Matematici

Financiare
Abramescu Valentin
Andreana Mihai Ionut
Ionescu Augustin
Isac Dan Mihail
Stanciu Liviu Gabriel
Dobanzi. Dobanda simpla

Definitie:Dobanda simpla reprezinta dobanda calculata pentru suma
depusa pentru o anumita perioada.
Procentul dobanzii reprezinta suma care se plateste pentru suma
depusa de 100 unitati monetare (u.m.) pentru o perioada de un an.
In circulatia valorilor banesti se obisnuieste ca pentru o suma de bani
depusa/imprumutata, sa se plateasca la termenul scadent o suma
majorata ca urmare a serviciului adus de aceasta suma.
CAPITAL INITIAL=Suma depusa/imprumutata initial.
CAPITAL FINAl= Suma Sn restituita dupa o perioada de timp n.
DOBANDA=Diferenta S
n
-S dintre capitalul final si capitalul initial


DOBANZI SIMPLE DIFERITE
Este posibil ca pe termenul de depunere al banilor intr-o banca, aceasta sa
si modifice dobanzile simple. Se pune problema determinarii dobanzii in acest
caz. Fie t termenul de plasare a banilor t=t
1
+t
2
+t
3
++t
n
, unde t este perioada
de timp pentru care dobanda bancara este p i.
Atunci dobanda simpla totala este egala cusuma dobanzilor simple pentru
cele n perioade 5

PROCENTUL DE MAJORARE(RATA DOBANZII)=cati lei(sau cate u.m.)din
100 se acorda ca majorare pentru serviciile aduse de suma
depusa/imprumutata pe o perioada de un an;se noteaza prin r%
Daca dobanda oferita este direct proportionala cu suma initiala S si cu
durata operatiunii,aceasta se numeste DOBANDA SIMPLA(Ds).
FORMULA utilizata pentru calculul dobanzii simple este:
Ds=
100
n r S
,unde:
S=capital initial;
r=rata dobanzii;
n=numar de ani
k=360 de zile=un an bancar=>D
s
=
k
t
100
r S
k

,unde t
k
=numar de zile.
In procesul de productie , prin capital fix sau mijloace fixe intelegem masini
,utilaje ,instalatii , mijloace de transport , cladiri etc. In timp , aceste mijloace
fixe sunt supuse procesului de uzura fizica si morala.
Amortizarea capitalului fix reprezinta procesul de recuperare treptata a valorii
capitalului fix.
Termenul necesar recuperarii integrale a valorii capitalului fix se numeste
termen de amortizare.
Partea din valoarea capitalului fix recuperata intr-un an se numeste amortizare
anuala.

Notand cu A amortizarea anuala , cu V valoarea capitalului fix si cu T
termenul de amortizare rezulta ca : A=
T
V
.
Raportul procentual intre amortizarea anuala (A) si valoarea capitalului fix (V)
se numeste rata anuala de amortizare , notata rA .
Asadar , r
A
= (%) 100
V
A




Profitul sau beneficiul reprezinta castigul realizat din executarea unei activitati
.
Profitul este caracterizat de urmatorii indicatori : masa profitului si rata
profitului .
Masa profitului (P) reprezinta diferenta pozitiva dintre veniturile totale (V
t
) si
cheltuielile totale (Ct) .
Asadar , P=V
t
- C
t
.
Rata profitului (r
P
) se calculeaza fie ca raportul procentual dintre masa
profitului (P) si cheltuielile totale (Ct) , fie ca raportul procentual dintre masa
profitului si veniturile totale (V
t
) .
Asadar , r
P
= (%) 100
Ct

P
sau r
P
= (%) 100
Vt

P
.

Cu cat r
P
este mai mare , cu atat eficienta activitatii este mai mare .
Elelemnte de calcul financiar : procente, dobanzi, TVA


(buget personal, buget familial, profit, prt de cost al unui produs, amortizari de investitii)

Definitie: Un raport de forma
100
p
, unde p este numar rational pozitiv, se numeste procent si se noteaza p% ( citim:
p la suta sau p procente). Raportul
100
p
se mai numeste si raport procentual.

Formula:
100
p
a = b se foloseste pentru rezolvarea fiecareia dintre urmatoarele

probleme:

a. aflarea numarului b, care poate reprezenta p% din a;
b. aflacrea numarului a, cand cunoastem ca p% din el este b;
c. aflarea raportului procentual p% (cat la suta din numarul a reprezinta numarul b).

Problme de calcul a unei cresteri ( descresteri) procentuale:
1) daca o marime a creste cu p%, noua valoare este a
p
a
100
+ ;
2) daca o marime a descreste cu p%, noua valoare este: a
p
a
100
;
3) daca o marime a creste succesiv cu p% si q%, noua valoare a sa este:

|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+ =
|
.
|

\
|
+ + +
100
1
100
1
100 100 100
q p
a a
p
a
q
a
p
a .

4) p% din q% din a este egal cu: a
q p
- -
100 100

Bugetul familial= un system de evidenta prin care se inregistreaza systematic si chronologic (de obicei pe o
perioada de un an) veniturile unei familii (dupa natura si provenienta lor), precum si cheltuielile acesteia(dupa
destinatia acestora).

Exemplu: a) venitul annual al unei familii: 72. 000. 000 lei;
b) cheltuieli ( in procent din venitul annual):
- immediate : 4%;
- imbrcaminte: 6%;
- transport:10%
- mancare: 23%
- gospodaresti:37%
- economii:5%;
- distractie(recreere):3%;
- altele:12%.

Bugetul personal = reprezinta toate sursele de venit si cheltuieli si este dezvoltat un plan pentru veniturile n
exces care trebuie cheltuite sau economisite, ori constituie o sursa de finanare n cazul unei penurii.

Bugetul = un plan prin care se compara veniturile cu cheltuielile.

Profitul unei intreprinderi (sociatati, regie, contribuabil) intr-o anumita unitate de timp, de exemplu un an ,
este diferenta intre incasari si cheltuieli, daca aceasta este pozitiva(negative). Statul percepe impozit pe profit fixat prin
lege, care in 1999 a fost de 38%, iar in anul 2000, de 20%. Legata de acestea este di notiunea de prt de cost al unui
produs care inglobeaza costul complet al producerii sale si profitul producatorului.
Dobanzi (tipuri de credite, metode de finantare)

Daca imprumutam ( de exemplu, de la o banca) o suma de bani penru o perioada de timp, trebuie sa restituim,
dupa un anumit termen, suma imprumutata plus o suma suplimentara, numita dobanda.In mod similar, daca depunem o
suma de bani, pe un anumit termen, la expirarea acestuia banca ne va restitui suma depusa, plus o alta suma, numita
dobanda.De regula, dobanzile se exprima procentual, pentru o perioada de un an.
Credit= imprumutul la care apelam pentru cumpararea unui obiect mai scump.
Debitor(datornic)= cel care se imprumuta.
Creditor(deponent)=cel care depune bani.
Rata dobanzii= raportul procentual dintre dobanda si capitalul plasat.

Dobanda simpla(necapitalizata)= dobanda calculata asupra sumei depuse (deci fixe) pe toata perioada
depunerii. De obocei, dobanzile simple se utilizeaza pe credite(imprumuturi) de un an sau mai putin.
S= suma depusa/imprumutata
N=timpul exprimat in ani
R%=rata dobanzii
D=dobanda simpla generate de suma S pe o perioada de n ani, cu rata dobanzii r%.




Dobanda simpla este direct proportionala cu suma depusa(imprumutata), cu procentul de dobanda si cu durata
depunerii imprumutului.
Daca impartim anul in k parti egale si
k
t este un numar de astfel de parti pentru care se calculeaza dobanda
atunci:




Spunem ca un capital este plasat cu dobanda compusa (capitalizata) daca dobanzile simple produse pentru
fiecare perioada de plasare sunt integrate in capital ( capitalizate) si produc la randul lor dobanda.
De obicei, dobanzile compuse se utilizeaza pentru credite (imprumuturi) pe perioade de timp mai lungi de un an.

c
D =generate de un capital initial S, plasat cu o dobanda compusa, pe o perioada de n ani cu rata anuala a dobanzii de
r%.
-in primul an, suma S produce o dobanda: S
r
D =
100
1

-in al doilea an, suma generatoare de dobanda va fi R S S
r
S S = + =
100
1
, unde
100
1
r
R + =
dobanda obtinuta dupa 2 ani: ( )SR R S
r
D 1
100
2
= = care se adauga la capitalul existent
1
S
-suma
2
2 1 2
) 1 ( SR SR R SR D S S = + = + = devine capitalul care produce dobanda in al treilea an
dobanda va fi: ( )
2
2 3
1
100
SR R S
r
D = =
-dupa n ani se va produce o dobanda compusa(partiala):





*
n
S creste in progresie geometrica.

Dobanda compusa totala:
Cum
c n
D S S + = Atunci: ) 1 ( =
n
c
R S D cu :
n c
D D D D + + + = ...
2 1

n S
r
D =
100

k
t
S
r
D
k
=
100

100
1 ,
r
R SR S
n
n
+ = =
Taxa pe valoarea adaugata (TVA)

Taxa pe valoarea adaugata = un impozit indirect, stabilit si perceput de catre stat, asupra valorii adaugate, in fiecare
stadiu al productiei si al distributiei bunurilor materiale, sub forma de procent din pretul acestor bunuri.
TVA=(procent TVA)(pretul initial)
-aceasta taxa este achitata de comparator, fiind cuprinsa in pretul de vanzare al fiecarui obiect
pretul de vanzare= (pretul initial)+(procentul TVA)(pretul initial)

Profit
n domeniul afacerilor, venitul reprezint o sum de bani pe care o companie o primete din
activitile sale normale de afaceri, de obicei, din vnzarea de bunuri i servicii. n multe ri, cum
ar fi Regatul Unit, venitul este menionat ca cifra de afaceri. Unele companii primesc venituri din
dobnzi, dividende sau redevenele pltite lor de ctre alte companii. Veniturile se pot referi la cifra
de afaceri n general, sau se pot referi la suma, ntr-o unitate monetar, primit pe parcursul unei
perioade de timp, de exemplu "Anul trecut, societatea X a avut venituri de 42 de milioane de
dolari."
Profitul sau venitul net implic, n general, veniturile totale minus cheltuielile totale ntr-o anumit
perioad de timp. n contabilitate, venitul este adesea menionat ca "linia de sus", datorit poziiei
pe care o ocup n declaraia de venit. Acesta se afl n contrastat cu "linia de jos", care denot
venitul net.
Pentru organizaiile fr scop lucrativ, veniturile anuale pot fi menionate ca venituri brute.
Aceste venituri includ donaii de la persoane fizice i corporaii, de sprijin de la ageniile
guvernamentale, venituri din activiti legate de misiunea organizaiei i venituri din activiti de
strngere de fonduri, cotizaiile membrilor i investiii financiare. Pentru guvern, venitul brut
cuprinde veniturile din impozitul pe venit pentru companii i persoane fizice, accize, taxe vamale,
alte impozite, vnzrile de bunuri i servicii, dividende si dobanzi.
n contabilitate i finane, profitul brut sau venitul din exploatare este o msur a rentabilitii
unei firme care exclude dobnda i cheltuielile de impozit pe venit.
Profitul brut = Venitul - Cheltuieli de funcionare.

Venitul din exploatare este diferena dintre venituri i cheltuielile de funcionare, dar uneori este
folosit ca un sinonim pentru EBIT (Earnings before interest and taxes) sau profit operaiona

Activele corporale sunt acele active detinute de o ntreprindere pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau
n prestarea de servicii, nscopuri administrative sau pentru a fi date n locatie tertilor, active care vor fi utilizate
pe parcursul mai multor exercitii financiare. Acestea trebuie sa fie utilizate pe parcursul unei perioade mai
mari de un an si sa aiba o valoare mai mare dect limita minima stabilita de lege (n prezent 1.800 ron).
Valoarea de amortizat a unui activ imobiliar supus amortizarii este valoarea contabila de
intrare(costul istoric sau valoarea substituita costului istoric n situatiile financiare), din care se
scade valoarea reziduala estimata.
Va l o a r e a d e amortizare
Perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizarede catre
o entitate.
Numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obt i nut e de o
ent i t at e pri n fol osi rea activului respectiv.
Du r a t a d e amortizare
Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul n care beneficiile economice aduse
activului respectiv s unt c ons umat e de intreprindere.
Me t o d a d e amortizare.
Amortizarea activelor imobilizate depinde de trei factori:

Amortizarea liniara metoda de amortizare cea mai simpla si cea mai frecventa,
care consta n repartizarea egala valorii actualizate, de-a lungul duratei sale de viata.
Ca = 100 / DNU
Ca = Cota normala de amortizare anuala
DNU= Durata normala de utilizare din Catalog (exprimata n ani)
n cazul reevaluarii activelor corporale, n baza unor acte normative,cota de amortizare se determina dupa
cum urmeaza:
Ca = 100 / Durata normala de utilizare ramasa (exprimata n ani).Cota astfel determinata se va aplica asupra
valorii ramase, actualizata.
A =CI x Ca
A = Amortizarea anuala;
CI =Valoarea contabila de intrare.


Amortizarea degresiva aceasta metoda de amortizare are ca efect nscrierea n
cheltuieli a unei amortizari mai mari n cursul primelor exercitii de utilizare a bunului, n
raport cu amortizarea corespunzatoare exercitiilor ulterioare.
Amortizarea degresiva se calculeaza:
fie prin aplicarea unei cote degresive la o valoare constanta;
fie, mai ales, prin aplicarea unei cote constante la o valoare degresiva(descrescatoare).
nta r a n o a s t r a , a mo r t i z a r e a d e g r e s i v a c o n s t a n mu l t i p l i c a r e a c o t e i d e am
ortizare l i ni ara cu unul di nt re coefi ci ent i i urmat ori :
Exemplificare varianta AD 1 fara influenta uzurii morale (datele sunt preluate de la
exemplul nr.1)
Valoarea de intrare = 50.000 ron;Cota de amortizare liniara = 20%; Amortizarea anuala liniara =
10.000 ron;Durata normal de utilizare = 5 ani;Cota de amortizare n regim degresiv = 20 x 1,5 =
30%
Valoarea de amortizat a unui activ imobiliar supus amortizarii este valoarea contabila de
intrare(costul istoric sau valoarea substituita costului istoric n situatiile financiare), din care se
scade valoarea reziduala estimata.
Va l o a r e a d e amortizare
Perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizarede catre
o entitate.
Numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obt i nut e de o
ent i t at e pri n fol osi rea activului respectiv.
Du r a t a d e amortizare
Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul n care beneficiile economice aduse
activului respectiv s unt c ons umat e de intreprindere.
Me t o d a d e amortizare.
Amortizarea activelor imobilizate depinde de trei factori:

Amortizarea liniara metoda de amortizare cea mai simpla si cea mai frecventa,
care consta n repartizarea egala valorii actualizate, de-a lungul duratei sale de viata.
Ca = 100 / DNU
Ca = Cota normala de amortizare anuala
DNU= Durata normala de utilizare din Catalog (exprimata n ani)
n cazul reevaluarii activelor corporale, n baza unor acte normative,cota de amortizare se determina dupa
cum urmeaza:
Ca = 100 / Durata normala de utilizare ramasa (exprimata n ani).Cota astfel determinata se va aplica asupra
valorii ramase, actualizata.
A =CI x Ca
A = Amortizarea anuala;
CI =Valoarea contabila de intrare.


Amortizarea degresiva. Aceasta metoda de amortizare are ca efect nscrierea n
cheltuieli a unei amortizari mai mari n cursul primelor exercitii de utilizare a bunului, n
raport cu amortizarea corespunzatoare exercitiilor ulterioare.
Amortizarea degresiva se calculeaza:
fie prin aplicarea unei cote degresive la o valoare constanta;
fie, mai ales, prin aplicarea unei cote constante la o valoare degresiva(descrescatoare).
Bugetulfamiliei
Pentruafaceeconomielabani,trebuiestiicumsleiisocoteala.Astfel,
daciveicalculabugetullundelun,veiputeafacefacubriocrizei.
Uitecums-igestionezictmaibineictmaicorectveniturile!
Bazaoricruiplanfinanciarestestabilireabugetului,aceastafindmetoda
princareputemtiictcheltuimpelunictputemeconomisii.Suntunele
regulidebazpecarenuleputeievita,iarunadintreeleestesnu
cheltuiimaimultdectctigai.
Calculeazctigultulunar
Cuajutorulunuicalculator,calculeazcareestectigultulunar.Ian
consideraretoatesumeledebanidecarebeneficiezinfiecarelun:salariu,
sporurisalariale,veniturirealizatedinactivitiauxiliare,diversebeneficii
primitedelaserviciu,alocaiilecopiilor,etc.
Veziapoilacesumexactseridicvenituriletale.
Folistcucheltuielifixeivariabile
Cheltuielilefixereprezinttaxe,asigurriiimpozite.Dacaiposibilitatea,
plteteacestesumedebanilatimp,pentruascpaapoide-ogrij.
Cheltuielilevariabilereprezintbaniialocaipentrureparaii,recondiionri
saumodernizrinlocuin,pentrumncare,transport,ratelabnci,
ntreinere,facturilautilitietc.Nuuitasieincalculisumeledebani
pentrumbrcminte,ngrijiremedical,vacaniconcediu.
Aflcebanii-aumairmas
Dupceaisczutdinveniturilelunaretoatecheltuielilelunarefixei
variabile,aflcareestesumadebanidisponibilcarei-amairmas.
Dacsumaestecuminus,trebuiesmaitaidincheltuieli.ncepecu
sumeledestinateconcediuluisauvacanelor.
ncazulncarei-aumairmasbanipuideoparte,pois-istabiletinite
eluripetermenlungsauscurt.
Bugetulesteoscilant?Uiteceaidefcut
Cetefacidacobservicbugetulfamilieitaleesteoscilantivariazdela
olunlaalta?Iatctevasfaturi.
Fiictsepoatederealistnceeaceprivetecheltuielilelunare;
Nuuitasopretiosumdebanicaresfiedisponibilnoricemoment
pentrucheltuielineprevzuteieventualeurgene;
Implic-ipetoimembriifamilieiatuncicndstabiletiprioritileicnd
hotrticarevorfisumelealocatefiecruiscopnparte.
Cumpoisfacieconomielabani?
ncearcsconsumimaipuinenergieelectriciap.
Redufacturilelautilitidarifacturalantreinere.
ncepesezonulreducerilorinutrebuiesratezi
preurilemicidinacestan.Acumestemomentuls-i
nnoietigarderobacubanipuini.
F-icumprturiledinpiapentrucpoinegociacu
vnztorii.nsupermarketpreulestefixinueste
negociabil.
Calculeazbugetulsptmnalsaulunar
Folosireaunuicalculatorpentrubugettevaajutas
calculeziveniturileicheltuieliledintr-osptmnsau
dintr-olun.6ncearcsrmipeosingurvariantde
calculabugetului,fiesptmnal,fielunar.
Ocombinaieacelordounuestedelocrecomandat.
Nutengrijoradacnupoiinecontdefiecareleupe
carelctigisaulcheltuieti-celmaiimportantlucru
estesaioimaginedeansambluaveniturilortale.
Nuuitasieincalculicheltuielileocazionaleprecum
zileledenatere,nuni,botezuridaricheltuielilepecare
lefaciosingurdatpeanprecumtaxe,asigurri,
impozite.

Probleme
S=400.000.000 lei;tk1=270 zile;r1=10%;tk2=90 zile; r2=15%,
Ds1=3Ds2. Sn1=?,Sn2=?

Ds1=S1*10/100*270/360=3/40 S1=3/40*240.000.000=18.000.000 lei
Ds2=S2*15/100*90/360=3/80S2=3/80*160.000.000=6.000.000 lei
3/40 S1=3*3/80S23/40 S1=9/80S23/2S2=S1
=>S1=240.000.000lei
S1+S2=400.000.000lei3/2S2+S2=400.000.000
5S2=800.000.000=>S2=160.000.000lei

O persoan plaseaz ntr-un cont suma de 800 lei cu un procent
anual al dobnzii de 12% n regim de dobnd simpl. Care va fi suma
total pe care o va avea persoana dup 4 luni? Dar dac ar lsa banii
n cont timp de 1 an?
Sn=S+Ds=800+32=832 lei
Ds=S*r/100*n/12=800*12/100*4/12=800*3/25*1/3=32(lei )
Ds=S*r/100*n=800*12/100*1=96(lei)=>Sn=S+Ds=896 lei.
*n/12=formula folosita pentru n luni

Ds,2 imprumuturi=S1+S1=150.000.000 lei;tk1=6 luni=180 zile;tk2=3
luni=90 zile;r1=10%;r2=16%;Ds1=Ds2+25%

Ds1=S1*10/100*180/360=S1/20=75.000.000/20=3.750.000 lei
Ds2=S2*16/100*90/360=S2/25=75.000.000/25=3.000.000 lei
S1/20=S2/25+25/100=>5S1=4S2+25=>
S1=(4S2-25)/5
S1+S2=150.000.000 lei=>(4S2-25)/5+S2=150.000.0004S2-25+5S2=750.000.000
=>S1=75.000.000,S2=75.000.000 lei

Suma de 5000lei a fost depus n regim de dobnd simpl pe 3 luni
cu un procent anual r.Dup cele 3luni, din cont au fost retrai 2000lei,
iar dobnda acumulat pn n acest moment a fost depus n cont.
Suma rmas a beneficiat de o marire cu 2 puncte procentuale a
dobnzii. Dup nc 3 luni,suma total (adic suma la care a fost
adugat si noua dobnd) ajungea la 3177.5lei. Care au fost cele
dou procente cu care s-a operat?

D=S*r/100*n/12=500*r/100*3/12=25r/2
S1=3000+25r/2=>S1+D1=3177,5 D1(dobanda acumulata in 3 luni)

D1=S1*(r+2)/100*3/12=(3000+25r/2)*(r+2)/100*1/4=(6000+25r)/2*(
r+2)/400=25(240+r)/2*(r+2)/25*16=(240+r)/2*(r+2)/16=(240+r)(r+2
)/32=r*r+242r+480/32.

S1+D1=3177,5=>(600+25r)/2+(r*r+242r+480)/32=3177,5=>16(600
0+25r)+r*r+242r+480=3177,5*32
=>96000+400r+r*r+480=101680=>r*r+642r-5200=0
delta=642*642+4*5200=432964=658*658
=>r1=8,r2=-651.=>r pe 3 luni=8 + 2=10%

Suma de 4000lei a fost plasat n regim de dobnd simpl cu un
procent anual al dobnzii de 12%. Dup cte zile dobnda va avea
valoarea de 200lei? Dup cte zile dobnda ar depi suma de 75lei?

Ds=S*r/100*n/360=>200=4000*12/100*n/360=>
n=150 de zile.
75=4000*12/100*n/360=>n=56,25 zile
=>pt a obtine o Ds=75 lei, n=57 zile
.Catestecapitalulinitialaluneioperatiunibancaredacadupa
plasareaacestuiainregimdedobandasimplapetermnede8lunicu
ratadobanziide3,8%s-aobtinutcapitalulfinalde418336u.m?

tk=8luni=8*30=240zile
r=3,8%
Sn=418336u.m
Ds=S*r/100*tk/k=S*3,8/100*240/360=1,95/75
Sn-S=Ds418336-S=1,95/7531375200-75S=1,9S31375200=76,9S=>S=408000lei
Ds=408000*3,8/100*240/360=10336


Sumade135.000leiafostmpritntreipricareaufostplasate
pentru1anastfel:primapartecuunprocentanualde5%,adouacu
4%iatreiacu6%.Dobndatotalestede6900leiiaradouaparte
esteotreimedinsumainiial.Ssedetermineceletreipri,
dobnzileadusedefiecareprecumiprocentulmediudeplasamental
sumeide135.000lei.

S1,S2,S3=cele3parti;
S2=1/2*135.000=135.000/3=45.000lei

S1+S2+S3=135.000=S1+S3=90.000lei=>S3=90.000-S1

D1=S1*5/100*1=S1/20=30.000/20=1500lei
D2=S2*4/100*1=45.000*4/100=1800lei
D3=S3*6/100*1=3S3/50=3*60.000/50=3600lei

D1+D2+D3=6900=>S1/20+1800+3S3/50=6900=>S1/20+3S3/50=5100=>5S1/100+6S3/100=510
0=>5S1+6S3=510000=>5S1+6(90.000-S1)=510000=>S1=30.00lei=>S3=60.000lei
6900=135.000*r/100*1=>6900=1350*r=>r=6900/1350=5,11%

Doiprieteniaumpreun10.000lei.Primuli-aplasatbanii3lunicuo
dobndunitaranualde0,05iarcelde-aldoileatimpde4lunicuun
procentanualde4%.Dobndatotalobinutdeceidoinurma
acestorplasamenteafostde130lei.Cesumainvestitfiecare?
S1+S2=10.000lei=>Dsf=Ds1+Ds2=130lei.
Ds1=S1*0,05*4/12=0,05*S1/4
Ds2=S2*4/100*4/12=S2/75.
Dsf=0,05*S1/4+S2/75=130=>75*0,05S1+4S2=130*75*4=>3,75S1+4S2=39000=>3,75(10.000-
S2)+4S2=3900=>0,25S2=39000-37500=>S2=1500/0,25=6000lei.
S1=10.000-S2=10.000-6000=4000lei.

Altetipurideprobleme

DiferentadintrepretulcuTVAsipretulfaraTVAalunuiobiectestede
47500lei.SasedeterminepretuldevanzarealacestuiaconsiderandprocentulTVAde
19%.
PvPp=47500lei
Pv=Pp+19/100*Pp=>19/100*Pp=47500=>Pp=250000lei(pretde
productie)


Careestepretuldevanzareintr-unmagazinalunuifrigiderdacacheltuieliledeproductie
s-auridicatla8250000lei,iarprocentulTVAeste19%.
Pv=Pp+19/100*Pp=>Pv=8250000+19/100*8250000=>
=>Pv=9817500lei



UnproducatorcalculeazapentrumateriileprimenecesareprocesuluideproductieunTVA
de19%.Careestecostulmaterialelorfolositedacataxapevaloareadaugataestede4397
550lei?
19/100*Pp=4397550=>Pp=23145000lei
Pv=23145000+4397550=>Pv=27542550lei


Valoareaunuiutilajestede5600u.m.,iaramortizareaanualaestede700u.m..Sase
determinetermenuldeamortizaresirataanualaaamortizarii.
Solutie:AmortizareaanualaautilajuluiesteA=V/T,relatiedincareseobtineT=V/A.
InlocuindV=5600u.m.,A=700u.m.seobtinetimpuldeamortizareT=8ani.
RataanualaaamortizariiesterA=(A/V)*100=
=(700/5600)*100=12,5(%).


Unatelierdecroitorieaincasat41000u.m.pentruobiectelelucrate.Stiindcas-auinvestit
25000u.m.pentrumateriiprime,3000u.m.pentrusalarii,700u.m.pentruintretinerea
utilajelorsi400u.m.pentruamortizari,sasedetermine:
a).profitulsirataprofitului;
b).profitulnet,dacaimpozitulpeprofitestede16%.
Solutie:a).AvemrelatiaP=Vt-Ct=41000-(25000+3000+700+400)=11900(u.m.)
rP=(P/Ct)*100=(11900/29100)*100=40,89(%)
b).Profitulnet=Profitulbrutimpozitul=
=1190011900*(16/100)=9996(u.m.)