Introducere n utilizarea calculatoarelor

1. Scurt istoric al calculatoarelor 2. Utilizarea unui calculator 3. Programarea unui calculator 4. Structura si funcionarea unui calculator 5. Prile componente ale unui calculator 6. Reele de calculatoare

Scurt istoric al calculatoarelor Dispozitive de calcul simple

John Napier (1550-1617) a inventat un dispozitiv cu bastonase prismatice pe care erau nscrise produsele cu 1,2,...,9 ale cifrelor de la 1 la 9 pentru simplificarea nmulirii. E. Gunter (1581-1626) a construit scara logaritmic E. Wingate (1593-1656) a perfectionat scara logaritmic cu dou rigle gradate n 1642, la 19 ani, Blaise Pascal (1623-1662) a inventat o masin de adunat mecanic pentru a-si ajuta tatl, care era administrator financiar. Masina, denumit Pascalina, realiza operaiile de adunare, de scdere, de nmulire si mprire. Masina a fost utilizat pna la mijlocul secolului al XIX-lea. n prima jumtate a secolului al XX-lea au fost inventate masinile analogice . La mijlocul secolului al XX-lea apar si primele calculatoarele electronice.

Scurt istoric al calculatoarelor Microcalculatoarele compatibile IBM PC

1978 apare microprocesorul pe 16 bii Intel 8086, primul reprezentant al familiei notate I 80x86. 1980 firma IBM realizeaz calculatorul personal IBM PC (Personal Computer) cu microprocesorul I 8088. Principalele modele sunt: - IBM PC/XT (eXtended Technology) - IBM PC/AT (Advansed Technology) 286 - IBM PC/AT 386 - IBM PC/AT 486 - IBM PC/PENTIUM Principalul concurent al lui Intel privind microprocesoarele este AMD(Advanced Micro Devices Inc.): Opteron, Athlon 64.

Introducere n programarea calculatoarelor

Circuitele electronice ale calculatoarelor sunt capabile s efectueze un numr limitat de operaii simple, de nivel sczut. Exist o mare varietate de programe care fac posibil utilizarea calculatorului: - Programe cu un mare grad de generalitate (sisteme de operare, utilitare); - Programe care faciliteaz scrierea de programe noi (medii de programare, sisteme de gestiune a bazelor de date, compilatoare, interpretatoare, asambloare); - Programe destinate pentru a rezolva sau pentru a asista activiti informatizate dintr-un anumit domeniu (editoare de texte, procesoare grafice, programe pentru proiectarea asistat de calculator, programe pentru eviden si gestiune economic, programe de proiectare si cercetare tehnico-stiinific, programe pentru anumite aplicaii).

Utilizarea unui calculator

Ce trebuie s cunoasc un utilizator pentru a folosi eficient calculatorul ?

1. Deprinderi practice, pentru a manipula echipamentele de calcul: tastatura, mouse-ul, imprimanta etc. 2. Utilizarea Sistemului de programe de baz al calculatorului (sistemul de operare, unele programe utilitare, cel puin un editor de texte etc.). 3. Utilizarea programelor si aplicaiilor special destinate activitii pe care o depune.

Programarea unui calculator

Ce trebuie s stie un bun programator ?
1. S fie un bun utilizator. 2. Mai multe limbaje de programe, pentru a putea alege limbajul potrivit aplicaiei. 3. Metode si tehnici de programare avansate, att generale ct si specifice limbajului utilizat. 4. Structura si funcionarea calculatorului si a prilor sale componente (unele particulariti de funcionare a echipamentelor se reflect direct n programe, iar nelegerea funcionrii calculatorului d profunzime activitii de programare).

Structura si funcionarea unui calculator

Calculatorul este un sistem fizic care, pe baza unei succesiuni de comenzi numit program, prelucreaz datele introduse ntr-o form prestabilit si furnizeaz rezultatele ntr-o form accesibil utilizatorului.

Totalitatea componentelor electronice ale unui calculator formeaz hardware-ul calculatorului, iar totalitatea programelor utilizabile pe acel calculator formeaz software-ul su.

Structura si funcionarea unui calculator

Structura general a unui calculator electronic
Dispozitiv de comand (DC)
Instruciuni
Rezultatele comparaiilor

Dispozitiv aritmetic si logic(DAL)

Unitate de introducere sau intrare(UI)

Operanzi

Rezultate

programe
date

Memorie intern(MI)

Unitate de extragere sau ieire (UE)

Rezultate
Programe date

Memorie extern (ME)

Structura si funcionarea unui calculator

Componentele unui calculator
Dispozitiv de c-d Procesor Unitatea central UC Memorie Intern(MI)

Dispozitiv aritmetic i logic (DAL)

Calculator

Memorii externe: (ME)

Discuri magnetice sau optice, Casete magnetice Uniti de introducere : Tastatur (UI) Mouse Scanner

Echipamente Periferice UI/UE

Uniti de extragere: (UE)

Monitor Imprimant Plotter

Structura si funcionarea unui calculator Structura unui calculator personal

Microprocesor

UE

UI Tastatura

MI
Monitor RAM ROM CACHE Imprimant

ME
Disc fix Floppy DVD

Funcionarea unui calculator

Informaiile prelucrate de calculator (datele si programele) sunt codificate numeric n baza de numeraie 2 Calculatorul este capabil s efectueze patru categorii de prelucrri elementare numite instruciuni masin: - Operaii aritmetice (inclusiv comparaii); - Operaii si funcii logice; - Transferuri de informaii; - Instruciuni pentru controlul fluxului programului. Totalitatea acestor prelucrri reprezint limbajul masin al calculatorului respectiv. O succesiune de instruciuni masin corespunztoare rezolvrii unei probleme este un program n cod masin.

Funcionarea unui calculator

Instruciunile masin sunt siruri de cifre binare. Limbajul masin este specific unui anumit tip de calculator. n cazul calculatoarelor personale el este specific microprocesorului. Programarea n limbaj masin este foarte dificil. La mijlocul anilor 50, suportul programrii calculatoarelor au devenit limbajele de programare, numite si limbaje de nivel nalt. Pentru ca limbajele de nivel nalt s poat fi nelese de calculator, s-au realizat programe de traducere, numite compilatoare sau mai larg, translatoare.

Funcionarea unui calculator Funciile unui program de traducere

Translatorul este specific unui anumit limbaj. El accept la intrare un text scris ntr-un anumit limbaj si-l transform n cod masin. Translatorul semnaleaz ca si erori toate abaterile de la regulile de scriere a programelor specifice limbajului respectiv.

Program intr-un limbaj de nivel inalt

Program de traducere (translator, compilator)

Cod masin echivalent

Erori

Prile componente ale unui calculator Dispozitivul de comand (DC) Pentru efectuarea operaiilor, DAL conine unul sau mai multe elemente de memorare rapid numite registre, n care se introduc operanzii. Registrele sunt prevzute si cu circuite electronice de transformare specifice operaiilor pe care le pot efectua: adunare, scdere, nmulire, mprire.

Prile componente ale unui calculator Memoria intern (MI)

n timpul rulrii pe calculator, programele mpreun cu datele sirezultatele corespunztoare sunt nregistrate n memoria intern,sub form de siruri de cifre binare. Din punct de vedere fizic, memoria este o succesiune deelemente caracterizate prin dou stri stabile, corespunztoare cifrelor binare 0 si respectiv 1. Din punct de vedere al organizrii logice, cel mai mic element de memorie este bitul. El reprezint o cifr binar. Circuitele memoriei si ale calculatorului nu pot manipula biii individuali ci numai secvene de cte 8 bii consecutivi numite octei(bytes). Numrul care arat poziia octetului n memorie se numeste adres.

Prile componente ale unui calculator Memoria intern (MI)

Memoria unui calculator este privit ca o secven de octei, identificai prin adresele lor. Alt unitate de memorare specific unui calculator este cuvntul calculator, format din 1, 2 , 4 sau 8 octei. Lungimea lui este corelat cu lungimea unei instruciuni masin. Numerele ntregi se nregistreaz si ele, de obicei, pe cuvnt iar pentru numerele reale se utilizeaz multiplii de cuvnt.

Memoria intern (MI) - parametri

Memoria intern este caracterizat de 2 parametri:
1. Dimensiunea sau capacitatea de memorare se exprim n multipli de octet: 1 Koct = 1024 octei (1024 = 210) 1 Moct = 1024 Koct 1Goct = 1024 Moct 2. Timpul de acces este intervalul de timp necesar pentru a efectua o citire sau o scriere n memorie. Valoarea lui medie este de ordinul nanosecundelor si influeneaz foarte mult viteza calculatorului

Memoria intern (MI) - tipuri

1. Memoria RAM (Random Access Memory) - memoria intern
propriu-zis. Permite att scrierea ct si citirea, dar este volatil. n

ea se ncarc, temporar, programele si datele care se prelucreaz la un moment dat.

2. Memoria ROM (Read Only Memory) - o memorie nevolatil, de

dimensiuni reduse, care permite doar citirea. Conine o colecie de mici programe numit BIOS (Basic Input Output System) necesare pentru a efectua comunicarea cu perifericele calculatorului. 3. Memoria CMOS este o memorie de tip RAM, ce consum puin

curent. Ea asigur pstrarea informaiilor si la ntreruperea tensiunii de alimentare fiind alimentat de un acumulator. 4. Memoria CACHE este o memorie special atasat microprocesorului care contribuie la cresterea vitezei calculatorului.

Prile componente ale unui calculator Uniti de introducere (intrare)

Tastatur Mouse Scanner Camer video, camer foto Microfon Joystick, touchpad, trackball Unitile de introducere sunt dispozitivele periferice care asigur introducerea n calculator, din exterior, a programelor si datelor. n plus, prin intermediul lor utilizatorul transmite calculatorului comenzi privind declansarea si derularea unor activiti (programe) stocate pe calculatorul respectiv, n memoria intern sau extern, n scopul folosirii lor atunci cnd sunt necesare.

Prile componente ale unui calculator Uniti de extragere (iesire) - monitorul

Monitorul permite afisarea informaiilor pe ecran. Dimensiunea uzual a diagonalei sale este ntre 14-20 inches (1 inch = 2,54 cm). Dimensiunea unui pixel (fraciune de mm) caracterizeaz definiia monitorului, iar densitatea punctelor (numrul de linii si de coloane, de ordinul sutelor) reprezint rezoluia sa. Calculatoarele IBM-PC au dou moduri de afisare a informaiilor - modul text, pentru afisarea caracterelor; - modul grafic, pentru afisarea de desene. Rezoluia n modul text este redus: de obicei 25 linii si 80 coloane

Prile componente ale unui calculator Uniti de extragere (iesire) - imprimanta

Este dispozitivul pentru tiprirea pe hrtie a rezultatelor unui program sau, mai general, a informaiilor inmagazinate n calculator: valori numerice, texte, grafice, desene, alte imagini. Principalele caracteristici ale unei imprimante sunt: - tipul imprimantei - viteza de tiprire - rezoluia imprimantei - limea maxim a hrtiei - memoria proprie Cele mai importante tipuri de imprimante sunt: Imprimante matriceale, imprimante laser, imprimante cu jet de cerneala, imprimante cu imprimare termica

Uniti de extragere (iesire) alte tipuri

Masini de tiprit pentru tipografii. Masina, numit linotronic, este un dispozitiv asemntor imprimantei cu laser, cu unele caracteristici superioare (vitez, rezoluie, formatul hrtiei). Plotter-ul este un dispozitiv de nregistrare a imaginilor grafice pe hrtie, utilizat cu precdere pentru realizarea de desene tehnice de mare precizie, hri etc.

Prile componente ale unui calculator Memorii externe

Memoriile externe au aprut datorit celor dou inconveniente importante ale memoriei interne (preul de cost/unitatea de memorare este ridicat si faptul c este volatil).

Memoriile externe sunt capabile s nregistreze programe si date pentru calculatoare, necesare pentru utilizri repetate.
Fa de memoria intern, ele sunt mai lente. De aceea orice operaie cu memoria extern (transfer de date sau programe, rulare de programe) se face prin memoria intern.

Suporturile pentru memoria extern au la baz, n special, materiale magnetice. Pn n prezent s-au utilizat 3 tipuri de memorii externe pe suport magnetic: tamburul magnetic, banda sau caseta magnetic si discul magnetic.

Memorii externe alte tipuri

Benzile sau casetele magnetice Memory stick(Flash memory card) este un periferic portabil cu conectare la USB. Discurile compacte: CD-ROM (Compact Disk-Read Only Memory), CD-R sau CDRWsunt discuri optice de capacitate mult mai mare si mult mai rapide dect discurile flexibile. DVD(Digital Versatile Disc) sunt discuri optice de capacitate foarte mare - pot fi att citite ct si scrise.

Reele de calculatoare
O reea de calculatoare este un sistem de calcul complex, format din mai multe calculatoare interconectate prin intermediul unei reele de comunicaie. Avantajele practice ale utilizrii reelelor de calculatoare: - folosirea n comun a resurselor hardware si software aparinnd calculatoarelor componente; - o mare flexibilitate a ntregului sistem care poate fi modificat prin adugarea sau scoaterea din reea a unor calculatoare; - fiabilitate sporit n funcionare: defectarea parial permite funcionarea restului reelei; - accesul unui utilizator la resurse si informaii situate n punctem distribuite; - realizarea prin calculatoare a unui mediu complex si extins de comunicaii. Prin reelele de calculatoare se poate asigura o integrare informatic a unui numr foarte mare de utilizatori la nivel local, regional sau chiar mondial.

Reele de calculatoare
Din punct de vedere hardware, o reea este format din: - calculatoare centrale ( Server); - calculatoare de lucru(terminale; staii de lucru Workstations); - echipamente periferice; - elemente de conectare. Staia de lucru este un calculator PC obisnuit care lucreaz sub un sistem de operare obisnuit (Windows, Dos, Unix, Linux, etc.) si care este folosit de utilizatori obisnuiti. Staiile de lucru (terminale) reprezint componentele de baz ale unei reele de calculatoare. O staie de lucru are n configurare o plac de reea (Network Interface Card) ce realizeaz interfaa cu reeaua si conectarea cu restul componentelor din reea.

Reele de calculatoare
n funcie de ntinderea lor geografic, exist n prezent urmtoarele tipuri de reele: 1. Reele locale (LAN Local Area Network) la nivelul cldirilor sau grupurilor de cldiri (distana ntre noduri de la civa metri la 1 km); 2. Reele metropolitane (MAN Metropolitan Area Network) la nivelul cartierelor sau oraselor; 3. Reele mari (WAN Wide Area Network) la nivelul regiunilor sau rilor (distana dintre noduri de sute de km); 4. Interconectri de reele mari la nivelul continentelor sau chiar intercontinentale (distana ntre noduri pn la zeci de mii de km).

Reele de calculatoare Intranet si Extranet

Intranet reele particulare ale unor companii, protejate de accesul din exterior. Intranetul nu implic neaprat si conectarea la reeaua public global Internet. ntr-un Intranet toate calculatoarele coopereaz n reea, indiferent dac sunt staii de lucru, servere, aplicaii sau baze de date, obinndu-se astfel un sistem robust de care beneficiaz ntreaga ntreprindere. Extranet reele externe companiei, create pentru a fi utilizate de furnizori sau clieni. Folosesc tehnologia Internet.

Reele de calculatoare WWW World Wide Web

Termenul World Wide Web (abreviat WWW, sau pur si simplu Web) defineste un spaiu informaional, desfsurat cu ajutorul Internetului. Informaiile prezente n diferite locaii pot fi regsite cu ajutorul unui sistem hipertext fiind identificate prin intermediul unei adrese standard numit URL(Uniform Resource Locator). Hipertextul este prelucrat cu ajutorul unui program numit browser, care descarc paginile web de pe un server web si le afiseaz pe un terminal. WWW este un serviciu de informare si documentare. Pn la apariia acestor servicii, singura modalitate de a obine informaii din reeaua Internet era serviciul FTP care permite transferarea fisierelor de pe un calculator din reea pe propriul calculator.

Reele de calculatoare WWW World Wide Web

Browser-ul este un program cu ajutorul cruia se poate naviga prin Web adic se pot vizualiza documente plasate pe diferite calculatoare conectate prin Internet la reeaua WWW. Browser-ul este alctuit dintr-un set de programe care permit manevrarea informaiilor Un browser are o caset de text unde utilizatorul introduce adresa documentului dorit. Browser-ul transmite acest text unor aplicaii speciale existente n Web, programe numite motoare de cutare (GOOGLE, YAHOO). Cele mai cunoscute programe de navigare Web sunt: INTERNET EXPLORER MOZILLA FIREFOX OPERA NETSCAPE NAVIGATOR