Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial Master:Managementul afacerilor in comert

FALIMENTUL
Soitariu Anda Maria Du

Masterand:

Lect.univ.dr. Oana

Bucuresti,2012

Capitolul I.Consideratii introductive

Definirea si detalierea caracterelor procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului are o importanta deosebita in contextul actual,al nevoii de a forma rapid o practica adecvata pentru aplicarea unei legislatii cazute in deseutidune timp de 5 decenii. Datorita faptului ca legea nu prevede in mod expres caracterele procedurii ,practicienii chemati a face aplicarea textelor trebuie sa faca in mod frecvent apel la principiile de baza ale reglementarii ,care sunt axate pe marile caractere ale procedurii ,asa cum s-au dezvoltat in timp;aceste caratere constituie repere importante in opera de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale,deoarece constituie insasi trasaturile esentiale ale spiritului dreptlui falimentar. Caracter judiciar Spre deosebire de alte tari,in care procedura este condusa de comercianti(ex. Franta),continuand traditia dreptului nostru,procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este condusa de catre tribunalul competent,in mod special prin judecatorul-sindic1. Legea stabileste atributiunile judecatorului sindic ,precum si caile de atac impotriva hotararilor sale ,care sunt tot de competenta organelor judecatoresti. Persoanele care intervin in procedura(administrator,lichidator,experti,etc) sunt precizate prin lege ,iar numirea lor se face cu concursul autoritatii judecatoresti,care le poate trasa sarcini in limitele prevazute de lege. Caracterul judiciar al procedurii este consacrat in art. 5 al legii,care arata ca toate procedurile prevazute de prezenta lege sunt de competenta exclusiva a tribunalului si sunt exercitate de un judecator sindic.Prin urmare,cresterea competentelor acordate de lege. Caracter profesional In spiritul conceptiei traditionale a Codului nostru comercial,procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se aplica numai comerciantilor persoane fizice si juridice. Deoarece se aplica numai celor care executa acte de comert cu titlu profesional,procedura a fost calificata ca avand caracter profesional2. Ca atare,procedura nu se aplica in dreptul nostru si necomarciantilor ,in general persoane fizice ; executarea silita a acestora urmeaza calea dreptului comun ,avand prioritate creditorul cel mai diligent. Falimentul necomerciantilor ,numit si in dreptul nostru deconfitura ,ar fi trebuit insa supus unor reglementari stricte pentru a se evita3: -sustragerea unor bunuri ale comerciantilor supusi procedurii,prin transferul lor in patrimoniul unor necomercianti; -sustragerea de la procedura Legii nr. 64/1995 a unor activitati foarte importante,tratate in dretul nostru drept necomerciale(ex: liber profesionisti organizati in cabinete mari,agricultorii etc).

1.1.Evoluia istoric a instituiei falimentului

Perioada antic n literatura de specialitatea s-a considerat c n antichitate, legile evreilor reglementau o descrcare periodic de datoria debitorilor comerciani ce le permitea continuarea activitii. n perioada antic nu se fcea distincie ntre comerciani i necomerciani ceea ce fcea debitorul nchis ntr-o nchisoare particular a creditorului dup care era expus n piaa public pn cineva i rscumpra libertatea. n lipsa rscumprrii creditorul l putea vinde ca sclav, l putea ucide. n aceast perioad exista o execuie silit asupra individului i nu a patrimoniului.
1 2

I. Turcu, Insolventa comerciala, reorganizarea judiciara si falimentul,, Ed. Lumina Lex, 2000, p. 36 St. D. Carpenaru, op. cit. , Ed Atlas Lex ,p . 19 3 Radu Bufan,Reorganizarea judiciara si falimentul , Ed. Lumina Lex , 2001 p. 52

Perioada medieval Tradiia dreptului roman a fost pstrat i mbuntit n dreptul medieval n special n statutele oraelor italiene. Situaia falitului debitor fiind agravat. n aceast perioad procedura falimentului avea un caracter penal i cooperatist aplicndu-se numai comercianilor. n 1663, Falimente si bancrute ncetarea plilor determin deschiderea procesului falimentului. Perioada modern Frana 1795-1805, cazurile diverse i abuzurile care se comiteau odat cu acordarea psuirilor de plat au dus la adoptarea unei legislaii mult mai severe n domeniul dreptului falimentului. Prima codificare complet i sistematic a avut loc n Frana n 1707, elaborarea Codului Comercial Francez. Aceast reglementare urmrea ndeplinirea a dou funcii: realizarea asigurrii plii creanelor debitorilor i pedepsirea falitului; asanarea activitii comerciale. Codul comercial italian din 1882 i cel romn din 1887 l-au preluat pe cel francez. Ultima modificare n 1838 se nltur abuzurile. Perioada contemporan Toate modificrile care au intervenit n aceast perioad au dus la acceptarea ideii de a ajuta comerciantul aflat n dificulti financiare s supravieuiasc.

1.2.Falimentul n dreptul romnesc

La nceputul secolului al XIX-lea apar primele legi privitoare la faliment fiind cuprinse n dou coduri: codul Caragea i Calimac. Codul Caragea seciunea 14, partea a 3-a, capitolul 8: pentru mprumutare i datorie. n cazul n care datornicul denumit i mofluz, el trebuie s obin milostivirea creditorilor. Codul Calimac reglementat n anexa 1 Despre rnduiala cursurilor debitorilor. Se aplic tuturor debitorilor fr deosebire de profesiune. Condica pentru Comerciu adoptat n 1840 este considerat prima lege complet a falimentului. Se aplica n Muntenia, iar din 1864 s-a aplicat i n Moldova fiind succesiv modificat pn n 1887. Codul Comercial Romn legiferarea cea mai complex dup modelul codului comercial italian din 1882 dar pstrnd linia codului comercial francez. Dreptul falimentului este reglementat n Codul Comercial n Cartea a III Despre faliment n articolele 695-888. Falimentul este considerat ca fiind procedura de executare silit asupra bunurilor comerciantului debitor care a ncetat plata datoriilor sale comerciale, procedura al crui scop era satisfacerea creanelor tuturor creditorilor. Procedura falimentului putea fi declanat din oficiu de ctre instana judectoreasc fie prin declaraia debitorilor dar numai la cererea unuia sau mai multor creditori. Urmarea declaraiei de faliment, debitorul falit pierde dreptul de administrare i de dispoziie a bunurilor sale. Legea 64:1995 Privind procedura reorganizrii i lichidrii judiciare. Legea 85:2006 Privind procedura de insolven.

Capitolul II. Etapele procedurii falimentului 2.1.Noiunea privind procedura de insolven

Articolul 2 din lege: scopul legii 85 este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat n insolven. Procedura colectiv = procedura n care creditorii recunoscui particip mpreun la urmrirea i recuperarea creanelor lor n modalitile prevzute de lege. Insolvena = stare a patrimoniului debitor care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti pentru plata datoriilor exigibile. Modalitile prin care se realizeaz scopul legii sunt: procedura general = procedura prevzut de lege prin care un debitor care ndeplinete condiiile prevzute de articolul 1 aliniat 1 fr a le ndeplini simultan i pe cele de la articolul 1 aliniat 2 intr dup perioada de observaie succesiv n procedura de reorganizare judiciar i n procedura falimentului sau intr separat numai n procedura reorganizare judiciar i procedura falimentului; procedura simplificat = procedura prin care debitorului care ndeplinete condiiile prevzute de articolul 1 aliniat 2 intr direct n procedura falimentului fie odat cu deschiderea insolvenei fie dup o perioad de observaie de maxim 60 de zile, perioad n care se va analiza de debitorul comerciant face parte din categoria prevzut de articolul 1 aliniat 1; procedura de reorganizare judiciar = procedura aplicat debitului persoanei juridice n vederea achitrii datoriilor acestora conform unui program de plat a creanelor; Procedura de reorganizare judiciar presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea i respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, ce se poate realiza prin urmtoarele 3 modaliti: o restructurarea operaional i/sau financiar a debitorului; o restructurarea corporativ prin modificarea structurii capitalului; o restrngerea activitii debitorului prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului pn la acoperirea creanelor procedura falimentului/lichidare = procedura de insolven concursual colectiv i egalitar care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat.

2.2.Procedura falimentului
Definiie dat de art. 3 pct. 23: prin procedura falimentului se nelege procedura de insolven concursual, colectiv i egalitar care se aplic debitorului (persoan fizic sau juridic) n vederea lichidrii averii acestuia pe acoperirea pasivului fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat. Aceasta procedura duce la incetarea existentei debitorului societate comerciala ,in conditiile art. 222 si 227 din Legea nr. 31/1990 modificata;pentru comerciantii persoane fizice procedura falimentului duce la incetarea calitatii de comerciant. Pentru persoanele juridice pierderea patrimoniului echivaleaza cu neindeplinirea unei conditii esentiale prevazute de lege pentru existenta lor,iar unele persoane fizice nu mai pot continua activitatea de comerciant daca sunt condamnate pentru unele din infractiuni prevazute de lege.4 Hotararea de incepere a procedurii falimentului
4

Radu Bufan,Reorganizarea judiciara si falimentul, Editura Lumina Lex, 2001 ,pag 54

Spre deosebire de hotararea de deschidere a procedurii ,inceperea falimentului nu ocazioneaza darea unei hotarari in acest sens din partea tribunalului sau judecatorului sindic;cel putin Legea nr. 64/1995nu prevede expres acest lucru. Data fiind importanta procedurii falimentului,inceperea ei,in special pentru ca in multe cazuri falimentul se desfasoara in continuarea reorganizarii,ar trebui marcata printr-o hotarare a tribunalului sau a judecatoruli sindic. Exista anumite referiri in textul legii din care rezulta implicit cerinta ca judecatorul-sindic sa dea o hotarare care sa marcheze inceperea falimentului (lichidarii falimentare). Dintre aceste pasaje cele mai semnificative sunt: -art. 69 al. 2 arata ca tribunalul va dispune ca judecatorul sindic sa inceapa de indata procedura falimentului; ori si aceasta dispozitie trebuie materializata intr-un inscris; -art. 73 al 1 arata ca se poate cere judecatorului sindicsa aprobe inceperea procedurii falimentului ,ori si aceasta aprobare trebuie materializata intr-o incheiere; -art. 71 al. 1 arata ca judecatorul-sindic va dispune motivat , ca reorganizarea sa inceteze si sa se faca lichidarea averii debitorului. Legea impune la art. 85 al. 1 ca judecatorul sindic sa notifice inceperea procedurii de faliment tuturor agentilor economici sau stabilimentelor care ar putea fi interesate de acest fapt.Legea citeaza cu titlu exemplificativ oficiile postale ,statiile de cale ferata,antrepozitele ,depozitele portuare si alte locuri de inmagazinare din circumscriptia in care debitorul isi are sediul social ori filiale sau sucursale. Procedura falimentului se poate deschide direct ,sau poate urma consecutiv unei reorganizari pe baza de plan nereusite.Deoarece legea nu interzice ,consideram ca falimentul se poate declansa si in urma unei lichidari pe baza de plan nereusite ;daca pe baza planului de lichidare nu s-a reusit satisfacerea creantelor creditorilor ,iar plata intregului pasiv invedereaza nevoia lichidarii intregului patrimoniu credem ca instanta are obligatia de a transforma procedura de lichidare pe baza de plan in procedura de faliment. Nu este exclus ca o procedura inceputa ca faliment sa se poata transforma in procedura de reorganizare.5spre exemplu ,debitorul castiga un proces recuperand o creantaimportanta sau obtinand daspagubiri sbstantiale ori primeste o oferta ferma de crestere a capitalului prin aport in numerar care i-ar permite sa abordeze un plan de reorganizare pentru plata esalonata intr-un termen rezonabil al datoriilor sale. Prin faliment se nelege dizolvarea i lichidarea n cazul persoanelor juridice i lichidarea averii n cazul persoanelor fizice. Procedura falimentului se aplica intr-una din urmatoarele situatii: In cazul nerespectarii termenelor de decadere a partilor din dreptul de a depune un plan de reorganizare sau lichidare a unor bunuri(art. 58 pct. 2); Daca nici un plan nu a fost confirmat de catre judecatorul sindic(art. 68 pct. 2); Daca judecatorul sindic dispune ca reorganizarea sa inceteze si sa se faca lichidarea intregii averi a debitorului(art. 69 pct . 2); Daca debitorul nu se conformeaza planului de reorganizare(art. 68 alin.1); Daca judecatorul sindic dispune inceperea de indata a lichidarii averii debitorului(art. 73 pct. 1). In lipsa unui plan de reorganizare confirmat de judecatorul sindic ,debitorul,un creditor,comitetul creditorilor sau Camera de Comert si Industrie teritoriala poate adresa judecatorului sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de a-si conduce activitatea(art. 79 pct. 1). Daca cererea este admisa se vor aplica de indata dispozitiile privitoare la procedura falimentului.

2.3. Primele masuri

5

Radu Bufan,Reorganizarea judiciara si falimentul, Editura Lumina Lex, 2001 ,pag 55

Prin hotrrea prin care se decide intrarea n faliment judectorul sindic va pronuna dizolvarea societii debitor i va dispune urmtoarele msuri: a)operatiuni de conservare a bunurilor din patrimoniul debitorului Aceste operatiuni se refera la inventarierea bunurilor si aplicarea sigiliilor in prezenta debitorului,daca judecatorul sindic dispune de acest lucru.In cazul in care debitorul nu se prezinta la inventariere ,el nu mai poate contesta datele trecute in inventar.Potrivit art. 81 pct. 1 din Legea nr 64/1995,republicata,vor fi sigilate magazinele,magaziile,depozitele,birourile,corespondenta comerciala,contractele,marfurile si orice alte bunuri mobile apartinand averii debitorului. Sunt exceptate de la operatiunile de sigilare categorii de bunuri: ~registrele de contabilitate; ~obiectele care trebuie vandute de urgenta pentru a nu se deteriora sau a se pierde din valoare; ~cambiile si alte titluri de valoare scadente (care au ajuns la termen ) sau care urmeaza a fi scadente in scurt timp,pentru a fi schimbate in numerar; ~numerarul,respectiv sumele de bani ,pe care lichidatorul il vadepune in banca averii debitorului. b)efectuarea unor acte juridice In afara operatiunilor materiale,primele masuri in cadrul procedurrii reorganizarii judiciare si a falimentului se refera la acte juridice ,legiuitorul avand in vedere atat acte de conservare ,cat si acte de dispozitie. Actele de dispozitie pot consta in: -vanzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii iminente: -vanzarea unor bunuri importante ,cum ar fi :terenuri,fabrici,instalatii. Vanzarea bunurilor din aceasta ultima categorie este valabila daca sunt indeplinite doua conditii: 1.acordul prealabil al adunarii creditorilor ,dat cu majoritate de doua treimi din valoarea creantelor verificate 2.autorizarea judecatorului sindic. -vanzarea bunurilor care implica cheltuieli de conservare (de exemplu ,inregistrarea vanzarii in registrele imobiliare). Astfel de vanzari se pot face numai cu aprobarea comitetului creditorilor sau,dupa caz,a adunarii creditorilor. c)notificarea facuta de judecatorul sindic cu privire la deschiderea procedurii falimentului Aceasta notificare va fi adresata catre toate persoanele care detin marfuri ale debitorului in antrepozite ,depozite portuare,alte locuri de inmagazinare,cat si de societatile bancare unde debitorul are depozite. Scopul notificarii este de a evita sa se dispuna de sumele respective fara ordinul judecatorului sindic sau al lichidatorului. In cazul bunurilor imobile ,judecatorul sindic va trebui sa comunice instantelor judecatoresti,sau altor autoritati care tin registrele de publicitate imobiliara ,o copie de pe hotararea de deschidere a procedurii pentru a se face mentiune despre aceasta in registre.

2.4.Stabilirea masei pasive

Masa pasiva reprezinta datoriile debitorului care urmeaza a fi platite in cadrul procedurii falimentului. Stabilirea masei pasive se realizeaza dupa cum urmeaza: -identificarea creditorilor ,la nevoie chiar de catre un expert contabil angajat de lichidator; -notificarea adresata de lichidator creditorilor identificati pentru a-si inregistra creantele. Creantele vor fi soliciate in baza unei cereri ,in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii; -pentru bunurile imobile,lichidatorul va cere notarului public ,sau instantei de judecata in a caei raza teritoriala se afla averea debitrului,o lista a sarcinilor care e greveaza.

Creantele declarate vor fi supuse verificarii si vor fi inregistrate intr-un registru care se va tine la grefa tribunalului. Nu vor fi verificate creantele care izvorasc din impozite,taxe,amenzi penale sau contraventionale datorate bugetului de stat sau celui local si care sunt supuse legilor specifice domeniului finaciarfiscal. Dupa verificarea creantelor de catre judecatorul sindic ,lichidatorul va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar al tuturor obligatiilor debitorului,aratand felul creantelor garantate,afectate de conditii sau chirografice(adica cele care nu beneficiaza de garantii speciale) si,eventual ,daca unele dintre ele sunt contestate. Daca debitorul formuleaza contestatii impotriva creantelor,acestea se rezolva de catre judecatorul sindic pronuntand o sentinta. Dupa rezolvarea contestatiilor se intocmeste tabelul final al datoriilor debitorului.

2.5.Efectuarea lichidarii
In aplicarea procedurii de licidare,se vor uramarii doua principii: -rapiditatea operatiunilor; -lichidarea bunurilor cat mai avantajos ,pentru a fi satisfacute creantele creditorilor. Lichidarea bunurilor va fi efectuata de lichidator,sub controlul judecatorului sindic. Bunurile vor putea fi vandute: -in bloc,a ansamblu in stare de funcionare; -individual. In cazul in care se procedeaza la vanzarea in bloc,judecatorul sindic va desemna o comosie formata din trei experti care ,in termen de cel mult 30 de zile va depune unraport in care se va arata modalitatea de vanzare.Raportul intocmit de experti va fi analizat de judecatorul sindic ;acesta,in cazul in care este de acord cu cuprinsul lui ,il va supune ,de indata,votului adunarii creditorilor.Daca adunarea creditorilor va aviza favorabil ,judecatorul sindic va da dispozitie lichidatorului sa efetueze operatiile de lichidare. Pretul de vanzare trebuie sa fie aprobat de adunarea creditorilor,cu votul tuturor creditorilorr cu creante garantate si cu votul majoritatii simple a creditorilor chirografari (ale caror creante nu sunt garantate cu garantii speciale:ipoteca,gaj etc,). In ipoteza in care tribunalul aproba vanzarea,aceasata se va face in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura civila privind executare silita. Daca bunurile sunt imobile,vanzarea se va face direct,in urma propunerii lichidatorului aprobata de jude catorul sindic. Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare s bursele de valori. Sumele rezutate din vanzari vor fi depuse la o unitate a unei societati bancare,in contul averii debitorului,pentru a fi distribuite creditorilor.

2.6.Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii

Atat in cazul lichidarii unor bunuri din averea debitorului pe baza de plan cat si in cazul falimentului,creantele vor fi platite in uramatoarea ordine: 1.taxele ,timbrele si orice alte cheltuieli pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului,precum si plata retributiilor persoanelor angajate pentru realizarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului; 2.creantele reprezentand creditele,cu dobanzile si cheltuielile aferente ,acordate de societatile bancare in perioada de reorganizare precum si creantele ce rezulta din continuarea activitatii debitorului; 3.creante izvorand din contracte de munca ,pe cel mult sase luni anterioare deshiderii procedurii; 7

4.creantele statului provenite din impozite ,taxe.amenzi si alte sume ce reprezinta venituri publice ,potrivit Legii nr. 72/1996 ,modificata, privind finantele publice6; 5. creantele garantate cu garantii reale asupra bunurilor, 6.creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in baza unor obligatii de intretinere ,alocatii pentru minori sau de plata a a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 7.creantele reprezentand sumele stabilite de catre judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale,daca aceasta este persoana fizica 8.creante reprezentatnd credite bancare cu cheltuielile si dobanzile aferente a celor rezultate din livrari de produse ,prestari de servicii sau alte lucrari,precum si din chirii; 9.alte creante chirografare.

2.7.Inchiderea procedurii
Lichidatorul este obligat sa intocmeasca un raport final al lichidarii si sa-l prezinte judecatorului sindic ,impreuna cu bilantul general.Aceste documente vor fi comunicate creditorilor si debitorului si se vor atasa la usa tribunalului. Orice obiectie privitoare la acestea se va formula in termen de 10 zile de la data afisarii. Judecatorul sindic va examina raportul final ,inclusiv obiectiile facute de creditori ,urmand sa-l aprobe sau sa l respinga.Raportul intocmit de lichidator va fi aprobat de judecatorul sindic printr-o sentinta,daca au fost formulate obiectiuni solutionate sau printr-o incheiere,daca nu au fost formulate asemenea obiectiuni7. Lichidarea va fi considerata inchisa cand judecatorul sindic aproba raportul final si cand toate fondurile au fost distrinuite creditorilor,iar cele ramase au fost depuse la banca. In orice stadiu al procedurii, judecatorul sindic poate da o incheiere de incheiere a acesteia daca exista una din urmatoarele situatii: -debitorul nu are bunuri care sa fie supuse procedurii,deci se afla in stare de insolvabilitate; -bunurile existente nu sunt suficiente pentru stingerea datoriilor. Inchiderea procedurii produce efecte atat cu privire la persoanele care au participat in cadrul procedurii ,cat si cu privire la debitor. Prin inchiderea procedurii ,judecatorul sindic ,administratorul ,lichidatorul si toate persoanele care iau asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura fata de debitor si averea lui,creditori,titulari de garantii,actionari sau asociati.8 Efectele hotararii de inchidere a procedurii fata de debitor In principiu,debitorul este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de inregistrarea cererilor introductive,sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruda frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase(art. 123).Cu toate acestea debitorul va fi descarcat de obligatii daca vor fi platite in cadrul procedurii.Aceste dispozitii nu se aplica debitorilor care in ultimii cinci ani au fost mai supusi acestei proceduri si au beneficiat de aceste dispozitii. Ipostazele de inchidere a procedurii Legea nr.64/1995 republicata prevede mai multe cazuri in care se procedeaza la inchiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, fara insa a le prezenta in mod sistematic. Din interpretarea dispozitiilor legale ,rezulta ca procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se poate inchide:
6

Legea nr. 72/1996 a fost publicata in Monitorul Oficial nr.152 din 17 iulie 1996 si a fost modificata prin Legea nr. 189/1998,publicata in Monitorul Oficial nr. 404 din 22 octombrie 1998 si prin Legea nr. 81/1999,publicata in Monitorul Oficial nr. 215 din 17 mai 1999. 7 Smaranda Angheni,Falimentul din nou in actualitate ,Revista Idei de Afaceri nr. 2/1998,pag 42. 8 Smaranda Angheni Drept comercial Editura Oscar Print ,2000 pag 287

in faza de observatie ,respectiv in perioada dintre data deschiderii procedurii si inainte de a se lua decizia de a se proceda la reorganizare, lichidare prin vanzarea unor bunuri sau faliment,in acest caz,ceea ce se inchide este proceduragenerala si cu reorganizarea ,lichidarea partiala sau lichidarea falimentara; - in timpul sau la finele procedurii de reorganizare ca si consecinta a indeplinirii planului de reorganizare sau de lichidare partiala a unor bunuri; - in timpul sau la finele lichidarii falimentare. Precizari cu privire la inchiderea procedurii. In mod firesc,procedura reorganizarii judicisre si a falimentului se poate inchide in orice stadiu al procesului daca debitorul a achitat in intregime creantele creditorilor.9 Totodata ,procedura reorganizari judiciare si a falimentului prevazuta prin Legea nr 64/1995,republicata se inchide in urmatoarele cazuri: -nu exista bunuri in averea debitorului care sa poata fi scoase la vanzare pe calea executarii silite pantru a fi indestulati creditorii; -bunurile exestente in averea debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative; -acoperirea creantelor mai inainte de lichidarea tuturor bunurilor din averea debitorului; -nici un creditor nu a inregistrat vreo declaratie de creante; -indeplinirea planului de reorganizare; -realizarea creantelor creditoilor in urma lichidarii averii debitorului prin faliment

2.8.Rspunderea membrilor organelor de conducere

Persoanele cu functii de conducere si control ,respectiv administratorii ,directorii si cenzorii care au contribuit la starea de inacapacitate de plata a debitorului vor raspunde patrimonial.10 Raspunderea va fi patrmoniala (in sensul obligarii acestor acestor persoane la acoperirea unei parti din datoriile societatii comerciale debitoare),daca au savarsit una din urmatoarele fapte: n dreptul comun rspunderea juridic poate fi: civil: care are ca finalitate o sanciune pecuniar datorat celui afectat de conduita ilicit; penal cu sanciuni privative de libertate sau pecuniare datorate statului. Rspundere civil poate fi: contractual cu nclcarea dispoziiilor contractuale; delictual pentru fapta proprie. Condiiile antrenrii rspunderii a) fapt ilicit; b) raport de cazualitate dintre fapta ilicit i prejudiciul creat; c) prejudiciul; d) culpa delictual. A. Fapta ilicit Pentru existena ei, legea prevede cazuri speciale i limitative. Sunt realizate elementele unei fapte ilicite care pot antrena rspunderea organelor de conducere n cazul procedurii de insolven. Atunci cnd membrii organelor de supraveghere sau de conducere au cauzat parial sau total starea de insolven a debitorului:

10

Smaranda Angheni,Falimentul din nou in actualitate ,Revista Idei de Afaceri nr. 2/1998,pag 40-42. Smaranda Angheni ,Drept comercial,Editura Oscar Print ,2000 ,pag. 289

1) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice n folosul propriu sau n folosul altei persoane; 2) au fcut acte de comer n interes personal sub acoperirea persoanei juridice; 3) au dispus de interes personal continuarea unei activiti care ducea n mod vdit persoana juridic la ncetarea de pli; 4) au inut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au inut contabilitatea n conformitate cu legea; 5) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mrit n mod fictiv pasivul acesteia (bancrut frauduloas); 6) au folosit mijloace ruintoare pentru a procura persoanei juridice fonduri n scopul ntrzierii de pli; 7) n luna precedent ncetrii plilor au pltit sau au dispus s se plteasc cu preferin unui creditor n dauna altui/altor creditori. Caracterul ilicit a faptei poate fi exclus: starea de necesitate; legitim aprare; ordinul legii sau comanda autoritii legitime; executarea unui drept; consimmntul victimei; fapta unui ter pentru care cel vizat nu este inut s rspund. B. Raport de cazualitate dintre fapta ilicit i prejudiciul creat Existena lui este a doua condiie pentru antrenarea rspunderii. C. Prejudiciul relaie cauz efect; rspunderea va fi angajat numai dac persoana mpotriva cruia se execut aciunea a cauzat starea de insolven a debitorului; legtura de cauzalitate este un element obiectiv al rspunderii civile i nu unul care s in de vinovia fptuitorului; legtura de cauzalitate exist chiar dac persoana care a comis fapta ilicit a cesionat prile sociale, iar terul cesionat a preluat i calitatea de administraie. D. Culpa delictual Trebuie s rezulte din conduita membrilor organelor de conducere ale debitorului sau alte persoane care au cauzat starea de insolven a debitorului. Pentru aprecierea culpei, judectorul sindic trebuie s se raporteze la bonus pater familias. Culpa nu trebuie s fie neaprat sub forma inteniei. Rspunderea civil va fi antrenat indiferent de forma de vinovie constatat dar nu va fi antrenat atunci cnd nu exista vinovie. Aciunea n rspundere Aciunea n rspundere a persoanelor care au cauzat insolvena debitorului se prescrie n termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscut sau trebuie s fie cunoscut persoanei care a cauzat apariia strii de insolven dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotrrii de deschidere a procedurii. Aceast aciune poate fi introdus ntre momentul deschiderii i nchiderii procedurii. Executarea silit msuri asiguratorii n conformitate cu 142 din lege, executarea silit mpotriva membrilor organelor de conducere sau mpotriva oricrei persoane care a cauzat starea de insolven a debitorului se efectueaz de ctre judectorul sindic n conformitate cu dispoziiile dreptului comun. Dup nchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silit vor fi repartizate de ctre executorul judectoresc n conformitate cu tabelul definitiv de creane pus la dispoziie de lichidator. 10

Infraciuni i pedepse (capitolul 5 din lege, articolele 143-148) 1) bancrut simpl: neintroducerea sau introducerea tardiv de ctre debitor persoan fizic ori de ctre reprezentatul legal a debitorului persoan juridic a cererii de deschidere a procedurii n termen care depete cu mai mult de 6 luni termenul legal de 30 de zile (articolul 22) constituie infraciunea de bancrut simpl i se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 1 an sau amend; 2) bancrut frauduloas: nchisoare 6 luni 5 ani. Dac administratorul judiciar sau lichidatorul averii debitorului precum i orice alt reprezentant sau prepus al debitorului svresc infraciunea de gestiune frauduloas, pedeapsa este nchisoarea 3-8 ani. Delapidare 1-15 ani i interzicerea unor drepturi.

Bibliografie
11

1.Carpenaru,St. D. Drept comercial roman, Editura All,Bucuresti 1995 2.Capriel ,A. Procedura reorganizarii si lichidarii judiciare, Editura Lumina Lex,Bucuresti 1995 3.I. Turcu, Insolventa comerciala, reorganizarea judiciara si falimentul,, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000 4.Radu Bufan,Reorganizarea judiciara si falimentul , Ed. Lumina Lex ,Bucuresti, 2001 5.Smaranda Angheni Drept comercial Editura Oscar Print ,Bucuresti, 2000 6.Smaranda Angheni,Falimentul din nou in actualitate ,Revista Idei de Afaceri nr. 2/1998 7.Sandru, M. D. Dreptul societatilor comerciale ,Editura Sylvi ,Bucuresti ,2006 8.Radu Bufan,Reorganizarea judiciara si falimentul , Editura. Lumina Lex ,Bucuresti, 2001

12