P. 1
RMCS_nr.38

RMCS_nr.38

|Views: 226|Likes:
Published by hashashashas

More info:

Published by: hashashashas on Jun 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/17/2015

pdf

text

original

1

Societatea de Ştiinţe Matematice din România
Filiala Caraş-Severin



REVISTA DE
MATEMATICĂ



A ELEVILOR ŞI PROFESORILOR


DIN JUDEŢUL
CARAŞ-SEVERIN
Nr. 38, An XII – 2011

Acest număr al revistei are avizul Comisiei pentru
publicaţii a SSMR


Editura „Neutrino”
Reşiţa, 2011
2
© 2011, Editura „Neutrino”
Titlul: Revista de matematică a elevilor şi profesorilor din judeţul
Caraş-Severin
I.S.S.N. 1584-9481
Colectivul de redacţie
Irina Avrǎmescu
Ovidiu Bǎdescu
Costel Bolbotină
Marius Golopenţa
Mircea Iucu
Mihael Lazarov
Antoanela Buzescu
Vasile Chiş
Iulia Cecon
Tudor Deaconu
Mariana Mitricǎ
Lavinia Moatǎr
Mihai Monea
Petrişor Neagoe
Adriana Dragomir Ion Dumitru Pistrilǎ
Delia Dragomir Dan Dragoş Popa
Lucian Dragomir Pavel Rîncu
Mariana Drǎghici Nicolae Stǎniloiu
Heidi Feil Marius Şandru
Vasilica Gîdea Lăcrimioara Ziman



Redacţia

Redactor - Şef: Lucian Dragomir
Redactor - Şef Adjunct: Ovidiu Bădescu
Redactori principali: Adriana Dragomir
Mariana Mitricǎ
Mihai Monea
Petrişor Neagoe
Nicolae Stăniloiu
Responsabil de număr: Mihai Monea

© 2011, Editura „Neutrino”
Toate drepturile rezervate
Mobil: 0741017700
www.neutrino.ro
E-mail: contact@neutrino.ro
3
CUPRINS





● Despre educaţie ........................................................................... pag. 4
● Chestiuni metodice, note matematice (şi nu numai)
■ Matematica...altfel (Ioan Dăncilă).......................................
■ Concursul Judeţean RMCS (regulament) ...........................
■ Reţele laticeale în plan
(Vasile Pop, Lucian Dragomir) ..........................................
■ O metodă de rezolvare a unor probleme în cub
(Ioan Nicolae Boariu, Aurel Doboşan)..............................
■ Metode nestandard de abordare a unor tipuri de ecuaţii
algebrice cu coeficienţi reali (Antoanela Buzescu) ......................
■ Asupra unor probleme propuse în RMCS
(Petrişor Neagoe) .............................................................

pag. 5
pag. 6

pag. 8

pag. 12

pag. 18

pag. 26
● Probleme rezolvate din RMCS nr. 35 (Lucian Dragomir).......... pag. 29
● Probleme propuse ……………………………………...............
● Probleme alese ..........................................................................
pag. 49
pag. 63
● Un nou semn de exclamare ......................................................... pag. 64








4

Despre educaţie



● Educaţia este dobândirea artei de a utiliza cunoştinţele.
A.N. Whitehead

● Educaţia este un al doilea soare pentru cei care o au.
Heraclit

● Mania de a întrerupe pe cineva când vorbeşte este unul din semnele cele
mai evidente ale unei educaţii deficitare.
John Locke

● A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap mulţime
de cuvinte, fraze, expresiuni şi opiniuni din diferiţi autori, ci a le deschide
calea cum să priceapă lucrurile.
J.A.Comenius

● Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas.
Socrate

● Un om care are cunoştinţe, dar este needucat, este ca şi un inel de aur
pus în botul unui porc.
J.A.Comenius

● Când statul nu plăteşte profesorii, copiii sunt cei care vor plăti.
Guy Bedos

● Dacă ai impresia că educaţia e scumpă, atunci încearcă să vezi cum e
ignoranţa.
Andy McIntyre

● Educaţia e ca un pom fructifer: dacă nu e altoită, face fructe mici şi
acre.
Robert Frost

5
Matematica...altfel (partea a VIII-a)
Ioan Dăncilă, Bucureşti

Prima dată când ne-am întâlnit cu numărul 8 a fost, fără să ne
dăm seama, la botez: cristelniţa tradiţională are opt laturi. În dicţionarul
explicativ al limbii române cuvintele cu prefixul octo ocupă o jumătate de
pagină!. Fascinaţia pentru un ansamblu de opt elemente, pentru octuplu,
s-ar putea explica prin apartenenţa numărului 8 la procesele de dublare
repetitivă. De la octofor – unul dintre cei 8 purtători ai unei litere romane,
la octavă – interval dintre două sunete alcătuit din 8 trepte, de la
octombrie – a opta lună a anului în calendarul roman – la octet – unitatea
de măsură a informaţiei echivalente cu 8 biţi, numărului 8 i s-a acordat
probabil o importanţă similară cu cea a oxigenului – al 8-lea element din
tabloul lui Mendeleev!.
Legăturile numărului 8 cu matematica sunt chiar speciale:
(1) numărul 8 este cub perfect; (2) există un corp platonic cu 8 feţe
(octoedrul); (3) planele sistemului tridimensional de coordonate împart
spaţiul în opt octanţi (părţi); (4) piramidele construite (Egipt, Mexic etc)
au opt muchii.
Numărul 8 nu lipseşte din şirul lui Fibonacci! Flori precum
cocoşelul de câmp, floarea de portocal, unii bujori de stepă, au opt petale.
Fructul de ananas are opt alveole!!!!.
Sub semnul lui opt, în lumea faunei, sunt păianjenii cu cele opt
picioare ale lor, caracatiţele cu cele opt braţe acoperite de ventuze.
Roza Vânturilor indică opt direcţii, lotusul mistic are opt petale,
zeii hinduşi sunt adesea reprezentaţi având opt braţe!!!
Ca o confirmare a prezenţei numărului opt, trebuie să remarcăm
şi faptul că revista noastră are 8 8 × pagini!

Ne întrebăm acum: Cât de artificială sau de naturală este, nu
încercarea noastră de a pune în evidenţă prezenţa unor numere în tot ceea
ce ne înconjoară, ci efectiv prezenţa acestor numere în diverse apariţii în
mediul care, să zicem, ne absoarbe?
6
Concursul Judeţean al Revistei de Matematică
Caraş-Severin, Ediţia a VII-a

Regulament (modificat faţă de cel anterior, aşadar lecturaţi!)

Ediţia a VII-a a Concursului Revistei este în plină desfăşurare; de
fapt, cu rezolvarea problemelor din acest număr se încheie etapa de
selecţie. Concursul va avea loc probabil în data de 3 martie 2012, la
Liceul Bănăţean Oţelu – Roşu. Fiecare elev trebuie să rezolve (subliniem
din nou: singur!; altfel e posibil să vă treziţi calificaţi la concurs şi acolo
să nu faceţi mare lucru, daţi naştere la întrebări şi credem că nici n-o să vă
simţiţi prea bine), aşadar să rezolve cât mai multe probleme de la clasa sa
şi, începând cu numărul 38, adică cel pe care îl lecturaţi aproape în
totalitate, de la două clase precedente sau de la orice clasă superioară.
Redactaţi îngrijit (ne adresăm în primul rând elevilor) fiecare
problemă pe câte o foaie separată (enunţ + autor + soluţie + numele
vostru +clasa), completaţi talonul de concurs de pe ultima copertă a
revistei şi trimiteţi totul într-un plic format A4, coală ministerială,
adresat astfel (FOARTE IMPORTANT):
Prof. Lucian Dragomir, Liceul Bănăţean Oţelu-Roşu, str.
Republicii 10-12, 325700, Oţelu-Roşu, Caraş-Severin (în colţul din
dreapta jos a plicului), cu menţiunea “probleme rezolvate, clasa ….” (în
colţul din stânga jos, scrieţi evident clasa în care sunteţi!!!).

Colţul din stânga sus vă este rezervat (expeditor), acolo vă scrieţi
numele, prenumele, adresa. Insistăm asupra trimiterilor în plic (nu în folii
de plastic) şi asupra respectării cu stricteţe a termenelor finale indicate de
fiecare dată - plicurile primite după data limită nu vor fi luate în
considerare. Revenim: redactaţi complet, justificaţi, răspundeţi exact la
cerinţa problemei.
Subliniem: Concizia şi claritatea redactării vor fi luate în
considerare pentru eventuale departajări!!! (aceasta este evident valabil
şi pentru concursul efectiv).
Rezolvări poate trimite orice elev, indiferent de judeţul în care
învaţă, el va apărea ca şi rezolvitor cu punctajul corespunzător, însă la
Concursul RMCS pot fi invitaţi, cel puţin deocamdată, doar elevii
judeţului Caraş-Severin. Ne cerem scuze pentru acest inconvenient
elevilor şi colegilor din ţară.
7
Probabil că s-a remarcat şi introducerea unei noi rubrici:
Probleme alese. La aceste probleme (care se punctează cu maxim 25 de
puncte) se primesc soluţii de la orice elev, indiferent de clasă.
După data limită de trimitere a soluţiilor, acestea sunt evaluate şi
în numărul următor al revistei vor fi publicaţi toţi rezolvitorii cu
punctajele obţinute.
La ediţia a VII-a a concursului vor fi selectaţi concurenţii în
funcţie de punctajele obţinute din rezolvarea problemelor publicate în
numerele 35, 36, 37 şi 38 ale revistei noastre. În jurul datei de 20 ianuarie
2012 se va întocmi clasamentul general (prin însumarea punctelor
obţinute) şi astfel primii clasaţi vor fi invitaţi, împreună, ca şi în acest an,
să participe la concurs; acesta va avea loc în luna februarie sau martie,
într-un oraş care va fi anunţat în timp util.
Noutăţile acestei ediţii sunt:

1) După cum aţi observat, am renunţat, din mai multe motive, la
organizarea concursului pentru elevii clasei I; aşadar, concursul se
adresează doar elevilor claselor II – XII .
2) La punctajele obţinute pentru rezolvarea problemelor din RMCS
se vor adăuga punctajele obţinute pentru rezolvarea problemelor din
Gazeta Matematică, seria B, publicate începând cu numărul
7-8-9/2011 al Gazetei şi terminând cu numărul care va fi tipărit până
la mijlocul lunii februarie 2012. Numerele următoare vor oferi
puncte pentru viitoare ediţie a Concursului RMCS.

Subiectele vor fi alese tot din probleme de genul RMCS sau
G.M. sau ceva cât de cât nou. Veţi remarca, desigur, că unele probleme
pe care vi le propunem sunt din numere mai vechi ale Gazetei
Matematice, în speranţa că vă vom trezi interesul pentru una dintre cele
mai serioase şi vechi reviste de matematică din lume. Abonaţi-vă la
Gazeta Matematică, sigur veţi avea numai de câştigat!
Din nou, spor la treabă tuturor: elevi, profesori, părinţi sau
prieteni!
(Informaţii suplimentare se pot obţine la: prof.Ovidiu
Bădescu, tel: 0741017700 sau prof. Lucian Dragomir, tel:
0255/530303 sau 0722/883537, e-mail: lucidrag@yahoo.com). ■


8
Reţele laticeale în plan
Vasile Pop, Lucian Dragomir

Rezumat: Acest articol prezintă o serie de probleme legate de
puncte care au coordonatele întregi, probleme deosebit de frumoase,
poate mai ales prin simplitatea ideilor care conduc la rezolvare.

Dacă xOy este un sistem ortogonal în plan, atunci elementele
mulţimii ( ) { }
, | L x y x y = ∈ ∧ ∈ Z Z se numesc puncte laticeale, iar
mulţimea L se numeşte reţea laticeală în plan; punctele laticeale se mai
numesc astfel şi nodurile reţelei.
Un rezultat absolut remarcabil îl constituie următoarea

Teoremă (G.Pick, 1899) .
Dacă Peste un poligon convex în plan ale cărui vârfuri sunt
puncte laticeale, în interiorul poligonului sunt n noduri ale reţelei
laticeale, iar k puncte laticeale sunt pe frontiera poligonului, atunci aria
acestuia este ( ) 1.
2
k
P n = + − A
Demonstraţia, absolut instructivă, se poate găsi în [1] sau [2].

Prezentăm acum problemele promise:

P1. Determinaţi toate poligoanele regulate care au vârfurile în nodurile
unei reţele laticeale.

Soluţie: Se arată că singurele poligoane cu această proprietate sunt
pătratele. Observăm pentru început că, pentru orice vârfuri , , A B C situate
în noduri ale reţelei, avem ( ) ; tg BAC ∈ < ¸ deoarece
3 2
, ,
3 5 3
tg tg tg
π π π

sunt numere iraţionale, deducem că într-o reţea de pătrate nu pot fi
înscrise triunghiuri echilaterale, pentagoane regulate şi hexagoane
regulate. Pentru 7 n ≥ , presupunem că există un poligon regulat
1 2
...
n
A A A cu vârfurile în nodurile reţelei; dintre toate poligoanele de acest
fel îl alegem acum pe cel care are latura cea mai mică. Alegem şi un nod
9
O al reţelei, apoi translatăm fiecare latură
1 i i
A A
+
cu
i
A în O ( obţinem
astfel
1 i i i
OB A A
+
=
¸¸¸¸, ¸¸¸¸¸¸,
, cu
1 1 n
A A
+
= ).
Poligonul
1 2
...
n
B B B este regulat, are vârfurile în nodurile reţelei şi
are latura strict mai mică decât a primului poligon (într-un poligon regulat
cu 7 n ≥ laturi, latura este mai mică decât raza cercului circumscris). Am
ajuns astfel la o contradicţie (lungimea laturilor nu poate fi micşorată
oricât, distanţa între două puncte laticiale fiind cel puţin 1).

P2. Se consideră în plan trei puncte , , A B C de coordonate întregi în astfel
încât pe segmentele [ ] [ ] [ ] , , AB BC CA nu sunt situate alte puncte de
coordonate întregi, iar în interiorul triunghiului ABC este exact un punct
G de coordonate întregi. Arătaţi că G este centrul de greutate al
triunghiului ABC .

Soluţie: Partiţionăm triunghiul ABC în triunghiurile , , GAB GBC GCAşi
astfel fiecare dintre aceste triunghiuri are trei noduri pe frontieră
(vârfurile) şi niciun punct în interior. Conform teoremei lui Pick, ariile
celor trei triunghiuri sunt egale cu
3 1
0 1
2 2
+ − = , deci egale între ele.
Deducem imediat (!) că G este centrul de greutate al triunghiului ABC .

P3. Arătaţi că, pe orice cerc cu centrul în punctul ( 2, 3) A , există cel
mult un punct de coordonate întregi.

Soluţie: Considerăm două puncte ( , ), ( , ) B x y C u v situate pe un acelaşi
cerc cu centrul în . A Avem astfel imediat
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
2 3 2 2 x y u v − + − = − + − , de unde
2 2 2 2
2 2 2 3 5 2 2 2 3 5 x y x y u v u v + − ⋅ − ⋅ + = + − ⋅ − ⋅ + .
Folosim acum faptul că, dacă , , a b c∈Zşi 2 3 0 a b c + + = , atunci
0. a b c = = = (Justificaţi!)
Obţinem imediat că , x u y v = = , aşadar punctele B şi C coincid.

10
P4. Se consideră două segmente [ ] OA şi [ ] OB în plan, de lungimi 3 ,
respectiv 2. Pe fiecare dintre aceste segmente se construieşte câte un
pătrat care generează astfel două reţele infinite de pătrate în plan.
Calculaţi câte noduri comune au cele două reţele.

Soluţie: Alegem un sistem de coordonate în plan cu originea în O şi astfel
încât dreapta OAsă fie axa Ox . Punctele reţelei de pătrate construite pe
OAau coordonatele
( )
3, 3 , , m n m n∈Z ; dacă unghiul dintre OAşi
OBeste α , atunci reţeaua construită pe OBse obţine prin rotaţia de unghi
α a reţelei cu nodurile
( )
2, 2 , , p q p q∈Z , deci nodurile acesteia vor fi
( )
2 cos 2 sin , 2 sin 2 cos . p q p q α α α α − + Vom arăta acum că
singurul nod comun este (0, 0) O , adică 0 m n = = şi 0. p q = = Dacă
există
( ) ( )
3, 3 2 cos 2sin , 2sin 2 cos M m n P p q p q α α α α = − + ,
atunci vectorii OM
¸¸¸¸,
şi OP
¸¸¸,
au aceeaşi lungime, de unde se ajunge la
( ) ( )
2 2 2 2
3 2 m n p q + = + , adică o interesantă ecuaţie în numere întregi.
Deoarece
2 2
m n + este astfel divizibil cu 2, deducem că , m n au aceeaşi
paritate, aşadar putem considera , m x y n x y = + = − , cu , . x y ∈Z
Ajungem la
( )
2 2 2 2
3 x y p q + = + ; deoarece
2 2
p q + este divizibil cu 3,
se deduce că
1 1
3 , 3 , p a q b = = cu
1 1
, a b ∈Z, de unde obţinem
( )
2 2 2 2
1 1
3 x y a b + = + . Continuând la fel, avem că
1 1
3 , 3 x c y d = = , cu
1 1
, c d ∈Z, apoi
1 2 1 2
3 , 3 a a b b = = etc, deci
2 2
m n + şi
2 2
p q + se divid cu
orice putere a lui 3, adică
2 2 2 2
0 m n p q + = + = . În concluzie
0. m n p q = = = =

P5. Arătaţi că, pentru orice număr natural n, există în plan un cerc care
conţine în interior exact n puncte de coordonate întregi, iar pe frontieră
niciunul.

11
Soluţie: Luăm un cerc de centru ( 2, 3) A , de rază suficient de mică
astfel încât să nu conţină în interior niciun punct laticeal. Mărim raza
cercului până când pe frontiera sa apare primul punct de coordonate
întregi; mărim în continuare raza, timp în care în interiorul cercului
rămâne un singur punct laticeal. Găsim al doilea cerc care are pe frontieră
un singur punct laticeal (conform problemei P3) şi în interior unul singur;
mărim raza şi astfel intră şi al doilea punct în cercul nou obţinut.
Continuăm cu acelaşi procedeu şi raţionament până când obţinem un cerc
în care intră exact npuncte laticeale.

P6. O mulţime D de n drepte din plan are proprietatea că fiecare dreaptă
a mulţimii intersectează exact 2011 drepte din D .
Determinaţi numărul natural n.

Soluţie: Considerăm o dreaptă d din D ; presupunând că d este paralelă
cu exact k drepte din D , rezultă că 2012 . n k = + Dacă a este o dreaptă
din D , diferită de d , deoarece a intersectează 2011 drepte din D , ea
este paralelă cu 2012 n k − = drepte din D .
Aşadar, fiecare dreaptă din D este paralelă cu exact k drepte, deci cele n
drepte se pot împărţi în grupe de câte 1 k + drepte paralele între ele.
Deducem astfel că ( 1) | k n + , deci ( 1) | ( 2012) k k + + , de unde
{ } { } 0, 2010 2012, 4022 . k n ∈ ⇒ ∈ De remarcat că o configuraţie validă
pentru 2012 n = este formată din dreptele suport ale laturilor unui poligon
convex cu 2012 laturi, oricare două neparalele, iar o configuraţie validă
pentru 4022 n = este formată din 2011 drepte paralele intersectate de alte
2011 drepte paralele (o reţea laticeală de exemplu).

Conf. Univ. Dr., Universitatea Tehnică Cluj – Napoca
Prof., Liceul Bănăţean – Oţelu Roşu

Bibliografie:
[1] Vasile Pop, Viorel Lupşor (coordonatori) – Matematică pentru
grupele de excelenţă, clasa a IX-a, Editura Dacia Educaţional, 2004
[2] Vasile Pop – Geometrie combinatorică, Editura Mediamira, 2010



12
O metodă de rezolvare a unor probleme în cub.
Ioan- Nicolae Boariu şi Aurel Doboşan

În multe probleme de geometrie în spaţiu referitoare la cub, se cer
determinate anumite unghiuri dintre segmente, respectiv drepte suport,
necoplanare. Metoda constă în aceea că se „dublează” (se translatează)
cubul având o faţă comună cu cubul iniţial, în jurul acesta punându-se
uşor în evidenţă unghiul a cărei mărime se cere. Vom ilustra cele de mai
sus prin câteva probleme.

P 1: Fiind dat cubul
1 1 1 1
ABCDA B C D , calculaţi măsura unghiului dintre
dreptele
1
BD şi AC .
[2], T33, problema 5.
Soluţie:

Construim cubul
1 1
' ' ' ' BCC B A B C D . Cum ' BC AC | , unghiul căutat este
1
' D BC < . Notând cu a lungimea laturii cubului, avem
1
3, ' 2 BD a BC a = = şi
1
' 5 DC a = ca diagonală a dreptunghiului
' ' DC D D.
Deoarece
2 2 2 2 2 2
1 1
' 3 2 5 ' BD BC a a a D C + = + = = , după reciproca
teoremei lui Pitagora rezultă că ( )
0
1
' 90 m D BC = < .
13
P 2: În cubul ' ' ' ' ABCDA B C D se notează cu , , , E F J K mijloacele
segmentelor [ ] [ ] [ ] , , ' AB BC BB respectiv [ ] ' CC . Calculaţi măsura
unghiului format de dreptele EJ şi FK .
[1], problema VIII, G.326.
Soluţie:


Construim cubul ' ' ABB A MNPQ . Fie ' F mijlocul segmentului [ ] NB .
Atunci ' JF KF | şi unghiul cerut este ' EJF < . Cum triunghiul ' EJF
este echilateral (cu laturile
2
2
AB
) rezultă că ( )
0
' 60 m EJF = <



14
P3: Se dă cubul ' ' ' ' ABCDA B C D . Aflaţi măsura unghiului determinat
de dreptele ' DA şi ' BD .
[3], problema VIII. 146..
Soluţie:




Construim Cum [ ] [ ] ' ' '' DA D A ≡
|
rezultă că unghiul cerut este
' ''. BD A Notând lungimea laturii cubului cu a, avem: ' 3 BD a =
(diagonala cubului ), ' '' 2 D A a = (diagonala feţei) şi '' 5 BA a =
(diagonala dreptunghiului '' '' ABB A de latură a şi 2a).
Atunci în triunghiul ' '' BD A avem
2 2 2 2 2 2
' ' '' 3 2 5 '' BD D A a a a BA + = + = = şi conform reciprocei teoremei
lui Pitagora rezultă că triunghiul ' '' BD A este dreptunghic în ' D adică
( )
0
' '' 90 m BD A = < .


15
P 4: În cubul ' ' ' ' ABCDA B C D se notează cu M mijlocul [ ] BC .
Calculaţi măsura unghiului determinat de dreptele ' BD şi DM .
Aurel Doboşan
Soluţie:



Construim cubul ' ' ' ' BEFCB E F C . Cum ' ' BD EC | , rezultă că unghiul
este ' DEC < . Dar notând lungimea laturii cubului cu a, avem: 5 DE a =
(diagonala dreptunghiului AEFD de dimensiuni a si 2a), ' 2 DC a =
(diagonala feţei), ' 3 EC a = (diagonala cubului). Cum
( ) ( )
2 2
/ / 2
DC EC DE + = , folosind reciproca teoremei lui Pitagora,
rezultă că triunghiul ' DEC este dreptunghic in ' C . Deducem astfel :
( )
3 15
cos '
5 5
DEC = = < , de unde ( )
15
' cos .
5
m DEC arc = <

16
P 5: Fie cubul ' ' ' ' ABCDA B C D şi , , , E J K M mijloacele segmentelor
[ ] [ ] [ ] , ' , ' AB BB CC respectiv[ ] ' ' A B . Calculaţi măsura unghiului format
de dreptele EJ şi MK .
Ioan Nicolae Boariu

Soluţie:


Construim cubul '' '' '' '' ABCDA B C D . Notăm
1 1 1
', , , , ' K A B D E mijloacele
segmentelor [ ] [ ] [ ] [ ] '' , '' , '' , '' CC AA BB DD respectiv [ ]
1 1
A B . Cum
' EK MK | rezultă că unghiul cerut este ' JEK < . Din pătratul
1 1 1
' A B K D
aflăm
5
' '
2
a
E K = , din triunghiul ' EE K dreptunghic în ' E aflăm
6
'
2
a
EK = . În plus
2
2
a
EJ = . Apoi ' ' 2 JK B C a = = . Observăm

2 2
2 2 2
2 6
' 2 ';
4 4
a a
EJ EK a JK + = + = = conform reciprocei teoremei
lui Pitagora rezultă că triunghiul ' EJK este dreptunghic în E, adică
( )
0
' 90 m JEK = < .
17
P6: Se consideră cubul ' ' ' ' ABCDA B C D cu lungimea muchiei . a
a) Arătaţi că ( ) ( ) ' ' ' AB D C BD |
b) Calculaţi distanţa dintre planele ' ' AB D şi ' C BD .
Olimpiadă Maramureş,1988
Soluţie:

Construim cuburile ' ' ' ' '' '' '' '' A B C D A B C D şi '' '' '' '' ABCDA B C D
a) ' '' ' AB C D şi ''' ' A BC D sunt romburi cu laturile respectiv paralele, deci
fac parte din plane paralele.
b) Dacă O este centrul pătratului ABCD şi ' O este centrul pătratului
' ' ' ' A B C D , iar Q este proiecţia ' O lui pe ' OC , atunci
2
' ' ' 3
2
'
' 3 6
2
a
a
OC O C a
O Q
OC a


= = =
Bibliografie:
[1] V.E. Cărbunaru, C.M. Cărbunaru – Culegere de probleme de
matematică clasele VII-VIII
[2] Petre Simion – Teste de matematică pentru concursurile şcolare
[3] Revista Arhimede 2003
Profesor, Şcoala Generală Hopîrta, Alba,
Profesor, Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu”, Lugoj, Timiş
18
Metode nestandard de abordare a unor tipuri de
ecuaţii algebrice cu coeficienţi reali
Antoanela Buzescu

Noţiunea de ecuaţie este una dintre primele noţiuni pe care elevul
le întâlneşte în matematica gimnaziului, urmând ca, ulterior, în liceu, să
diversifice modalităţile de abordare a ecuaţiilor algebrice, atât în
problematica rezolvării efective (în cazuri particulare pentru ecuaţiile
algebrice de grad superior), cât şi printr-un studiu calitativ în care
analiza matematică joacă un rol esenţial.
Pornind de la noţiuni elementare de algebră, cele mai multe la
nivelul programei de liceu, problemele legate de studiul ecuaţiilor
algebrice pot fi tratate şi ,,altfel”, ceea ce s-ar putea constitui, aşa
credem, într-un instrument util în pregătirea concursurilor şcolare.
Selecţia s-a realizat atât din rândul problemelor propuse la
concursurile şcolare, cât şi din diverse materiale publicate în timp în GM.

Problema 1: Arătaţi că, dacă , , , 0, a b c a ∈ ≠ R atunci ecuaţia

3 2
3 3 0 ax bx ax b − − + = are toate soluţiile reale .
Rezolvare: Se împarte prin 0 a ≠ şi ecuaţia se rescrie

3 2
3 3 0
b b
x x x
a a
− − + = ; deducem imediat că
3
2
3
1 3
b x x
a
x

=

; cum x∈R,
există ,
2 2
y
π π ⎛ ⎞
∈ −
⎜ ⎟
⎝ ⎠
pentru care tg y x = , iar ecuaţia se rescrie din nou
astfel : 3
b
tg y
a
= şi are soluţiile
3
k
b
arctg k
a
y
π
⎛ ⎞
+
⎜ ⎟
⎝ ⎠
= , unde {0,1, 2} k ∈
Revenim la substituţie şi rezultă :
k k
x tg y = , unde {0,1, 2} k ∈ .

Problema 2: Arătaţi că, dacă
2
,
3
i i
a a < ∈R, atunci ecuaţia

4 3 2
1 2 3
1 0 x a x a x a x + + + + = nu are soluţii reale .



19
Rezolvare : Arătăm că
4 3 2 4 3 2
1 2 3 1 2 3
1 1 x a x a x a x x a x a x a x + + + + ≥ + − + + (1)
Cum
( )
3 2
3 2
1 2 3
2
3
a x a x a x x x x + + ≤ ⋅ + + , revenind în (1) rezultă că:


( )
( )
2 3 2 2
4 3 2 4
1 2 3
2 4
1 1 1 1 0
3 3
x a x a x a x x x x x x x x
⎛ ⎞
+ + + + ≥ + − + + = − + + ≥
⎜ ⎟
⎝ ⎠
,
( ) x ∀ ∈R (2)
Dacă 1 x = , înlocuind în ecuaţie, obţinem
1 2 3
2 0 a a a + + + = ,
ceea ce este imposibil deoarece
2
2 0
3
i i
a a < ⇒ + >

. Analog, pentru
1 x = − , rezultă
1 2 3
2 0 a a a − + − = , fals pentru că
1 2 3
2 0 a a a − + − > . În
concluzie, inegalitatea (2) este strictă, deci ecuaţia dată nu are soluţii
reale.

Problema 3: Arătaţi că ecuaţia
3
2 0 x x a − − = , unde a∈¸

are cel mult
o soluţie raţională.
Rezolvare :
Presupunem, prin absurd, că ecuaţia are soluţiile , x y ∈¸, x y ≠ .
Atunci
3
2 0 x x a − − = şi
3
2 0 y y a − − = . De aici , prin scădere, deducem

2 2
2 0 x xy y + + − = , ecuaţie de gradul II în x care are rădăcini
raţionale dacă
2 2
4( 2)
x
y y Δ = − − este pătratul unui număr raţional,
adică dacă ( )
2
2
8 3 , unde , 1, , şi 0
p
y p q p q q
q
⎛ ⎞
− = = ∈ ≠
⎜ ⎟
⎝ ⎠
Z .
De aici ( ) ( )
2 2
2 2 2 2
8 3 8 3 q yq p q p yq − = ⇔ − = (1)
Se analizează cazurile , {3 , 3 1, 3 2} p q k k k ∈ + + şi se constată că
(1) nu are loc .





20
Problema 4: Să se rezolve ecuaţia ( )
3 2
0 x x a b x b − + + + = , unde
, a b∈R ştiind că admite rădăcinile
1
cos x u = ,
2
cos 2 x u = ,
3
cos3 x u = − ,
0,
2
u
π ⎛ ⎞

⎜ ⎟
⎝ ⎠
şi să se determine valorile parametrilor a şi . b
Rezolvare :
Din
1
1 x =

3
cos cos2 cos3 1 sin sin cos 0
2 2
u u
u u u u
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
⇒ + − = ⇔ ⋅ ⋅ =
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
;
Singura soluţie convenabilă este
3
u
π
= când
1
1
2
x = ,
2
1
2
x = − ,
3
1 x = ,
5
4
a = − ,
1
4
b = .

Problema 5: Se consideră ecuaţia
3 2
0 x ax bx c − + − = , unde , , a b c∈R.
Dacă 1 c > , b ac > şi rădăcinile ecuaţiei sunt reale şi pozitive, arătaţi că:
a) ecuaţia nu poate avea rădăcina 1;
b) o rădăcină este subunitară şi două supraunitare.

Rezolvare :
a) Prin reducere la absurd . Condiţiile 1 c > , b ac > conduc la
1 2 3
1 x x x >
şi ( )
1 2 1 1 2 3 1
1
1
x x x x x x x
x
⎛ ⎞
> ⇔ >
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
∑ ∑ ∑ ∑
. Dacă
1
1 x = , atunci
2 3
1 x x >
şi
2 3
2 3
1 1
x x
x x
+ > + . Ultima inegalitate este echivalentă cu
( )( )
2 3 2 3
1 0 x x x x + − > , fals pentru că rădăcinile sunt pozitive .
b) Dacă
1 2 3
, , 1 x x x > atunci avem relaţia falsă
1
1
1
x
x
>
∑ ∑
.
Dacă
1
1 x > ,
2 3
1 x x < atunci din relaţiile date se ajunge la
( )( )( )
2 3 2 3
1 1 1 0 x x x x − − − > , contradicţie. Analog, dacă
1 2 3
, , 1 x x x < ,
atunci se contrazice relaţia
1 2 3
1 x x x > .



21
Problema 6: Se consideră ecuaţia
2
0 ax bx c + + = , unde , , a b c∈Z. Să
se arate că numărul
3
3 nu poate fi rădăcină a acestei ecuaţii .
(ONM 1979, autor : Sorin Popa )
Rezolvare :
Să presupunem că
3
3 x = ar fi rădăcină a ecuaţiei date. Fie
3
9 y = şi
3
3 x = .
Atunci obţinem :
3
ay bx c
by cx a
+ = − ⎧

+ = −


Dacă
2
b ac ≠ atunci
2
2
3 bc a
x
ac b

=

, adică
3
3 ar fi raţional, ceea ce este
fals .
Dacă
2
b ac = atunci
2
2
4 3
0
2 2
b b ac b bi
ax bx c x
a a
− ± − − ±
+ + = ⇔ = =
de unde deducem că 0 b = , atunci 0 x = fals, iar dacă 0 b ≠ ⇒
3
3 este
din mulţimea \ C R, fals. Prin urmare,
3
3 nu poate fi rădăcină a ecuaţiei
date .

Problema 7: Se consideră ecuaţia ( )
1
1
1 0
n
k
n k n k
n
k
x C x a


=
− − =

,
cu
*
, 0 n a şi a ∈ ∈ ≥ N R . Să se arate că ecuaţia admite ca rădăcină
numărul
2 1
1 ...
n n n n
x a a a

= + + + + .
(Problema 18238,Gazeta Matematică – Nr.4 / 1980,
autor: Ion Ursu )
Rezolvare:
2 1
(1 ... )
n n n n n n
x a a a

= + + + + şi
( ) ( ) ( )
1
1 1
1 1
1 1 1
1 1
n n
k k k
k n k k n k n
n n
k k
C x a C x a x a x
a a

− −
= =
⎡ ⎤
− = − = + − − =
⎢ ⎥
⎣ ⎦
− −
∑ ∑

( )
1 1
1
1 1
n
n n n n n
a x x a x x
a a
⎡ ⎤
= − = − =
⎢ ⎥
⎣ ⎦ − −
, şi deci afirmaţia din enunţul
problemei este demonstrată .

22
Cazuri particulare :
1) ecuaţia
2
2 1 0 x x + − = ⇔
2
2 2
2
1
0
k k
k
x C x

=
− =

admite rădăcina
1 2 x = + ;
2) ecuaţia
3 2
3 3 1 0 x x x − − − = ⇔
3
3 3
3
1
0
k k
k
x C x

=
− =

admite rădăcina
3 2 3
1 2 2 x = + +
3) ecuaţia
4 3 2
4 6 4 1 0 x x x x − − − − = ⇔
4
4 4
4
1
0
k k
k
x C x

=
− =

admite
rădăcina
4 4 2 3 4
1 2 2 2 x = + + + .

Problema 8: Rezolvaţi în R ecuaţia

( )( ) ( )
2
2 2 2
2 2 3 2 4 3 1 x x x x x + + + + = + .
(Problema E: 12 100,Gazeta Matematică – Nr.9-10 / 2001,
autori: Adriana & Lucian Dragomir )
Rezolvare :
Notând
2
2 2 3 y x x = + + , ecuaţia devine
( ) ( ) ( ) ( )
2 2
2 2 2 2 2
1 1 3 1 4 1 0 y x y x x y x
⎡ ⎤ ⎡ ⎤
− + + + = + ⇔ − + = ⇔
⎣ ⎦ ⎣ ⎦


( )( )
( )
( )
2 2 2
1
2 2 2 2 0 2 1 4 2 5 0 2 1 0
2
y x y x x x x x x ⇔ − − + + = ⇔ + + + = ⇔ + = ⇔ =−
pentru că ecuaţia
2
4 2 5 0 x x + + = nu admite rădăcini reale .

Problema 9: Să se rezolve ecuaţia
4 3 2
4 4 25 20 0 x x x x − − + − = .
(Problema 18566, Gazeta Matematică – Nr.12 / 1980, autor:
Radu Mărculescu)
Rezolvare:
În rezolvarea acestei ecuaţii se va folosi metoda lui Descartes pentru
rezolvarea unei ecuaţii algebrice de gradul patru. Se face substituţia:
1 y x = + .
Revenind la ecuaţie, se ajunge la forma
4 2
10 9 2 0 y y y − + − =
23
Se caută apoi o descompunere de forma
( )( )
4 2 2 2
10 9 2 y y y y ay b y cy d − + − = + + + +
Prin identificare, se obţine sistemul
0
10
9
2
a c
b d ac
ad bc
bd
+ = ⎧

+ + = −


+ =


= −


2
10
9
2
c a
b d a
d b
a
bd
= − ⎧

+ = −



− =


= − ⎪


Cum ( ) ( )
( )
2
2
2 2
2
1 1 9
2 10
4 4
bd b d b d a
a
⎡ ⎤
⎛ ⎞
⎡ ⎤
= + − − ⇒− = − − ⎢ ⎥
⎜ ⎟
⎢ ⎥
⎣ ⎦
⎝ ⎠ ⎢ ⎥
⎣ ⎦

4 2
2
81
8 20 100 a a
a
⇒− = − + −
Notăm
2
a z = şi obţinem ecuaţia în z :
3 2
20 108 81 0 z z z − + − =
care admite rădăcina z=9
Revenind la substituţie , luăm 3 3, 2, 1 a c b d = ⇒ = − = − = − .
Deci , avem că
( )( )
4 2 2 2
10 9 2 3 2 3 1 y y y y y y y − + − = + − − + .
1)
2
3 2 0 y y + − = ne conduce la
1
3 17
2
y
− +
= ;
2
3 17
2
y
− −
= ;
2)
2
3 1 0 y y − + = ne conduce la
3
3 5
2
y
+
= ;
4
3 5
2
y

= .
Revenind la substituţia iniţială , avem soluţiile:
1
1 17
2
x
− +
= ;
2
1 17
2
x
− −
= ;
3
5 5
2
x
− +
= ;
4
5 5
2
x
− −
= .

Problema 10: Să se rezolve ecuaţia ( ) ( )
4 4
1 3 17 x x − + + =
(Gazeta Matematică – Nr.8 / 1985 )
Rezolvare :
Se face substituţia 1 y x = + şi astfel ecuaţia devine
( ) ( )
4 4
4 2 4 2
2 2 17 2 48 32 17 2 48 15 0 y y y y y y − + + = ⇔ + + = ⇔ + + =
ceea ce reprezintă o ecuaţie bipătrată, care se poate rezolva simplu,
ulterior revenindu-se la substituţie.
24
Problema 11: Rezolvaţi ecuaţia ( ) 0 p z = unde

4 3 2
7 15 7 6 p X X X X = − + − − , ştiind că diferenţa a două rădăcini este 1.
Rezolvare :
Nu se recomandă abordarea problemei cu ajutorul relaţiilor dintre
rădăcini şi coeficienţi, datorită dificultăţilor de calcul ce se întâmpină în
rezolvarea sistemului care rezultă. O soluţie, mai „economică” din punct
de vedere al calculelor, este următoarea :
Conform enunţului, rădăcinile ecuaţiei ( ) 0 p z = sunt
, 1, , a a b c − deci ecuaţia ( ) 1 0 p z + = are soluţiile 1, 2, 1, 1 a a b c − − − − .
Rezultă deci că ( ) 0 p z = şi ( ) 1 0 p z + = admit rădăcina comună 1. a −
Deoarece ( )
4 3
1 3 6 4 p z z z z + = − + − vom afla c.m.m.d.c. al polinoamelor
p şi
4 3
3 6 4 q x x x = − + − . Acesta este polinomul 2 r X = − , deci
1 2 a − = sau 3 a = şi se cunosc astfel două rădăcini ale ecuaţiei
( ) 0 p z = . În continuare , se găsesc rădăcinile 1 2 b = − şi 1 2 c = + .

Problema 12: Dacă ecuaţia
3
0 x px q + + = , , p q∈R, are o singură
rădăcină reală, modulul unei rădăcini complexe nereale este mai mare sau
mai mic decât modulul rădăcinii reale după cum 0 p > , respectiv 0. p <
(Gazeta Matematică – Nr.8 / 1985 )
Rezolvare :
Fie
1
x a = rădăcina reală a ecuaţiei. Rezultă că
3 2 2
( )( ) x px q x a x ax a p + + = − + + +
Presupunând că 0 p ≠ , rezultă că rădăcinile complexe nereale ale
ecuaţiei sunt
( )
2
2
1
3 4
2
x a i a p = − − + ,
( )
2
3
1
3 4
2
x a i a p = − + +
De aici deducem că:
2
2
2
2 3
3 4
4
2 4
a a p
x x a p
+ ⎛ ⎞
= = + = +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
.
Aşadar
2 3
0 p x x a > ⇒ = > ;
2 3
0 p x x a < ⇒ = < ;
Remarcăm că pentru rezolvarea problemei s-a presupus că
2
3 4 0 a p + > .


25
Problema 13: Să se determine zerourile funcţiei :
n
f → R R ,
1 1 ( 1)
( ) 1 ( 1) ... ( 1)...( 1)
1! 2! !
n
n
f x x x x x x x n
n

= − + − + + − − + .
Rezolvare: Vom observa că
1
( ) ( 1) f x x = − − , deci funcţia
1
f are un
singur zero
1
1 x = . În plus,
2
1
( ) ( 1)( 2)
2!
f x x x = − − , deci funcţia
2
f are
două zerouri
1
1 x = şi
2
2 x = . Suntem astfel conduşi la a face
presupunerea (*)
*
( 1)
( ) ( 1)( 2)...( ), unde
!
k
k
f x x x x k k
k

= − − − ∈N .
Deducem că
1
1
( 1)
( ) ( ) ( 1)( 2)...( )
( 1)!
k
k k
f x f x x x x x k
k
+
+

= + − − − =
+

1
( 1) ( 1)
( 1)( 2)...( ) ( 1)( 2)...( )
! ( 1)!
k k
x x x k x x x x k
k k
+
− −
= − − − + − − − =
+

[ ]
1
( 1)
( 1)( 2)...( ) ( 1)
( 1)!
k
x x x k k x
k
+

= − − − − + +
+
, deci
1
1
( 1)
( ) ( 1)( 2)...( )( 1)
( 1)!
k
k
f x x x x x k x k
k
+
+

= − − − − −
+
, ceea ce confirmă că
1
( )
k
f x
+
este de forma (*)
*
( 1)
( ) ( 1)( 2)...( ),unde
!
n
n
f x x x x n n
n

⇒ = − − − ∈N
Rezultă că zerourile funcţiei
n
f sunt numerele 1, 2,..., . n

Bibliografie :
[1] Năstăsescu, Constantin - Teoria calitativă a ecuaţiilor algebrice,
Bucureşti, Editura Tehnică, 1979
[2] Ganga, Mircea - Ecuaţii şi inecuaţii, Ploieşti, Editura Mathpress,
1988
[3] Neacşu, Mihail - Concursul interjudeţean Traian Lalescu, Piteşti,
Editura Paralela 45, 1999
[4] Georgescu Eremia,Onofraş Eugen - Metode de rezolvare a
problemelor de matematică în liceu,Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1982
[5] Colecţia Gazeta Matematică (1962-2011)
Profesor, Liceul C.D. Loga, Caransebeş
26
Asupra unor probleme propuse în RMCS
Petrişor Neagoe

În numărul 35 al revistei RMCS au fost propuse spre rezolvare la
clasa a VIII-a (VIII.218 şi VIII.219) două probleme de la testele de
selecţie pentru OBMJ. În continuare voi prezenta soluţii pentru cele două
probleme (problemele 1 şi 2), iar problema 3 reprezintă o generalizare a
problemei 2.

1. Arătaţi că în orice triunghi ABC dreptunghic în A este adevărată
inegalitatea ( )
( )
2
2
2 6
4 2 AB AC BC AB AC BC − ⋅ + ⋅ ⋅ ≤ ⋅ .

Demonstraţie:
Folosim notaţiile uzuale BC a = , AC b = şi AB c = .
Deoarece triunghiul ABC este dreptunghic în A rezultă, din teorema lui
Pitagora, relaţia
2 2 2
a b c = + .
Inegalitatea ce trebuie demonstrată este echivalentă cu inegalitatea
( )
( ) ( ) ( )
2 2
2
2 6 2 2 2 6
4 2 2 4 2 b c a bc a b c bc a bc a − ⋅ + ≤ ⇔ + − ⋅ + ≤ ⇔
( ) ( )
2
2 2
2
2 2 6
2 2
2 4
2 4 2 2
a bc a bc
a bc a bc a
a a
⎛ ⎞
− +
⇔ − ⋅ + ≤ ⇔ ⋅ ≤ ⇔ ⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠

2
2 2
2 2
1 1 2 2
bc bc
a a
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
⇔ − ⋅ + ⋅ ≤
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠

Facem notaţia
2
2bc
t
a
= . Ultima inegalitate este echivalentă cu inegalitatea
( ) ( ) ( )
( )
2
2
1 1 2 2 1 1 4 4 2 t t t t t − ⋅ + ≤ ⇔ − ⋅ + + ≤ ⇔
2
1 4 4 t t ⇔ + +
2
4 t t − −
3 3
4 2 4 4 1 0 t t t t − ≤ ⇔ − + + ≥ ⇔
( )
( ) ( ) ( ) ( )
2
4 1 1 0 4 1 1 1 0 t t t t t t t ⇔ ⋅ − + + ≥ ⇔ ⋅ − ⋅ + + + ≥ ⇔
( )
( )
( ) ( )
2
2
1 4 4 1 0 1 2 1 0 t t t t t ⇔ + ⋅ − + ≥ ⇔ + ⋅ − ≥ .
Ultima inegalitate este adevărată, aşadar este adevărată şi cea propusă.

27
2. Fie ABCD un romb şi punctele M , N pe segmentele ( ) AC ,
respectiv ( ) BC , N B ≠ , astfel încât DM MN = . Se notează
{ } P AC DN = ∩ şi { } R AB DM = ∩ . Demonstraţi că RP PD = .

Demonstraţie:

ABCD - romb şi ( ) , M P AC ∈ ⇒
BMP DMP ⇒ ≡ ⇒ . . MBP MDP ≡ < < şi BMP DMP ≡ < < .

MBP MDP
MN MD MDN MND
≡ ⎫


= ⇒ ≡

< <
< <
MBP MNP ≡ < <
MBNP ⇒ - patrulater inscriptibil ⇒ CNP BMP DMP ≡ ≡ ⇒ < < <
MNCD ⇒ - patrulater inscriptibil ⇒ MDN MCN MAB ≡ ≡ ⇒ < < <
ADPR ⇒ - inscriptibil PRD PAD PAR PDR ⇒ ≡ ≡ ≡ ⇒ < < < <
⇒ PRD . - isoscel , PR PD = .

3. În patrulaterul ABCD se consideră BA BC = şi DA DC = .
Fie punctele ( ) M AC ∈ , ( X AB ∈ şi ( ) N BC ∈ astfel încât
MXA MDA ≡ < < şi MN MX = . Se notează { } P AC DN = ∩ şi
{ } R AB DM = ∩ . Demonstraţi că PRD . ~ MND . .



28
Demonstraţie:
BA BC = ⇒ ABC . - isoscel BAC BCA ⇒ ≡ < < .
DA DC = ⇒ ADC . - isoscel DAC DCA ⇒ ≡ < < .
În următorul şir de egalităţi s-a aplicat teorema sinusurilor în MCN . ,
MAX . , MAD . şi MCD . .
( ) ( ) sin sin
MC MN
MNC MCN
= =
< <

( ) ( ) sin sin
MX MA
MAX MXA
= = =
< <

( ) ( ) sin sin
MA MD
MDA MAD
= = =
< <

( ) ( ) sin sin
MD MC
MCD MDC
= = ⇒
< <

( ) ( ) sin sin MNC MDC ⇒ = ⇒ < <
180 MNC MDC ⇒ + = ⇒

< <
MNCD ⇒ - patrulater inscriptibil ⇒
MDN MCN MAB ⇒ ≡ ≡ ⇒ < < <
ADPR ⇒ - patrulater inscriptibil ⇒
PRD PAD MCD MND ⇒ ≡ ≡ ≡ < < < < .
Deci, PRD . ~ MND . .



Observaţie: Dacă ABCD este romb atunci, din MXA MDA ≡ < < ,
rezultă că X B = şi MD MX MN = = , deci MND . este isoscel.
Din problema 3 rezultă imediat că PRD . este isoscel şi astfel obţinem
o altă soluţie a problemei 2.

Profesor, Grup Şcolar „Mathias Hammer” Anina

29
Probleme rezolvate din RMCS nr. 35

Clasa a V-a

V. 210 a) Calculaţi câte numere de trei cifre au exact două cifre egale.
b) Arătaţi că nu există numere naturale , , , a b c cel mult egale cu 9, pentru
care . abc cba aab + =
Olimpiadă Canada, enunţ modificat
Soluţie: a) Deosebim (sau distingem) trei tipuri de numere care satisfac
enunţul: (I) numere de tipul 100, 122, 133,..., 199 (fără 111), avem 9
astfel de numere; de acest tip avem 9 9 81 × = de numere; (II) numere de
tipul 121, 131, ... avem în total 9 9 81 × = numere; (III) numere de tipul
112, 113, ... avem în total 81... Total: 243 de numere.
Observaţie: De reţinut: Orice alt mod de numărare, corect, se punctează
corespunzător. b) Egalitatea se poate scrie 101 19 9 c b a + = şi astfel se
ajunge la 9 81 101 101 19 a c b ≤ < ≤ + , deoarece 0. c ≠

V. 211 Arătaţi că numărul
1 2 3 210
2 2 2 ... 2 A = + + + + se divide cu 1302.
Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu
Soluţie : Deoarece 210 2 3 5 7 = ⋅ ⋅ ⋅ , putem folosi
3 209
2 (1 2) 2 (1 2) ... 2 (1 2) A = ⋅ + + ⋅ + + + ⋅ + , apoi
( ) ( ) ( )
4 208
2 1 2 4 2 1 2 4 ... 2 1 2 4 A = ⋅ + + + ⋅ + + + + ⋅ + + , deci A este
multiplu de 6 şi multiplu de 7. La fel, avem şi
( ) 2 1 2 4 8 16 ... A = ⋅ + + + + + , deci numărul este multiplu şi de 31 ; în
concluzie, A se divide prin 6 7 31 1302. ⋅ ⋅ =

V. 212 Calculaţi restul împărţirii la 5 a numărului
123 77
132 77 . A = +
Alfred Eckstein, Viorel Tudoran, Arad
Soluţie : Notăm cu ( ) u a ultima cifră a numărului a.
Avem astfel
( )
123
132 8 u = şi
( )
77
77 7 u = , deci ( ) 5 u A = şi astfel restul
cerut este 0.


30
V. 213 Şase copii vor să formeze două echipe de către trei jucători şi să
dispute un meci de baschet. Calculaţi în câte feluri se pot forma cele două
echipe.
Ioan Dăncilă, Bucureşti
Soluţie : De fapt, trebuie să aflăm în câte feluri putem forma o echipă de
trei jucători având la dispoziţie şase. Pentru un elev de clasa a X-a,
problema este simplă. Noi putem utiliza aici o simplă schemă grafică şi
obţinem 10 modalităţi.

V. 214 Într-o dimineaţă, veveriţa a lăsat în cuib, pentru cei patru pui ai
săi, Alvin, Simon, Theodore şi Jason, o grămadă de alune. Fiecare pui,
când s-a trezit, crezând că este primul, a luat un sfert din alunele aflate în
cuib şi a plecat la joacă. După ce s-a trezit şi cel mai leneş, şi-a luat
alunele după aceeaşi regulă, şi astfel au rămas în cuib 81 de alune. Câte
alune a lăsat veveriţa în cuib?
Adriana Dragomir, Oţelu – Roşu
Soluţie : Trebuie remarcat faptul că se poate da şi o soluţie algebrică, aşa
cum au încercat unii dintre rezolvitori (unii elevi au şi reuşit). Preferăm o
metodă mai apropiată de nivelul actual de pregătire al elevilor, metoda
drumului invers. Dacă în cuib au rămas la final 81 de alune, adică trei
sferturi din numărul alunelor găsite de al patrulea pui în cuib, înseamnă că
numărul alunelor lăsate în cuib de al treilea pui a fost egal cu
4
81 108.
3
⋅ =
Folosind acelaşi raţionament, avem că 108 reprezintă
3
4
din numărul
alunelor găsite în cuib de al treilea pui, deci în cuib erau
4
108 144
3
⋅ = de
alune, lăsate de al doilea pui. La fel,
4
144 192
3
⋅ = de alune a lăsat primul
pui în cuib şi astfel la început au fost în cuib
4
192 256
3
⋅ = de alune.

V. 215 Un număr natural n împărţit la 15 dă restul 11, iar împărţit la 8 dă
restul 3. Determinaţi restul împărţirii numărului 1 n + la 12 .
* * *
31
Soluţie : Din 15 11 8 3 n c d = ⋅ + = ⋅ + , deducem 1 15 12 8 4 n c d + = + = +
sau ( ) ( ) 1 3 5 4 4 2 1 n c d + = ⋅ + = ⋅ + , deci restul împărţirii lui 1 n + la 3 şi
la 4 este 0, deci restul cerut este 0.

V. 216 Suma tuturor resturilor împărţirii la 5 a n numere naturale
consecutive este egală cu 86. Care este cel mai mic n posibil?
* * *
Soluţie: Oricare 5 numere naturale consecutive dau la împărţirea cu 5
resturile 0,1,2,3 şi 4. Suma resturilor la împărţirea cu 5 a oricăror 5
numere naturale consecutive este aşadar egală cu 10. Deoarece, conform
ipotezei, suma resturilor este egală cu 8 10 6 ⋅ + , deducem că numerele pot
fi grupate în 8 grupe de câte 5 numere consecutive plus câteva. În
succesiunea de resturi 0,1,2,3,4,0,1,2,3,4,0,... doar secvenţa de trei resturi
1,2,3 conduce la suma 6. Cel mai mic n posibil este aşadar de fapt unicul
număr posibil : 40 3 43. n = + =

V. 217 Determinaţi numărul maxim de numere care pot fi alese dintre
numerele 1, 2,3,...,50 , astfel incât suma oricăror două numere dintre cele
alese să nu fie divizibilă cu 7.
* * *
Soluţie: împărţim numerele în şapte mulţimi, anume
{ }
0
7, 4, 21,..., 49 , A = { }
1
1,8,15,...,50 , A =
2 6
,..., A A , astfel încât în
mulţimea
k
A sunt numerele care dau restul k prin împărţirea la 7. Trebuie
să observăm că nu putem alege două numere din mulţimea
0
A , nici
perechi de numere din
1
A cuplate cu numere din
6
A sau din
2
A cuplate
cu elemente din
5
A , etc. Aşadar vom putea alege elemente din
1 2 3
, , A A A
sau
4 5 6
, , A A A cuplate cu un element din
0
. A Numărul maxim de numere
se realizează cu toate elementele din mulţimile
1 2 3
, , A A A şi un element
din
0
. A Avem astfel în total 8 7 7 1 23 + + + = de numere.






32
V. 218 Toţi Popeştii sunt Ioneşti (adică orice om care poartă numele
Popescu face parte din marea familie a celor care poartă numele Ionescu),
dar numai unii Ioneşti sunt Georgeşti. Stabiliţi care dintre următoarele
afirmaţii este adevărată:
a) Niciun Popescu nu poate fi Georgescu.
b) Dacă unul nu este Ionescu, el deasemenea nu este Georgescu.
c) Dacă unul nu este Georgescu, el nu poate fi Ionescu.
* * *
Soluţie: Se poate oferi o soluţie cu diagrame, desene... O superbă
rezolvare (părerea noastră) face următoarea convenţie iniţială : dacă
Ioneştii sunt numere naturale, Popeştii numere naturale divizibile cu 2, iar
Georgeştii numere naturale divizibile cu 3, atunci într-adevăr toţi Popeştii
sunt Ioneşti şi numai Ioneştii sunt Georgeşti. Afirmaţiile a) şi c) sunt
aşadar false, iar b) este adevărată. (Soluţie preluată din cartea Domnului
Ioan Dăncilă: O carte premiu : Matematica pentru învingători, clasele
V – VI , Ed. ErcPress).

V. 219 Aflaţi cel mai mare număr natural par n astfel încât în mulţimea
{ } 1, 2,3,..., n să existe exact 668 de numere care se divid cu 2, dar nu se
divid cu 6.
Liliana Niculescu, Craiova
Soluţie : Să remarcăm că numărul căutat este de forma 6 , 6 2 a a + sau
6 4, . a a

+ ∈N Dacă 6 n a = , atunci în mulţime sunt 3a numere
divizibile cu 2 şi a numere divizibile cu 6, deci 3 668 a a − = , de unde
334 2004. a n = ⇒ = Dacă 6 2 n a = + , avem 3 1 a + numere divizibile cu 2
şi a numere divizibile cu 6, aşadar obţinem 3 1 668 a a a + − = ⇒ ∉N .
Dacă 6 4 n a = + se ajunge la 3 2 668 333 2002 a a a n + − = ⇒ = ⇒ = .
Aşadar numărul cerut este 2004.

Clasa a VI-a

VI. 210 Determinaţi numerele naturale m şi n ştiind că există un număr
natural impar abcbc astfel încât 26 26 .
m n
abcbc = −
Pavel Rîncu, Bozovici



33
Soluţie : Se deduce imediat că m n > iar, dacă 0 n > , atunci
( )
26 26 26 26 1
m n n m n −
− = − se divide cu 26, contradicţie cu imparitatea
numărului din enunţ. Aşadar 0 n = . Cum singura putere de cinci cifre a
lui 26 este
3
26 17576 = , deducem 3 m= şi 17575. abcbc =

VI. 211 Acum 30 de ani, vârstele lui Anton, Barbu şi Constantin erau
direct proporţionale cu 1, 2, respectiv 5. Astăzi, raportul vârstelor lui
Anton şi Barbu este egal cu
6
.
7
Ce vârstă are în prezent Constantin?
Olimpiadă Canada, prelucrare
Soluţie : Notăm cu , , a b c vârstele de acum 30 de ani ale celor trei
oameni. Avem astfel
2 5
b c
a = = şi deci
30 6
30 7
a
b
+
=
+
, ( )
6
30 2 30
7
a a + = ⋅ + ,
apoi 6, 30 a c = = . Aşadar actuala vârstă a lui Constantin este 60 C = (de
ani, evident).

VI. 212 Biletul de intrare la un meci de fotbal costă 60 lei. Din lipsă de
spectatori preţul biletului a fost redus şi numărul spectatorilor a crescut cu
50%, încasările mărindu-se în acest fel cu 20%. Cu ce procent s-a redus
preţul biletului?
Mariana Drăghici, Reşiţa
Răspuns: procentul cerut este 20%.
VI. 213 Un organism are în momentul naşterii 2,5 kg. În prima lună de
viaţă, organismul creşte în greutate cu 0,5 kg. Presupunând că procentajul
de creştere se păstrează constant pentru primele şase luni de viaţă,
calculaţi ce greutate va avea organismul după două luni.
Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu
Soluţie: Procentajul de creştere lunară este
5 100
20%
25
p

= = . Dacă
notăm greutatea organismului după n luni cu
n
g , avem
0
2, 5 g = , apoi
1
3 g = şi
2
3, 6 g = kg. De remarcat că
2
3,5 g ≠ kg, pentru că
2
20
3 3
100
g = + ⋅ .

34
VI. 214 În acest semestru, Georgică are, la matematică, numai note de 7,
8, 9 şi 10, din fiecare cel puţin una şi cel mult două. Media notelor sale
este 8,40. Care sunt notele pe care Georgică le-a primit de două ori?
Ioan Dăncilă, Bucureşti
Soluţie: Conform ipotezei, elevul are cel puţin 4 note şi cel mult 8 note.
Dintre numerele ( ) 8, 40 4 8 n n × ≤ ≤ , număr natural este doar numărul
5 8, 40 42 × = , satisfăcând astfel condiţia ca suma notelor să fie un număr
natural. Aşadar Georgică are 5 note. Nota primită de două ori este
( ) 42 7 8 9 10 8 − + + + =

VI. 215 Aflaţi cel mai mic număr natural nenul n pentru care putem alege
semnele + şi − astfel încât 1 2 3 ... 16. n ± ± ± ± ± =
Dan Comănescu, Timişoara
Soluţie: Pentru 5 n ≤ avem
1 2 3 ... 1 2 ... 1 2 3 4 5 15 n n ± ± ± ± ± ≤ + + + ≤ + + + + = , adică egalitatea
din enunţ nu se poate realiza. Pentru 6 n = , suma este un număr impar,
deci nu poate fi egală cu 16, iar pentru 7 n = avem
1 2 3 4 5 6 7 16 − + − + + + = , deci numărul cerut este 7.

VI. 216 Arătaţi că mulţimea { } 1, 2,3, 4,...,1234 A = nu se poate împărţi în
două submulţimi disjuncte astfel încât suma sau produsul elementelor din
cele două submulţimi să fie numere egale.
* * *
Soluţie:
1234 1235
617 1235
2
x A
x


= = ⋅

este un număr impar, deci A nu
se poate partiţiona în două submulţimi disjuncte cu sumele elementelor
egale. Acum, pentru produs, considerăm p cel mai mare număr prim din A
şi astfel, dacă există B şi C astfel încât , A B C B C = ∪ ∩ = ∅, avem că
doar unul dintre produsele
x B
x


şi
y C
y


îl conţine ca factor pe numărul
p, aşadar nici această partiţionare nu este posibilă.

VI. 217 Arătaţi că fracţia
1
1
2 5 7
2 5 3
n n
n n
+
+
⋅ +
⋅ +
este , pentru orice număr natural n,
ireductibilă.
Olimpiadă Vrancea
35
Soluţie: Dacă
( )
| 5 10 7
n
d a = ⋅ + , atunci | 2 d a , iar dacă
( )
| 2 10 3
n
d b = ⋅ + , atunci | 5 d b şi astfel ( ) | 5 2 1 d b a − = .

VI. 218 Determinaţi numerele naturale a, b şi c ştiind că a b c + + este
pătrat perfect şi
1
.
6
bc abc = ⋅
Olimpiadă Caraş – Severin
Soluţie: Egalitatea din ipoteză conduce la 20 10 a b c = + , aşadar c este
multiplu de 10, deci 0. c = Din 2a b = deducem că numerele 120, 240,
360 şi 480 verifică a doua condiţie din enunţ. Evident, doar 360 are suma
cifrelor pătrat perfect.

VI. 219 Punctele A,B,C,D sunt situate, în această ordine, pe o dreaptă d,
astfel încât C este mijlocul segmentului (BD), 25% AB BD = ⋅ şi
1
5, 2 cm.
5
CD ⋅ = Calculaţi distanţa dintre mijloacele segmentelor (AB) şi
(CD).
Aurelia Voilovici, Moldova – Nouă
Soluţie: Pentru a uşura redactarea, renunţăm la unitatea de măsură şi
avem imediat 26 52, 13, 65 CD BC BD AB AD = = ⇒ = = = . Se obţine
apoi
13 91
65 13 .
2 2
MN AD AM ND = − − = − − =

Clasa a VII-a

VII. 210 Arătaţi că
2011
2011 nu se poate scrie că sumă a două pătrate
perfecte.
Andrei Eckstein, Timişoara
Soluţie : Folosim faptul că 2011 4 3 = + M , deci
2011
2011 4 1, k k = + ∈Z ;
pe de altă parte, orice pătrat perfect este de forma 4q sau 4 1 q + , deci
suma a două pătrate perfecte nu poate fi de forma 4 1. p +




36
VII. 211 Fie triunghiul ascuţitunghic ABC ( ) AB AC < şi P un punct în
interiorul acestuia astfel încât PAB PBC ≡ < < şi PAC PCB ≡ < < .
a) Să se demonstreze că dreapta AP trece prin mijlocul laturii BC .
b) Dacă H este ortocentrul triunghiului ABC şi { } V BP CH = ∩ , atunci
să se arate că VB VP VC VH ⋅ = ⋅ .
Petrişor Neagoe, Anina

a) Fie { } M AP BC = ∩ . Triunghiurile MAB şi MBP sunt asemenea,
deoarece MAB MBP ≡ < < şi M < este comun.
Astfel avem
MB MA
MP MB
= , deci
2
MB MA MP = ⋅ (1)
Triunghiurile MAC şi MCP sunt asemenea, deoarece
MAC MCP ≡ < < şi M < este comun.
Astfel avem şi
MC MA
MP MC
= , deci
2
MC MA MP = ⋅ (2)
Din (1) şi (2) rezultă că
2 2
MB MC = , deci MB MC = .
În concluzie, dreapta AP trece prin mijlocul laturii BC .

b) Fie { } E BH AC = ∩ şi { } F CH AB = ∩ .
În BEC . , ( ) 90 m BEC =

< avem ( ) ( ) 90 m EBC m ECB = −

< < .
Deci, ( ) ( ) 90 m HBC m ACB = −

< < . În CFB . , ( ) 90 m CFB =

< avem
( ) ( ) 90 m FCB m FBC = −

< < . Deci, ( ) ( ) 90 m HCB m ABC = −

< < .

( ) ( ) ( )
( ) ( )
180
180 90 90
m BHC m HBC m HCB
m ACB m ABC
⎡ ⎤ = − + =
⎣ ⎦
⎡ ⎤
= − − + − ⇒
⎣ ⎦

< < <
< <

( ) ( ) 180 m BHC m BAC ⇒ = −

< < (3)
37

( ) ( ) ( ) 180 m BPC m PBC m PCB ⎡ ⎤ = − + =
⎣ ⎦

< < <
( ) ( ) ( ) ( ) 180 180 m MAB m MAC m BPC m BAC ⎡ ⎤ = − + ⇒ = −
⎣ ⎦

< < < < (4)
Din (3) şi (4) rezultă că BHC BPC ≡ < < .
Deoarece VHB VPC ≡ < < şi BVH CVP ≡ < < rezultă că triunghiurile
BVH şi CVP sunt asemenea.
Astfel,
VB VH
VC VP
= , deci VB VP VC VH ⋅ = ⋅ .

VII. 212 Pentru orice număr natural 2 n ≥ se notează

1 4 7 10 13
( )
3 6 9 12
n n n n n
A n
n n n n n
+ + + + +
= + + + +
+ + + +
şi
1 1 1 1 1
( ) .
1 2 5 8 11
B n
n n n n n
= + + + +
− + + + +


a) Arătaţi că (2) 3. A <
b) Demonstraţi că, pentru orice număr natural 2 n ≥ , este adevărată
inegalitatea
( ) ( ). A n B n <
Olimpiadă Ungaria, enunţ modificat

Soluţie (barem propus):
a)
3 6 9 12 15
(2) .
2 5 8 11 14
A = + + + +
(1p)

1 1 1 1
1 3.
2 2 2 2
A< + + + + =
(3p)
b)
1 1
, 2
1
p
p
p p
+
< ∀ ≥


(1p)
{ }
3 1 1
, 0,1, 2, 3, 4
3 3 1
n i
i
n i n i
+ +
< ∀ ∈
+ + −

(1p)
( ) ( ). A n B n < (1p)

38
VII. 213 Se consideră un paralelogram ABCD în care 3 2 . AB BC =
Bisectoarea unghiului

BAD intersectează ( ) BC în E. Se notează cu F
simetricul punctului E faţă de D. Arătaţi că triunghiul AEF este isoscel.
Concurs Suceava
Soluţie : Egalitatea din enunţ conduce la 2 , 3 . AB k BC k = = Din
DAE EAB ≡ < < şi EAD AEB ≡ < < (alterne interne) deducem
EAB AEB ≡ < < , deci triunghiul AEB este isoscel. Notăm
{ } BF AD G ∩ = şi, deoarece || , GD BE FD DE = , avem că GD este linie
mijlocie în triunghiul . FEB Cum 2
2 2
BE AB
GD k AG k AB = = = ⇒ = = ,
aşadar ABEG este romb. Avem astfel FB AE ⊥ ⇒F aparţine
mediatoarei segmentului ( ) AE , deci . FE FA =

VII. 214 Se consideră numerele întregi nenule a, b şi . Arătaţi că numărul
soluţiilor întregi ale ecuaţiei ax b c + = este par dacă şi numai dacă
există k ∈Z astfel încât 2 k a c ⋅ = ⋅ .
* * *
Soluţie : Ecuaţia ax b c + = este echivalentă cu ecuaţiile ax b c + = ± , cu
soluţiile
1 2
,
c b c b
x x
a a
− − −
= = . Dacă soluţiile sunt întregi, atunci
| ( ) a c b − şi | ( ) a c b + , deci | 2 2 , a c c ka k ⇒ = ∈Z . Reciproc, dacă | 2 a c ,
atunci ( ) | a c b c b − + + şi astfel, dacă de exemplu
1
c b
x
a

= ∈Z (adică
| ( ) a c b − ), atunci | ( ) a c b + , deci şi
2
c b
x
a
− −
= ∈Z . Ecuaţia are astfel
un număr par de soluţii. Dacă a nu divide unul dintre numerele c b − sau
c b + , atunci nu divide nici pe celălat, deci ecuaţia are 0 soluţii întregi (
deci număr par de soluţii).

VII. 215 Determinaţi numerele naturale n pentru care
2
2 15
.
3 2
n
n
+

+
N
* * *
39
Soluţie : ( )
( )
2
3 2 | 2 15 n n + + şi ( ) ( ) 3 2 | 3 2 n n + + conduc la
( )
( )
2
3 2 | 2 (3 2) 3(2 15 n n n n + + − + , de unde ( ) ( ) 3 2 | 4 45 n n + − şi,
imediat, ( ) 3 2 | 143. n + Se ajunge imediat la 3. n =

VII. 216 Se consideră un patrulater ABCD cu laturile AD şi BC
paralele, pentru care există punctele ( ), M BC N CD ∈ ∈ , C între N şi D,
astfel încât AB BM = şi . DN AD = Demonstraţi că, dacă punctele A,M,N
sunt coliniare, atunci ABCD este paralelogram.
Cristinel Mortici, Târgovişte
Soluţie : Deoarece AM este secantă pentru dreptele paralele AD şi BC,
deducem . DAC AMB ≡ < < Cum AB BM = rezultă că triunghiul ABM
este isoscel şi deci . BAM MAD ≡ < < Pe de altă parte, din AD DN =
deducem că NAD AND ≡ < < , de unde , BAM AND ≡ < < adică || DC AB .
Cum || AD BC , deducem că ABCD este paralelogram.

VII. 217 Se consideră un triunghi ABC cu 9, 15 AB AC = = şi în care se
notează cu G centrul de greutate, iar cu I centrul cercului înscris .
Calculaţi BC în cazul în care || . IG BC
Constantin Apostol, Rîmnicu – Sărat
Soluţie : Notăm cu D şi E punctele în care bisectoarea, respectiv mediana
din A intersectează latura (BC). Cum || IG BC , teorema lui Thales în
triunghiul ADE conduce la (1).
AI AG
ID GE
= Cu teorema bisectoarei în
triunghiul ABD se ajunge la (2)
AB AI
BD ID
= . Se obţine imediat 4, 5 BD = ,
apoi 7,5 12. CD BC = ⇒ =

VII. 219 Se consideră un trapez cu baza mare ( ) AB . Demonstraţi că
bisectoarele unghiurilor

BCD şi

ADC se intersectează într-un punct
situat pe ( ) AB dacă şi numai dacă . AB AD BC = +
Admitere Universitate 1985
Soluţie: Dacă M este punctul de intersecţie a celor două bisectoare,
atunci M este egal depărtat de laturile [ ],[ ],[ ]; BC CD AD notăm cu h
40
distanţa respectivă. Deoarece [ ] M AB ∈ dacă şi numai dacă
[ ] [ ] [ ] [ ] ABCD ADM MDC MBC = + + A A A A , această egalitate este
echivalentă cu
( )
2 2 2 2
h AB CD
AD h CD h BC h
+
⋅ ⋅ ⋅
= + + , adică cea din
enunţ.
Clasa a VIII-a

VIII. 210 Se consideră un număr real 1. a > Arătaţi că, dacă ( ) 1, x a ∈ şi
( )
2
, y a a ∈ , atunci ( )( )
( )
2
2 1 1 0. xy a y ax a a − + + + + >
Ioan Dăncilă, Bucureşti
Soluţie : Deoarece 0 x a − < şi
2
0 y a − < , iar 0, 1 0 y a x − > − > ,
deducem că
( )
( )
2
0 y a x a − − > şi ( )( ) 1 0 y a x − − > ; prin însumarea
ultimelor două, calcule imediate conduc la inegalitatea de demonstrat.

VIII. 211 Arătaţi că, dacă ( ) , , 1, a b c∈ − ∞ verifică relaţia

1 1 1
1
1 1 1 a b c
+ + =
+ + +
, atunci 6. a b c + + ≥
Andrei Eckstein, Timişoara
Soluţie : Notăm 1 0, 1 0, 1 0 a x b y c z + = > + = > + = > şi astfel, ştiind că
1 1 1
1
x y z
+ + = , folosind inegalitatea dintre media aritmetică şi cea
armonică, obţinem 9 x y z + + ≥ , de unde 6. a b c + + ≥

VIII. 212 Demonstraţi că oricum am alege 9 puncte în interiorul unui cub
cu lungimea muchiei 2 cm, există două puncte astfel încât distanţa dintre
ele să fie mai mică decât 1,74 cm.
Loreta Ciulu, Reşiţa
Soluţie:
3 3
8 V l cm = = , deci cubul poate fi împărţit în 8 cuburi cu muchia
de 1 cm. Având 9 puncte, rezultă că cel puţin două dintre ele sunt in
interiorul aceluiaşi cub şi deci distanţa dintre ele este mai mică decât
diagonala care are lungimea 3cm
( )
3 1, 74 < .

41
VIII. 213 Determinaţi numerele reale x şi y pentru care

2 2
3 2 x x y y − = − + şi
2 2
5. x y + =
Lucian Dragomir, Oţelu Roşu
Soluţie: Prima egalitate se înmulţeşte cu 4 şi se ajunge imediat la
( ) ( )
2 2
2 1 2 3 x y − = − , de unde 1 x y = − sau 2 . y x = − Folosind acum a
doua relaţie din enunţ se ajunge la perechile
( ) ( )
2 6 2 6 2 6 2 6
( , ) 1, 2 , 2, 1 , , , , .
2 2 2 2
x y
⎧ ⎫ ⎛ ⎞ ⎛ ⎞
+ − − + ⎪ ⎪
∈ − −
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎨ ⎬
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎪ ⎪ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎩ ⎭


VIII. 214 Determinaţi numerele reale x pentru care este adevărată
egalitatea ( ) 1 ( 2)( 3)( 4)( 5)( 6) 720. x x x x x x − − − − − − =
Olimpiadă Irlanda
Soluţie (barem propus):
Ecuaţia se poate scrie, efectuând înmulţiri convenabile:
( ) ( ) ( )
2 2 2
7 6 7 10 7 12 720 x x x x x x − + ⋅ − + ⋅ − + =

(3p)
Notăm
2
7 y x x = − şi avem ( )( )( ) 6 10 12 720 y y y + + + =
(1p)
3 2
28 252 0 y y y + + =
(1p)
( )
2
14 56 0 y y
⎡ ⎤
⋅ + + =
⎢ ⎥
⎣ ⎦

(1p)
{ } 0 0;7 y x = ⇒ ∈
(1p)

VIII. 215 Într-un plan α se consideră un triunghi echilateral ABC şi un
punct P astfel încât 2 PA = şi 3. PB =
Demonstraţi că 5. PC < (Enunţ corectat)
Admitere învăţământ tehnic, lot olimpic, 1988
Soluţie: Dacă P nu este situat pe cercul circumscris al triunghiului ABC ,
atunci (Teorema lui Pompeiu) , , PA PB PC reprezintă lungimile laturilor
unui triunghi, deci 5. PC PA PB < + = În cealaltă situaţie, avem că
PABC este patrulater inscriptibil şi astfel ( Teorema lui Ptolemeu):
5. PC AB PA BC PB AC PC PA PB ⋅ = ⋅ + ⋅ ⇒ = + =
Observaţie: Pentru situaţia din urmă, se poate oferi şi o altă soluţie :
Considerăm punctul Q Int ABC ∈ Δ pentru care ( ) 60
o
m QBP = < şi
42
PB QB = . Deducem că PBQ Δ este echilateral, deci 3. PQ PB = = Avem
astfel BQC BPA Δ ≡ Δ , deci 2 QC PA = = şi, în triunghiul PQC , avem
5. PC PQ QC ≤ + =

VIII. 216 O piramidă are toate muchiile egale. Arătaţi că baza ei nu poate
fi un poligon cu 7 laturi.
Admitere Universitate 1988
Soluţie : Presupunem că există o piramidă
1 2 7
... VA A A cu vârful V , baza
1 2 7
... A A A şi muchiile egale. Dacă O este proiecţia lui V pe planul bazei,
atunci triunghiurile , 1, 7
i
VOA i = , sunt congruente, de unde
1 2 7
... OA OA OA = = = şi astfel poligonul
1 2 7
... A A A este inscriptibil ;
deoarece laturile sale sunt egale, acesta este poligon regulat, iar latura sa
are lungimea mai mică decât latura hexagonului regulat înscris în acelaşi
cerc, deci
1 2 1
A A OA < sau
1 1
AV OA < , ceea ce este fals, deoarece
1
VOA
este triunghi dreptunghic în . O

VIII. 217 Arătaţi că semiplanul bisector al unui diedru într-un tetraedru
împarte muchia opusă în segmente proporţionale cu ariile feţelor
alăturate.
Admitere Universitate Craiova 1991
Soluţie : Considerăm tetraedrul ABCD în care planul bisector al diedrului
planelor ( ), ( ) ABC DBC taie muchia (opusă) AD în punctul M .
Distanţele MN şi MP de la punctul M la planele ( ) BCD , respectiv
( ) ABC sunt egale. Dacă
/ /
, A D sunt proiecţiile punctelor Aşi Dpe planul
bisector ( ) BCM , atunci punctele
/ /
, , A D M sunt coliniare. Avem astfel
[ ]
( ) ( )
/
3 3
BCM AA ABC MP
ABCD
⋅ ⋅
= =
A A
V şi

Clasa a IX-a

IX. 190 Arătaţi că, dacă ( ) , , 0, a b c∈ +∞ şi
1 1 1
1
2 2 2 a b c
+ + =
+ + +
,
atunci 3. ab bc ca + + ≤
Pavel Rîncu, Bozovici
43
Soluţie : Egalitatea din enunţ se poate scrie
2 2 2
2
2 2 2 a b c
+ + =
+ + +
sau
2
1 1
2 a
⎛ ⎞
− = −
⎜ ⎟
+
⎝ ⎠

, de unde 1
2
a
a
=
+

. Notăm
, ,
2 2 2
a b c
x y z
a b c
= = =
+ + +
şi avem
2 2 2
, ,
x y z
a b c
y z z x x y
= = =
+ + +
.
Folosind inegalitatea mediilor avem
1
2
2
x y
ab
x z y z
⎛ ⎞
≤ ⋅ +
⎜ ⎟
+ +
⎝ ⎠
şi
analoagele ; prin însumarea acestora se ajunge imediat la inegalitatea
propusă.

IX. 191 Determinaţi funcţiile : f

→ N N cu proprietatea că
( )
, , ,
( )
m f m
f m n
n f n

⎛ ⎞ ⎡ ⎤
= ∀ ∈ ∈
⎜ ⎟
⎢ ⎥
⎣ ⎦ ⎝ ⎠
N N unde [ ] a reprezintă partea întreagă a
numărului real a.
Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu
Soluţie : pentru m n = avem (1) 1 f = . Pentru 1 m = şi 2 n ≥ se obţine
1
(0) ( ) 1
( )
f f n
f n
= ∈ ⇒ = N . Se deduce astfel că există o singură funcţie
care verifică enunţul, anume ( ) 1, . f n n = ∀ ∈N

IX. 192 Ştiind că sin sin x y b + = şi cos cos x y a + = , cu
2 2
0 a b + ≠ ,
calculaţi cos( ). x y +
Admitere Universitate 1988
Soluţie : Se ridică la pătrat cele două relaţii date, apoi se adună, respectiv
se scad ; se ajunge imediat la
2 2
2 2
cos( ) .
a b
x y
a b

+ =
+


IX. 193 Un trapez cu lungimea diagonalelor
1
d şi
2
d este circumscris
unui cerc de rază . r Arătaţi că
2 2 2
1 2
16 . d d r + ≥
Admitere Universitate 1988
44
Soluţie : Notăm cu , P Q proiecţiile lui D, respectiv C pe AB, iar
( ) ( ) , M AD N BC ∈ ∈ astfel încât MN este linie mijlocie a trapezului.
Aplicând teorema lui Pitagora în ACQ Δ şi BDP Δ ajungem la
2 2 2 2 2
1 2
8 . d d r AQ PB + = + + Pe de altă parte, aplicând inegalitatea
mediilor, avem
( ) ( )
2 2
2 2 2
2 .
2 2
AQ PB AB CD
AQ PB MN
+ +
+ ≥ = = Cum
însă
2 2
4 MN r ≥ ( , M N sunt în exteriorul cercului şi MN trece prin
centrul cercului), deducem imediat inegalitatea propusă.

IX. 194 Demonstraţi că nu există poligoane convexe cu mai mult de 3
unghiuri ascuţite.
Admitere învăţământ tehnic 1988
Soluţie: Dacă
1 2
, ,...,
n
α α α sunt unghiurile poligonului, avem
1 2
... ( 2)
n
n α α α π + + + = − . Dacă
1 2
, ,...,
2
k
π
α α α < şi
1 2
, ,..., ,
2
k k n
π
α α α π
+ +
⎛ ⎞

⎜ ⎟
⎝ ⎠
, atunci ( )
1 2
...
2
n
k n k
π
α α α π + + + < ⋅ + − ⋅ ,
de unde ( ) 2 4.
2
k
n n k π π
⎛ ⎞
− < − ⇒ <
⎜ ⎟
⎝ ⎠


Clasa a X-a

X. 190 Punctele
0 1 2 1
, , ,...,
n
A A A A

sunt vârfurile unui poligon regulat.
Cercul circumscris acestui poligon are raza 1. Demonstraţi că
0 1 0 2 0 1
... .
n
A A A A A A n

⋅ ⋅ ⋅ =
Admitere Universitate Craiova 1991
Soluţie: Vârfurile
0 1 2 1
, , ,...,
n
A A A A

corespund rădăcinilor de ordinul n
ale unităţii, adică
2 2
cos sin , 0, 1.
k
k k
z i k n
n n
π π
= + = − Cum
2 2
(cos , sin )
k
k k
A
n n
π π
, cu notaţia
2 2
cos i
n n
π π
ε = + , deducem
2 1
0 1 0 2 0 1
1 , 1 ,..., 1
n
n
A A A A A A ε ε ε


= − = − = − şi astfel
45
( )
( ) ( )
2 1
0 1 0 2 0 1
... 1 1 ... 1 .
n
n
A A A A A A ε ε ε


⋅ ⋅ ⋅ = − − −
Pe de altă parte,
2 1
, ,...,
n
ε ε ε

sunt rădăcinile polinomului
2 1
( ) 1 ...
n
f z z z z

= + + + + , deci ( )
( ) ( )
2 1
( ) ...
n
f z z z z ε ε ε

= − − − .
Luăm 1 z = , trecem la module şi obţinem egalitatea dorită.

X. 191 Rezolvaţi inecuaţia
2 2
2 log log . x x − ≥
Admitere Facultate Chimie 1990
Răspuns : Mulţimea soluţiilor inecuaţiei este ( ] 0, 2 .

X. 192 Fie , , , a b c d

∈C afixele vârfurilor unui patrulater convex ABCD
în care a c a c ⋅ = ⋅ , b d b d ⋅ = ⋅ şi 0. a b c d + + + = Arătaţi că ABCD este
paralelogram.
Concurs Focşani 2010
Soluţie: Condiţia a c a c ⋅ = ⋅ se poate scrie
a a
c c
⎛ ⎞
=
⎜ ⎟
⎝ ⎠
, deci
a
c
∈R, ceea ce
înseamnă că , , A C Osunt puncte coliniare ; analog se obţine că
, , B D Osunt coliniare, deci O este intersecţia diagonalelor patrulaterului
. ABCD Deducem astfel că suma OA OC +
¸¸¸, ¸¸¸,
are direcţia diagonalei AC ,
iar suma OB OD +
¸¸¸, ¸¸¸,
are direcţia diagonalei BD; egalitatea
0 OA OC OB OD + + + =
¸¸¸, ¸¸¸, ¸¸¸, ¸¸¸, ,
este astfel posibilă doar dacă
0 OA OC OB OD + = + =
¸¸¸, ¸¸¸, ¸¸¸, ¸¸¸, ,
, deci O este mijlocul fiecărei diagonale, aşadar
ABCD este paralelogram.

X. 193 Determinaţi funcţiile : f → R R care verifică egalitatea
( ) ( ) ( ) 3 ( ) 2 , , . f f x y x f f y x x y + = + − ∀ ∈R
Concurs Baia Mare 2010
Soluţie: Luăm ( ) y f x = − şi deducem că funcţia este surjectivă. Fie
0
x ∈Rpentru care ( )
0
0 f x = şi astfel, pentru orice t ∈R , există y ∈R cu
0
( ) 2 f y x t = + .Deducem
0
( ) ( ( ) 2 ) f t f f y x = − sau
( )
0 0 0 0 0
( ) ( ) 3 ( ) 2 f t f f x y x f y x x t x = + − = − − = − , deci ( ) . f x x a = +

46
Clasa a XI-a, Clasa a XII-a

Din cauze mai mult sau mai puţin obiective, soluţiile
vor fi publicate în numărul viitor al revistei, odată cu rubrica
rezolvitorilor.

Până atunci, redacţia urează tuturor cititorilor
sărbători cât mai fericite, o binemeritată vacanţă relaxantă şi
odihnitoare, clipe pline de bucurie, cât mai multe probleme de
matematică rezolvate când vă faceţi timp şi pentru asta!


Probleme alese

A. 5 Arătaţi că, pentru orice număr natural nenul n şi orice număr real x
este adevărată egalitatea

[ ] [ ]
1 2 1
... .
n
x x x x nx
n n n
− ⎡ ⎤ ⎡ ⎤ ⎡ ⎤
+ + + + + + + =
⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥
⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦

Charles Hermite
Soluţie: Considerăm funcţia [ ]
1
0
: , ( )
n
k
k
f f x x nx
n

=
⎡ ⎤
→ = + −
⎢ ⎥
⎣ ⎦

R R .
Deoarece
1
( ), f x f x x
n
⎛ ⎞
+ = ∀ ∈
⎜ ⎟
⎝ ⎠
R , este suficient să studiem ce se
întâmplă pe
1
0, .
n
⎡ ⎞


⎣ ⎠
Pentru
1
0 x
n
≤ < avem [ ] 0, 0 ( ) 0.
k
x nx f x
n
⎡ ⎤
+ = = ⇒ =
⎢ ⎥
⎣ ⎦


A. 6 Demonstraţi că, dacă 6 m≥ este un număr compus, atunci m este un
divizor al numărului ( ) 1 !. m−
Joseph Liouville
Soluţie: Dacă p este număr prim, | p m,
k
m p n = ⋅ şi p nu divide n,
trebuie să arătăm că | ( 1)!
k
p m− .Dacă
k
m p ≠ , atunci
k
m p n = ⋅ , 2 n ≥
şi 1
2
k
m m
p m
n
= ≤ ≤ − , | ( 1)!
k
p m− . Dacă , 2
k
m p k = > , atunci
47
1 k
p p

≠ ,
1
1
2
k
m m
p m
p

= ≤ ≤ − şi deci
1
| ( 1)!.
k k
p p p m

= ⋅ − Dacă
2
, 3 m p p = ≥ , atunci
2
2 1 1 p p m ≤ − = − şi
2
2 2 | ( 1)!. p p p m ⋅ = −
Aşadar, în toate cazurile | ( 1)!.
k
p m−

A. 7 Arătaţi că pentru orice număr natural 3 n ≥ , există numere întregi
impare a şi b astfel încât
2 2
7 2 .
n
a b + =
Leonhard Euler
Soluţie : Demonstraţie prin inducţie după n. Pentru 3 n = , alegem
1. a b = = Presupunem acum că există numere întregi impare a şi b
astfel încât
2 2
7 2
n
a b + = ; înlocuind eventual pe a cu a − şi pe b cu
b − , putem presupune că 1(mod4). a b ≡ ≡ Considerăm
7
2
a b
c

= şi
.
2
a b
d
+
= Evident, cele două numere sunt întregi şi
( 7 ) ( ) 2(mod4) a b a b − ≡ + ≡ , deci c şi d sunt numere întregi impare. Un
calcul simplu conduce acum la
2 2 1
7 2 .
n
c d
+
+ =

A.8 Se consideră o mulţime M infinită în plan, cu proprietatea că
distanţa dintre oricare două puncte ale ei este un număr natural.
Demonstraţi că M este o submulţime a unei drepte.
Paul Erdös
Soluţie: Presupunem prin absurd că există trei puncte necoliniare , , A B C
în mulţimea M . Vom arăta mai întâi că pe dreapta BC există un număr
finit de puncte din M . Presupunem contrariul : ( ) .
n
n
A M BC

⊆ ∩
N
Din
,
i i
AB AA BA AB i − < − < ∀ ∈N şi deoarece ( )
i i
AA BA − ∈Z, deducem că
există i j < astfel încât
i i j j
AA BA AA BA − = − ; pentru comoditate,
presupunem că 1, 2 i j = = şi deci
1 2 2 1 2 1
A A BA BA AA AA = − = − ,
contradicţie cu inegalitatea triunghiului. Deci : . M BC ∩ < ∞ Fie acum
48
( ) \ .
n
n
B M BC


N
Deoarece
n n
BC B B B C BC − < − < şi
( )
n n
B B B C − ∈Z , există un subşir
k
n astfel încât
, .
k k
n n
B B B C BC BC α α − = − < < Pentru uşurinţa scrierii, subşirul
( )
k
n
k
B îl vom nota tot cu ( )
n
n
B . Există aşadar un şir infinit
1 n
B M ⊆ ∩H , unde
1
H este hiperbola de focare , B C şi constantă α . Fie
două puncte în
1
M ∩H , presupunem că acestea sunt Aşi . D Facem
acum acelaşi raţionament ca mai sus cu ( )
n
n
B în loc de M şi cu , A D în
loc de , . B C Deducem existenţa unui subşir
( )
( )
2
k
n n
n
k
B B ⊆ ∩H , unde
2
H este hiperbola de focare , A D şi constantă β ( ) AD AD β − < < .
Deducem că
1 2
∩ H H ar fi o mulţime infinită, deoarece conţine şirul de
puncte
( )
k
n
k
B . Acest lucru este însă imposibil, deoarece două hiperbole
distincte au cel mult 4 puncte comune. (
1 2
, H H sunt distincte deoarece
perechile de focare ( ) , B C şi ( , ) A D sunt distincte). Am obţinut astfel o
contradicţie, deci enunţul este adevărat.
49
Probleme propuse
(Se primesc soluţii începând cu 15 ianuarie 2012, pentru a nu încurca
plicurile, pânǎ în data de 10 februarie 2012, nu mai târziu!.
Pe plic scrieţi clasa în care sunteţi, vă rugăm DIN NOU !)

Clasa a II-a

II.111. Câte exerciţii a rezolvat Andrei într-o săptămână, dacă în fiecare
zi a rezolvat cu 5 exerciţii mai multe decât în ziua precedentă, iar în
ultima zi a rezolvat 40 exerciţii?
Prof. înv. primar Neta Novac,, Reşiţa

II.112 Trei copii au împreună 205 timbre. Dacă primul şi al doilea au
împreună 144 timbre, iar al doilea şi al treilea au 140 timbre, aflaţi câte
timbre are fiecare din cei trei copii.
Prof. înv. primar Neta Novac,Reşiţa

II.113 Adună numărul 49 cu succesorul şi predecesorul său. Ce număr ai
obţinut ?
Prof. înv. primar Neta Novac,Reşiţa

II. 114 a) Determinaţi numerele de două cifre care au suma cifrelor egală
cu diferenţa lor. b) Calculaţi suma acestor numere.
Prof. înv. primar Mariana Mitrică,Reşiţa

II. 115. Suma a două numere este 55. Al doilea număr este mai mare
decât primul cu 9 şi este format din aceleaşi cifre, dar scrise în ordine
inversă. Care sunt numerele?
Prof. înv. primar Mariana Mitrică,Reşiţa

II. 116 Tatăl lui John lucrează la etajul 28 al unei clădiri cu 43 de nivele,
iar prietenul său, tatăl lui Brian, la penultimul etaj, în aceeaşi clădire. Câte
etaje îi despart pe cei doi prieteni?
Prof. înv. primar Mariana Mitrică, Şcoala Nr. 9, Reşiţa


50
II. 117 În toate căsuţele unui pătrat
4 11
15 10 12
n
< < (format din 9 pătrăţele
egale) era scris iniţial numărul 1. Se numeşte pas operaţia prin care în
toate cele patru căsuţe ale unui pătrat
2 3 4
.
7 9 n
< < se adună, la numărul
existent acolo, numărul 3. S-au efectuat câţiva paşi şi pătratul arată astfel:

7 10 4
13 25 13
7 16
Ce număr se află în pătrăţelul din dreapta jos?
Prof. Heidi Feil, Oţelu – Roşu

II. 118 Un turist a parcurs distanţa dintre Deva şi Reşiţa în patru zile,
astfel: în a doua zi a parcurs cu 10 km mai mult decât în prima zi, în a
treia zi a parcurs cu 15 km mai mult decât în a doua zi, iaar în ultima zi a
parcurs cu 5 km mai puţin decât în a doua zi. Dacă distanţa dintre cele
două localităţi este de 144 km, aflaţi câţi km a parcurs turistul în prima zi.
Prof. Ion Cubin, Oţelu – Roşu

II. 119 Un turist a găsit pe plaja Oceanului Pacific o sticlă în care era o
hârtie pe care scria:
„Am naufragiat pe o insulă pe care în total, suntem zece fiinţe: trei
pisici, doi şoricei şi ¬ câini. Acest mesaj conţine exact ¬ cuvinte.” (în
locul pătrăţelelor erau cuvinte care, din cauza trecerii timpului, s-au şters).
Ce cuvinte erau în locul pătrăţelelor?
Ioan Dăncilă, Bucureşti

II. 120 Pentru orice numere a şi b , cu a mai mare decât b , se notează
150 . a b a b ∗ = + −
Rezolvaţi fiecare dintre următoarele probleme:
1) Aflaţi numărul 70 30 ∗ .
2) Aflaţi numărul b pentru care 321 123 b ∗ = .
Prof.Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu




51
Clasa a III-a

III. 111 Un tren are 9 vagoane. În fiecare vagon sunt câte 2 bănci a câte 4
locuri. Sunt suficiente locurile pentru 150 de călători? Justifică!
Prof. înv. primar Neta Novac,Reşiţa

III. 112 Mama a cheltuit într-o zi o sumă de bani. Dacă adunăm jumătatea
sumei cu sfertul ei, obţinem 375 lei.
Câţi lei a cheltuit mama în acea zi?
Prof. înv. primar Neta Novac,Reşiţa

III. 113 Suma a trei numere naturale consecutive este un număr cuprins
între 91 şi 95. Află numerele.
Prof. înv. primar Neta Novac, Reşiţa

III.114 Pe o fructieră se află trei banane, trei portocale şi trei struguri.
Gabi ia trei fructe.
Câte fructe din fiecare fel pot rămâne în fructieră? Scrie toate
posibilităţile.
Prof. înv. primar Mariana Mitrică, Reşiţa

III. 115 Andrei a ales un număr, l-a înmulţit cu 7, la rezultat a adunat 17,
suma obţinută a împărţit-o la 2 şi a obţinut rezultatul 19. Ioana a ales un
alt număr, l-a înmulţit cu 3, la rezultat a adunat 13, suma obţinută a
împărţit-o la 2 şi a obţinut rezultatul 17. Care dintre cei doi copii a ales un
număr mai mare?
Prof. Adriana Dragomir, Oţelu – Roşu

III. 116 În trei saci sunt, în total, 45 kg de cartofi. Din primul sac s-au pus
în al doilea 3 kg, din al treilea în al doilea sac s-au pus 4 kg, iar tot din al
treilea sac s-au pus în primul sac 5 kg; s-a constatat astfel că în cei trei
saci sunt acum cantităţi egale de cartofi. Câte kg de cartofi au fost iniţial
în fiecare sac?
Prof. înv. primar Nicoleta Toader, Oţelu – Roşu




52
III. 117 La Obreja, într-o grădină, s-au plantat trandafiri şi lalele.
Numărul trandafirilor este de patru ori mai mic decât cel al lalelelor; dacă
s-ar mai fi plantat 10 trandafiri, atunci numărul acestora ar fi fost doar de
două ori mai mic decât cel al lalelelor. Câţi trandafiri şi câte lalele sunt în
acea grădină?
Prof. Ion Cubin, Oţelu – Roşu

III. 118 Oana şi Iza s-au întors de la cumpărături şi, pe drum, au purtat
următorul dialog:
Oana: Am obosit ! Plasa mea e două ori mai grea decât a ta!
Iza: Na bine, dă-mi un kg de zahăr de la tine!
Oana: Perfect ! Atunci o să avem plase la fel de grele!
Cât cântăresc cumpărăturile aduse acasă împreună de cele două
surori?
Prof. Ion Cubin, Oţelu – Roşu

III. 119 La Caransebeş, un sfert din zilele unei veri au fost ploioase. Dacă
în luna iunie a plouat de trei ori mai mult decât în iulie, iar în luna iulie a
plouat cu două zile în plus faţă de luna august, aflaţi câte zile ploioase a
avut luna august.
Prof. Ion Cubin, Oţelu – Roşu

III. 120 Adrian este cu 35 de ani mai în vârstă decât fiul său Andrei. Dacă
în anul 2011 Andrei a împlinit 7 ani, aflaţi în ce an s-a născut tatăl său.
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu –Roşu

Clasa a IV-a

IV. 111 Înlocuiţi, în fiecare dintre egalităţile de mai jos, semnul ¸cu un
acelaşi număr, pentru a obţine egalităţi adevărate:
a) : 100. + = ¸ ¸ ¸
b) : 200. − = ¸ ¸ ¸
c) 104 300. + × = ¸ ¸
d) 4 400. × + = ¸ ¸
Prof. Iulia Cecon, Oţelu – Roşu


53
IV.112 Aurel, Ionuţ şi Marian citesc aceeaşi carte. Aurel termină cartea,
Ionuţ citeşte jumătate din carte, iar Marian un sfert. Câte pagini mai are
de citit fiecare dacă în acest moment toţi trei au citit 455 de pagini?
Prof. înv. primar Neta Novac,Reşiţa

IV. 113 Un număr a este cu 345 mai mare decât 678, un alt număr b este
cu 278 mai mic decât 1000, iar un alt număr c este cât suma numerelor
1050 şi 925. Aflaţi suma celor trei numere.
Prof. înv. primar Neta Novac,Reşiţa

IV. 114 La o stână din Munţii Ţarcului sunt oi din satele comunei
Bucoşniţa: o treime din oi sunt din Bucoşniţa, o şesime din oi sunt din
Goleţ, un sfert sunt din Petroşniţa, iar restul de 120 de oi sunt din
Vălişoara. Dacă un cioban poate avea grijă de maxim 90 de oi, câţi
ciobani trebuie să fie la acea stână?
Prof. Ion Cubin, Oţelu – Roşu

IV. 115 Unul dintre cei mai de seamă haiduci ai Banatului a fost Pătru
Mantu din Bolvaşniţa; el lua de la bogaţi şi dădea de la săraci (că doar nu
era să facă invers!). Într-o vară, a luat de la un bogat o pungă cu 150 de
galbeni şi a împărţit aurul astfel: celor din Petroşniţa şi Bolvaşniţa le-a dat
aceeaşi cantitate de galbeni, iar celor din Zlagna le-a dat jumătate din cât
le-a dat celor din Bolvaşniţa. Câţi galbeni au primit cei din Petroşniţa?
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu

IV. 116 Pentru orice numere a şi b , cu a mai mare decât b , se notează
567 . a b a b = + − ○
Rezolvaţi fiecare dintre următoarele probleme:
3) Aflaţi numărul 345 234 c = ○ .
4) Aflaţi numărul a pentru care (5 ) (3 ) 789. a a = ○
5) Aflaţi numărul b pentru care ( ) 789. a b a = ○ ○
Prof.Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu

IV. 117 Ioana are 15 ani, iar bunicul ei are 75 de ani. Aflaţi cu câţi ani în
urmă vârsta bunicului a fost de 7 ori mai mare decât cea a nepoatei sale.
Prof.Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu


54
IV. 118 Iulia a găsit câteva cartonaşe pe care erau scrise numere naturale;
adunând numerele de pe cartonaşe, Iulia a obţinut numărul 12, iar
înmulţind aceleaşi numere, a obţinut acelaşi rezultat. Câte cartonaşe a
găsit Iulia?
Ing. Cristian Voiţ, Oţelu – Roşu

IV. 119 Un număr de patru cifre are ultima cifră 2. Dacă se şterge ultima
cifră a numărului, se obţine un număr mai mic cu 1811 decât numărul
iniţial. Aflaţi numărul iniţial.
Ing. Mircea Cristian, Oţelu – Roşu

IV. 120 Războiul de independenţă (1877 – 1878) a pus, faţă în faţă,
armata turcească cu armata româno-rusă (sau ruso-română, discutabilă
ordinea). Înaintea bătăliei de la Plevna, armata otomană dispunea de o
sută de tunuri, iar armata aliată potrivnică dispunea de un total de 426 de
tunuri. Dacă armata română ar fi avut la dispoziţie de trei ori mai multe
tunuri, atunci numărul acestora ar fi depăşit cu doar 14 unităţi numărul
tunurilor deţinute de armata rusă aliată. Aflaţi câte tunuri avea la
dispoziţie armata română înainte de ofensiva de la Plevna şi citiţi şi
întrebaţi, dacă nu ştiţi, dascălii voştri, despre ce şi cum s-a întâmplat
atunci. Şi mai ales de ce şi pentru ce.
Prof.Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu

Clasa a V-a

V. 235 a) Suma a cinci numere naturale, diferite, este egală cu 10.
Determinaţi produsul acestor numere.
b) Suma unor numere naturale este egală cu 12. Ştiind că produsul lor
este egal tot cu 12, determinaţi aceste numere

Constantin Apostol, Rm. Sărat

V. 236 Determinaţi numărul x cu proprietatea că, în sistemul zecimal,
este adevărată egalitatea
4
1 x aabaab = .
Prof. Aurel Doboşan, Lugoj



55
V. 237 La un concurs de matematică au participat 100 de elevi.
Concurenţilor li s-au propus spre rezolvare patru probleme. După
evaluarea lucrărilor, s-a constatat că 85 de elevi au rezolvat corect prima
problemă, 80 de elvi au rezolvat corect a doua problemă, 75 de elevi au
rezolvat corect a treia problemă şi 70 a patra. E adevărat că există 10 elevi
care au rezolvat corect toate cele patru probleme?
Ioan Dăncilă, Bucureşti

V. 238 Suma unor numere naturale consecutive este egală cu 42. Aflaţi
numerele.
OL Caraş – Severin, 1986

V. 239 Arătaţi că, dacă n este un număr natural par nenul, atunci numărul
3 63
n
A = + este divizibil cu 72.
OL Caraş – Severin, 1995

V. 240 Găsiţi două numere naturale a căror sumă este egală cu 234, ştiind
că unul dintre ele este egal cu produsul cifrelor celuilalt.
OJ Caraş – Severin, 2001

Clasa a VI-a

VI. 235 Într-un triunghi dreptunghic, măsura unui unghi este de patru
ori mai mare decât măsura altui unghi. Să se determine măsurile
unghiurilor triunghiului.
Constantin Apostol, Rm. Sărat

VI. 236 Determinaţi mulţimile Aşi B de numere naturale nenule care
verifică simultan proprietăţile:
a) pentru orice , ( ) . a b A a b B ∈ ⇒ + ∈
b) { } 2, 3 . A B ∩ =
c) ( ) 3. card A =
d) elementele mulţimii B sunt mai mici decât 14.
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu

VI. 237 Stabiliţi dacă există numere naturale nenule şi distincte , , x y z
pentru care
3 3 3 3
2011 . x y z + + =
Prof. Aurel Doboşan, Lugoj
56
VI. 238 Determinaţi numerele naturale x şi y ştiind că sunt verificate
simultan condiţiile: a) yx xy − este pătrat perfect;
b)
2
3 7 2 19.
x
y − ⋅ =
Prof. Alfred Eckstein, Prof. Viorel Tudoran, Arad

VI. 239 Determinaţi numerele , , a b c ştiind că sunt îndeplinite simultan
condiţiile:
1) abc este cub perfect;
2) numărul 23abc este divizibil cu 7.
Prof. Alfred Eckstein, Prof. Viorel Tudoran, Arad

VI. 240 Determinaţi numerele naturale n pentru care

4 11
15 10 12
n
< < şi
2 3 4
.
7 9 n
< <
OJ Caraş – Severin, 1991 (enunţ modificat)

Clasa a VII-a

VII. 235 În triunghiul ABC, M este piciorul bisectorei din C. Ştiind că
ABC CMB Δ Δ ∼ , să se determine raportul de asemănare a celor două
triunghiuri.
Prof.Constantin Apostol, Rm. Sărat

VII. 236 Să se rezolve în Z, ecuaţia :

14 35 56 140
... 21
3 10 17 45
x x x x + + + +
+ + + + = .

Prof. Constantin Apostol, Rm. Sărat

VII. 237 Salariul mediu lunar al unei categorii de muncitori dintr-o
întreprindere, pe cele 4 trimestre ale anului 2011, a fost de 850, 910, 930,
respectiv 980 lei/lună, iar fondul total de salarii corespunzător celor 4
trimestre a fost de 170 000, 227 500, 241 800, respectiv 284 200
lei/trimestru.
Calculaţi salariul mediu lunar al unui muncitor de la acea
întreprindere în cursul anului 2011.
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu
57
VII. 238 Două oraşe Aşi B sunt situate la 10 km, respectiv 20 km de un
râu, de aceeaşi parte a râului, care poate fi considerat o dreaptă , d iar
proiecţia segmentului [ ] AB pe dreapta d are lungimea de 48 km. Cele
două oraşe trebuie alimentate cu apă de la o uzină care urmează a fi
construită pe marginea râului. Determinaţi poziţia de amplasare a uzinei
astfel încât costul construcţiei conductelor care vor lega oraşele de uzină
să fie minim.
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu

VII. 239 a) Daţi un exemplu de numere , \ a b∈¸ Z pentru care
( ) 2 . a b ab + − ∈Z
b) Determinaţi perechile ( ) , a b de numere întregi pentru care
2 3. a b ab + − =
Prof. Antoanela Buzescu, Caransebeş

VII. 240 Se notează cu S aria oricărui triunghi cu lungimile laturilor
, , a b c . Demonstraţi că .
6
ab bc ca
S
+ +
<
Prof. Aurel Doboşan, Lugoj


Clasa a VIII-a

VIII. 235 Determinaţi numerele naturale n de două cifre pentru care
fiecare dintre numerele
4
n ⎡ ⎤
⎢ ⎥
⎣ ⎦
şi
4 25
7
n + ⎡ ⎤
⎢ ⎥
⎣ ⎦
este un număr natural format
din două cifre egale .
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu

VIII. 236 Determinaţi perechile ( ) , x y de numere întregi pentru care
2 2
26 . x y x − = −
Prof. Alfred Eckstein, Prof. Viorel Tudoran, Arad




58
VIII. 237 Pentru orice număr întreg n se notează
2
( ) 1 F n n n = + + şi
3 2
( ) 2 2 4. G n n n n = + + +
a) Determinaţi numerele n pentru care ( ) . F n ∈¸
b) Determinaţi n∈N pentru care
( )
.
( )
G n
F n
∈N
Prof. Alfred Eckstein, Prof. Viorel Tudoran, Arad

VIII. 238 Arătaţi că, dacă ( ) , , 0, x y z ∈ +∞ şi 19, x y z + + = atunci

9 49 81
19.
x y z
+ + ≥
Prof. Alfred Eckstein, Prof. Viorel Tudoran, Arad

VIII. 239 Se consideră mulţimile { } 0,1, 2, 3,..., 50 A = şi { } 1, 0,1 . B = −
a) Determinaţi câte funcţii se pot defini pe A cu valori în . B
b) Daţi un exemplu de funcţie neconstantă : f A B → pentru care
(1) (2) 0 f f + = şi (0) (1) (2) (3) ... (50) 0. f f f f f + + + + =
c) Arătaţi că, dacă (0) (1) (2) ... (50) 0 f f f f ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ≠ , atunci
(0) (1) (2) ... (50) 0. f f f f + + + + ≠
OL CS 1986, enunţ modificat

VIII. 240 Pentru orice , , , a b a b ∈ > R se notează
2 2
( , ) .
a b
F a b
a b
+
=


a) Determinaţi numerele întregi x pentru care ( ,1) . F x ∈Z
b) Arătaţi că, dacă 1 a b ⋅ = , atunci ( , ) 2 2. F a b ≥
OL Caraş – Severin , 1997, enunţ modificat

Clasa a IX-a

IX. 205 Pentru , k j ∈Z se consideră mulţimile
{ }
2
( ) | 2 3 0 A k x x x k = ∈ + + = R şi
{ }
2
( ) | 4 5 0 . B j x x x j = ∈ − − = R
Arătaţi că, pentru orice număr întreg m, mulţimea ( ) ( ) A m B m ∪ are cel
mult trei elemente.
Prof. Antoanela Buzescu, Caransebeş
59
IX. 206 Se consideră un paralelogram ABCD şi punctele , M N pentru
care AM k MB = ⋅
¸¸¸¸, ¸¸¸,
, . DN p NM = ⋅
¸¸¸, ¸¸¸¸,
Determinaţi numerele naturale k şi p
pentru care punctele , , A N C sunt coliniare.
Prof. Ovidiu Bădescu, Reşiţa, Caraş – Severin

IX. 207 Determinaţi numerele reale x pentru care
[ ] 2. x x x ⋅ = +
Carina Atinge, studentă, Timişoara

IX. 208 Arătaţi că, dacă 1 x < şi 1 y > , atunci
2 2
3 3
8 0
1 1
x y
x y
+ +
+ − ≤
− −
.
Prof. Aurel Doboşan, Lugoj

IX. 209 Arătaţi că, dacă ( ) , 0, x y ∈ +∞ şi
2 2 2 2
18 x y y x x y xy + + + = ,
atunci 64. xy ≤
Prof. Alfred Eckstein, Prof. Viorel Tudoran, Arad

IX. 210 Arătaţi că, dacă ( ) , 0, a b∈ +∞ , atunci
3 2 2
5
.
8
a a b
a b


+

Prof. DM. Bătineţu – Giurgiu , Bucureşti

Clasa a X-a

X. 205 O pereche ( ) , a b de numere iraţionale strict pozitive se numeşte
puternică dacă a b ⋅ ∈¸ şi există , k m∈Z astfel încât 4 3
a k
= şi
27 8 .
b m
= Arătaţi că există o infinitate de perechi puternice.
Prof. Antoanela Buzescu, Caransebeş

X. 206 . Determinaţi mulţimea M a numerelor reale strict pozitive x
pentru care [ ] [ ]
4 3
log , log ( 1) x x + şi [ ]
2
log ( 2) x + sunt, în această
ordine, numere naturale consecutive ( [ ] a reprezintă partea întreagă a
numărului real a).

Prof. Nicolae Stăniloiu, Bocşa,
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu - Roşu
60
X. 207 Rezolvaţi ecuaţia ( ) 1 2 3 ... 2011 2011 1005 1 .
x x x x
x + + + + = ⋅ +
Prof. Aurel Doboşan, Lugoj

X. 208 Arătaţi că, pentru orice număr complex z şi orice numere
complexe
1 2 3 4
, , , z z z z , este adevărată inegalitatea
( )
1 2 2 3 3 4 4 1 1 2 3 4
2 z z z z z z z z z z z z z z z z − + − + − + − ≤ ⋅ − + − + − + −
Prof. Aurel Doboşan, Lugoj

X. 209 Dacă
1 2 3
, , z z z sunt numere complexe nenule astfel încât
2 2 2
1 2 3
0 z z z + + = , arătaţi că numărul
6 6 6
1 2 2
2 2 2
1 2 3
z z z
z
z z z
+ +
= este real.
Olimpiadă Buzău

X. 210 Se notează cu O centrul cercului circumscris unui triunghi
ABC şi { }
1
, A AO BC = ∩ { }
1
, B BO CA = ∩ { }
1
. C CO AB = ∩ Exprimaţi
în funcţie de raza R a cercului circumscris suma
1 1 1
1 1 1
.
AA BB CC
+ +
Concurs Academician Radu Miron

Clasa a XI-a

XI. 205 Arătaţi că există o infinitate de matrice ( )
2
A∈ Z M pentru care
( ) 2
det 3 3. A I − ⋅ =
Lorena Krokoş, elevă, Oţelu – Roşu


XI. 206 Se consideră matricea ( )
3
0 1 2
0 0 3 .
0 0 0
A
⎛ ⎞
⎜ ⎟
= ∈
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
R M
a) Determinaţi matricele ( )
3
X ∈ R M pentru care AX XA = .
b) Rezolvaţi în ( )
3
R M ecuaţia , .
n
X A n

= ∈N
Olimpiadă Bucureşti, 2003
61
XI. 207 Dacă ( )
2
, A B∈ R M verifică egalităţile ( ) det( ) 1 tr AB AB = = ,
arătaţi că ( )
1
2
. BA I BA

= −
Olimpiadă Neamţ, 2003

XI. 208 Calculaţi limita şirului definit prin
1 1 1
1 ... , 1
2 3
n
b
n
a n
n
⎛ ⎞
= + + + + ∀ ≥
⎜ ⎟
⎝ ⎠
, unde
ln
, 1.
n
n
b n
n
= ∀ ≥
Concurs Nicolae Păun

XI. 209 Definim şirul ( )
1
n
n
b

astfel:
1 1
1, 4 3 , 1.
n
n n
b b b n
+
= = − ⋅ ∀ ≥
Calculaţi
1
lim .
4
n
n
n
b
→∞

Olimpiadă Mehedinţi

XI. 210 Se consideră un şir convergent ( )
1
n
n
x

pentru care există
( )
1
lim .
n n
n
L n x x
+
→∞
= ⋅ − Determinaţi . L
Olimpiadă Suceava

Clasa a XII – a

XII. 205 a) Daţi un exemplu de funcţie continuă neconstantă : f → R R
pentru care există k ∈Z astfel încât
1
0
4 1
( )
4
k
f x dx
+
=

şi
2
1
4 15
( ) .
4
k
f x dx
+
=


b) Daţi un exemplu de funcţie continuă neconstantă : f → R R
pentru care
1
/
0
4 ( ) 3. x f x dx ⋅ ⋅ =


Prof. Lucian Dragomir, Oţelu – Roşu


62
XII. 206 Determinaţi ultimele trei cifre ale numărului
2011
179249 . a =
Prof. Alfred Eckstein, Prof. Viorel Tudoran, Arad

XII. 207 1) Pentru orice , a b∈R, se notează ( , ) 2 ( 2)( 2). F a b a b = + − −
Arătaţi că, dacă [ ] , 1, 3 a b∈ , atunci [ ] ( , ) 1, 3 . F a b ∈
2) Demonstraţi că, dacă [ ] , , 1, 3 x y z ∈ , atunci
( ) [ ] 2( ) 4( ) 6 1, 3 . xyz xy yz zx x y z − + + + + + − ∈
Prof. Aurel Doboşan, Lugoj

XII. 208 Se consideră un număr natural 3. n ≥ Arătaţi că următoarele
afirmaţii sunt echivalente:
a) există n numere naturale impare
1 2
, ,...,
n
a a a astfel încât

1 2 1 2
... ... .
n n
a a a a a a ⋅ ⋅ ⋅ = + + +
b) n este de forma 4 1, . k k + ∈N

Concurs Cristian Calude
XII. 209 Calculaţi
( )
( )
2
( 2)
, 0,
x
x
e x
dx x
x x e

∈ +∞
+

.
Olimpiadă Bucureşti
XII. 210 Calculaţi
{ }
2
3
3
sin
x
dx
x
π
π

, unde { } x reprezintă partea fracţionară a
numărului real . x
Olimpiadă Hunedoara








63


Probleme alese


A 17. Dacă n numere prime formează o progresie aritmetică, atunci raţia
progresiei se divide cu orice număr prim . p n <
Cantor

A 18. Arătaţi că, pentru orice număr natural n, numărul
78557 2 1
n
n
x = ⋅ + este compus.
Selfridge

A 19. Arătaţi că un număr scris în baza 10, cu 2 n ≥ cifre egale, nu este
pătrat perfect.
Oblath

A 20. Demonstraţi că, pentru orice număr întreg k , există un număr
natural n şi o alegere a semnelor " " + sau " " − , astfel încât
2 2 2
1 2 ... . k n = ± ± ± ±
Erdös – Surany







64
Un nou semn de exclamare, adică: !

Dacă în numărul anterior al revistei noastre inseram, la pagina 4,
unele afirmaţii ale unor oameni care, în ultimii ani au marcat probabil
pozitiv trecerea noastră pe aici şi asta v-a mişcat măcar un pic, înseamnă
că … putem să vă propunem o altă carte de calitate (părerea noastră).
Vorbim aici de calitatea şi utilitatea celor aflate în cartea pe care
vă propunem să o parcurgeţi, dincolo de calitatea prezentării tehnice, care,
din păcate, are carenţe de tehnoredactare, nu „arată” foarte bine…care
cărţi serioase arătau însă bine în 1990 sau chiar şi în 1993? Unele erau
xeroxate şi totuşi de Mare valoare!!!
Având în vedere că această carte s-a născut în urmă cu vreo 18
ani (aşa simţim noi), putem acorda circumstanţe atenuante legate de
modul de prezentare…Una peste alta, vă propunem să comandaţi, măcar
pentru a răsfoi seara (poate atunci veţi găsi chestii pe care nu le-aţi prea
întâlnit, care poate vă dau idei pentru a face ceva util cu elevii
Dumneavoastră, cu proprii copii…)

Hai să nu o mai lungim, vorbim despre:

„Învaţă din greşelile altora…”
(un florilegiu cu greşeli culese din matematica
preuniversitară)

autori: E. Dăncilă, I. Dăncilă, Editura ErcPress, Bucureşti

Căutaţi, încercaţi, de exemplu, la nr. 021 318 7027
Sau google…dacă credeţi că merită…

CUPRINS

Despre educaţie

● Educaţia este dobândirea artei de a utiliza cunoştinţele. ● Despre educaţie ........................................................................... pag. 4 ● Chestiuni metodice, note matematice (şi nu numai) ■ Matematica...altfel (Ioan Dăncilă)....................................... ■ Concursul Judeţean RMCS (regulament) ........................... ■ Reţele laticeale în plan (Vasile Pop, Lucian Dragomir) .......................................... ■ O metodă de rezolvare a unor probleme în cub (Ioan Nicolae Boariu, Aurel Doboşan).............................. ■ Metode nestandard de abordare a unor tipuri de ecuaţii algebrice cu coeficienţi reali (Antoanela Buzescu) ...................... ■ Asupra unor probleme propuse în RMCS (Petrişor Neagoe) ............................................................. ● Probleme rezolvate din RMCS nr. 35 (Lucian Dragomir).......... ● Probleme propuse ……………………………………............... ● Probleme alese .......................................................................... ● Un nou semn de exclamare ......................................................... ● Educaţia este un al doilea soare pentru cei care o au. pag. 5 pag. 6 pag. 8 pag. 12 pag. 18 pag. 26 pag. 29 pag. 49 pag. 63 pag. 64 Heraclit ● Mania de a întrerupe pe cineva când vorbeşte este unul din semnele cele mai evidente ale unei educaţii deficitare. John Locke ● A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap mulţime de cuvinte, fraze, expresiuni şi opiniuni din diferiţi autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile. J.A.Comenius ● Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas. Socrate ● Un om care are cunoştinţe, dar este needucat, este ca şi un inel de aur pus în botul unui porc. J.A.Comenius ● Când statul nu plăteşte profesorii, copiii sunt cei care vor plăti. Guy Bedos ● Dacă ai impresia că educaţia e scumpă, atunci încearcă să vezi cum e ignoranţa. Andy McIntyre ● Educaţia e ca un pom fructifer: dacă nu e altoită, face fructe mici şi acre. Robert Frost A.N. Whitehead

3

4

Matematica...altfel (partea a VIII-a)
Ioan Dăncilă, Bucureşti Prima dată când ne-am întâlnit cu numărul 8 a fost, fără să ne dăm seama, la botez: cristelniţa tradiţională are opt laturi. În dicţionarul explicativ al limbii române cuvintele cu prefixul octo ocupă o jumătate de pagină!. Fascinaţia pentru un ansamblu de opt elemente, pentru octuplu, s-ar putea explica prin apartenenţa numărului 8 la procesele de dublare repetitivă. De la octofor – unul dintre cei 8 purtători ai unei litere romane, la octavă – interval dintre două sunete alcătuit din 8 trepte, de la octombrie – a opta lună a anului în calendarul roman – la octet – unitatea de măsură a informaţiei echivalente cu 8 biţi, numărului 8 i s-a acordat probabil o importanţă similară cu cea a oxigenului – al 8-lea element din tabloul lui Mendeleev!. Legăturile numărului 8 cu matematica sunt chiar speciale: (1) numărul 8 este cub perfect; (2) există un corp platonic cu 8 feţe (octoedrul); (3) planele sistemului tridimensional de coordonate împart spaţiul în opt octanţi (părţi); (4) piramidele construite (Egipt, Mexic etc) au opt muchii. Numărul 8 nu lipseşte din şirul lui Fibonacci! Flori precum cocoşelul de câmp, floarea de portocal, unii bujori de stepă, au opt petale. Fructul de ananas are opt alveole!!!!. Sub semnul lui opt, în lumea faunei, sunt păianjenii cu cele opt picioare ale lor, caracatiţele cu cele opt braţe acoperite de ventuze. Roza Vânturilor indică opt direcţii, lotusul mistic are opt petale, zeii hinduşi sunt adesea reprezentaţi având opt braţe!!! Ca o confirmare a prezenţei numărului opt, trebuie să remarcăm şi faptul că revista noastră are 8 × 8 pagini! Ne întrebăm acum: Cât de artificială sau de naturală este, nu încercarea noastră de a pune în evidenţă prezenţa unor numere în tot ceea ce ne înconjoară, ci efectiv prezenţa acestor numere în diverse apariţii în mediul care, să zicem, ne absoarbe? 5

Concursul Judeţean al Revistei de Matematică Caraş-Severin, Ediţia a VII-a
Regulament (modificat faţă de cel anterior, aşadar lecturaţi!)
Ediţia a VII-a a Concursului Revistei este în plină desfăşurare; de fapt, cu rezolvarea problemelor din acest număr se încheie etapa de selecţie. Concursul va avea loc probabil în data de 3 martie 2012, la Liceul Bănăţean Oţelu – Roşu. Fiecare elev trebuie să rezolve (subliniem din nou: singur!; altfel e posibil să vă treziţi calificaţi la concurs şi acolo să nu faceţi mare lucru, daţi naştere la întrebări şi credem că nici n-o să vă simţiţi prea bine), aşadar să rezolve cât mai multe probleme de la clasa sa şi, începând cu numărul 38, adică cel pe care îl lecturaţi aproape în totalitate, de la două clase precedente sau de la orice clasă superioară. Redactaţi îngrijit (ne adresăm în primul rând elevilor) fiecare problemă pe câte o foaie separată (enunţ + autor + soluţie + numele vostru +clasa), completaţi talonul de concurs de pe ultima copertă a revistei şi trimiteţi totul într-un plic format A4, coală ministerială, adresat astfel (FOARTE IMPORTANT): Prof. Lucian Dragomir, Liceul Bănăţean Oţelu-Roşu, str. Republicii 10-12, 325700, Oţelu-Roşu, Caraş-Severin (în colţul din dreapta jos a plicului), cu menţiunea “probleme rezolvate, clasa ….” (în colţul din stânga jos, scrieţi evident clasa în care sunteţi!!!). Colţul din stânga sus vă este rezervat (expeditor), acolo vă scrieţi numele, prenumele, adresa. Insistăm asupra trimiterilor în plic (nu în folii de plastic) şi asupra respectării cu stricteţe a termenelor finale indicate de fiecare dată - plicurile primite după data limită nu vor fi luate în considerare. Revenim: redactaţi complet, justificaţi, răspundeţi exact la cerinţa problemei. Subliniem: Concizia şi claritatea redactării vor fi luate în considerare pentru eventuale departajări!!! (aceasta este evident valabil şi pentru concursul efectiv). Rezolvări poate trimite orice elev, indiferent de judeţul în care învaţă, el va apărea ca şi rezolvitor cu punctajul corespunzător, însă la Concursul RMCS pot fi invitaţi, cel puţin deocamdată, doar elevii judeţului Caraş-Severin. Ne cerem scuze pentru acest inconvenient elevilor şi colegilor din ţară. 6

presupunem că există un poligon regulat A1 A2 . în interiorul poligonului sunt n noduri ale reţelei laticeale. publicate începând cu numărul 7-8-9/2011 al Gazetei şi terminând cu numărul care va fi tipărit până la mijlocul lunii februarie 2012. spor la treabă tuturor: elevi. tel: 0255/530303 sau 0722/883537. punctele laticeale se mai numesc astfel şi nodurile reţelei. am renunţat. Determinaţi toate poligoanele regulate care au vârfurile în nodurile unei reţele laticeale. 2) La punctajele obţinute pentru rezolvarea problemelor din RMCS se vor adăuga punctajele obţinute pentru rezolvarea problemelor din Gazeta Matematică. tel: 0741017700 sau prof. An cu vârfurile în nodurile reţelei. absolut instructivă. y ) | x ∈ ∧ y ∈ } se numesc puncte laticeale. 1899) . din mai multe motive. După data limită de trimitere a soluţiilor.Ovidiu Bădescu. împreună. Numerele următoare vor oferi puncte pentru viitoare ediţie a Concursului RMCS.Pick.. tg 3 5 3 sunt numere iraţionale.Probabil că s-a remarcat şi introducerea unei noi rubrici: Probleme alese. aşadar..M. Soluţie: Se arată că singurele poligoane cu această proprietate sunt pătratele. Un rezultat absolut remarcabil îl constituie următoarea Teoremă (G. C situate π 3π 2π . sau ceva cât de cât nou. 37 şi 38 ale revistei noastre. Lucian Dragomir Rezumat: Acest articol prezintă o serie de probleme legate de puncte care au coordonatele întregi. să participe la concurs. ca şi în acest an. deducem că într-o reţea de pătrate nu pot fi înscrise triunghiuri echilaterale. Noutăţile acestei ediţii sunt: 1) După cum aţi observat. ■ 7 8 . Veţi remarca. Dacă xOy este un sistem ortogonal în plan. atunci aria k acestuia este A ( P ) = n + − 1. avem tg ( BAC ) ∈ . B. Observăm pentru început că. La ediţia a VII-a a concursului vor fi selectaţi concurenţii în funcţie de punctajele obţinute din rezolvarea problemelor publicate în numerele 35. seria B. că unele probleme pe care vi le propunem sunt din numere mai vechi ale Gazetei Matematice. La aceste probleme (care se punctează cu maxim 25 de puncte) se primesc soluţii de la orice elev. profesori. pentagoane regulate şi hexagoane regulate. indiferent de clasă. se poate găsi în [1] sau [2]. În jurul datei de 20 ianuarie 2012 se va întocmi clasamentul general (prin însumarea punctelor obţinute) şi astfel primii clasaţi vor fi invitaţi. desigur. deoarece tg . 36. 2 Demonstraţia. Lucian Dragomir. poate mai ales prin simplitatea ideilor care conduc la rezolvare.com). iar mulţimea L se numeşte reţea laticeală în plan. la organizarea concursului pentru elevii clasei I. în speranţa că vă vom trezi interesul pentru una dintre cele mai serioase şi vechi reviste de matematică din lume. Prezentăm acum problemele promise: P1. Abonaţi-vă la Gazeta Matematică. într-un oraş care va fi anunţat în timp util. Reţele laticeale în plan Vasile Pop. atunci elementele mulţimii L = {( x. dintre toate poligoanele de acest fel îl alegem acum pe cel care are latura cea mai mică. tg în noduri ale reţelei. acestea sunt evaluate şi în numărul următor al revistei vor fi publicaţi toţi rezolvitorii cu punctajele obţinute. probleme deosebit de frumoase. Dacă P este un poligon convex în plan ale cărui vârfuri sunt puncte laticeale. Alegem şi un nod Subiectele vor fi alese tot din probleme de genul RMCS sau G. Pentru n ≥ 7 . sigur veţi avea numai de câştigat! Din nou. iar k puncte laticeale sunt pe frontiera poligonului. părinţi sau prieteni! (Informaţii suplimentare se pot obţine la: prof. concursul se adresează doar elevilor claselor II – XII . pentru orice vârfuri A. e-mail: lucidrag@yahoo. acesta va avea loc în luna februarie sau martie.

y = 3d1 . apoi translatăm fiecare latură Ai Ai +1 cu Ai în O ( obţinem astfel OBi = Ai Ai +1 . 2 2 Deducem imediat (!) că G este centrul de greutate al triunghiului ABC . există cel mult un punct de coordonate întregi. [ BC ] . apoi a1 = 3a2 . y ). q 2 . dacă a. Arătaţi că G este centrul de greutate al triunghiului ABC . p. C (u. Am ajuns astfel la o contradicţie (lungimea laturilor nu poate fi micşorată oricât. n = x − y .Bn este regulat. adică m = n = p = q = 0. n 3 . p 2 sin α + q 2 cos α . Se consideră două segmente [OA] şi [OB ] în plan. GCA şi astfel fiecare dintre aceste triunghiuri are trei noduri pe frontieră (vârfurile) şi niciun punct în interior. deducem că m. deci nodurile acesteia vor fi (p ) 2 cos α − q 2 sin α . avem că x = 3c1 . q = 3b1 . C de coordonate întregi în astfel încât pe segmentele [ AB ] . deci egale între ele. Vom arăta acum că ) singurul nod comun este O(0. P2. aşadar punctele B şi C coincid. deci m 2 + n 2 şi p 2 + q 2 se divid cu orice putere a lui 3. atunci reţeaua construită pe OB se obţine prin rotaţia de unghi α a reţelei cu nodurile p 2. y = v . b1 ∈ . ( ) ( ) atunci vectorii OM şi OP au aceeaşi lungime. În concluzie x + y − 2 2 ⋅ x − 2 3 ⋅ y + 5 = u + v − 2 2 ⋅u − 2 3 ⋅v + 5 .O al reţelei. (Justificaţi!) Obţinem imediat că x = u . pe orice cerc cu centrul în punctul A( 2. 9 10 . Calculaţi câte noduri comune au cele două reţele. Avem astfel imediat P4. n ∈ ) . are vârfurile în nodurile reţelei şi are latura strict mai mică decât a primului poligon (într-un poligon regulat cu n ≥ 7 laturi. aşadar putem considera m = x + y . Soluţie: Considerăm două puncte B( x. c ∈ şi a + b 2 + c 3 = 0 . Ajungem la 3 x 2 + y 2 = p 2 + q 2 . respectiv 2. Arătaţi că. [CA] nu sunt situate alte puncte de coordonate întregi. există în plan un cerc care conţine în interior exact n puncte de coordonate întregi. Dacă există M m 3. P3. cu ) a1 . m 2 + n 2 = p 2 + q 2 = 0 . b1 = 3b2 etc. cu An +1 = A1 ). atunci a = b = c = 0. B. Poligonul B1B2 . iar pe frontieră niciunul. Folosim acum faptul că. y ∈ . distanţa între două puncte laticiale fiind cel puţin 1). b. Conform teoremei lui Pick. de lungimi 3. d1 ∈ . Soluţie: Partiţionăm triunghiul ABC în triunghiurile GAB. Deoarece m 2 + n 2 este astfel divizibil cu 2. Pe fiecare dintre aceste segmente se construieşte câte un pătrat care generează astfel două reţele infinite de pătrate în plan. deoarece p 2 + q 2 este divizibil cu 3. adică m = n = 0 şi p = q = 0. latura este mai mică decât raza cercului circumscris). 3) . ariile 3 1 celor trei triunghiuri sunt egale cu 0 + − 1 = . GBC . Soluţie: Alegem un sistem de coordonate în plan cu originea în O şi astfel încât dreapta OA să fie axa Ox . Punctele reţelei de pătrate construite pe OA au coordonatele (m ( 3.0) . Se consideră în plan trei puncte A. cu ( că p = 3a1 . Continuând la fel. iar în interiorul triunghiului ABC este exact un punct G de coordonate întregi. ( ) ( ) ( ) se deduce x 2 + y 2 = 3 a12 + b12 . q ∈ . n 3 = P p 2 cosα − q 2 sin α . Arătaţi că.. P5. dacă unghiul dintre OA şi OB este α . de unde obţinem ( x − 2 ) + ( y − 3 ) = (u − 2 ) + (v − 2 ) 2 2 2 2 2 2 2 2 . cu x.. n au aceeaşi paritate. adică o interesantă ecuaţie în numere întregi. v) situate pe un acelaşi cerc cu centrul în A. m. pentru orice număr natural n . de unde se ajunge la 3 m 2 + n 2 = 2 p 2 + q 2 . de unde c1 . p 2 sin α + q 2 cosα .

respectiv drepte suport. avem BD1 = a 3.Soluţie: Luăm un cerc de centru A( 2.. unghiul căutat este D1BC ' . Continuăm cu acelaşi procedeu şi raţionament până când obţinem un cerc în care intră exact n puncte laticeale. 2010} ⇒ n ∈ {2012. presupunând că d este paralelă cu exact k drepte din D . T33. 4022}. după reciproca teoremei lui Pitagora rezultă că m ( D1BC ') = 900 . oricare două neparalele. Ioan. mărim raza şi astfel intră şi al doilea punct în cercul nou obţinut. Cum BC ' AC . P6. în jurul acesta punându-se uşor în evidenţă unghiul a cărei mărime se cere. O mulţime D de n drepte din plan are proprietatea că fiecare dreaptă a mulţimii intersectează exact 2011 drepte din D . BC ' = a 2 şi D1C ' = a 5 ca diagonală a dreptunghiului DC ' D ' D . de rază suficient de mică astfel încât să nu conţină în interior niciun punct laticeal. deci (k + 1) | (k + 2012) . De remarcat că o configuraţie validă pentru n = 2012 este formată din dreptele suport ale laturilor unui poligon convex cu 2012 laturi. calculaţi măsura unghiului dintre dreptele BD1 şi AC . 2010 Construim cubul BCC1B1 A ' B ' C ' D ' . 2 Deoarece BD1 + BC '2 = 3a 2 + 2a 2 = 5a 2 = D1C '2 .. Conf. Universitatea Tehnică Cluj – Napoca Prof. deoarece a intersectează 2011 drepte din D . Soluţie: k ∈ {0. Găsim al doilea cerc care are pe frontieră un singur punct laticeal (conform problemei P3) şi în interior unul singur. Determinaţi numărul natural n . deci cele n drepte se pot împărţi în grupe de câte k + 1 drepte paralele între ele. 2004 [2] Vasile Pop – Geometrie combinatorică. Editura Dacia Educaţional. Liceul Bănăţean – Oţelu Roşu Bibliografie: [1] Vasile Pop. rezultă că n = 2012 + k . Viorel Lupşor (coordonatori) – Matematică pentru grupele de excelenţă. fiecare dreaptă din D este paralelă cu exact k drepte.Nicolae Boariu şi Aurel Doboşan În multe probleme de geometrie în spaţiu referitoare la cub. Vom ilustra cele de mai sus prin câteva probleme. Metoda constă în aceea că se „dublează” (se translatează) cubul având o faţă comună cu cubul iniţial. Notând cu a lungimea laturii cubului. P 1: Fiind dat cubul ABCDA1B1C1D1 . Editura Mediamira. 3) . Soluţie: Considerăm o dreaptă d din D . Univ. timp în care în interiorul cercului rămâne un singur punct laticeal. diferită de d . [2]. de unde O metodă de rezolvare a unor probleme în cub. Aşadar. Deducem astfel că (k + 1) | n . ea este paralelă cu n − 2012 = k drepte din D . Dacă a este o dreaptă din D . iar o configuraţie validă pentru n = 4022 este formată din 2011 drepte paralele intersectate de alte 2011 drepte paralele (o reţea laticeală de exemplu). Dr. 11 12 . problema 5. se cer determinate anumite unghiuri dintre segmente. clasa a IX-a. Mărim raza cercului până când pe frontiera sa apare primul punct de coordonate întregi. mărim în continuare raza. necoplanare.

Cum triunghiul EJF ' Construim Cum [ DA '] ≡ [ D ' A ''] rezultă că unghiul cerut este BD ' A ''. Soluţie: Construim cubul ABB ' A ' MNPQ . Atunci în triunghiul BD ' A '' avem BD '2 + D ' A ''2 = 3a 2 + 2a 2 = 5a 2 = BA ''2 şi conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul BD ' A '' este dreptunghic în D ' adică m ( BD ' A '' ) = 900 .P 2: În cubul ABCDA ' B ' C ' D ' se notează cu E . K mijloacele segmentelor [ AB ] . [3]. [ BB '] respectiv [CC '] . J .326. Soluţie: P3: Se dă cubul ABCDA ' B ' C ' D ' . [1]. problema VIII. [ BC ] . Aflaţi măsura unghiului determinat de dreptele DA ' şi BD ' . Fie F ' mijlocul segmentului [ NB ] . Atunci JF ' KF şi unghiul cerut este EJF ' . Notând lungimea laturii cubului cu a. AB 2 este echilateral (cu laturile ) rezultă că m ( EJF ') = 600 2 13 14 . 146.. Calculaţi măsura unghiului format de dreptele EJ şi FK . D ' A '' = a 2 (diagonala feţei) şi BA '' = a 5 (diagonala dreptunghiului ABB '' A '' de latură a şi 2a). F . problema VIII. G. avem: BD ' = a 3 (diagonala cubului ).

Calculaţi măsura unghiului determinat de dreptele BD ' şi DM . [ AA ''] . J . folosind reciproca teoremei lui Pitagora. conform reciprocei teoremei 4 4 lui Pitagora rezultă că triunghiul EJK ' este dreptunghic în E. [ BB ''] . de unde m ( DEC ') = arc cos 5 5 5 a 5 . E ' mijloacele Construim cubul BEFCB ' E ' F ' C ' . În plus EJ = . adică aflăm E ' K ' = m ( JEK ') = 900 . avem: DE = a 5 (diagonala dreptunghiului AEFD de dimensiuni a si 2a). rezultă că unghiul este DEC ' . Deducem astfel : 15 3 15 .[CC '] respectiv [ A ' B '] . Cum BD ' EC ' . Cum EK ' MK rezultă că unghiul cerut este JEK ' . Ioan Nicolae Boariu Soluţie: Construim cubul ABCDA '' B '' C '' D '' . din triunghiul EE ' K dreptunghic în E ' aflăm 2 a 6 a 2 EK ' = . A1 . cos ( DEC ') = = . Observăm 2 2 2 a 2 6a 2 că EJ 2 + EK '2 = + = 2a 2 = JK '. DC ' = a 2 (diagonala feţei). Cum segmentelor [CC ''] . Apoi JK ' = B ' C = a 2 . D1 . rezultă că triunghiul DEC ' este dreptunghic in C ' . M mijloacele segmentelor [ AB ] . K . B1 . [ BB '] . [ DD ''] respectiv [ A1B1 ] . Calculaţi măsura unghiului format de dreptele EJ şi MK . Din pătratul A1B1K ' D1 ( DC ) + ( EC ) / 2 / 2 = DE 2 . 15 16 . Notăm K '. Aurel Doboşan Soluţie: P 5: Fie cubul ABCDA ' B ' C ' D ' şi E . EC ' = a 3 (diagonala cubului). Dar notând lungimea laturii cubului cu a.P 4: În cubul ABCDA ' B ' C ' D ' se notează cu M mijlocul [ BC ] .

deducem imediat că = . ulterior. Selecţia s-a realizat atât din rândul problemelor propuse la concursurile şcolare. cât şi din diverse materiale publicate în timp în GM.1988 Soluţie: ax3 − 3bx 2 − 3ax + b = 0 are toate soluţiile reale . c ∈ .1. urmând ca.1. în liceu. Problema 1: Arătaţi că. ai ∈ .M. atunci a 2 a⋅ OC '⋅ O ' C ' 2 =a 3 O 'Q = = OC ' 3 a 6 2 Bibliografie: [1] V. dacă ai < 2 .P6: Se consideră cubul ABCDA ' B ' C ' D ' cu lungimea muchiei a. a ≠ 0. ceea ce s-ar putea constitui. atunci ecuaţia Olimpiadă Maramureş. b. dacă a. cum x ∈ . Alba. problemele legate de studiul ecuaţiilor algebrice pot fi tratate şi . 2} . deci fac parte din plane paralele. cât şi printr-un studiu calitativ în care analiza matematică joacă un rol esenţial. unde k ∈{0. ⎟ pentru care tg y = x . atunci ecuaţia 3 x 4 + a1 x 3 + a2 x 2 + a3 x + 1 = 0 nu are soluţii reale . Profesor. aşa credem. Metode nestandard de abordare a unor tipuri de ecuaţii algebrice cu coeficienţi reali Antoanela Buzescu Noţiunea de ecuaţie este una dintre primele noţiuni pe care elevul le întâlneşte în matematica gimnaziului. cele mai multe la nivelul programei de liceu. a) Arătaţi că ( AB ' D ') ( C ' BD ) b) Calculaţi distanţa dintre planele AB ' D ' şi C ' BD . Cărbunaru. Cărbunaru – Culegere de probleme de matematică clasele VII-VIII [2] Petre Simion – Teste de matematică pentru concursurile şcolare [3] Revista Arhimede 2003 Profesor.E.altfel”. într-un instrument util în pregătirea concursurilor şcolare. Rezolvare: Se împarte prin a ≠ 0 şi ecuaţia se rescrie Construim cuburile A ' B ' C ' D ' A '' B '' C '' D '' şi ABCDA '' B '' C '' D '' a) AB ' C '' D ' şi A ''' BC ' D sunt romburi cu laturile respectiv paralele. iar Q este proiecţia O ' lui pe OC ' . Lugoj. Timiş 17 b 3 x − x3 b b x3 − 3 x 2 − 3 x + = 0 . să diversifice modalităţile de abordare a ecuaţiilor algebrice. Şcoala Generală Hopîrta. atât în problematica rezolvării efective (în cazuri particulare pentru ecuaţiile algebrice de grad superior). Pornind de la noţiuni elementare de algebră.. iar ecuaţia se rescrie din nou ⎝ 2 2⎠ ⎛b⎞ arctg ⎜ ⎟ + kπ b ⎝a⎠ . a a a 1 − 3x2 ⎛ π π⎞ există y ∈ ⎜ − . Problema 2: Arătaţi că. b) Dacă O este centrul pătratului ABCD şi O ' este centrul pătratului A ' B ' C ' D ' . 18 . Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu”. 2} astfel : tg 3 y = şi are soluţiile yk = a 3 Revenim la substituţie şi rezultă : xk = tg yk . unde k ∈{0. C.

( x2 − 1) ( x3 − 1)( x2 x3 − 1) > 0 . atunci x2 x3 > 1 este echivalentă cu Ultima inegalitate şi q ≠ 0 . ⎛ p⎞ adică dacă 8 − 3 y 2 = ⎜ ⎟ . q ∈ {3k . 1 1 atunci din relaţiile date se ajunge la contradicţie. obţinem 2 + a1 + a2 + a3 = 0 . x2 x3 1 ⎛ ⎞ 1 x1 = 1 . 4 4 Problema 5: Se consideră ecuaţia x3 − ax 2 + bx − c = 0 . x2 . deci ecuaţia dată nu are soluţii reale. Dacă c > 1 . rezultă 2 − a1 + a2 − a3 = 0 . b > ac şi rădăcinile ecuaţiei sunt reale şi pozitive. b > ac conduc la x1 x2 x3 > 1 Atunci x3 − 2 x − a = 0 şi y 3 − 2 y − a = 0 . pentru 3 x = −1 . q ) = 1. Analog. 3 3 ⎝ ⎠ ( ∀ ) x ∈ (2) ( ) ştiind că admite rădăcinile x1 = cos u . x2 = cos 2u . ⎛ π⎞ u ∈ ⎜ 0. b) Dacă x1 . q ∈ ⎝q⎠ 2 2 2 2 şi şi ∑ x1x2 > ⎜ ∑ x1 ⎟ ( x1x2 x3 ) ⇔ ∑ x > ∑ x1 . arătaţi că: a) ecuaţia nu poate avea rădăcina 1.3k + 1. b. Condiţiile c > 1 . De aici 8q 2 − 3 ( yq ) = p 2 ⇔ 8q 2 − p 2 = 3 ( yq ) (1) Se analizează cazurile p. În concluzie. prin scădere. ( ) Dacă x = 1 . ceea ce este imposibil deoarece ai < 2 ⇒ 2 + ∑ ai > 0 . x2 x3 < 1 fals pentru că rădăcinile sunt pozitive . 3 2 2 5 1 a=− . De aici . ⎝ 2⎠ Rezolvare : ⎛u⎞ ⎛ 3u ⎞ Din ∑ x1 = 1 ⇒ cos u + cos 2u − cos3u = 1 ⇔ sin u ⋅ sin ⎜ ⎟ ⋅ cos ⎜ ⎟ = 0 . ⎝2⎠ ⎝ 2 ⎠ π 1 1 Singura soluţie convenabilă este u = când x1 = . x3 < 1 . 2 ( x2 + x3 )(1 − x2 x3 ) > 0 . Rezolvare : a) Prin reducere la absurd . revenind în (1) rezultă că: 3 2⎛ 2 4 2 3 2 ⎞ x4 + a1x3 + a2x2 + a3x +1 ≥ x4 +1 − x + x + x = ( x −1) ⎜ x + x +1⎟ ≥ 0 . înlocuind în ecuaţie. inegalitatea (2) este strictă. b ∈ 2 3 2 ⋅ x + x + x . dacă x1 . x3 = 1 . x ≠ y . Rezolvare : Presupunem. prin absurd.Rezolvare : Arătăm că x + a1 x + a2 x + a3 x + 1 ≥ x + 1 − a1 x + a2 x + a3 x Cum a1 x3 + a2 x 2 + a3 x ≤ 4 3 2 4 3 2 (1) Problema 4: Să se rezolve ecuaţia x3 − x 2 + ( a + b ) x + b = 0 . ⎟ şi să se determine valorile parametrilor a şi b. c ∈ . Dacă ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 1 1 + > x2 + x3 . x2 . x3 > 1 atunci avem relaţia falsă Dacă ∑ x > ∑ x1 . ecuaţie de gradul II în x care are rădăcini raţionale dacă Δ x = y 2 − 4( y 2 − 2) este pătratul unui număr raţional. x1 > 1 . unde a. unde a ∈ are cel mult o soluţie raţională. x3 = − cos3u . fals pentru că 2 − a1 + a2 − a3 > 0 . deducem că x + xy + y − 2 = 0 .3k + 2} şi se constată că (1) nu are loc . p. b= . Problema 3: Arătaţi că ecuaţia x3 − 2 x − a = 0 . Analog. x2 = − . 19 20 . atunci se contrazice relaţia x1 x2 x3 > 1 . b) o rădăcină este subunitară şi două supraunitare. unde a. că ecuaţia are soluţiile x. unde ( p. y ∈ .

\ . Să Cazuri particulare : se arate că numărul 3 3 nu poate fi rădăcină a acestei ecuaţii . autor: Ion Ursu ) Rezolvare: x n = (1 + k =1 n ⇔ y − 2x2 − 2 y + 2x2 + 2 = 0 ⇔( 2x +1) 4x2 + 2x + 5 = 0 ⇔ 2x +1= 0 ⇔ x =− pentru că ecuaţia 4 x 2 + 2 x + 5 = 0 nu admite rădăcini reale .. (Problema 18238.Gazeta Matematică – Nr. atunci x = 0 fals. (Problema 18566. unde a. ceea ce este 3) ecuaţia x 4 − 4 x3 − 6 x 2 − 4 x − 1 = 0 ⇔ x 4 − ∑ C4k x 4− k = 0 admite k =1 fals . fals.12 / 1980. cu n ∈ * . adică 3 ar fi raţional. b. Se face substituţia: y = x + 1. iar dacă b ≠ 0 ⇒ 3 3 este (x 2 + 2 x + 2 3x + 2 x + 4 = 3 x2 + 1 )( ecuaţia 2 ) ( ) 2 .9-10 / 2001. + n a n −1 . din mulţimea date . şi deci afirmaţia din enunţul ⎢ ⎥ a −1( ⎦ a −1 ⎣ problemei este demonstrată . 2) ecuaţia x3 − 3 x 2 − 3x − 1 = 0 ⇔ x3 − ∑ C3k x3−k = 0 admite rădăcina k =1 y = 9 şi x = 3 . ecuaţia devine Problema 7: Se consideră ecuaţia x n − ∑ Cn k x n − k ( a − 1) k =1 n k −1 =0.Problema 6: Se consideră ecuaţia ax 2 + bx + c = 0 . Fie x =1+ 2 . Revenind la ecuaţie.. + n a n −1 ) n şi ∑Cnk xn−k ( a −1) = n k −1 = 1 n k n−k 1 k k ∑Cn x ( a −1) = a −1 ⎡( x + a −1) − xn ⎤ = ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ a −1k =1 1 ⎡n n n 1 a x − xn ⎤ = a − 1) x n = x n ..Gazeta Matematică – Nr. Să se arate că ecuaţia admite ca rădăcină ⎡ y − x2 + 1 ⎤ ⎡ y + x2 + 1 ⎤ = 3 x2 + 1 ⎣ ⎦⎣ ⎦ ( ) ( ) ( ) 2 ⇔ y 2 − 4 x2 + 1 ( ) 2 =0⇔ numărul x = 1 + n a + n a 2 + . autor: Radu Mărculescu) Rezolvare: În rezolvarea acestei ecuaţii se va folosi metoda lui Descartes pentru rezolvarea unei ecuaţii algebrice de gradul patru.. (ONM 1979. Gazeta Matematică – Nr.a∈ şi a ≥ 0 . ⎧ay + bx = −c Atunci obţinem : ⎨ ⎩by + cx = −3a Dacă b 2 ≠ ac atunci x = 3 3 x =1+ 2 + 2 3 3 3 2 4 bc − 3a ac − b 2 2 . Dacă b 2 = ac atunci ax 2 + bx + c = 0 ⇔ x = 3 rădăcina x = 1 + 4 2 + 22 + 23 . autori: Adriana & Lucian Dragomir ) Rezolvare : Notând y = 2 x 2 + 2 x + 3 . c ∈ . 3 nu poate fi rădăcină a ecuaţiei (Problema E: 12 100. Problema 8: Rezolvaţi în 4 4 −b ± b 2 − 4ac −b ± bi 3 = 2a 2a de unde deducem că b = 0 . autor : Sorin Popa ) 1) ecuaţia x 2 + 2 x − 1 = 0 ⇔ x 2 − ∑ C2 k x 2 − k = 0 k =1 3 2 admite rădăcina Rezolvare : Să presupunem că x = 3 3 ar fi rădăcină a ecuaţiei date. ( )( ) ( ) 1 2 a + n a 2 + .4 / 1980. Problema 9: Să se rezolve ecuaţia x 4 − 4 x3 − 4 x 2 + 25 x − 20 = 0 . se ajunge la forma y 4 − 10 y 2 + 9 y − 2 = 0 22 21 . Prin urmare.

x4 = .m. Deoarece p ( z + 1) = z 4 − 3z3 + 6z − 4 vom afla c. b . a − 2. b = −2.c. y4 = . care se poate rezolva simplu. c − 1 . Rezultă deci că p ( z ) = 0 şi p ( z + 1) = 0 admit rădăcina comună a − 1. c deci ecuaţia p ( z + 1) = 0 are soluţiile a − 1. (Gazeta Matematică – Nr. În continuare . O soluţie. p. rezultă că rădăcinile complexe nereale ale 1 1 ecuaţiei sunt x2 = − a − i 3a 2 + 4 p . avem soluţiile: −1 + 17 −1 − 17 −5 + 5 −5 − 5 x1 = . avem că y − 10 y + 9 y − 2 = y + 3 y − 2 y − 3 y + 1 .8 / 1985 ) Rezolvare : Fie x1 = a rădăcina reală a ecuaţiei. ulterior revenindu-se la substituţie. q ∈ .m. 1) y 2 + 3 y − 2 = 0 ne conduce la y1 = −3 + 17 −3 − 17 . datorită dificultăţilor de calcul ce se întâmpină în rezolvarea sistemului care rezultă. Rezolvare : Nu se recomandă abordarea problemei cu ajutorul relaţiilor dintre rădăcini şi coeficienţi. Problema 12: Dacă ecuaţia x3 + px + q = 0 . 2 2 Revenind la substituţia iniţială . a − 1. 2 ( y − 2 )4 + ( y + 2 )4 = 17 ⇔ 2 y 4 + 48 y 2 + 32 = 17 ⇔ 2 y 4 + 48 y 2 + 15 = 0 ceea ce reprezintă o ecuaţie bipătrată. y2 = . Acesta este polinomul r = X − 2 . rădăcinile ecuaţiei p ( z ) = 0 sunt 2⎤ ⎧a + c = 0 ⎪b + d + ac = −10 ⎪ ⎨ ⎪ad + bc = 9 ⎪bd = −2 ⎩ ⎧c = − a ⎪ 2 ⎪b + d = a − 10 ⎪ ⇔ ⎨ ⇔ 9 ⎪d − b = a ⎪ ⎪ ⎩bd = −2 1⎡ 1⎡ 2 2⎤ Cum bd = ⎢( b + d ) − ( b − d ) ⎥ ⇒ −2 = ⎢ a 2 − 10 ⎦ 4⎣ 4⎢ ⎣ 81 ⇒ −8 = a 4 − 20a 2 + 100 − 2 a a . este următoarea : Conform enunţului.d. deci a − 1 = 2 sau a = 3 şi se cunosc astfel două rădăcini ale ecuaţiei p ( z ) = 0 . b − 1. are o singură rădăcină reală. Remarcăm că pentru rezolvarea problemei s-a presupus că 3a 2 + 4 p > 0 . p < 0 ⇒ x2 = x3 < a . se găsesc rădăcinile b = 1 − 2 şi c = 1 + 2 . x2 = . ştiind că diferenţa a două rădăcini este 1. modulul unei rădăcini complexe nereale este mai mare sau mai mic decât modulul rădăcinii reale după cum p > 0 . x3 = . 2 2 3+ 5 3− 5 2) y 2 − 3 y + 1 = 0 ne conduce la y3 = . luăm a = 3 ⇒ c = −3. Deci . mai „economică” din punct de vedere al calculelor. respectiv p < 0.8 / 1985 ) Rezolvare : Se face substituţia y = x + 1 şi astfel ecuaţia devine 3a 2 + 4 p ⎛a⎞ De aici deducem că: x2 = x3 = ⎜ ⎟ + = a2 + 4 p . 2 2 2 2 4 2 ( 2 )( 2 ) x3 + px + q = ( x − a)( x 2 + ax + a 2 + p) Presupunând că p ≠ 0 . 23 24 .Se caută apoi o descompunere de forma 4 2 y − 10 y + 9 y − 2 = y + ay + b y + cy + d Prin identificare. se obţine sistemul ( 2 )( 2 ) Problema 11: Rezolvaţi ecuaţia p ( z ) = 0 unde p = X 4 − 7 X 3 + 15 X 2 − 7 X − 6 . d = −1 . Rezultă că ( ) 2 ⎛9⎞ −⎜ ⎟ ⎥ ⎝a⎠ ⎥ ⎦ Notăm a 2 = z şi obţinem ecuaţia în z : z 3 − 20 z 2 + 108 z − 81 = 0 care admite rădăcina z=9 Revenind la substituţie . x3 = − a + i 3a 2 + 4 p 2 2 ( ) ( ) Problema 10: Să se rezolve ecuaţia ( x − 1)4 + ( x + 3)4 = 17 (Gazeta Matematică – Nr. al polinoamelor p şi q = x 4 − 3 x3 + 6 x − 4 . 2⎠ 4 ⎝ Aşadar p > 0 ⇒ x2 = x3 > a .

Inegalitatea ce trebuie demonstrată este echivalentă cu inegalitatea ( b − c )2 ⋅ ( a 2 + 4bc ) 2 ≤ 2a 6 ⇔ b 2 + c 2 − 2bc ⋅ a 2 + 4bc ( )( ) 2 ≤ 2a 6 ⇔ f k +1 ( x) este de forma (*) ⇒ fn (x) = (−1) (x −1)(x − 2). aşadar este adevărată şi cea propusă.( x − n + 1) . deci (k + 1)! (−1) k +1 f k +1 ( x) = x( x − 1)( x − 2).unde n∈ n! Rezultă că zerourile funcţiei f n sunt numerele 1..Teoria calitativă a ecuaţiilor algebrice.. 2.( x − k ) = ( k + 1)! (*) fk ( x) = * . + x( x − 1). f 2 ( x) = ( x − 1)( x − 2) ..( x − k ).( x − k ) + k! (k + 1)! (−1) k +1 = ( x − 1)( x − 2).. Liceul C.( x − k ) [ −( k + 1) + x ] .. (−1) k (−1) k +1 x( x − 1)( x − 2).218 şi VIII.Metode de rezolvare a problemelor de matematică în liceu. n! 1! 2! Rezolvare: Vom observa că f1 ( x) = −( x − 1) . 26 25 . din teorema lui Pitagora. Deoarece triunghiul ABC este dreptunghic în A rezultă. ( ) 2 ≤ 2 ⋅ BC 6 .Problema 13: Să se determine zerourile funcţiei f n : → . Ultima inegalitate este echivalentă cu inegalitatea a 2 (1 − t ) ⋅ (1 + 2t )2 ≤ 2 ⇔ (1 − t ) ⋅ (1 + 4t + 4t 2 ) ≤ 2 ⇔ ⇔ 1 + 4t + 4t 2 − t − 4t 2 − 4t 3 ≤ 2 ⇔ 4t 3 − 4t + t + 1 ≥ 0 ⇔ ⇔ 4t ⋅ t 2 − 1 + ( t + 1) ≥ 0 ⇔ 4t ⋅ ( t − 1) ⋅ ( t + 1) + ( t + 1) ≥ 0 ⇔ ⇔ ( t + 1) ⋅ 4t 2 − 4t + 1 ≥ 0 ⇔ ( t + 1) ⋅ ( 2t − 1) ≥ 0 ... Editura Paralela 45. Asupra unor probleme propuse în RMCS Petrişor Neagoe În numărul 35 al revistei RMCS au fost propuse spre rezolvare la clasa a VIII-a (VIII. deci funcţia f1 are un 1 singur zero x1 = 1 .219) două probleme de la testele de selecţie pentru OBMJ.(x − n). Ploieşti..( x − k )( x − k − 1) . În continuare voi prezenta soluţii pentru cele două probleme (problemele 1 şi 2).unde k ∈ k! (−1) k +1 f k +1 ( x) = f k ( x) + x( x − 1)( x − 2)... Editura Tehnică.Bucureşti. n * ⇔ a 2 − 2bc ⋅ a 2 + 4bc ( )( ) 2 ≤ 2a 6 ⇔ a 2 − 2bc ⎛ a 2 + 4bc ⎞ ⋅⎜ ≤2⇔ ⎜ a2 ⎟ ⎟ a2 ⎝ ⎠ 2 Bibliografie : [1] Năstăsescu. 1999 [4] Georgescu Eremia. n.. Mihail . Suntem astfel conduşi la a face f n ( x) = 1 − presupunerea Deducem că n (−1)k ( x − 1)( x − 2).. 1. 2 ( ( ) ) Ultima inegalitate este adevărată. Editura Mathpress. deci funcţia f 2 are 2! două zerouri x1 = 1 şi x2 = 2 . Loga. iar problema 3 reprezintă o generalizare a problemei 2.. În plus. Caransebeş 2bc ⎞ ⎛ 2bc ⎞ ⎛ ⇔ ⎜1 − 2 ⎟ ⋅ ⎜1 + 2 ⋅ 2 ⎟ ≤ 2 a ⎠ ⎝ a ⎠ ⎝ 2bc Facem notaţia 2 = t . Bucureşti. 1979 [2] Ganga.. Mircea .Onofraş Eugen .Concursul interjudeţean Traian Lalescu. relaţia a 2 = b 2 + c 2 .... Arătaţi că în orice triunghi ABC dreptunghic în A este adevărată inegalitatea ( AB − AC ) ⋅ BC 2 + 4 ⋅ AB ⋅ AC 2 1 1 (−1) x + x( x − 1) + ... Piteşti.D. AC = b şi AB = c .( x − k ) = = ( x − 1)( x − 2).Ecuaţii şi inecuaţii. ceea ce confirmă că (k + 1)! Demonstraţie: Folosim notaţiile uzuale BC = a .. 1982 [5] Colecţia Gazeta Matematică (1962-2011) Profesor. Editura Didactică şi Pedagogică. 1988 [3] Neacşu.. Constantin ..

isoscel ⇒ DAC ≡ DCA . N pe segmentele respectiv ( BC ) . Observaţie: Dacă ABCD este romb atunci. În următorul şir de egalităţi s-a aplicat teorema sinusurilor în MCN . PRD ~ MND .patrulater inscriptibil ⇒ ⇒ MDN ≡ MCN ≡ MAB ⇒ ⇒ ADPR . N ≠ B . Demonstraţi că RP = PD .inscriptibil ⇒ PRD ≡ PAD ≡ PAR ≡ PDR ⇒ ⇒ PRD . Deci. astfel încât DM = MN . Demonstraţi că 27 28 .patrulater inscriptibil ⇒ MDN ≡ MCN ≡ MAB ⇒ ⇒ ADPR . ABCD .patrulater inscriptibil ⇒ CNP ≡ BMP ≡ DMP ⇒ ⇒ MNCD . X ∈ ( AB şi N ∈ ( BC ) astfel încât Profesor. MBP ≡ MDP ⎫ ⎬ ⇒ MBP ≡ MNP MN = MD ⇒ MDN ≡ MND ⎭ ⇒ MBNP . MC MN = = sin ( MNC ) sin ( MCN ) = MX MA = = sin ( MAX ) sin ( MXA ) = = MA MD = = sin ( MDA ) sin ( MAD ) MD MC = ⇒ sin ( MCD ) sin ( MDC ) ⇒ sin ( MNC ) = sin ( MDC ) ⇒ ⇒ MNC + MDC = 180 ⇒ ⇒ MNCD . deci MND este isoscel. {P} = AC ∩ DN şi { R} = AB ∩ DM . din MXA ≡ MDA . {R} = AB ∩ DM .isoscel .isoscel ⇒ BAC ≡ BCA . Fie ABCD un romb şi punctele M .romb şi M . Fie punctele M ∈ ( AC ) . P ∈ ( AC ) ⇒ ⇒ BMP ≡ DMP ⇒ MBP ≡ MDP şi BMP ≡ DMP . PR = PD . Se notează ( AC ) . rezultă că X = B şi MD = MX = MN . 3. Grup Şcolar „Mathias Hammer” Anina MXA ≡ MDA şi MN = MX . MAX .patrulater inscriptibil ⇒ ⇒ PRD ≡ PAD ≡ MCD ≡ MND .2. Din problema 3 rezultă imediat că PRD este isoscel şi astfel obţinem o altă soluţie a problemei 2. MAD şi MCD . Demonstraţie: Demonstraţie: BA = BC ⇒ ABC . DA = DC ⇒ ADC . Se notează { P} = AC ∩ DN şi PRD ~ MND . În patrulaterul ABCD se consideră BA = BC şi DA = DC .

Bucureşti Soluţie : De fapt. La fel. în concluzie.. c. Fiecare pui. Observaţie: De reţinut: Orice alt mod de numărare. adică trei sferturi din numărul alunelor găsite de al patrulea pui în cuib. (III) numere de tipul 112. deci A este multiplu de 6 şi multiplu de 7. avem că 108 reprezintă 4 4 alunelor găsite în cuib de al treilea pui. Alvin. cel mult egale cu 9. *** A = 2 ⋅ (1 + 2) + 23 ⋅ (1 + 2) + . Calculaţi în câte feluri se pot forma cele două echipe. Oţelu – Roşu Soluţie : Trebuie remarcat faptul că se poate da şi o soluţie algebrică. Câte alune a lăsat veveriţa în cuib? Adriana Dragomir. veveriţa a lăsat în cuib. V.. 212 Calculaţi restul împărţirii la 5 a numărului A = 132123 + 7777. Viorel Tudoran. pentru cei patru pui ai săi. Dacă în cuib au rămas la final 81 de alune. Preferăm o metodă mai apropiată de nivelul actual de pregătire al elevilor. Avem astfel u 132123 = 8 şi u 7777 = 7 . A se divide prin 6 ⋅ 7 ⋅ 31 = 1302.Probleme rezolvate din RMCS nr. 113. avem în total 81. V.. iar împărţit la 8 dă restul 3. 144 ⋅ = 192 de alune a lăsat primul 3 4 pui în cuib şi astfel la început au fost în cuib 192 ⋅ = 256 de alune. avem în total 9 × 9 = 81 numere. Theodore şi Jason. crezând că este primul. + 2208 ⋅ (1 + 2 + 4 ) . deci u ( A) = 5 şi astfel restul cerut este 0.. deci numărul este multiplu şi de 31 . Ioan Dăncilă. 214 Într-o dimineaţă. când s-a trezit. avem 9 astfel de numere. Alfred Eckstein. 215 Un număr natural n împărţit la 15 dă restul 11. 211 Arătaţi că numărul A = 21 + 22 + 23 + . deoarece c ≠ 0. aşa cum au încercat unii dintre rezolvitori (unii elevi au şi reuşit).. Pentru un elev de clasa a X-a. b. apoi A = 2 ⋅ (1 + 2 + 4 ) + 24 ⋅ (1 + 2 + 4 ) + . 3 3 din numărul Folosind acelaşi raţionament. şi astfel au rămas în cuib 81 de alune. lăsate de al doilea pui. Olimpiadă Canada. La fel. Arad Soluţie : Notăm cu u (a) ultima cifră a numărului a.. putem folosi V. enunţ modificat Soluţie: a) Deosebim (sau distingem) trei tipuri de numere care satisfac enunţul: (I) numere de tipul 100. ( ) ( ) 29 30 . 131. b) Egalitatea se poate scrie 101c + 19b = 9a şi astfel se ajunge la 9a ≤ 81 < 101 ≤ 101c + 19b . deci în cuib erau 108 ⋅ = 144 de 3 4 alune. 213 Şase copii vor să formeze două echipe de către trei jucători şi să dispute un meci de baschet.. 35 Clasa a V-a V.. După ce s-a trezit şi cel mai leneş. 199 (fără 111). avem şi A = 2 ⋅ (1 + 2 + 4 + 8 + 16 ) + . 133. . se punctează corespunzător.. Oţelu – Roşu Soluţie : Deoarece 210 = 2 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ 7 . a luat un sfert din alunele aflate în cuib şi a plecat la joacă. (II) numere de tipul 121.. pentru care abc + cba = aab. Total: 243 de numere. de acest tip avem 9 × 9 = 81 de numere. o grămadă de alune. metoda drumului invers. + 2210 se divide cu 1302. 3 V. înseamnă că 4 numărul alunelor lăsate în cuib de al treilea pui a fost egal cu 81 ⋅ = 108... corect. . 122. V... şi-a luat alunele după aceeaşi regulă. + 2209 ⋅ (1 + 2) . trebuie să aflăm în câte feluri putem forma o echipă de trei jucători având la dispoziţie şase. 210 a) Calculaţi câte numere de trei cifre au exact două cifre egale. Determinaţi restul împărţirii numărului n + 1 la 12 . Noi putem utiliza aici o simplă schemă grafică şi obţinem 10 modalităţi. problema este simplă. b) Arătaţi că nu există numere naturale a. Lucian Dragomir.... . Simon..

.3. el deasemenea nu este Georgescu.50} . Numărul maxim de numere se realizează cu toate elementele din mulţimile A1 ..1.. desene.. atunci într-adevăr toţi Popeştii sunt Ioneşti şi numai Ioneştii sunt Georgeşti. deci restul împărţirii lui n + 1 la 3 şi la 4 este 0. b) Dacă unul nu este Ionescu.50 . doar secvenţa de trei resturi 1.2. deducem că numerele pot fi grupate în 8 grupe de câte 5 numere consecutive plus câteva. etc. A2 .. Bozovici 31 32 . atunci în mulţime sunt 3a numere divizibile cu 2 şi a numere divizibile cu 6. Aşadar numărul cerut este 2004. 217 Determinaţi numărul maxim de numere care pot fi alese dintre numerele 1..2. dar nu se divid cu 6. conform ipotezei.0. n} să existe exact 668 de numere care se divid cu 2. În succesiunea de resturi 0. Dacă n = 6a + 2 . 2. nici perechi de numere din A1 cuplate cu numere din A6 sau din A2 cuplate cu elemente din A5 .. V. deci restul cerut este 0. astfel incât suma oricăror două numere dintre cele alese să nu fie divizibilă cu 7.. A1 = {1. deci 3a − a = 668 . V.. A3 şi un element din A0 . Aşadar vom putea alege elemente din A1 . aşadar obţinem 3a + 1 − a = 668 ⇒ a ∉ .1. clasele V – VI . 21. 210 Determinaţi numerele naturale m şi n ştiind că există un număr natural impar abcbc astfel încât abcbc = 26m − 26n. Care este cel mai mic n posibil? *** Soluţie: Oricare 5 numere naturale consecutive dau la împărţirea cu 5 resturile 0. c) Dacă unul nu este Georgescu. A6 . Popeştii numere naturale divizibile cu 2.. 6a + 4. Afirmaţiile a) şi c) sunt aşadar false.. 2. iar b) este adevărată. avem 3a + 1 numere divizibile cu 2 şi a numere divizibile cu 6.. deducem n + 1 = 15c + 12 = 8d + 4 sau n + 1 = 3 ⋅ ( 5c + 4 ) = 4 ⋅ ( 2d + 1) .15..4.. el nu poate fi Ionescu. A2 ..2. Avem astfel în total 8 + 7 + 7 + 1 = 23 de numere. Clasa a VI-a VI. a ∈ ∗ . V. 49} . suma resturilor este egală cu 8 ⋅ 10 + 6 . de unde a = 334 ⇒ n = 2004. A2 .. Ed. A3 sau A4 .. Trebuie să observăm că nu putem alege două numere din mulţimea A0 .8.. astfel încât în V. Suma resturilor la împărţirea cu 5 a oricăror 5 numere naturale consecutive este aşadar egală cu 10.3. ErcPress).. Craiova Soluţie : Să remarcăm că numărul căutat este de forma 6a..3. (Soluţie preluată din cartea Domnului Ioan Dăncilă: O carte premiu : Matematica pentru învingători.. A5 . 4. Deoarece..6a + 2 sau mulţimea Ak sunt numerele care dau restul k prin împărţirea la 7. Pavel Rîncu. A6 cuplate cu un element din A0 .3 conduce la suma 6..4. 219 Aflaţi cel mai mare număr natural par n astfel încât în mulţimea {1. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) Niciun Popescu nu poate fi Georgescu. dar numai unii Ioneşti sunt Georgeşti.3. Cel mai mic n posibil este aşadar de fapt unicul număr posibil : n = 40 + 3 = 43. iar Georgeştii numere naturale divizibile cu 3. Dacă n = 6a + 4 se ajunge la 3a + 2 − a = 668 ⇒ a = 333 ⇒ n = 2002 .. anume A0 = {7.2.0.3 şi 4.Soluţie : Din n = 15 ⋅ c + 11 = 8 ⋅ d + 3 . 218 Toţi Popeştii sunt Ioneşti (adică orice om care poartă numele Popescu face parte din marea familie a celor care poartă numele Ionescu). O superbă rezolvare (părerea noastră) face următoarea convenţie iniţială : dacă Ioneştii sunt numere naturale. 216 Suma tuturor resturilor împărţirii la 5 a n numere naturale consecutive este egală cu 86. *** Soluţie: Se poate oferi o soluţie cu diagrame.. *** Soluţie: împărţim numerele în şapte mulţimi. Liliana Niculescu. Dacă n = 6a .1.

2.. Cu ce procent s-a redus preţul biletului? Mariana Drăghici. pentru produs. Lucian Dragomir. numai note de 7.5 . calculaţi ce greutate va avea organismul după două luni. prelucrare Soluţie : Notăm cu a. Avem astfel a = = şi deci = . 9 şi 10.. De remarcat că g 2 ≠ 3.5 kg. Cum singura putere de cinci cifre a lui 26 este 263 = 17576 . 34 33 . VI.5 kg. Barbu şi Constantin erau direct proporţionale cu 1. 212 Biletul de intrare la un meci de fotbal costă 60 lei. organismul creşte în greutate cu 0. ± n = 16. adică egalitatea din enunţ nu se poate realiza. deci numărul cerut este 7. deci A nu 2 x∈A se poate partiţiona în două submulţimi disjuncte cu sumele elementelor egale. avem g0 = 2. Bucureşti Soluţie: Conform ipotezei. b + 30 7 2 5 7 apoi a = 6. ± n ≤ 1 + 2 + . 40 ( 4 ≤ n ≤ 8 ) .Soluţie : Se deduce imediat că m > n iar. 211 Acum 30 de ani. iar pentru n = 7 avem 1 − 2 + 3 − 4 + 5 + 6 + 7 = 16 . deci nu poate fi egală cu 16... VI.3. pentru că 20 g2 = 3 + ⋅3. Reşiţa Răspuns: procentul cerut este 20%. 100 VI. deducem m = 3 şi abcbc = 17575. b. avem că doar unul dintre produsele ∏ x şi ∏ y îl conţine ca factor pe numărul x∈B y∈C p. încasările mărindu-se în acest fel cu 20%. respectiv 5. VI. contradicţie cu imparitatea ) numărului din enunţ.. număr natural este doar numărul 5 × 8.5 kg.. atunci 26 − 26 = 26 m n n ( 26 m−n − 1 se divide cu 26.6 kg. la matematică. Care sunt notele pe care Georgică le-a primit de două ori? Ioan Dăncilă. Media notelor sale este 8. 4. dacă există B şi C astfel încât A = B ∪ C . VI. În prima lună de viaţă. 214 În acest semestru. considerăm p cel mai mare număr prim din A şi astfel. apoi g1 = 3 şi g 2 = 3. Dan Comănescu. 216 Arătaţi că mulţimea A = {1. Dacă 25 notăm greutatea organismului după n luni cu g n . Aşadar actuala vârstă a lui Constantin este C = 60 (de ani. 213 Un organism are în momentul naşterii 2. din fiecare cel puţin una şi cel mult două. dacă n > 0 . satisfăcând astfel condiţia ca suma notelor să fie un număr natural. Georgică are. Aşadar n = 0 . vârstele lui Anton. Ce vârstă are în prezent Constantin? 7 Olimpiadă Canada. B ∩ C = ∅ . aşadar nici această partiţionare nu este posibilă. Pentru n = 6 . evident). *** 1234 ⋅ 1235 Soluţie: ∑ x = = 617 ⋅ 1235 este un număr impar. suma este un număr impar. Aşadar Georgică are 5 note. pentru orice număr natural n. Oţelu – Roşu 5 ⋅ 100 Soluţie: Procentajul de creştere lunară este p = = 20% . Timişoara Soluţie: Pentru n ≤ 5 avem ±1 ± 2 ± 3 ± . elevul are cel puţin 4 note şi cel mult 8 note. 2.40. Astăzi.1234} nu se poate împărţi în două submulţimi disjuncte astfel încât suma sau produsul elementelor din cele două submulţimi să fie numere egale. Dintre numerele n × 8. Olimpiadă Vrancea ireductibilă. Din lipsă de spectatori preţul biletului a fost redus şi numărul spectatorilor a crescut cu 50%.. c vârstele de acum 30 de ani ale celor trei a + 30 6 6 b c oameni. Presupunând că procentajul de creştere se păstrează constant pentru primele şase luni de viaţă.. Nota primită de două ori este 42 − ( 7 + 8 + 9 + 10 ) = 8 VI. VI.. 8. 217 Arătaţi că fracţia 2n ⋅ 5n +1 + 7 2n +1 ⋅ 5n + 3 este . c = 30 . 40 = 42 . Acum. 215 Aflaţi cel mai mic număr natural nenul n pentru care putem alege semnele + şi − astfel încât ±1 ± 2 ± 3 ± . raportul vârstelor lui 6 Anton şi Barbu este egal cu . + n ≤ 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15 . a + 30 = ⋅ ( 2a + 30 ) ..

a) Să se demonstreze că dreapta AP trece prin mijlocul laturii BC . AD = 65 . 2 cm. 211 Fie triunghiul ascuţitunghic ABC ( AB < AC ) şi P un punct în interiorul acestuia astfel încât PAB ≡ PBC şi PAC ≡ PCB . deci 20112011 = 4k + 1. 240. VI. Anina a) Fie {M } = AP ∩ BC . atunci să se arate că VB ⋅ VP = VC ⋅ VH . MC MA Astfel avem şi = .Soluţie: Dacă d | a = 5 ⋅10n + 7 . AB = 25% ⋅ BD şi 1 ⋅ CD = 5. Deci. Triunghiurile MAB şi MBP sunt asemenea. doar 360 are suma cifrelor pătrat perfect. m ( BEC ) = 90 avem m ( EBC ) = 90 − m ( ECB ) . m ( HBC ) = 90 − m ( ACB ) . aşadar c este multiplu de 10. Moldova – Nouă Soluţie: Pentru a uşura redactarea. m ( HCB ) = 90 − m ( ABC ) . atunci d | 5b şi astfel d | ( 5b − 2a = 1) . VI. Din 2a = b deducem că numerele 120.D sunt situate. Deci. atunci d | 2a . b) Fie { E} = BH ∩ AC şi { F } = CH ∩ AB . 218 Determinaţi numerele naturale a. 219 Punctele A. Evident.B. deoarece MAC ≡ MCP şi M este comun. astfel încât C este mijlocul segmentului (BD). Petrişor Neagoe. deci suma a două pătrate perfecte nu poate fi de forma 4 p + 1. k ∈ . 6 Olimpiadă Caraş – Severin Soluţie: Egalitatea din ipoteză conduce la 20a = 10b + c . deci MB 2 = MA ⋅ MP (1) Astfel avem MP MB Triunghiurile MAC şi MCP sunt asemenea. b) Dacă H este ortocentrul triunghiului ABC şi {V } = BP ∩ CH . renunţăm la unitatea de măsură şi avem imediat CD = BC = 26 ⇒ BD = 52. Aurelia Voilovici. iar dacă d | b = 2 ⋅ 10n ( ( ) + 3) . În BEC . deci MC 2 = MA ⋅ MP (2) MP MC Din (1) şi (2) rezultă că MB 2 = MC 2 . 35 36 . Se obţine 13 91 apoi MN = AD − AM − ND = 65 − − 13 = . m ( CFB ) = 90 m ( BHC ) = 180 − ⎡ m ( HBC ) + m ( HCB ) ⎤ = ⎣ ⎦ = 180 − ⎡90 − m ( ACB ) + 90 − m ( ABC ) ⎤ ⇒ ⎣ ⎦ ⇒ m ( BHC ) = 180 − m ( BAC ) (3) avem m ( FCB ) = 90 − m ( FBC ) . în această ordine. În concluzie. deci MB = MC . Timişoara Soluţie : Folosim faptul că 2011 = M4 + 3 . Andrei Eckstein. 2 2 VII. MB MA = . Clasa a VII-a VII.C. În CFB . Calculaţi distanţa dintre mijloacele segmentelor (AB) şi 5 (CD). AB = 13. 360 şi 480 verifică a doua condiţie din enunţ. dreapta AP trece prin mijlocul laturii BC . b şi c ştiind că a + b + c este 1 pătrat perfect şi bc = ⋅ abc. orice pătrat perfect este de forma 4q sau 4q + 1 . 210 Arătaţi că 20112011 nu se poate scrie că sumă a două pătrate perfecte. pe de altă parte. pe o dreaptă d. deci c = 0. deoarece MAB ≡ MBP şi M este comun.

213 Se consideră un paralelogram ABCD în care 3 AB = 2 BC. 3n + 2 *** 37 38 . pentru orice număr natural n ≥ 2 . Avem astfel FB ⊥ AE ⇒ F aparţine mediatoarei segmentului ( AE ) . 2. 2 2 aşadar ABEG este romb. avem că GD este linie BE AB = = k ⇒ AG = 2k = AB . Olimpiadă Ungaria. n −1 n+2 n+5 n+8 n + 11 A(n) = a) Arătaţi că A(2) < 3. 2 2 2 2 p +1 1 b) . Reciproc. Concurs Suceava Soluţie : Egalitatea din enunţ conduce la AB = 2k . 4} < n + 3i n + 3i − 1 A(n) < B (n). este adevărată inegalitatea A(n) < B(n). deci FE = FA. Arătaţi că numărul soluţiilor întregi ale ecuaţiei ax + b = c este par dacă şi numai dacă există k ∈ astfel încât k ⋅ a = 2 ⋅ c . mijlocie în triunghiul FEB. 215 Determinaţi numerele naturale n pentru care 2n 2 + 15 ∈ . BC = 3k . Deoarece VHB ≡ VPC şi BVH ≡ CVP rezultă că triunghiurile BVH şi CVP sunt asemenea. 212 Bisectoarea unghiului BAD intersectează ( BC ) în E. Ecuaţia are astfel a | (c − b) ). 214 Se consideră numerele întregi nenule a. deci a | 2c ⇒ 2c = ka. deoarece GD || BE . c−b ∈ (adică atunci a | ( c − b + c + b ) şi astfel. x2 = a a a | (c − b) şi a | (c + b) . m ( BPC ) = 180 − ⎡ m ( PBC ) + m ( PCB ) ⎤ = ⎣ ⎦ = 180 − ⎡m ( MAB ) + m ( MAC ) ⎤ ⇒ m ( BPC ) = 180 − m ( BAC ) (4) ⎣ ⎦ Din (3) şi (4) rezultă că BHC ≡ BPC . deci şi x2 = a un număr par de soluţii.1. Dacă soluţiile sunt întregi. cu Pentru orice număr natural n ≥ 2 se notează n +1 n+4 n+7 n + 10 n + 13 + + + + şi n n+3 n+6 n+9 n + 12 1 1 1 1 1 B ( n) = + + + + . k ∈ . b) Demonstraţi că. FD = DE . soluţiile x1 = VII.3. ∀p ≥ 2 < p p −1 1 n + 3i + 1 . deci VB ⋅ VP = VC ⋅ VH . dacă a | 2c . b şi . Din DAE ≡ EAB şi EAD ≡ AEB (alterne interne) deducem EAB ≡ AEB . ∀i ∈ {0. Se notează cu F simetricul punctului E faţă de D. a) A(2) = 2 5 8 11 14 1 1 1 1 A < 1 + + + + = 3. enunţ modificat Soluţie (barem propus): 3 6 9 12 15 + + + + . Cum GD = VII. atunci nu divide nici pe celălat. *** Soluţie : Ecuaţia ax + b = c este echivalentă cu ecuaţiile ax + b = ±c . VB VH . (1p) (3p) (1p) (1p) (1p) c−b −c − b . = VC VP VII. Notăm BF ∩ AD = {G} şi. atunci . atunci a | (c + b) . deci ecuaţia are 0 soluţii întregi ( deci număr par de soluţii). Dacă a nu divide unul dintre numerele c − b sau c + b . deci triunghiul AEB este isoscel. dacă de exemplu x1 = a −c − b ∈ . Arătaţi că triunghiul AEF este isoscel. Astfel.VII.

atunci M este egal depărtat de laturile [ BC ] . Loreta Ciulu. 210 Se consideră un număr real a > 1.M. 212 Demonstraţi că oricum am alege 9 puncte în interiorul unui cub cu lungimea muchiei 2 cm. Timişoara Soluţie : Notăm a + 1 = x > 0. adică DC || AB . teorema lui Thales în AI AG triunghiul ADE conduce la = (1).N sunt coliniare. BD ID apoi CD = 7.5 ⇒ BC = 12. x − 1 > 0 . Cum AB = BM rezultă că triunghiul ABM este isoscel şi deci BAM ≡ MAD. Cristinel Mortici. c + 1 = z > 0 şi astfel.5 . deducem DAC ≡ AMB. dacă punctele A. atunci ABCD este paralelogram. respectiv mediana din A intersectează latura (BC). de unde a + b + c ≥ 6. c ∈ ( −1. calcule imediate conduc la inegalitatea de demonstrat. Se ajunge imediat la n = 3. VIII. Demonstraţi că Clasa a VIII-a VIII. AC = 15 şi în care se notează cu G centrul de greutate. rezultă că cel puţin două dintre ele sunt in interiorul aceluiaşi cub şi deci distanţa dintre ele este mai mică decât diagonala care are lungimea 3cm 3 < 1. deci cubul poate fi împărţit în 8 cuburi cu muchia de 1 cm. Se obţine imediat BD = 4. C între N şi D. Reşiţa 3 3 Soluţie: V = l = 8cm .74 . ∞ ) verifică relaţia 1 1 1 + + = 1 .[CD ]. VII. adică cea din 2 2 2 VII. a ) şi y ∈ a. Deoarece M ∈ [ AB ] dacă şi numai dacă şi. ( ) distanţa respectivă. bisectoarele unghiurilor BCD şi ADC se intersectează într-un punct situat pe ( AB ) dacă şi numai dacă AB = AD + BC. dacă a. 217 Se consideră un triunghi ABC cu AB = 9. atunci a + b + c ≥ 6. ştiind că 1 1 1 + + = 1 . de unde BAM ≡ AND. Târgovişte Soluţie : Deoarece AM este secantă pentru dreptele paralele AD şi BC. 216 Se consideră un patrulater ABCD cu laturile AD şi BC paralele.74 cm. obţinem x + y + z ≥ 9 . Cum IG || BC . Cum AD || BC . 2 ( ) ( ) deducem că y − a 2 ( ) ( x − a ) > 0 şi ( y − a )( x − 1) > 0 . Admitere Universitate 1985 Soluţie: Dacă M este punctul de intersecţie a celor două bisectoare. N ∈ CD . atunci 2 xy − (1 + a )( y + ax ) + a 1 + a 2 > 0. h ( AB + CD ) 2 A [ ABCD ] = A [ ADM ] + A [ MDC ] + A [ MBC ] .[ AD]. Bucureşti Soluţie : Deoarece x − a < 0 şi y − a < 0 . VIII. 219 Se consideră un trapez cu baza mare ( AB ) . dacă x ∈ (1. iar cu I centrul cercului înscris . Ioan Dăncilă. pentru care există punctele M ∈ ( BC ) . această egalitate este echivalentă cu enunţ. există două puncte astfel încât distanţa dintre ele să fie mai mică decât 1. notăm cu h 39 ( ) 40 . b + 1 = y > 0.Soluţie : ( 3n + 2 ) | 2n 2 + 15 şi ( 3n + 2 ) | ( 3n + 2 ) conduc la ( 3n + 2 ) | ( 2n(3n + 2) − 3(2n2 + 15) . = AD ⋅ h CD ⋅ h BC ⋅ h + + . 211 Arătaţi că. din AD = DN deducem că NAD ≡ AND . Rîmnicu – Sărat Soluţie : Notăm cu D şi E punctele în care bisectoarea. de unde ( 3n + 2 ) | ( 4n − 45) imediat. Constantin Apostol. prin însumarea ultimelor două. a 2 . Calculaţi BC în cazul în care IG || BC. a +1 b +1 c +1 Andrei Eckstein. deducem că ABCD este paralelogram. Arătaţi că. VII. iar y − a > 0. Pe de altă parte. ( 3n + 2 ) |143. Cu teorema bisectoarei în ID GE AB AI = triunghiul ABD se ajunge la (2) . b. Având 9 puncte. Demonstraţi că. folosind inegalitatea dintre media aritmetică şi cea x y z armonică. astfel încât AB = BM şi DN = AD.

42 41 . M sunt coliniare. i = 1.. de unde (x 2 − 7 x + 6 ⋅ x 2 − 7 x + 10 ⋅ x 2 − 7 x + 12 = 720 şi avem ( y + 6 )( y + 10 )( y + 12 ) = 720 (1p) (1p) (1p) (1p) )( )( ) atunci triunghiurile VOAi . Deducem că ΔPBQ este echilateral. 216 O piramidă are toate muchiile egale. ceea ce este fals. VIII. deci PQ = PB = 3. (Enunţ corectat) Admitere învăţământ tehnic. sunt congruente.. PB. acesta este poligon regulat.. 213 Determinaţi numerele reale x şi y pentru care x − x = y − 3 y + 2 şi x + y = 5. Admitere Universitate Craiova 1991 Soluţie : Considerăm tetraedrul ABCD în care planul bisector al diedrului planelor ( ABC ). Lucian Dragomir. Oţelu Roşu Soluţie: Prima egalitate se înmulţeşte cu 4 şi se ajunge imediat la 2 2 2 2 PB = QB . 214 egalitatea ( 2 x − 1)2 = ( 2 y − 3)2 ..7 ..⎜ ⎟⎬. b. deci QC = PA = 2 şi. deci PC < PA + PB = 5. se poate oferi şi o altă soluţie : Considerăm punctul Q ∈ Int ΔABC pentru care m ( QBP ) = 60o şi V [ ABCD ] = A ( BCM ) ⋅ AA/ 3 = A ( ABC ) ⋅ MP 3 şi Clasa a IX-a IX. în triunghiul PQC .VIII. Folosind acum a doua relaţie din enunţ se ajunge la perechile ⎧ ⎫ ⎛ 2 + 6 2 − 6 ⎞ ⎛ 2 − 6 2 + 6 ⎞⎪ ⎪ ( x. efectuând înmulţiri convenabile: (3p) VIII. D / . y ) ∈ ⎨(1. 2 ) .( DBC ) taie muchia (opusă) AD în punctul M . Observaţie: Pentru situaţia din urmă.. VIII. c ∈ ( 0. deoarece VOA1 este triunghi dreptunghic în O. atunci (Teorema lui Pompeiu) PA. 2+a 2+b 2+c Pavel Rîncu. Distanţele MN şi MP de la punctul M la planele ( BCD) . ⎟. dacă a. avem PC ≤ PQ + QC = 5. A7 cu vârful V . 217 Arătaţi că semiplanul bisector al unui diedru într-un tetraedru împarte muchia opusă în segmente proporţionale cu ariile feţelor alăturate. ( −2. Dacă A/ . = OA7 şi astfel poligonul A1 A2 . avem că PABC este patrulater inscriptibil şi astfel ( Teorema lui Ptolemeu): PC ⋅ AB = PA ⋅ BC + PB ⋅ AC ⇒ PC = PA + PB = 5. D / sunt proiecţiile punctelor A şi D pe planul bisector ( BCM ) . Avem astfel ΔBQC ≡ ΔBPA . atunci punctele A/ . . ⎜ . ⎜ 2 2 ⎟ ⎜ 2 2 ⎟⎪ ⎪ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠⎭ ⎩ Determinaţi numerele reale x pentru care este adevărată x − 1) ( x − 2)( x − 3)( x − 4)( x − 5)( x − 6) = 720. Avem astfel VIII. Admitere Universitate 1988 Soluţie : Presupunem că există o piramidă VA1 A2 . lot olimpic. Arătaţi că baza ei nu poate fi un poligon cu 7 laturi. A7 şi muchiile egale.7} ( ABC ) sunt egale. deoarece laturile sale sunt egale. 190 Arătaţi că. +∞ ) şi 1 1 1 + + =1. În cealaltă situaţie. de unde OA1 = OA2 = . 215 Într-un plan α se consideră un triunghi echilateral ABC şi un punct P astfel încât PA = 2 şi PB = 3. A7 este inscriptibil . x = y − 1 sau y = 2 − x. −1) .. baza A1 A2 . deci A1 A2 < OA1 sau A1V < OA1 . PC reprezintă lungimile laturilor unui triunghi. iar latura sa are lungimea mai mică decât latura hexagonului regulat înscris în acelaşi cerc. respectiv Notăm y = x 2 − 7 x y 3 + 28 y 2 + 252 y = 0 2 y ⋅ ⎡( y + 14 ) + 56 ⎤ = 0 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ y = 0 ⇒ x ∈ {0. Bozovici atunci ab + bc + ca ≤ 3. ( Olimpiadă Irlanda Soluţie (barem propus): Ecuaţia se poate scrie. Dacă O este proiecţia lui V pe planul bazei. 1988 Soluţie: Dacă P nu este situat pe cercul circumscris al triunghiului ABC .. Demonstraţi că PC < 5.

Demonstraţi că A0 A1 ⋅ A0 A2 ⋅ . atunci α1 + α 2 + . deducem imediat inegalitatea propusă.c = = x...α n sunt unghiurile poligonului. ∀n ∈ .α k + 2 .. avem AQ 2 + PB 2 ≥ ( AQ + PB )2 ( AB + CD )2 IX. Cum + i sin ale unităţii. apoi se adună. A0 An −1 = 1 − ε n −1 şi astfel 44 43 . Q proiecţiile lui D .. adică zk = cos n n 2kπ 2kπ 2π 2π Ak (cos . ⎛ 2 ⎞ a mediilor.. 2⎠ ⎝ π 2 şi Lucian Dragomir.. + α n < k ⋅ + ( n − k ) ⋅ π . Se deduce astfel că există o singură funcţie f ( n) care verifică enunţul. n − 1.. 191 Determinaţi funcţiile f : → ∗ cu proprietatea că ⎛ ⎡ m ⎤ ⎞ f ( m) f ⎜⎢ ⎥⎟ = . + α n = (n − 2)π . iar M ∈ ( AD ) ....α n ∈ ⎜ . se ajunge imediat la cos( x + y ) = a2 − b2 a2 + b2 ..Soluţie : Egalitatea din enunţ se poate scrie 2 2 2 + + = 2 sau 2+a 2+b 2+c Soluţie : Notăm cu P. A2 . Admitere Universitate 1988 Soluţie : Se ridică la pătrat cele două relaţii date. = z şi avem a = y+z z+x x+ y 2+a 2+b 2+c Folosind inegalitatea mediilor avem 1⎛ x y ⎞ ab ≤ 2 ⋅ ⎜ + ⎟ şi 2⎝ x+ z y+ z ⎠ analoagele . .. IX.... Admitere Universitate Craiova 1991 Soluţie: Vârfurile A0 . IX. Oţelu – Roşu Soluţie : pentru m = n avem f (1) = 1 . aplicând inegalitatea = = 2 MN 2 .. 2 2 Clasa a X-a X. Pe de altă parte.b = . π ⎟ .. Pentru m = 1 şi n ≥ 2 se obţine 1 f (0) = ∈ ⇒ f (n) = 1 . = y. Aplicând teorema lui Pitagora în ΔACQ şi ΔBDP ajungem la d12 + d 2 2 = 8r 2 + AQ 2 + PB 2 . anume f (n) = 1. 194 Demonstraţi că nu există poligoane convexe cu mai mult de 3 unghiuri ascuţite... ⋅ A0 An −1 = n. A2 .α 2 . cu notaţia ε = cos +i . 193 Un trapez cu lungimea diagonalelor d1 şi d 2 este circumscris unui cerc de rază r. Arătaţi că d12 + d 2 2 ≥ 16r 2 . deducem n n n n se scad .. Cum 2 2 însă MN 2 ≥ 4r 2 ( M . 192 Ştiind că sin x + sin y = b şi cos x + cos y = a .α 2 . n ∈ ⎝ ⎣ n ⎦ ⎠ f ( n) numărului real a.. Admitere învăţământ tehnic 1988 Soluţie: Dacă α1 . An −1 sunt vârfurile unui poligon regulat. avem ∑ ⎜ 2 + a − 1⎟ = −1 . An −1 corespund rădăcinilor de ordinul n 2kπ 2 kπ . IX.. ∀m ∈ .α k < ⎝ ⎠ k⎞ ⎛ de unde ( n − 2 ) π < ⎜ n − ⎟ π ⇒ k < 4. calculaţi cos( x + y ).sin ) .. unde [ a ] reprezintă partea întreagă a α1 + α 2 + . ∗ .. Admitere Universitate 1988 A0 A1 = 1 − ε . 190 Punctele A0 . Notăm ⎝ ⎠ 2x 2y 2z a b c . A1 . respectiv π ⎛π ⎞ α k +1 .. N ∈ ( BC ) astfel încât MN este linie mijlocie a trapezului.. A1 . N sunt în exteriorul cercului şi MN trece prin centrul cercului).. de unde ∑ 2 + a = 1 .. respectiv C pe AB .. Dacă α1 .. A0 A2 = 1 − ε 2 . cu a 2 + b 2 ≠ 0 . Cercul circumscris acestui poligon are raza 1. prin însumarea acestora se ajunge imediat la inegalitatea propusă. k = 0.

b. Pentru 0 ≤ x < avem ⎢ x + ⎥ = 0. f ( x) = ∑ ⎢ x + ⎥ − [ nx ] . X. 6 Demonstraţi că. aşadar ABCD este paralelogram. C . O sunt coliniare. ∗ X. Joseph Liouville Soluţie: Dacă p este număr prim. p | m . Dacă m = p k . pentru orice număr natural nenul n şi orice număr real x este adevărată egalitatea 1 2 n − 1⎤ = [ nx ].. cât mai multe probleme de matematică rezolvate când vă faceţi timp şi pentru asta! 2 − log 2 x ≥ log 2 x. Admitere Facultate Chimie 1990 Răspuns : Mulţimea soluţiilor inecuaţiei este ( 0. ε n −1 sunt rădăcinile polinomului f ( z ) = 1 + z + z + . + ⎡ x + ⎢ ⎢ n⎥ ⎢ n⎥ n ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Charles Hermite n −1 k⎤ ⎡ Soluţie: Considerăm funcţia f : → . 191 Rezolvaţi inecuaţia Din cauze mai mult sau mai puţin obiective. ceea ce c ⎝c⎠ c înseamnă că A. ε 2 . + z 2 ( ) ( ) Clasa a XI-a. atunci m = p k ⋅ n . Deducem astfel că suma OA + OC are direcţia diagonalei AC ... soluţiile vor fi publicate în numărul viitor al revistei. deci O este intersecţia diagonalelor patrulaterului ABCD. n −1 Luăm z = 1 . n⎦ k =0 ⎣ → care verifică egalitatea 1⎞ ⎛ f ⎜ x + ⎟ = f ( x). iar suma OB + OD are direcţia diagonalei BD . ε . dacă m ≥ 6 este un număr compus. odată cu rubrica rezolvitorilor.. Concurs Focşani 2010 a ⎛a⎞ a Soluţie: Condiţia a ⋅ c = a ⋅ c se poate scrie = ⎜ ⎟ .. 193 Determinaţi funcţiile f : Probleme alese A. 1 − ε n −1 . m = p k ⋅ n şi p nu divide n .A0 A1 ⋅ A0 A2 ⋅ . o binemeritată vacanţă relaxantă şi odihnitoare. pentru orice t ∈ . X. 5 Arătaţi că. există y ∈ cu f ( y ) = 2 x0 + t . ∀x ∈ . redacţia urează tuturor cititorilor sărbători cât mai fericite. n ⎣ n⎦ ⎣ n⎠ Deoarece A. deci f ( x) = x + a. clipe pline de bucurie. analog se obţine că B. atunci n 2 46 .Dacă m ≠ p k .. c. 2]. Concurs Baia Mare 2010 Soluţie: Luăm y = − f ( x) şi deducem că funcţia este surjectivă. [ x ] + ⎡ x + ⎤ + ⎡ x + ⎤ + .. d ∈ afixele vârfurilor unui patrulater convex ABCD în care a ⋅ c = a ⋅ c .[ nx] = 0 ⇒ f ( x) = 0.. deci ∈ . 45 trebuie să arătăm că p k | (m − 1)! . b ⋅ d = b ⋅ d şi a + b + c + d = 0. ⋅ A0 An −1 = (1 − ε ) 1 − ε 2 . ⎟ . atunci m este un divizor al numărului ( m − 1)!. deci O este mijlocul fiecărei diagonale. Fie x0 ∈ pentru care f ( x0 ) = 0 şi astfel. n ≥ 2 m m şi p k = ≤ ≤ m − 1 .. egalitatea OA + OC + OB + OD = 0 este astfel posibilă doar dacă OA + OC = OB + OD = 0 . Arătaţi că ABCD este paralelogram.. D. deci f ( z ) = ( z − ε ) z − ε ( ). Clasa a XII-a 2 n −1 . Pe de altă parte.( z − ε ) .Deducem f (t ) = f ( f ( y ) − 2 x0 ) sau f (t ) = f ( f ( x0 ) + y ) − 3 x0 = f ( y ) − 2 x0 − x0 = t − x0 ... O sunt puncte coliniare . este suficient să studiem ce se n⎠ ⎝ 1 ⎡ k⎤ ⎡ 1⎞ întâmplă pe ⎢ 0. k > 2 . p k | (m − 1)! . trecem la module şi obţinem egalitatea dorită. ∀x. f ( f ( x) + y ) = 3x + f ( f ( y ) − 2 x ) . y ∈ . Până atunci... 192 Fie a.

Pentru uşurinţa scrierii. Pentru n = 3 . k impare a şi b astfel încât a + 7b = 2 . Considerăm c = 2 a+b d= . Leonhard Euler Soluţie : Demonstraţie prin inducţie după n . cu proprietatea că distanţa dintre oricare două puncte ale ei este un număr natural. deoarece două hiperbole distincte au cel mult 4 puncte comune. Demonstraţi că M este o submulţime a unei drepte. ∀i ∈ şi deoarece ( AAi − BAi ) ∈ . A. deci enunţul este adevărat. cele două numere sunt întregi şi 2 (a − 7b) ≡ (a + b) ≡ 2(mod 4) . Fie acum 47 48 . C ) şi ( A. Evident. A. p k −1 = m m ≤ ≤ m − 1 şi deci p k = p ⋅ p k −1 | (m − 1)!. atunci 2 p ≤ p2 − 1 = m − 1 şi p ⋅ 2 p = 2 p 2 | ( m − 1)!. există numere întregi Bnk B − Bnk C = α . deducem că există i < j astfel încât AAi − BAi = AA j − BA j .8 Se consideră o mulţime M infinită în plan. H2 sunt distincte deoarece perechile de focare ( B. Vom arăta mai întâi că pe dreapta BC există un număr finit de puncte din M . presupunem că i = 1. presupunem că acestea sunt A şi D. C şi constantă α . Există aşadar un şir infinit Bn ⊆ M ∩ H1 . Dacă p 2 ( Bn )n∈ ⊆ M \ BC. subşirul m = p 2 . 7 Arătaţi că pentru orice număr natural n ≥ 3 . în toate cazurile p k | (m − 1)!.p ≠ p k −1 . Paul Erdös Soluţie: Presupunem prin absurd că există trei puncte necoliniare A. în mulţimea M . ( H1 . B. Presupunem contrariul : ( An )n∈ ⊆ M ∩ BC. Din − AB < AAi − BAi < AB. Am obţinut astfel o contradicţie. alegem a = b = 1. Facem acum acelaşi raţionament ca mai sus cu ( Bn )n în loc de M şi cu A. D şi constantă β Deducem că H1 ∩ H2 ar fi o mulţime infinită. Acest lucru este însă imposibil. C 2 2 n ( Bn )k îl vom nota tot cu ( Bn )n . contradicţie cu inegalitatea triunghiului. Un calcul simplu conduce acum la c 2 + 7 d 2 = 2n +1. unde H1 este hiperbola de focare B. deci c şi d sunt numere întregi impare. D) sunt distincte). D în loc de B. p ≥ 3 . putem presupune că a ≡ b ≡ 1(mod 4). pentru comoditate. există un subşir nk astfel încât − BC < α < BC. Deoarece − BC < Bn B − Bn C < BC şi . Presupunem acum că există numere întregi impare a şi b astfel încât a 2 + 7b 2 = 2n . înlocuind eventual pe a cu − a şi pe b cu a − 7b şi −b . Fie două puncte în M ∩ H1 . j = 2 şi deci A1 A2 = BA2 − BA1 = AA2 − AA1 . Deci : M ∩ BC < ∞. ( Bn B − BnC ) ∈ Aşadar. unde ( − AD < β < AD ) . C. Deducem existenţa unui subşir Bnk ( )k ⊆ ( Bn )n ∩ H2 . H2 este hiperbola de focare A. deoarece conţine şirul de puncte Bnk ( )k .

iar în ultima zi a rezolvat 40 exerciţii? Prof. Prof. Heidi Feil. înv.Reşiţa II. Acest mesaj conţine exact cuvinte. Suma a două numere este 55. Ce cuvinte erau în locul pătrăţelelor? Ioan Dăncilă. Dacă distanţa dintre cele două localităţi este de 144 km. Se numeşte pas operaţia prin care în 2 3 4 toate cele patru căsuţe ale unui pătrat < < . primar Neta Novac.Reşiţa II. dar scrise în ordine inversă. S-au efectuat câţiva paşi şi pătratul arată astfel: 7 10 4 13 25 13 7 16 Ce număr se află în pătrăţelul din dreapta jos? Prof. aflaţi câţi km a parcurs turistul în prima zi. înv. Ion Cubin. din cauza trecerii timpului. Ce număr ai obţinut ? Prof. tatăl lui Brian. suntem zece fiinţe: trei pisici. 114 a) Determinaţi numerele de două cifre care au suma cifrelor egală cu diferenţa lor. la penultimul etaj. 119 Un turist a găsit pe plaja Oceanului Pacific o sticlă în care era o hârtie pe care scria: „Am naufragiat pe o insulă pe care în total. dacă în fiecare zi a rezolvat cu 5 exerciţii mai multe decât în ziua precedentă. Oţelu – Roşu II. pentru a nu încurca plicurile.113 Adună numărul 49 cu succesorul şi predecesorul său. numărul 3. Câte etaje îi despart pe cei doi prieteni? Prof. în a treia zi a parcurs cu 15 km mai mult decât în a doua zi. s-au şters). Prof. primar Neta Novac. vă rugăm DIN NOU !) II. 115. înv. b) Calculaţi suma acestor numere.. înv. iar prietenul său. Şcoala Nr. în aceeaşi clădire. se notează a ∗ b = 150 + a − b. aflaţi câte timbre are fiecare din cei trei copii. 118 Un turist a parcurs distanţa dintre Deva şi Reşiţa în patru zile. primar Mariana Mitrică. cu a mai mare decât b . la numărul 7 n 9 existent acolo. înv.112 Trei copii au împreună 205 timbre. Al doilea număr este mai mare decât primul cu 9 şi este format din aceleaşi cifre. 116 Tatăl lui John lucrează la etajul 28 al unei clădiri cu 43 de nivele.Reşiţa II. Oţelu – Roşu 49 50 .111. primar Mariana Mitrică. Pe plic scrieţi clasa în care sunteţi. Reşiţa 4 n 11 < < (format din 9 pătrăţele 15 10 12 egale) era scris iniţial numărul 1. Prof. nu mai târziu!.Reşiţa II. primar Neta Novac. iar al doilea şi al treilea au 140 timbre. primar Mariana Mitrică. Bucureşti II. Dacă primul şi al doilea au împreună 144 timbre. Reşiţa II. Rezolvaţi fiecare dintre următoarele probleme: 1) Aflaţi numărul 70 ∗ 30 . 117 În toate căsuţele unui pătrat Clasa a II-a II. 120 Pentru orice numere a şi b . Oţelu – Roşu II. 2) Aflaţi numărul b pentru care 321 ∗ b = 123 .Lucian Dragomir. se adună.Probleme propuse (Se primesc soluţii începând cu 15 ianuarie 2012. iaar în ultima zi a parcurs cu 5 km mai puţin decât în a doua zi. Câte exerciţii a rezolvat Andrei într-o săptămână. înv. pânǎ în data de 10 februarie 2012. doi şoricei şi câini. astfel: în a doua zi a parcurs cu 10 km mai mult decât în prima zi. 9. Care sunt numerele? Prof. Prof.” (în locul pătrăţelelor erau cuvinte care.

Dacă în anul 2011 Andrei a împlinit 7 ani. 111 Înlocuiţi. d) 4 × + = 400. primar Mariana Mitrică. l-a înmulţit cu 3. în fiecare dintre egalităţile de mai jos. Prof. 115 Andrei a ales un număr. înv. din al treilea în al doilea sac s-au pus 4 kg. aflaţi în ce an s-a născut tatăl său. obţinem 375 lei. iar în luna iulie a plouat cu două zile în plus faţă de luna august. pentru a obţine egalităţi adevărate: a) + : = 100. Oţelu – Roşu III. Oţelu – Roşu III. 118 Oana şi Iza s-au întors de la cumpărături şi. Adriana Dragomir. Câţi lei a cheltuit mama în acea zi? Prof. b) − : = 200. la rezultat a adunat 13. atunci numărul acestora ar fi fost doar de două ori mai mic decât cel al lalelelor. trei portocale şi trei struguri. dă-mi un kg de zahăr de la tine! Oana: Perfect ! Atunci o să avem plase la fel de grele! Cât cântăresc cumpărăturile aduse acasă împreună de cele două surori? Prof. s-a constatat astfel că în cei trei saci sunt acum cantităţi egale de cartofi. pe drum. Sunt suficiente locurile pentru 150 de călători? Justifică! Prof. Ioana a ales un alt număr. Iulia Cecon. înv. Dacă în luna iunie a plouat de trei ori mai mult decât în iulie. Oţelu –Roşu Clasa a IV-a IV. semnul cu un acelaşi număr. Ion Cubin.114 Pe o fructieră se află trei banane. Ion Cubin. iar tot din al treilea sac s-au pus în primul sac 5 kg. Câte fructe din fiecare fel pot rămâne în fructieră? Scrie toate posibilităţile. Reşiţa III. suma obţinută a împărţit-o la 2 şi a obţinut rezultatul 19. 120 Adrian este cu 35 de ani mai în vârstă decât fiul său Andrei. c) 104 + × = 300. Află numerele. 116 În trei saci sunt. Câte kg de cartofi au fost iniţial în fiecare sac? Prof.Reşiţa III. într-o grădină. Lucian Dragomir. Oţelu – Roşu III. Dacă adunăm jumătatea sumei cu sfertul ei. Din primul sac s-au pus în al doilea 3 kg. primar Neta Novac. primar Nicoleta Toader. primar Neta Novac. înv. înv. Prof.Clasa a III-a III. 45 kg de cartofi. Oţelu – Roşu III. Ion Cubin. 112 Mama a cheltuit într-o zi o sumă de bani. Prof.Reşiţa III. Care dintre cei doi copii a ales un număr mai mare? Prof. În fiecare vagon sunt câte 2 bănci a câte 4 locuri. s-au plantat trandafiri şi lalele. Câţi trandafiri şi câte lalele sunt în acea grădină? Prof. un sfert din zilele unei veri au fost ploioase. Oţelu – Roşu III. Gabi ia trei fructe. Oţelu – Roşu 51 52 . la rezultat a adunat 17. aflaţi câte zile ploioase a avut luna august. 117 La Obreja. suma obţinută a împărţit-o la 2 şi a obţinut rezultatul 17. Reşiţa III. 113 Suma a trei numere naturale consecutive este un număr cuprins între 91 şi 95. primar Neta Novac. 119 La Caransebeş. dacă s-ar mai fi plantat 10 trandafiri. în total. Prof. înv. au purtat următorul dialog: Oana: Am obosit ! Plasa mea e două ori mai grea decât a ta! Iza: Na bine. Numărul trandafirilor este de patru ori mai mic decât cel al lalelelor. Prof. l-a înmulţit cu 7. 111 Un tren are 9 vagoane.

Oţelu – Roşu Clasa a V-a V.Lucian Dragomir. Dacă se şterge ultima cifră a numărului. 4) Aflaţi numărul a pentru care (5a)○(3a ) = 789. un alt număr b este cu 278 mai mic decât 1000. Câţi galbeni au primit cei din Petroşniţa? Prof. Dacă un cioban poate avea grijă de maxim 90 de oi. Oţelu – Roşu Constantin Apostol. Oţelu – Roşu IV. Prof. Determinaţi produsul acestor numere. iar celor din Zlagna le-a dat jumătate din cât le-a dat celor din Bolvaşniţa. o şesime din oi sunt din Goleţ. 116 Pentru orice numere a şi b . se notează a ○b = 567 + a − b. 120 Războiul de independenţă (1877 – 1878) a pus. Aflaţi suma celor trei numere. Prof. a luat de la un bogat o pungă cu 150 de galbeni şi a împărţit aurul astfel: celor din Petroşniţa şi Bolvaşniţa le-a dat aceeaşi cantitate de galbeni. primar Neta Novac. Aurel Doboşan.Reşiţa IV. 119 Un număr de patru cifre are ultima cifră 2. Oţelu – Roşu IV. Într-o vară. Şi mai ales de ce şi pentru ce.Reşiţa IV. el lua de la bogaţi şi dădea de la săraci (că doar nu era să facă invers!).Lucian Dragomir. armata turcească cu armata româno-rusă (sau ruso-română. înv. iar înmulţind aceleaşi numere. 113 Un număr a este cu 345 mai mare decât 678. 117 Ioana are 15 ani. Cristian Voiţ. 235 a) Suma a cinci numere naturale. Rezolvaţi fiecare dintre următoarele probleme: 3) Aflaţi numărul c = 345○ 234 .Lucian Dragomir. Aflaţi cu câţi ani în urmă vârsta bunicului a fost de 7 ori mai mare decât cea a nepoatei sale. diferite. Aflaţi numărul iniţial. iar un alt număr c este cât suma numerelor 1050 şi 925. iar Marian un sfert. iar restul de 120 de oi sunt din Vălişoara. Lucian Dragomir. în sistemul zecimal. Prof. 114 La o stână din Munţii Ţarcului sunt oi din satele comunei Bucoşniţa: o treime din oi sunt din Bucoşniţa. dacă nu ştiţi. este adevărată egalitatea x 4 = 1aabaab . determinaţi aceste numere 5) Aflaţi numărul b pentru care ( a○b )○ a = 789. 115 Unul dintre cei mai de seamă haiduci ai Banatului a fost Pătru Mantu din Bolvaşniţa. primar Neta Novac. adunând numerele de pe cartonaşe. b) Suma unor numere naturale este egală cu 12. Prof. Oţelu – Roşu IV. Înaintea bătăliei de la Plevna. Ionuţ citeşte jumătate din carte. se obţine un număr mai mic cu 1811 decât numărul iniţial. Ing. despre ce şi cum s-a întâmplat atunci.IV. Mircea Cristian. Oţelu – Roşu IV. câţi ciobani trebuie să fie la acea stână? Prof. Câte cartonaşe a găsit Iulia? Ing.112 Aurel. cu a mai mare decât b . un sfert sunt din Petroşniţa. atunci numărul acestora ar fi depăşit cu doar 14 unităţi numărul tunurilor deţinute de armata rusă aliată. Iulia a obţinut numărul 12. discutabilă ordinea). 236 Determinaţi numărul x cu proprietatea că. a obţinut acelaşi rezultat. Ionuţ şi Marian citesc aceeaşi carte. Sărat V. Dacă armata română ar fi avut la dispoziţie de trei ori mai multe tunuri. Prof. IV. Ştiind că produsul lor este egal tot cu 12. Ion Cubin. Aflaţi câte tunuri avea la dispoziţie armata română înainte de ofensiva de la Plevna şi citiţi şi întrebaţi. Câte pagini mai are de citit fiecare dacă în acest moment toţi trei au citit 455 de pagini? Prof. faţă în faţă. 118 Iulia a găsit câteva cartonaşe pe care erau scrise numere naturale. dascălii voştri. iar bunicul ei are 75 de ani. înv. Rm. Aurel termină cartea. este egală cu 10. Oţelu – Roşu IV. armata otomană dispunea de o sută de tunuri. Lugoj 53 54 . iar armata aliată potrivnică dispunea de un total de 426 de tunuri.

227 500. atunci numărul VI. Prof.. Prof. Prof. 235 În triunghiul ABC. Oţelu – Roşu VI. Arad VI. ecuaţia : x + 14 x + 35 x + 56 x + 140 + + + . 2001 Clasa a VII-a VII.V. Prof. Aurel Doboşan. Rm. Lugoj 55 . 235 Într-un triunghi dreptunghic. E adevărat că există 10 elevi care au rezolvat corect toate cele patru probleme? Ioan Dăncilă. Prof. Sărat VII. iar fondul total de salarii corespunzător celor 4 trimestre a fost de 170 000. Calculaţi salariul mediu lunar al unui muncitor de la acea întreprindere în cursul anului 2011. b. 80 de elvi au rezolvat corect a doua problemă. 910. b) 3 y 2 − 7 ⋅ 2 x = 19. Viorel Tudoran. respectiv 980 lei/lună. 1995 V. Prof. s-a constatat că 85 de elevi au rezolvat corect prima problemă. Prof. 239 Determinaţi numerele a. 240 Găsiţi două numere naturale a căror sumă este egală cu 234. 236 Determinaţi mulţimile A şi B de numere naturale nenule care verifică simultan proprietăţile: a) pentru orice a. 236 Să se rezolve în . Constantin Apostol. respectiv 284 200 lei/trimestru. După evaluarea lucrărilor. să se determine raportul de asemănare a celor două triunghiuri. Ştiind că ΔABC ∼ ΔCMB . OJ Caraş – Severin. pe cele 4 trimestre ale anului 2011. Sărat VI. Prof. măsura unui unghi este de patru ori mai mare decât măsura altui unghi. d) elementele mulţimii B sunt mai mici decât 14. a fost de 850. z pentru care x3 + y 3 + z 3 = 20113. Constantin Apostol. Rm. 1991 (enunţ modificat) A = 3n + 63 este divizibil cu 72. 238 Suma unor numere naturale consecutive este egală cu 42. Aflaţi numerele. 15 10 12 7 n 9 OJ Caraş – Severin. 237 Salariul mediu lunar al unei categorii de muncitori dintr-o întreprindere.3}. Lucian Dragomir. 75 de elevi au rezolvat corect a treia problemă şi 70 a patra. 1986 V. 237 Stabiliţi dacă există numere naturale nenule şi distincte x. b) A ∩ B = {2. 930. Bucureşti V. dacă n este un număr natural par nenul. 237 La un concurs de matematică au participat 100 de elevi. 2) numărul 23abc este divizibil cu 7. Arad VI. 240 Determinaţi numerele naturale n pentru care 4 n 11 2 3 4 < < şi < < . OL Caraş – Severin. 238 Determinaţi numerele naturale x şi y ştiind că sunt verificate simultan condiţiile: a) yx − xy este pătrat perfect. Oţelu – Roşu 56 c) card ( A ) = 3. Concurenţilor li s-au propus spre rezolvare patru probleme. Viorel Tudoran. Prof.. Alfred Eckstein. 3 10 17 45 Clasa a VI-a VI. Alfred Eckstein. c ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile: 1) abc este cub perfect. 241 800. 239 Arătaţi că. b ∈ A ⇒ (a + b) ∈ B. M este piciorul bisectorei din C. + = 21 . Sărat VII. ştiind că unul dintre ele este egal cu produsul cifrelor celuilalt. OL Caraş – Severin. y. Să se determine măsurile unghiurilor triunghiului. Rm.Constantin Apostol. Lucian Dragomir.

. Prof. Demonstraţi că S < . Arad A(k ) = x ∈ { | x 2 + 2 x + 3k = 0 şi B ( j ) = x ∈ } { | x2 − 4 x − 5 j = 0 . a) Determinaţi câte funcţii se pot defini pe A cu valori în B. Oţelu – Roşu VIII. z ∈ ( 0. b. Prof. + f (50) ≠ 0. mulţimea A( m) ∪ B (m) are cel mult trei elemente. j ∈ se consideră mulţimile x 2 − y 2 = 26 − x. c) Arătaţi că. Alfred Eckstein. Viorel Tudoran. OL Caraş – Severin .. Prof. 239 a) Daţi un exemplu de numere a. x y z Prof. G ( n) ∈ . Caransebeş 57 58 . 238 Arătaţi că. Oţelu – Roşu VII. dacă f (0) ⋅ f (1) ⋅ f (2) ⋅ . enunţ modificat Clasa a IX-a IX. y.0. 235 Determinaţi numerele naturale n de două cifre pentru care ⎡ 4n + 25 ⎤ ⎡n⎤ fiecare dintre numerele ⎢ ⎥ şi ⎢ ⎥ este un număr natural format 4⎦ ⎣ 7 ⎦ ⎣ din două cifre egale . Arad b) Determinaţi perechile ( a. Cele două oraşe trebuie alimentate cu apă de la o uzină care urmează a fi construită pe marginea râului. Prof. ⋅ f (50) ≠ 0 .... a) Determinaţi numerele n pentru care b) Determinaţi n ∈ pentru care F ( n) ∈ . c . Antoanela Buzescu. Alfred Eckstein.. f (50) = 0.. 240 Se notează cu S aria oricărui triunghi cu lungimile laturilor ab + bc + ca a. 205 Pentru k . se notează F (a. pentru orice număr întreg m . atunci F (a. a−b b) Arătaţi că.50} şi B = {−1. atunci 9 49 81 + + ≥ 19. Prof.3. } Arătaţi că. y ) de numere întregi pentru care VIII. a > b. iar proiecţia segmentului [ AB ] pe dreapta d are lungimea de 48 km. 238 Două oraşe A şi B sunt situate la 10 km. b ∈ . de aceeaşi parte a râului.1. Prof. b) = a) Determinaţi numerele întregi x pentru care F ( x. 240 Pentru orice a. 2. a 2 + b2 .. 239 Se consideră mulţimile A = {0. respectiv 20 km de un râu. enunţ modificat VIII. atunci f (0) + f (1) + f (2) + . Aurel Doboşan. Lucian Dragomir. 6 Prof. care poate fi considerat o dreaptă d . Lugoj Clasa a VIII-a VIII. 1997.. OL CS 1986. dacă x. b ) de numere întregi pentru care a + b − 2ab = 3. Arad \ pentru care VIII. Viorel Tudoran. b) ≥ 2 2. 236 Determinaţi perechile ( x. VIII. dacă a ⋅ b = 1 . Viorel Tudoran. b ∈ ( a + b − 2ab ) ∈ . Lucian Dragomir. Antoanela Buzescu. F ( n) Prof. 237 Pentru orice număr întreg n se notează F (n) = n 2 + n + 1 şi G (n) = n3 + 2n 2 + 2n + 4. +∞ ) şi x + y + z = 19. Prof. b) Daţi un exemplu de funcţie neconstantă f : A → B pentru care f (1) + f (2) = 0 şi f (0) + f (1) + f (2) + f (3) + . Prof.1) ∈ .VII.. Alfred Eckstein.1}. Caransebeş VII. Determinaţi poziţia de amplasare a uzinei astfel încât costul construcţiei conductelor care vor lega oraşele de uzină să fie minim.

N . 210 Arătaţi că. atunci 8 + x2 + 3 y 2 + 3 − ≤0. { B1} = BO ∩ CA. +∞ ) . Caransebeş X. Aurel Doboşan. dacă a. a+b 8 Prof. Viorel Tudoran. [ log 3 ( x + 1) ] şi [ log 2 ( x + 2)] sunt. y ∈ ( 0. n ∈ 60 ∗ . dacă x < 1 şi y > 1 .. +∞ ) şi x 2 y + y 2 x + x 2 + y 2 = 18 xy . Antoanela Buzescu. 2003 . 208 Arătaţi că. ⎜0 0 0⎟ ⎝ ⎠ a) Determinaţi matricele X ∈ M3 ( ) pentru care AX = XA . Oţelu – Roşu ⎛0 1 2⎞ ⎜ ⎟ XI. 207 Rezolvaţi ecuaţia 1x + 2 x + 3x + . Arătaţi că există o infinitate de perechi puternice. 206 Se consideră un paralelogram ABCD şi punctele M . 209 Dacă z1 . Prof. puternică dacă a ⋅ b ∈ şi există k .IX. m ∈ astfel încât 4a = 3k şi ( ) ) pentru care 27b = 8m. Reşiţa. 206 Se consideră matricea A = ⎜ 0 0 3 ⎟ ∈ M3 ( ) . + + AA1 BB1 CC1 Concurs Academician Radu Miron Clasa a X-a X. Lugoj X. Arad Olimpiadă Buzău X. dacă x. DN = p ⋅ NM . z4 . b ∈ ( 0. IX. Prof. Lucian Dragomir. x −1 y −1 Prof. Carina Atinge. Timişoara IX. Olimpiadă Bucureşti. 208 Arătaţi că. Bucureşti în funcţie de raza R a cercului circumscris suma 1 1 1 . Bocşa. Nicolae Stăniloiu. + 2011x = 2011 ⋅ (1005 x + 1) . Aurel Doboşan. Oţelu . 209 Arătaţi că. elevă. z3 sunt numere complexe nenule astfel încât z12 + z2 2 + z32 = 0 . DM. Lugoj X. pentru orice număr complex z şi orice numere complexe z1 . {C1} = CO ∩ AB. Prof. arătaţi că numărul z = z16 + z26 + z26 z12 z2 2 z32 este real. Ovidiu Bădescu. Determinaţi mulţimea M a numerelor reale strict pozitive x pentru care [ log 4 x ] . b) Rezolvaţi în M3 ( ordine. 205 O pereche ( a. Aurel Doboşan. Prof. b ) de numere iraţionale strict pozitive se numeşte Clasa a XI-a XI. numere naturale consecutive ( [ a ] reprezintă partea întreagă a numărului real a). Bătineţu – Giurgiu . z2 . atunci xy ≤ 64. 205 Arătaţi că există o infinitate de matrice A∈ M2 ( det A − 3 ⋅ I 2 = 3. atunci ≥ .. C sunt coliniare. Prof. Prof. 210 Se notează cu O centrul cercului circumscris unui triunghi ABC şi { A1} = AO ∩ BC . studentă. Lugoj X. este adevărată inegalitatea z1 − z2 + z2 − z3 + z3 − z4 + z4 − z1 ≤ 2 ⋅ ( z − z1 + z − z2 + z − z3 + z − z4 ) Prof. z2 . N pentru care AM = k ⋅ MB . Caraş – Severin IX. 206 . Determinaţi numerele naturale k şi p pentru care punctele A.Roşu 59 ) ecuaţia X n = A. Exprimaţi a3 5a 2 − b 2 IX. Alfred Eckstein. în această Lorena Krokoş. Prof. 207 Determinaţi numerele reale x pentru care x ⋅ [ x ] = x + 2. z3 .

dacă x. Lugoj Calculaţi lim 1 n →∞ 4n ⋅ bn . an astfel încât a1 ⋅ a2 ⋅ . +∞ ) . 1⎞ n ln n ⎛ 1 1 . 209 Definim şirul ( bn )n≥1 astfel: b1 = 1. a2 . 2003 arătaţi că ( BA ) −1 = I 2 − BA. B ∈ M2 ( ) verifică egalităţile tr ( AB) = det( AB) = 1 .3] . unde bn = n 2 3 n⎠ ⎝ Concurs Nicolae Păun XI... + an . b) n este de forma 4k + 1. b ( xyz − 2( xy + yz + zx) + 4( x + y + z ) − 6 ) ∈ [1. XI... ∀n ≥ 1. ∀n ≥ 1 . se notează F (a. 0 Prof. 208 Calculaţi limita şirului definit prin Arătaţi că.. 210 Calculaţi pentru care există k ∈ astfel încât ∫ f ( x)dx = 0 1 4k + 1 şi 4 π ∫ 3 { x} sin x dx . 209 Calculaţi Olimpiadă Suceava ∫x 2π 3 e x ( x − 2) (x 2 + ex ) dx. + ⎟ . Olimpiadă Bucureşti Clasa a XII – a XII. Arad XII. 207 1) Pentru orice a.3]. Viorel Tudoran.XI. 208 Se consideră un număr natural n ≥ 3. XII. 210 Se consideră un şir convergent ( xn )n≥1 pentru care există L = lim n ⋅ ( xn +1 − xn ) . Alfred Eckstein. Oţelu – Roşu 61 62 . unde { x} reprezintă partea fracţionară a numărului real x. 206 Determinaţi ultimele trei cifre ale numărului a = 1792492011. XI. b) ∈ [1. atunci F (a. ∀n ≥ 1.3].. Arătaţi că următoarele afirmaţii sunt echivalente: a) există n numere naturale impare a1 .. Prof. 4 b) Daţi un exemplu de funcţie continuă neconstantă f : → 1 pentru care 4 ⋅ ∫ x ⋅ f / ( x)dx = 3. Lucian Dragomir. 205 a) Daţi un exemplu de funcţie continuă neconstantă f : → XII... atunci Prof. b) = 2 + ( a − 2)(b − 2). k ∈ . b ∈ [1. Prof.. an = ⎜1 + + + . bn +1 = 4n − 3 ⋅ bn . y. Olimpiadă Neamţ. z ∈ [1. Determinaţi L. Aurel Doboşan. 2) Demonstraţi că. 207 Dacă A.3] . b ∈ . Olimpiadă Hunedoara ∫ 1 2 4k + 15 f ( x)dx = . n→∞ Concurs Cristian Calude XII. Olimpiadă Mehedinţi XII. dacă a. x ∈ ( 0. ⋅ an = a1 + a2 + .

pentru orice număr natural n . 021 318 7027 Sau google…dacă credeţi că merită… 63 64 . adică: ! Probleme alese A 17. atunci raţia progresiei se divide cu orice număr prim p < n. Demonstraţi că. are carenţe de tehnoredactare. ± n 2 . Dăncilă. astfel încât Dacă în numărul anterior al revistei noastre inseram. vorbim despre: „Învaţă din greşelile altora…” (un florilegiu cu greşeli culese din matematica preuniversitară) autori: E.. măcar pentru a răsfoi seara (poate atunci veţi găsi chestii pe care nu le-aţi prea întâlnit. Selfridge A 19. cu n ≥ 2 cifre egale. numărul xn = 78557 ⋅ 2n + 1 este compus.. la nr. Oblath A 20. nu este pătrat perfect. care poate vă dau idei pentru a face ceva util cu elevii Dumneavoastră. Vorbim aici de calitatea şi utilitatea celor aflate în cartea pe care vă propunem să o parcurgeţi. unele afirmaţii ale unor oameni care. Arătaţi că un număr scris în baza 10. la pagina 4. care. Dacă n numere prime formează o progresie aritmetică. Cantor A 18. Editura ErcPress. Arătaţi că. de exemplu. din păcate. Dăncilă. nu „arată” foarte bine…care cărţi serioase arătau însă bine în 1990 sau chiar şi în 1993? Unele erau xeroxate şi totuşi de Mare valoare!!! Având în vedere că această carte s-a născut în urmă cu vreo 18 ani (aşa simţim noi). Bucureşti k = ±12 ± 22 ± . în ultimii ani au marcat probabil pozitiv trecerea noastră pe aici şi asta v-a mişcat măcar un pic. Erdös – Surany Căutaţi. I. înseamnă că … putem să vă propunem o altă carte de calitate (părerea noastră). putem acorda circumstanţe atenuante legate de modul de prezentare…Una peste alta.Un nou semn de exclamare. încercaţi. dincolo de calitatea prezentării tehnice. cu proprii copii…) Hai să nu o mai lungim. pentru orice număr întreg k . există un număr natural n şi o alegere a semnelor "+ " sau "− " . vă propunem să comandaţi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->