You are on page 1of 5

Prahova este un jude aflat n regiunea istoric Muntenia din Romnia.

Este cel mai populat jude din Romnia (cu excepia capitalei Bucureti, ora aflat n vecintatea sa, la sud) dei este doar al 33-lea din ar ca suprafa. De asemenea, este unul dintre cele mai urbanizate judee ale rii, cu dou municipii i alte 12 orae. Prinicipalul centru urban este municipiul Ploieti, reedina judeului, ora cunoscut pentru industria de prelucrare a petrolului, care se i extrage n zonele deluroase ale judeului, n preajma oraelor BoldetiSceni i Urlai. Judeul este cunoscut i pentru regiunea turistic Valea Prahovei, aflat n partea de nord-vest i pentru zona viticol Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani i Valea Clugreasc. Situat in partea centrala a Romaniei si avand o suprafata de 4.716 kmp, judetul Prahova are o populatie de 872.900 locuitori si o densitate de 184,9 locuitori/kmp, fiind al doilea dupa Bucuresti din acest punct de vedere. Locuitorii acestui judet locuiesc in 100 de localitati: 2 municipii, 12 orase si 86 comune, urbanizarea judetului fiind de 52,4%, iar structura populatiei active avand urmatoarea structura: 54,3% industrie, 26,1 % agricultura, 7,1 % constructii si 12,5 % servicii. Resedinta administrativa a judetului este municipiul Ploiesti cu o populatiei de 252.715 locuitori, al 9-lea din Romania din punct de vedere al populatei. Ploiestiul este al doilea oras dupa Bucuresti ca industrie. Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, aproape de curbura acestora, Judetul Prahova este caracterizat de diferite forme de relief - munti 26,2 % (Vf. Omul - 2505 m), dealuri 36,5 % si campii 37,3%. Principalele resurse naturale sunt: petrol, gaze naturale, carbune, sare, calcar, folosite in industrie. Acest judet este situat pe pantele sudice ale Carpatilor, nu departe de curbura, avand o suprafata de 4.694 kmp si peste 873.000 locuitori. Acum este cel mai important judet al Romaniei ca populatie cat si ca economie. Refieful variat, sub forma de amfiteatru, contine in proportii egale munti, dealuri si campii. Resedinta administrativa a judetului este Ploiesti, cu aproximativ 300.000 locuitori, situat la 60 km nord departare de Bucuresti si 40 km distanta de Aeroportul Otopeni. Datand din 1503, Ploiestiul s-a dezvoltat datorita pozitiei sale geografice si in special datorita petrolului sau. Petrolul a inceput sa fie rafinat incepand cu 1857, Ploiestiul fiind capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania si unul dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume. Despre toate acestea se poate afla la Muzeul Petrolului. Muzeul Ceasurilor este de asemenea un punct de atractie pentru turisti. Turismul este activitatea pricipala a locuitorilor judetului. Fiind numit dupa cea mai frumoasa regiune a Carpatilor, Valea Prahovei cu statiunile ei (Sinaia, Azuga, Busteni, Breaza) este o regiune interesanta atat pentru turisti cat si pentru investitori. De asemenea Valea Teleajenului si Valea Slanicului, cu statiunile lor renumite (Valenii de Munte, Cheia, Slanic) completeaza potentialul turistic al acestui judet. Fiecare statiune are particularitatile sale si propriile ei facilitati de cazare si tratament. Judetul are 11,681 locuri de cazare in 22 de hoteluri moderne, 8 moteluri, 14 pensiuni, 19 case si 159 vile, putand sa cazeze peste 620.000 turisti anual. Sinaia, "Perla carpatilor", este situata la 1000 de m altitudine. Punctul pricipal de atractie al acesteia este Castelul Peles, construit la sfarsitul secolului al XIX-lea, in stil germanic, si are 160 camere si valoroase coletii de arta, arme si mobilier. Manastirea Sinaia, construita intre 1695-1796 in stil brancovenesc este un adevarat muzeu cu manuscrise si opere de arta valoroase. Statiunea Busteni este situata pe Valea Prahovei, la 135 km departare de Bucuresti, intre Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului marii) si Vf. Cosila (2.489 m altitudine). Azuga, situata pe drumul national la 15 km de Busteni, este cunoscuta inca din secolul al XIII-lea ca loc de tratament datorita apelor sale

minerale. Valenii de Munte este situat pe Valea Teleajenului si inconjurat de dealuri acoperite cu paduri, cunoscut datorita Universitatii de Vara "Nicolae Iorga" care reuneste oameni de stiinta din Romania si de peste hotare. Slanic, situat pe Valea Slanicului, la 400 m deasupra nivelului marii, este renumit pentru terapia cu aerosoli si helioterapie in mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa. Alte locuri interesante sunt: Muntele de Sare (100 m inaltime, rezervatie naturala), Vf. Piatra Verde, la 4 km departare de oras si oferind turistului o minunata panorama. Monumente istorice. Mnstirea Sinaia, construit n 1695 de sptarul Mihail Cantacuzino. Biserica se distinge prin liniile ei exterioare i prin elegana coloanelor din pronaos. n curtea mnstirii, Carol I a nlat o nou biseric, foarte luxoas. Schitul Ialomicioara, construit n 1819 n petera Ialomicioara. Ruinele palatului Cantacuzinilor, la Filipetii-de-Trg . Capela Filipetilor, construit la 1641-1642 la Filipetii-de-Trg. Biserica din Rov, de form foarte elegant, cu frumoase fresce, atribuit Cantacuzinilor. Biserica din Clineti, construit la 1636 de micii boieri din jude, devine o capel a Cantacuzinilor. Mnstirea Mrgineni. Biserica din Drgneti. Mnstirea Brebu, cu un puternic turn i o biseric elegant, ctitorie a lui Matei Basarab n 1630. Biserica din Bucov, fundat de Mateiu Filipescu la 1679. Biserica Mnstirii Zamfira, cu fresce ale lui N. Grigorescu. Biserica din Mgurele. Biserica Filip din Vlenii-de-Munte. Biserica din Ogretin. Biserica din Homoriciu. Biserica de clugri Cheia. Biserica din Vrbilu. Biserica Galben din Urlai Mnstirea Cheia n valea Teleajenului. Mnstirea Mislea. Azi este transformat n penitenciar. Castelul Pele din Sinaia, zidit de regele Carol I ntre anii 1875-1883. Reedina de var a regilor Romniei, n mijlocul unui parc magnific. Biserica Sfinii Apostoli Petru i Pavel din Ploieti. Statiuni climatice, balneare, turism. Slnicul Prahovei, staiune balneo-climatic situat n orelul cu acelai nume, ntr-o regiune de coline, multe formate din sare gem care a ieit la suprafa. Altitudine 390 m. Climat temperat i constant.Ape cloruro-sodice concentrate (fier, iod, sulf i nmol). Indicaiuni: reumatism cronic, gut, nevralgii, rahitism, anemie, afeciuni ginecologice. Modeste hoteluri i case n ora. Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., restaurante. Gar local pe linia PloietiSlnic.

Telega, mic staiune balneo-climatic, situat la 15 km de Cmpina, n regiunea colinelor nalte, la 410 m nlime. Ape cloruro-sodice concentrate. Indicaiuni: reumatism, nevralgii, anemie. Modeste hoteluri i camere mobilate n ora. Doctori, farmacie, restaurant, gar la Doftana pe linia Cmpina-Doftana. Sinaia, Reedin Regal de var, staiune climatic subalpin aezat la poalele munilor Bucegi, care o adpostesc la Nord, la o altitudine de 800 pn la 1000 m. Climat dulce, temperatura mijlocie de 14C. Toamna i n Iunie, ploi. Localitate recomandat neurastenicilor, convalescenilor, anemicilor. Mare stabiliment de hidro i fizioterapie, complet i luxos, proprietatea Ministerului Aprrii Naionale. Staiune elegant de agrement i repaus, mai ales pentru elita Bucuretilor. Numeroase hoteluri, vile elegante, pensiuni i camere mobilate. Medici, farmacie, spital, oficiu P.T.T., numeroase restaurante de toate categoriile. Teatru, cazinou, parc. Staie C.F.R. pe linia Bucureti- Braov. Numeroase trenuri de lux, accelerate. Poiana apului, staiune climatic subalpin (880 m nlime), aezat pe o vale larg i mai expus soarelui dect Sinaia. Localitate de repaus pentru neurastenici, convalesceni i anemici. Hoteluri modeste, vile i camere mobilate. Doctor, farmacie, telefon, restaurante. Staie c.f. pe linia Bucureti-Braov. De vizitat marea cdere de ap Urltoarea . Excursii n muni. Buteni, staiune climatic subalpin (880 m nlime), aezat la poalele munilor Caraimanul i Cotilele pe o vale mai larg i mai expus la soare dect Poiana apului, deci mai sntoas. Un izvor de ap mineral cloruro-sodic. Un stabiliment de hidro-mecano-terapie, cu bi minerale. Hoteluri, numeroase vile, pensiuni, doctor, farmacie, oficiu P.T.T., staie c.f. pe linia principal Bucureti- Braov. Excursii n muni pe frumoasa Valea Cerbului . Munii ofer aici aspectul cel mai grandios : lanul Bucegilor face un cot i prsete valea Prahovei. Azuga, staiune climatic de mai puin importan aezat pe valea Prahovei, la confluena cu prul Azuga. nconjurat de muni nali, situat la aproape 1.000 m nlime. Recomandat pentru cura de repaus i nlime. Predeal, staiune climatic alpin, aezat la o altitudine de peste 1.000 m, bine expus la soare i la adpostul vnturilor. Staiunea este recomandat pentru cura de repaus i pentru predispui la tuberculoz, pentru neurastenici, amenici i convalesceni. Vile i case n vale sau pe pantele munilor, hoteluri i pensiuni. Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., staie c.f. pe linia principal Bucureti- Braov. Excursii i alpinism n munii Bucegi. Vlenii-de-Munte, staiune de vilegiatur, aezat n regiunea dealurilor, ntre livezi de pruni i pduri, la 430 m nlime. Climat plcut, cldura micorat de prezena pdurilor. n timpul verii aici se in cursurile Universitii populare, sub conducerea d-lui prof. N. Iorga. Cmpina, staiune climatic la 430 m nlime, cu frumoase poziii naturale.

Breaza-de-Jos i Breaza-de-Sus, dou frumoase sate romneti ascunse ntre livezi i cutate pentru pitorescul lor. Comarnic, staiune climatic de interes local. Brebu, staiune de odihn i recreaie, aezat pe valea Doftanei, la 500 m nlime. Mnstirea Suzana, staiune de vilegiatur, aezat ntr-o splendid poziie natural pe valea Teleajenului, la 760 m nlime. Cheia, staiune de repaus, aezat ntr-o cldare, la 880 m nlime, nconjurat de brazi, n plin dezvoltare. Partea de Nord a judeului Prahova impune o importan turistic internaional. Excursii i puncte de plecare pentru excursii din oricare dintre staiunile de pe valea Prahovei i valea Teleajenului. Aproape toate drumurile sunt marcate de Touring-Clubul Romniei i alte organizaii turistice. Case de adpost : Omul , Vrful cu Dor , Vntorilor de munte , Schiel , Diham , Piscul Cinelui . Muntii Ciucas reprezinta cea mai sudica parte a Carpatilor Orientali, si au o suprafata mica comparativ cu alte grupari muntoase: 200 km patrati. Desi se intind pe o suprafata relativ restransa, vantul si trecerea timpului au lasat urme adanci in felurite chipuri pe suprafata acestora: Tigaile Mari, Tigaile Mici, Mana Dracului, Babele la Sfat, Turnu lui Goliat. Despre Muntii Ciucas Masivul Ciucas se situeaza la est de cursurile superioare ale Teleajenului su Tarlungului iar la sud si sud-est, se invecineaza cu Munii Tataru si Muntii Siriu, la nord cu Depresiunea Intorsurii si Muntii Intorsurii, precum si cu Muntii Gritis la vest. Din punct de vedere geografic, face parte din cadrul Carpatilor de Curbura. Culmea Ciucas Bratocea pe directia SV-NE si culmea Gropsoarele Zaganu pe directia NV-SE alcatuiesc intregul masiv si sunt unite intre ele prin inseuarea muntelui Chirusca. Culmea Ciucas Bratocea reprezinta partea vestica a muntelui, parte care se imparte in doua prin saua Tigailor. La N de Saua Tigailor gasim Culmea Ciucas cu cel mai inalt varf al masivului: Varful Ciucas de 1945 m; la S de acesta gasim culmea Bratocea, culme ce se desfasoara pe mai bine de 5 km. Spre deosebire de culmea Ciucas Bratocea, Culmea Gropsoarele Zaganu are un relief mai monoton, cu cel mai inalt varf de 1883 m, Varful Gropsoarele. Muntii Ciucas sunt udati de Raul Telejean si Paraul Berii; tot aici ar trebui mentionate si Varful Tigaile Mari de 1844 m si Varful zaganu de 1817 m.

Tigaile Mari (1844) formatiune muntoasa sub forma de turnuri care pot atinge si 70-100 m; turnurile sunt urmare a erei periglaciare.

Tigaile Mici (1843 m) Cel mai inalt varf din culmea Bratocei din care se desprinde Culmea Tigaile mici; unele publicatii il dau si cu numele de Varful Bratocea cu dimensiunea de 1827 m Mana Dracului traseu montan extrem de dificil, caracterizat in totalitate de numele pe care il poarta. Babele la sfat grupare de munti de dimesniune redusa care priviti din departare au aspectul unor femei batrane care stau de vorba Turnul lui Goliat denumit altfel si Mosul cu Oile, reprezinta munti de dimensiui diferie, in centru stand un munte mare (Mosul) si alte grupari muntoase de dimensiuni reduse (oile).

You might also like