Professional Documents
Culture Documents
____ 1. Date personale Nume Prenume Adresa Ocupatie 2. Motivele prezentarii Durere Sangerare gingivala 3. Istoricul bolii carioase a.Debut (an) b.Evolutie: Lent-progresiva
Varsta Telefon
Nr. Redus de dinti afectati 4. Factori de risc cariogen Experienta carioasa (DMFT,DMFS) Boli generale Dieta Cantitatea de plac (IP Silness Loe, Indicele QH, API) S. mutans Program fluorizare Rata secretiei salivare (RFR,RFS) Capacitate tampon pH Zone dentare susceptibilitate
5. Factori de risc leziuni necariogene Eroziuni Extrinseci:-de mediu;ocupaionali; - alimentari - medicamente -stil de via Intrinseci - gastro-intestinal superior - metabolici i endocrini - medicaie - alcoolism cronic - stress - anorexia i bulimia nervoas - ruminaia Diagnostic de boala carioasa Nivel de afectare: Mare Redus Nivel de aciune (evolutie): Activa Model de atac: Plan de tratament Preventiv terapeutic
Obiceiuri parafuncionale
Cronica
Restaurativ
Data: Dinte ___ Examen clinic Parametri de evaluare leziuni carioase a. Aspect clinic Necavitara b. Evolutie Acuta c. Tesut afectat Smalt d. Profunzime Superficiala e. Localizare Oluzala Anamneza - durere absenta - durere prezenta - spontan secunde minute ore - stimuli termici rece cald Inspectie/palpare - stimuli mecanici Cavitara Cronica Dentina Medie Proximala
Pacient:
Vindecata Cervicala
suprafate afectate Ocl V O M D C modificari de culoare smalt white-spot brown-spot modificari culoare sub cupizi sub creasta marginala pierderi de substanta incipient cavitare cavitare extinse culoare dentina brun-inchis galbui consistenta dentina dura medie moale deschidere camera pulpara absenta prezenta
Examene paraclinice
Hipersensibilitate
Negativ
coloratie absenta - carii ocluzale- indici E&T - carii proximale- indici E&T 1 D1 < 10 ROSU Abrazie Discromii Obturatie ALBASTRU Fractura MARO PORTOCALIU NEGRU 2 D2 10-20
3 D3 20-30
4 D4 >30
5 D5
Carie cavitara Leziuni cervicale necariogene Carie necavitara Carie oprita in evolutie Pierderi de substanta necariogene Restaurari nefizionomice Restaurari fizionomice
Mezial
Distal
Oral
CARS
PREZENT
V
RADICULARE
O O
M M
D D
V V
O O
M M
D D
OCL
Parametri de evaluare obturatii 1. Pierdere de substanta 2. Integritate marginala 3. Coloraie marginal 4. Stare de suprafata 5. Culoare 6. Carie secundara 7. Punct de contact 8. Recidiva de carie
C C C C C
Diagnostic leziuni cervicale necariogene Eroziuni Abfractii Basic Erosive Wear Examination (BEWE) Criterii pentru clasificarea uzurii erozive Scor
Abrazii
0 Nici o eroziune a peretelui dentar 1 Pierdere iniial a texturii de suprafa 2* Defect distinct, pierdere esut dur <50% din zona de suprafa 3* Pierdere esut dur 50% din zona de suprafa *la scorurile 2 i 3 dentina adesea este implicat
SCORUL BEWE Scorul cel mai mare 1. Sextant (1714) Scorul cel mai mare 4. Sextant (3734)
Tratament Data
Scorul cel mai mare 2. Sextant (1323) Scorul cel mai mare 5. Sextant (3343)
Scorul cel mai mare 3. Sextant (2427) Scorul cel mai mare 6. Sextant (44 47) Sumare Scor
Tratamente efectuate
Examene complementare
Teste de vitalitate RX, Coloranti Alte leziuni Pierderi de substanta Recidive de carii Colorarea marginilor Integritate marginala Suprafata Culoare Evolutie Forma anatomo-clinica Topografie
Evaluarea obturatiilor
Evaluarea cariilor
Topografie Evaluarea cariilor Forma anatomo-clinica Evolutie Culoare Evaluarea obturatiilor Suprafata Integritate marginala Colorarea marginilor Recidive de carii Pierderi de substanta Alte leziuni Examene complementare RX, Coloranti Teste de vitalitate
Cod
Descriere Suprafata sanatoasa; nici o evidenta de carie prezenta (modificari absente si dupa uscare prelungita timp sugerat de deshidratare 5 secunde) sau suprafetele cu defecte de dezvoltare precum hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentar (atritie, abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau intrinseci care se pot asocia cu obiceiuri necariogene (consum frecvent de ceai). Prime modificri vizibile la nivelul smaltului (ce se observa doar dupa o uscare prelungita (5 sec) sau cele strict localizate la ntlnirea dinre anuri i fosete); Cand suprafata este umeda nu exista nicio modificare de culoare ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare pentru a deshidrata leziunea carioasa in smalt) este vizibila o opacitate carioas sau o modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu este in concordata cu aspectul clinic al smaltului sntos. Modificari distincte vizibile la nivelul smaltului; Dintele trebuie examinat obligatoriu umed. Cnd dintele este umed se poate observa o opacitate carioas (leziune de tip spot) si/sau coloraie maronie carioas mai mare decat anurile i fosetele (nota: leziunea trebuie s fie vizibil i cnd dintele este uscat). white-
0 1
2 3
Distructie localizata la nivelul smaltului (fara semne clinice vizibile de afectare dentinara); In stare umeda a dintelui se observa clar opacitati carioase(white-spot) sau coloratii carioase maronii(brown-spot) mai mari decat anurile i fosetele. Dupa o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o pierdere a structurii dentare la intrarea in sant, fisura, foseta sau ntre acestea. Aceasta modificri vizuale sunt o dovad a demineralizarii la nivelul intrarii n anuri, fosete, fisuri (pereii fiind opaci (albi), maronii sau brun nchis) i cu toate c anurile i fosetele apar substanial sau nenatural de largi dect normal, dentina NU este vizibil pe pereii sau la baza cavitii sau a discontinuitii. n caz de dubii sau pentru a confirma evaluarea vizual se pot folosi sondele WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor usoara pe suprafea dintelui, confirmandu-se astfel prezenta cavitatii. Acest lucru este obinut prin alunecarea vrfului rotunjit de-a lungul anurilor i fosetelor suspecte, o discontinuitate limitat fiind detectat atunci cnd vrful sondei cade n cavitatea sau discontinuitatea de pe suprafaa smalului. Modificare de culoare(sub forma de umbra, halou ntunecat) provenite de la nivel dentinar, cu sau fara distructie localizat in smalt. Aceasta leziune apare ca o usoara umbra de dentina colorata vizibila prin transparenta unui smalt aparent intact cu sau fr prezena unor semne de distrucie localizat (pierderea continuitii suprafeei fr expunerea dentinei). Aceasta umbra este vizibila mai usor atunci cand dintele este umed. Zona ntunecat poate avea culoarea gri, albastru sau brun.Umbra trebuie s reprezinte n mod clar o leziune carioasa ce a pornit de pe suprafata examinat. Leziune cavitara distincta cu afectare vizibila a dentinei; Prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei subiacente. Leziune cavitara distincta, extinsa, cu afectare vizibila a dentinei. Pierderi evidente de structura dentara, cavitatea este profunda si larg iar dentina este clar vizibila pe pereti si la nivelul bazei. O cavitate extins implica cel putin jumatate din suprafata dintelui sau e posibil s ajung la nivel pulpar, cu sau fara afectare pulpara. Coduri CARS 0 = suprafata nerestaurata sau nesigilata 1 = sigilare partial prezenta 2 = sigilare prezenta in totalitate 3 = restaurare fizionomica 4 = restaurare din amalgam 5 = coroana metalica de invelis 6 = coroana din portelan, aur semifizionomica sau fatete 7 = restauratie pierduta sau fracturata 8 = restauratie temporara 9 = este folosit in urmatoarele conditii: 96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata exclusa 97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor fi notate 97) 98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele dintelui vor fi notate 98) 99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99) Un sistem de coduri format din doua cifre este utilizat in diagnosticare astfel: prima cifra indica restaurarea sau sigilarea, a doua indica codul de carie.
5 6
De ex: un dinte restaurat cu amalgam care prezinta de asemenea o cavitate distincta extinsa cu dentina vizibila va fi notat cu codul 4(restaurari cu amalgam)-6(cavitate distincta) = 46 un dinte fara restaurari dar cu o cavitate vizibila va fi notat = 06.