Relaţiile interpersonale şi rolul lor în adaptarea la

mediul militar
Asist. univ. Ilie Oana-Antonia

Rezumat:
Relaţiile interpersonale privite ca fenomene psihosociale
ocupă un loc important în sistemul de relaţii umane. Ca o
parte din acest sistem, relaţiile interpersonale au o
importanta influenţă asupra procesului de dezvoltare
militară individuală, asupra eficienţei activităţii lor şi
asupra procesului complex de adaptare la mediul militar.
Rel. de comunicare permit coeziunea grupului, ajută la
construirea stimei de sine şi dau posibilitatea de a
rezolva problemele şi conflictele interpersonale.

Cuvinte cheie: adaptare, mediu militar, relatiile de

comunicare, integrare.

In mediul militar zi de zi au loc diferite procese şi

fenomene; conexiuni între diferiţi membri, autorităţile
sunt confirmate, există conflicte care au loc, dezbateri
constructive, de grup se dezvoltă şi consolidează în timpul
activităţilor de zi cu zi. Există diferite tipuri de
relaţii interpersonale:
-cognitive ( recrutii militare se cunosc, impartasesc
opinii şi credinţe)
-afectiv - simpatetice (preferinta sau respingere)
-funcţionale (interactiune in activitatile de zi cu zi)
-comunicaţionale ( recruţii schimbă informaţii, opinii şi
credinţe)

Relaţiile de comunicare sunt considerate cele mai

importante,fundamentale,fiind o formă de manifestare a
interacţiunii interpersonale, fiind comparate cu un univers
de simboluri, gusturi, atitudini, elemente de paraverbal,
mimică sau pantomimică.
Relaţiile de comunicare reprezintă mecanismul care
mediază toate relaţiile interpersonale stabilite între
militarii de la subunităţi, pentru că prin schimbul de
informaţii se pot acomoda la mediul militar cu solicitarile
sale. Prin urmare, putem aprecia că relaţiile de comunicare
au un dublu rol: de informare şi de influenţă reciprocă.
Activitatea complexă de adaptare şi integrare a tinerilor
în armată este facilitată de activitatea instructiv
educativă , dezvoltată de către instructori militari şi
include adaptarea la noile condiţii şi activităţi.
 După ce au fost recrutaţi, tinerii îşi iau uniforma
militară, se conformează cu programul şi trbuie să respecte
normele militare. El este confruntat cu situatii noi, cu un
mediu nefamiliar şi cu oameni care sunt la momentul
respectiv complet necunoscuti pentru ei. Relaţiile cu
familia şi cu cei de aproape sunt întrerupte.
Despărţirea de cei dragi poate avea influenţă asupra
evoluţiei lor. În această situatie, el trebuie să fie
ajutat să-şi depăşească emoţiile negative legate de noul
mediu, pentru a înţelege serviciul militar, de
consecinţele pozitive aduse de disciplină, instruire şi
serviciu militar.
In această etapă de înţelegere a sensurilor activităţii
militare, o parte esenţială este jucată de factorii de
învăţământ şi în primul rând, de către comandanţii de
subunităţi.
Prima zi, primul contact au o influenţă importantă
asupra sentimentelor lor. Tinerii recruţi vin într-un mediu
nou, nefamiliar care poate face pe unii dintre ei
nostalgici, pe alţii comunicativi, pe alţii excesiv de
rezervaţi. Indiferent de orientarea sentimentelor
lor,fiecare persoană are nevoie de căldură, afecţiune, de o
atmosferă prietenoasă şi deschisă. Increderea în comandant,
relaţiile bazate pe respect sunt vitale pentru consolidarea
de trăsături pozitive şi pentru adaptarea la cerintele
specifice ale programului de zi cu zi. Comandanţii de
subunităţi au menirea de a acţiona, de la început într-un
mod care va facilita crearea unei largi reţele de
rel.neoficiale, morale şi stimulatoare.
Manifestările culturale şi concursurile sportive,
accesul la bibliotecă, vizionarea de filme şi programe TV,
etc, contribuie la echilibrul fizic şi la depăşirea
problemelor personale.
Principalele dificultăţi care pot apărea în procesul de
adaptare sunt:
-respectarea programului şi punctualitatea
-a arăta respect,a se îmbrăca cuviincios
-subordonare faţă de superiori
-condiţiile de efort prelungit
-lipsa de timp liber
-lipsa de sprijin din familie
-inadecvare pentru echipamente de instruire
Cei mai mulţi dintre recruţi nu au format deprinderi de a
se integra într-un program ordonat, organizat de cineva,
iar majoritatea nu manifestă o mare capacitate de
rezistenţă la efort fizic prelungit. Superficialitatea
unor instructori, faptul că ei nu cunosc personalitatea
unor oameni din subordinea lor, oferind prea multe ordine
şi sarcini, poate conduce la un proces psiho-social cu
efecte negative pentru armată, de repulsie şi opozitie faţă
de serviciul militar.
Durata de aclimatizare la viaţa militară variază de la o
persoana la alta, de la subunitate la subunitate şi este
determinată de o serie de aspecte:
-"mod de viaţă, până la recrutare
- opinii cu privire la viaţa societăţii, opiniile sale
despre importanţa armatei
-caracteristici individuale fizice, intelectuale şi
motivationale-relaţionale
-condiţiile existente în unităţi şi subunităţi
-capacitatea organizaţională şi nivelul e cunoştinţe psiho-
pedagogice ale instructorilor
Pentru depăşirea acestor dificultăţi am observat
importanţa relaţiilor interpersonale în cadrul grupului
militar, ca relaţiile de cooperare, sprijin, comunicare,
autoritate, respect şi consideraţie.
O valoare mare o are exemplul personal al comandantului.
De asemenea, vom observa importanta actiunilor militare
desfasurate de instructori, de subofiteri si ofiteri, care
sunt, de asemenea, exemple pentru ei. Viata in mediul
militar nu este usoara de aceea este necesar sprijinul si
aprecierea superiorilor, de a respectul acordat demnitatii
recrutului, grija pentru nevoile si preocuparile lor creste
increderea in superiori si stimuleaza integrarea in viata
militara.
Relatiile de prietenie ca forme de manifestare a
relatiilor psihosociale sunt esentiale. Una din formele de
sprijin reciproc este transmiterea de cunostinte
profesionale sau de experienta de cÄtre cei cu o calificare
superioarÄ de la oamenii din subordinul lor. In
microgruprile sociale prietenii isi acorda reciproc sprijin
moral si material atunci cand intampina anumite dificultÄti
materiale sau profesionale.
Orele de studiu impreuna, schimbul informational in
legatura cu problemele legate de procesul instructiv-
educativ, sau din alte domenii sociale au de obicei, ca o
continuare, formarea si consolidarea relatiilor
prietenesti.
Relatiile de comunicare sunt atat de importante ca o
parte dintre autorii le considera elemente-cheie in
intelegerea si definirea de relatii interpersonale. Ele
sunt importante pentru functiile pozitive pe care le au:
de a facilita realizarea sarcinilor in fiecare zi, de a
permite coeziunea grupului, unitatea sa, de a da o valoare
de grup, in sensul cÄ prin comunicare aflam pozitia de
grup, originalitatea si importanta sa; ajuta la construirea
stimei si increderii in resursele proprii, dau
posibilitatea de a rezolva problemele si conflictele
interpersonale. Ca aspecte negative, amintim blocajul,
zgomotul, filtrarea si denaturarea informatiilor, care pot
aduce grave prejudicii morale si materiale grupurilor.