Professional Documents
Culture Documents
Expresia
concentratiei de defecte Schottky.
O retea cristalina ideala reprezinta o reproducere la mare distanta a unitatii
structurale. (atom, ion, molecula sau grupuri de atomi) la 0 K.
Orice abatere de la structura ideaa a retelei cristaline este un defect de retea.
Concentratia de defecte Schottky:
kT w
S
ds
Ne N
/
, unde:
- N -concentratia de noduri ] [
3
m
-
ds
w
-energia medie necesara unui defect Schottky [J]
-k-constanta lui Boltzman
-T-temperatura [K]
2. Importanta undei asociate electronului
Raspuns:
Conform principiului de Brogle fiecarei unde I se asociaza o microparticula si
fiecarei microparticule I se asociaza o unda.
3. Teoriile electronilor legati, liberi si cvasiliberi: ipoteze de plecare si
informatiile finale privind valorile energiei electronilor.
Raspuns:
Electronii legati -nu se deplaseaza in interstitii
-au stari care se presupun a fi descrise de functii de unda
Hestler
-energia electronilor puternic legati este situata doar in
benzile permise
Electronii liberi -se considera electronii care au parasit atomii si se
deplaseaza in interstitii care formeaza gazul electronilor liberi
-nu interactioneaza cu ionii pozitivi din retea
-se deplaseaza in cristal
-energia unui electron liber variaza parabolic cu numarul de
unde (nr de unde ia doar valori discrete)
Electronii cvasiliberi -interactioneaza cu ionii din nodurile retelei
-starile lor sunt descrise de functia de unda Bloch
-au valori constante in interstitii si valori mai mari in
vecinatatea nodurilor
4. Care sunt electronii din cristale ce pot participa la procesul de conductie
electrica?
Raspuns:
Electronii care pot participa la procesul de conductie electrica sunt aceia care au
energia cuprinsa in intervalul limita fermi.
]
2
;
2
[
F
w
F
w w
F F
+
5. Care este structura benzilor de energie ale conductoarelor,
semiconductoarelor si izolatoarelor?
Raspuns:
Izolatoarele: -banda interzisa fermi foarte mare >9eV
-nu au electroni disponibili la un proces de conductie
Semiconductoarele: intrinseci -benzile de energi asemanatoare
izolatoarelor
-
iF
b
este ingusta eV
2
10
-conductivitatea electrica
1
]
1
m
S
-
0
N
-concentratia electronilor liberi [ ]
3
m
-
0
q
-modulul sarcinii electronului [C]
-
F
v m
l q N
*
0
2
0 0
~
,
l
~
-intervalul parcurs de un electron intre doua ciocniri.
Daca distanta dintre particule scade, benzile permise se latesc, si invers.
Daca temperatura creste, variatia energiei creste iar unda reflectata
creste, deci probabilitatea de ciocniri a electronilor e mai mare, drumul liber
mijlociu scade, timpul de relaxare al electronilor scade, conductivitatea scade.
b) Cu continutul de impuritati introducerea unei impuritati a generat 2
ciocniri
suplimentare => o reducere a drumului mijlociu si a conductivitatii.
c) Cu starea de agregare daca rezistivitatea creste, drumul mijlociu
scade,
numarul de ciocniri creste
d) Cu solicitarile mecanice retelele cristaline se deformeaza, particulele
se
apropie (se indeparteaza in cazul alungirii), benzile de energie se deformeaza,
deformatiile sunt sesizate de unde care sufera reflexii suplimentare, numarul
de ciocniri creste, drumul mijlociu scade, conductivitatea scade.
1
1
]
1
+ + + +
mec imp T
mec imp T
q N
m
1 1 1
2
0 0
*
0
-in urma trefilarii,
mec
scade, iar
el
creste
-daca temperatura creste, proprietatile mecanice ale corpului se reduc.
8. Definitia starii de supraconductibilitate.
Raspuns:
Supraconductibilitatea electrica reprezinta fenomenul de anulare a rezistivitatii
electrice a unui corp atunci cand temperatura e mai mica decat o temperatura
critica, iar campul magnetic este mai mic decat campul electric.
9. Fenomene asociate starii supraconductoare: variatia rezistivitatii electrice
cu temperatura, anularea starii supraconductoare, efectele Meissner,
izotopic si Josephson, cuantificarea fluxului magnetic.
Raspuns:
a) variatia rezistivitatii electrice cu temperatura:
Anularea rezistivitatii electrice cu temperatura T
3 4
10 10
intr-un cristal fara
defecte.
b) Anularea starii de supraconductibilitate in corpuri magnetice:
Un corp aflat in supraconductibilitate isi pierde aceasta stare daca este introdus
intr-un camp magnetic cu
C
B B >
.
c) Efectul izotopic
In cazul unui element chimic care are mai multi izotopi, cu cat masa izotopica
creste, cu atat temperatura scade.
d) Efectul Meissner: Consta in expulzarea liniilor de camp magnetic intr-un
corp atunci cand corpul trece in starea de supraconductibilitate.
e) Cuantificarea fluxului magnetic:
La anularea fluxului magnetic apare o tensiune electromotoare care genereaza
curent electric supraconductor in care produce un flux ce se opune variatiei
fluxului existent.
0
0
2q
h
f) Efectul Josephson: Jonctiunea Josephson reprezinta ansamblul de doua
corpuri supraconductoare despartite de un strat izolator de grosime
mm 3 ... 1
-efectul Josephson in c.c.: prin jonctiune trece un curent mai mic decat Ic, iar
Vab=0
-efectul Josephson in c.a.: pentru U>Uc apare I>Ic, unde
t I I
c
sin
.
10) Ecuatiile London, deducere.
Raspuns:
Fie un corp cu:
,
_
0
0 0
0 0 0 0
| , ,
m
q N
E q
dt
dv
m F a m E q F E
s
e
( ) E
m
q N
v q N
dt
d
s
0
2
0 0
0 0
S
J
0
/ 1
0
0
,
1
dt
dJ
s
-constanta lui London
) (
0 s
J
dt
d
E LEGEA I LONDON
s
J j E j
dt
dl
0
;
0
E
j J
s
2
i
e j
( ) [ ]
t
B
E rot
J rot
dt
d
E rot
s
( ) [ ] ( )
0
0 0
+
c dar
c J rot B J rot
dt
d
dt
B d
s s
( )
s
J rot B
0
LEGEA A DOUA A LUI LONDON
11) Teoria BCS (intuitiv, prin deformarea retelei cristaline la temperaturi joase):
Raspuns:
-explica supraconductibilitatea pe baza interactiunilor dintre electroni si regelele
cristaline.
-cand T tinde cate 0K apare fenomenul de cuplare intre electroni numit cooperon
(o particula formata prin cuplarea electronilor).
-cand T>Tc, kT w
ion
2
3
; electronii interactioneaza cu ionul prin forta
electrostatica
ion
w w >>
int
.
12) Aplicatii pe baza supraconductibilitatii electrice:
Raspuns:
-transportul energiei la distanta
-transportul feroviar-trenuri ultrarapide pe perna magnetica
-motoare de dimensiuni reduse
-generatoare sincrone de puteri f mari pana la 5GW.
-campuri magnetice interne pentru cercetare si medicina
-electronica-circuite si dispozitive de dimensiuni reduse
-masurarea campurilor magnetice slabe T
15
10
n
j
kT
w
ion ion
ij
e C
1
N
N
ro
+
De deformare:
e e
e e
re
N
N
+
0
1
,
0
- permitivitatea vidului
26) Dependenta pemitivitatii relative a dielectricilor de temperatura si de
frecventa campului electric.
Raspuns:
Influenta intensitatii si a frecventei campului electric:
Marind intensitatea campului electric se obtin valori mai mari ale polarizatiilor si
deci ale componentelor permitivitatii: Variatii mai importante ale permitivitatii au
loc pentru materialele feroelectrice sau neomogene unde, se produc fenomene
noi, care modifica structura fizico-chimica a corpului.
Influenta temperaturii: Polarizaria electronica este putin influentata de
temperatura, (prin modificarea concentratiei particulelor), variatii mai importante
ale permitivitatii obtinandu-se doar cand corpurile isi schimba starea de
agregare. In cazul corpurilor care prezinta doar polarizatie ionica permitivitatea
creste cu temperatura deoarece prin intensificarea agitatiei termice, sunt
favorizate deplasarile ionilor in camp electric.
27) Ce este factorul de pierderi? Expresia pierderilor dielectrice specifice si a
puterii active si reactive absorbite de un condensator.
Raspuns:
Daca in interiorul unui dielectric se stabileste un camp electric stationar sau
variabil, se produc dezvoltari de caldura, deci pierderi, prin efectul Joule-Lenz,
deoarece conductivitatea materialului este nenula.In campurile electrice variabile,
se mai produc pierderi si datorita faptului ca polarizatia electrica nu variaza in
faza cu intensitatea campului electric.
Factorul de pierderi se noteaza cu
tg
si este curba data de valorile permitivitatii
dielectricului aflat intr-un camp electric armonic, variind in functie de
r
n
tg tg
'
0
+
Pierderile specifice (suma pierderilor prin histerezis si prin conductie electrica) se
poate scrie astfel:
tg E P
ef r
2 '
0
Puterea reactiva:
2
CU Q
28) Definirea magnetizatiei si a particulei magnetic polare. Conditia de existenta
a particulei magnetic polare.
Raspuns:
Magnetizarea este proprietatea unor materiale care descrie in ce masura sunt
afectate de campurile magnetice si care determina de asemenea campul
magnetic pe care acestea il produc. Magnetzarea este definita ca fiind momentul
magnetic pe unitatea de volum.
H M
dv
dm
M
m
, unde:
m-momentul magnetic
m
-susceptivitatea magnetica
H-campul magnetic
Particule magnetic polare: Moleculele, atomii sau ionii care prezinta momente
magnetice spontane, adica momente nenule chiar si in absenta campurilor
magnetice exterioare se numesc magnetic polare; celalalte se numesc nepolare.
Momentul magnetic al unei molecule este egal cu suma momentelor magnetice
orbitale si de spin ale electronilor si a momentului magnetic de spin al nucleului.
Calitatea unui atom de a fi magnetic polar este determinata de momentele
magnetice de spin ale electronilor din atom. Sunt magnetic polari, adica au
moment magnetic spontan, atomii cu substraturi interioare incomplet ocupate de
electroni (sau in care se produc astfel de substraturi superioare, datorita
interactiunilor atomilor cu alti atomi sau cu campurile exterioare).
29) Explicarea paroceselor de magnetizare al corpurilor dia-, para-, fero-, si
antiferomagnetice.
Raspuns:
DIAMAGNETISMUL. Reprezinta un proces de magnetizare care apare in toate
corpurile. Consta in introducerea unui moment magnetic de sens contrar
campului magnetizat ca urmare a miscarii de precizie a electronului.
Corpurile diamagnetice sunt corpuri care nu prezinta particule cu moment
magnetic propriu.
PARAMAGNETISMUL. Materialele paramagnetice (Al, Cr, Na) sunt formate din
particule magnetic polare (care prezinta deci un moment magnetic spontan).
In absenta campului magnetic aplicat din exterior momentele magnetice ale
particulelor mp sunt orientate intr-un mod haotic, aleator, din cauza agitatiei
termice si deci materialul nu este magnetizat.
Daca aplicam un camp magnetic Ho are are tendinta de a orienta momentele mp
dupa directia locala a campului si in acest caz materialul devine magnetizat.
FEROMAGNETISMUL. Materialele feromagnetice au proprietatea de a prezenta
magnetizatie spontana chiar si in absenta campurilor magnetice exterioare.
Aceasta proprietate se explica prin faptul ca un materialul feromagnetic este
format din regiuni submicronice numite domenii magnetice sau domenii Weiss.
Domeniile magnetice sunt despartite intre ele de zone de tranzitie, numite pereti
Bloch. In absenta campului magnetic, domeniile Weiss sunt orientate aleator iar
corpul nu este magnetizat. (ex: Fe, Co, Ni, Gd). In absenta unui camp magnetic
exterior, domeniile Weiss sunt orientate in mod haotic deci corpul nu este
magnetizat.
Feri- si ANTIFEROMAGNETISMUL. Corpurile feri si antiferomagnetice sunt
formate din atomi polari. Ele sunt similare corpurilor feromagnetice, si prezinta
domenii magnetice (domenii Weiss) si sunt separate de pereti Bloch. Spre
deosebire, insa, de corpurile feromagnetice, orientarile momentelor magnetice
apartinand atomilor diferiti sunt antiparalele.
30) Explicarea formarii domeniilor Weiss si a peretilor Bloch si a deplasarii
peretilor Bloch.
Raspuns:
Formarea domeniilor Weiss: Pe suprafata de frontiera a unui corp magnetizat
uniform se pot defini densitati de sarcina magnetica fictiva carora le corespunde
producerea in interiorul corpului a unui camp demagnetizant. Campul
demagnetizant este opus magnetizatiei din interior, iar acesta defavorizeaza
stabilirea starii de echilibru termodinamic. Divizarea corpului in domenii Weiss
micsoreaza energia proprie si reduce astfel campul demagnetizant. Acest lucru
se intampla pana cand suma energiei proprii, energiei de schimb si a energiei de
magnetostrictiune este minima. In corpurile reale, forma si dimensiunile
domeniilor, precum si orientarile lor depind de defectele retelei cristaline precum
si de impuritati si tensiuni mecanice.
Trecerea brusca de la o orientare a magnetizatiei la alta este energetic
defavorabila deoarece duce la marirea energiei de schimb. Din aceasta cauza la
frontiera dintre domenii se formeaza un strat foarte subtire, denumit perete
Bloch, in care momentele p m ale atomilor sufera rotatii treptate succesive.
Daca avem doua domenii magnetice M1 respectiv M2, orientate diferit, la aparitia
unui camp magnetic paralel cu domeniul M1, peretele Bloch dintre cele doua
domenii se deplaseaza astfel incat domeniul M1 se largeste in detrimentul
domeniului M2. In consecinta corpul se magnetizeaza, nu prin rotatia momentelor
magnetice ale domeniilor ci prin deplasarea peretiilor Bloch, care este influentata
de structura materialului si de prezenta defectelor.
La stabilirea unui camp magnetic, peretele Bloch se deplaseaza din dreptul unui
minim al energiei corespunzator echilibrului termodinamic din starea cu
0 0 H
,
in puncte vecine, escaladand valori ridicate de energie potentiala pana la
ajungerea intr-un alt punct de minim. La anularea campului magnetic, peretele
tinde sa revina in pozitia initiala.
31) Forma curbei de magnetizare a materialelor feromagnetice.
Raspuns:
Se considera un cristal unidimensionat, nemagnetizat, format din particule
magnetic polare caruia i se aplica un camp magnetic de directie constanta care
creste pana la o anumita valoare, apoi descreste. Curba de magnetizare arata ca
in figura.
32) Expresiile susceptivitatilor magnetice ale corpurilor dia-, para-, fero-, feri- si
antiferomagnetice.
Raspuns:
Diamagetice:
0 <
md
(valori intre 10
-5
si 10
-6
) [
H
M
d
md
]
Paramagnetice:
T
const
mp
(valori intre 10
-3
si 10
-4
)
Feromagnetice:
T
c
m
,
K
N m
c
p
2
0
,
c
, unde 0 permeabilitatea
magnetica a vidului, K- constanta Boltzmann, mp momentul magnetic atomic
Feri-, antiferomagnetice:
'
'
T
c
m
(valori intre 10
-2
si 10
-3
)
33) Expresia pierderilor magnetice specifice:
Raspuns:
Pierderile totale magnetice reprezinta insumarea pierderilor prin histerezis si a
pierderilor prin curenti turbionari si au urmatoarea expresie:
V B f V B f P P P
n
f h t
2
max
2 2
2
max
6
+ +
, unde:
1
]
1
> <
3
m
W
P
SI t
-coeficientul Steinmetz
-grosimea tablei
f-frecventa campului magnetic [Hz]
Bmax-inductia magnetica maxima [B]
-rezistivitatea [ ] m
34)Definitia materialelor compozite si anonmaterialelor:
Raspuns:
Materialele compozite, sunt materiale ingineresti facute din doua sau mai multe
materiale constituente de baza, cu proprietati fizice si chimice diferite, care
raman separate si distincte la un nivel macroscopic. (Ex: Fibra de sticla, fibra de
carbon, bitum, ciment, rasina polimerica, poliamida, poliester, polipropietilena).
Nanomaterialele sunt materialele folosite in nanotehnologie, a caror proprietati
sunt vast modificate datorita reducerii la o scara foarte mica a particulelor
constituente. De exemplu cuprul devine transparent, platina devine catalizator
din material inert, siliciul devine din izolator conductor.