FIESC DAVID Florin 1531b

1

STUDIUL UNUI SISTEM DE ACŢIONARE ELECTRICĂ AVÂND CUPLĂ ELECTROMAGNETICĂ ASINCRONĂ Scopul lucrării Lucrarea permite studiul caracteristicilor de funcţionare ale unei acţionări electrice care utilizează un cuplaj electromagnetic de alunecare, cu poli de excitaţie în formă de gheare şi indus din oţel masiv. 1. Consideraţii teoretice 1.1 Generalităţi Cuplele electromagnetice cu alunecare (CEA) sunt folosite ca elemente de transmisie a mişcării, prezentând, faţă de transmisiile mecanice, avantajul unei flexibilităţi mai mari în modificarea parametrilor energetici şi de mişcare. Datorită posibilităţilor şi avantajelor pe care le oferă, CEA sunt utilizate în acţionările maşinilor unelte şi textile, a laminoarelor, în instalaţiile de poziţionare a electrozilor la cuptoarele cu arc, pe nave, etc. Principalele avantaje care impun utilizarea CEA în SAE sunt: construcţie simplă şi robustă, preţ de cost scăzut, comandă simplă, putere de comandă redusă, lipsa pieselor supuse uzurii, posibilitatea pornirii fără şocuri a maşinilor de lucru cu mase inerţiale mari, a absorbţiei şocurilor de torsiune, reglării vitezei, limitării şi reglării cuplului transmis. Printre dezavantaje se pot aminti: gabarit relativ mare, instabilitatea caracteristicilor mecanice la variaţia temperaturii, reglarea cu pierderi a turaţiei, constante de timp relativ mari pe durata proceselor tranzitorii. 1.2 Elemente constructive. Din punct de vedere constructiv, o CEA este formată din două semicuple: una conducătoare, montată pe arborele motorului electric de acţionare (ME) şi alta condusă, montată pe arborele maşinii de lucru (ML). In construcţie clasică (fig. 2.1), semicupla conducătoare 1, de forma unui pahar din oţel masiv, constituie indusul, iar semicupla condusă având miezul din oţel masiv, aici cu polii 2,3 în formă de gheare şi prevăzută cu o înfăşurare de excitaţie 6, constituie inductorul. Infăşurarea de excitaţie se alimentează în c.c. prin intermediul unor inele 4 şi perii colectoare 5.

FIESC DAVID Florin 1531b

Tabel 2.s alunecarea relativă: Ω − Ω R n − nR s= = . în întrefier apare un flux de excitaţie Φ e (fig. 2. cuplul critic. prezentând un maxim Mk pentru o valoare critică sk a alunecării (fig. Procedeu experimental Determinarea caracteristicilor de funcţionare se realizează pe un stand a cărui schemă de principiu este prezentată în figura 2. furnizat de motorul electric arborelui conducător. Forme identice ale caracteristicilor se sk s intilnesc în cazul frânării dinamice a motorului 1 asincron şi al frânei electromagnetice cu disc şi Fig. M2.75IeN curentului de excitaţie cresc rigiditatea caracteristicii mecanice.2.2) 2π 2π 2π unde: .2 Caracteristici MR(s) ale CEA curenţi turbionari.1. Sub acţiunea cuplului mecanic M.1) cu o distribuţie spaţială transversală alternantă. Se aleg aparatele şi reostatele de reglaj pentru schema electrică din figura 2. în miezul metalic al indusului.55 2800 380 I1N (A) 1.3 Principiu de funcţionare Prin alimentarea înfăşurării de excitaţie în c. iar R . 2.3 cosϕ N 1 0. cuplu ce antrenează inductorul la viteza Ω R a maşinii de lucru. şi viteza de 0.1) Frecvenţa de variaţie a mărimilor electromagnetice din indus este proporţională cu viteza relativă dintre indus şi inductor: p(Ω − Ω R ) ω p f = = = Ωs (2.Ω = ∆Ω este viteza relativă a indusului faţă de inductor. care simulează maşina de lucru ML.3. (2.c. 2. Acest câmp induce.1.1 M1 PN nN MN U1N (W) (rpm) (Nm) (V) 0. cuplul electromagnetic ML de la ieşirea CEA compensează cuplul rezistent MR opus de maşina de lucru: ML = MR (2.2).85 UN (V) 40 IN (A) 4. un cuplaj electromagnetic de alunecare CEA şi un generator de c. indusul se va roti cu viteza Ω în câmpul magnetic de excitaţie creat de inductor. t.3 şi care conţine ca elemente principale: un motor asincron de acţionare M1.3) Ω n şi are aceeaşi alură ca la maşina asincronă.2 se observă că odată cu creşterea M'k 0.m ce dau naştere la curenţi electrici de conducţie care interacţionează cu câmpul de excitaţie Φ .5 M2 Ra (Ω ) RE (Ω ) IEN (A) 1 UeN (V) 40 CEA IeN (A) 2 Re (Ω ) 2. 2.5IeN M''k ieşire. Prin modificarea curentului MR MkN de excitaţie se pot obtine caracteristici cu diferite grade de rigiditate ce permit reglajul vitezei de IeN ieşire Ω .c. completându-se tabelul 2.p este numărul de perechi de poli ai cuplei.Ω. de e acelaşi sens cu sensul de rotaţie al indusului. . FIESC DAVID Florin 1531b . R Din figura 2. Apare astfel un cuplu electromagnetic ML. cu excitaţie separată. P P M= d = d ∆Ω sΩ In regim staţionar de funcţionare. Se identifică elementele componente ale standului şi caracteristicile nominale ale echipamentelor de pe stand. Cuplul electromagnetic transmis prin cuplă este proporţional cu puterea activă disipată în indus.FIESC DAVID Florin 1531b 2 1. 2.e.

Tabel 2.277 5 3 .3 7 0 9 . dependente de turaţie. R FIESC DAVID Florin 1531b . curentul de excitaţie al generatorului M2 se menţine la valoarea nominală IEN.4 75 2 1 .7 0 5 26.5545 4 3 .2. 2. completându-se tabelul 2. indicate în tabelul 2. .5 4 4 55 18. Rezultatele măsurătorilor şi calculelor se trec în tabelul 2.5 16 60 2 .4 5 11 05 1 . Se determină mai întâi pierderile mecanice şi prin ventilaţie Pmv+PFe ale maşinii M2 efectuând o încercare la mers în gol a acesteia în regim de motor.3 1 0 6 .5 16 35 2 .7 0 0 3 .871 7 5 . la curent de excitaţie nominal IEN şi în lipsa excitaţiei CEA (Ie=0).8 1 6 7 unde.P0 = U0 I0 este puterea electrică absorbită de M2 în regim de motor.MR = PR / Ω este cuplul transmis prin CEA.Pj0 = RA I02 este puterea disipată în circuitul rotoric. la curent de excitaţie nominal.3.4 35 0 4 7. de la zero la valoarea nominală UN şi se măsoară curentul rotoric I0 şi turaţia nR0. .2 7 8 7 20. pierderile Pmv + PFe se iau din curba Pmv + Pfe = f(nR) trasată cu datele din tabelul 2.4 55 4 7 5 .17 3 2 . . pe tot parcursul determinărilor. Pentru ca pierderile PFe + Pmv să aibă valorile din caracteristica PFe + Pmv(nR) trasată în secvenţa anterioară.2. .5 1 0 .3.3. Se creşte progresiv tensiunea de alimentare U0 a rotorului lui M2.2 Nr crt U a 0 [V] I a 0[A] nRo [rpm] P 0[W] P j 0[W] PFe +P mv (W) 4 1 1 0 0 . .2.4 12 20 1 . se traseaza pe hârtie milimetrică dependenţa dintre pierderile Pmv + PFe şi turaţia nR a inductorului. utilizând schema de principiu din figura 2. unde: -P=UI este puterea absorbită de reostatul de utilizare RU.PL = Pj + Pmv + PFe + P este puterea la ieşirea cuplei.6 2 0 5 . Creşterea cuplului de sarcină MR se realizează prin scurtcircuitarea treptată a reostatului de utilizare RU astfel încât să nu se depăşească valorile nominale ale curenţilor prin înfăşurările maşinilor M1 şi M2.Pj0 sunt pierderile în fier şi mecanice. Cu datele din tabelul 2.3 3 10.75 6 4 .1 0 7 14.Pj = Ra I2 este puterea pierdută prin efect Joule în rotorul lui M2.FIESC DAVID Florin 1531b 3 2.353 2 1 .1 7 0 3 . Se determină caracteristicile MR(s) ale CEA.4. pentru trei valori ale curentului de excitaţie a CEA.PFe + Pmv = P0 . .2.

5 18 14.382 8.75 A ) Nr nR (rpm) crt 1 1260 2 1150 3 1040 4 950 5 840 6 725 7 600 8 495 Ie ( 1.374 11.2 P (W) 4.5.89 10.22 11.391 3.704 10.396 10.32 0.9 P (W) 5.122 12.3 0.4.8 Pj (W) PR (W) ΩR (rad/s) MR (Nm) n s (rpm) U (V) 27.065 6 7.2 24.42 Pj (W) PR (W) ΩR (rad/s) MR (Nm) n s (rpm) U (V) 29.4 17.37 7.2 20.9 27.8 26.15 0. Menţinând curentul de excitaţie al generatorului M1 la valoarea nominală IEN şi crescând treptat sarcina generatorului (deci cuplul transmis MR ) prin scurtcircuitarea reostatului de utilizare RU se modifică de fiecare realizat FIESCDF1531b dată curentul de excitaţie Ie în scopul menţinerii la valoare constantă a turaţiei de ieşire nR.1 22.3 Ie ( 2A ) Nr nR (rpm) crt 1 1320 2 1250 3 1175 4 1085 5 1020 6 940 7 795 Ie ( 1.5 11 8.8 20.44 0.3 3.2 I (A) 0.032 11.16 0.FIESC DAVID Florin 1531b 4 Tabel 2.5 A ) Nr nR (rpm) crt 1 1135 2 1025 3 875 4 700 5 530 6 425 7 260 n s (rpm) U (V) 29.22 14.39 0. 2.42 0.3 22.25 0.55 0.8 Pj (W) PR (W) ΩR (rad/s) MR (Nm) Cu datele din tabelul 2. familia de caracteristici MR (s) pentru cele trei valori ale curentului de excitaţie.2 15. pentru trei valori ale turaţiei de ieşire nR indicate în tabelul 2.4 10.4 nR (rot/min)= 600 FIESC DAVID Florin 1531b .7 14.18 0.878 8.65 0.016 P (W) 4.4.768 7.91 1.3 se trasează apoi.79 1 I (A) 0.21 13. Tabel 2. pe hârtie milimetrica.55 0. Se determină caracteristicile de reglaj Ie = f(MR ) ale CEA.325 14.77 0.8 11.54 0.1 24 20.77 0.65 0.59 6.505 11.69 0. Cu datele obţinute se completează tabelul 2.02 I (A) 0.

9 1.47 0.08 1.41 13.7 0 14 1.4 se trasează.12 0.Pj = RA I2 sunt pierderile de putere în rotorul generatorului.1 0. Se caută răspunsuri la următoarele întrebări: a) Ce erori s-au comis în calculul mărimilor ce intervin în bilanţurile de puteri ? b) Ce erori s-ar comite dacă reglajul sarcinii s-ar face prin modificarea curentului de excitaţie al generatorului şi menţinerea constantă a rezistenţei RU ? c) Ce alt procedeu de determinare a cuplului transmis prin cuplaj propuneţi ? d) Cum s-ar putea determina cu precizie randamentul cuplajului electromagnetic ? FIESC DAVID Florin 1531b .14 0.858 8. . familia caracteristicilor de reglare MR = f ( Ie ) pentru cele trei valori ale turaţiei de ieşire nR.3 0.75 1.871 4.92 1.7 4.7 12.075 7.38 10. 2.6 10.1 6.12 1. R Cu datele din tabelul 2. .96 0. Se analizează alura caracteristicilor mecanice şi de reglaj şi se comentează rezultatele obţinute.2 U (V) P (W) P j (W) P mv +P fe (W) P R (W) ΩR (rad/s) M R (Nm) 16.3 8. 2.02 1.371 6.86 1.36 7.96 14.84 nR (rot/min)= 500 I (A) Nr I e (A) crt 1 2 3 4 5 0.94 1.4 8.8 10. .6.56 10.19 0.08 1. pe hârtie milimetrică.5 9.6 6.56 12.16 1.7.995 2.64 1.836 nR (rot/min)= 400 I (A) Nr I e (A) crt 1 2 3 4 5 6 7 0.88 1.3 8.28 1.15 1.5 1.78 1.22 1.62 0.55 0.488 P j (W) P mv +P fe (W) P R (W) ΩR (rad/s) M R (Nm) unde: -P=UI este puterea electrică la bornele generatorului.5 1.44 U (V) 10.72 2 I (A) 0 0.FIESC DAVID Florin 1531b 5 Nr crt 1 2 3 4 5 6 I e (A) o.4 1.26 U (V) P (W) P j (W) P mv +P fe (W) P R (W) ΩR (rad/s) M R (Nm) 13 1.9 9.5 3.308 12 10.2 P (W) 1.MR = PR / Ω este cuplul transmis prin cuplaj.4 5.75 11.PR = P + Pj + Pmv + Pfe este puterea la ieşirea cuplajului.29 0.3 0.98 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful