Crimele comise de regimul comunist n Romnia

O analiz detaliat a crimelor comise de regimul comunist n Romnia a fost fcut deComisia Prezidenial pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romnia creat de preedinia Romniei n aprilie 2006, care a elaborat un raport cunoscut de publicul mai larg sub numele de Raportul Tismneanu. n acest raport au fost identificate urmtoarele crime principale comise de regimul comunist din Romnia: 1. Abandonarea intereselor naionale prin servilism n relaiile cu URSS dup 1945; 2. Anihilarea statului de drept i a pluralismului prin nscenri i fraude, mai ales dup furtul alegerilor n noiembrie 1946; 3. Distrugerea partidelor politice, prin arestarea liderilor i a militanilor; 4. Impunerea unui regim dictatorial total nfeudat Moscovei i ostil valorilor politice i culturale naionale, lichidarea sindicatelor libere, distrugerea social-democraiei ca micare politic opus bolevismului PCR; 5. Sovietizarea total, prin for, a Romniei, mai ales n perioada 1948-1956, i impunerea unui sistem politic despotic, condus de o cast profitoare (nomenclatura), strns unit n jurul liderului suprem; 6. Politica de exterminism social (lichidarea fizic, prin asasinat, deportare, ntemniare, munc forat, a unor categorii sociale - burghezie, moierime, rani, intelectuali, studeni) ghidat de preceptul luptei de clas a fcut ntre 500 000 i dou milioane de victime; 7. Persecuia minoritilor etnice, religioase, culturale sau de orientare sexual; 8. Exterminarea programat a deinuilor politici; 9. Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistena anticomunist armat n muni (1945-1962); 10. Represiunea mpotriva cultelor, desfiinarea Bisericii Greco-Catolice; 11. Arestarea, uciderea, detenia politica sau deportarea ranilor oponeni colectivizrii, lichidarea violent a revoltelor rneti (1949-1962); 12. Deportrile cu scop de exterminare, represiunile etnice, gonirea i vnzarea evreilor i germanilor; 13. Represiunea mpotriva culturii, cenzura extrem, arestarea si umilirea intelectualilor nenregimentai ori protestatari (1945-1989); 14. Reprimarea micrilor i aciunilor studeneti din 1956; 15. Reprimarea micrilor muncitoreti din Valea Jiului (1977), Braov (1987) i a celorlalte greve din anii 1980; 16. Reprimarea oponenilor i disidenilor n anii 1970 i 1980 (omorrea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a lui Mircea Rceanu, Ion Mihai Pacepa, Liviu Turcu, Constantin Rut); 17. Distrugerea patrimoniului istoric i cultural prin drmrile din anii 1980 (un sfert din centrul istoric al Bucuretiului); 18. Crearea de lagre pentru copiii fr prini sau cu handicap (ex: Cighid); 19. Impunerea unor norme aberante privitoare la alimentaia raional; nfometarea populaiei, oprirea cldurii, starea de mizerie la care regimul a condamnat un ntreg popor; 20. Conceptualizarea mizeriei materiale i morale, precum i a fricii, ca instrumente de meninere a puterii comuniste; 21. Masacrarea cetenilor, din ordinul lui Nicolae Ceauescu, cu aprobarea conducerii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, n timpul Revoluiei din 1989.

Romnia comunist
Romnia comunist se refer la perioada comunist din istoria Romniei n care ara a fost cunoscut cu denumirile oficiale de Republica Popular Romn, Republica Popular

Romn[1] i, respectiv, Republica Socialist Romnia. n aceast perioad, PCR a fost, de facto, partidul politic unic n Romnia. Dup ncheierea celui de-al doilea rzboi mondial, Uniunea Sovietic a fcut presiuni pentru includerea n guvernele postbelice a unor reprezentani ai Partidului Comunist, recent reintrat n legalitate, (partidul fusese interzis n 1924 ca urmare a acceptrii tezei cominterniste a dreptului popoarelor oprimate din Romnia imperialist la autodeterminare pn la desprirea de stat)[2], n vreme ce liderii necomuniti erau eliminai n mod constant din viaa politic. Regele Mihai I a abdicat datorit presiunilor sovietice pe 30 decembrie 1947 i a plecat in exil, n acelai timp fiind proclamat Republica Popular Romn.

Perioada Ceauescu
Nicolae Ceauescu a fost ales noul Secretar General al PCR n 1965 i ef al statului n 1967. Denunarea invaziei sovietice n Cehoslovacia din 1968 i scurta relaxare a represiunii interne, l-a ajutat pe noul lider comunist de la Bucureti s-i creeze o imagine pozitiv n ar i n occident. Rapida cretere economic, susinut prin mari credite obinute din vest, nu a putut fi meninut i a sczut gradual n intensitate pn s-a ajuns la austeritate i la represiune intern, care au avut ca rezultat Revoluia din decembrie 1989 i prbuirea regimului comunist i n Romnia. In Romania comunista a existat o adevarata revolutie a moravurilor, societatea modernizandu-se intr-un ritm alert, a schimbat complet viata cotidiana. Populatia consuma acum mai multe produse, au aparut obiectele electrocasnice, cum ar fi: radioul, frigiderul si aragazul - in anii 50, de care propanganda regimului Dej facea mare caz; automobilul proprietate personala( Aro in ani 50, Dacia in anii 70 si, mai tarziu, Oltcitul si Lastunul plus marci provenite, in special, din lagarul comunist cum ar fi Trabant, Skoda, Volga, Lada si altele), aparatele TV , concediile la mare si la munte, servicii telefonice pentru marea majoritate a populatiei, electrificarea satelor si constructia de numeroase sosele, revistele mondene, filmele autohtone si inflorirea cinematografelor, accesul la scolarizare mai liber ca oricand, Transfagarasanul, metroul bucurestean si, inspe sfarsitul regimului, primele computere personale romanesti replici ale celor occidentale (in afara celor de proiectie proprie, Coral, inca din anul 1972 dar destinate doar institutelor), compatibile Spectrum (HC-85, in anul 1985 si CIP-03, in anul 1987) si compatibile IBM-PC (Felix PC, in anul 1988) si destinate publicului larg. Totusi societatea comunista nu afost niciodata una de consum asemeni celor occidentale, nivelul celor enumerate mai sus situandu-se la cote modeste in comparatie cu tarile capitaliste. Ca o comaparatie edifcatoare, statisticile RAR arata ca in noiembrie 1989, in Bucuresti si Ilfov, existau 150.000 de automobile la o populatie de 3 milioane de locuitori, iar in luna august 2003 numai numarul automobilelor din Bucuresti situandu-se la cifra de 978.000 de unitati la o populatie (numai!) a Bucurestiului, ce a scazut cu 500.000 de persoane. Revolutia romana din decembrie 1989 (sau lovitura de stat caci nu vom afla prea curand) a redat libertatea romanilor creindu-le premise promitatoare intr-un viitor mai bun. Intr-un timp relativ scurt, Romania va adera la majoritatea structurilor militare si economice democratice occidentale si, cu toata impotrivirea fostilor securisti si membrii ai nomenclaturii comuniste infiltrati in toate structurile statului, deveniti baroni locali si miliardari de carton, tara noastra isi va regasi locul pierdut in 1938, va deveni o tara prospera, unde drepturile si demnitatea umana vor fi respectate. Acesta este crezul meu, caci in noi cei tineri sta puterea de a-l implini; sa fim increzatori, deci, deoarece dupa o noapte de aproape 50 de ani soarele a rasarit iarasi pe strada noastra!