nu ia rautate ascunsa asupra cuiva. Roaga-te lui Dumnezeu sa te fereasca de acestea si iti urmeaza drumul. - Sa nu ascunzi adevarurile Dumnezeiesti, ci atunci si mai usor iti vei urma drumul. - Postul Mare cinsteste-l cu sfintenie, cu iubire si credinta, si atunci sa screzi, ca iti urmezi drumul. - Aducand neincetat laude si slava lui Dumnezeu, vei vedea si tu cat de usor iti este drumul. - Cand vei intalni oameni rataciti, care nu stiu de ce s-au nascut, pentru ce au trait, pentru ce traiesc si pentru ce vor trai, tu sa plangi cu durere si cu lacrimi pentru ei, dar sa-ti urmezi drumul. - Rugaciunea este toiag de diamant al sufletului, cu el sa iti urmezi drumul. - Rugaciunea este farul de argint al sufletului, cu acesta sa-ti luminezi calea si sa-ti continui drumul. - Rugaciunea e faclie de aur. Cu ea in mana sa-ti urmezi drumul. 1030 Mai degraba sunt sufletele celor vii in sufletele celor morti, decat sufletele celor morti in sufletele celor vii. 1031 La ectenie, in cer, preotul o pomenea pe detinuta Veronica (Maica Veronica) cu toate cele nevinovate ale ei si nu cu intreg soborul. 1032 Daca se mahneste pamantul, nici cerul nu se mai poate veseli. Mai degraba se opreste apa in izvoare, decat sa se opreasca faptele intregii omeniri, bune si rele, a nu fi stiute de Dumnezeu. 1033 Tot crestinul care cinsteste Sfanta Biserica, cinsteste pe insusi Dumnezeu. Cei care respecta fetele bisericesti, respecta slugile lui Dumnezeu. 1034 Tot ce faceti in numele lui Dumnezeu, sa nu faceti cu indoiala. 1035 Anul pentru fapte bune si rele ale fiecarui crestin incepe de la Botezul Apelor. Apele se sfintesc prin Pogorarea Sfantului Duh in Juanul Botezului Domnului. 1036 Crestinii care dau legamant ca nu vor mai sudui de Lucruri Sfinte soi apoi se intorc din nou, cu mai multa rautate, indoind injuraturile, nu li se poate face parte de iertare. 1037 A fost un aorecare, nascut de o evreica , care traia departe de neamul lor, printre crestini. Alesese el ca sa injure de pianea ma-sii. Si cum era priceput in toate si indemanatic, la toate era pus in cinste. Dupa 3 ani de batjocura, injurand painea, a fost chemat la un mare ospat crestinesc. Dupa ce s-a facut rugaciunea crestineste, pentru inceperea mesei, a zis unui de langa el: Da-te mai incolo,,,paine ma-sii, ca nu am loc. dupa aceea, bagand painea in gura, alba, proaspata, s-au facut viermi mari si tari, caer-l insulitau in cerul gurii. S-a sculat ca si cum i-ar fi venit rau. A scuipat neobservat de ceilalti si a vazut ca la o mana de viermi cum se incolaceau unii in altii. A

167

trecut la masa, si a rupt din nou din paine punandu-o in gura. O alta serie de viermi s-au facut iar, cu voia lui Dumnezeu si il intepau in toata gura. Ca ars, s-a ridicat de la masa. A scuipat din nou si s-a asezat la masa iar. Si-a pus in gand sa manance manace mancare goala si luand branza, indata ce a pus-o in gura, i s-a umplut gura de viermi. Nu s-a mai putut stapanai, a sarit in sus, batut cu pumnul in masa si a racnit ca o fiara. Sareau viermii fortati in toate partile si in fetele celor de la masa. Toti s-au risipit ingroziti, de nebunul care varsa viermi. Pe masa se facuse un strat gros de viermi. El, racnind a cazut jos si nu era decat un morman de viermi. Asa se nimicesc toti cei care isi injura imbucatura. 1038 Nimeni sa nu se framante de faptele altora ori de lucrarile altora. Curiozitatea, in orice imrejurare duce pe crestini in cursa diavolului. 1039 Indrazniti a va curata. Mantuire este si Imparatul va primeste. Sa stiti ca nu toata semanatura sau boaba aruncata rasare. 1040 Pe ce i ce va povestesc din necazurile lor, ascultati-i si trageti invatamainte. 1041 Cinstiti Sfanta Biserica cu toate tainele ei, ca sa va fie bine. 1042 Stingeti ura, viclenia, si dusmania. Sunt curse ale diavolului. 1043 Unii zic: N-am gresit cine stie ce si nu am ce marturisi. Iar altii zic: Toata viata am gresit. Nici popa si nici Dumnezeu nu ma mai pot ierta Ambele situatii sunt gresite. 1044 Cerul nu saraceste si nici Dumnezeu nuj slabeste in putere, daca necredinciosii nu-I dau slava. 1045 Luati aminte la tot ce se face pe pamant. Toate se fac cu voia lui Dumnezeu si nimic in afara voii Lui. 1046 Sa se faca munca cu ravna pentru trup, iar rugaciunea cu minte limpede sa se faca catre Dumnezeu. 1047 Luati pomelnice de la cei ce va intind si pomeniti in timpul rugaciunii. 1048 Omul care se lipseste de cele pamantesti, le va castiga pe cele ceresti. 1049 Sfantul Ioan Gura de Aur este Arhiereul cel mai vrednic. 1050 Mai puternice decat Paraclisele si pomenile crestinilor sunt Psaltirile citite cu post, cu metanii si fara schimbari de cuvinte. 1051 Sa nu dati in vileag nici fapta buna, nici pe cea rea, caci va pierdeti sufletul. 1052 Vinul, daca este bun, nu beti mai mult decat trebuie. 1053 Mai mare raspundere au parintii decat fiii. 1054 Ciuperca nu traieste decat trei zile. Prima cand rasare, a doua si a treia zi e buna de mancare. De la a patra zi e plina de viermi. 1055 Greu se mai marturisesc crestinii, pentru ca nu au rabdare. 1056 Nu e un gest cuviincios sa se duca cococi in Sfanta Biserica in nopatea luminata a Invierii. Se face mare invalmaseala in timpul Sfintei Liturghii. Sa fie dusi pentru a-i binecuvanta preotul. 1057 Se cere multa dragoste pentru prunci, supunere fara margini, sinceritate in toate, adevarul sa curga ca apa in izvor, nevinovatia sa fie alba ca zapada, iar sufletele curate ca roua diminetii. 1058 Dintr-un singur om s-a facut lumea si printr-o singura persoana Dumnezeu vrea sa schimbe lumea si cei ce nu se vor pleca cuvantului lui Dumnezeu, Sfintei Scripturi, Bisericii Crestin-Ortodoxe, Sfintei Evanghelii si Sfintei Traditii, vor fi pierduti. 1059 Fii sluga buna si dreapta, sa nu napastuiesti pe nimeni, ca plasa de foc te va cuprinde si te va arunca in adancuri. 1060 Frica de Dumnezeu il face pe om smerit, umil si nevinovat. 1061 Un bun crestin care s-a lipit cu sufletul de tot ce e placut lui Dumnezeu, a iubit dreptatea si a trait in adevar, s-a instrainat de tot pacatul, e socotit ca un rege al unei tari.

168

1062 Crestinul care se fereste de fapte rele si se impartaseste cu Sfintele taine si se infraneaza de la tot pacatul, nu se poate numi sfant, ca inca traieste printre oameni. Mai degraba sa-i spui rege. Dupa ce va trece din viata, se cade sa-i zici sfant. 1063 Sa stie tot crestinul ca in iad sunt 5799 de munci. In adancul iadului nu e nici un fel de mangaiere, nu exista verdeata sau floare, nu exista copac sau pasare, care sa cante si sa inveseleasca inima calatorului. In iad nu este zi luminata, voce blanda ori grai dulce. Doar strigatele satioase se aud din adancurile iadului. 1064 Iubeste tacerea care este bulgare de aur. 1065 Temelia lumii vesnice, a odihnii pururi vesnice si a mantuirii mele, ne spune samarineanca, este cunostinta pe care am facut-o, fara sa vreau, la fantana, cu Domnul Iisus Hristos. 1066 Pentru pacea universala, Mantuitorul Iisus Hristos si-a dat trupul spre rastignire. 1067 Florile formate in boabele de struguri si uleiul galben care se scurge din ele, sunt lacrimile Sfintilor Mucenici care se savarsesc, marturisind puterea lui Dumnezeu, lipsindu-se de trup, cat sunt inca pe pamant. 1068 Daca ati sti ca orice inchinaciune sau metanie este socotita, notata si numarata, ati face cat mai multe si mai mult vi s-ar socoti. Caci nu Tatalui Ceresc ori Sfantei Treimi le folosesc acestea, ci voua, pamantenilor, va trebuie. 1069 Cine nu se tanguieste de pacat si de greseli, cine nu regreta de cei morti, ca nu le-a facut cele cuvenite, cine nu posteste si nu doreste Sfanta Biserica, nu poate pretinde ca e crestin. 1070 Cei ce nu se insemneaza cu Semnul Sfintei Cruci in timp de trei zile, neaga Sfanta Treime. 1071 Cei ce nu se roaga lui Dumnezeu in nici o forma, chiar daca nu injura de Lucruri Sfinte, tot hulitori de Dumnezeu se numesc. 1072 Iarta una, ca sa ti se ierte 1000 de cauze, ca sa ti se ierte intreit toata viata traita intre oameni cu ploi de greseli. 1073 Omul se mantuieste si prin patimi, prin necazuri, prin saracie si prin alte nevoi. 1074 Fiii sunt cu greselile lor, parintii cu iertarea, iar Dumnezeu Tatal revarsa milostivirea Sa peste toti. 1075 Decat sa ai alte banuieli, mai bine faci in fiecare seara cate 9 metanii, pentru fiecare din cele 9 cete de ingeri, inainte de culcare, neintrerupt timp de 9 luni de zile. 1076 Pretuiti orice si intalnita in cale, ca nu o mai intalnesti in toata viata. 1077 A fost o pasare cu puii prin munti si ca orice mama se ingrijea de ei. Pe masura ce timpul trecea, se mareau si s-au facut mai rai. Plecau singuri prin iarba, la strigatul mamei lor erau nepasatori. Nu mai ascultau de mama lor, zicand ca pot sa se descurce singuri. Prin neascultare, singuri si-au batut joc de soarta lor: pe unii i-au mancat jivinele, altii au cazut in prapastii si crapaturile muntilor. In scurt timp, mama lor a ramas singura, fara nici un pui. 1078 Un caine credincios stapanuli sau, daca a dat peste un hoit proaspat si aproape neinceput, se opreste si se infrupta. Daca stapanul il cheama sau vrea sa-l ia cu forta, maraie cainele la stapan, ca si cum nu l-ar cunoaste sau il are pentru acel moment ca un dusman, pentru ca nu ii da voie sa se infrupte din plin, nu-i lasa lui aceasta placere. 1079 Vai si amar de militarul care si-a pierdut arma. Stresat, isi asteapta clipa de clipa judecata si condamnarea. Asa sunt si fiii parintesti, fiii Tatalui Ceresc. Rand pe rand, toata viata isi asteapta chemarea si intrebarea la Dreapta Judecata. Oare tu, fiule, vei sti cand vei fi chemat si cu ce fapte si ce raspuns vei prezenta in fata Dreptului Judecator? 1080 Cel ce iubeste adevarul isi pecetluieste sufletul cu pecete de argint si la Dreapta Judecata e cea mai solida dovada.

169

1081 Descoperirile Dumnezeiesti se fac ca sa-si aminteasca oamenii de iad, de chinurile vesnice, ca poate s-or mai infrana de la unele rautati. 1082 Batranii sunt prea mult chinuiti de fiii si de fiicele lor, mai rau decat de straini. 1083 Sarac este acela care are o singura haina capatata, si rupta si aceea. 1084 - se adaposteste in casele altora, lucreaza de placere unde gaseste, fara pretentie de bani, manaca la mese straine si multumeste lui Dumnezeu si nu se gandeste la ziua de maine, ruganduse lui Dumnezeu in nestire si fara hotar. 1085 Femeia casatorita se cade sa aiba copii, iar pe Domnul Dumnezeu Stapan si Sfanta Biserica adapost de alinare si mangaiere sufleteasca. 1086 Crestinilor li se cuvine supunere, iar lui Dumnezeu lauda. Cine nu se supune randuielilor Dumnezeiesti, nu se stinge crestineste, ci moare in grea osanda. 1087 Credinta vie in Dumnezeu si nestramutata, este medicamentul cel mai puternic. Oricum ar fi imprejurarile pe pamant, pe Dumnezeu Atotputernic sa-L socotesti si sa-L simti aproape intotodeauna si in numele lui Dumnezeu sa lucrezi toate cele cuviincioase, iar pe Domnul Iisus Hristos sa-L vezi cu sufletul ca pe o lumina vesnica. Puterea Duhului Sfant sa o aveti ca un acoperamant nestricacios. 1088 Cine traieste dupa randuiala lui Dumnezeu, nu poate fi biruit de diavol, chiar de ar fi si imbtranit in multe zile. Sa ai sufletul de prunc, sa lipseasca din inma viclesugul, care-i undita diavolului cu care te prinde si te taraste. 1089 Ingaduiti, iertati si iubiti. Intai, iubiti-va intre voi, iubiti drepatatea, aratati iubire catre straini, iubiti Sfintele Icoane, iubiti Sfintele Carti de rugaciuni si iubiti Sfanta Credinta. 1090 Sa fiti convinsi ca exista Rai si iad, exista suflet si Judecata cea Dreapta, exista vami ale vazduhului si diavoli hrapitori, pe care numai Sfanta Cruce poate sa-i alunge. 1091 Iertarea din inima este alifia si doctoria care vindeca toate ranile si tamaduieste toate bolile. 1092 Crestinul sa mearga la oricare Sfinte Moaste si sa ia binecuvantare, macar o data in viata, daca nu poate in fiecare an. 1093 Prin evlavia si osteneala Sfantului Dumitru, s-a umpluta pamantul de blagoslovenie si totul este plin de binecuvantare. 1094 Batranetile se masoara cu faptele, iar cinstea ramane sprijinita pe stalpul adevarului si pe stalpul neurnit al dreptatii. 1095 Crestinii sa nu se bazeze pe pareri, ci pe purul adevar. 1096 Banul e folositor in orice imprejurare, este de trebuinta. Dar, sa nu-l priviti ca pe un lucru Dumnezeiesc. 1097 Indepartati iubirea de sine, ca sa fie mantuirea voastra mai sigura. 1098 Orice copil care e dat railor, nu se poate face sfant niciodata. 1099 Daca o pasare sau un animal a fost dat railor, o data sau de mai multe ori, cand s-a injunghiat, cei ce vor manca carne din acel animal, cand se impartasesc cu Sfintele Taine, in chip nevazut, Acestea pleaca spre cer. 1100 Nimeni sa nu dea railor nici macar un obiect, pe care il socotimde nici o trebuinta. 1101 Cei ce fac lucrurile din dragoste, pentru ei le fac. Tot ce e facut din dragoste, prin dar se inmulteste. 1102 Crestinul sa se retraga din adunarile, din cercurile si gloata lumii. Sa se lepede de vorbele desarte. Sa nu se supere la vorbele multimii spuse la adresa lui, fara un strop de judecata.

170

1103 Mantuitorul Iisus Hristos a fost fara de pacat si a primit barfa din gura multimii si cei rai Il numeau: fatarnic, hot, curvar, hulitor de Cele Sfinte. Prin rastignire, ingropare si prin Sfanta Inviere, a rascumparat toata nedreptatea. Cei intelepti si luminati, ince de trei ori s-au mai luminat. 1104 Priviti cu ochii mintii puterea lui Dumnezeu, ca o lumina vie si nimeni sa nu o atace. Lepadati tot ce e pamantesc. 1105 Nu va purtati aspru cu nimeni, ca nu stiti de cine aveti parte in ziua nevoii. 1106 In viata deobste, fara lupta nu se incununeaza nimeni si nici plata nu ia nici unul, ci cad toti ca niste neintelepti. 1107 Cine traieste pe pamant si nu are necazuri, nu stie sa-si mai intemeieze o rugaciune si nu se pricepe cum sa traiasca. 1108 Prin respect se pot castiga toate, prin smerenie se poate cumpara imparatie lui Dumnezeu. 1109 Prin umilinta se castiga vesmant alb, sfant al curateniei. 1110 Crestinii care se nasc intru binecuvantare, traiesc intru binecuvantare si se sting din viata intru binecuvantare. 1111 Gura care vorbeste multe, produce neplaceri la cei de alaturi. Limba care graieste viclesuguri, este urata de toti. 1112 Orice bolnav, daca nu se lecuieste de la medici si de la preoti, si nici moartea nu-i este randuita, aceia sunt legati cu blesteme si cu juraminte. 1113 Unde e dragoste putina, repede se gaseste pricina. 1114 Pentru cei ce sunt aproape de Dumnezeu cu credinta, cu fapta, cu lucrul, cu purtarea, nu este noapte nicaieri. 1115 Crestinii care se impaca intre ei, preiteni, rudenii, straini, duc o impacare desavarsita, fiind cu totii in aceeasi credinta, inving pe diavolul si sunt pe veci apropiati de Dumnezeu, in fata altora sa vorbeasca, numai ce poate fi de trebuinta, ca sa poata fi de folos multimii. 1116 Bijuteriile sunt pentru pamant, pentru trup si pentru oameni. Nu sunt pentru suflet, pentru Cer si pentru Dumnezeu. 1117 Sfanta Inviere este pentru toata lumea. Depinde de fiecare persoana cum o simte , sa se curete oprin sine, sa o divinizeze, sa-i dea o valoare, sa-si aprinda bucuria in suflet, ca si cum ar privi ceva nou. 1118 Ce este Dumnezeu? Dumnezeu este Cel bogat intru totul, in maretie, in virtute, in bunatate, in mila si in tot ce vrei, daca Il cauti. 1119 Din rabdare rasar doua ramuri: credinta si nadejdea. Cine nu are rabdare, nu are nici credinta, nici nadejde. 1120 Unde se cuibareste neintelegerea, Sfintii Ingeri iau pacea si vin diavolii cu toata uraciunea lor si se aseaza ca tiganii in corturi. 1121 Vorba aspra, care sadeste scaieti, sa se stearga din gurile voastre. 1122 Iata ce simte si cum isi exprima gandurile in versuri, un tigan din Cornet, Slobozia Bradului, la plansul si durerea crestinilor, pentru pierderea parintelui Vasii. Maica Domnului a poruncit sa se multiplice aceste versuri si sa se imparta la lume: Asa spunea, plangand lelea Marita Gerogescu, din Obrejita, Pe cararea ce se desprinde din sosea, La miaza-noapte spre dreapta, In drumeagul fara iarba, Un palc de crestini straini,mergand in graba, Intalneste un calator necunoscut. Il saluta si-l intreaba: Unde-i calea care suie, drum ce duce-n slobozie,

171

La Parintele Vasie? Noi, cu inima arzanda, Am plecat dupa izbanda, Vrem izbanda sufleteasca, Cautam mila cereasca. Ne-am adunat din popor, Si am format un mic sobor, Sub cerul acoperit cu nor, Cu sufletul ars de dor. Vantul ne-a purtat usor, Am grabit la drum cu zor, Sa cautam bunul pastor. Calatorul, stand pe loc, Multumira Bun noroc! Vremea-i buna ii raspunde, Adevarul nu se-ascunde. N-ati aflat de trista veste? Ca pastorul nu mai este! Ducem viata in suspini, Acultati-ne crestini: Pe cat stiu si pe cat pot, Voi fi sincer. Va spun tot. Iata! Intr-o noapte ploioasa Si sinistra si hidoasa, Prea addanca-ntunecoasa, Si grozav de friguroasa, Si celor rai nu le pasa. Pe drumul cel desfundat, In timp de noapte-ntarziat, Veneau oameni de la M.A.T., Cum mergeau ei in convoi, Cu picioarele-n noroi, Framantand picioru-n tina, Se opresc si se inchina, Facand inchinaciuni multe, Insotite de cuvinte: -Unde esti, parinte, sfinte? Predicile tale multe, Noua ne-au ramas in minte. Iata-n noaptea-ntunecata, Noi ratacim ca prin morminte. Nu suntem decat nemernici, In dreptul Bisericii. Se-nchina strigand mereu: -Ne-a parasit Dumnezeu! La Biserica mareata,

Ce turla spre cer inalta, Sfintele candele sunt stinse Si usile sunt inchise. Ratacim prin intunerici, Horbecaind ca nemernicii. Cum ne afla in asta lume, Nimeni nu mai spune glume, Nimeni nu mai face haz, Ne-a cuprins mare necaz. Ne-a inconjurat urgia, Ne-a a coperit mania! Duminica dimineata, Clopotul sfarteca ceata. Prin dangatul lui frumos, Eram poftiti la Hristos. Poftiti c-o chemare vie, Sa venim la Liturghie. Parinte! Mult popor aveai in fata, Le predicai cu dulceata. Veneau din indepartare fete, Si-ti sorbeau cuvantul cu sete. Te socoteau stalp luminos, Cand vorbeai despre Hristos, Tot cuvantul de folos. Iar noi, cu privirea-n jos, C-asa-i omul rusinos, Cand se simte pacatos. Stiai de la marturisit, Pe cel ce era lipsit, Cel ce venea dezbracat, Pleca inapoi imbracat Si cu sufletul bogat, Cu inima plina de har, Si cu-n ban in buzunar. Cand stateai in fata Sfantului Altar, Straluceai tot ca un far, Ne dadeai cuvant in dar. Noi ne descarcam de-amar, Si ne imbracam cu har. Si cand ne pomeneai de post, Ne simteam ca-n adapost. Cand graiai despre adevar, Noi traiam cu toti in cer, Cu al nostru bun pastor. Multe sfaturi ne-ai mai dat, Noi nu te-am ascultat.

172

Ne-ai povatuit cu anii, N-ai cutezat sa ne iei banii, Dupa cum parasc dusmanii. Ba s-au cununat tiganii Tigani multi s-au cununat, Pruncii lor i-ai botezat, Dar satana n-a crapat. El si-a concentrat armata, Ca sa-ti pregateasca soarta, Cand au deschis cei rai poarta. Au intrat tiptil in casa, Sa ia sluga cea aleasa. Nimeni nu urmara plansul, Cand il cautau pe dansul. Plang crestine din Plainesti, Plange multimea din Tamboiesti, Pland tiganii, tot Cornetul Las sa planga, ca au dreptul. Parinte, la toti imparteai paine, Neglijand ziua de maine,. Dadeai la toti care-ti cerea, Nu-ti menajai averea. Iar de la Sfintele Prinoase, Nu voiai sa tragi foloase. Imparteai la tineri, la toti, La batrani si la nepoti. Ce gandesti c-o sa mai fie? Toate au plecat spre urgie. Diverse rele sosesc. Plang femeile in Liesti, Cu Leonora si Maria, Plang multi din Slobozia. Plang atati de jalea lui, Plange Valea Beciului, Traistenii, Olarenii. Plang acum mai multi mireni, Plang hotii din Coroteni, Peste tot numai suspine, Plang mamele cu brate pline, Sugarii nu vor sa suga, Incep si ei ca sa planga. Plang barbati, mergand la sapa, Plang femei mergand la apa, Lacrami varsa bunaoara, Si cei care merg la moara. Multi sterg lacrimi stand in gara,

La Biserici stau pe-afara. Plange sufletu-n tacere, Ca nu mai au mangaiere. Nadajduiesc in Maica Preacurata, Ca-l va slobozi odata. Plang batranele prin casa, Pentru sluga cea aleasa. Trenul in ecou rasuna, Urla pustiul la stana, Plange inima in noi, Plang pastorii de la oi, Ofteaza mosiile, Trsite sunt campiile, Jale poarta viile. Prin livezile uscate, Vantul poarta frunze moarte. Vantul vajaie haotic, Insotind glasul eretic, Suntem toti in tulburare. Nu avem spor la lucrare, Parca ne rugam degeaba, Foarte prost ne merge treaba. N-avem tihna la mancare, Nici liniste la culcare. Suspina apa-n fantana, Iar in noptile cu luna, Plangem cu toti impreuna. Cautam si n-avem unde. Mila Domnului s-ascunde, De la noi ca suntem rai. Oftam cu totii in convoaie, Stim, parinte Nicolae, C-ai luat multa bataie. Smiorcaie apele-n smarcuri, Iar crestinii plang in palcuri. Chiar si codrii lacrimi varsa, Fiind noapte-ntunecoasa. Apele plang in izvoare, Pe toti sufletul ne doare. Asa-i tainic misterul, Credem ca plange si cerul, Nu stiu cum s-adaug versul, Cred ca plange Universul, Ca Bisericile toate, Au ramas pustii foarte. La parintele acasa,

173

Nelinistita-i doamna preoteasa. Priveste singura-n neant Si zice: l-au luat ca a meritat, Fiindca nu i-a ascultat. Merita ca sa-l si lege, Ca n-a ascultat de lege,. Lasa, sa-l mai slefuiasca, Sa-l invete sa traiasca, In lumea civilizata, Nu mai e ce-a fost odata. Fiindca a cautat intotdeauna, Sa fie corect cu Dumnezeu, Cred ca isi va lua cununa Si atunci nu-i va fi greu! Amin!

174

1123 Folositi timpul binecuvantat de Dumnezeu, ca sa va puteti rascumpara sufletul. Fapta buna facuta fara nici un fel de interes personal, e diamant ce se poate mosteni din neam in neam. 1124 Lucrati cu blagoslovenie, ca Dumnezeu sa fie Tatal vostru. 1125 Inima plecata nu va pieri in veacul veacului. 1126 Toti care deosebesc binele de rau, aceia prin fapte marturisesc pe Dumnezeu. 1127 Nu faceti amestecare de prietenie cu persoane care nu va plac cuvintele lor. TOPICA 1128 Raiul cel nepieritor cu toate bunatatile ceresti va fi al fiecaruia, care se va invrednici, osandindu-se sa se curete, sa se indrepteze pe sine, iar cel ce se va indrepta pe sine si pe altii, indoita plata va avea. 1129 Toata voia lui Dumnezeu este sa ai lepadare de sine, si sa nu te razbuni pe nimeni. 1130 Cine nu primeste cu placere Sfantul Maslu, se desparte de Sfanta si Dreapta Credinta. Cine inlatura Sfantul Maslu, face lepadare de Dumnezeu. 1131 Trei pomelnice anuale sa dati si tamaie sa se faca de cate ori coaceti paine. 1132 Iubire in iad nu exista. Nici dragoste, nici bunatate si nici mila. Iar rautatile se inmultesc. 1133 Pana nu gustati amarul, nu stiti ce e dulcele. 1134 Tatal Ceresc se afla in tot locul, numai oamenii daca vor sa fie cu el. 1135 Tot ce se face in numele lui Dumnezeu este bine primit. 1136 Cei drepti si nevinovati, nu au cetate vesnica pe pamant. 1137 Cine face vraji, descantece, farmece, pe diavol il cinsteste. 1138 Cei ce nu cinstesc Sfanta Cruce, diavolul chiuie de bucurie, zicand: tine cu noi! 1139 Toti detinutii, vinovati sau nevinovati, in ziua cuvenita se va face nota cu numele lor si vor fi pomeniti in Sfintele Biserici. Curati se vor socoti inaintea Puterilor Ceresti. 1140 Observatia in obste este ca si cum s-ar turma vitriol pe piele sau carne frageda. Pentru mancare sa nu se faca observatie. 1141 Nu cei ce s-au veselit pe pamant s-au mantuit, ci cei care s-au trudit, care nedreptatile tuturor le-au rabdat, aceia cu virtutea pe veci s-au incoronat. 1142 Cine nu are rabdare, nu-si cunoaste credinta, nu-l cunoaste pe Dumnezeu si nici tainele Lui. Sa nu alergati la oameni, sa laergati cu sufletul al Sfintii Parinti, la Sfintii Mucenici, care au patimit, sa alergati la Sfintii Cuviosi Parinti si va veti afla izbavire. 1143 Oricat ar vrea sa rasplateasca omul greseala,facuta cu milostenie si cu alte fapte bune, nu este primita, fiindca este greseala voita. 1144 De multe ori, lucrul intarziat vine cu binecuvantare Dumnezeiasca. 1145 Nu petreceti timpul fara folos sufletesc, ca este scump. 1146 Hristos S-a botezat in ziua de vineri si tot vinerea a fost condamnat la moarte. 1147 Iertarea din inima este o inundatie nesfarsita pentru toate treptele diavolesti. Leacul sufletului de a se tamadui de cele diavolesti, este iertarea. Dar, pana ajungi la iertare, sa fie rabdare.Cine a rabdat, din toate cursele a scapat, si pe Domnul Dumnezeu L-a aflat.

1148 Unde nu e iubire de sine, acea persoana e scaldata in bunatate, iar Duhul Sfant se salasluieste in sufletul lui si mintea lui se lumineaza numai spre fapte bune, viata pasnica, ingaduiala, lesne iertator, nepretentios la paguba, cu grai bland, bun povatuitor pentru cei rai. 1149 Cei ce blesteama nu au parte de viata vesnica. 1150 Oamenii intelegatori se leapada se sine intr-o clipa. 1151 Decoratia calugarului e haina tocita, chiar rupta la sanul drept, in partea din afara si maneca rupta sub brat. 1152 Rasul mult nu este bun. Nici gluma de orice fel. 1153 Gandeste-te la cele ceresti si sa nu te intereseze nimic sintre cele ale oamenilor, nici strigarile lor. 1154 De rau sa te feresti, iar binele prin cuvinte de bunavointa sa-l imparti altora. 1155 Antihrist nu est acum, ci atunci cand vor striga pruncii in pantecele mamelor: vreau sa ies sa ma razbun, vreau sa ma razbioesc, sa rascumpar ce-a pierdut stramosul Adam. 1156 Fetele sa coasa la betelia fustelor 3 Sfinte Cruci, din feston facut din ata, in partea de mijloc beteliei, sa nu se vada nici pe dos, nici pe fata. La mansetele manecilor, pe dedesubt, in piept sa fie cea de-a treia. 1157 Teama de Dumnezeu sa nu va paraseasca. 1158 Pentru trei lucruri se imbraca omul drept si neiubitor de haine scumpe: iarna pentru frig, vara pentru arsita si ca sa nu se intalneasca om cu om gol. 1159 Turcii n-au fost crestini si nici nu sunt, dar in cele bune aveau o lege mareata si foarte importanta: fecioarele care paseau spre casatorie, se acopereau cu cealma sau val si asa isi petrecea tineretea pana la casatorie si abia atunci se descoperea, sa fie vazuta numai de barbatul ei. Alti barbati nu trebuiau sa le vada. 1160- De la privirea in ochi si fata in fata, se faca inceput de pacat, ganduri, banuieli, visuri si sminteala. 1161 Radbarea si tacerea creeaza pace in casa, in popor si chiar intre popoare. Dragostea unge sufletul cu mirodeniile bunatatilor. 1162 Bine e fiecarui crestin, decat sa semene vrajba, care inmulteste uraciunea, mai bine sa semene flori, ca sa se bucure toti cu vederea lor si de mirosul lor raspandit in aer. Acestea sunt faptele bune. 1163 Ouale rosii sunt marturisirea credintei din dragoste, prin fapte. 1164 Omul sincer e sfant intre cei care traiesc. 1165 Cei ce blesteama, de blestem vor avea parte. 1166 Fiecare ce seamana, aceea culege. 1167 Mantuirea nu se castiga cu arma, cu cearta, cu barfeala, ci numai cu rabdarea si iertarea. 1168 Orice miscare se face pe pamant, in cer este stiuta. Oamenii de cauta locul unde se afla Dumnezeu si nu-l vor gasi niciodata, ca au parasit credinta. 1169 Vointa lui Dumnezeu este ca nimeni dintre crestini sa nu alunece prin maguliri, sa fie inselati prin pagubiri desarte. 1170 In cer, cum a fost ieri este si astazi si asa va fi si maine. Tatal Ceresc in cer troneaza si pamantul il binecuvanteaza, daca cei ce vietuiesc pe el mai sunt vrednici sa primeasca binecuvantarea.

1171 Cand cineva a facut fapte contra uneia din Cele 7 Tainie Sfinte sau contra celor 10 porunci ale lui Dumnezeu, Sfantul Inger pazitor se indeparteaza 40 de zile. Daca in acest interval, acel crestin nu s-a apropiat de Dumnezeu, fie prin boala ori prin alte necazuri din certarea lui Dumnezeu, Sfantul Inger nu mai revine la el. 1172 Lipsiti-va de to ce aveti si-i uramti lui Dumnezeu. Ce avere avea Iisus cand a fost rastignit pe Cruce? 1173 Dragostea frateasca sa o intemeieze crestinii intre ei. 1174 Prin lucruri mici si foarte mici, se descopera lucruri mari, preamarete si destul de mari. 1175 Ajutati si intretineti Sfanta Biserica din care faceti parte, cu tot ce va sta in putinta. 1176 Intoarceti spatele celor ce-L injura pe Dumnezeu. 1177 Toti care vad lumina soarelui sunt in grija lui Dumnezeu, fie ca Dumnezeu ii miluieste, fie ca ii pedepseste. 1178 Daca se repeta Taina Botezului de mai multe ori pe corpul unei persoane, aceasta nu se spala de pacat, ci pacatul se dubleaza, se tripleaza si atunci, preotul nu valoreaza, botezul nu valoreaza si nu raman toate decat pacate, la care duhovnicii nu le pot da de capatai. Deci, Taina Botezului e una si nu se poate repeta. 1179 Mai bine este crestinului sa se arate nestiutor in toate, decat sa se arate demn in tot lucrul si in toate priceput. Atunci pluteste pe aripa mandriei. 1180 Toti inchinatorii de odinioara au alunecat la tot ce este neplacut lui Dumnezeu, cu targurile, cu pietele, profitand de ziua libera, ca sa-si pregateasca cele lumesti. 1181 La mormantul preotului Gheorghe de la Dumitresti, sa faci la metanii si sa ceri iertare pacatelor. Sa-i indemni si pe altii. Cerand iertare pacatelor preotului, se iarta si ale tale. 1182 Sa fii ca un prunc fara rautate, cand pasesti catre Domnul. 1183 - Zabava aduce paguba si in binecuvantare. 1184 Faptele bune ale oamenilor impodobesc Raiul. 1185 vai de cel care ucide o vietate, fara sa-i faca rau. 1186 Crestinul sa nu iubeasca prea mult averile pamantesti. 1187 Nu se cuvine crestinului sa negutatoreasca cartile sfinte sau cartile de rugaciuni. Sa o dea in schimb sau sa o dea de poamana. 1188 Dragoste ceri, de dragoste sa te invrednicesti. 1189 Asa sa zica crestinii: Domnul Dumnezeu sa te binecuvanteze prin noi, nevrednicii. 1190- Nu se cade sa doarma crestinii in ziua Sfintei Duminici, mai mult sau foarte mult. E mare pacat. 1191 Sa nu se dea litii framantate prin brutarii, framantate de barbatii care traiesc cu femeile lor sau de femei care traiesc cu barbatii lor, de unii si de altii, care curvesc. 1192 Sunt placuti lui Dumnezeu si cei gresiti, care s-au marturisit la preot si au capatat dezlegare si apoi, nu au mai pacatuit. 1193 Ca sa salveazi un suflet care rataceste in viata, trebuie sa faci efort ca sa-i arati drumul pe care trebuie sa mearga, ca sa nu piara sufleteste. 1194 Cei ce nu se lupta, nu castiga cununa din cer.

1195 Daca e frica de Dumnezeu, e si curatire, si la Dumnezeu este primit. E greu la cei nemarturisiti si de cei care nu fac post. 1196 Cel rau vrea sa rapeasca cea mai frumoasa virtute a crestinilor, cersind cu momeala ca cele cateva slave de la inceputul virtutii, au inceputul numelui principal al lor dra (dragoste drac). Si daca ar fi fost mai putine de trei, ar fi castigat ei. Insa, peste Sfanta Treime, nu pot trece duhurile rele. 1197 In Saptamana Patimilor fiti in tacere, in rabdare, in umilinta, nebagand de seama greselile ce se fac din nepreicepere sau din vointa celui rau. 1198 Unii privesc spre cer si se aprind de manie, socotind ca altii sunt vinovati ca nu ne ploua. Altii spun ca s-a schimbat clima sin cauza experientelor chimice. 1199 Nu va distrugeti sufletul pentru cele pamantesti. 1200 Sfintii Ingeri privegheaza langa fiecare suflet al crestinilor botezati. 1201 Crestine! Sa fii ca painea proaspata si calda in gurile lipsite de hrana. Sa fii dorit ca laptele dulce in gurile celor care nu e cu putinta sa-l aiba.sa fii iubit ca florile mirositoare si sa fii cautat ca vinul curat care se duce la Sfintele Biserici. 1202 Sa le rabzi pe toate fara cartire, sa nute impotrivesti. Mergi strigand si propovaduind numele Domnului. Nu te supara cu oamenii. 1203 Cine nu a fost ispitit, nu poate fi invatat si nu poate fi nici bun povatuitor pentru altii. 1204 Pentru ascultare, supusii iau plata. 1205 Retragerea din lumea cea desarta, pastrarea cinstei est cununa biruintei. 1206 Tot ce se lucreaza pe pamant in ascuns si la intuneric, in Cerul Sfant sunt aratare la lumina. 1207 Fiecare crestin cazut in greseala, e de trebuinta sa se marturiseasca drept si adevarat. 1208 Cel ce se smereste se va inalta, iar cel ce se smereste pe sine, prin certarea lui Dumnezeu se va smeri. 1209 Este aratat in carti ca, o vaduva traind in curatenie, daca se pecetluieste al 7lea an de curatenie, 7 e numar sfant, cu adevarat fecioara se numeste. 1210 Cinstea nici nu se vinde si nici nu se cumpara, fetelor. Cinstea se pastreaza. 1211 Lucrati drept si curat, fara plata, ca sa va fie trecerea din viata ca o plimbare la locurile sfinte. 1212 Crestinii trebuie sa fie tacuti, supusi si cu multa rabdare. 1213 Toti crestinii rostesc cuvantul mantuirii, dar nu se pregateste nici unul. 1214 Greu se mantuiesc cei rataciti. Se aseamana cu un insetat care, scoate apa cu ciututa (galeata) si cand e gata sa ajunga la suprafata fantanii, a scapata ciututa si s-a dus in fundul fantanii. Insetatul a ramas tot insetat. 1215 Sa nu mai tina mamele pruncii mult nebotezati, iar cei care au murit, sa nu fie lasati mult in intuneric. 1216 Puterea lui Dumnezeu va fi reteta mantuirii crestinilor. 1217 Florile infloresc si se trec,iar faptele oamenilor, bune si rele, raman nemuritoare. 1218 Pe oamenii rai, numai puterea lui Dumnezeu ii va indrepta, prin umilinta. 1219 Numai acela poate fi crestin adevarat, de la care are ce culege toat lumea. 1220 Calea lui Dumnezeu e o cale sfanta, luminata pentru a primit Sfantul Botez.

1221 Om fiind, trup purtand, sa marturisesti ca orice lucru bun nu la-i facut decat prin povatuire Dumnezeiasca. 1222 - Porumbelul cel frumos si palcut este podoaba curtii. Pentru ei s-ar putea spune multe pilde, dar crestinii nu numai ca nu-i pretuiesc, ci le aduc multe hule. 1223 Marele Ierarh Vasile e numit tata pe drept cuvant, al crestinilor. 1224 Firea pacatoasa a intregii omeniri, in special a partii femeiesti, se pleaca fin spre soapta magulitoare a diavolului. 1225 In fata oamenilor nici sa plangi, nici sa razi. Caci, pentru o femeie, planusl si rasul, din partea barbatilor, tot mila draceasca izvoraste. 1226 Cautati sa stati pe piatra credintei, rabdand si suferind mai mult. 1227 Fa-te vinovat, ori de cate ori esti nevinovat si vei zdrobi ceafa satanei si totodata vei vedea slava lui Dumnezeu. 1228 Painea este sfanta. Ea nu poate lipsi din casa omului. In psalmi se spune ca painea intareste inima omului. 1229 Numele Sfantului Vasile se talcuieste paine. Painea e viata. 1230 Painea sa nu se arunce nici de ambitie, nici de distractie, nici in joaca. Cine arunca painea, se leapada de Sfanta Taina, se leapada de Hristos. 1231 Cel ce se iubeste pe sine intru totul, se leapada de viata de veci. 1232 E mare greseala a hrani animalele necuvantatoare cu paine ori neatentia unor gospodari care lasa painea soarecilor sau altor jivine, ca o spurca. 1233 Graul este nadejdea ca vom avea paine, speranta zilei de maine. 1234 Calugarii care ies des in lume, care petrec cu lumea, care raman in lume, se marginesc cu lumea, nu mai pot fi vorbitori cu Dumnezeu si nici in prietenia Puterilor Ceresti. 1235 Tradarea e cea mai mare otrava, care nu se poate spala cu nimic. Numai daca mai poate ierta cel tradat. E otrava cea mai grea. 1236 E bine pentru toti sa-si stapaneasca mania. Daca e posibil si gandul la manie. 1237 Ce este pe pamant, pe pamant se desface si pe pamant ramane. Ce se lucreaza in numele lui Dumnezeu, merge la cer. 1238 Omul, sa ierte totul, apoi sa ceara iertare de la Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu sa imblanzeasca pe vrajmasii sai. 1239 Tatal Ceresc preschimba poporul, il imporspateaza, iar pe cei ostenitori, suferind pentru dreptate, treptat ii cheama la El. 1240 Prietenia seamana vrajba. 1241 Crestinul, traind pe pamant, daca ar fi patruns de Tainele lui Dumnezeu, sa-si lege sufletul cu Biserica si cu Cerul, nicidecum cu pamantul si cele pamantesti. 1242 Mantuitorul a trait pe pamant de la nastere si pana la rastignire 12045 de zile. 1243 Pruncilor li se datoreaza sfintenia. 1244 Orice greseala a tineretului din pruncie si pana la 10 si chiar 15 ani, se datoreaza parintilor. 1245 Nimic nu e al vostru, nimic nu e al crestinilor, toate sunt ale lui Dumnezeu. 1246 Greseala tuturor greselilor este cand arunca omul vina sa pe spatele aceluia mai putin vinovat. 1247 Cine pe Dumnezeu nu Il cinsteste, in mare lipsa traieste.

1248 Crestinii cu suflet ales, astazi sunt considerati bolnavi si sunt inlaturati de la locul meritat. Nimeni sa nu se scarbeasca de la aceasta. Pe viitor vor primi cununa si loc de cinste. 1249 Crestinii sa nu traiasca in vrajba. Pe cei neputinciosi iertati-i. Cu cei razvratiti sa nu va amestecati. Gandurile oamenilor dornici de mantuire se inalta la ceruri, se inalta ca fulgerul. 1250 Neiubind pe ai sai, omul se leapada de Dumnezeu, necinstind sarbatorile, se leapada de Dumnezeu, neonorand posturile se leapada de Dumnezeu, nerespectand randuielile Sfintei Biserici, omul se leapada de Dumnezeu.\ 1251 Fiecare om sa fie iubit dupa meritul sau, miluit, ajutat, nehuiduit, nelovit, cu vina si fara de vina. 1252 Fiecare pamantean isi va lua plata sa dupa lucrarea sa, fie in bine, fie in rau. Cei ce umbla cu viclesug, au pecetea diavolului, unde se pune Sfantul Mir in frunte. 1253 Cat de departe este cerul de pamant, atat de mare este deosebirea intre oamenii buni si oamenii rai. 1254 Smereste-te, spunand tot adevarul la ai tai din casa, la rude, la vecini si la straini. Adevarul sa izvorasca din inima. 1255 Femeile de la o oarecare varsta, sa nu se mai imbrace cu haine de culoare deschisa, ci potrivit anilor, un vanat, un cafeniu, culoarea strugurilor copti spre negru sau un verde putred. 1256 Toti care fura sau participa la furat, sa se marturiseasca, ca vor intampina greutati la mantuire. 1257 Pentru a face o treaba buna pentru oameni si o lucrare placuta lui Dumnezeu, sa ajungi pana la a te lipsi de tine si sa ai in minte martirii si insusi pe Dumnezeul nostru, Iisus Hristos. 1258 Sinceritatea pastreaza pacea sufletului, bucuria, si intareste inima. Pacea intareste dragostea. De la dragoste, izvoraste iubirea, de la iubire se asterne mila. Avand aceste arme duhovnicesti, se poate inscrie oricine, ca fiu sau fiica a cerului. 1259 Ungeti-va sufletul cu alifia rabdarii, caci, precum vin, asa trec toate rautatile, numai daca e rabdare. 1260 Toti fii nascuti pe pamant au datoria sa poarte de grija parintilor, este prima datorie pentru care s-au nascut. 1261 O alta datorie a celui tanar este sa rasplateasca cu daruri iubirea de mama, iubirea de parinti. 1262 Tata este curtea si mama este casa. In timp de primejdii, furtuni mari, vartejuri, ploi, grindina, geruri, nimeni nu ramane in curte, toti se retrag in casa. 1263 Calugarul care nu este lacom, sarac fiind, are de toate. Iar cel lacom are de toate si i se pare ca mai mult au altii. 1264 Sa va intariti, indreptandu-va gandurile catre Puterile Ceresti, ca de acolo, dintr-o nemasurata indepartare, Tatal Ceresc sa va intinda nevazuta Sa mana de sprijin. 1265 Cand vor fi oameni pe pamant cu mainile nepatate, cu inima nepatimasa, cu constiinta curata ca cristalul, nu vor mai fi de trebuinta gardurile, cainii sau paznicii pe la livezi, pe la gradini si pe la vii. 1266 Cand vei sfarsi cu viata de pe pamant, atunci sfarsesti si cu luptele, cu fiarele, cu diavolii, cu lumea toata, cu oamenii, cu tot ce e pe pamant si chiar cu firea ta.

1267 Toate sunt in mana Tatalui Ceresc: miluieste, dezleaga, slobozeste, rasplateste, cheama, ajuta, imbunatateste prin fel de fel del ucrari. Pe toti fiii ii iubeste. 1268 Sunt unii legati nedezlegati. Cand te juri pe tine inzuti, te afurisesti pe tine singur. Asta inseamna legat-nedezlegat. 1269 Liliacul e o floare blagoslovita in cer si pe pamant. 1270 Fiecare dupa cum s-a ostenit, asa este si rasplatit. 1271 Intreita bucurie se face Puterilor Ceresti cand crestinii duc lupta cu diavolii, toata viata si iscalesc de batranete cu Sfintele Taine. 1272 Cine a primit Sfantul Botez si nu pomeneste in convorbirile lui numele lui Dumnezeu, este un calcator de lege, un lepadat de Dumnezeu, un surpator al Sfintei Credinte Ortodoxe. 1273 Tot ce aveti, nimic nu este al vostru. Toate sunt ale lui Dumnezeu. 1274 Sa iubiti dreptatea pe pamant, ca sa aflati dreptate si in Cer. 1275 Sileste-te si fa-ti datoria in mod constiincios si cu credinta, daca vrei sa vezi slava lui Dumnezeu. 1276 La Botez sa nu se dea pruncilor numele unor lucruri sau ale unor inchipuiri straine ori ale unor tari. Numele Sfintilor Parinti sa se dea, sa se pomeneasca din neam in neam. 1277 Au fost niste credinciosi parinti care aveau 7 fii. Tatal se numea Ion si primul fiu tot Ion. Aceasta, pentru ca l-a iubit mult pe Sfantul Ioan Botezatorul. Copiii oamenilor saraci pe care nu avea cine sa-i crestineze, ii boteza si le punea numele de Ion. Prin aceasta lucrare, s-a blagoslovit viata acestor oameni si s-au mantuit pana la a douasprezecea generatie. 1278 Cea mai mare lupta a omului este lupta cu sine. 1279 Lucreaza, ca sa ai ce incasa. Seaman, ca sa ai ce culege. 1280 Tot sporul izvoraste din binecuvantarea lui Dumnezeu. 1281 Cei ce s-au lepadat de Sfanta Cruce, nu vor sa se mai inchine, nici sa mai stie de Sfanta Cruce, nici sa auda despre puterea si maretia ei. Acestia nu vor fi primiti in Imparatia lui Dumnezeu. 1282 Adam a facut un singur pacat, in putinul timp cat a stat in Rai si atat s-a patruns de greseala lui si atat a plans, incat se vorbeste si astazi prin carti. Nimeni nu a plans mai mult decat Adam, caci Il vazuse pe Ziditorul sau de fata. 1283 Astazi, oamenii fac milioane de pacate si nu se intristeaza nici pentru unul. Nimeni nu a varsat nici macar o lacrima pentru pacatele lui, darmite sa planga ca Adam. 1284 Unul singur, Hristos, S-a nascut fara pacat, S-a rastignit, S-a ingropat, a inviat, S-a inaltat la ceruri si nenumarate invataturi a lasat crestinilor. Fiecare sa fie un adevarat Hristos pentru sine si nu pentru popor. Sa-i urmeze invatatura si sa-si verse sangele sau pentru Hristos. 1285 Cei ce cred in Sfanta Treime, sa creada in visele lor, fie bune sau rele. 1286 Cu calm vesnic si neintrerupt, sa va fie invaluit sufletul, ca sa va puteti mantui. 1287 Oamenii corecti traiesc pentru oameni, ocupa servicii mici, ca sa nu fie cu multa raspundere. In restul timpului se ingrijesc de suflet. Acestia sunt deopotriva cu Ingerii.

1288 Ascultarea si fecioria intocmesc cele mai frumoase flroi. 1289 Primavara soseste, poporul se veseleste, Saptamana Patimilor se iveste si evlaviosii se mahnesc. 1290 Diavolul face ca tot inchinatorul sa caute ale sale, ca sa uite tot cuvantul Dumnezeiesc ce se afla scris in Sfanta Evanghelie si spus de preot in Sfintele Biserici. 1291 Ce se lucreaza pamanteste, pe pamant trebuie.Cel ce lucreaza pentru suflet, in visterille cerului se inscriu si raman nemuritoare. 1292 Ochiul este amagitor si cel viclean intinde mreje. Cea mai grea cursa a crestinului este sa se jure. 1293 Cine nu s-a jurat niciodata in viata lui, n-a marturisit stramb, nu s-a ispitit de avutul altuia, n-a facut desfranre, n-a iubit banul mai mult decat alt lucru, de ar trece si 100 de ani in viata, ca un prunc se socoteste. Megre in Rai fara sa vada Judecata Sfanta. 1294 Degeaba s-au nascut oamenii, daca nu L-au cunsocut pe Dumnezeu, in toata maretia Lui. 1295 Nimic nu e mai scump si mai de pret si mai presus, decat sa afli macar o particica, sa zaresti cu ochiul sufletului cat de cat din frumusetile Raiului, pe care Bunul Dumnezeu numai a zis si s-a facut. 1296 E necesar sa pui capat unei fagaduinte, ca sa ai cuvant de om. Ca tot omul, care implineste cuvantul cu fapta, e mai presus de om si adevarata sluga a lui Dumnezeu. 1297 Ingrijiti-va de sufletele voastre, nu le dati uitarii. 1298 Crestinul sanu loveasca cu asprime animalele binecuvantate de Dumnezeu, in afara de jivinele otravitoare, carenu au alta menire pe pamant. 1299 Adevaratul crestin, sanatos fiind cu trupul, intreg cu mintea, cumpatat in toate, nu are dreptul sa se scarbeasca de vreo intamplare, de vreun necaz, fie chiar cu voia lui Dumnezeu. Nu are dreptul sa se zdrobeasca, ci sa lase totul in voia lui Dumnezeu. 1300 Precum pamantul e intunecat si e luminat, asa sa pretuiti viata cea vesnica, fata de cea pamanteasca. 1301 Corpul e un ajutor al sufletului si daca omul e patimas cu trupul, atunci sa stiti ca trupul e primul dusman la sufletului. 1302 Cine-si duce viata cu viclesug pe pemant, isi pregateste streangul in iad. 1303 Nesupunerea si neintelegerea fac dezbinare. 1304 Crestinul care se pregateste sa fie nas sau nasa, sa faca intai marturisire, si apoi, sa increstineze pruncul. 1305 O mama, inante de a naste, sa se spovedeasca. 1306 Doi tineri, inainte de casatorie sa se spovedeasca, ca sa inceapa viata in doi in binecuvantare. 1307 Primavara,cand se icepe munca pamantului, sa sse stropeasca pamantul cu Sfanta Aghiasma, (via, livada, gradina, locul unde se aseaza stana, locul pe care se pune temelia unei case). 1308 Sa fiti exemplu in toate directiile. Sa fiti pilda pentru rude si pentru toti crestinii.

1309 Crestinii care nu mint niciodata si spun numai adevarul, sunt cu sufletul curat, e ca si cum s-ar marturisi dupa Pravila. 1310 Sa nu pangariti Sfintele Sarbatori umbland pe drumuri pentru treburi fara de folos. Ca sa faci o imbunatatire sufleteasca, o ajutorare, este permis si blagoslovit. 1311 Fiti ca pruncii in nevinovatie, pentru a va pregati viata de dincolo de mormant. 1312 Cand aveti nemultumiri, sa nu va scarbiti, ci mai mult sa va intariti in rabdare. Sa nu va razbunati, ca razbunarea este de la cel rau. 1313 Mantuitorul Iisus Hristos n-a aratat razbunare in nici un fel pe cei care s-au revoltat asupra-I si L-au batjocorit, L-au chinuit, ci i-a primit cu blandete. 1314 Toti cei lepadati de sine au ca Patrie Cerul, caci bucuria nesfarsita se afla in Rai. 1315 de la o anumita varsta, omul trebuie sa-si dea seama de tot ce a gresit in viata. Sa repare trecutul si sa pregateasca viitorul. 1316 Rabdarea sa-ti fie scut, tacerea arma de aparare, blandetea izvor de lumina si celor ce-ti vor raul, sa le faci bine. 1317 Cand vi se adreseaza cineva cu cuvinte de batjocura, sa nu-i raspundeti cu aceeasi masura, ca nu mai sunteti placuti Puterilor Ceresti. Dreptatea, insa, sa o aveti in minte, ca un far stralucitor. 1318 Sa nu folositi minciuna. Cel ce foloseste minciuna drept ad evar, e ca si cum ar vietui pe un mal batut de valurile apei, gata sa se surpe. 1319 Cel ce semana praseste ori sapa, si daca sapa si culege. 1320 Nu prietenii si nici rudele iti duc sufletul la mantuire, ci puterea ta si faptele tale. 1321 Insusi Mantuitorul, Care nu S-a nascut din slabiciuni omenesti, i S-a spus de cei necredinciosi ce este indracit. Dar voua? Cu atat mai mult. 1322 Tatal Ceresc este purtator de grija pentru sufletele dosadite si urgisite, pentru toti cei ucisi de altii. 1323 Orice nevinovat ucis de altii, pleaca spre treapta sfintenie, mai ales cei care au dus o viata corecta cu Sfanta Biserica. 1324 E o umbra de intuneric in casa in care nu-si increstineaza pruncii, ca sa le faca mai repede legatura cu Duhul Sfant. Ungerea cu Sfantul Mir sa se faca din plin. 1325 Pentru o minciuna poti sa-ti pierzi cinstea intre oameni, iar la Dumnezeu iti pierzi sufletul. 1326 Tot omul mananca cat traieste, si sufletului, mancarea la nimic nu-i foloseste. 1327 Bunatatea ridica sufletul in slava cerului. 1328 Cine-L iuta pe Dumnezeu si trece nepasator peste datoriile crestinesti, si Dumnezeu uita de el. 1329 Bunatatea este una din calitatile Dumnezeiesti. Bunatatea din fire opreste pe cresitn de la multe rautati. 1330 Incercarile si necazurile nu sunt pentru stanci ori pentru copaci, ci mai ales pentru oameni, pentru cei care vor sa faca voia lui Dumnezeu. 1331 Lepadarea de sine nu se face numai prin cuvant, ci prin fapte. Ca sa faci lepadare de sine, trebuie sa te lipsesti de tot si de toate. Ca si cum, toate ar fi ale tale si nimic nu-ti trebuie. 1332 Vrajmasii pot fi alungati cu rabdarea, cu tacerea, cu iertarea si cu voia buna.

1333 Domnul a patimit si numai cei ce au crezut s-au folosit. N-a patimit pentru averea pe care tot omul ocere, ci pentru firea omeneasca, ca sa-i izbaveasca de pacat. 1334 Iertarea spala gresala. Cainta insa o arde. 1335 Marutisiti greselile ca sa primiti binecuvantare. 1336 Cine porecleste pe crestini, e ca si cum s-ar desparti de Botez. 1337 Cei ce sunt cu darul lui Dumnezeu, neintrerupt trebuie sa fie veseli, bucurosi, primitori, impartasind si altora fara de grija. Daca e sarac, sa fie (bine)dispus ca si cel care are de toate. 1338 Zilele tre, anii se aduna si sfarsitul vine. 1339 Lenevirea e un pacat, e prima unealta a vrajmasului, cu care cauta sa-i prinda pe toti. 1340 Nu va zaboviti pe pamant de lucruri fara de folos. Ingrijiti-va de cele ceresti. 1341 Nu va lipsiti de Sfintele Taine. Faceti-va vrednici de ele. 1342 Manie e neplacuta, ca si diminetile cu negura toamna. 1343 Placut este lui Dumnezeu, daca sotia este dreapta si cinstita si sotul sa fie sincer cu ea. 1344 La casa la care sunt puse farmece, se cade a se face 12 Sfinte Aghiasme cu Molifte, pomenind pe nume pe toti ai casei. 1345 Daca ati primit pecetea Sfantului Botez, raspundeti cu sufletul vostru. 1346 Adevaratul om constiincios si bun crestin, este acela care-si duce viata in cumpatare, fiind cu judecata limpede, clarifica selectionand mai intai partea sufletului. 1347 Sa nu va scarbiti daca duceti o viata plina de greutati si de mizerie. 1348 Odihna si fericirea, linistea si pacea, multumirea totala, va fi dupa cum s-a ostenit fiecare, sus in cer. Dincolo de mormant veti primi rasplatirea dupa cum v-a fost nadejdea so osteneala. 1349 Sa nu faceti suparare nimanui. Daca v-a gresit cineva cu vooia, lui, iertati-i mai mult decat v-a gresit. Cine va cere putin, voi dati-i mai mult. Sa nu opriti plata celui ce va munceste, invocand diferite motive. Sa nu asupriti animalele; mai bine dati-l altuia, socotind ca nu va mai e de trebuinta. Sa nu alungati pe nimeni de la poarta cu cuvinte aspre. Se cade sa-i cinstiti pe batrani, ca sa va fie fata sfintita si sufletul nepatimas. Iertati greselile tuturor, ca sa se stearga ale voastre. 1350 Intotdeauna sa lasati sa treaca mai mult de la voi la altul, ca de la Dumnezeu Tatal vi se va adauga voua intreit. 1351 in convorbirile cu alte persoane, pomeniti cat mai des numele lui Dumnezeu. Ingerul Pazitor va scrie aceasta ca pe o fapta buna. Cel ce nu pomeneste numele lui Dumnezeu in 24 de ore, se socoteste sters de la inscrierile ceresti. 1352 Din inaltul cerului, Dumnezeu Tatal porunceste sa se deosebeasca crestinii de cei rataciti: plecati, smeriti, slavind pe Dumnezeu. 1353 Tamaia alunga duhurile rele, curata tot ce este spurcat, sfinteste dupa cerinta preotului. 1354 Cei intemnitati, cand sunt scosi la lucru se bucura ca de o zi Sfanta a Invierii Domnului, desi e mai multa munca si hrana mai redusa. Aerul este pentru ei ca un Dumnezeu vazut. 1355 Cei smeriti cu tot sufletul si cu toata inima sunt izvor de binecuvantare.

1356 Placut si cu multumire cereasca este sa chemi , sa aduci prin osteneala ta, sufletele la lumina. 1357 Marturisirea dreapta si adevarata este sa cinsteasca crestinii Sfanta Cruce. Sa marturiseasca taria si puterea Sfintei Cruci. In orice primejdie ar fi, sa nu-si piarda nadejdea in Sfanta Cruce.Sa se insemneze cu Semnul Sfintei Cruci pana la ultima rasuflare. Chiar daca moare ucis sau inecat, sa fie sigur ca s-a mantuit. 1358 Sfintii Imparati Constantin si Elenas-au invrednicit intre oameni cu meritul de a fi imparati, iar in viata de dincolo, s-au invrednicit de dar, deopotriva cu Sfintii Apostoli. 1359 Cuvantul din Psaltire pileste pacatul, asa cumtragi cu pila pe metalul ruginit. 1360 Dumnezeu n-a cerut ca toti inchinatorii sa se faca sfinti, insa sa se faca drepti pretinde. 1361 Din gura crestinilor sa izvorasca adevarul. 1362 Puterea lui Dumnezeu pe unii ii miluieste, iar pe cei ce se jertfesc, ii iubeste. 1363 Oamenii sunt tare slabi in toate ale lor, incat si cand se apleaca sa ia o cana cu apa, sa rosteasca in gand: Doamne, Dumnezeule, ajuta-ma! 1364 Intariti-va nadejdea in Dumnezeu si sperati in bunatatea si mila Lui. 1365 In cer sunt bogati cei saraci de pe pamant, iar majoritatea celor bogati de pe pamant sunt foarte saraci. 1366 Sfintii Parinti spun ca nu se cade ca lumina zilei sa vada corpul nostru gol. 1367 Daca va temeti mai mult de oameni, inseamna ca le dati mai multa cinste decat lui Dumnezeu. 1368 Aminteste-ti de Iisus Hristos, Care a fost nevinovat, fara de pacat si S-a lasat sa fie rastignit de oameni, pironit pe lemn, incat lemnul s-a sfintit. 1369 Oricand, nu numai la praznice, cu evlavie si cu nadejde, sa mergi la Sfintele Moaste si sa fii incredintat ca ai sa primesti tot ce iti doresti. 1370 (Prin) Mila si dragostea parintilor, prin iertarea cu desavarsire, se mantuiesc sufletele fiilor. 1371 Cand se deschid izvoarele cerului, pline de binecuvantare, toti inchinatorii de prin Sfintele Biserici, sa fie linistiti, ca sa primeasca binecuvantare. 1372 Toate se fac cu voia lui Dumnezeu, nu cu a oamenilor. Asa se castiga mantuirea. 1373 Crestinii, se cade sa poarte numele acelora care au marturisit numele lui Dumnezeu, care s-au luptat pentru Sfanta Credinta si al acelora care si-au varsat sangele pentru adevar. 1374 Persoanele care spun ca au descoperiri, sa faca 3 zile, 6 zile, 9 zile de post negru si sa-l repete de 3 ori. Dupa intervalul de 12 zile, poate manca omeneste, normal. Si, daca repeta pentru a treia oara si descoperirile dainuiesc, sigur sunt de la Dumnezeu. Atunci, sa se lipseasca de bunurile pamantesti, sa nu primeasca laude, sa refuze darurile ori sa le dea la saraci. 1375 Rabdand toate, faceti voia lui Dumnezeu. 1376 Dangatul clopotului reuseste o chemare in suflet. 1377 Mai bine ii este unui pacatos care-si recunoaste greselile, decat unui drept care spune ca se fereste sa nu greseasca.

1378 Eu sunt regina Timisoarei, si nu numai, Regina tuturor crestinilor (ne spune Maica Sfanta). 1379 Iertati ca sa va indreptati, miluiti ca sa va izbaviti. 1380 Toate cate sunt in cer si tot ce este mai presus de cer, toate sunt sfintite, desi oamenii cu mintea intunecata injura si suduie, numai de Lucruri Sfinte, pe care nu leau vazut niciodata. 1381 Din tot ce este pe pamant, cea mai sfanta e painea. De aceea, sa nu se faca nici o gluma, nici un haz pe seama painii. Nici sa nu se joace cu firimiturile. Obiceiul cu painea miresii la nunta este gresit. E mare pacat. 1382 Painea este alimentul cel mai sfant. Ea e binecuvantarea Sfantului Vasile cel Mare. Deci, painea si graul trebuie respectate. 1383 Viata pamanteasca este scurta, pe cand cea din cer este pe veci. 1384 Prin supunere se castiga mantuirea. Cei supusi au intaietate. Cei silitori s-au incarcat de premii. Cei ravnitori de dreptate s-au sfintit. 1385 Cine nu s-a silit niciodata, nu a reusit. 1386 Unde este dusmanie multa, adancita, in sufletul aceluia este diavolul intrupat. 1387 Cine nu se supune , nu se supune nici lui Dumnezeu. 1388 Un intelept a spus trei cuvinte: Nu L-am cunoscut pe Dumnezeu, insa am iubit: dreptatea, cinstea si adevarul. Si necunoscandu-L pe Dumnezeu, am marturisit Sfanta Treime. 1389 Numai cei ce fac voia lui Dumnezeu se mantuiesc. Si ca sa faca voia lui Dumnezeu, trebuie sa faca lepadare de sine si cine a factu lepadare de sine, are siguranta manturii. 1390 Ceice se insemneaza cu Semnul Sfintei Cruci in timpul Sfintelor Rugaciuni , se aseamana cu cosasul vrednic care isi coseste lanul la timp si isi strange roadele in parga si la vreme. 1931 Oamenii merg la judecata si nu animalele chinuite de om. 1392 Nu osteneala unor pacatosi, ci milostivirea lui Dumnezeu acopera toate. Si un Semn al Sfintei Cruci facut din greseala, se inregistreaza. 1393 Daca ar sti crestinii cata cata binecuvantare are ceara in Sfanta Biserica, cei evlaviosi si-ar vinde si haina, pentru o lumanare de ceara, ca sa mearga cu ea la Sfanta Inviere. 1394 Gandirile si cugetarile se scriu si ele in cer. 1395 Mai bune sunt tacerea si rabdarea. Acestea doua il sfintesc pe om. 1396 Daca s-a spart un geam in mii de faramite, nu se mai poate face la loc. Asa e si cu vorba multa in caz de razbunare, se inmultesc mii de pacate dintr-o singura pornire. 1397 Cei ce vor sa se mantuiasca, sa aiba de exemplu, sa aiba pururi in fata icoana Mantuitorului Iisus Hristos. 1398 Vai de cei ce nu cinstesc praznicele Domnului. Amarata soarta pentru cei ce nu cinstesc Biserica. 1399 Dupa evlavia fiecaruia i se masoara si darul. 1400 Adevaratii crestini merita sa se jertfeasca pentru Domnul Iisus Hristos, ca si Domnul s-a jertfit pentru ei. Jertfindu-se Stapanaul pentru sluga si sluga pentru Stapan, cladeste si construieste e iubirecare ajunge pana la cer.

1401 Cand e vorba de o incercare sau de o paguba, sa nu va deznadajduiti si sa lacrimati, ci mai vartos sa ziceti: Faca-se voia lui Dumnezeu sau Fie voia Celui de Sus. 1402 Toti crestinii sa faca dare de seama cand ridica mana dreapta si sa insemneze cu Semnul Sfintei Cruci. 1403 Unor crestini o sa le fie rusine cand o sa vada lucrarile lor si micile lor osteneli, facute toata viata cu nedare de seama. 1404 In iad sunt 12 lagare si in ele sunt toate treptele de pacate. 1405 Dumnezeu sa-i ierte pe toti, caci cu iertare se sterg toate pacatele. 1406 Daca e dezbinare si neintelegere in casa, sa se faca Aghiasma, sfintire de apa in casa, sa bea toti din blagoslovita apa, apoi sa se stropeasca toata casa, toata curtea, toate lucrurile, pana si gardurile. 1407 Nu va tanguiti si nu fugiti, nu va feriti de caldura verii, ci cautati caldura Duhului Sfant, casa fiti adapostiti, ca sa fiti hraniti, ca sa fiti linistiti si de Atotputernicul Dumnezeu blagosloviti. 1408 Niciodata raul sa nu-l intorci cu rau, ci sa-l masori cu bine. 1409 Cinstea cumparata cu bani se prabuseste la cea mai mica furtuna. 1410 Cei ce sunt hotarati pentru Dreapta Credinta in Domnul, nu vor flamanzi niciodata. 1411 Nimeni nu e mai mare ca Atotputernicul Dumnezeu, Care le-a facut pe toate si le stapaneste pe toate. 1412 Vorba multa produce cearta. Inima linistita ingrasa inimile celor din jur. 1413 Prin tacere se potoleste rautatea. Vrajba se sfarama numai daca intorci cu bine. 1415 Cum se indulceste un popor cu paine, asa sa va indulciti si sa va bucurati de cuvantul Imparatesei Cerului si a pamantului. 1416 Ajutati-i cu cuvinte calde pe cei ce plang, spunand ca sunt gata sa se prabuseasca. 1417 Omul schimbator este distractia diavolului. 1418 Constiinta este Tatal si Cuvantul este Fiul. Cine graieste drept, se inscrie fiu al Tatalui Ceresc. Cine este sincer si rabdator, este ocrotit si pazit de Duhul Sfant. 1419 Iubeste dreptatea ca sa ai parte de dreptate, fa dreptate casa culegi dreptate. 1420 Drept sa cugeti ca Atotputernicul Dumnezeu drept este, far sovaire, fara viclesug. Sa-ti pluteasca sufletul in baia sfanta a dreptatii. Dreptul nu poate suferi viclesugul si minciuna. 1421 In Sfantul Munte, pe vremuri, bucatarul, camarasul, era socotit si onorat ca si primul preot, vrednic de toata cinstea, fiindca cu demnitate deosebita facea mangaiere trupeasca la toata suflarea obstei. 1422 Cine poate face lepadare de sine, se mantuieste cat ai scapara. Cand esti suparat pe cineva, sanu saruti icoanele, ca te-ai intors catre multime cu buzele pline de pacura. 1423 Cand mergeti la datoria sfanta, in Sfintele Biserici, sa nu fiti suparati unii pe altii, ca loc cu pacura sa face unde ingenunchiati. Cand va ridicati, hainele si mainile sunt pline de pacura, dar voi nu le vedeti. 1424 Cand pasiti pragul Sfintei Biserici, sa lepadati toata rautatea, iertand din inima pe cei ce v-au gresit.

1425 Unii crestini merg prin Sfintele Biserici, se inchina piosi, cu fetele pline de evlavie, rostind cuvinte in soapta in fata Sfintelor Icoane si daca nu-si cinstesc parintii care ia-u nascut, nu le este recunoscuta rugaciunea de Puterile Ceresti. Se aseamana cu paganii care, nu L-au cunoscut pe Dumnezeu. 1426 Vrajitoarele, care nu s-au marutirisit la preot de greselile lor, petrec vesnic in culcusul viermilor neadormiti. 1427 Femeile care despart sotii cinstiti, nu se invrednicesc de mila lui Dumnezeu, ca sa fie cercetate, ci in chinuri si in dureri duc in intunreicul cel mai adanc. 1428 Parintii care si-au lepadat copiii prin diverse locuri, lasandu-i cu cate un biletel, cu o mica indicatie, dupa ce le-a iesit sufletul din trup, diavolii cu cruzime le jupoaie pilea pana la oase, intrebandu-i pentru lepadarea copiilor. 1429 Parintii sau batranii care au dezmostenit fiii prin lege, vad portile si lumina raiului in intregime, doreste, pofteste, si in acel loc sfintit nu mai soseste. 1430 Medicii, moasele si toti cei care au ucis prunci, li se scot ochii si li se taie mainile. 1431 Pe toti necredinciosii, Dumnezeu ii cheama la Sfanta si Dreapta Credinta. 1432 Vai de copiii care au necinstit parintii. 1433 Oamenii nevinovati sufera mai mult decat oamenii vinovati. 1434 Faptele bune facute in viata vorbesc pe veci pentru numele si sufletul aceluia care a avut bunavoimta sa le randuiasca si sa le faca. 1435 Chinurile de cancer ajung pana la refuz, pentru cei in suferinta. Sa fie sigur, insa, ca se mantuiesc. 1436 De la Dumnezeu s-au inmultit si bolile cu care-i cearta pe oameni. Multi care sufera de cancer se apropie de Dumnezeu. 1437 Cel ce prin viclenie se face cersetor, isi cere singur osanda. 1438 Sa nu va ingrijorati pentru iarna dintr-un an. Sa purtati grija de iarna pacatelor voastre. 1439 Stati in intunericul imbacsit si credeti ca sunteti lumina cea mai stralucita. 1440 Sa crezi in Dumnezeul Cel Adevarat, ca sa fii un crestin fericit pe pamant. 1441 Sa nu te plangi pentru paguba, nici sa te bucuri prea mult pentru castig. 1442 Dumnezeu ni le da pe toate si tot El, daca vrea, ni le ia pe toate. 1443 Crestinul adevarat sa fie nestramutat, ca un munte si crezand in Dumnezeu, sa implineasca toate poruncile. 1444 Omul ratacit face toate dupa voia lui: nu vrea sa stie de Dumnezeu, nu vrea sa stie de Sfanta Biserica, nu respecta Sfanta Scriptura, nu vrea sa stie de Sfaturile Sfintei Evanghelii. 1445 Crede si nu cerceta. ???????????? 1446 Crestinii carora nu le mai place sa se inchine lui Dumnezeu, sa nu se atinga cu nici un cuvant de Sfanta Credinta pe care au avut-o in trecut. 1447 Fiecare om cauta sa-si ascunda greseala cat mai adanc. Chiar sa ca nu se descopera vietuind pe pamant, Sfantul Inger inregistreaza si la trecerea din viata a fiecarui criminal, se descopera. 1448 Nimeni sa nu-si lipeasca inima de averea agonisita pe acest pamant, caci la iesirea sufletului acestea raman tot pe pamant, dar sufletul se pierde. 1449 Cei ce aluneca spre viclesug, isi ingreuneaza viata si se departeaza de mantuire.

1450 De multe ori, pustiirea asupra unor familii, din cauza mandriei desarte si din cauza blestemelor stramosesti, sa pot sfarama si alunga cu rugaciuni, slujbe preotesti si post. 1451 Cel ce-si construieste casa, sa-si puna straja, straja vesnica in toate colturile casei: Sfinte Cruci, Aghiasma, tamaie, ulei sfintit si tot ce mai trebuie. 1452 Oamenii, daca ar crede in Atotputernicul Dumnezeu si s-ar obosi sa mearga in zilele de sarbatoare la Sfintele Biserici, ca sa asculte cuvantul Sfinei Evanghelii, ca sa-si indulceasca sufletul, sa-l intareasca si sa-l lumineze, nu ar mai inclina spre viclesugurile diavolesti. 1453 Vorbele spuse cu douai intelesuri ori cu subiteles, fac sminteala si inmultesc pacatul, mai ales pentru cei ce le pronunta. 1454 Faceti treburi pamantesti si cugetati la cele ceresti. 1455 anumite secrete familiare sa nu le spuneti oamenilor, ca va injositi pe voi. 1456 Oamenii, pa langa faptul ca sunt crestini, trebuie sa stie ca au un duhovnic, si ca au pravila. Pravila este masura pacatelor. 1457 Sa ai rabdare in toate, ca sa realizezi bucurii bune pentru toti crestinii si totodata placute lui Dumnezeu. 1458 Fiecare ia plata dupa osteneala, dupa dragostea si dupa masura bunei vointe a fiecaruia. 1459 Biruinta cea mai mare este a acelora care se lupta pentru suflet. 1460 Adevarul din inima prabuseste toata furia. Dreptatea este sabie netocita, care nu mai e nevoie sa o ascuti. 1461 Tacerea este ca o vindecare a unei boli chinuitoare. 1462 Binecuvantarea este peste toti crestinii care se insemneaza cu Semnul Sfintei Cruci si pleaca in calatorie fara nici un fel de gand rau. 1463 Aurul tau este credinta in adevaratul Dumnezeu, de care nu te vei lipsi pana la moarte. 1464 Cine isi recunoaste greselile si ii pare rau pentru ele, este ca acela care a adormit pana in prezent intr-un somn greu si acum se afla treaz si odihnit si intr-o lumina noua, prielnica si ajutatoare trupului si sufletului. 1465 Multa lume este pe pamant, dar putini sunt crestini adevarati. 1466 Bogatia este o desertaciune pentru cei care trec din viata. Iar a-L iubi pe Dumnezeu, a-L recunoaste si a-L respecta, este cea mai mare bogatie in viata vesnica. 1467 Crestinilor li se cade sa vorbeasc numai cand sunt intrebati. Si atunci, sa dea cuvinte bune, ca sa se foloseasca si cei ce aud. 1468 Cum un imparat pamantesc isi conduce imparatia, o stapaneste si o mantuieste dupa plac. Cum un rege in domnia sa isi conduce tara. Si cum un mare voievo isi mantuiesteprin drept tinutul ce i s-a incredintat, asa orice fecior si orice fecioara isi pazesc trupul neintinat. Sufletul aceluia ce-si pastreaza fecioira, in viata vesnica, ia parte laolalta cu regii si imparatii. 1469 Tribunalul suprem al oricarui fecior sau fecioara, este constiinta lui. 1470 Femeile crestine care nu fac framantatura de paine in Joia Mare sau in Sambata Mare, nu iau parte cu crestinii, caci nu se pregatesc pentru Sfanta si Marea Inviere a Domnului. 1471 Nimic fara blagoslovenie. Toate se fac cu blagoslovenie.

1472 Orice om care-si face treburile cu placere, la locul ui de munca, Duhul Domnului este cu el. 1473 Medicilor sa li se spuna asa: Langa stiinta si priceperea omeneasca, sa aiba fiecare in sufletul sau si un pic de credinta in Dumnezeu, Care, in chip nevazut da pricepere si-l ajuta pe fiecare. 1474 Lucrarile de pe pamant facute in numele lui Dumnezeu, trebuie sa fie executate de cei ce vietuiesc pe pamant. 1475 Profesorii, care nu fac dreptate, cand sunt in comisiile de examinare ale tineretului, nu au nadejde de mantuire. 1476 Ciobanii de la oi, tocmiti de oameni, mananca bunurile de la dobitoacele saracilor. 1477 Locul in care satana a fost satisfacut, de este stalp, copac, adapost de vite sau casa, sa se taie, sa se strice, iar de este ceva de metal, sa se arunce intr-o apa curgatoare, ca sa nu se mai gaseasca. 1478 Nici otravirea, nici impuscarea, nici injunghierea nu sunt deopotriva cu spanzuratoarea. 1479 Sa platesti drept, sa raspunzi drept, sa masori drept, sa imparti drept. Numai atunci te vei bucura de dreptate. Din dreptate izvorate odihna vesnica. Nu vei fi intrebat la judecata si te vei bucura de o liniste totala si de o sfintenie desavarsita. 1480- Sa nu-i aratati pe oameni plini de slabiciuni, ci sa-i invatati. Si, ca sa dati dovezi stralucite inaintea lui Dumnezeu ca-i iubiti, rugati-va pentru ei. 1481 Rabdati, iertati, ca plata cereasca sa luati si cununa cereasca sa primiti. 1482 Ca sa ia fiecare crestin binecuvantare pana la praznicul care urmeaza, sa puna inceput in toamna. 1483 Cine se razbuna, nu poate fi fiu al lui Dumnezeu si nici nu ia parte cu dreptii. 1484 Eu eram ca un Dumnezeu al oamenilor, caci traiam printre oameni si faceam ce voaim cu ei. Ma numesc Mihail Sadoveanu, un mincinos in fata lui Dumnezeu. Cei care imi erau prieteni acum ma chinuiesc si in batjocura ma striga Meha al nostru. 1485 Puterile Ceresti au un singur cuvant si o singura hotarare. 1486 Parerile (paterile) dauneaza sufletului si mari paguba ii aduc. 1487 Nu va plangeti pentru foamete. Opriti-va de la pacat, indreptati-va greselile. Numai asa va ridica Tatal Ceresc mania ce este asezata asupra capului vostru. 1488 Cea mai stralucita invatatura este Sfanta Scriptura, religia crestin-ortodoxa, despre care nu vreti sa stiti nimic. 1489 - Mult mai mare este milostivirea lui Dumnezeudecat indaratnicia oamenilor si decat mestesugirea diavolilor. 1490 Bine este sa se gaseasca asupra omului mila si dreptatea si bunatatea. 1491 Daca Iuda se smerea si cerea iertare, tot iadul se slobozea. Nu mai ramanea nimeni si alta judecata se forma pentru sufletele celor prea pacatosi. 1492 Sa se ingradeasca omul cu voie buna si sa priveasca cu fata senina la urarea de buna ziua. Sa raspundeti voiosi. 1493 Nu aduce folos mostenirea luata cu forta, ci numai aceea impartita cu voia buna a tuturor. 1494 Fagaduinta din inima pentru o lucrare buna ajunge pana la cer.

1495 Toti care duc viata curata trupeste, sa se invredniceasca de roadele Sfintei Biserici a Domnului. 1496 De multe ori, zabava e paguba si nu castig. 1497 Tot ce se descoprea omului, sa scrie in taina. De tot ceea ce scrie sa stie si a doua persoana. 1498 Nimic sa nu faceti pentru lume, toate pentru Domnul. 1499 Fiti tari pe piatra credintei si sa nu deviati. 1500 Cei care nu respecta preotii si toate fetele bisericesti, aceia nu au chemare de la Dumnezeu. Nu mor cu capul pe perna lor, si la trecerea din viata, sufletul lor nu este in odhina. 1501 Cei ce vor sa fie monahi, fie barbat, fie femeie, sa nu doarma intr-un pat, si mai ales alaturi. 1502 Celor ce nu-L cunosc pe Dumnezeu, li se potriveste de minune zicala: Ori paine far miez, ori crestin fara credinta. 1503 Bine este ca toti crestinii sa stie sa deosebeasca lumanarile de ceara, de cel de parafina, care sunt pline de impuritati. Una e tamaia si alta e rasina. 1504 Sa te sprijini pe adevar, asa cum se sprijina Sfintele Biserici pe temelii. 1505 Prin suferinta vine mantuirea. 1506 Cu fata in sus sa nu doarma nimeni, mai ales femeile, ca aduce coprului boala si sufletului greseala. 1507 Cand o sa lipseasca cearta dintre oameni, sa stiti ca atunci a murit diavolul. 1508 Cine intentioneaza sa dea foc cuiva, se prabuseste ca piatra in prapastie si sufletul lui nu e adus la judecata. 1509 Nimic sa nu faca crestinul fara dezlegarea preotului. 1510 Intotdeauna sa marturisesti adevar, adevar, adevar, ca sa marturisesti Sfanta Treime. 1511 Un crestin urca un pripor cu caruta cu doi cai buni, intelepti, blanzi, in care avea mare incredere. Diavolul a inchipuit o groapa in fata cailor. Caii au vrut sa sara groapa facand o smucitura brusca in stanga si s-a prabusit caruta, cu incarcatura cu tot, in prapastie. Omul era cu corpul zdrelit, un cal mort si unul cu piciorul rupt. Omul, plin de spaima si suferinta a putut zice: Cui m-am rugat eu toata viata? In numele cui am facut atatea imbunatatiri? Nici un sarac nu mi-a trecut poarta fara sa-i dau ceva. Ce ce am gresit eu, de L-am pierdut pe Dumnezeu si Dumnezeu pe mine? A aparut diavolol sub chipul unei femei garbove. Cum el era scaldat in sange, ia- zis: Vezi, omule, daca ai risipit in stanga si in dreapta, acum nu ai nimic strans ca sa-ti cumperi cai, sa-ti refaci caruta si doctorilor sa le dai bani ca sa te faci sanatos. Te-ai crezut in cuvantul acelui nepriceput care zice: Cine pe sarac ajuta, pe Dumnezeu imprumuta. Omul, uimit de suparare si de intamplare, nu stia ce sa creada. Si, oftand, a zis: Am gresit cu ceva lui Dumnezeu sau poate ai mei. Drumul era bun, caii ma ascultau, m-am inchinat de cand am plecat si tot lui Dumnezeu ma inchin. Fie voia lui Dumnezeu peste tot. Femeia aceia a disparut, iar omul a murit cu parere de rau ca a gresit in fata lui Dumnezeu, in fata unei ispite. Nu aruncati vina voastra in spatele altora, ca veti primi osanda intreita. 1512 Marturisirea la timp este sa spui totul la timp. Cele facute far voie se iarta repede. Dar, cele din fire, din rautate, cu chibzuiala, greu se iarta.

1513 Marele examen consta in numarul cat mai mare de inchinaciuni. Cine nu se inchina, nu-l poate lua.marturisirea adevarata la crestini, este a se insemna cu Semnul Sfintei Cruci. Sfanta Cruce este martora pentru oricine de la pruncie pana la copilarie, de la tinerete pana la batranete. 1514 Sufletul nevinovat este ca un abur ce pluteste nevatamat de nici o umbra. 1515 Cinstiti oamenii necajiti si dati-le cuvant de mangaiere. 1516 In timpul Sfintei Liturghii nu are rost sa mai mearga lumea sa se inchine la icoane, ca si cum ar cere blagoslovenie. Daca preotul a luat binecuvantare si a dat binecuvantare la popor, este de ajuns. 1517 Se cade sa daruiesti pruncului rufarie noua, mai multe schimburi pentru a-l creste. Este de ajuns 2 paini si ceva panzatura, iar la scoaterea din Sfantul Mir, o a treia paine. Daca parintele copilului vrea sa daruiasca copilului din placere, sa primeasca nasul cu buna voie, ca nu e greseala. Daca, insa, hotaraste sa-i cumpere lucruri de valoare, ca si eu ti-am cumparat, e o mare greseala. Ai vandut numele si bani vei da pentru daruri. Botezul este o taina si nu se cade sa se faca cu tocmeala. 1518 Staruiti pe toate caile a indeplini Sfantul Botez, pentru cununii, pentru a se impaca crestinii intre ei si a trai in pace. 1519 Sunt placuti in fata lui Dumnezeu oamenii care nu lucreaza cu viclesug si nu umbla cu dedesubturi. Sunt ca si pruncii, care nu pot vorbi si nu-si pot marturisi pacatele, fiindca nu au ajuns la varsta de a vorbi. 1520 Cea mai mare nemultumire pentru om este sa ti se ia avutul si sa ramai rob. Dar si atunci trebuie sa il aiba in minte pe Dumnezeu. 1521 Cei mai saraci oameni din lume sunt aceia care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Si mult mai saraci sunt aceia pe care i-a smitit puterea ori multa lor avere. 1522 Grea osanda ii asteapta pe toti care traiesc singuri si nu-L cauta pe Dumnezeu si nu fac voia Lui. 1523 In ceruri se stie tot ce se lucreaza pe pamant de catre oameni. De la botezul fiecaruia, i se trimite Sfantul Inger Pazitor, mia mult pentru inregistrarea celor ce se lucreaza de fiecare, de la nastere si pana la adanci batranete, pana in ceasul chemarii la Domnul. 1524 Fiti cu mare temere de Dumnezeu, caci trupul caruia ii trebuie de toate, este un nimic fata de suflet. Suflet a pus Dumnezeu in tarana moarta, suflet trebuie sa dam inapoi. 1525 Toti fii parintilor lasati in voia lor, de capul lor, sunt pierduti. Fiul care nu asculta de parinti, piere din frageda tinerete, piere cu sufletul, ba chiar si cu trupul. 1526 Cautati si ingrijiti mai intai partea sufletului. Cine se infatiseaza aratndu-se cu voie buna in fata tuturor, vesnic seamana flori in calea vietii sale. 1527 Mare este puterea si lucrarea lui Dumnezeu. Pe cei rai, rai ii ca certa. Multe familii prin certari Dumnezeiesti, prin lovituri napraznice, s-au facut buni crestini, cu frica si cu dragoste de Dumnezeu. 1528 Intoarcerea la Dumnezeu usureaza sufletul, care se chinuie in necazuri. 1529 Ca sa ajunga pe luna, oamenii care au proiectat calatoria au facut-o cu rugaciuni si, rugandu-se au lucrat la acele masini. Alaturi de iscusinta si pricepere, mai intai a fost rugaciuneam si in calatorie, tot cu rugaciunea au mers, insa nu au avut speranta de intoarcere. Nu se poate sa te rogi lui Dumnezeu si El sa nu te ajute. Pentru ca banii sa nu fie cheltuiti in zadar, au dublat rugaciunile.

1530 Si gunoiul imprastiat pe pamant neroditor da roade. 1531 Fericiti sunt cei ce au lepadare de sine. Primesc de la Atotputernicul Dumnezeu plata cereasca, iar pentru lepadarea de sine primeste dar. 1532 Pretuiti viata vesnica si nu pe ce ade aici, de pe pamant. 1533 Evitati certurile. Cu rabdare si cu tacere stingeti dusmania. 1534 Asa cum scolarilor, profesorii le pun note, asa si voua Sfantul Inger Pazitor va da nota de la binecuvantare si pana la sfarsitul rugaciunii. Cei ce fac ascultari fara sa carteasca, li se dau note mai mari si sunt considerati premianti, primind cununa nevazuta si nevestejita cu stema mantuirii. 1535 Nu banuiti pe nimeni de lucruri care nu sunt asa, acestea sunt greseli care nu se sterg. 1536 Prin suferinta copilului sunt pedepsiti parintii, pentru faradelegile lor. 1537 Tatal Ceresc n-a pus conditii grele si pe cei plapanzi nu i-a osandit, pe cei neputinciosi nu i-a asuprit, pe pastori nu i-a inspaimantat, dar pe lenesi si pe trandavi, pe cei ce si fac placerile in timpul praznicelor sau in timp ce se savarseste Sfanta Liturghie, poruncit este sa se deschida gura iadului si sa se rostogoleasca ca pietrele mari, fara speranta de scapare. 1538 In orice fel de lucrare, intai sa folosesti arma cea mai otelita, rabdarea. 1539 Cand te cheama cineva pentru o lucrare in numele lui Dumnezeu, sa nu dai inapoi, ci sa fii cel dintai. 1540 Pentru daramarea Sfintelor Biserici, cei ce au dat ordin sa se darame si cei ce au pus dalta in ziduri, sa nu aiba sperante de iertare si de mantuire, iar la Dreapta Judecata vor fi refuzati. 1541 Daca sunteti casatoriti, este necesar sa fiti voi de treaba, ca si nevestele voastre sa fie la fel. Sa nu intrebuintati bataia, oricar ar fi necazul de mare, mai ales daca sunteti cununati la starea civila. Sa pazesti femeia de primejdie si sa o iubesti ca pe ochii din cap. Daca esti cununat la Sfanta Biserica, dublu sa o iubesti. 1542 In fata copiilor sa nu veniti beti, sa nu injurati, sa nu vorbiti murdar. Caci, la vremea lor, copiii nu vor mai fi oameni buni. Nu este bine ca la sufletul lor plapand si la mintea lor cruda, sa auda cuvinte injositoare si de hula impotriva Puterilor Ceresti. Nu faceti glume murdare sau anumite jocuri nebune, dand dovada de animale salbatice. 1543 Sa cautati sa fiti mai mult placuti lui Dumnezeu decat oamenilor. 1544 Cand lucrezi via, sa nu fii suparat. 1545 Tarina lui Dumnezeu este toata omenirea. Cei binecredinciosi sunt tarina recoltata la vreme. Preotii, episcopii si tot harul bisericesc sunt administratorii. Trebuie sa lucrezi in tarina lui Dumnezeu, fara sa-ti faci parte, portie, ca fiecare dupa cum va lucra, asa parte va lua. 1546 Semnul de nadejde al crestinilor si nu a toata lumea, este Sfanta Cruce. Pentru ea trebuie sa ne luptam. Mai trebuie sa suferim si dispretul unora si altora. 1547 De flori sa va bucurati si pe Dumnezeu sa-L slaviti, din legume sa mancati dupa ce ati adus jertfa la Sfanta Biserica si lui Dumnezeu sa-I aduceti slava. Din fructe sa mancati si pentru timpul in care ele lipsesc, sa le preparati si tot pe Dumnezeu sa-L laudati. 1548 Crestinul adevarat, care este temator de Dumnezeu, la orice lovitura in viata si la orice intamplare, de orice natura, sa le primeasca fara sa se tulbure prea mult, ca

zdrobindu-se in sine isi tulbura organismul si mai ales, sufletul. Ca, nimic nu e al omului. Toate sunt ale lui Dumnezeu 1549 Viata oamenilor pe pamant nu est decat o scoala pentru pregatirea sufletului in vederea vietii vesnice. 1550 Pentru copiii paralizati, muti, surzi, cu totul neitregi, in afara de Sfantul Maslu si Moliftele Marelui Vasile, nu este altceva. Trebuie sa faca parintii lor spovedanie dupa Pravila, sa indeplineasca unele canoane, posturi cu evlavie si din convingere. Vinovati sunt parintii pentru momentele lor de ratacire, de aceea au nevoie de spovedanie corecta. 1551 Parintii sa nu arate prea multa iubire pentru copii, ca se injosesc pe ei. Sa se poarte aspru, nedandu-le bani pe mana lor, sa le arate drumul drept, invatandu-i credinta cea adevarata si aratandu-le cale spre mantuire. 1552 Stand si privind si cercetand orice floare, veti vedea in podoaba si in maretia ei si lucrarea lui Dumnezeu. Cine cinsteste si respecta podoaba florilor, iubeste si lauda pe Dumnezeu in toata maretia Lui. 1553 Femeile de la 50 de ani in sus, sa se imbrace in negru, ca sa-si aminteasca de moarte ininate de a muri. 1554 Era o batrana neputincioasa care, credea mult in Puterile Ceresti si slavea mult Biserica. Fiind neputincioasa, nu mai putea merge sa se inchine la Sfanta Biserica. Cand auzea, insa, dangatul clopotului, era pregatita, ca si cum ar fi plecat la Sfanta Biserica, spalata, imbracata curat. Aprindea tamaie si in cenusa rece aprindea o lumanare si cadea in genunchi langa vatra si se ruga pentru popor, pentru a fi aparata de primejdii intreaga lume. Cerea de la Dumnezeu ploi curate si la vreme. Se ruga pentru cei trei feciori ai ei, care aveau patima fumatului, a bauturii si a femeilor. Erau necasatoriti. Cand simteau mirosul de tamaie, veneau navala peste batrana, intrebandu-o: Ce faci, pomana? Am venit sa mancam. Batrana nu le raspundea, ci se ruga in taina. Se legau de lumanare si-i ziceau: Unde ai gasit farul acesta? Ori il ai mostenite din batrani? Dar, batrana nu le mai da atentie, vazandu-si de rugaciunea ei. 1555 Nimeni nu a castigat Raiul cu averile, cu rangurile, cu iubirea de sine, cu mandira sau cautand locul cel mai de cinste. 1556 Sinceritatea si dreptatea sunt o bijuterie de diamant, care nu e nevoie sa o mai freci cu altceva. Dreptatea ajunge la Dumnezeu ca fulgerul. Nu e nevoie sa mijloceasca altii, sa puna rugaciuni sau sa aduca alte jertfe. Dreptatea si adevarul, smerenia si inca altele, sunt decoratiile sufletului care, nu se pierd niciodata. 1557 Romanul Iorgu Dumitrescu a tradus din limbi straine in limba romana Vietile Sfintilor si alte carti religioase. Are plata mai mare in cer, decat ceu ce au suportat cheltuielile zidirii unei Sfinte Biserici, cladite din temelii. 1558 Hristoase, cand ai venit in lume, Poporul intreg s-a veselit, Invierea ta s-a preamarit. Cu toti, pana la inaltare, Care vor da ascultare, Se vor afla in slava mare. 1559 Adevarata lepadare de sine este sa nu faci nimic pentru tine, sa faci totul pentru cel ce a venit la tine, ajutandu-l cu ceea ce-ti cere.

1560 Ca sa domneasca pacea pe pamant, trebuie ca in sufletul ficaruia sa fie pace. 1561 La nimic nu-i folosesc omului hainele luxoase, nici ferchezuiala, nici frumusetea chipului, nici invatatura, nici sederea pe scaunele cele mai de cinste. Sa ai credinta tare in Dumnezeul cel Adevarat, ca un cui de aur batut in inima, care niciodata nu va rugini. Titlul de slava al unui crestin este sa nu-ti imputinezei credinta. Sa-ti cimentuiesti sufletul, sa ai vointa si rabdare in orice imprejurare si atunci intre oameni vei fi un om, intre sfinti un inviat, iar la Dumnezeu, un fiu nouvenit. 1562 Rabdarea niveleaza toate golurile. Vointa si rabdarea sunt cele mai bune surori. Rabdarea si iertarea sunt cele mai bune prietene, care nu pot exista una fara alta. Cei ce vorbesc frumos sunt oameni iertatori si fara unda de rautate. 1563 Tot ce este rau si foarte rau, este ca sunt lipsiti crestinii de buna randuiala si de post, fara de care vom avea piedici la iesirea sufletului. 1564 Cine se razbuna cu drept si fara drept, nu vede vietile sfintilor in ziua judecatii. 1565 Omenirea, silita de fortele imprejurarilor, gresete zilnic. Toti isi doresc o viat usoara, sa se imbogateasca rapid si sa se lafaie in fel de fel de bunatati, neglijand sufletul. Nimeni nu mai e interesat de sfaturile duhovnicesti. Tineretul viseaza ca traieste in cea mai stralucita lumina si cea mai inalta civilizatie. Sunt pierduti cu sufletul, dar si cu trupul. 1566 Prin suferinta, omul se mantuieste. 1567 A fost o manastire cu numele Valea Sfanta. Era un camaras care aducea si manuia toate bunurile acelei manastiri. Manca si tagaduia: Se cade sa mananc, ca eu le primesc, eu le impart si nu observa nimeni lipsa. A trait ani multi si cauta intre toate lucrurile sa fie mai presus. Canta frumos si melodios la strana, incat toata lumea il admira si il respecta. Citea la Psalmi pe inteles, incat se deschideau si urechile surzilor. Dar, hotia era hotie. Cand intra in chilia lui si era singur, fiind sigur ca nu mai vine nimeni, isi numara banii zicand: Cand voi mai putea, la batranete, ii voi da unuia de aici, pe care-l va randui Dumnezeu, ca sanu ma chinui, fiind neputincios. Pentru cata raspundere am, nu poate fi pacat. Doar slujesc si-I cant lui Dumnezeu. Sfanta Treime mi-a dat painea aceasta. Se considera drept si facea morala celor cu mici greseli. Intr-o iarna, pe un viscol, si-a facut o tuica fiarta in chilia lui, care era mai separata. Cum fusese dupa un praznic, avusese multa bataie de cap, si-a oprit partea care credea ca i se cuvinesi, obosit, ametit de bautura, s-a culcat. Cum vantul batea cu putere, soba s-a incins si a luat foc. Beat, obosit, buimac de somn, inecat de fum, mistuit de flacari, a ars cu bani cu tot. La nimic nu i-a folosti fatarnicia si minciuna. Dreptatea este la Dumnezeu si unde a patruns minciuna, numai Dumnezeu face dreptate. 1568 Daca lumea ar implini voia lui Dumnezeu, atunci s-ar intinde pacea vesnica intre oameni, in familie, in sat, in tara si chiar intre popoare. 1569 Prin dragoste si daruri de rugaciuni si buna vointa, se apropie crestinii de tot ce este Dumnezeiesc. 1570 Mai bine sa te judece oamenii neputinciosi, decat Adevaratul Judecator, Care imparte toate cu dreptate, fara a primi plocoane sau mita. 1571 O femeie serioasa niciodata nu trebuie sa priveasca un barbat in fata sau in ochi, fiindca da de banuit si naste pacat.

1572 Mandria e mai grea decat curvia si preacurvia. 1573 Nu trebuie sa treaca crestinii peste viata de toate zilele, cum trec furtunile peste paduri, cum trec stolurile de pasari in calatoria lor lunga, fara sa ii intereseze ceea ce se petrece pe pamant. 1574 Parintii care nu-si boteaza copiii, in fata Puterilor Ceresti sunt ca si pierduti. Ei spun ca-i iubesc, dar neimpinind aceasta taina, cu desavarsire ii urasc. 1575 Pentru toate odraslele ce se nasc si ratacesc in viata, parintii sunt vinovati, ca nu au cautat calea cea dreapta casa-i invete despre Sfanta Biserica. 1576 Mai degraba se mantuieste un netrebnic nestiutorm decat un mare iscusit increzut, ca le face pe toate indeplinindu-le prin judecata si prin mare stiinta. 1577 Tot ce se vede pe pamant, ramane pe pamant, iar ce se pregateste pentru suflet, in fata Sfantului Judecator merge. 1578 Sporul de cuvinte spuse fara rost si masura, tot timpul face paguba. 1579 Numai daca este tintuit de o boala la pat, ii este ingaduita lenea si trandavia. 1580 Pe cei ce graiesc prin nedare de seama, lesne sa-i iertati si treburile vor merge bine. 1581 Numai cei cuviosi, convinsi de puterea lui Dumnezeu, castiga. 1582 Insemneaza-te cu Semnul Sfintei Cruci, daca e posibil sa nu te vada nimeni, mai ales in calatorie pe timp de noapte, caci Duhul Sfant te intareste si calatoria iti este mai usoara. 1583 Multi crestini, cantand laude lui Dumnezeu, uita de saracie. 1584 Omul sarac este vesel, ca Il simte pe Dumnezeu ca e cu el. 1585 Fericiti sunt cei ce n-au pretins calea credintei ortodoxe, dar care, de cand au aflat adevarul, au iubit si au imbratisat Sfanta Scriptura in toata podoaba ei si pe Mantuitorul, ca nu au mers pe alaturi de cale fiind ispititi. Acestia sunt oameni fericiti, chiar in trup fiind. 1586 Sfintii Imparati au mare trecere, ca fiind chemati la Sfanta Credinta, au ascultat supusi chemarea. 1587 Folositi smerenia, adevarul, sinceritatea si dreptatea, si-L veti vedea pe Dumnezeu. 1588 Greu este omului sa traiasca fara Dumnezeu pe pamant. 1589 Toata lumea care cumpara carne de prin piete, s-a spurcat cu hoituri si cu cadavre imputite. Le aromeaza cu fel de fel de medicamente si le vand oamenilor flamanzi. 1590 Cei care marturisesc adevarul, vor primi cunuva stralucita. 1591 Scutura-te de scarbele pamantesti, asa cum copacii , la vreme de furtuna, isi scutura frunzele bolnave. 1592 Unde este multa invatatura, unde este marea stiinta si unde este desavarsita intelepciune? Afla, omule atotstiutor, ca Dumnezeu Atotputernicul, este Totul. 1593 Fecioarele, cat si femeile care sunt in randuiala celor 7 zile ale necuratiei, sa nu intinda mainile spre nimic sfintit. 1594 Copiii, femeile, barbatii, batranii, cand sunt pomeniti la Sfintele Rugaciuni, primessc cate o luminita de la Sfintii Ingeri. 1595 In timpul Sfintei Liturghii, sa nu agonisesti lucruri, ci mai de folos este sa te inchini. Daca nu ai putut lua parte la Sfanta Liturghie, este primit, macar sa cugeti drept la cei care au suferit pentru intemeierea Sfintei Liturghii.

1596 Rasaritul este binecuvantare, fiindca de la rasarit ne vine mantuirea. 1597 Sunt necajiti cei cuprinsi de flacari si nu se mai pot salva, sunt necajiti cei care au raposat fara vreme prin accidente. 1598 Nu e greu crestinului sa se mantuiasca, daca renunta la drepturile pe care stie ca le are. 1599 Cine are lepadare de sine, primeste vesmant de mantuire. 1600 Pentru cei ce va vor raul, platiti Sfinte Liturghii. 1601 Cel care-si imbraca sufletul cu tacere vesnica, produce iertare si cel ce citeste carti religioase isi imobgateste sufletul si isi indreapta viata. 1602 Starea nervoasa il indeparteaza pe crestin de Dumnezeu si de Cele Dumnezeiesti. 1603 Cugetarile si visele celor de pe pamant sunt mari, insa toate raman la voia lui Celui de Sus. 1604 Toata viata oamenilor este o alergare neicentata, un faimos concurs, care in fata Puterilor Ceresti sunt nule. 1605 Pentru aceasta s-a unit Sfanta Treime si a ramas nedespartita, pentru ca tot omul ce vietuieste pe pamant sa creada in Cel ce l-a zidit, sa creada indoit, sa creada intreit. 1606 Credinta sa fie fara margini, vorbind putin si ascultand multe si cele ascultand multe si cele ascultate sa fie si rumegate. 1607 Nu stiti sa puneti pret pe viata de pe pamant, ca sa o traiti in Domnul, de aceea nu castigati nici pe cea cereasca. 1608 - Sa nu gresim, caci Sfantul Inger este langa noi si ne vede si ne noteaza. 1609 A manca impreuna cu cineva este o placere enorma, o dragoste si o sinceritate pe masura. 1610 Cei care nu-si fac voia lor, aceia sunt mai aproape de Dumnezeu. 1611 Sa nu cartiti, ca prin cartire se face mare daramare si dezbinare. 1612 Toate maicile care nu s-au intinat cu trupul si si-au pastrat cu demnitate curatenia trupului, sunt in imensa ceata a Macii Domnului, numais daca nu au mintit. 1613 Pe orice cale, sa va opriti de la razbunare. 1614 Religia este o scoala a sufletului. 1615 Adevaratii crestini sa nu se razbune niciodata. A nu te razbuna, esti socotit pe aceeasi treapta cu Dumnezeu Atotputernic. 1616 Crestinii care s-au ostenit in Sfanta si Dreapta Credinta, cu dreptatea in sufletul lor, prin lupta aua castigat mantuirea. 1617 Unde nu e dragoste, nu e nici Dumnezeu. 1618 La Dumnezeu Tatal, la Dumnezeu Fiul, La Dumnezeu Duhul Sfant, adica la Sfanta Treime, se face o singura dreptate. Pe aceea sa o aflam, sa o pricepem, sa o castigam si sa o si facem. 1619 Cei ce fac greseli repetate, aceleasi nu mai sunt greseli, ci au devenit patimi, care cu greu se iarta. 1620 Cand esti calator si intalnesti o Sfanta Biserica, te bucuri si-ti faci Semnul Sfintei Cruci din afara ei, amintindu-ti ca esti fiu al lui Hristos. 1621 Vrajile merg injugate cu rugaciuni. Unii se roaga si altii vrajesc. Ca sa se intrerupa vrajile, trebuie pusa paine si sare la trei raspantii, in trei vineri, noaptea. Sarea este binecuvantata in orice casa si daca este pusa la rascruce, duhurile rele care

lucreaza in intuneric nu mai pot reusi. Cine pune painea si sarea nu trebuie sa manance nimic, nici sa bea, nici sa nu vorbeasca pana la apusul soarelui. Rugaciunile sa se faca fara manie ????????????, lasand totul in voia lui Dumnezeu. 1622 Mai bine este sa fie omul smerit, sluga credincioasa a lui Dumnezeu. Sa nu cautati locul cel dintai si sa nu cereti slava de la oameni, caci pierdeti inscrisul de la Botez. 1623 Lenea si trandavia sunt rugina sufletului, este moarte curata, stingerea si absenta de la fapte bune. 1624 Sufletele curate plutesc impreuna cu ingerii si se bucura pururi de slava lui Dumnezeu. 1625 Cere ajutor de la Dumnezeu Tatal, ca sa poti ajuta si tu pe altii. 1626 Cei ce au fost corect, in toate implinind poruncile lui Dumnezeu, si nu au pata de pacat, sunt vrednici de mari daruri. 1627 Sa nu cheltuiti banul strain cu nepasare, ca pentru orice banut este intrebare. 1628 Oamenii nu-si dau seama ca au suflet nemuritor, pentru lipsa de constiinta intru cele Dumnezeiesti. 1629 Iertati si iubiti pe vrajmasi, ca numai asa veti fi aproape de Dumnezeu. 1630 Intelepciunea la om este ca o piatra scumpa, pe care nici nu au vazut-o toti pamantenii. Rabdarea este o foita de aur care acopera toate cele rele. Iertarea se arata ca o mireasa, ca un balsam care linisteste toate. 1631 Cine-si agoniseste linistea sufletului, Duhul lui Dumnezeu domneste in inima lui. 1632 Boala fara leac si nevindecabila este betia. 1633 Supunerea este cale deschisa pentru cel smerit. Cea mai buna e supunerea, a doua e lepadarea de sine si iubirea de aproapele. 1634 Unde este pace si liniste, sunt zile senine si pline de dulceata. 1635 Dumnezeu Atotputernicul ne poarta de grija. 1636 Supunerea e smaltul cel mai reusit al fiecaruia dintre cei ce vietuiesc pe pamant. 1637 Unde e destrabalare, acolo nu e Dumnezeu. 1638 Vorba fara folos pentru suflet, e ca o haine de culoare deschisa, pe care ai murdarit-o din nebagare de seama si nu se poate curata la spalare. 1639 Maria inseamna mare imparateasa. 1640 Sufletul acelora care nu sunt inca patrunsi de invataturile Sfintei Evanghelii, trec prin viata cu atata usurinta, ca apa la vale peste pietre. 1641 Oricine vrea sa-si rascumpere sufletul, il are ca exemplu pe Mantuitorul. 1642 In momentul in care nu mai esti in trup, pasesti pe locuri pe care nici inparatesele, nici reginele pamantesti nu au calatorit, desi au fost slavite de mii si milioane de oameni mari si mici. 1643 Plansul este izvorat sau rasarit dintr-o unda de rautate, fiindca nu se poate razbuna, plange. 1644 Cei legati cu blesteme, sa nu lipseasca de la Sfanta Biserica. Sa plateasca Sfinte Rugaciuni pe un an, la trei Sfinte Biserici. Iar ei sa tina o zi de post pe saptamana. 1645 Credinciosii, prin incercari si ispite se intaresc. Nimic nu e al oamenilor. Toate sunt ale lui Dumnezeu si El face ce vrea cu ele.

1646 Calugarii care au fost scosi din manastiri din ordin de stat, au suferit, dar nu s-au lepadat. 1647 Fierul , il mananca rugina, iar sufletul omului roade si sigruma pacatul indaratniciei si al lipsei de buna vointa crestineasca. 1648 Nu va laudati cu nimic. E mai bine sa va laude oamenii, cu multumirile, cu faptele si cu ajutorul pe care li-l dati. 1649 Se stie ca multi pleaca la drum, dar putini ajung la capatul lui. Si mai putini, insa, se intorc. 1650 Fiti nepasatori fata de toate cele din jur, ca sufletul zboara ca o pasare scapata din lat, si cele pamantesti nu mai folosesc. 1651 Adevarata fericire e cand nu te framanta nici un gand, nu te inteapa nici o grija. 1652 Cei care se iau dupa sfatul multora, pierd drumul cel randuit de sus. 1653 Voia Domnului este ca toti cei afundati in apa Botezului, sa se mantuiasca si nimeni sa nu se prapadeasca si sa se primejduiasca. 1654 Daca cineva vrea sa-i deschizi cartea, acolo unde s-a deschisa Psaltirea, da-i sa citeasca. 1655 Sotii intre ei, ca sa traiasca in liniste, sa completeze lipsurile unul altuia prin rabdare. 1656 Casatoria grabinca, in pripa, e ca un vis frumos, iar despartirea se face cu hula, cu dispret si ura. 1657 Cei care nu cauta randuiala Bisericeasca, pentru nepasarea lor, alearga prin viata ca furtuna. 1658 Daca s-ar instraina omenirea de vorbele desarte, , de certurile si certarile pe nedrept, sa lepede viclesugul si pizma, s-ar ifrati cu Sfintii Ingeri, care sunt fara de trupuri. 1659 Cat sunteti in trup, veti suferi pedepse, ca si binecuvantarile de la Atotputernicul Dumnezeu. 1660 David a fost imparat pamantesc, a pregatit viitorul credinciosilor si pentru cei ce vor veni si inca pentru altii. Cei ce vor crede, toti se vor mantui. 1661 Puterile Ceresti au scuturat pamantul, dar nu l-au sfaramat in bucati. Era trebuinta de aceasta scuturare, fiindca in sufletul inchinatorilor se stingeau partile bune. 1662 Puterile Ceresti au scuturat pamantul, ca sa se trezeasa toata omenirea si sa-si aduca aminte ca este un Stapan a toate si sa se intoarca la El. 1663 Mania si razbunarea sunt doua lucruri diavolesti. 1664 Decat sa-l urasti pe vinovat, mai bine sa-l ierti si ai pasit o treapta spre lumina. 1665 Sa nu ajunga soarele peste mania voastra, fiindca noaptea intunecata aduce mai multa primejdie decat ziua luminata. 1666 Intre Rai si iad sunt multe locuri de odihna si de pedepse. 1667 Cei care mentin in sufletele lor secrete diabolice, sunt ca si cum s-ar spovedi in fiecare zi. Adevarul e frate cu lumina. Vorba multa aduce negura sui tulburare in suflet. 1668 Sfintii Parinti ai trecutului se mahneau si ziceau: Nu ne putem invrednici ca alti Sfinti din trecut, ca noi suntem pacatosi.

1669 Dragostea celor mici se stinge prin smintelele ce le fac cei mari, parintii, prietenii, etc. 1670 Nesupunandu-va unii altora, inmultiti pacatul si-l intariti pe diavol. 1671 Incercarile, ispitele sunt pentru crestini si nu pentru pagani. Paganii nu au nevoie de ele. 1672 Din cauza unora, vine osanda pentru toti. 1673 Credinta in Dumnezeu e ca mierea, iar cei ce vorbesc prea mult sunt ca otrava cea rea. 1674 Fericirea cea adevarat este ca sa te mantuiesti pe veci si mantuirea nu se castiga la voia intamplarii. 1675 Iertarea este ca un balsam, care imbalsameaza sufletele tuturor celor care iarta. 1676 Sa iubiti tacerea ca sa se potoleasca mania si furia omeneasca. 1677 Dumnezeu Atotputernic ne este noua Stapan, iar noi suntem supusii slavei Lui. 1678 Fiecare om care lucreaza prin lucrari drepte, se sfinteste. Iar daca lucreaza murdar si necinstit, se osandeste. 1679 Vesnic sa implinesti voia altuia, neglijandu-te pe tine. Sa nu iei in considerare insultele aruncate asupra ta, cu drept si fara drept. Sa nu regreti daca cineva ti-a luat un lucru de valoare, cu intentia sa nu ti-l mai dea inapoi. Lasa totul in voia lui Dumnezeu si sa nu te mai gandesti la cele intamplate. 1680 Sa te smaltuiesti cu rabdare si sa te acoperi cu tacere, ca si cum nu ai fi de fata, caci multi tacand si rabdand, s-au incununat cu cununi ceresti. 1681 Vorba multa in obste este ca putreziciunea care prabuseste copacii seculari, care pana mai ieri au inflorit si au rodit. 1682 Se nu va plangeti de saracie si de avere, in cele pamantesti sa lucrati chibzuiti, un lucru mic care, pe viitor sa dea valoare mare, sa culegeti rezultate de oriunde. Sa lasati la o parte raspunsul aspru, cu fetele posomorate. Nu strigati hidos ca sa se inspaimante si furnicile, care sunt cufundate la lucrul lor. 1683 Inainte, in casele batranilor, cand se increstina un prunc, era mare sarbatoare, o bucurie vie plina de lumina. Inimile bateau de bucurie ca s-a aratat un nou crestin. 1684 Sa lase omenirea certurile si razbunarile, caci nu cu multa intarziere se rasfrang asupra lor. 1685 Citind carti religioase, sa culeaga omul ce este bun. Mantuirea nu se castiga cu bani multi, ci cu putini. Daca are credinta si frica de Dumnezeu, tot ce este putin, este si mult. 1686 Neglijenta, pe nesimtite, te duce la ruina. 1687 Vrajile impiedica iesirea sufletului si apoi, dincolo de viata incep intrebarile. 1688 Atotputernicul Dumnezeu tot timpul primeste curatenia, umilinta, iar spovedania sincera este cea mai primita. 1689 E greu sa pastrezi un suflet curat. Asta depinde in primul rand de el. Ca trebuie infranat cu post. Sa aiba puterea de abtinere. Apoi, sa fie convins de Sfanta Credinta si sa creada ca ceea ce face in numele Domnului ii va fi de folos in viitor. 1690 Fa impacare pentru toti. Cine a dormit cat a trebuit, nu a castigat mantuirea. Cine a mancat peste masura, nu s-a vazut satul niciodata. Cine a innodat banul cu trei noduri si s-a plans ca nu are, s-a inchinat satanei.

1691 Lupta-te sa fii exemplu in toate, dar mai ales in iertare. 1692 Omului cu mintea pierduta, nu i se socotesc greselile. 1693 Iertarea in orice imprejurare strica lacate, sparge catuse, rupe lanturi si tot ce a urzit satana. 1694 Unde nu e supunere, toate merg in scadere. 1695 Mierea si zaharul, indulcite prea mult, se amarasc. 1696 Cele mai stralucite si mai sanatoase pentru toata lumea sunt legumele si fructele. Cei care manaca carnuri peste masura, se sting repede din viata. Laptele si branza, dau viata de la pruncie si pana la batranete. 1697 Nu stiu daca va mai ajunge omenirea sa mai ridice drapta si sa se mai insemneze cu Semnul Sfintei Cruci. 1698 Cinstea si cumintenia unei fecioare, este cununa de mare pret pentru parinti. 1699 Nimeni dintre pamanteni nu s-a imperechiat sot si sotie, perfecti.Motivele sau defectele se descopera pe parcurs. Daca se trece cu vederea, si nu se iau in considerare, totul este perfect, iertand si ingaduind, unul altuia. Cei pretentiosi pentru un lucru de nimic, socotindu-l in mare valoare, nu vad raiul Ceresc. 1700 Sfada si vorba multa, in religie, nu au nici un rost. 1701 Sa ramaneti alaturi de sotul ori de sotia cu care v-ait petrecut anii frumosi ai tineretii. Mai bine sa raman sotii impreuna, decat sa se imprastie pe la copiii lor, ca le e de mare folos. 1702 Nici un pamantean nu e fara greseala. 1703 Bine este sa fii indiferent fata de greselile altora, sa nu se amestece nimeni unde nu trebuie, ca nu rezulta decat un noian de greseli si incurcaturi de pacate, de care raspunzi. 1704 Daca fiecare inchinator din Sfintele Biserici, s-ar controla pe sine in fiecare zi, in fiecare ceas sau clipa, nu ar mai fi atatea greseli, atatea lupte fara nici un rezultat. 1705 Avutul vostru sa fie: sinceritatea, supunerea si adevarul. 1706 Una este ca inchinatorul sa auda de la unii si de la altii, si alta este sa porneasca de la sine, ascunzandu-se de orice fapta rea, postind, parasind betia si orice fapta josnica, hotarandu-se prin sine zicand: vreau sa fiu drept, sa fiu corect, si sa indeplinesc ceea ce Biserica imi va porunci. 1707 Prin puterea Duhului Sfant, se leapada omul de pacat, cum se leapada copacii de fructele viermanoase, care cad si nu se mai intorc in copac, ci putrezesc dedesubt ori le mananca animalele, pasarile, gazele. 1708 Afalndu-se in fericirea cea vesnica, nu este de trebuinta sa se intalneasca mama cu tata, parintii cu copiii ori fratii intre ei. 1709 Cuviosii trecutului au facut fel de fel de sfortari, de teama sa nu fie stapaniti de intuneric. Se sileau la fel de fel de nevointe, ca sa fie placuti lui Dumnezeu. Iubind pe Dumnezeu, cugetand vesnic la lucrurile ceresti si-au salvat sufletele. Morti cu trupul si vii cu sufletul. 1710 Nu sunt spre mantuire gesturile copilaresti. 1711 Cine vorbeste delicat seaman flori pe pamant. Cine vorbeste satios, seamana ghimpi spinosi. 1712 Sinceritatea sufletului ii niveleaza toate.

1713 Dumnezeu Tatal, Care are toata puterea in mana, nu lasa pe cei nevinovati nemangaiati. 1714 In Cer, adevarul domneste peste toti la fel. 1715 Cat tine un praznic, au o und ade bucurie si cei care sunt osanditi. Dupa trecerea praznicului, trece fiecare la locul lui. 1716 Luptati-va in viata cea vremelnica, ca sa o castigati pe cea vesnica. 1717 Sa nu lasi jugul la care te-ai injugat, zicand ca nue cu putinta ceea ce ti se va cere. Du lupta mai departe, cu incredere ca Dumnezeu te va ajuta. 1718 Locul unde stati nu este al vostru, nici al oamenilor, nici al statului, ci al meu zice Maica Domnului ales cu multi ani inainte si este cu dar de lecuire de boli, de primejdie, de napastuiri si multe rautati. 1719 Sunt unii care, daca ar putea, ar duce si casa la Recea, ca sa o sfinteasca. Nu loviti in credinta unora, care cred cu desavarsire. 1720 Nu faceti obiectii pentru pricini binecuvantate, pentru un blid de mancare, ca acestea se strica si putrezesc. Socotiti ca le-a luat apa. Toate sunt ale mele, voi sunteti niste furnici gospodine, care fortati si chibzuiti lucrurile, si aceasta nu e o greseala. 1721 In orice familie, tata nu trebuie sa se certe cu mama aspru sau sa se certe pana la divort, pana la injuraturi, pana la blesteme. Se seamana rautate in sufletele copiilor nevinovati. Incolteste rautatea si razbunarea si se prinde in suflet obraznicia. Numai binele si blandetea le inmoaie pe toate. 1722 La mai multe familii, din lipsa de avutii, se ivesc nemultumiri si de aceea se isca cearta si se stinge dragostea si iubirea pentru aproapele si rasare razbunarea, si mai mult, indraznesc sa-L intrebe pe Dumnezeu: Doamne, eu intrecut m-am inchinat Tie, Ti-am adus jertfe. Am cautat dreptatea, m-am inchinat cu credinta si aucm, de ce sunt asa de lipsit si pedepsit? e o mare greseala. Atunci, se vor ridica copiii, si-i vor intreba: De ce m-ai facut, daca nu-mi dai cele necesare? 1723 Duhurile rele, diavolesti, nu vor Biserici noi, ci se lupta sa le strice si pe cele care sunt. 1724 Crestinii care sunt botezati far nume de sfinti, sa cinsteasca praznicele celor 40 de Sfinti Mucenici ori pe cel al Tuturor Sfintilor. Daca nu s-a stiut aceasta, maar urmasii lor sa-i ajute pe cei plecati, dand pomelnice cu Sfinte Liturghii pe numele celui raposat. 1725 Pentru cei ce tin pe vechi, este credinta nestramutata in ortodoxie. 1726 Se va duce lupta mare impotriva Sfintilor Evanghelisti. 1727 Nu va scarbiti pentru necazurile ce vin, ci lasati totul la voia lui Dumnezeu, fiti cu sufletul ca un munte, care este domn peste dealuri. 1728 Copilul sufera toate pentru necredinta mamei, pentru viclesugurile ei. Sotul, pentru ca a avut o alta crestere, rabda totul fiindca o iubeste ca sotie. Pe sot il respecta doar ca sa fie in rand cu lumea, insa, ea isi face toate placerile ei. Refuza sa primeasca povete de la altcineva. 1729 Iata o pilda: Mama pune fasole la foc, ca este post. Fiica taie un pui. Tata imbraca haine de sarbatoare si pleaca la targ. Cei doi copii mai tineri vantura caruta pana la rau si inapoi. Au uitat sa manace in ziua aceea. Mama ramane flamanda, asteptand randuiala mesei. Fiica mananca friptura cu doi tineri necunoscuti sub uncopac. Si nici o treaba gospodareasca n-a dus la indeplinire in ziua aceea.

Neascultarea, nesupunerea, strica toata randuiala. Toate merg in scadere, de la rau la mai rau. 1730 Ceruluinu-i trebuiepamantul, dar pamantului ii trebuie cerul, cu toate daruriel pe care le poseda. 1731 Sa nu cauti marirea intre oameni, ci locul cel mai de jos si partea cea mai de pe urma. 1732 Adevarata obste este sa nu-ti faci voia ta, ci a obstii. 1733 Cel ce nu se opereaza si isi duce martirajul mai departe, primeste cununa insufletiriisi a mantuirii. Prin chinuri rascumpara pacatul ca in totul sa castige mantuirea. Sa creada in Puterile Ceresti si sa se teama de rau. 1734 Cel ce a orbit la batranete si nu a cartit, a rabdat totul in tacere, i se iarta multe pacate si se mantuieste. 1735 Sfanta Cruce este Semnul mantuirii intregii omeniri. 1736 Parintii de astazi nu-si mai strunesc tineretul ca in trecut si nu mai respec ta tainele crestinesti. Botezul pruncilor nu mai este o taina de veselie si de bucurie. Se fac botezurile pentru ca asa au zis batranele, care s-au sfatuit cu preotul pentru a indeplini taina Botezului. Pentru necredinta lor, dau parintii copiilor nume schimonosite, ale unui oras strain, a unei tari, a unei flori, a unei buruieni. E o greseala foarte mare. 1737 Dragoste in toate directiile este Dumnezeul Cel Adevarat, Care trebuie sa dainuiasca in sufletul fiecaruia. 1738 Sa-ti aduci aminte de rabdarea sfanta a Mantuitorului si a miilor de Sfinti Mucenici, care au rabdat chinuri si fel de fel de suferinte pe trupurile lor. 1739 mancarea in ascuns este deopotriva cu furtul. 1740 Nimeni nu a intrat in Imparatia lui Dumnezeu cu hrana buna, cu haine frumoase si cu averi nenumarate. 1741 Tacerea este arma care nu ataca si nu pocneste. 1742 Adevarata viata a crestinilor nu este decat o lupta neintrerupta. 1743 Daca omul e impacat cu toata lumea, e impacat si cu Dumnezeu. 1744 Linistea sufleteasca nu o poate gasi nimeni. Cereti-o de la Bunul Dumnezeu. 1745 Ce valoare ar sufletul nimeni de pe pamant nu poate sti. Cand trec dincolo de mormant, atunci vad ca daca ar fi intoarcere inapoi, sa reia viata de la inceput, ar fi multi drepti pe pamant si nu ar mai fi nevoie de judecatori, de tribunale, de legi. 1746 Sufletului, dupa ce a iesit din trup, ii trebuie trepte de salvare, aripi de zburat. Si, daca trupul nu a facut nimic pentru suflet, nu se inalta spre cer, ramane urgisit, necajt si neintrebat de nimeni. Suspina ca un copil fricos, cu nadejdi pierdute, ca se afla fara parinti, printre treburile pamantesti, care-l navalesc zilnic. 1747 Evitati certurile si discutiile, ca duhurile rele mult se bucura si se veselesc, cand ii vad pe crestini ca se acomodeaza, mai intai cu bautura si apoi cu toate obiceiurile proaste, ingamfandu-se, marindu-se ca a facut ceva si ca a fost privit de toata lumea. 1748 Viata retrasa ii duce pe crestini la mantuire. 1749 Crestinii sa se opreasca cu totul de la povestiri murdare, facand haz ca sa se veseleasca. E gresit sa vorbeasca cei in etate in fata copiilor nevinovati, sa vorbeasca necuviinvcios, fiindca le murareste sufletul si mintea. De abia prind a vorbi copiii, si rostesc acesti copii cu haz si fara de jena, ceea ce au auzit de la parinti, bunici, vecini,

necunoscuti. Multi au invatat din copilarie injuraturi grele impotriva Celor Sfinte si au ramas in sufletul lor ca o patima grea, pana la adanci batranete. La o suparare cat de mica, fuga la injuratura. Merg la preot si se spovedesc, dar traind in acelasi mediu, o iau de la capat cu tot ce e mai rau. 1750 Puterile Ceresti nu dorm si nici nu atipesc. 1751 Dati la spate tot ceea ce este rau, iertand pe cei ce ti-au gresit, din strafundul inimii si cautati sa nu fiti suparati cu nimeni. 1752 Cel mai frumos si mai placut, este ca omul sa-si recunoasca greseala, sa nu ajunga sa-i spuna altii si el sa nu o recunoasca. 1753 In casa, sa nu serviti mai mult de trei pahare de vin. Pentru ce este in plus veti fi intrebati. 1754 Dupa moartea trupului, vin chinurile sufletului, cerandu-i-se cont pentru trandavie, zabava, judecand pe unul si pe altul, ca nu a implinit o supunere si nu a lucrat la vreme. Caci, vorba multa aduce paguba sufletului. 1755 Cei care pun problame neputintei, sunt tradatori ai propriului lor suflet, care si-a pierdut cararea in viata. 1756 Cine nu pune inceput, nici sfarsit nu va avea. 1757 Incepeti cu putin si veti implini cu mult. 1758 Celor ce-ti fac rau, intoarce-le cu bine. Incercarile si ispitele sunt pentru intarire. 1759 Va veni vremea cand nu se va mai gasi hrana buna si curata, chiar daca aveti bani. Dar, bani in natura nu poate manca nimeni. 1760 Omul, sa implineasca cu fapta, cu gandul si cu cugetul ce scrie la Fericiri. Nu e prea greu. Sa lase la o parte ambitia si mandria. Impacarea cu cei ce-ti fac rau, este cel mai frumos act, placut tuturor, caci se urmeaza plida Mantuitorului. 1761 Cel mai placut este sa intorci cu bine celui ce ti-a facut rau. 1762 Tot ce e cu neputinta la oameni, e cu putinta la Dumnezeu. 1763 Furand, te inscrii in turma necuratilor. A a calca in pacatul curviei, calci porunca lui Dumnezeu. 1764 La Sfanta si Dreapta Judecata pentru fiecare suflet, intai parintii sunt intrebati, parintii de parinti, pentru toate sufletele tinere, care devin pe viitor parinti. 1765 Viata necajita pe care o traieste omul, te invata sa slavesti Puterile Ceresti. 1766 Neamestecul in treburile altora, iti este de mare folos. 1767 Sa nu va lipseasca spovedania la preot, ca tot omul e supus pacatului. 1768 Nu lasati copiii si nepotii sa se instraineze de Dumnezeu. Invatati-i sa fie buni crestini. 1769 Cand cineva te barfeste, te discuta, te necajeste, raspunde-le cu Dumnezeu sa-i ierte! Iertarea ceruta de crestini este pecetea si capacirea tuturor rautatilor. 1770 Mainile sa lucreze, dar sufletul sa privegheze. 1771 Rabdarea fiecaruia ajunge la o limita. Totusi, omul trebuie sa rabde, sa-si duca viata in ascuns, ca sa fie placut Cerului. Cand pleaca sufletul din trup, nu ia nimic. 1772 Cartirea impotriva unuia si altuia, risipeste totul. Rabdarea este alifie sufleteasca, pe care o poate procura oricine, numai prin dare de seama personala. Fericit sunt cei ce nu cartesc pentru o intamplare neprevazuta.

1773 Tacerea si rabdarea pun capat la toate uraciunile. Tacerea este leacul tuturor bolilor. 1774 Cele inalte se castiga nu cu judecata, ci cu hotarari de minti sanatoase. 1775 Sarea este binecuvantata si fara ea oamenii nu pot trai. Omul este din pamant si sarea tot din pamant. 1776 Apa, sarea, aerul, lumina sunt op arte din bunatatile lui Dumnezeu, daruite omului. 1777 Cine arunca painea sau se improasca cu paine, este hula impotriva Facatorului a toate. 1778 Sporul sau izbanda este de la Dumnezeu, incat omul trebuie sa lucreze cu silinta ca sa ajunga la un rezultat. 1779 Cand gansesti, nu e pacat. Dar, daca vorbesti, e ca si cum ai da iscalitura. E bine sa vorbim oamenilor cat mai putin, dar lui Dumnezeu cat mai mult. 1780 - In cine are incredere sa o dea, dar sa nu o arate ijn public, decat la iesirea din viata. La fel si tu. Sa pastrati lucrarea la persoane de incredere. Sa le scrii in trei exemplare si sa fie pastrate de persoane diferite. 1781 Daca fiecare sta la treapta de supunere, nu se intampla nimic rau. Supunerea este un hotar, pe care din frica de Dumnezeu, sa nu-l treaca nimeni. 1782 Cei ce au patima dismaniei, sa se spovedeasca zilnic, daca nu au preot, macar la un batran pe care-l au aproape. Dusmania este otrava care omoare totul. Aceia care au aceasta patima, sa zica mereu: Slava lui Dumnezeu. 1783 Verdeata pamantului este sufletul omului. Si cate flori nu se afla pe o campie cu verdeata! 1784 Oricat ar fi omul de necajit, necazul si l-a facut el, fie prin niste greseli pe care nu le recunoaste, fie ca i-a venit ca o palma de la Dumnezeu. 1785 Cei supusi nu au alte griji decat sa execute ordinele. 1786 sa-i ierte Dumnezeu pe toti cei care gresesc si sa se izbaveasca de intuneric. 1787 Iertarea Dumnezeieasca tamaduieste totul, umple golurile, niveleaza lipsurile, toate faptele urate Dumnezeu Atotputernicul le infrumuseteaza. 1788 Dumnezeu, niciodata n-a hotarat sa-i nimiceasca pe cei rai, ci ii asteapta sa se indrepte, sa se intoarca, ca sa-i ierte. 1789 Toata omenirea sa se intoarca cu temere in suflet, la viata pamanteasca a strabunilor, fiindca oamenii trecutului purtau in suflet numai pe Dumnezeu. Omenirea din vechime cunostea putn, mai mult din auzite, decat din citi, dar respectau cu evlavie orice cuvant de sfintenie. 1790 Pacat e sa iei munca altora si sa o folosesti in scop personal. 1791 Cine nu traieste dupa randuiala crestineasca, nu-si va afla linistea sufletului sau, ajunge la ratacire si dintr-un crestin botezat, nespovedindu-se la prreoti, ajunge o satana intruchipata. 1792 Copilul se naste bun de la natura. Dar, rautatea o capata de la felul de comportament din cercul in care traieste si chiar din familie. 1793 Din tot ce scrieti, sa faceti parte, ca sa aiba ce sa culeaga si altii, lectii de intarire si de invatatura, de incurajare si de nadejde. 1794 Vai de pruncii crescuti de parintii nelegiuiti, care-si fac voile , pierzand credinta intru totul.

1795 Cel ce se simte daramat sufleteste, sa fie foarte atent, ca urmeaza o alta lovitura necredinta. De la necredinta vine deznadejdea, apoi pierderea, si de la pierdere, ratacirea. 1796 Vara este scurta, cu flori si cu verdeata, fructe proaspete, ca tot omul sa se veseleasca privind florile si sa se bucure inima si sa se veseleasca sufletul de toata verdeata si sa-si sature pantecele cu fructe proaspete, iar iarna pacatelor este lunga, plina de tristete si intuneric, este chinuitoare si amara. 1797 Nu este de trebuinta, ca printr-o banuiala nesigura, sa se intemeieze un pacat. Fiecare crestin sa tina cont de adevar, pe aceia ce nu este sigur sa nu se aprinda, sa nu fie cuvant pe care sa nu se inteleneasca rautatea, sa fie toti grabiti la iertare. 1798 - Salvarea sufletul nepregatit, este Ctitoria. 1799 De la vorba multa, cu folos si fara folos, infloreste rautatea si se inmulteste pacatul. Tacerea si rabdarea sunt alifia care vindeca sufletul. Fericiti sunt cei care vorbesc in soapte. 1800 Cautati sa va sprijiniti pe voi insiva, ca prin indreptarea voastra, sa se indrepte si altii. Faceti-va pilda prin tacere si marturisire adevarata. 1801 Din cand in cand, fantanile sa fie sleite, ca se pot arunca vraji si alte muradrii in ele. 1802 Unde-i vorbarie multa, treburile merg anevoie. 1803 Sunt persoane care au primit Sfantul Botez, dar nu-si mai ridica mana dreapta sa fac Semnul Sfintei Cruci. 1804 - Zbuciumul si zbuciumul sufletesc nu se pot vindeca si alina, decat cu rabdare, tacere si iertare. Sa dam Domnului Dumnezeu nostru intreita cantare de slava, iar Nascatoarei de Dumnezeu si Pururea Fecioarei Maria, sa-I cerem cereasca binecuvantare. AMIN!

Cuprins

1 Iubiti crestini .1 2 Capitolul I Rugaciuni! Rugaciuni! Rugaciuni! Cat mai multe rugaciuni..3 3 Capitolul II Fara post nu se poate mantui nimeni..85 4 Capitolul III Milostenia este regina faptelor bune.96 5 Capitolul IV Cei morti asteapta imbunatatiri de la cei vii.109 6 Capitolul V Diverse invataturi care nu se regasesc in celelalte capitole126 7 - Cuprins.220