PLAN DE AFACERI

Infiintarea unei pensiuni turistice si agroturistice

Serban M. M. Gica

I.

Cuprinsul planului de afaceri

I.

Cuprins

II. O descriere generala a afacerii III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar IX. Informatii utile X. Clasificare pensiuni turistice cum se dau margaretele

II. O descriere generala a afacerii Firma S.C. Pensiunea Capita de fan S.R.L. s-a infiintat in 30.01.2011, cu un capital social integral privat de 400 de lei, inmatriculata in Registru Comertului cu nr. L xx/xxxx/2010, cod unic de inregistrare: M xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta oferirea de servicii de cea mai buna calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa ajunga lider pe piata in zona respectiva. Asta implica: gazduirea turistilor pentru o anumita perioada de timp, pensiune completa (3 mese pe zi) sau demipensiune ( 2 mese pe zi) si servicii suplimentare. Cateva miniobiective ar fi : popularizarea zonei, punerea in valoare a bogatiilor si traditiilor satului, cresterea nivelului de educatie si cultura in randul locuitorilor opt camere. Cladirea exista deja, dar nu este amenajata pentru o astfel de activitate si investitia va viza amenajarea ei conform standardelor in vigoare. In functie de caracteristicile constructiei, calitatea dotarilor si a serviciilor oferite, pensiunea turistica rurala trebuie sa fie clasificata si sa i se atribuie un numar de margarete. Clasificarea are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului. II. Produse si servicii

Produsul de baza e reprezentat de conditiile de cazare, care sunt la cel mai inalt nivel pentru acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent finisate, internet, Tv, baie proprie, apa calda curenta.Acest produs include servicii oferite de ghizi locali ce pun la dispozitie mijloace traditionale de trasport. Totodata ei vor ghida turistii in drumetii sau vizitarea zonei, se vor ocupa de intretinerea turistilor (foc de tabara, olarit, vanatoare, pescuit etc.) Ca servicii suplimentare se pot oferi urmtoarele: Servicii utile: servicii de posta, telecomunicatii, internet si publicitate; Servicii de completare a confortului: inchirieri (aparate radio, frigidere, televizoare, paturi suplimentare etc.). Servicii de agrement: servicii de sport (nchirierea de biciclete, canoe si barci, organizarea de excursii calare, amenajarea unor zone pentru praticarea sporturilor in aer liber: gimnastica, bedminton, volei, fotbal, minigolf etc.); drumetii si activitati in aer liber diverse alte servicii (piscina, sauna, sala de fitness, masaj etc.). IV. Plan de Marketing Piata Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a

populatiei, pe de o parte, si a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare deosebita n Romania dup 1990 si in special in ultimii ani. Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare. Prin urmare, agroturismul a aparut ca o alternativa viabila, catre care s-au indreptat tot mai multi turisti. Pe teritoriul tarii exista o mare vrietate de spatii de cazare, incepand cu cele de dimensiuni reduse (pentru 23 persoane) pana la cele care pot gazdui peste 100 de persoane. Majoritatea unitatilor de turism rural ofera un pachet de servicii cazare si masa, aceasta din urma sub forma de demipensiune sau pensiune completa. In proportii mai mari sau mai mici, unele pensiuni ofera si o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, bai sau dusuri, masina de spalat, terenuri de sport, inchirierea de materiale sportive etc. Aceste pensiuni se intind, cu mici exceptii, pe tot teritoriul tarii, avand o densitate mai mare sau mai mica in functie de frumuseea zonei, de conditiile existente, de posibilitatile financiare si de implicarea autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea zonala. Conform Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic i Cultural din Romania (ANTREC), in tara noastra exista in prezent peste 2.500 de pensiuni omologate, insumand peste 7.500 de camere, dar numarul total al spatiilor de cazare rurale este mult mai mare, avand in vedere ca

numai o parte dintre unitatile existente sunt membre ale acestei asociatii. Potrivit unui raport al Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale, in ultimele 18 luni au fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari la standarde inalte, care au insumat o investitie totala de 10 milioane Euro. Clientii Turismul rural se adreseaza atat clientilor romani cat si celor straini. Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia. Acestia prefera linistea unei astfel de pensiuni, in locul zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusa, tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitatie. Turistii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati in a cunoaste istoria si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor zone pitoresti, de o frumusete aparte, care pastreaza obiceiuri stravechi legate de: arhitectura caselor, port, mestesuguri traditionale, specialitati gastronomice. Din punct de vedere financiar, cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza in categoria celor cu posibilitati materiale medii si mici, tinand cont de faptul

ca turismul rural solicita mai putini bani fata de cazarea in sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in totalitate nici categoria turistilor cu venituri superioare, care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru odihna. Planul de fata se adreseaza clientilor de varsta a 2a si a treia, atat romani cat si straini. Categorie de persoane cu venituri obisnuite, dar asa cum s-a mentionat anterior nu se exclud persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor mentinandu-se la cele mai inalte standarde pentru tipul de business si zona geografica, indiferent de clienti. Concurenta Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebit, fiind prezente azi pe aproape tot cuprinsul tarii. Zonele in care exista cea mai mare densitate a acestor unitati sunt: Alba (Albac, Arieseni, Garda, Remetea); Arges (Rucar, Bradet); Bistrita(Prundu Birgaului, Lunca Ilvei, Susenii Birgaului); Brasov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predelut, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Marului); Cluj (Sancraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea);Harghita (Praid); Constanta (2 Mai, Costinesti); Hunedoara (Hateg,Clopotiva);Maramures (Sal istea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu) Mehedinti (Ponoarele, Dubova); Neamt (Durau, Agapia); Prahova(Busteni, Poiana Tapului); Satu Mare(Girda de Sus,Bixad);Sibiu(Gura Riului, Sibiel,Cartisoara);Suceava(Panaci);Tulcea (Crisan, Sintu

Gheorghe); Valcea (Baile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepsa, Vidra, Tulnici). Dupa cum se poate observa, majoritatea judetelor cu potential turistic sunt bine reprezentate la acest capitol. Exista insa suficiente resurse neexploatate, avand in vedere posibilitatile uriase pe care le ofer teritoriul Romaniei prin varietatea reliefului si prin pitorescul naturii. Acest lucru nu inseamna nici ca zonele de mai sus sunt de neatins, doar ca deschiderea unei noi unitati de turism rural in regiunile respective este mai dificila, necesitand servicii de o calitate ireprosabila, cat si preturi care sa poata invinge concurenta deosebit de puternica. Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil, mai trebuie avuta in vedere si concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din zona geografica respectiva, care poate duce la marirea sau diminuarea cotei de piata a turismului rural. In ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unitatilor turistice, dintre care se remarca trecerea in proprietate privata a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost achizitionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor incepe cat de curand ample programe de investitii. In functie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile de forte in turism se pot modifica intr-un sens sau altul. Promovarea O important metod de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite, care determina

satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil. Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc. Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic. O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune. Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea. La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte. Se vor oferi discount-uri pentru copii si clienti fideli.

La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din camara pensiunii. Foile de cazare au o rubrica destinata adresei de email, astfel ca se vor trimite oferte noi pe adresele de email ale clientilor. V. Planul operational Personal Pentru buna functionare a Pensiunii Capita cu Fan, personalul necesar e format din: -un manager -un bucatar -un ajutor de bucatar -o menajera -un ghid pentru drumetii, olarit etc. Relaiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii. Firma Spaiul destinat pensiunii turistice se compune din: cladire cu camere pentru inchiriat, formata din opt dormitoare cu cate doua paturi, opt bai dotate cu dus si WC, un living folosit si ca sala de mese i o bucatarie; cladire compusa din dou dormitoare pentru familia patronului, o baie, o spalatorie si o incapere care va fi utilizata pentru pastrarea proviziilor alimentare;

 un teren folosit pentru cultivarea legumelor; parcare pentru opt autoturisme. Fiecare dormitor are o suprafata de 14 metri patrati (camere duble). Accesul in dormitoare si bai este direct, fara a se trece prin alte incaperi. Pensiunea trebuie prevazuta cu utilitatile impuse de normele de turism, respectiv iluminare electrica, iluminare naturala, incalzire locala, retea de canalizare si apa curenta. Planul de fata se axeaza pe o pensiune ce dispune de opt camere. Pentru patru dintre ele se vor realiza investitii pentru procurarea de mobilier adecvat, pentru dotarea camerelor de toaleta cu instalatii sanitare moderne si pentru dotarea bucatariei cu toate echipamentele necesare. Consideram ca celelalte patru dormitoare sunt deja dotate corespunzator. De asemenea, pensiunea este prevazuta cu telefon, fax si internet, care vor fi puse la dispoziia turistilor. Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic. O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune. Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea.

La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte. Se vor oferi discountu-ri pentru copii si clienti fideli. La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din camara pensiunii. Costurile de inceput Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.). Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina. Pregatire i calificare In cadrul serviciilor turistice in general si in situatia turismului rural in particular, exista doua mari categorii de elemente care determina succesul sau esecul afacerii: pe de o parte dotarile (constructia, finisarile,

echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alta parte calitatile personalului (amabilitate, politee, discreie, disponibilitate). Acestea din urma sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costa (sau costa infinit mai puin decat dotarile sofisticate) si de multe ori au rolul decisiv in multumirea sau insatisfactia turistului.

Cadrul legal Prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate unitatile din turismul rural trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in functie de confort, pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete). VI. Management si organizare Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Mugurel Padureanu, absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Economie Generala. In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii.Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide

conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii. Organizare Asa cum s-a mentionat anterior, personalul Pensiunii Capita cu Fan e format din : -un manager -un bucatar -un ajutor de bucatar -o menajera -un ghid pentru drumetii, olarit etc. Relaiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii. Hans Christian, manager. Maria Vioara, bucatar sef in varsta de 55 de ani cu peste 30 de ani experienta in domeniu. Dorel Zuzu, ajutor de bucatar, in varsta de 26 de ani. Marinica Mos, in varsta de 50 de ani, fost padurar, va asigura drumetiile si tot ce tine de divertisment in cadrul acestei pensiuni deoarece cunoaste foarte bine zona, s-a nascut si a trait in acest sat si in consecinta cunoaste istoria si traditiile specifice locului. Rodica Dumbrava, in varsta de 50 de ani, menajera. Mesele se vor servi de 3 ori pe zi pentru cei ce au ales pesiune, iar pentru cei cu demipensiune, masa va fi servita de doua ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt : mic dejun ora 08.00 10.00, pranz ora 13.00 15 :00, cina ora:18.00 20.00 cu posibilitatea adaptarii in functie

de durata drumetiilor sau a programelor ce se desfasoara in cadrul pensiunii sau in zona. Meniul va fi ales de catre turisti in momentul in care se va face rezervarea. Acestia vor alege din lista de meniuri felurile de mancare. Pentru doritorii de drumetii, exista mai multe trasee, ramane sa aleaga fiecare in functie de preferinte. VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare Costurile de nceput Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.). Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina. VIII. Plan financiar
Investitia initiala va fi : Nr.Crt. 1. 2. 3. Total Denumire investitie Dotari dormitoare 16 paturi, 8 dulapuri, 8 mese, 16 scaune, 8 cuiere, 8 veioze, 8 aparate radio si Tv) Amenajari si dotari 8 bai Amenajare living Valoare (RON) 20.000 9600 800 30400

Costul alimentelor care trebuie cumparate pentru asigurarea mesei si consumabilelor pentru turisti se ridica la 30 lei pe zi per turist. Pentru realizarea unui site web, firma va aloca suma de 1500 de lei. Celelalte activitati de promovare vor costa 1500 de lei. IX. Informatii utile

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucuresti Tel: (021) 410.12.75 Directia Generala de Autorizare si Control www.mturism.ro Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC): Str. Maica Alexandra nr. 7, sector 1, CP 22 259, Bucuresti Tel/Fax: (021) 223.70.24; 222.80.01 www.antrec.ro Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) www.anat.ro Federatia Patronala din Turism (FPT) Calea Victoriei nr. 100, sector 1, 70176, Bucuresti

X. Clasificare pensiuni turistice Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 1 margaret, din mediul rural Criterii generale: Cldirile, inclusiv anexele gospodreti, trebuie s fie n stare bun. Cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare ale pensiunii trebuie s fie bine ntreinute. Pensiunea trebuie s aib curte proprie cu spaii verzi. Pensiunea trebuie s aib mprejmuiri estetice i eficiente. Organizarea spaiilor: Accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare trebuie s fie direct, fr a se trece prin alte camera folosite pentru dormit. Pensiunea trebuie s aib spaii corespunztoare i igienice pentru pregtirea mesei, dotate cu echipamente de preparare i conservare a alimentelor. Grup sanitar comun. Instalaii: nclzire cu sob de teracot sau cu alte echipamente admise. Instalaie de ap curent rece la buctrie. Racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare. Cldirea s fie racordat la reeaua electric public. Suprafaa minim a camerelor (metri ptrai): Camer cu un pat 8 Camer cu 2 paturi 11 Camer cu 3 paturi 11

 Camer cu 4 paturi 16 Dormitorul din apartamente 11 Salonul din apartamente 11 Numr maxim de paturi simple ntr-o camer 4 Echipare sanitar Grup sanitar compus din: 1 cabin WC la 10 locuri (poate exista i WC uscat). 1 spltor cu un lavoar cu ap curent cald i rece la 10 locuri (poate fi i n aer liber). 1 cabin de du cu ap cald i rece la 15 locuri. Dotarea camerelor: Pat cu saltea. Plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan). Perne mari. Cearaf pentru pat i cearaf plic pentru pled, ptur sau plapum. Mas i scaune. Cuier. Oglind sau toalet la dispoziia turitilor. Prosoape pentru fa. Perii pentru haine sau pantofi. Scrumiere (opional). Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii. Pahare (2 buci de persoan) Garsonierele i apartamentele vor avea n plus: - demifotolii, scaune; - mas sau msu;

- perdea, covor de calitatea celor din dormitor. Dotarea buctriilor: Main de gtit sau reou electric cu minimum dou ochiuri. Vase i ustensile de buctrie. Echipament pentru pstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: Anexele gospodreti pentru creterea animalelor i psrilor vor fi amplasate i ntreinute astfel nct s nu creeze disconfort pentru turiti. Animalele de la care provin lactatele s fie atestate ca sntoase, iar produsele din carne s fie examinate sanitar-veterinar

Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 2 margarete, din mediul rural Criterii generale: Cldirile, inclusiv anexele gospodreti, trebuie s fie n stare bun. Cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare ale pensiunii trebuie s fie bine ntreinute. Pensiunea trebuie s aib curte proprie cu spaii verzi. Pensiunea trebuie s aib mprejmuiri estetice i eficiente. Organizarea spaiilor: Accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare trebuie s fie direct, fr a se trece prin alte camera folosite pentru dormit.

Pensiunea trebuie s aib spaii corespunztoare i igienice pentru pregtirea mesei, dotate cu echipamente de preparare i conservare a alimentelor. Grup sanitar comun. Instalaii: nclzire cu sob de teracot sau cu alte echipamente admise. Instalaie de ap curent cald/rece la buctrie. Racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare. Cldirea s fie racordat la reeaua electric public. Suprafaa minim a camerelor (metri ptrai): Camer cu un pat 9 Camer cu 2 paturi 12 Camer cu 3 paturi 16 Dormitorul din apartamente 12 Salonul din apartamente 12

Numr maxim de paturi simple ntr-o camer 3 Echipare sanitar: Grup sanitar compus din: 1 cabin WC la 10 locuri (poate exista i WC uscat). 1 spltor cu un lavoar cu ap curent cald i rece la 10 locuri (poate fi i n aer liber). 1 cabin de du cu ap cald i rece la 15 locuri.

Dotarea camerelor: Pardoseli acoperite integral sau parial cu covoare sau carpete. Pat cu saltea. Plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan). Perne mari. Cearaf pentru pat i cearaf plic pentru pled, ptur sau plapum. Cuverturi de pat. Mas i scaune. Dulap sau spaii amenajate pentru haine, cu umerae. Cuier. Oglind sau toalet la dispoziia turitilor. Veioz sau aplic la capul patului. Prosoape pentru fa. Prosoape pluate pentru baie (1 bucat/ persoan). Perii pentru haine sau pantofi. Scrumiere (opional). Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii. Pahare (2 buci de persoan). Televizor i aparat de radio n spaii comune.

Garsonierele i apartamentele vor avea n plus: demifotolii, scaune; mas sau msu; perdea, covor de calitatea celor din dormitor. Dotarea buctriilor: Main de gtit sau reou electric cu minimum dou ochiuri. Vase i ustensile de buctrie. Echipament pentru pstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: Anexele gospodreti pentru creterea animalelor i psrilor vor fi amplasate i ntreinute astfel nct s nu creeze disconfort pentru turiti. Animalele de la care provin lactatele s fie atestate ca sntoase, iar produsele din carne s fie examinate sanitar-veterinar. Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 3 margarete, din mediul rural Criterii generale: Cldirile, inclusiv anexele gospodreti, trebuie s fie n stare foarte bun. Cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare ale pensiunii trebuie s fie bine ntreinute. Pensiunea trebuie s aib curte proprie,cu spaii verzi. Pensiunea trebuie s aib mprejmuiri estetice i eficiente.

 Pensiunea trebuie s aib curte cu amenajri florale. Organizarea spaiilor: Accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare trebuie s fie direct, fr a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. Pensiunea trebuie s aib spaii corespunztoare i igienice pentru pregtirea mesei, dotate cu echipamente de preparare i conservare a alimentelor. Este necesar ca pensiunea s aib spaiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) i inventar de servire. Camerele trebuie s aib grup sanitar propriu. Instalaii: nclzire central sau cu gaze la sob de teracot, mai puin la unitile sezoniere estivale. Surs de nclzire n camerele de baie (nclzire central sau alte echipamente admise). Instalaie de ap curent cald/rece la buctrie. Racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare. Cldirea s fie racordat la reeaua electric public. Suprafaa minim a camerelor (metri ptrai): Camer cu un pat 10 Camer cu 2 paturi 13 Dormitorul din apartamente 13 Salonul din apartamente 14

Numr maxim de paturi simple ntr-o camer 2 Echipare sanitar: Camerele trebuie s dispun de grup sanitar propriu (cad sau cuv de du, lavoar i WC) Dotarea camerelor: Pardoseli acoperite integral sau parial cu covoare sau carpete. Mobilier uniform ca stil i de calitate superioar. Pat cu somier cu saltea sau pat cu saltea relaxa. Plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan). Perne mari. Cearaf pentru pat i cearaf-plic pentru pled, ptur sau plapum. Cuverturi de pat. Mas i scaune. Dulap sau spaii amenajate pentru haine, cu umerae. Cuier. Oglind sau toalet la dispoziia turitilor. Veioz sau aplic la capul patului. Prosoape pentru fa. Prosoape pluate pentru baie (1 bucat/persoan). Perii pentru haine sau pantofi. Scrumiere (opional).

 Perdele transparente. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii. Pahare (2 buci de persoan). Televizor i aparat de radio n camer, garsonier sau apartament. Garsonierele i apartamentele vor avea n plus: fotolii sau canapea; mas sau msu; perdea, covor de calitatea celor din dormitor; frigider; set de pahare pentru ap, vin, coniac. Dotarea buctriilor: Plit electric sau cu gaze. Vase i ustensile de buctrie. Echipament pentru pstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: Telefon la dispoziia turitilor. Minimum o persoan din cadrul pensiunii s fie absolvent a unui curs de formare n domeniu. Anexele gospodreti pentru creterea animalelor i psrilor vor fi amplasate i ntreinute astfel nct s nu creeze disconfort pentru turiti.

Animalele de la care provin lactatele s fie atestate ca sntoase, iar produsele din carne sa fie examinate sanitar-veterinar. Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 4 margarete, din mediul rural Criterii generale: Cldirile, inclusiv anexele gospodreti, trebuie s fie n stare foarte bun. Cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare ale pensiunii trebuie s fie bine ntreinute. Este necesar ca pensiunea s aib: curte proprie, cu spaii verzi; mprejmuiri estetice i eficiente; curte cu amenajri florale; suprafee de joac pentru copii; parcare proprie. Organizarea spaiilor: Accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare trebuie s fie direct, fr a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. Holul de primire, n suprafa minim de12 metri ptrai, va fi mobilat i decorat. Sufrageria trebuie dotat cu echipament adecvat, de calitate superioar icu inventar de servire de calitate. Camerele vor avea grup sanitar propriu. Instalaii:

 nclzire central sau cu gaze la sob de teracot, mai puin la unitile sezoniere estivale. Surs de nclzire n camerele de baie (nclzire central sau alte echipamente admise). Instalaie de ap curent cald/rece la buctrie. Racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare. Cldirea s fie racordat la reeaua electric public. Suprafaa minim a camerelor (metri ptrai): Camer cu un pat 15 Camer cu 2 paturi 18 Dormitorul din apartamente 18 Salonul din apartamente 18

Numr maxim de paturi simple ntr-o camer 2 Echipare sanitar Camerele trebuie s dispun de grup sanitar propriu (cad sau cuv de du, lavoar i WC). Dotarea camerelor: Pardoseli acoperite cu covoare sau mochet de bun calitate (pardoselile din parchet, marmur i alte material similare pot fi parial acoperite). Mobilier uniform ca stil i de calitate superioar. Pat cu somier cu saltea sau pat cu saltea relaxa. Saltea din ln, cu o grosime de 5 cm.

Plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan). Perne mari. Cearaf pentru pat i cearaf-plic pentru pled, ptur sau plapum. Cuverturi de pat. Mas i scaune. Dulap sau spaii amenajate pentru haine, cu umerae. Cuier. Oglind sau toalet la dispoziia turitilor. Veioz sau aplic la capul patului. Prosoape pentru fa. Prosoape pluate pentru baie (1 bucat/ persoan). Halat de baie Perii pentru haine sau pantofi. Scrumiere (opional). Perdele transparente. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii. Pahare (2 buci de persoan). Vaze cu flori. Televizor i aparat de radio n camer, garsonier sau apartament. Garsonierele i apartamentele vor avea n plus:

 fotolii sau canapea; mas sau msu; perdea, covor de calitatea celor din dormitor; frigider; set de pahare pentru ap, vin, coniac. Dotarea buctriilor: Plit electric sau cu gaze. Cuptor cu microunde. Vase i ustensile de buctrie. Echipament pentru pstrarea prin frig a alimentelor Alte criterii: Telefon la dispoziia turitilor. Minimum o persoan din cadrul pensiunii s fie absolvent a unui curs de formare n domeniu. Anexele gospodreti pentru creterea animalelor i psrilor vor fi amplasate i ntreinute astfel nct s nu creeze disconfort pentru turiti. Animalele de la care provin lactatele s fie atestate ca sntoase, iar produsele din carne s fie examinate sanitar-veterinar. Minimum 20% din alimente s provin din surse locale. Asigurarea posibilitii turitilor de a achiziiona suveniruri, produse alimentare sau nealimentare cu specific local.

Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 5 margarete, din mediul rural Criterii generale: Cldirile, inclusiv anexele gospodreti, trebuie s fie n stare foarte bun i s se ncadreze n stilul arhitectural cu specific local. Cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare ale pensiunii trebuie s fie bine ntreinute. Este necesar ca pensiunea s aib: curte proprie, cu spaii verzi; mprejmuiri estetice i eficiente; curte cu amenajri florale; suprafee de joac pentru copii; amenajri n aer liber pentru odihn i relaxare (chiocuri, pavilioane, terase acoperite etc.); garaj sau adpost acoperit, precum i parcare proprie. Organizarea spaiilor: Accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare trebuie s fie direct, fr a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. Holul de primire, n suprafa minim de 12 metri ptrai, va fi mobilat i decorat. Sufrageria trebuie dotat cu echipament adecvat, de calitate superioar i cu inventar de servire de calitate. Suprafaa minim a salonului trebuie s fie de 20 m2

 Se recomand ca pensiunea s aib elemente de bungust n interior. Camerele vor avea grup sanitar propriu. Instalaii: nclzire central sau cu gaze la sob de teracot, mai puin la unitile sezoniere estivale. Surs de nclzire n camerele de baie (nclzire central sau alte echipamente admise). Instalaie de ap curent cald/rece la buctrie. Racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare. Cldirea s fie racordat la reeaua electric public.Suprafaa minim a camerelor (metri ptrai): Camer cu un pat 16 Camer cu 2 paturi 20 Dormitorul din apartamente 20 Salonul din apartamente 20

Numr maxim de paturi simple ntr-o camer 2 Echipare sanitar Camerele trebuie s dispun de grup sanitar propriu (cad sau cuv de du, lavoar i WC). Dotarea camerelor: Pardoseli acoperite cu covoare sau mochet de bun calitate (pardoselile din parchet, marmur i alte material similare pot fi parial acoperite).

Mobilier uniform ca stil i de calitate superioar. Pat cu somier cu saltea sau pat cu saltea relaxa. Saltea din ln cu o grosime de 5 cm. Plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan). Perne mari. Cearaf pentru pat i cearaf-plic pentru pled, ptur sau plapum Cuverturi de pat. Mas i scaune. Dulap sau spaii amenajate pentru haine, cu umerae. Cuier. Oglind sau toalet la dispoziia turitilor. Veioz sau aplic la capul patului. Prosoape pentru fa. Prosoape pluate pentru baie (1 bucat/ persoan). Halat de baie. Perii pentru haine sau pantofi. Scrumiere (opional). Perdele transparente. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii. Pahare (2 buci de persoan).

Vaze cu flori. Televizor i aparat de radio n camer, garsonier sau apartament. Televizor i aparat de radio n spaii comune. Garsonierele i apartamentele vor avea n plus: fotolii sau canapea; mas sau msu; perdea, covor de calitatea celor din dormitor; frigider; set de pahare pentru ap, vin, coniac. Dotarea buctriilor: Plit electric sau cu gaze. Cuptor cu microunde. Vase i ustensile de buctrie. Echipament pentru pstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: Telefon la dispoziia turitilor. Minimum o persoan din cadrul pensiunii s fie absolvent a unui curs de formare n domeniu (n cazul pensiunilor cu peste 5 camere, criteriul este obligatoriu). Anexele gospodreti pentru creterea animalelor i psrilor vor fi amplasate i ntreinute astfel nct s nu creeze disconfort pentru turiti.

Animalele de la care provin lactatele s fie atestate ca sntoase, iar produsele din carne s fie examinate sanitar-veterinar. Minimum 20% din alimente s provin din surse locale. Asigurarea posibilitii turitilor de a achiziiona suveniruri, produse alimentare sau nealimentare cu specific local. Condiii obligatorii pe care trebuie s le respectai : Opiunile dumneavoastr privind clasificarea impun, pe lng condiiile obligatorii pentru ca pensiunea s fie funcional, i existena unor condiii suplimentare pe care trebuie s le asigurai: Meninerea grupurilor sanitare n perfect stare de funcionare i curenie. Furnizarea apei calde la grupurile sanitare i n spaiile de producie din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor. Asigurarea unor temperaturi minime de 18 Celsius n timpul sezonului rece n spaiile de cazare i de servire a mesei. Deinerea autorizaiilor: sanitar, sanitar-veterinar, de mediu i de prevenire i stingere a incendiilor PSI, n cazul unitilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obinerea acestora. Programul de funcionare al discotecilorsau al altor uniti cu program muzical, organizate n aer liber, s nu depeasc ora 1:00 noaptea. Funcionarea structurilor de primire turistice numai n cldiri salubre, cu faade zugrvite i bine ntreinute.

 Evitarea polurii fonice, n sensul respectrii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementri specifice. Respectarea reglementrilor legale n vigoare ce privesc activitatea desfurat prin structura de primire turistic. Expunerea la loc vizibil a firmei, cu denumirea i tipul unitiii nsemnele privind categoria de clasificare. Cum se clasific spaiile de preparare i servire a mesei nainte de a ncepe s v construiisau s v amenajai pensiunea, trebuie s v gndii nu numai la categoria n care dorii s fie clasificat aceasta, ci i la standardul la care dorii s fie cotat spaiul de preparare i servire a mesei. Aadar, avei urmtoarele variante pentru care putei opta: Clasa A camer pentru servirea mesei i recreere, cu loc pentru prepararea hranei, numai pentru turiti. Clasa B camer pentru servirea mesei i recreere, n folosin comun cu proprietarul, cu acces la buctria acestuia. Clasa C numai acces la buctria proprietarului, fr camer de servit masa sau recreere. n acest caz, turistul fie nu ia masa n cadrul pensiunii, fie i prepar singur hrana i mnnc n camera n care doarme.