Ă TN ANUL 1970

ANUL XXXII, Nr. 345 Ă PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI
r
ţ cititori,
Începem din nou prin a ă ţ tuturor celor care ne-ati con-
tactat pentru a ne oferi atât de necesarul feedback privitor la felul ş
ă În care ţ revistei ă ş ă dv. Desigur,
mesajele au fost diverse, Între ele predominând ă - din
convingere, dar poate ş de ţ ă - ă de ţ
ă de sprijin, de scheme ş ţ de ţ O sin-
ă a opiniilor exprimate În intervalul scurs de la ţ ă
1/2002 ar putea fi ă introducerea de la E-mall-ul domnului
Ş Ioan: ă Incep prin a ă felicita pentru ultima ţ a
revistei «Tehnium .. , care are multe elemente de ţ pentru
ă electronist; ă se poate ş mai bine ... ă ţ dom-
nule Ş Ioan, ş ă ă ă suntem ş ţ de ă
remarcii dv. Tocmai de aceea facem din nou apel la cititorii ş -
inclusiv la ă - ă ne sprijine ş cu articole. Pentru ă
ţ cerut unele ă În ă ă cu ţ de publicare În
"Tehnium" (iar ş ţ este deja ă ă ă ă
articolele primite de la colaboratori ş ţ sunt publicate ca
atare, ă ş cum le-au conceput ş semnat autorii , eventual doar
cu mici ş ţ ce se impun. Aceasta pentru ă autorul
este ă ţ ă i se publice sub ă ă ceea ce a scris el, mai
ales având În vedere faptul ă el este ă ă (inclusiv În ţ
legii) de ţ articolului publicat, În cazul unor eventuale recla-
ţ sau plângeri. Aici mai intervine ş aspectul ă ţ ă la
noi ă acum o Lege privind drepturile de autor, pe care trebuie ă
o ă ş ă o respecte ţ colaboratorii ş ă vor ă nu
ă surprize ă Este ă ă - În lume, În general -
ă ţ din ă ţ se scriu, iar revistele din ... ă ţ ş reviste", dar ă
ş ă ş care ă limiteze abuzurile, protejând autorii .
In precedentul dialog cu dv. ă promiteam o ă de ă
la ă ş ă - ş redactiei". ă ă am ş ă o
ă cu sprijinul colaboratorului nostru apropiat dr. ing.
Andrei Ciontu. ţ ş timpul nu ne permit ă ă
aici la toate ă ţ fiind ă ă În ţ de interesul
general pentru problema ă dar ş În ţ de ţ
ă Multor ă le-am ă prin ş ă E-mail sau
telefonic.
O ă promisiune ă o constituie ţ rubricii
" Tehnium-Intemet" , pe care am ă de ţ ă ă o Începem chiar
cu ... Începutul. Interesul pentru acest domeniu În rândul tinerilor este
enorm la ora ă ş ă Domnului, ă numeroase ţ
de profil. ă ă ă ă "Tehnium" are ş aici menirea
lui ă aceea de a oferi amatorilor "alfabetul", ţ intro-
ductive strict necesare, precum ş un ghid practic de lucru, o ă
de adrese utile din punct de vedere al constructorului amator.
Desigur, pe parcurs ţ ă ă ă ă ă ş
ă ş ă În continuare ecouri, sugestii , dar ş articole pe profil.
cum ţ remarcat probabil, ă revista, nu ne-am ţ de
promisiunea de a lansa Concursul Tehnium pe tema economisirii
energiei ş a ţ Poate ă nu ne-am ă
prea bine ţ In ţ ă ă ecourile dv. au fost mult sub
ş ă Incurajator este ă faptul ă multe dintre ţ ş
ă ţ comerciale "tatonate" În vederea ă la acest con-
curs au ă favorabil , inclusiv cu oferte de premii, ceea ce ne
face ă nu ă ideea, Încercând Între timp ă ă mai
bine "terenul". O astfel de ă poate fi ă "provocarea"
pe care v-o ă ă domnul Alexandru Mironov, secretar
general al Comisiei ţ a României pentru UNESCO, fost
ministru al tineretului ş sportului, dar ş fost coleg de ţ ş
prieten apropiat al constr,uctorilor amatori , al ş cum ne
ă dânsul. Exemplul ă cu "frigiderul african" este mai mult decât
edificator pentru ceea ce ne-am propus ş v-am propus prin lansarea
unui astfel de concurs: nu ţ sofisticate, idei ultrasavante, ci
ţ practice concrete, utile, ş realizabile la nivel de amator. Un
rezervor de ă ă ă ţ ă prin recuperarea ă
dispersate În jurul "ochiurilor" de aragaz, un ş solar" În curte, pe
timpul verii , un nou model de ţ ă cu randament termic sporit, o
ă ă de tip hidro, ă sau pe ă de
ă etc. ş ă mai ă - ş noi ş dumneavoastra.
Alexandru ă
TEHNIUM iunie 2002
SUMAR
CONSTRUCTORUL ÎNCEPATOR .. ..... pag. 4·8
Variatoare de tensiune
Tester multifunclional
Miniconvertor
HI-FI. .. . ... .. . .. ................ pag. 9-18
Preamplificator de ă
cu tuburi
Amplificator cu tuburi În ă A
Corector de ton cu tranzistoare
Egalizor parametric
Preampliflcator pentru
ă ă
LABORATOR . .................. pag. 19-24
Adaptor C-metru
ă de tensiune ă
Ţ ÎN Ă ... pag. 25·31
ă ă
Mici ă
În ă individuale
Ş Ţ .....•........ pag. 32-35
RAClIOAMATORISM .. ....•....... pag. 36-37
ă ă a inductanlelor
Mixer ă la 2,5 GHz
Minibug
ATELIER ......... ............... pag. 38-42
Proiectarea incintelor acustice
LABORATORUL UNIVERSITAR ..... pag. 43-44
Aparat pentru ă
ă luminoase
TEHNIUM-INTERNET . .. . . .... . ... pag. 45-46
Primii ş spre INTERNET
LA CEREREA CITITORILOR ..... .. pag. 47-51
AUTO-MOTO . . .... . ... ... . ... . .. pag. 52-58
Siguranlele "Daciei"
Miniradar anticoliziune auto
Conducerea ă
Atelier auto
MODELISM ..................... pag. 59·66
ţ de ă
Acumulatori cadmiu-nichel
REVISTA REVISTELOR ............. . pag. 67
TEHNIUM
ă pentru constructorii amatori
ă În anul 1970
Anul XXXII, nr. 345, iunie 2002
Editor
SC Presa ţ ă SA
ţ Presei Libere nr. 1, ş
ş fiz. Alexandru ă
Secretariat - macheta ă Ion ş
ţ ţ Presei Libere nr. 1,
Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303
Telefon: 224.21.02 Fax: 224.36.31
E-mail: presanationala@yahoo.com
ţ ă
Revista TEHNIUM
Piata Presei Libere nr. 1
ă ţ ş ă 68, ş - 33
Abonamente
a orice ofici u ş (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române)
arp: Clementina ş
Editorul ş redactia ş ă orice
responsabilitate In ţ opiniilor,
ă ş ţ formulate în
ă aceasta revenind integral autorilor.
ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă
este cu ă ş ă În ţ
ă scrise prealabile a editoruluI.
Tin"rul . : SA
Abonamente la revista .. Tehnium" se pot face ş
a sediul SC PRESA Ţ Ă SA, Piala Presei Libere nr.
I sector 1, ş oficiul ş nr. 33. Relatii suplimentare
la telefoanele: 224.21.02; 223.26.83 sau la FAX 224.36.31
onform arI. 205·206 C. P" intreaga ă ă pentru
ţ articolelor revine exclusiv autorilor acestora.
3
---------CONSTRUCTORUL Ă ---------
Variatoare
e tensiune
Pagini realizate de fiz. Alexandru ă
La alegerea unei scheme de
variator de tensiune, constructorul
amator ă adeseori Între cele
ă elemente active de ă -
tiristor sau triac - ă cu
greu pentru care anume ă opteze.
Rs
220V-
t--7----'
1
Un atu important al triacului ÎI con-
stituie, desigur, ţ
sa, ă faptul ă pentru o tensi-
une ă ă circuitului
terminal 1 - terminal 2, el poate fi
adus În ţ pe parcursul
ambelor ţ ă ş
ă In cazul tiristorului
ş ţ pentru a
putea folosi ambele ţ
ale tensiunii alternative, aceasta tre-
buie În prealabil ă bialter-
ţ ă de obicei În punte, ceea ce
constituie o ă de putere În plus
(gabarit suplimentar, cost suplimen-
tar) . Ca dezavantaj major al triacului
În ţ cu tiristorul trebuie
ă ă sensibilitatea lui În
general mai ă ă În ceea ce
ş curentul de amorsare de
ă dar ş faptul ă ă sen-
sibilitate este uneori destul de pro-
ţ ă de la un "cadran" de
ţ la altul. De ă printre
triacele uzuale de 10 A ă ş cu
greu exemplare care ă ă curen-
tul de amorsare de ă sub 20-30
mA ş asta În cadranul 1, unde sen-
sibilitatea este ă pe când
4
Între tiristoare de ş putere
ţ ă frecvent exemplare cu
amorsarea de ă la sub 10 mA,
chiar sub 5 mA. ă ă ă
ă particularitate ă
net tiristorul , ş realizarea cir-
220V-

cuitului de ă a ţ unde
se pot folosi astfel componente de
ţ ă (putere) mai ă
implicit mai ţ voluminoase ş mai
ieftine. ţ ă de acest avantaj, nece-
sitatea ă a unei ţ
redresoare devine ă mai
ales ă la ora ă se poate
procura o punte ă (de
ă de 8A/1000 V) la ţ
echivalent al... câtorva felii de
salam, respectiv al unei felii de
carne.
Tocmai de aceea, În continuarea
serialului nostru, ă reamintirea
ciruitului de principiu al variatorului
de tensiune cu punte redresoare ş
tiristor, alimentat la tensiunea alter-
ă de ţ ă ă ă
scheme practice de astfel de varia-
toare.
Pentru Început, În figurile 1 ş 2
este ă schema bloc a variatorului
respectiv, unde CCP ă cir-
cuitul de ă a ţ Cele
ă scheme ă doar prin "po-
ţ ă În montaj de con-
sumatorul Rs, ă ţ de
ă a variatorului: În figura 1, Rs
este alimentat cu tensiune alterna-
ă . fiind conectat În diagonala de
intrare a ţ redresoare PR, iar În
figura 2, Rs este alimentat În tensi-
unea ă ţ ă (În
"continuu"), fiind conectat În diago-
nala de ş a ţ ţ
poate ă nu ă ă - ş
nici nu este, atunci când consuma-
torul Rs ÎI ă un element de
iluminare, de ă ş care
ţ ă la fel de bine În tensi-
une ă ca ş În tensiune
ă pulsatorie - dar ea devine
ţ ă În alte ţ specifice,
exclusiv de curent alternativ, respec-
tiv de curent continuu.
În ambele cazuri , circuitul de
2
ă a ţ (CCP) se ali-
ă din tensiunea ă
el putând fi, În ţ de ţ
consumatorului Rs ş de plaja de
reglaj ă unul , simplu, cu
defazare, ca În figura 3, sau un cir-
cuit de ă În ă ceva mai
complicat, ca În figura 4.
Schema din figura 3 este bine-
ă ş ă aud vorbele
"prietenilor" care ş ş ne ă de
repetare, uitând, de fapt, ă "grosul"
cititorilor se ă o ă cu ge-
ţ având ă ă În
ţ de consumatori "univer-
sali", ţ ş cum ar fi cor-
purile de ilumi nat, ş riie, radia-
toarele sau alte dispozitive de
ă - ca de ă ciocanele
electrice de lipit, ă elec-
trice etc. - mai ales ă aici se pune,
de obicei, problema reducerii cu cel
mult 50-60% a puterii de ţ
ţ ă de puterea ă ă
deci nu este vorba de o "acoperire"
ă a plajei tensiunii de alimenta-
re, În ţ ă a tensiunii de ţ
ş cum precizam În introdu-
cere, pentru astfel de consumatori
TEHNIUM iunie 2002
Ă
"universali" conectarea se poate
face la fel de bine În circuitul de
curent alternativ (As, bornele a-b),
ca ş În cel de tensiune ă pul-
satorie (R's, bornele a'-b', ţ
les, priza (Rs sau R's) ă
fiind ă În prealabil.
Elementele principale ale circui-
tului (puntea redresoare, tiristorul,
ţ ă se aleg În ţ
de puterea ă ă care
poate fi În cazul de ţ ă de ă la
circa 600 W, cu o ţ ă Sig. de
3-4 A (dar care poate fi ă ş
ă la 1 kW) . Puntea redresoare
ă PRKBU8M, este de
8A/1000 V, deci cu radiator adecvat
se poate conta pe un curent maxim
redresat de 3-5 A ă ă ă pe-
ă Tiristorul Th, de tip
KY202H, este de 10 A/400 V, deci,
la rândullui, pe radiator adecvat, ne
poate oferi ă ă probleme 3-5 A. De
fapt, problema - ă ă - este
doar În ceea ce ş gabaritul
radiatoarelor termice, la ţ mai
mari de 2-3 A.
Circuitul de ă a ţ cu
defazare prin condensatorul C 1, nu
ă reglaje deosebite, decât
tatonarea ă a valorii lui
R 1, În ţ de sensibilitatea de
ă a exemplarului de tiristor
folosit, În plaja ă 0,5-5 kQ
ş eventual, a valorii ţ
lui P1 (100-150 kQ ) ş a ţ
de limitare A2. Condensatorul C1 va
fi cu ţ pentru minimum 50 V.
Cu valorile indicate În ă
pentru o ă de ă de 200 W,
s-a ţ o ă de ţ a ten-
siunii la bornele lui As de la circa 70-
75 V ă la 220 V.
Cea de a doua ă ă
- figura 4 - nu am mai Întâlnit-o ca
atare, dar ea nu ă decât o
ă ă a schemei prece-
dente, respectiv prin Înlocuirea cir-
cuitului de ă a ţ printr-un
oscilator cu TUJ, ă prin trecerea
de la comanda prin defazare la
comanda "În ă ă modifi-
care, ţ mai ă dar -
ă cum ă ă ă ţ
personal prin experimentare -
extrem de ă are un singur
"cui ": alegerea/procurarea unui
rezi stor A 1, cu valoarea ţ
orientativ În plaja 6,8-20 kQ , cu o
putere de ţ suficient de mare
pentru a ţ "cald", dar nu
excesiv de "fierbinte". La nevoie se
poate apela ş la un mic radiator ter-
mic, sau chiar se poate face apel la
o ţ serie de ă
rezistoare, cu ţ serie
TEHNIUM iunie 2002
3
4
a Rs b

Lz-;
a
OI DJ
8
PR
K8UBM
El
02 04
e
Ol
(12V)
Sl6OD/12
PLl2Z
ă ş cu puteri de ţ
ă reduse.
Limita plajei de ţ se sta-
ş prin tatonarea ă
a valorii lui A2.
Cu valorile pieselor indicate,
pentru o ă As de maximum
600 W ş cu o ţ ă Sig. de 3-4
A), s-a ţ experimental o ă
de ţ practic ă
Ş În acest caz, ş cum se
ă pe ă consumatorul As
se poate conecta, În ţ de
"natura" ţ lui, fie În circuitul
de tensiune ă (bornele a-b,
cu bornele a'-b' scurtcircuitate). fie
În circuitul de tensiune ă (a'-
b', cu bornele a-b scurtcircuitate).
În ă de plaja ă de
reglare a tensiunii - practic ă
ă ă de variator cu
comanda "În ă mai ă ş
avantajul ţ de a putea coman-
da, Între bornele a-b, cu bornele a'-
b' scurtcircuitate, inclusiv varierea
tensiunii În primarul unui transfor-
mator de ţ cu puterea ă
de cca 600 W. In nici un caz primarul
5
p
pj
100kfl
CI
10/iF
SOV
transformatorului nu se va conecta
la bornele a'-b', unde tensiunea con-
ă pulsatorie (mai precis, compo-
nenta ă a acesteia)
i-ar "arde" În scurt timp ă ş
ă ş cum mi s-a Întâmplat ş
mie la experimentare - recunosc -
din confundarea ă a prizelor
ş A's.
In figura 5 este ă dis-
punerea terminalelor la tiristoarele
din familia KY202.
5
Ă
IESIER multifunctional
Am realizat acest tester portabil
pentru componente electronice
(tranzistoare, diode, dispozitive opto-
electronice, condensatoare, rezis-
toare) ş circuite electrice (continui-
tate, contacte de ă
relee, termostate ş În ă cu
peste ă de ani ş ă
sincer ă de atunci l-am folosit mai
frecvent , mai comod ş adeseori mai
concludent decât pe oricare alt
,
când un "specialist" depanator radio-
TV m-a ă impostor când am
pretins ă pot testa cu el concludent
condensatoare de 5-10 nF. Tocmai
de aceea, cu scuzele de rigoare ţ ă
de cititorii ş din 1980 care s-ar
putea ă ne mai ă ă ă
m-am gândit ă ar fi util pentru ţ
constructori ă ă prezint din
nou ţ acestui tester.
Ideea de ă de la care am ple-
becul de ă L, deci ţ
testerului este ă Pentru ca În
repaus, cu toate bornele de testare
libere, becul L ă fie complet stins,
este nevoie de ţ de blocare
R3, a ă valoare ă admisi-
ă se va tatona experimental.
Deoarece amplificarea ă În
curent este ă este posibil ca
becul L ă se ă prin simpla
atingere cu mâna a bornei N (mai
ales când ne ă În apropierea
unui circuit de ţ fapt care ne-ar
deranja mult În exploatarea testeru-
lui. De aceea se va alege atent va-
loarea lui R3, pentru ă introducerea
unui condensator de "antiparazitare"
ar afecta negativ ţ
testerului.

,.,
1
aparat din dotare. ţ o consti-
tuie cele ă mari avantaje ale sale
- În ă de faptul ă este portabil -
ş anume cvasiuniversalitatea lui ş
res ectiv o erativitatea În
2

L
801.
exploatare. ş constructori
amatori, ă ă cum verific cu
el rapid diverse componente În târg,
m-au rugat ă le dau schema, ba unii
chiar au vrut ă mi -I cumpere. Am
avut ş ecouri amuzante, de ă
6
R4 L
2,7kO J,5V
0,2A
C
P
100kO
lin
T3
R5
BOl36
2,7 kfl
cat a fost tocmai ţ
tatea, motiv pentru care am ă
patru grupuri distincte de borne de
testare, cu ă ţ diferite ş
implicit ţ diferite. Astfel ,
am avut In vedere ca testerul ă per-
ă verificarea ă a tranzis-
toarelor (pnp ş npn, de ă medie
ş mare putere), a diodelor
redresoare, a ţ (de ă
la cel ţ 10 MQ), a conden-
satoarelor (de la ţ nanofarazi
ă la mii sau zeci de mii de micro-
farazi), a contactelor ţ de
0-30 Q) ş ă ţ de circuit, a
fotodiodelor, fototranzistoarelor etc.
În acest scop am realizat un
banal amplificator de curent continuu
cu trei etaje În ă (figura 1),
echipate cu tranzistoarele T1, T2, T3,
selectate pentru factori beta mari ş
ţ reziduali cât mai mici.
Sarcina amplificatorului o constituie
R8
3600
'-1
Bol. T
C'
4.5VT
+
S' S'
f' (+}
R7
3600
La intrarea ă etaj de ampli-
ficare - deci pe fiecare din cele trei
trepte de sensibilitate - am plasat
câte un grup de borne de testare:
3
·-----··-1
i.
Ba! I
M-N, M'-N' ş respectiv, E-B-C. În
plus, direct de la sursa de alimenta-
re ă ă amplificare) am conectat
TEHNIUM iunie 2002
Ă
bornele E' -C' care permit Închiderea
circuitului serie baterie + bec ş bor-
nele supl imentare B' -B", care, prin
ţ de limitare, R7, respec-
tiv R8, permit polarizarea corespun-
ă pentru bazele tranzistoarelor
de putere npn, respectiv pnp.
Alimentarea testerului am ă
ţ de la o baterie de ă de
4,5 V, consumul de curent nede-
ă ş 200-250 mA, În ţ de
tipul de bec L. Ulterior am Înlocuit
bateria cu un grup serie de trei acu-
ă de câte 1,5 V,
ă i-am scos pe panoul frontal o
ă pentru ă mai
ă
R4
p
R5
TJ
5
Pentru a ă mai ş modul
de lucru cu testerul , În figurile 2-6 au
fost ilustrate câteva dintre multiplele
ă ţ de verificare, ă ă a mai
figura ă 1, presupus
Închis. Astfel , În figura 2 este
ă schema ă echiva-
ă Între bornele E'-C' (se sub-
ţ ă toate celelalte borne vor
fi libere). Intre bornele E'-C' se pot
verifica ţ R În plaja orienta-
ă ă Între zero ohmi (scurt-
circuiVcontact perfect) ş circa
25-30 Q. Tot aici se mai pot verifica
diodele de medie ş mare putere (În
general, ţ semiconductoare
care ă lejer 200-250 mA) , pre-
cum ş condensatoarele electrolitice
de valori mari (orientativ peste
1 000 În cazul ă conden-
satoarelor, ţ ă ne ă
ţ ă privitoare la va-
loarea ă ţ (prin timpul scurs
ă la stingerea ă a becu-
lui , la conectarea condensatorului cu
respectarea ă ţ dar ş la cali -
TEHNIUM iunie 2002
tatea ţ la un eventual scurt-
circuit intern sau Întrerupere, ă
de capacitate etc.
R4
p
T
801. T
R5
6
În figurile 3 ş 4 sunt ilustrate mo-
durile de conectare la verificarea
tranzistoarelor de putere de tip pnp
(fig. 3), respectiv npn (fig. 4). ţ
este ă de genul bun sau
defect, având la ţ un curent
de ă fix, via R8, respectiv R7.
ă grup de borne - E, B,
C - ş la verificarea, sortarea
ş Împerecherea tranzistoarelor de
ă ş medie putere, pnp sau npn,
având posibilitatea de reglaj al pola-
ă În ă (divizorul rezistiv R4,
P, R5), ş cum se ă În figurile
5 ş 6. Intre bornele E-C mai pot fi ve-
rificate ţ În plaja ă
0-3 kn, diode ş ţ semicon-
ductoare de ă ş medie putere,
condensatoare cu valori de ordinul
zecilor sau sutelor de microfarazi.
Mai În ţ ă Între bornele M' ş N'
se pot verifica ţ ă la
ordinul sutelor de kiloohmi ş conden-
satoare cu ă ţ de ordinul
sutelor de nanofarazi ă la zeci-
sute de microfarazi. Evident, aici se
pot testa ş ţ semiconductoare,
componente optoelectronice etc.
Deoarece bornele M' ş C vin
ambele de la minusul ă pe
panoul frontal al testerului le-am
comasat Într-una ă Aceasta ar
fi fost ă ş pentru M, dar am
preferat, pentru comoditatea lucrului
pe treapta de ă sensibilitate,
ă montez perechea ă de
borne M-N, a ă atingere simul-
ă cu mâna, ă În reflex, Îmi
ă prin aprinderea becului ă
starea bateriei este ă
Între bornele M-N se pot verifica
801.
T
T
TJ
ţ cu valori de ă la orien-
tativ 10 Mn, condensatoare cu
ă ţ de la ţ nanofarazi
ă la sute de nanofarazi, ţ
semiconductoare (inclusiv verificarea
ţ ş fotodiode etc.
Nu insist asupra altor detalii sau
"secrete" de utilizare, ă construc-
torii amatori care se vor decide ă
realizeze acest tester le vor
descoperi singuri În scurt timp.
Nu voi mai sublinia decât faptul
ă bornele destinate ă
tranzistoarelor (E-B-C ş respectiv,
E'-B'-B"-C' ) au fost astfel dispuse
ţ - cu repetarea stânga-dreap-
ta a bornei B - Încât ă ă fi intro-
duse comod terminalele tranzis-
toarelor, ă ă prea mare ţ sau
deformare a lor. Toate bornele
folosite de mine au fost ş
de ă de la radi oceptoarele de
pe vremea aceea, cu ţ
perechii M-N, care sunt borne de
tablou electric.
7
Ă
Miniconvertor
Se ă adeseori ca, "pe
teren" fiind (de ă pe la maga-
zinele cu componente electronice
sau prin talcioc), ă avem nevoie de
o ă ă de tensiune conti-
ă mai ă ş ă (15 V-30 V)
pentru alimentarea unor instru-
mente de ă ă sau a unor teste re
cu un consum de curent redus
ă la 5 mA - 10 mA). Exemplul
tipic ÎI constituie AVO-metrele cla-
sice, care pe domeniul maxim de
ă a ţ (x 1000 kn)
ă de ă o ă ă
cu tensiunea de cca 30 V. Un alt
exemplu ÎI poate constitui un tester
de ţ proprie, conceput
pentru verificarea ă pe teren a
diodelor Zenner uzuale (cu tensi-
unea ă de ă la cca 24 V).
Desigur, ă tensiune conti-
ă poate fi ţ ă prin Înserierea
unui ă ă de baterii
sau de acumulatoare Cd-Ni
ă ţ nu este ă
ă din considerente de cost
ş de gabarit, mai ales ă vom folosi
respectiva ă doar ocazional,
probabil.
Mult mai ă mi s-a ă
ideea de a realiza un miniconvertor
c.c.-c.c. care se ă cu ten-
8
siune ă de ă 4,5 V, ş care
ă furnizeze la ş tensiunea
ă (15 V-30 V). Un astfel de con-
vertor se compune dintr-un multivi-
brator de ţ ă un etaj de
amplificare În curent, un transforma-
tor ă de tensiune ş un grup
de redresare-filtrare, completat cu
un element de limitare În tensiune.
În exemplul propus În ă mul-
tivibratorul a fost realizat cu tranzis-
toarele T1-T2 ş piesele aferente
(C1, C2, R1, R2, R3, R4), etajul de
amplificare În curent este reprezen-
tat de tranzistorul T3, În ţ
de repetor pe emitor, iar transforma-
torul ă de tensiune Tr. este un
ş "de ş de la
radioreceptoarele mai vechi cu
tranzistoare, folosit invers, ă
aplicând semnalul multivibratorului
În secundarul lui (fosta ă ş
de difuzor, cu spire mai ţ ş
conductor de bobinaj mai gros).
ă ş ă de unde vom
prelua tensiunea ă este de
ă cu ă ă ă de
care nu avem aici nevoie.
O ă ă ă se
ă ş anume necesitatea de a
suprima la ş (Înainte de
redresare-filtrare sau ă vârfurile
Tr ş
Mi/cav CJ
IOOpP
de tensiune ce pot ă ş de
ă apar) din cauza faptului ă
tensiunea ă ă trans-
formatorului nu este ă ci
ă Aceste vârfuri de ten-
siune pot fi periculoase pentru
aparatul alimentat, ş ă se pro-
ă la eliminarea lor prin limi-
tarea amplitudinii.
Limitarea se poate face Înainte
de redresare-filtrare (grupul PR-C4) ,
caz În care la ş transforma-
torului se ă ă diode
Zenner de ş tip (de exemplu,
2x PL 24Z) legate În serie dar În
sensuri opuse, pentru limitare sime-
ă pe ambele ţ evi-
dent. În ă a fost ă limi -
tarea ă redresare, caz În care
este nevoie de o ă ă
Zenner (DZ) de valoare ă
În fine, montajul a fost completat
cu un ă de alimentare, 1,
ş cu un condensator C3 În paralel
cu sursa de alimentare (bateria de
4,5 V), care, desigur, nu ş la
filtrarea tensiunii de alimentare, ci la
reducerea ţ sursei la
ţ de lucru a generatorului.
Cu piesele din ă am ţ
pentru Tr. = transformator de ş
de la radioreceptoarele "Milcov" , o
tensiune de ş de
cca 16 V. ă se
ş o tensiune de
ş mai mare (24 V-
30 V) , fie se alege alt
PR
IPM2
Bol.
model de transformator,
fie se ă raportul
de transformare, redu-
când treptat ă de
spire din fostul secun-
dar. Cel mai bine,
desigur, este ă se
rebobineze un astfel de
4.5V
C4
/OOOpF
J5V
24V
transformator pentru
raportul de transfor-
mare dorit.
TEHNIUM iunie 2002
1
!C1,2,l -
Tl,Tl,TJ-2N4400
R 5 •
390.0.
TEHNIUM' Iunie 2002
HI- FI
' 1
.,S- .
3!N'A
pag. 10)
our
9
------------------------------HI-FI------------------------------
2
'ZlOV
ca
sig.
9V
ea
24V
ca
R1
e4
220il-
38SV
(Urmare din pag. 9)
- cel de al treilea etaj. identic cu al doilea, care asi-
ă amplificarea semnalului de la ş preamplifica-
torului RIAA sau a ă surse de semnal ce se ă
la intrare printr-un sistem de conectare-comutare
adecvat.
Sistemul prin care sunt alimentate cele trei etaje de
la ş ă de energie este diferit de schemele cla-
sice. De obicei, toate etajele care ă un sistem
audio sunt alimentate de la o ă ă de energie.
Practic, nici o ă nu are ţ de ş ă caz
ideal. ţ de curent alternativ este poate cea mai
ă ă de curent ce se apropie de cazul ideal.
In ă un etaj audio conectat la o ă care nu are
ţ de ş ă va absorbi de la aceasta un
curent variabil, ce depinde de valoarea semnalului
audio. Acesta va produce o modificare a tensiunii pe
ţ de ş a sursei. ş ă de ţ
ă etaj În parte, ă tensiune devine un sem-
nal pentru toate celelalte etaje. ă valoarea raportului
de ţ a sursei este ă ă iar valoarea ampli-
ă semnalului Între etaje este mare, ca În cazul pre-
amplificatorului RIAA, atunci ş buclei etajului, via
sursa de alimentare, poate ă ş unitatea. Rezultatul
este ţ ţ
Sursele de alimentare ş ă un con-
densator de ş pentru a defini ţ sursei la
frecvenle joase, În timp ce
Z = Y2 x 3,14 x f x C
10
o,
R6
82KJL
e3
100)<1'
z<>v
Vee

L-------{ZIUE E
.,::::::./
7SK.n es C6
WliXlV WOOV
MASA
De aceea, instabilitatea va fi ă În special la
ţ joase, În timp ce ţ serie ale con-
densatoarelor electrolitice de filtraj pot provoca instabili-
tate la ţ Înalte ă nu sunt ş
Schemele moderne ă stabilizatoare de tensi-
une care au ţ de ş foarte ă de
zero. Deoarece amplificatorul de eroare trebuie ă ă
un ă ă ă cu ţ pentru ş ţ
stabilitatea proprie, ţ sursei este ă ş
ş cu ţ putând ă instabilitate la
ţ Înalte.
In concluzie, orice ă va avea ţ de ş
ă de zero. Stabilitatea montajului se ţ atunci
când fiecare etaj are un raport de ţ a sursei sufi-
cient de mare. Pentru aceasta s-au utilizat trei etaje
identice care cuprind fiecare câte un AO de tip LF351
sau 072 ş un tranzistor (din seria BF) ce ă un
stabilizator adecvat. Alimentatorul (figura 2) este pre-
ă cu alimentarea În c.c. a filamentelor. Se va avea În
vedere ă ă a lui T1 ş a CI-LM317T.
ă este posibil, se va prevedea ş o ţ de STAND
BY la alimentarea filamentelor tuburilor, când tensiunea
filamentelor este În jur de 4 ţ Aceasta ă un
ă minim de molecule ionizate În interiorul tuburilor.
Aceste molecule se ă la aplicarea tensiunii
anodice ş sunt accelerate ă catod, unde ă
uzura ă a acestuia, din care ă se impune
minimizarea ă lor.
Preamplificatorul , executat corect ş cuplat cu un
pick-up de ă calitate, dotat cu ă MC, va da
ă ţ situându-se la un nivel de ţ de
peste 2000 USD.
TEHNIUM iunie 2002
------------------------------HI-FI------------------------------
AMPLIFICATOR CU TUBURI
iN Ă A
Ing. Aurelian Mateescu
Caracteristici tehnice:
- etaj final În ă A, ă ă ţ de ă
- banda de ţ ă 30-20.000 Hz, cu o nelineari-
tate mai ă de +/- 1 dB;
- puterea ă este de 6 W pentru THD max. =
0,5%;
- tensiunea la intrare pentru puterea ă este
de 1 voit.
Desigur ă o ă Întrebare E;lste ă de puterea
ă care pare foarte ă ă pentru in-
cinte cu sensibilitatea ă puterea nu este ă
pentru a ţ un nivel sonor acceptabil pentru ţ
de ă rock În ţ ă Etajul final prezentat are ă
avantajul net al unui coeficient redus de distorsiuni neli-
neare ş armonice, ca o compensare pentru puterea de
ş ă ş se ă ţ de calitate.
Primul etaj este echipat cu o ă ă ECC 81.
Pentru a se elimina ţ ă care ă
ţ joase, cuplajul Între anodul primei triode ş al
celei de a II-a se face galvanic, ceea ce a impus negati-
varea grilei prin ă valorii lui R6. Circuitele C3, R8
ş C4, R9 ă compensarea ţ Înalte.
ţ ă ă între ş transformatoru-
lui ş catodul primei triode este de circa 24 dB ş ă
linear·itatea caracteristicii de ă a amplificatorului.
Trei circuite RC conectate la transformatorul de ş
R20, C9; R22, C12 ş R21 , C10 au ş efect de Ii-
nearizare a ă
Se poate folosi transformatorul de ş de la
radioreceptorul Modern, la care ă ş de ş
ă ă În paralel pentru ţ de 4 ohmi, se
va separa ş lega În serie pentru sarcina de 8 ohmi, iar
priza ă se va folosi În circuitul de ţ
Cablajul se poate executa În ă variante:
- clasic, În aer, În jurul soclurilor, În cazul În care se
dispune de socluri clasice;
- pe circuit imprimat, În cazul În care ţ de
socluri pentru implantare În cablaj, socluri ce pot fi recu-
perate din televizoarele mai vechi.
Alimentarea montajului ă o ă de energie
ă ă furnizeze:
- o tensiune ă de 300 V/1 00 mA pe canal ;
- o tensiune pentru filamentele tuburilor de 6,3 V/2A
pe canal.
Alimentarea În c.c. a filamentelor ar fi de dorit, ceea
ce ar presupune modificarea ă a trans-
formatorului de ţ ş a ă ţ electronice. ă se
ă varianta unui preamplificator cu tuburi , montat
pe ş ş se va ţ cont, la dimensionarea
transformatorului de ţ de consumul total al monta-
jului.
,J.
R10 15K
+Ua


Ui.
........ -L.:=:J--+'''''
R1
Z10K
TEHNIUM iunie 2002
R 22
1aOJl..
R 2Z
100 n.
11
------------------------------HI-FI-------------------------------
o rice aparat electroacustic este dotat cu posibili-
tatea ă sau ă nivelului
ţ lor joase sau Înalte care fac parte din compo-
ţ unui program muzical, conform ţ
ă Aceste reglaje se ă cu ajutorul
unui bloc electronic interconectat de cele mai multe ori
Între blocul preamplificator ş blocul amplificator de pu-
tere. Anali zând diversitatea schemelor electrice de
corectoare de ton, s-a ajuns la concluzia ă cel mai sim-
plu ş ă eficient montaj de acest tip este cel pre-
ă cu posibilitatea de ţ ă a ţ
joase, medii ş Înalte - corectorul de ton pe trei benzi.
Ideea care ă la baza ă corectorului de ton
CORECTOR
DE TON
cu TRANZISTOARE
Prof. ing. Emil Marian
prezezentat ă În amplifi-
carea sau atenuarea ă a
trei ţ separate, compo-
nente ale benzii de audio-
ţ ă astfel Încât ă fie IN
ADAPTOR DE
cele trei subbenzi controlate. De la ş blocului
sumator, semnalul audio modificat se ă blocului
adaptor de ţ ă 2, care are rolul atât de etaj tam-
pon Între corectorul de ton propriu-zis ş ş monta-
jului, cât ş de ş a ţ de ş În ve-
derea ă comode cu orice bloc electronic care
succede ţ electroacustic din care face parte corec-
torul de ton ă de zgomot, amplificator de putere
etc.).
Corectorul de ton propus spre a fi realizat ţ
ă ţ care ă montajul În ca-
tegoria HI-FI :
- ţ de intrare Zi = 50k.n;
- ţ de ş Ze = 5k.n;
- reglaj de ton În subbenzi :
25 Hz, Amax = 20dB;
Amin = - 24dB;
1 kHz, Amax = 22dB;
Amin = - 26dB;
15 kHz, Amax = 20 dB;
Amin = - 24 dB;
- raport semnal-zgomot SIN 75dB;
- tensiunea de intrare Ui = 200 mV
RMS
;
- distorsiuni armonice totale THD ::; 0,1%;
- distorsiuni de ţ TID ::; 0,06%;
- tensiunea de alimentare UA = 24V.
DEFAZOR
l
ADAPTOR DE
E
ă ţ unei
ristici de transfer amplitudine -

Ţ Ă 1
--
SELECTIV
Ş
SUMA DR
Ţ Ă ,.,
ţ ă ă
În acest fel se poate modifica
forma ă a ţ spec-
trale amplitudine - ţ ă 1
proprii ă program muzical
1<1 <>'1. 91 "
t
CONTROL
SELECTIV
Ţ Ă
conform ţ ă L.. ____________ ________________ .....
torului.
Schema bloc a corectorului de ton este ă În
figura 1. Se ă ă semnalul de intrare se ă
ţ unui bloc adaptor de ţ ă 1, care are rolul
ş ă ţ de intrare a sursei de semnal
ă ă de corectorul de ton propriu-zis, În vederea
unor ă ulterioare convenabile. De la ş
adaptorului de ţ ă 1, semnalul util se ă
simultan blocului sumator ş blocului defazor selectiv.
Defazorul selectiv are rolul de a defaza cu 180
0
trei
ţ distincte din spectrul de ţ ă ţ al sem-
nalului audio aplicat ţ joase, ţ
medii ş ţ Înalte). Ponderea În ceea ce ş
amplitudinea ă ţ este ă de ă
blocul control selectiv ţ ă care preia semnalul de
la ş blocului sumator, prin intermediul unei bucle
de ţ ă ă stabilind amplificarea sau
atenuarea ă a semnalului audio În fiecare dintre
12
Schema ă a corectorului de ton este prezen-
ă În figura 2. Semnalul de intrare se ă prin inter-
mediul condensatorului C2, etajului de intrare, În baza
tranzistorului T1 . EI este amplasat În cadrul montajului
Într-o ţ de tip repetor pe emitor, care permite
ş ă ş ă a ţ de intrare
proprii sursei de semnal, În scopul ă ulte-
rioare ale acestuia. Polarizarea tranzistorului T1 este
ă de un divizor rezistiv de tensiune, format din
rezistoarele R2 ş R3, care preia tensiunea ă de
la grupul R1, C1 . Acesta ă un filtru trece-jos
amplasat În scopul ă suplimentare a tensiunii con-
tinue destinate ă tranzistorului T1. Din ,emitorul
tranzistorului T1 , semnalul de intrare cu ţ
ş ă se ă prin intermediul condensatorului C4
blocului sumator, care ţ tranzistoarele T2, T 4 ş T5
ş concomitent blocului defazor selectiv, care ţ
TEHNIUM iunie 2002
------------------------------HI-FI------------------------------
tranzistorul T3. EI este precedat de trei filtre pasive RC,
trece-jos, ă ş trece-sus. Semnalul preluat de
ă blocul defazor selectiv din emitorul tranzistorului
T2, prin intermediul condensatorului C5, este În ă cu
semnalul de intrare ţ ş defazat cu 180
0
ţ ă de sem-
nalul preluat de blocul sumator din colectorul ş
tranzistor T2. Polarizarea ţ ă a blocului sumator este
ă de divizorul de tensiune R7, R8, care preia o
tensiune ă ă de grupul R5, R6, R7.
Polarizarea ă a blocului sumator este ă de
etajul defazor selectiv, realizat cu ajutorul divizorului
R16, R10, R20.
EI preia o tensiune ă ă de grupul R14,
C12, R16. in acest fel polarizarea ă a blocului suma-
tor este ă ă excursia ă a tensiunii
alternative amplificate (Ia bornele ţ R23). Ea
este ă În zona caracteristicii tranzistorului T5
perfect ă practic ă ă distorsiuni. Tranzistorul T3
este amplasat În cadrul blocului defazor selectiv, Într-un
etaj de repetor pe emitor, În scopul ş ă impe-
ţ de ş a celor trei filtre care ţ ă simul-
tan În interiorul benzii de ţ ă Filtrul trece-jos
este realizat de grupul R 11, C7, C9, filtrul ă
de grupul R12, R1, C18, C10, C11, iar filtrul trece-sus
de ă grupul C13, R20 ţ R20 ă simul-
tan parte din ţ de polarizare În curent continuu a
tranzistorului T3) . Însumarea celor trei semnale filtrate
de filtrele ţ anterior se ă cu ajutorul
ţ R17, R18 ş R19 ţ R19 ă
parte din divizorul rezistiv care ă tranzistorul
T3). Blocul sumator ţ ă o parte a semnalului
ţ (preluat din colectorul tranzistorului T2) cu o ampli-
ficare ă de raportul ţ R23/R9 ş o
ă parte ă din suma semnalelor generate de

R1
24kn

R3
100krl
R5
390kn
47kO
C7 !'tu
.'nF lOkO
P1 P2 P3
cele trei filtre, cu amplificarea ă de Însumare
ă de raportul ţ lor R23/ R24.
Amplificarea este ă separat În fiecare sub-
ă de ţ ă În care ţ ă cele trei fil tre.
Ponderea cu care contribuie fiecare filtru este regle-
. ă de ă blocul control selectiv ţ ă care
ţ trei ţ de reglaj , P1 , P2 ş P3,
amplasate Într-o ă de ţ ă Între ş
blocului sumator ş ă celor trei filtre de ţ ă
În ţ de ţ ă cursor al celor trei
ţ amplificarea În subban.da de ţ ă
poate fi ă sau ă (semnalul de ş ţ
În ă sau În ă cu curentul preluat din colectorul
tranzistorului T2). Rezultatul final al ă este
amplificarea sau atenuarea ă a semnalului audio
util În fiecare ţ În subbanda de ţ ă fapt
ă ţ
Grupul C15, R26, R27, C17 a fost ă la ş
blocului sumator pentru asigurarea unei ă
optime a montajului În timpul regimurilor tranzitorii de
ţ (salturi sau ă ş de amplitudine
În banda de ţ ă a semnalului audio util) . Ramura
etajului sumator care ţ tranzistoarele T 4 ş T5 tre-
buie ă fie ă de ă mari (cca 40dB), .
deoarece fiecare dintre cele trei filtre introduce ă
mari ale semnalului În subbanda de lucru. Concomitent
este necesar ca În urma ă semnalului, distorsi-
unile ă fie minime, pentru a nu modifica semnalul audio
ţ ă acestui fapt a fost ă pentru
ţ unei ă mari cu distorsiuni minime,
tranzistorul T4. EI ă ă cu tranzistorul T5
un etaj de amplificare de tip super-G. Amplificarea ge-
ă a grupului T4, T5 h21 ET4 . h21 ET5) este
ă În final de ă 'b'tJcle de ţ ă
.,.
,..."
R28
100n
__
2
TEHNIUM iunie 2002
13
3
4
----------------------------HI-FI----------------------------
o R1 R5 R8 R14 R15 ca SC13. • R22 R23 R2
R29
8 •
O O
c:::::::J C12: R18 O O C : C
R9 R11 R12 R17
1
0. T4 T O: Te e
O
-: c,"'O' -: 0<30 [jO 00(:] Oc"
• O O O : O C : 00 O: 6) O O O O 'O: O l·
GND R3 R4 C4 R8 R10 7 R13 R20' R21 R25 R24 R26 R30 R32 •
• C8 C11 R19 R27 R31 GN
O 00:0 O 0000 O O:
0
0 :- O O [3eJO 00 [30·
00 [Q)O @ = O O: O O O O O.,.
O O
ă formate de ţ R22 ş R21. in acest fel
amplificarea ă a dubletului T4, T5 este practic ă
În Întreaga ă de ţ ă (AT4T5 = R23/R24
= 42dB).
Amplificarea ă la ş sumatorului (deci prac-
tic a corectorului de ton) este astfel ă Încât În
momentul În care cursoarele ţ din
blocul control selectiv ţ ă P1 , P2 ş P3 se ă la
ţ de mijloc, ă prezinte valoarea ă (deci
semnalul audio ă nemodificat). De la ş
blocului sumator (colectorul tranzistorului T2), semnalul
audio corectat se ă prin intermediul grupului C15,
R26, R27, C17 blocului adaptor de ţ ă 2, care
ţ tranzistorul T6. EI este amplasat Într-o configu-
ţ ă cu cea a blocului adaptor de ţ ă 1.
Scopul acestei ţ este realizarea unui etaj
tampon ş corector de ton propriu-zis - ş mon-
taj , concomitent cu ş ţ de ş a
montajului.
14
Realizare ă ş reglaje
Cablajul imprimat al corectorului de ton este prezen-
tat În figura 3, iar amplasarea componentelor electrice În
figura 4.
Se ţ ă cursorul ţ semireglabil
R6 ă când În emitorul tranzistorului T2 se ţ ten-
siunea de 5,4V. În caz ă reglajul nu este posibil, se
ă valoarea ţ R5 În limitele de ± 20%,
ă care se reiau ţ de reglaj ă la
ţ tensiunii ţ Se ţ ă
ţ semireglabil R 15 ă când În emitorul
tranzistorului T3 se ă ă o tensiune de 5,1 V, iar În
emitorul tranzistorului T5 tensiunea de 17V. ă nu
este ă ţ tensiunii de 5,1 V În emitorul
tranzistorului T3, se ă valoarea ţ R14 În
sensul ş ă ei. in final, se ă ă din nou tensi-
unea ţ ă În emitorul tranzistorului T5, care trebuie
ă prezinte obligatoriu valoarea de 17V. Pentru
TEHNIUM iunie 2002
-----------------------------HI-FI-----------------------------
A
[dB]
20
10
/'

I
- .-......
'\
v
/ 1\

v L\
/

-
---
/"
-
K
1/
v
V
/
o
-10
v
/
.-/
v
-
-20
5
10
2 5 2
10'
ţ ă a acestei valori se poate ajusta fin
ţ semireglabil R15. ă ce se ă
aceste reglaje ş pe canalul ţ R, cursoarele
ţ semireglabile R6, R6' ş R15, R15' se
ă cu câte o ă ă de vopsea. ă gal-
vanice care privesc intrarea, ş montajului ş cone-
xiunile cu grupul ţ de reglaj P1 , P2, P3,
P1 ' , P2', P3' se ă obligatoriu folosind conduc-
tor ecranat. Se Întrerupe alimentarea montajului, se ă
ă ş de la intrare, ă care se ă
\
1/
\
) Î\.

V

1-
5
10'
2 5
2 f [Hz]
ecranarea folosind o cutie din ă de fier. Cu ajutorul
unui osciloscop ş al unui generator de ţ ă
se pot vizualiza caracteristicile de transfer ale montaju-
lui , similare cu cele prezentate În figura 5. Din punct de
vedere ţ montajul/ se ă În ţ
electroacustic, unde va ţ Între etajul preamplifi-
cator ş amplificatorul de putere.
Realizat ş montat corect, montajul va fi de un real
folos amatorilor de ţ HI-FI , confirmând pe deplin
ţ estimate ţ
TDA1512A -
amplificator ă HI-FI, 10-20 W
,
20kll
6.8pF
r
68
TEHNIUM iunie 2002
20kn
TDA 1512A
TDA 1512A CIRCUITUL IMPRIMAT
ţ planlalti )
15
----------------------------HI-FI----------------------------

galizorul parametric prezentat
face parte din categoria mon-
taje or HI-FI necesare Într-un ţ
audio cu ţ moderne.
Montajul ş ţ
superioare ale circuitelor integrate
pentru realizarea ţ lor sem-
nalului de intrare. Egalizorul
ş ţ unui circuit
8axendall cu ă ţ extinse de
lucru, realizând o diversitate de ca-
racteristici ţ capabile de a
satisface ţ cele mai exi-
gente.
Pentru realizarea cât mai ă
ş ă pentru ţ unor
rezultate optime s-au Îmbinat propri-
ă ţ filtrelor active cu perfor-
ţ ridicate ale amplifica-
toarelor ţ
ă ă schema ă
ă În figura 1. Semnalul de
intrare se ă prin intermediul
condensatorului C1 pe . intrarea
neinversoare a amplificatoruiui
ţ A1'
ţ joase se realizeaza cu aJu-
torul ţ Pt- Când
cursorul ţ P1 este
deplasat spre ş amplificatoru-
lui operational A1' o mare parte din
componentele de ă ţ ă
ale semnalului de intrare vor trece
prin filtrul trece-jos C2R3P3 ş vor
ă În punctul V-O' Deoarece
amplificatorul ţ A2
ă semnalul, ă ca
ţ la ş lui o atenuare a
componentelor de ţ ă
Daca se Inverseaza ţ
cursorului ţ P 1, se
obtine o ă a componentelor
de ă ţ ă pe intrarea nein-
versoare a amplificatorului ope-
ţ A2' deci amplificarea ă
a ţ lor joase ş
Registrul de ş al ţ
joase se ă cu
ţ P3' modlllcand
atenuarea filtrului C2R3P3' Similar,
se ţ ş rezultate pentru
ţ Înalte cu ajutorul filtrului
trece-sus C3R4P 4 ş al amplifica-
torului ţ tampon A4'
Registrul de ş al ţ
Înalte se ţ printr-o manevrare
ă a cursoruluI
ţ P 4.
În ambele cazuri , ţ
P
5
ă suma ţ ne-
gative aplicqte amplificatoruiui ope,:
ţ A2' In acest fel se regleaza
nivelul prolunzimii ţ
ţ egalizorului reies
din analiza caracteristicilor
ţ ţ cu ajutorul unui
generator de ţ ă ş al
unui osciloscop.
În figura 2 se ă caracteris-
ticile de ş ale egalizorului pentru
16
EGALIZOR PARAMETRIC
Prof, ing. EMIL MARIAN
un registru constant ş 9 profunzime
a ţ lor ă In figura 3 se
ă caracteristicile de ş ale
egalizorului pentru un registru con-
stant ş o profunzime ă a
ţ
În figura 4 se ă caracteris-
ticile de ş ale egalizorului pentru
profunzime ă registru vari-
abil ş ă liniar la ţ
Înalte.
În cele trei diagrame sunt date ş
valorile, maxime sau minime, ale
ţ P1-P5' din punct
de vedere al ţ ă corelat cu
ţ ţ În 1.
Pentru realizarea ă a mon-
tajului se vor folosi componente de
ă calitate, sortate În clasa de
precizie 2%. Ca amplificatoare ope-
R,
1
ţ se folosesc circuite de tip A
741.
Se ă ca tensiune de
alimentare 15 V, de la o ă ă
bine ă ş ă Cablajul
imprimat se va realiza cu ţ
folosind conexiuni cu lungimi mi-
nime ş apoi se va ecrana corespun-
ă
Montajul se poate realiza ş În
varianta stereo, utilizând poten-
ţ duble. Montajul func-
ţ ă de la prima Încercare,
oferind ţ ă construc-
torului amator,
Bibliografie
National Semiconductor - Audio
Handbook,1976
Electronics, Mai 1981

1
R,
470Kn
TEHNIUM iunie 2002
----------------------------HI-FI----------------------------
2
3
A
fiS)
4
500 fK ZK
TEHNIUM iunie 2002
Este cunoscut faptul ă cele mai bune rezultate ţ
la redarea discurilor sunt În exclusivitate ale picupurilor
echipate cu doze electromagnetice. ş o serie de firme
mai produc picupuri echipate cu doze ceramice, care,
folosind un echipament electronic adecvat, permit ţ
unor rezultate bune În ţ ă ţ programului sonor
redal.
Doza ă ă de ă ţ sale, ă ş ă
...:::; inconveniente principale de care trebuie ă se ţ ă cont la
proiectarea ş realizarea preamplificatorului , ş anume:
- ţ din ţ o capacitate ă de
180-2000 pF, care are ca efect imediat ă ă ţ rea ă
ţ lor joase;
- poate ţ cu ţ mecanic al picupului În
ceea ce ş problema ţ mecanice.
ă o serie de ţ pe care preamplificatorul tre-
C. buie ă le ă

- realizarea schemei electrice În ş fel Încât ă
• În ţ ţ lor joase ă nu ă de ţ de
O
ş a dozei (În special de capacitatea ei ă
- posibilitatea de ţ În ţ ă mecanice
ş eliminarea ţ parazite;
..... - ţ ţ de ţ ă de tip RIAA;
- zgomot redus ş distorsiuni minime;

-adaptarea ţ ă
de ton.
CU O ă ţ ar fi realizarea unui preamplificator cu o
• ţ ă de intrare foarte mare. Caracteristica amplitudine-
ţ ă unui astfel de preamplificator este ă În
figura 1. In cazul unor ţ de intrare diferite, se
a II' ă ă preamplificatorul cu ţ ă de intrare foarte
mare (li = 18 MQ) are un ă ţ ă
.. iii. aproape perfect ţ ă de ţ cu ţ ă de
intrare mai ă (li = 2 MQ). Se ă ă o ţ ă de
c:u intrare ă ă ă importante la ţ Înalte
O
ş mai ales la cele joase.
ţ ă preamplifcatorului cu ţ ă de
intrare mare ă ă inconvenientul unui raport sem-
• nal/zgomot redus ş În ş timp, ă ţ favo-
C. rabile ţ distorsiuni lor ă ţ mecanice
.. II (RUMBLE).
.... __ A doua ţ ă În realizarea unor ă ş
•• ţ astfel alese Încât caracteristica de ş amplitudine-

ţ ă ă ă normativelor RIAA ş În ş
• timp, ţ de intrare mai ă ă anuleze posibili-
-_.--, tatea ţ mecanice nedorite.
Schema ă a preamplificatorului este ă În
figura 2. Se ă la intrarea preamplificatorului grupul
...:::; C1 ,C2,R1, care, În ţ de tipul dozei folosite, ă
••
al" Semnalul audio se ă apoi În baza tranzistorului T 1 de tip
NPN, cu zgomot propriu cât mai redus. Analizând schema
c:u ă se ă ţ unor bucle de ţ RC, În
..... _ colectorul ş emitorul tranzistorului T 1. Acestea au rolul de a
reduce RUMBLE-ul ş de a imprima preamplificatorului o ca-
ă de transfer ş În conformitate cu nor-
mativele RIAA.
17
HI- FI
REALIZAR'E

SI REGLAJE
I
Montajul se ă pe o ă ţ ă de sticlostratitex
placat cu folie de cupru, În varianta mono sau stereo
ă tipul dozei).
Se vor respecta toate ţ legate de tipul mon-
tajului, ş anume trasee scurte, traseul de ă gros
(minimum 3 mm) , evitarea buclei de ă etc. Se vor
folosi componente de ă calitate (rezistoare tip RPM,
condensatoare multistrat etc.).
ă realizare se ă montajul cu tensiunea
ă ş prin câteva ă se ş valoarea
ă a ţ R1 ' Obligatoriu se folosesc pentru
cuplajele electrice ă de ton
cabluri ecranate. Montajul se ă Într-o cutie din
ă de aluminiu sau fier, de grosime ă 1,5 mm.
Realizat ş montat corect, preamplificatorul va confirma
pe deplin faptul ă ş cu o ă ă se pot realiza
ţ de calitate.
2
18
"1
1

' D
Caracteristica ţ ă a dozei
ceramice
1: Zi = 2 Mn
2 Zi = 18 Mn
Tipul dozei
Decca Deram
Goldring CS-91 C
Goldring CS-90
Sonotone Stahc
Connoiseur
SCU 1
BSR SC SM
A cos GP 94/1
Garrard KS40A
C1
3,3nF
3,3nF
3,3nF
10 nF
, ,
C2 R1 Obs.
18-27kn ş
0,1 uF 56kn ă
ş
0,1 uF 56kn medie
ă
0,1uF
°
mediu
ă
6,8nF 22:56kn înalt
TEHNIUM iunie 2002
--------------------------LABORATOR--------------------------
ADAPTOR
(-METRU
E=+5V
D
o
0_--11
...... _-t---u
c
În ă 7/2001 al revistei
noastre s-a prezentat un adaptor
L-metru, la un voltmetru electronic
digital. În articolul de ţ ă ne refe-
rim la un adaptor similar (ca
dimensiuni ş complexitate) pentru
ă ă a ă ţ
unor condensatoare.
Principiul de ă
Este ilustrat în schema din figu-
ra 1. Cât timp comutatorul K este
pe ţ 1, condensatorul C (care
va fi chiar cel a ă capacitate C
x
dorim s-o ă ă se ă
rapid prin dioda O ş ă în
momentul ă tensiunea U
c
are ş ă cu tensiunea
ă (fig. 2.1 ş 2.2). Când
comutatorul K trece pe ţ 0,
condensatorul C se ă
ţ prin rezistorul de rezis-
ţ ă R, tensiunea variind ă
legea:
U
c
= E exp (-tlRC)
E (1 - tlRC) (1)
ţ cu legea ă se
poate face când este ă
inegal itatea tlRC < 1, ă pentru
TEHNIUM iunie 2002
1
2
CD
®
Andrei Ciontu
constante de timp RC relativ mari ş intervale de timp t re-
lativ mici. La momenl!J1 de timp to când tensiunea U
c
atinge o ă valoare ă VIL (fig. 2-2), avem:
VIL = E (1 - to/ RC) (2)
de unde
to = RC(1 - VIL/E) (3)
Valoarea ă a lui to este T/2 = 1/2 f, ă cum
ă din figura 2-2.
Forma de tensiune din figura 2-4 se ţ prin inver-
sarea tensiunii 2-3, iar impulsurile din figura 2-4 se ţ
însumând "modulo 2" impulsurile 2-1 ş 2-4. Valoarea
medie a impulsuri lor 2-5, care se pot ă cu un volt-
metru electronic digital , este:
(Continuare În pag. 20)
T
E
o
E
E I
u L
E
........ ..--
U
o
T
19
--------------------------LABORATOR--------------------------
(Urmare din pag. 19)
U
o
= EVr = RC (E - VIL) I T = fRC (E - VIL) (4)
ă se ă
K = l/fR (E - VIL) constanta C-metrului (S)
se ţ simplu valoarea ă ţ C a condensatoru-
lui ce se ă ă
C = C
x
= K U
o
(6)
Aceasta deoarece condensatorul C din figura 1 va fi
chiar C
x
care se ă ă
ă ă Cu un alt inversor s-a realizat seria de impulsuri
din figura 2-3, care sunt inversate În continuare pentru
ţ formei de tensiune din figura 2-4. Însumarea
modulo 2 dintre impulsurile 2-1 ş 2-4 se ă cu
un singur operator din CI2 = MMC4030 ţ SAU-
EXCLUSIV). Circuitul integrator RS -C4 (cu RSC4>T)
ă tensiunea ţ ă la ş ş aceasta (U
o
)
este ă ă de VE. ş cum s-a ă ă ten-
siune ă ţ asupra valorii ă ţ C
x
de
ă
E=+10V
r ___ _________________
el
100nF
I CI) I
I +
I
I
I
I
L
R
1
47K
3
R
4
-10K
Constanta K a C-metrului, care se ă ă În FN,
va trebui ă ă ca valoare un submultiplu al ă
10, pentru facilitatea ă ă
Schema de principiu
Schema din figura 3 ş numai ă circuite
integrate de consum redus, CMOS. Din cele 6 inver-
soare ale lui Cll = MMC4069 sunt folosite 4. Cu ă
inversoare s-a realizat un multivibrator, care ă
impulsurile meandre din figura 2-1 . Perioada T de
repetare este ă de:
T = 2,2 RC = l l f (7)
de unde R = 1/2,2 Cf
Multivibratorul poate lucra pe ă ţ
comutabile, ă celor ă ă de
20
T
1
8D135
+10V
RII
100K
4030
Rg
33K
Schema de principiu din figura 3 mai ţ un sta-
bilizator de tensiune ă de 10 V, pentru alimenta-
rea circuitelor integrate. O ă tensiune ă pon-
ă cu Rl0, se culege pentru compensarea de nul la
VE ă ă C
x
conectat, VE trebuie ă indice O).
ă de ă ă
Vom proiecta C-metrul pentru a avea ă ă de
ă pentru ă ţ aceasta pentru a nu compli-
ca constructiv adaptorul.
Valoarea ă a ă ţ de ă este, con-
form (6):
C
max
= K U
o
max
TEHNIUM iunie 2002
--------------------------LABORATOR--------------------------
Din figura 2-5 ă ă ă U
omax
= E/2
(pentru to = T /2) ş pentru E = 10 V se ţ
Din ţ (3) , pentru VDD = E = 10 V ş VIL = 2 V
(tensiunea de intrare ă pentru MMC4069) se
deduce:
1
to = RC (1-2/ 10) = 0,8 RC
2f
Din ă ţ ă f :;; 1/1,6 RC
x
(8)
În ă ă ă R ă ţ cir-
cuitului de ă a condensatorului a ă capa-
citate C
x
se ă ă Alegând R = R4 = 10 kQ ş
C
xmax
= 500 pF (scara 1), ă ă ţ nece-
ă f a multivibratorului trebuie ă fie:
f = 1/ 1 ,6x10x10
3
x5x10-
10
= 125 kHz
Pentru scara 2 de ă ă alegând C
xmax
= 50 nF,
ă f = 1250 Hz; conform (5), constantele K ale
capacimetrului sunt:
pe scara 1: K
1
= 1/125x10
3
x10
4
x8 = 10-
10
= 100 pFN
(deci tensiunea U
o
ă la VE se ţ ş simplu cu
100 ş ă ţ pF are C
x
);
a)
TEHNIUM iunie 2002
pentru scara 2 avem, evident: K2 = 100 K1 = 10 nFN
(tensiunea U
o
' în ţ se ţ ş cu 10 ş ă C
x
în nF).
În tabelul ă s-au calculat grupurile R-C ale
multivibratorului, care trebuie comutate pentru lucrul pe
cele ă ţ Calculul a avut în vedere
formula (7) .
1 2
f 125 kHz 1250 Hz
C 470 OF 47 nF
R 7,73 kQ 7,73 kQ
Din tabel ă ă R2 = R3 = 7,73 kQ, deci s-ar
ă ă este suficient un singur rezi stor ş ă se
comute numai C2 ş C3. S-a preferat, ş folosirea a
ă ţ trimer, fiecare fiind reglat în confor-
mitate cu erorile ă ţ condensatoarelor C2 ş
C3' pentru a lucra exact pe ţ calculate, lucru
absolut necesar pentru precizia ă ă
În figura 4 sunt prezentate cablajul circuitului impri-
mat pe care se ă montajul (a) ş respectiv,
ţ de amplasare a pieselor (b).
b)
4
21
--------------------------LABORATOR--------------------------
"
SURSA
de TENSIUNE
Ă
Prof. ing. Emil Marian
Alimentarea cu energie ă
a ă montaj electronic pre-
supune ţ În cadrul acestuia
a unei surse de tensiune care asi-
ă În mod continuu necesarul
energetic la parametrii normali.
Acesta este caracterizat de ă
componente ţ ş anume
tensiunea la care este ă
energia ă ş curentul asigurat
În mod continuu blocurilor electro-
nice care ă consumatorul.
Este cunoscut faptul ă livrarea
energiei electrice nu se face oricum.
ă tensiunii de alimentare
ă de cele mai multe ori În
22
mod negativ buna ţ a
montajului , deoarece În primul rând
pot ă ţ regimuri tranzi-
torii de ţ sau chiar ş
ă din parametrii ţ a
unor blocuri electronice. ş
tensiunii de alimentare peste va-
loarea ei ă ă aproape
Întotdeauna distrugerea unor com-
ponente din blocurile electronice,
. fapt care ă În mod sigur
scoaterea lor din ţ ă
acestor considerente, pentru o
ţ ă ş ă la
parametrii nominali , a ă mon-
taj electronic, este ă
ţ În ţ sursei a
unui stabilizator de tensiune.
Caracteristica ă a ă
stabilizator de tensiune este
ţ valorii tensiunii de ş
indiferent de consumul de curent
care apare la un moment dat În
ă Montajele cel mai des Întâl-
nite În aparatura ă sunt
stabilizatoarele de tensiune conti -
ă Asimilarea În ţ de serie
ă a unor componente elec-
tronice specializate, În special a
amplificatoarelor ţ a
ă ă realizarea ă ş
ă a unor stabilizatoare de
TEHNIUM iunie 2002
--------------------------LABORATOR--------------------------
tensiune ă care ă prezinte
parametri electrici deosebit de buni.
Gama stabilizatoarelor de tensiune
ă În ţ ă se
ă circuite integrate, a fost ă
ţ ă de valoarea ă a
tensiunii de alimentare proprie cir-
cuitului integrat (de ordinul zecilor
de ţ Acest lucru nu permitea
stabilizarea ă a unei tensiuni
continue care ă ş ş ca valoare
limita ei ă ă acestui
considerent s-a ă un artificiu de
montaj electronic, astfel Încât ă fie
ă realizarea unor stabiliza-
toare de tensiune ă de va-
loare mare folosind circuitele inte-
grate actuale. Din ă categorie
face parte ş montajul a ă
ă ă este ă În
figura 1.
Sursa de tensiune ă sta-
ă ă ă parametri:
- tensiunea de alimentare
Ua = 73 V
RMS
;
- ţ tensiunii alternative
de alimentare f = 50Hz (60Hz);
- ţ tensiunii de alimenta-
re Ua = -15% + 10%;
- tensiunea de ş Ue = 80V;
- curentul nominal In = 700mA;
- factorul de stabilitate 't 2000;
- ţ tensiunii de ş
(RIPPLE) ::; 100mV.
Analizând schema ă se
ă ă este vorba de un stabi-
lizator de tensiune ă cu ele-
ment de reglaj serie. Elementul
comparator ş amplificatorul de
eroare sunt realizate cu ajutorul
unui amplificator ţ iar
elementul de ţ ă cu ajutorul
unei diode Zenner (D1). La bornele
de alimentare ale montajului este
amplasat condensatorul C1. EI are
rolul de a scurtcircuita ţ compo-
nentele de ţ ă care se
pot propaga pe linia de alimentare
cu energie ă a montajului
ţ transformatorul coborâtor de
tensiune). ţ ă F1 a
fost ă ă ca ă ă de pro-
ţ ă În cazul ţ
unui supracurent sau a unui scurt-
circuit accidental la bornele de
ş ale sursei. Tensiunea de ali-
mentare ă se ă la bor-
nele ţ redresoare P1. Ea
ă redresarea de tip ă
ţ ă a tensiunii alternative,
livrând o tensiune ă pulsato-
rie ă de condensatorul C2.
Pentru o ă ţ a ţ
redresoare, indiferent de regimul de
lucru al sursei (de la gol la ă
a fost ă rezistorul R1.
Tensiunea ă este ă În
continuare elementului de reglaj
serie, realizat cu ajutorul tranzis-
toarelor T1 ş T2. Ele sunt
TEHNIUM iunie 2002
,..

....
........
QQ.
....
u...
CI)

.... 0..
0.. ....
+
....

23
------------------------ LABORATOR------------------------
amplasate În cadrul montajului
Într-o conexiune de tip Darlington,
asigurând În acest fel amplificarea
de curent ă ţ În final
a curentului nominal În ă
ţ elementului de reglaj
este ă de ă amplifica-
torul de eroare realizat cu ajutorul
circuitului integrat PA741 , care
ţ un amplificator ţ
La intrarea lui inversoare este
ă o tensiune de ţ ă
ţ ă de la sursa de tensiune de
ţ ă În ţ ă se
ă dioda Zenner D1 ş rezistorul
R2. O ţ din tensiunea de
ş a sursei stabilizate, ă
de ă divizorul de tensiune format
din grupul R5, R6, R7 este ă
la intrarea neinversoare a amplifica-
torului ţ ţ de
ţ a tensiunii de ş proprii
sursei stabilizate, atunci când
curentul de ă se ă
sunt sesizate de ă amplificatorul
ţ care ă În mod
ă elementul de reglaj
serie, ţ În ţ ă
ă valoarea tensiunii de
ş Al imentarea circuitului inte-
grat PA 7 41 se ă utilizând o
ă de tensiune ă de tip
flotant , ă cu ajutorul grupului
R3, D3, R4. Condensatorul C3 a
fost ă În cadrul montajului În
scopul unei neteziri suplimentare a
tensiunii de alimentare ă cir-
cuitul ui integrat PA 7 41, ă ă ţ
comportarea acestuia În cazul
regimurilor tranzitorii de ţ
(porniri , opriri, ş ş de
curent debitat de dubletul T1 , T2
etc.). Dioda Zenner D1 ă o
ţ ă ă la
intrarea inversoare a amplificatoru-
lui ţ evitându-se În acest
fel orice posibilitate de ţ a
unor ţ În timpul ţ ă
Rezistorul R2 ă o ţ
ă a elementului de reglaj
serie format de tranzistoarele T1 ,
T2, În momentul regimurilor tranzi-
torii de ţ Netezirea supli-
ă a tensiunii continue stabi-
lizate livrate de ă se ă
prin aplicarea la ş acesteia a
grupului de condensatoare C4, C5.
Realizare ă ş reglaje
Sursa de tensiune ă sta-
ă se ă practic pe o
ă ţ ă de sticlostratitex placat cu
folie de cupru. Un exemplu de
realizare ă a cablaj ului impri-
mat este prezentat În figura 2, iar
amplasarea componentelor elec-
trice este ă În figura 3. Se
ă verificarea ă ş
ă a ă componente
Înainte de planta rea pe ă ţ de
24
o o
o
'----o
o o
-1 R4 r O
-1 R3 r C4
R7
I CI q @] -1 cs l]-
o C1
o
O
cablaj imprimat. Tranzistoarele T1 ş
T2 sunt dotate cu radiatoare, izolate
ă prin utilizarea unor
ţ de ă de grosime 0,2-0,4 mm.
Se ă ă rea ă ţ
de ă prin ş ţ deoarece În
cazul folosirii unui burghiu ş
ă pericolul ă crape ş În acest
fel ă ţ electrice izolante ă
ă nesigure. Radiatorul tranzis-
torului T1 se ă din ă de
aluminiu ă de 1-2 mm, având o
ţ ă ă de 6 cm
2
, iar radi-
atorul tranzistorului T2 se ă
din ş ă de aluminiu,
ţ de ă fiind de minimum
50 cm
2
. Se ă o ţ
ă la realizarea trecerilor
izolante care privesc terminalele
tranzistoarelor T1 ş T2, deoarece În
caz contrar ţ montajului
este ă ă realizarea
ă a montajului , acesta se ali-
ă de la o ă de tensiune
-C::::::>-RS
3
O
ă de 75 V
RMS
' CU ajutorul
unui voltmetru de curent continuu se
ă ă tensiunea de ş a sur-
sei. ţ cursorul poten-
ţ semi reglabil R6 (utilizând
o ş ţ ă de tip electrotehnic,
bine ă se ă valoarea
tensiunii de ş a sursei Ue = 80V.
Se ţ ă ă este recoman-
dabil a folosi pentru alimentarea sur-
sei de tensiune un transformator de
ţ ş nu un autotransformator) În
scopul ă regulilor de pro-
ţ a muncii la utilizarea tensiu-
nilor Înalte. În ş scop, sursa de
tensiune se ă mecanic În
montajul În care va ţ uti-
lizând o rigidizare care presupune
folosirea unor ţ izolanti, pre-
venind astfel orice posibilitate de
ţ a unor nereguli În timpul
lucrului.
TEHNIUM iunie 2002
Ţ ÎN Ă
v
MICROHIDROCENTRALA
Sunt ă în România ă ţ rurale neelectrificate.
Sunt case nou construite în ă ţ electrificate, care
au o ţ ă fiind situate departe de ţ
ă de 220 V/50 Hz, iar racordarea la aceasta
ă ... zeci de milioane. O ă ă pro-
prie ă care ă furnizeze energie ă
aproape gratuit (în ţ când cea ă prin
ţ de ţ ă din ce în ce mai mult) este,
evident, ă Manopera poate fi opera construc-
torului amator, iar costul materialelor ş al componen-
telor folosite, desigur, se va amortiza în timp.
ţ folosirii , pentru alimentarea cu energie elec-
ă a ă a unui mic grup electrogen (cu P 2
kVA) care se ă ş pe ţ ă nu este o
ţ ă ă din ă motive:
- ţ de cost ridicat (peste 15 milioane lei);
- consum mare de ă ă
- ă ţ ă
- face zgomot;
- produce noxe;
- fiabilitatea ă
- nu poate ţ neîntrerupt mult timp.
Pentru microhidrocentrala pe care o propunem spre
realizare ne ă pe presupunerea ă unii cititori
ţ de ea au la ţ prin preajma
ă vreo ă ă ă care ă
furnizeze ţ motrice.
Schema bloc a microhidrocentralei este ă în figu-
ra 1, în care:
lui;
I = ţ de ă ă a acumulatoru-
II = acumulator (AC) electric cu plumb;
III = convertor continuu-alternativ (DC-AC).
Acesta din ă se compune din:
AL = alternator (Dacia 1300);
RD = redresor (trifazat) încorporat alternatorului;
RL = releu regulator;
CT = convertor de tensiune DC-AC, de la 12 V la 220
V/50 Hz. Dintre blocurile ţ în figura 1, cei
ţ trebuie ă cumpere: AL + RD (eventual ş RL,
dar care se poate ş realiza) , precum ş AC.
Componentele sistemului microhidrocentralei care
trebuie realizate "HOME MADE" de ă constructorul
amator sunt rotorul hidraulic (RH) ş CT.
TEHNIUM iunie 2002
ă
Andrei Ciontu
Rotorul hidraulic
Nu ă un desen de ansamblu al
acestui rotor, dar se ă o
fotografie a unui rotor
realizat practic.
P ri ma
2
var i -
ă de RH
pe care o descriem
este cea complet meta-
ă Un asemenea rotor cu 8
palete se compune din ă discuri
(Continuare În pag. 26)
200 ·
300
25
Ţ ÎN Ă
(Urmare din pag. 25)
metal ice cu ă periferice (fig. 2) având cotele
ţ Discurile se ţ ă din ă de fier
cu grosimea 1,5-2,5 mm ş trebuie ă fie perfect plane.
3
o
O
N
·4
I
200
O
O
N
Se ţ ă apoi , din ş fel de ă cele opt
palete având dimensiunile ş forma din figura 3.
"Cozorocul" la 90° lung de 30 mm a dovedit practic o
ă a ţ ţ motrice a jetului de ă
Având ţ discurile ş paletele, se poate
trece ta o ă asamblare. Paletele se prind, prin
ă ă de cele ă discuri, ş cum este
ă În figura 4. ţ Între discurile RH va fi de
100 mm.
26
Axul rotorului se va realiza dintr-o ţ ă de fier cu
diametrul exterior 30 mm ş lungimea de 800mm.
Grosimea peretelui ţ trebuie ă asigure acesteia
rigiditatea ă ş cum se ă În figura
4, axul se va asambla rigid cu cele ă discuri tot prin
sudura ă a axului În orificiile centrale ale aces-
tora. Se va ă evident, corectitudinea geometriei ş
simetria ă a ansamblului , axul trebuind ă fie per-
200
5
fect perpendicular pe planele dis-
curilor ş perfect central. Fulia
ă pentru transmiterea
ş ă de ţ a axului la fulia
alternatorului, prin intermediul
unei curele de transmisie, se con-
ţ ă ş dintr-o ă stri-
ă de ă de copil (fig. 5).
De fapt nu ne trebuie decât janta
ţ (care are concavitatea pe-
ă ă pentru cureaua
ud u ro de transmisie),deoarece butucul
fui iei ş câteva ţ se pot realiza
ş cu ajutorul, evident, tot al
sudurii. Fulia o ă ă se
va suda rigid pe ax la mijlocul dis-
ţ Între limita paletelor ş
punctul de sprijin al axului pe
cu ţ
In continuare ne vom procura
doi ţ cu diametrul interior
de 30 mm, pe care Îi vom plasa ş
fixa cu puncte de ă (a, b) la
50 mm de capetele axului (fig. 6).
ţ dintre ţ este,
deci, de 700 mm. Cu aceasta
rotorul este aproape gata. Mai
ă ă fie montat În insta-
ţ Pentru aceasta se ă
doi stâlpi din stejar (sau salcâm)
cu grosimea de 100 mm ş
lungimea de 1 m.
Stâlpii se introduc În ă
30-40 cm, la ţ de 70 cm Între centrele lor, iar la
partea ă se ă o concavitate cu raza de
ă ă de exteriorul rulmentului. ă plat-
bande din fier de 2 mm grosime, asupra ă nu
ă ne vor ajuta ă ă o blocare ă ş efi-
cace a ă ă ş exterioare ale celor doi ţ care
vor fi, evident, bine ş cu ă (fig.7).
ă ca Întreaga ţ a RH ă fie
ă cu miniu ş vopsea (inclusiv cei doi stâlpi). De
TEHNIUM iunie 2002
Ţ ÎN Ă
. "
t
rulment
bila

ţ ă
0"-
r1-i J-
"
-
.--l-
\
o
,,,-,
"


6
' ,L
I
surub
,
ă
7
H ' " a-

L
1
! 1
,
holrurub
suport lemn
(stejar sau ă
8 fulie RH ..
./ curea fulle dmam
L
E=;-=

n(t/m)
30 J
I
O
O
O
N
9
200
2>5

TEHNIUM 2002
asemenea, pentru evitarea ă ş haotice a apei
(care nu trebuie ă ude ţ ş nici alternatorul) ,
este necesar ca partea ă a rotorului ă fie ă
Într-o ă din ă de fier ă care este
ă la partea ă astfel ca apa ă ă ă
Într-un ş ţ de scurgere ş de recuperare a ei (de exem-
plu, pentru udat ă Carcasa va avea un orificiu
rotund la partea ă astfel ca jetul de ă diri-
jat de un furtun ă cu ş ţ tronconic, ă ă
paletele rotorului imedi at sub cozorocul acestora.
Practica a ă ă În acest caz ţ rotorului este
ă ş ă ţ carcasa trebuie ă
mai ă orificii speciale pentru ax ş pentru cureaua de
transmisie. ţ la fulia alternatorului, ş cum se
ă În figura 8, este mai mare, evident, decât a axului
rotorului. ă ţ trebuie ă asigure tensiunea
ă ă (de maximum 14,2 V) pentru
ă acumulatorului (Ia fel cum se ă
lucrurile la un autoturism) .
v
gaura
,11' 3
220
280
10
300
o ă de rotor (fig. 9), ă practic (ca cea
din fotografie) ş pal ete din lemn din ă de
ţ ă tare (fag, stejar) cu grosimea de 10 mm.
Cozoroace le vor fi, ş realizate din opt mici plat-
bande din fier cu grosimea de 1+2 mm ş dimensiunea
200 x 30 mm. Asamblarea paletelor de lemn de cele
ă discuri se face, În acest caz, cu ajutorul
ş ă ce În fiecare disc se vor da 16
ă cu 0 3 mm, ş cum se ă În figura 10. Ş
ă ă de rotor trebuie, ă ă
prin vopsire.
Acumulatorul ş ţ de ă a lui
Convertorul DC-AC constituie partea ă a micro-
centralei electrice ş el este cel care ă direct
consumatori i casnici (cu 220 V/SO Hz) care sunt conec-
ţ la ş sa.
Cu un randament (11) care se ş cât mai bun
(peste 80%), el ă puterea ă de c.c.
ă din acumulator (P 1) În putere ă de c.a.
(P2):
(Continuare În pag. 29)
27
I
Ţ ÎN Ă
(Urmare din pag. 27)
P
2
= 11 Pj
ă puterea P2 este ă sub tensiunea la borne
U
2
= 220 V (eficace), puterea ă ce se con-
ş este ă de la acumulator (de preferat, cu
plumb) sub tensiunea Ul = 12 V sau Ul = 24 V. Care din
ele este de preferat, care acumulator este mai util?
Curentul 11 absorbit de la acumulator este:
11 = P2/11Ul
. Se ă ă la P2 = ct , curentul 11 va fi cu atât mai
mic (l ucru este de dorit) cu cât tensiunea Ul este mai
m,are! este de preferat Ul = 24 V. Aceasta înseam-
na, fie ca va folosi un acumulator cu plumb de
camion, fie ca se vor folosi ă acumulatoare de auto-
turism, conectate În serie.
Ca un exel!'plu, pentru Ul = 24 V, 11 = 0,85 ş P =
290 VA, 11 = 9,8 A; pentru Ul =12 V ar fi rezultat
o valoare dubla (19,6 A), cu ă ţ negative:
- ş ă a timpului de lucru al acumula-
torului Între ă ă ă succesive;
- ţ la comutarea unei astfel de ă ţ
de furent În cadrul convertorului DC-AC.
. In tabelul 1 se dau valorile calculate pentru cinci
Ipoteze de consum.
Tabelul 1
Ul = 24 V; 11 = 0,85
P2 12 Pl 11
VA A W A
1 100 0,45 117,6 4,9
2 200 0,9 235,3 9,8
3 300 1,36 353 14,7
4 400 1,8 470,5 19,6
5 500 2,27 588,2 24,5
Bateria de acumulatori poate lucra pe ă (con-
vertor) ă când tensiunea pe un element scade la va-
loarea ă ă del,8-1,7 V (fig.11). Sub
aceasta valoare, acumulatorul se ă Tensiunea
ă la bornele acumulatorului nu poate fi, deci, mai
mica de 21 ,6-20,4 V. Acest moment tLJ trebuie determi-
nat cu precizie ş afumulatorul sa fie deconectat
automat de convertor. In figura 12 se ă o ă de
ă de principiu a, montaj de releu decuplator,
cu o ţ simpla. Cand tensiunea bateriei de acu-
mulatori este mai mare de 21,4 V, dioda Zen ner Dz este
ă ă tranzistorul T 1 conduce, tranzistorul T 2
este bl?cat. Pnn contactul Kl' normal Inchis (contact ce
suporta 9ur_entul 11), . cgnvertorul este alimentat ş
furnizeaza, In ţ puterea P2 consumatorilor
casnici. Dioda LED verde ă R3 trebuie ă asigure
un de 10 mA) este ă semnalizând
ţ convertorului. Când tensiunea bateriei
s?ade cu ţ sub 21,4 V, tranzistorul Ti se ă
dioda LED verde se tranzistorul T 2 ă În con-
ţ releul RL cupleaza ă contactul Kl (spre
convertor); LE9-ul Ş se aprinde prin stabilirea con-
tactuluI Ka. Avand In vedere ă semnalizarea ă a
ă nu este ă prin contactul
K3 al reieuiui RL se ă ş o ă ă
de ă care trebuie ă fie ă În
paginile revistei TEHNIUM au fost publicate În decursul
anilor de ţ numeroase scheme de' alarme din
care cititorii pot alege una. '
28
U(element)
2.4V
l,7-1,8V ---------------
o
R,
4700 T,
12V l BC177
.21 .4 +-C::J--l"
R, .. -t--C:::J--II:
12V Ţ Ol
1 .;
I
I
I
11
! t(h)
12
Pentru ă acumulatorului se ă
un alternat9r auto cu redresor încorporat, mai bun decât
un dinam. In tabelul 2 sunt prezentate cele ă tipuri
de alternatoare care se ă În România
(Electroprecizia ă
Tabelul 2
Tipul alternatorului 1150 1151
Tensiunea ă a ba-
teriei (V) 24 24
Tensiunea ă de În-
ă (V) 28 28
Puterea ă la tensiu-
nea ă (W) 590 590
Intensitatea ă la ten-
siunea ă (A) 14 14
ţ de amorsare la ten-
siunea ă (t.min) 1 000 1.000
ţ ă de lucru

10000 10000
upraviteza (Vmin) 12000 12000
ţ circuitului
inductor (Q) 14,3 14,3
Tipul regulatorului de ten-
siune utilizat 1 350 1 350
Colector protejat Nu Nu
Tipul fui iei livrate ă Nu
Schema ă 1 1
Diagrama ţ B B
Condensator Încorporat Nu Nu
În figura 13 se ă aspectul fizic al alterna-
toarelor, iar În figura 14, schema de principiu a ă
turilor, ă ă este vorba de un genera-
tor electnc tnfazlc, urma:t de un redresor trifazic ă
ţ ă realizat cu diode semiconductoare.
Alternatorul se ă la rotorul hidraulic deja descris
TEHNIUM iunie 2002
Ţ ÎN Ă
13
prin intermediul unei curele de transmisie (exact ca la
autoturism). Tensiunea ă de alternatorul-
redresor nu depinde, practic, de ţ acestuia (tabelul
2) într-o ă ă de valori (1000 la 10 000 ture/min).
Neavând, prin ţ un magnet permanent, alter-
natorul are o ă ş ă de ţ de curent
continuu (Iex) , curent pe care-I ia, evident, din acumula-
tor. Valoarea acestui curent de ţ (în jur de 2 A)
trebuie ă automat pentru ca alternatorul ă dea la
ş ş tensiune, indiferent de ţ sa.
Pentru aceasta este indispensabil ş regulatorul de
curent, înseriat între acumulator ş ă ş de exci-
ţ (borna DF). Revista TEHNIUM a publicat
ă scheme electronice de astfel de regula-
TEHNIUM iunie 2002
toare. Cititorii ş pot alege una din ele spre realizare,
ă se ş ţ la clasicul releu electro-
magnetic al. .. Daciei.
In încheiere, facem o ţ asupra modului ş a
ţ de asamblare, în cadrul microcentralei, a com-
ponentelor realizate ă în prezent. in mod obli gatoriu
alternatorul va fi în apropierea rotorului hidraul ic
deoarece cureaua de transmisie nu poate fi prea ă
Trebuie ă ă o ă ecranare ş izolare, astfel
ca alternatorul ă nu fie udat cu stropi de ă de ă
rotorul hidraulic. Bateria de acumulatori va fi ă ş
ea în apropierea alternatorului, pentru evitarea ă
de tensiune pe conductoarele de ă ă
Va urma)
14
Generator Regulatar
1, ,
I :..-----il-----
J
. !
L _ _ _ _ __ .1
Baterie de
29
Ţ ÎN Ă
Mici ă
În ă individuale
Student Ion Piscati, maestru al sportului
Din ce În ce mai ţ oameni ş
construiesc case sau vile proprii , atat
În ş cât ş În ş ă rurale.
Standardele actuale ale ţ
impun ca pe ă canalizare ş ţ
de ă ă ă sau colec-
ă ă ţ ă se ă
cenJralizat ş automatizat.
In cazurile cele mai simple se uti-
ă calorifere electrice, cu ulei sau
aer, ă de ă cu termostat
bimetalic. Aceste termostate, ţ fi a-
RTH1
R4
fi de maximum 100°C) , hale de
ş a ă ă la baterie, ă
toare de carcase din abatoarele de
ă ă etc.
ă ş ă corect,
aparatura ă ţ ă de
la prima Încercare la parametrii proiec-
ţ
Reglajele sunt simyle ş nu nece-
ă ă speciala : este suficient
un termometru (0-100°C) ş un volt-
metru de curent continuu.
01

R6
R8
B C
R3
A
R7
bile, ă numai temperatura ele-
ţ caloriferului ş deci indirect pe
cea din ă ş fenomen are
loc ş În cazul ă altor ă
sau_ aeroterme electrice.
In acest articol este prezentat un
montaj electronic care ş
dezideratul de mai sus, asigurând În
ă ă o ă
ă care nu se abate cu mai
mult de ± 0,5°C de la valoarea pre-
ă
Realizarea ă de circuit impri-
mat este ă ă la latitudinea construc-
torilor, deoarece dispunerea pieselor
nu este ă ş nu ă pericolul
ţ unor cuplaje electrice
nedorite. ă ă depinde În
principal de dimensiunile pieselor
componente pe care le are construc-
torul.
De notat ă acest montaj, a ă
ă de principiu este ă În
figura 1, ş ă ş ş alte numeroase
ţ dintre care pot fi exemplifi-
cate : incubatoare industriale sau rea-
lizate artizanal, aeroterme sau
eleveuse (a ă ă ă va
30
R9 8
DESCRIEREA APARATURII
ELECTRONICE DE Ă
Etajul principal este constituit din
comparatorul ţ realizat cu
tranzistoarele T 1 ş T 2, cuplate În emi-
tor ş legate la rtlasa prin ţ
R7._
In baza tranzistorului T 1 este
conectat galvanic prin intermediul
ţ R3, divizorul ţ
RTh1-R2. Elementul sensibil la tem-
peratura mediului ambiant îl constituie
termistorul RTh1 , cu ţ ă
a ţ Acest termistor trebuie ă
ă o ă de cca 500n la tem-
peratura de 25 C.
Pentru ă ă ţ se pot
Înseria ă astfel de termistoare
(detaliul din figura 2).
ă este necesar ca ţ tem-
peraturii elementului ă ă fie
ă rapid, se vor utiliza termis-
toare cu dimensiuni fizice cât mai mici ;
de exemplu, termistoarele folosite În
ţ vechilor aparate de radio
ş marca Neptun.
Când ţ de ă sunt
lente, este indicat ă se utilizeze ter-
mistoare cu ă mare ; unele sunt
ă cu ş ş ă meta-
ă hexagonala pentru a fi solidarizate
cu utilajul a ă ă trebuie
ă ă ş ă Un exemplu În
ă ă ÎI constituie pereJii
metalici al ă de carcase din
abatoare le de ă ă
ţ R2 este un
ţ semireglabil cu valoarea
ă de 2,5 kn ş ş la
reglajul final al montajului. ţ de
tensiune dintre colectorul lui T 1 (tensi-
une ă ă termistorului
RTh1 ş În ă ţ ă a tempera-
turii mediului ambiant sau a elementu-
lui ă ş colectorul tranzistorului
T 2 apare la bornele (B-Cl ale
ţ semireglabil R6, ş
ă baza amplificatorului final T 3
prin intermediul ţ R8.
-220
Colectorul tranziston,tlui T 3 este
Înseriat cu rei eul REL 1. In paralel cu
ă ş acestui releu este legat
condensatorul electrolitic C1 (470
care are rolul de a Împiedica
distrugerea ţ tranzistorului
T 3 efe ţ de ţ
Semireglabilul R6 poate fi Înlocuit cu
ă ţ fixe R6(1) - R6(2) ,
conform detaliului prezentat În figura 3.
AI treilea etaj al montajului, consti-
tuit În jurul tranzistorului T4, ă
o ă Întârziere la conectarea ş
deconectarea sarG,inii , ă grupu-
lui R13, R15 - C4. In colectorul tranzis-
torului T 4 este montat releul final
REL2. Acesta se alege În ţ de
sarcina pe care trebuie ă o comande.
ă la 10A ă care În majori-
tatea cazurilor nu este ă ş ă se
ă utilizarea unui releu tip
RI-13 a ă ă ş este dimen-
ă pentru tensiunea de 24 V cc.
Releul REL 1 p'oate ă fie mai mic,
deoarece ţ pe care îi ă
contactele sale sunt de ă valoare.
ţ ă Nu se va suprima rezis-
TEHNIUM iunie 2002
Ţ ÎN Ă
ţ R13 (330 O) ş nici nu se va uti-
liza pentru aceasta o valoare ă
mai ă decât cea ă ; În
ambele cazuri se vor perla contactele
normal deschise (AA) ale releului
REL1.
Etajul de alimentare are ca element
principal transformatorul TR (fig. 1).
Acest transformator, a ă putere tre-
buie ă fie ă Între 10 ş 40VA,
are ă ă ş ă secundare, una
pentru 9V, ş ă pentru 20V c .
Pentru prevenirea ă accl3ent
prin electrocutare, aceste ă ş ă
vor fi separate de cea ă
(220V ca) printr-un perete transversal ,
conform normelor de ţ În
vigQare.
Intregul montaj se ă Într-
o cutie dil'J. placaj sau plastic preferabil
ă In ţ cu ţ ţ
ş ă de cea a montajului, se
ă termistorul RTh1 . Corpul
Când temperatura aerului din
ă (sau a utilajului comandat) a
ajuns la valoarea ă compara-
torul T 1, T 2 se ă ş releul
REL 1 ă De ţ ă la
pragul de deschidere (ca de altfel ş la
cel de Închidere) , de ă contactele
AA se Închid ş se deschid de câteva
3 R8
R6(1)
ori. ă aceste contacte ar comanda
direct sarcina, ele s-ar perla În scurt
timp. Prin utilizarea etajului final
,..------.,..------.. echipat cu tranzistorul T 4, acest regim
tranzitoriu nu mai are nici un efect.
RTH1
R3
A
2
Contactele releului REl2 se deschid
numai ă un timp de 1-10 secunde
de la ultima deschidere ă a con-
tactelor AA. Acesta a fost motivul pen-
tru care la releul de ă pro-
priu-zis (T1 ; T 2 ; T 3) a fost ă
releul de imp (T 4) cu Întârziere la
deconectare.
REGLAREA APARATURII
ă releul REL2 are ş un contact
suplimentar (cazul releulUi R113) , este
bine ă se monteze indicatorul optic
prezentat În fi\lura 4. LED-ul ş se
va aprinde În timpul ă sarcinii la
ţ iar cel verde la decuplarea
acesteia.
ţ P (R11) va fi pre-
ă cu un buton cât mai mare. Este
bine ca pe acesta ă se monteze un ac
indicator .
..... ______ 01-______ .. Pentru punerea la punct a apara-
acestuia va fi În aer (nu va atinge
ţ cutiei) pentru a fi numai sub
ţ temperaturii aerului din ca-
mera unde trebuie ca temperatura ă
fie ţ ă la o ă valoare.
Ţ APARATURII
ă temperaturii mediului
ă sub valoarea ă
este ă de termistorul RTh1 (fig.
1), care, prin ţ ţ sale,
ă etajul comparator T 1,
T 2' Acesta, la rândul ă ă
deschiderea tranzistorului T 3 ş În final
Închiderea contactelor normal
deschise AA ale releului REL 1.
Închiderea acestor contacte are ca
rezultat polarizarea În sens direct a
bazei tranzistorului T 4 ş ă
ă condensatorului electrolitic
C4. Ca urmare, tranzistorul T 4 . se
deschide ş pune sub tensiune (24V cel
ă ş releului REL2. Acesta
pune sub tensiune sarcina - ş
calorifer electric, ă etc.
TEHNIUM iunie 2002
turii se va proceda la un prereglaj, care
ă din ă ţ
• termistorul va fi la temperatura
camerei, de 25°C ;
• se ă cu ş ţ rezis-
ţ ă R2, ă se obtine
tensiunea de + 5V Între punctul A ş
ă
• cursorul ţ fiind la
ă dinspre minus ă se va
regla ţ R 12 ă se ţ
ş tensiune (+ 5V), Între punctul
B ş ă
• cursorul semirelliabilului R6 va fi
la mijloc, astfel Încat ă fie ş
ţ Între ă lui R8 ş colec-
toarele tranzistoarelor T 1 - T 2 ;
• se ă ş termlstonJl cu 0,2-
O,5°C. Releul REL 1 trebuie ă
deconecteze ;
• se ă ş termistorul cu 0,2-
O,5°C. Releul REL 1 va cupla din nou.
REGLAJUL FINAL
ă presupunem ă valoarea mi-
ă a scai ei este de 15°C ; se poate
porni de la orice valoare ă Între
10 ş 50°C.
• Se ă butonul cu indicator
pe axul ţ R 11 .
• Se ă condensatorul
C4, astfel Încât releul REL2 ă nu mai
ţ cu Întârziere.
• Se aduce cursorul ţ
lui R11 la ă dinspre ă
• Se cursorul semireglabilu-
lui R12 pâna când releul REL2 decu-
ă ş LED-ul verde se aprinde.
• Se ă ş termistorul cu 1 °C
peste pragul minim ; temperatura
acestuia ă de la 15 la 16°C.
• Se ş butonul ţ
lui R11 ă când releul REL2
ă ş LED-ul ş se aprinde.
• Se fin butonul În ambele
sensuri , pâna la stabilizarea ă a
pragului de basculare.
• Se ă pe ă În dreptul
ţ acului indicator al butonului de
reglaj, o ţ ă ş valoarea 16°C.
• La fel se ă ă la com-
pletarea scalei (1 OO°C). In felul acesta se
ţ o ă ă di n grad În grad.
• ă se ş ca scala ă fie
ă În alt mod (de exemplu din 5 În
5°C), se va proceda În ş mod.
• Scala ă se trece apoi
" pe curat » utilizând un carton alb.
• Se va da o mare atenlie la lipirea
acesteia de ă (cu ac incolor,
aracet , prenadez, cenacrilat etc.), ast-
fel Încât ţ acesteia ă cores-
ă exact cu a celei ţ
• Se ă condensatorul C4.
LISTA DE PIESE
T1 ; T2 BC 173 C ; BC 1 09C sau
echivalente
T3 BC 171B ; BC 107B sau
echivalente
T4 2N 1613 ; 2N 1711 ; BD 139 etc.
01 , 02, 03 1N 4001 -1N 4007
LED
VERDE
LED
Ş
RTH1 510 nJ25°C
4
R2 ; R6 ; R12 2,5 kn (semi-
reglabil liniari)
C1; C2; C3 470 - 1000 IlF/40V
C4 470 IlF/40V
R3; R9 120 O
R4 ; R5 510 O
R7 ; R16 1 kn
R8 220 - 330 O

R11 510 O ţ liniar)
R 13 330 - 390 O

R15 100 kn (semireglabilliniar)
31
Ş
• Vasile GIRIGAN - Ţ
Pentru a deveni radioamator
(RA) de ţ este suficient ă
ţ o ă cerere la ţ
ă de Radioamatorism (FRR),
care ă ă obligatoriu adresa
ă Adresa ş ă a FRR
este: CP 22-50 cod 7110 ş
De la FRR ţ putea ţ ş alte
ţ referit oare la activitatea de
RA. Pentru a ţ ş a folosi o
ţ de ţ (ER) este
ă o ţ ă ă de
Inspectoratul General al Comu-
ţ serviciul zonal Cluj (tel.
064405600 - Victor ţ ş care
se ţ În urma ă unui
examen. Regulamentul de Radio-
ţ pentru Serviciul de
Amator nu prevede ă de ă
pentru a deveni RA de emisie.
ţ ă ă ă ţ primi
sprijin, privind pasiunea ă
ă d-Iui Marius Aldea de
la Radio Clubul ţ (RCJ) ce
ţ ă În cadrul Clubului
Sportiv Municipal ţ FRR
ă lunar revista de "Radio-
ţ ş Radioamatorism"
ă prin ţ la care ă
ţ eventual, abona.
.Daniel STREILETI - LUGOJ
ă ş ă nu este suficient ă ne
rogi ş ă ţ ş anticipat "cu
ă ş respect", pentru ţ furniza
ţ (date de catalog, echi-
ţ despre ... 85 de compo-
nente acti ve (3 circuite integrate, 63
tranzistoare ş 19 diode) . La ţ
TEHNIUM nu ă un serviciu spe-
cial de documentare_ la ţ
cititorilor. Ş ş ţ ă
ş un ă (chiar debutant) În
ş "tainelor" radioelectro-
nicii, ţ reamintim unele reguli de
ţ ţ ă a dispozi-
ti velor semiconductoare (diode ş
tranzistoare) de uz general,
europene.
Indicativul este format din 2 litere
urmate de 2-3 cifre. ţ
primei litere este:
A = material germaniu, B = mate-
rial siliciu etc. A doua ă se ă
la tipul structural ş principalele
ţ ale dispozitivului :
A = ă de ţ (mixare,
ţ B = ă varicap, C =
tranzistor AF, ă putere, D =
tranzistor AF de medie putere, F =
tranzistor RF, Y = ă redresoare,
Z = ă stabilizatoare etc.
ă de ă g'rupul de litere
nu are ţ ă ci de
ţ (cu ţ În catalogul
firmei sau firmelor constructoare).
ţ SUA ş ale Rusiei ă
de cele europene (nu ă o stan-
32
dardizare ă
Referitor la schema de la pag. 27
(fig. 3) din nr. 3-4/2001 facem ă
toarele ă tranzistorul T poate fi
orice tip de RF cu siliciu (tip BF), cu
ţ de ţ It peste 100 MHz.
Alegând un condensator trimer
de 10+40 pF, În ţ ă
ă Co = 25 pF. ţ
ă "receptorul de serviciu" este
acordat pe fo = 100 MHz ţ ă
nu existe un post local MF pe
ă ţ ă ă ă induc-
ţ ă este:
L = 1/(21tfo)2eo = 10-
7
H = 100 nH
Bobina care ă ă ă
ţ ă se ţ bobinând 9
spire de conductor CuEm 0 0,5 mm
pe un mandrin (ex. un "cotor" de
burghiu spiral) cu 0 3 mm.
Lungimea bobinei va avea 9,5 mm
ă bobinarea ă ă ă
est\;! ă de capete).
In final un sfat: În loc ă ne Întrebi
pe noi prea multe, ă prin jurul
ă (ex. profesorul de ă instruc-
torul de la cercul de radio de la casa
copiilor etc.),dar, mai ales, ş
singur cât mai mult!
• Paul-Aurel MANEA - ALBA IULIA
Pentru a ă putea ajuta În pro-
blema motorului electric defect nu
este suficient ă ne ţ de-
numirea lui ă (RADUGA 7).
ţ ş alte detalii ca tensiunea
de alimentare, puterea ă
ă unde era folosit, ţ În
care s-a construit etc.
În nici un caz nu ţ ă În
România ... piese de schimb pentru
Ţ
el , dar poate ă ţ un motor echiva-
lent, chiar ... SECOND HAND.
• Constantin DUMITRU
ţ pentru ă ă
revistei TEHNIUM. ă
schema televizorului AN tip SI-
RIUS 51TMU 031 , ultimul televizor
realizat la Electronica SA
(pag. 34-35) . Pe ă ă ce le vom
procura, vom publica ş alte scheme
solicitate de interes general.
Dialogul cititor-autor se va face prin
intermediul rubricii ş
ţ Referitor la ă ţ
de documentare ale ţ
TEHNIUM ... ne ţ Ne
propunem ca În ă ă ă
cât mai multe articole de ţ
(mecanice, electrotehnice, electro-
nice) ş cât mai ţ articole strict
teoretice. Avem În vedere ş ţ
unui concurs de ţ practice,
cu premii, coroborat cu Campionatul
de ţ ă anual al F.R.R.
Trecerea revistei de la ţ
ă la ţ ă nu a
fost ă În nici un caz de
lipsa de .. . cititori!
.Ing. 1. Luca
Am ţ propunerile ce ni ţ
ă ă ş ă printre colabora-
tori.
.Marcel Ă Ă Ă - Ş
Pentru nivelul dv. de ş ţ
electronice ă ă ă ă
ţ de la firma Conex -
Electronic ş str. Maica
Domnului 48, 72223) un amplificator
de ţ ă sub forma unui
chit echipat. Conform ţ dv.
exprimate, apreciem ă ă cores-
punde chitul cod 9454, care are o
putere la ş de 250 W pe o ă
de 8-16 ohmi. ă nu ă
ă decât ă ţ un alimen-
tator de ± 25 V(± 35 V) , ă ţ
chitul ş alimentatorul Într-o ă
(cutie) ă ă ţ conexiu-
nile necesare ş ... gata! Succes!
Virgiliu Ă - CRAIOVA
In revista TEHNIUM s-au publi-
cat, de-a lungul anilor, numeroase
teste re ale ă logice (O = jos = L ş
1 = sus = H) ale pinilor diverselor cir-
cuite integrate. De ă o ă
ă (LED) este
ă ca semnalizator optic.
Tastele microcalculatoarelor elec-
tronice ş ale telecomenzi lor se
ă ţ ă ă demontarea capacelor,
cu alcool sau ă ă ţ o
ţ ă pentru o ă ă con-
ductoare, ş nu este o idee ă
ă ca ţ ă ă
ă o ţ Într-un articol din
TEHNIUM iunie 2002
Ş Ţ
revista TEHNIUM. Meseria de
reparator al echipamentelor mobile
din instrumentele de ă ă este
ă ş aduce, cumva, cu cea
de ... ceasornicar; nu putem da sfa-
turi În TEHNIUM. Este bine ă
ă cu ă aparatele de
ă ă ă corect co-
ă necesare. Ne ş pro-
punerea ce ţ ă de a pu-
blica date de catalog despre CI
liniare folosite În RTV, tabele de
ţ ale diodelor semicon-
ductoare, tranzistoare ş CI.
-Eugen Ă - Ş
ă schema amplifica-
torului de ţ ă stereo
2 x 35 W fabricat la IEI ş
Egalizatorul grafic E 350 ă
pe ă ă
SCHEMA ELECTRICA
AMPLIFICATOR STEREO 2 X 35 W
TEHNIUM iunie 2002
• Carol Szabo, Y03RU, carol- acestor componente, În schema de
sz@romatsa.ro ţ ă constructorii amatori pot folosi
Montajul "Atenuator cu diode ă chiar ş diode de ţ
PIN" publicat În ,Tehnium" nr. evident, cu reducerea perfor-
1/2002, la care ă ţ ă ţ subliniere ă
o ă ă de ţ a ă din prezentarea montajului.
atenuatoarelor cu diode PIN. In lipsa ă ţ pentru ţ
• fir • -
-ro - - - - -:- - - - -.. Rubrica ă de
dr. ing. Andrei Ciontu
fj .
- I
..

..
..
w
.
..
..
..
,.
..
v
33
Ş Ţ
34

..
t· u-
H
• . >

r'! f---+-----')-- ··
",","O"
n.o ... : .o:J
....

Ă Ă TV SIRIUS - model TMU 031 - AX 183'
SAS.U
flltll'S

......

cn:J
100 ...... I ClcO 1
101 "
1\10 A:I C1"C.A ... ti
:\ 3
.,,:,
.. ,
TEHNIUM iunie 2002
--
....
\
Ş Ţ
Ir----- '---··------=:-::·-------·-·
. IU

I ""G
I

""1:' 11_

c. \. , oi
.(V
li'
<r.
.. _ .. ___ . ___ .J
-..c ... .. , ... ..
'\J\
TEHNIUM iunie 2002
---,
I
j
NI ..
"

"" ..
(_'\<lt
;:0 •.1
":.,)0.
'"
',.t"
O .

m-rn-r

t:;5
. .
'D •• ,.".
,"-"',.
, .

i
....
'1' .... t.
:> ... 'J,
." .
((':i\
. _, ... '.1
, .. . . .. .. J
• '.' I
' ''1 . ..
....
•: : ' -4
1.' ,i

", .. \r t


"" ,.
(. 41 "

.. I ..... ;..(;
.. I..::)


.
: .. :v'

'!'
» ...
Jo " : ..
. ' -. '''' .
1
'"
35
-----------RADIOAMATORISM -----------
Pagini realizate În colaborare cu ţ ă de Radioamatorism
v v
MASURAREA DIRECTA
A INDUCTANTElOR
+
c. I A"
IDol 68.
,
Ae -5V
l00k
RO-71 100 ş C.P. 22-50
Tel./Fax: 01-315.55.75
E-mail: yo3kaa@pcnet.pcnet.ro
yo3kaa@allnet.ro
WEB: www.gsl.netlyo3kaa
AS
100'
ouT
Montajul prezentat În ă
permite ă ă a
ţ Într-un domeniu
larg de valori (1 mH-100 mH).
Impulsurile generate de IC1 a
se ă la tranzistorul Tr1.
Când acesta este blocat,
ţ de ă Lx este
ă ă ă de un curent deter-
minat de R3, R7 sau R6.
La deschiderea tranzistoru-
lui, energia din ţ Lx
se ă producând pe R6
sau R7 o tensiune ţ
ă cu valoarea de ă
Impulsurile de la ş lui
IC1 c sunt integrate ş aplicate
prin IC2 la intrarea unui volt-
metru numeric.
S-a folosit un voltmetru cu
4,5 ţ ş o ă de 2V. IC2
permite calibrarea. Cele trei
domenii de ă ă sunt: 1 mH,
10mH ş 100 mH.
Acest mixer ă un nivel ridicat,
ă ă utilizând 8 diode ă e posi-
bil selectate) ş 5 tansformatoare. Toate
componentele sunt montate pe o ă ă
de circuit imprimat (21 X 24 mm) gros de 1,6
mm.
MIXER Ă LA 2,5 GHz
ţ sunt foarte ă ă
cu cele de tip SRA 1-1 H(MCL).
Cu 50 mW la oscilatorul local (LO =
1.152 MHz) ş 50 mW la IF = 144 MHz se
ţ o putere de ş RF = 3 mW la
1.296 MHz ă printr-un filtru) .
La ţ pierderile de conversie În
ă ă sunt de circa 7 dB.
Figura 1 - ') ă Începutu/ bobinaju/ui.
01 ... 8 - BA481 (Philips), HPS082-281l.
Tt ... 5 - ă cu 2 ă AMIDON BN-61-
2302. Bobinarea se va efectua cu ă
CuEm ă de 0,15 mm ă cum
ă Tt- T4 = 1,S spire, bifi/are, pentru o
ă de ă În gama 1-2,S GHz RF,
LO; 2,5 spire, biti/are pentru 0,3-1GHz RF,
LO; 3,5 spire, biti/are, sub 300 MHz RF, La.
TS - b - 3 spire peste 100 MHz, 2 spire sub
100 MHz; a - S spire peste 100 MHz, 3 spire
36
Ti
'])1 , . .
1
TEHNIUM iunie 2002
------------RADIOAMATORISM-----------
IUIeu
1
2
2
D
l N4001
3
5
C2
Ţ
(i ND

+l2V

+
..
X
r)
t:l
C"o
o
>-
LO
R14700
R21,2KO
7

:l
o
sub 100 MHz. Putere ă LO = 15 .. . 20 dam;
pierderi de conversie - 5-10 da. La 1,3 GHz ţ LO-
RF/ /F tipic 30 da.
Figura 2 - ă ş ă transformatoare/or
TEHNIUM iunie 2002
MINIBUG
Y09GJX
Schema (fig. 1) este atât de ă Încât nu ă
comentarii ş nu pune probleme În ţ Cei ce
doresc pot ş la ş un optocuplor ş un generator
de ton. Tensiunea de alimentare poate varia de la 5 V la
15 V ă ă nici un fel de probleme. Singura ă
de calitate trebuie ă fie C1 , În rest pot fi folosite orice
ă Avantajele sunt evidente, În special pentru
ă atât ca ş ţ ă În realizare, cât mai ales ca
ţ In figurile 2 ş 3 sunt prezentate circuitul imprimat
ş amplasarea pieselor ă dinspre partea cu lipituri.
Bibliografie: SGS Ates Compedium, 1981
3
111 +
.-c::::J-.




·9·DO·;J

1.... •
a....
?
:5:5:5
I


a ••••
x
r)
Cl
t..:J

C"o
: [:]
o
>-
E

3
1
• IF

LO
Figura 3 - Placa de circuit imprimat ş amplasarea
componentelor
Bibliografie: Internet. Dubus 1/87 pag. 13 - Low
Cost - High Performance Mixer up to 2500 MHz by
Peter Riml. OE9PMJ, Marktstr, 33 A-6971 Hard
37
---------------------------ATELIER--------------------------_
Ing. Aurelian Mateescu
(Urmare din nr. trecut)
Puterea ă de ş pentru o deplasare limi-
ă a membranei , ă cu Par, se ă pentru
ţ reproduse aflate În domeniul de lucru al sis-
temului ş se ă
Par = 3,0·f3
4
x Vd
2
unde:
Par este ă În ţ
Vd este volumul de aer dislocat de conul membranei,
exprimat În metri cubi.
ă ca presiune ă SPl, avem:
dB = 112 + 10 log10 Par
Puterea ă ă ă pentru o
deplasare ă a membranei, ă Per, este
ă de Par prin intermediul randamentului no:
Per = Par / no,
unde Par este ă În ţ iar randamentul ca
ă zecimal.
Având ş parametri, se poate compara Per dat În
ş ă de ă ă difuzorului , ş care
ă limita de ţ ă ă de acesta ş
datele impuse de constructorul incintei, ş În special
ă se ă ş limitele admise de putere. Se vor
avea În vedere la aceste ţ natura materialului
sonor reprodus de ă nivelurile de ţ pe care
le· ţ curent ş un coeficient de distorsiuni maxim
acceptat. Astfel , ă ţ cu ţ un ă
de folk, country sau jazz, ascultate la un nivel mediu de
80-90 dB, nu poate fi ă ca un impediment
ă ş puterii maxime admise ş deci ş a limitei ter-
mice. Atunci când ţ un ă al rockului, hardu-
lui ş al genurilor Înrudite, ascultate la un nivel ce
ă ş ş dB, este bine ă ţ În vedere cât va
rezista difuzorul la acest tratament.
Determinarea lui Q1. O ă determinat volumul in-
cintei ş aceasta ă având ca ţ ă o valoare
Q1 = 7, sistemul realizat trebuie reverificat ş reajustat
pentru valorile reale ale pierderilor. Pentru aceasta se
Începe cu ă ţ noului sistem ş deter-
minarea valorilor fl , fM, fH ş Ro, unde Ro ă
valoarea ţ ă lui fM.
38
ă nu ţ material de ă În ă iar
ţ de separare este ă din circuit, fB va avea
ş valoare cu ţ la care se ţ impe-
ţ ă fM. Cele ă ţ pot fi ţ
diferite din cauza bobinelor mobile care au ţ
mare ş care ă ţ de ă Pentru o mai
ă determinare a lui fB' ţ deschiderea incin-
tei ş ă ţ ţ de ţ ă fc ş ţ
cu formula ă
fb = (fl
2
+ fH2 - fc
2
) 'h
ă care se pot calcula:
fsb = fl x fH / fB
rm = Ro/Re unde
Re este ţ În cc a difuzorului.
Qmsb = fs/fsb x Qms
Qesb = fs/fsb x Qes
Qtsb = fs/fsb x Qts
ha = fB/fsb
a' = - rs)(rB -

Ql = ha/a' x [1 /Qsb(rM -1) - 1/Qmsb]
ă valoarea ă ă a coeficientului Ql este
foarte ă ă de Ql = 7, utilizat la proiectarea incin-
tei, ţ o ă valoare din tabel, ă de cea
ă ş ţ utilizând Qtsb. ă Qts este
determinat pe un panou cu dimensiuni similare panoului
frontal al incintei , valoarea se va fi ă de Qtsb.
Precizia ă ă Ql se poate verifica cu ţ
1
fB / fM = - h!)2
-1
ă valoarea este ă de 1, se poate consi -
dera ă fB = fM ş calculul a fost precis.
ţ ale ă În ţ ă cauzate de
dezacord. Proiectarea incinte lor deschise ă un
anumit nivel de precizie, deoarece, În cazul unor para-
metri ţ rezultatul este puternic afectat. Primul
efect este ţ unor ă În curba de ă În
zona În care curba Începe ă ă la ţ joase.
Tabelul ă ă valoarea acestor ă ale
TEHNIUM iunie 2002
---------------------------ATELIER---------------------------
curbei atunci când Qts a fost calculat incorect sau când
inci nta a fost ă incorect.
Qts H
% ţ ă de valoarea ă dB% ţ ă de valoarea ă (dB)
+ 100 +7 + 50 +7
+ 20 +2 + 20 +2
- 20 - 3 - 20 - 2
- 50 - 5 - 50 - 4
ă dinamice În curba de ă a
diferitelor tipuri de acord. ş puterii apl icate
incintei ş ca atare ş temperaturi i bobinei mobile
a wooferului ă ă ale caracteristicii de
ţ ă ş ale altor parametri, mai greu de pus În evi-
ţ ă la incintele deschise decât la cele Închise,
ă comportamentului nelinear al rezonatorului.
ş puterii conduce la o ă a ă ş o
ş ă ş a lui f3. ă ă conduce,
În cazul acordurilor cu ă de ă ă
la ţ unei ţ a curbei la puteri mari. ă
nu ţ de posibilitatea ă pe calculator, se
pot compensa aceste ă prin adoptarea unei
ţ de acord mai ă decât cea ă de
modelul Thiele Small , care a fost determinat la un nivel
mic al semnalului aplicat incintei. La un fb de acord cu
10%-20% mai ă ă incintei la niveluri mici de
semnal va fi mai ţ amortizat dar mult mai plat la
semnale de putere mare. Dificultatea ă poate
veni atunci când, pentru o deschidere de diametru
mare, se ă un tub relativ lung, care trebuie lun-
git ş mai mult pentru fb mai ă astfel ă uneori sunt
create probleme din punct de vedere constructiv.
Utilizarea filtrelor subsonice. Incintele deschise
sunt foarte susceptibile la semnale cu ţ foarte
ă ă provenind, de exemplu, de la Înre-
ă pe discuri de vinil. Excursia wooferului
ă ş ş În aceste cazuri valoarea Xmax ş ă
o cantitate mare de distorsiuni. Este necesar În aceste
cazuri ă se utilizeze un filtru subsonic, activ sau pasiv.
Trebuie ţ ă mai toate amplificatoarele de pro-
ţ mai veche aveau În dotare ş acest tip de filtru.
Amortizarea undelor ţ Amortizarea
undelor ţ se poate face montând pe ţ in-
cintei material fonoabsorbant, sub ă de saltea cu
grosimea de 20-50 mm. Cel mai ieftin este ă folosim
vata de ă ă pentru a nu se fragmenta la ţ
Se ă a fi ă Într-un sac de ă con-
ţ pe ă ă perete. Se pot folosi mate-
riale mai bune, ca vata (lâna) ă sau chiar lâna
ă cu fir lung, ă Împotriva insectelor. Unii
autori ă umplerea incintei cu material fono-
absorbant cu densitate ă
Se va ă ă În toate cazurile, deschiderea
rezonatorului. Efectuarea de ă asupra
materialului ş a gradului de umplere al incintei este
extrem de ă pentru a se determina ş ţ
asupra ă ţ sunetului emis.
Deschideri distribuite ş rezistive. În ţ in-
cintelor deschise se ă uneori deschideri dis-
TEHNIUM iunie 2002
>-
;:::
t t'
s" V
1
39
II
---------------------------ATELIER---------------------------
tribuite, respectiv, În locul unui singur
rezonator, mai multe rezonatoare, de
diametru mic, plasate de cele mai
multe ori uniform În jurul wooferului. În
alte cazuri , În ţ rezonatorului se
ă o ţ ă ă ă sau material
fibros, care ş ţ la tre-
cerea aerului prin orificiul respectiv.
Efectul celor ă ă este
ă
- o ş a valorii lui f3;
A
- ă a ţ incintei; _
- ş excursiei membranei
În preajma ţ de ă
- coborârea valorii lui Qts.
Coborârea valori i lui Qts se poate
face ş prin metodele ă
1 - amortizarea ş difuzoru-
lui prin lipirea pe deschiderile ş
lui , cu adeziv, de ă ă care
opune ţ ă sunetului. Pentru a
se ajunge la valoarea ă a Q se
pot aplica straturi succesive de mate-
rial textil. Metoda aceasta este prefe-
ă celei de a ă ţ
deschiderii rezonatorului;
2 - obturarea deschiderii cu un
material fibros (fibre de ă fibre
sintetice sau naturale). De aseme-
nea, se poate obtura tubul cu un
material textil poros cu ş rezul-
tat;
3 - umplerea incintei cu material
fonoabsorbant are ş rezultat ca
la pct. 2, cu amendamentul ă difu-
zorul trebuie ă ă ă ţ foarte
bune În domeniul ţ medii;
4 - introducerea În re:tonator a
paie lor din plastic, orientate În lungul
tubului. Prin ă ,se poate
schimba lungimea rezonatorului, pen-
;;;-.
.f9/PtJ

5'M"I

'37# _
6Y!I'?s-

.7'83


'>
tru a se putea ţ ş ţ ă de acord ca În
cazul tubului rezonator gol.
Dimensionarea incintelor bassreflex cu ajutorul
nomogramelor este o ă mai ă dar ş mai
ţ ă deoarece nu se iau În calcul un ă ş
de mare de parametri ca În cazul prezentat anterior.
Prima ă relativ ă a fost ă de
ă G. Westerveen ş cuprinde o ă În
ă ă ţ (figura 1):
- În prima parte sunt Înscrise pe ă
ţ deschiderii So ş ţ I ş l' conform
desenului;
- cea de a doua parte cuprinde volumul incintei V În
dm
3
(litri) .
Pentru dimensionarea incintei trebuie ă se
ă unii parametri ai difuzorului utilizat, precum ş
dimensiunile tubului din care se ţ ă rezona-
torul. Cu aceste date se ă So, se alege
lungimea I ş se ă o ă ă din
40
punctul ă lui So ă când ş ca-
racteristica ă lui 1. Apoi se ă o
ă care ă caracteristica ă
toare ţ de ţ ă a difuzorului. Orizontala
din punctul de ţ conduce la determinarea volu-
mului incintei.
Cea de a doua ă a fost ă de J.F. Novak
ş presupune ş ţ de ţ ă a
difuzorului În aer liber cât ş a ţ de ţ ă a
difuzorului montat Într-o ă ă ă de
autor conform tabelei ă
Diam. difuzor ă ţ Adâncime Decupare Volum
= ă ţ ă difuzor ă
(mm) (mm) (mm) (mm) (cm
3
)
200 250 215 168 13.437
250 356 212 218 26.868
300 356 212 262 26.868
375 500 215 331 53.750
TEHNIUM iunie 2002
----------------------------ATELIER----------------------------
J1 B
C
!IIm
D

13ftJ9G
f
197M3


3IJ


//)tJ
-f
- ,
M
l,
90
'11\

:ro-
l

90



6tJ
-

;tIP
-



ilO
-

!It}

60 ,tJo
-
3
c .zi F
589$31

5
TEHNIUM iunie 2002
19 B
/51}
IN
130
IN
11(7
ft7(}
!it'

w

C
D
(1)


2(1
1

-t
,
3IJ
-1
'\



:

-


l
(X)
-
-

)"/)

./0
4
Desigur ă metoda are dezavan-
tajul ă ia În calcul numai difuzoare
cu diametrele specificate, pentru
care sunt elaborate diagramele 2, 3
ş 4, În care:
- pe diagrama A sunt Înscrise
volumele incinte lor;
- pe diagrama B - ţ de
ţ ă ale ansamblului difuzor -
ă ă
- C este dreapta de ţ ă
- D cuprinde ţ de rezo-
ţ ă a difuzorului.
Se ă pe B ş D
punctele ă datelor
de calcul ş se unesc cu o ă
care ă C În punctul 01.
41
----------------------------ATELIER-----------------------------
Se ş 01 cu O cu o ă ce
ă A În punctul V, care ă
valoarea volumului incintei acustice.
Pentru stabilirea dimensiunilor
incintei se ă nomograma 5,
unde:
- pe A ş E sunt volumele incin-
telor;
- B corespunde ă ţ incintei;
- C corespunde ă ţ incintei;
- D corespunde adâncimii.
Trasând o ă ce ş
volumul determinat anterior se
ă dimensiunile optime.
Nomogramele 6, 7 ş 8 servesc
la determinarea lungimii tubului
rezonator, diametrul fiind de aseme-
nea normalizat de autorul acestor
diagrame. Pentru volumul incintei
calculat, ţ de ţ ă a
difuzorului ş diametrul tubului se
ă lungimea acestuia.
Atunci când nu se cunosc foarte
ţ parametri ai difuzorului, mai
ales când acesta este de con-
ţ mai veche, utilizarea nomo-
grame lor este de dorit, chiar ă
metoda este mai ă
O ă ă de
acord al incintei bassreflex o vom
În cele ce ă chiar
ă pare ă ş ă pen-
tru momentul actual.
Energia ă de spatele mem-
branei sub ă de ă ă
trebuie ă fie În ă cu unda ţ ă
ă ţ În dreptul centrului
difuzorului ş al rezonatorului câte o
lumânare ă la circa 10cm de
ă ş ţ cu o baterie un
impuls care ă ă membrana
difuzorului ă În ă ă ţ
cele ă ă În cazul unui
acord bun, ă ă ă se
vor ă de ă simultan.
ă deplasarea nu este ă
se ă tubul cu ajutorul unui
tub de carton rulat, introdus În
rezonator, ş care ş
rezonatorul. ă determinarea
lungimii corecte se ş
ansamblul cu un tub de lungime
ă ă este nevoie
se ă tubul ş se ă
ţ
Oricât ar ă de ciudat, acor-
dul este destul de precis atunci
când nu dispunem de ă
pentru ă ă
(Continuare În nr. viitor)
42
âcm)
3I),IB
\ '\ \
\ \ \
\
\ \
\ \ \ \
\
\ \

l@!J
JJ,(15
\ \ \ \\
\ \
1\ 1\ 1\
24#2
fl,1'
(q2f
47"
flJ,t6
\ \ \ \\ \ 1\ \


\ f\ \\1\\ \ \
\
,\\
1'\ '\
I\. \.
\
'\.'\ '\.
'"
\,.'"


\
\*
t.--\'
'A
\ <::>
\ \ \\
\

\
"- "-
'\.

'\.
",'"
'ta

1,51
10

"-.,

""'"
-
6
7 8
"-

"
t'-..
..........
TEHNIUM iunie 2002
----------LABORATORUL UNIVERSITAR---------
APARAJ
v
pentru MASURAREA INTENSITATII LUMINOASE
,
Student Dorin Puienaru
Realizat În cadrul Laboratorului de ă a
ă ţ "Politehnica" Bucure$ti, sub Îndrumarea
prof. dr. ing. fiz. George Ionescu
Introducere
Acest aparat este destinat ă ă ă ţ de
ă ă de un fotoreceptor, pentru studierea
fenomenelor luminoase din laborator.
Blocul de alimentare
Este format din trei ă ţ care ă trei tensiuni
diferite ce au ş ă ş anume: + 15 ţ -7 ţ
+ 10 ţ stabilizat ş compensat termic.
Pentru prima tensiune se face o redresare ă
ţ ă cu ajutorul ţ redresoare 1 ş se ă
cu ajutorul condensatorului de 470 IlF, urmat de un grup
de stabilizare format din T1, R4, Dz1, D2. R4 este rezis-
ţ de polarizare a bazei tranzistorului T1, iar Dz1 ş
D2 ă tensiunea din baza tranzistorului la 15,6
ţ ă ă de tensiune pe jonctiunea ă
emitor a tranzistorului, tensiunea ă este de 15
ţ
®



A doua tensiune se ţ legând plusul ţ
redresoare 2 la minusul ţ 1, ă ă ă for-
mând ţ de ţ ă (masa) aparatului. Deci la
minusul ţ redresoare 2 se ţ o tensiune nega-
ă ţ ă de ă deoarece pe ramura ă a ali-
ă se ă cel mai ţ am preferat
montarea aici a semnalizatorului luminos de punere În
ţ a aparatului, format din dioda LED D1 ş rezis-
ţ limitatoare de curent R1.
Cea de a treia tensiune este de 10 ţ ş este stabi-
ă cu ajutorul integratului Acesta este un
stabilizator de tensiune destinat În primul rând ţ
ilor ce ă un stabilizator serie, ă un curent
de ă de150mA, ce poate fi crescut prin folosirea
unor tranzistoare externe adecvate. Tensiunea de 10
ţ este ă ş ă cu ajutorul condensatoru-
lui C6 de 100 IlF/25V pentru a se ă precizia ă ă
torii prin ă ţ datorate ţ din
ţ ă ş altor factori.
Montajul de ă a ă ţ luminoase
Tensiunea ă de1 O ţ se ă fototranzis-
torului care ă proprietatea de ş modifica rezis-
ţ (Ia Întuneric ţ este ă
Tensiunea ce se ţ În emitorul fototranzistorului
se ă cu C9 de 1 JlI63V ş se ă ţ rezis-
tive ă din R10, pe de o parte, ş R5, R6, R7, R8 ş
R16, pe de ă parte. Cu cât ţ sunt mai mari ,
TEHNIUM iunie 2002
cu atât ş sensibilitatea aparatului. Apoi tensiunea
se ă pinului 5 al integratului U2, de tip 74 1 J 14, ce
corespunde ă neinversoare, deci tensiunea ce se
ţ la ş ă În ş sens cu tensiunea de
pe pinul1 O, pinul de ş integratul fiind În montajul de
repetor de tensiune.
Acest montaj ă proprietatea de a avea o rezis-
ţ ă de intrare foarte mare, o ţ ă de ş foarte
ă ş amplificarea ă EI ă o adaptare per-
ă Între fotoelement ş instrumentul de ă ă
Condensatoarele C7, C6, C5 ş C8, precum ş rezis-
ţ R14 ş R13 sunt destinate filtrajului tensiunii de
alimentare.
Tensiunea ţ ă la ş integratului U2 se
ă prin ţ serie R15, P1 instrumentului de
100llA ce ţ ă În acest caz În ţ de
voltmetru. Din P1 se ă capul de ă
Scala instrumentului a fost ă liniar, urmând ca
În ţ de lucrarea de laborator la care este folosit ă
se ă ţ cu ă ţ de ă ă foto-
metrice.

- ..
ă
În articolele "Termometru
electronic - ă ă - ă
de timp" ş "Termometru
numeric", publicate În
"Tehnium nr. 1/2002, la rubrica
"Laboratorul universitar", au
fost folosite schemele de ă
turi ale circuitului IC01 -
MMC362, precum ş schemele
pentru ă ă
publicate anterior În revista "Conex club", În numerel e
din noiembrie 1999, pag. 19 ş martie 2000, pag. 7.
,Pentru cititorii ţ ă realizeze montajele
ţ ă ă aceste circuite integrate pot fi
procurate de la firma Conex Electronic SRL din
ş Str. Maica Domnului nr. 48, telefon 2422206,
e-mail conexel@isp.acorp.ro
Comutator Pornit/Oprit
Reglajul fin de cap de ă
Butoane de ţ a sen5ibilitJ,ii Inst rument de mAsurA Fototranzis tor
43


-t
m
1:
Z
C
:I
c:
:l
iDo
....
o
o
....
Foto
,....nzi .. tor

MontaJul de m •• a lumino •••
C9
lu/63V
R10
100 ohm
R9 RS R6
SOk 2Sk 10k Sk6
R16
100k
R14
33 oh
Rl
lk
VREF
IN+
IN
SCRT! I R3
LCRT· - •.
Tl
BD13S
'----<>+V
10 ohm t OV" t .b
R2
Sk
D2
lN4007
, __ -:::::!o"".".
v
r------------------------------------------------O+
V
C4


Instrumttnt
100uA

m
O
:II

O
:II
e
r-
e
z
<:
m
:II
fi)
ii!
:II
-----------TEHNIUM -INTERNET-----------
Cea mai ă ş la ă ă de
conectare la Internet În prezent, În România, este dial-
up-ul. Pentru aceasta sunt absolut necesare câteva
lucruri: În primul rând un computer, apoi un dispozitiv
numit modem ş În fine, o linie ă ţ ă
Modemul clasic analogic este o ă compo-
ă a ă computer conectat la Internet. Numele
de modem ă o prescurtare de la MOdulator-
DEModulator. Practic, acest dispozitiv ă modu-
larea ş demodularea ţ de ţ pentru ca
aceasta ă ă parcurge conexiunile.
Modemurile ă cu ă ă ţ de ă ă
frecvent confundate. Rata de transmitere (baud rate)
ă ritmul În care se ă parametrii unui
semnal analogic Într-o ă pus la ţ de
echipamentele operatorului de telefonie ă (mult-iubitul
Romtelecom de la noi) . ă ţ vine sub
forma unor ş de ţ ş În ţ de schema de
modulaJie, unui. semnal Îi pot reveni unul sau mai ţ
ţ de ţ Pnn urmare, cea de-a doua ă
este viteza de transmitere (bit rate).
Modemul se poate ă practic la orice ă de cal-
culatoare de la noi din ţ ă fiind comercializat sub ă
forme principale:
• modemul intern,
care nu este decât o
ă de extensie
pentru computer,
având ş aspect
general ca ş o ă
video sau audio, ă
Îndeplinind cu totul
ă ţ EI este
inserat Într-unul din
sloturile libere de pe
placa de ă
• modemul extern,
care se ă sub
o ă mai ă ă
ochiului, având ş o
serie de indicatori
(diode) care ă
starea conexiunii ş a
ţ ă aparatu-
lui. ă cum su-
ă ş numele,
modemul ă În
afara ă ţ centrale
a computerului.
Printr-o serie de
cabluri, el este conec-
tat la computer, la o
ă ş ă ş la
ţ ă Foarte important pentru confortul uti-
lizatorului , modemul extern mai ă ş un ă
tor al ă telefonice ş un buton de reglaj al volumu-
lui. Prin urmare, avantajul ar fi o ş ţ ă În instalare, o
fiabilitate mai mare, ă la un ţ mai mare decât
modemurile interne.
ş ambele modele nu sunt altceva decât un
ansamblu de circuite integrate, neputând ţ
decât ă ce vom instala o serie de programe, denu-
mite generic drivere, care vor regla parametrii de
ţ ai modemului.
Pentru a putea ă un modem, sunt necesare o
serie de repere: În primul rând, viteza de transmisie
ă ă fie de 56kbps (standard În ziua de azi) ; apoi ,
modemul trebuie ă respecte standardele În vigoare, ă
fie compatibil cu computerul; ţ driverelor, pe o
ă sau pe un cd-rom; durata ţ oferite.
TEHNIUM iunie 2002
Primii pasi spre
I
INTERNET
Student Ş Bradea,
Facultatea de ţ Economice ţ
ş
De asemenea, un rol important În ă unui
modem ÎI are ş chipsetul folosit de acesta. Pe ţ ă nu
sunt decât ţ ă de asemenea chipseturi -
Lucent, US Robotics, Rockwell-Conexant, Motorola -
ă ţ ş sunt ţ ca ă de ca-
litate. De asemenea, foarte ă este ş modali-
tatea de ţ a erorilor ce apar În transferul de date.
ţ hardware este mai ă decât cea software, ş
de aceea e necesar ă ţ de acest lucru atunci
când ţ ţ un modem.
ă cum am mai spus, cea mai ă ă de
conectare la Internet este
dial-up-ul. Pentru conec-
tare, utilizatorul ă
un ă de telefon pus la
ţ de ă un
provider (ISP = Internet
service provider, ă
furnizor de servicii Internet).
Separat de serviciile puse
la ţ de ă acest
furnizor (conectare la
Internet, ă ţ ă de e-mail
etc.), mai trebuie ă ş
ă Romtelecom costul
convorbirii telefonice Între
utilizator ş furnizor, convor-
bire ă pe tot par-
cursul ă la Internet.
Principalul avantaj al
ă la Internet prin
dial-up, spre deosebire de
alte metode, cum ar fi
ISDN, cablu coaxial, radi o
modem, sunt ţ mic
pentru contul de Internet,
lipsa cheltuielilor supli-
mentare (linie ă
cablu) ş ţ mic pe.ntru
un modem de 56k. ă
principalul dezavantaj îl ă viteza ă de trans-
fer a datelor ş cheltuielile suplimentare ă
Romlelecom.
Practic, ă ţ modemului, instalarea
acestuia, inclusiv instalarea driverelor, nu mai trebuie
decât ă ă În sistemul de operare conexiunea,
ă ă introducem ă de telefon, numele utiliza-
torului ş parola ă Acest lucru fiind ă se acce-
ă conexiunea.
În momentul În care s-a Încheiat ţ de
instalare a modemului ş a driverelor sale, ă pas
logic ă În conectarea la Internet. În general, toate
sistemele de operare au ă ţ simple de realizare a
acestei conexiuni, prin intermediul programelor de tip
wizard ă ă Ele ş ă mult realizarea
obiectivelor propuse ş contribuie la confortul utilizatoru-
lui, constând În ţ ş simpli de realizat.
45
-----------TEHNIUM -INTERNET-----------
Cel mai ă sistem de operare, Windows, are
un program numit Internet Connection Wizard, car_e, o
ă accesat, cere utilizatorului o serie de ţ ă
nu este foarte practic pentru utilizatorii de dial-up din
România.
ă pas pe care tre!;>uie ă facem este confi-
gurarea unui cont de dial-up. In Windows, el se ă ş
În meniul Start, unde ă Programs - Accessories
- Communications - Dial-up Networking. Va ă o
ă În care nu s-ar afla decât o ă cu
numele de Make New Connection. O data ă '!a
cere o serie de date necesare ă contului. In
primul rând, codul zonei , apoi ă de telefon care
trebuie accesat ă provider-ului de servicii
Internet) ş ţ
De exemplu,
pentru un uti-
lizator de
Internet din
ş se va
completa cu 01
sau se va ă
ă ă ţ cu
codul zonei ,
apoi se va scrie
ă telefo-
nic al provideru-
lui ş se va alege
România din
lista de ţ ă În
urma acestui
lucru, ă de
pictograma cu
Make New
Connection va
ă o alta,
cu numele ales
de utilizator,
care va
reprezenta con-
tul de acces la
Internet. De
acum Înainte,
toate conturile utilizatorului se vor afla În ă fe-
ă sau, ă se ş se pot face shortcut-uri
pentru ele, pe desktop.
O ă accesat contul de Internet, ă modemul a
fost configurat corect, ar trebui ă se ă o serie de
bip-uri sau pulsuri, apoi o serie de zgomote ă
ş ţ ă ă cu cele ă de "anticele"
ţ de pe banda ă ă pe o ă
HC90). ă totul merge bine, ă contul este unul
valabil , linia nu este ă iar cererea de conectare
este ă ă parola ş numele de utilizator sunt
completate corect ş sunt valabile), fereastra de
conectare va ă ş va ă un mic simbol cu
ă calculatoare conectate, În partea din dreapta-jos a
desktopului , pe taskbar. Un dublu clic cu mouse-ul pe
acest simbol va face ă ă ă cu date despre
conectare: timpul scurs de la Începutul ă viteza
ă a conexiunii ş ă de byte-i ţ
ş ş ţ ţ Tot de aici se poate pune
ă conexiunii , prin ă pe butonul Disconnect.
ă cum se ş Internetul este o ă ţ de
comunicare Între mii ş mii de alte ţ formate din uti-
lizatori. Pentru a putea comunica, au fost adoptate o
multitudine de ş limbaje, denumite protocoale.
Ele ă la mai multe niveluri de comunicare Între
computere. Important este ă pentru a se putea comu-
nica peste tot pe ă În ş mod, s-a adoptat
46
ş ă de protocoale TCP/IP. Pe Internet ă
mai multe rpetode de acces: http, ftp, wais, tel net,
gopher etc. ă pe Web (www= world wide web) se
ş http. Denumirea vine de la Hyper Text
Transport Protocol.
Pentru a putea intra În contact cu o ă de web,
mai precis cu computerul (server-ul) care ă ş o
asemenea ă vor trebui folosite ş programe
speciale de vizualizare a paginilor de web, numite
browsere. De ani buni, cele mai importante browsere
sunt Inte.rnet Explorer, de la Microsoft, ş Netscape
Communlcator, de la Netscape. Intre cele ă com-
panii se duce o ă ă ă ă ă ă ă ş
alte nume de browsere, de la companii mai mici , cum ar
fi de exemplu
Opera ,
Hotjava,NCSA
Mosaic etc. Cu
ajutorul acestor
browsere ş prin
intermediul pro-
tocolului http
folosit de aces-
tea se pot acce-
sa pagini de
Web.
Fiecare
browser are În
ţ sa
un ţ liber În
care utilizatorul
poate scrie
numele paginii
de web pe care
ş ă o
acceseze. Spre
exemplu, prin
tastarea adresei
www.micro-
soft.com ,
browserul
conectat la
Internet va intra
În contact cu serverul care ţ pagina de ă a
companiei Microsoft ş o va ş În mod treptat , pe
ă ă ce ă ă se va ă În memoria
computerului utilizatorului.
Majoritatea paginilor de Web de pe Internet sunt rea-
lizate Într-un limbaj foarte simplu ş interesant, numit
HTML (HyperText Markup Language). Toate browserele
din prezent sunt capabile ă ş 9 astfel de ă
fiind considerat standard În domeniu. ă de ţ ani,
o serie de alte ă ţ de realizare a paginilor de web
au ă ş aici ar trebui ţ În primul rând pro-
gramul Flash, realizat de compania Macromedia. Cu
ajutorul lui se pot realiza o serie de ţ de calitate
ă neafectând decât În ă ă timpul de
ă a paginii pe browser. In prezent, o mare
parte a site-uri lor companiilor sau ţ cu pre-
ţ din lume sunt realizate cu ajutorul acestui program.
Prin urmare, pentru a putea vizualiza acest tip de pagini
de Web este ă o ă pe site-ul www.macro-
media.com, de unde, cu "ajutorul" unei conexiuni tipic
ş se poate downloada un plug-in (un program
care se ş ă pe browser, completându-I sau actua-
lizându-I Într-un anumit domeniu) pentru Flash, În circa
20 de minute, sau se poate ă pe un CD al uneia din-
tre revistele de calculatoare din ţ
(Va urma)
TEHNIUM iunie 2002
La cererea cititorilor
(Urmare din nr. trecut)
Spre deosebire de conectarea în
serie, în acest caz sursa U trebuie
ă ă tensiunea mai mare nu
decât suma Ua1 +Ua2, ci decât cea
mai mare dintre valorile Ua1, Ua2. În
schimb, sursa va trebui ă suporte
de ă ă lejer suma celor doi
ţ de ă 11 +12.
În fine, mai ă ă schema
din figura 6 poate fi ă
pentru ă ă a n
acumulatoare - AC.1 , AC.2, ... AC.n
- ş cum se ă în figura 7. De
ă ă am mai ă un pas
spre ţ montajului, ş
anume prin introducerea în serie cu
fiecare ă ă de ă
care a câte unui ţ care
ă ă ajustarea curentului
respectiv într-o ă ă ă
Ne oprim aici cu aceste consi-
ţ elementare - dar foarte
importante, credem noi, pentru con-
structorul ă - exemplificând
prin montajul din figura 8 o ţ
ă pentru ă ă
de la un redresor comun a ă
perechi de acumulatoare Cd-Ni,
prima pereche ă din ă
AC.1 de 750 mAh, vom dimensiona
grupul R1+P1 astfel încât curentul
de ă ă ă fi reglat din
P1 în plaja ă 50 mA-100
mA, iar pentru a doua ă vom
dimensiona grupul R2+P2 pentru
o ă a lui 12 de
orientativ 300 mA-600 mA.
În continuare ă propunem trei
scheme practice de ă ă
experimentate de autor cu bune
rezultate.
O ă ă extrem de sim-
ă este cea din figura 9, care a fost
ă îndeosebi pentru ă
tii
O,
+
RI
U
P,
AC.I
7
Fiz. Alexandru ă
curent fix (nereglabil) de ă
de circa 75-80 mA (valoare medie) ,
caz în care se ţ ă la
ţ P, redimensionând
ă ţ R2. De
asemenea, se poate ţ ş la
cele ă indicatoare optice (LED1
- indicator de ţ LED2 - indica-
tor de ă implicit ş la rezis-
ţ aferente de limitare în curent
(R1, respectiv R3) . Am optat ă
pentru varianta din ă cu
ţ de reglaj al curentului
ş cele ă indicatoare optice, din
considerente practice. În primul
On
Rn
Pn
acumulatoare de câte ,..--------------------------------.,
1,2 Vn50 mA·h, iar a
doua din ă acu-
mulatoare de câte 1 ,2
V/4500 mA.h.
Evident, cele ă
220V-
K Tr.
22ovj12v-1A
+
U
Iii
,
Of Dz
Rf
P, pz
Ac/
perechi având ţ
de ă sensibil
ţ (75 mA,
respectiv 450 mA), se
ă în serie
pe cele ă "ramuri"
diferite ş separate
între ele prin diodele
D1 ş D2. ă se
ş pentru
sursa U un transfor-
mator cu cca 12V/1A
8
Ac.!' ă acumula!oare de 1.2Vj750mAh in serie
Au' ă ocumu/a!aare de 1.2Vj4500 mAh in aerie
în secundar, ţ
cont de ă de
tensiune pe diodele ţ
redresoare ş pe cele ă diode de
ţ ale "ramurilor", se poate
conta pe o tensiune eficace la
bornele ă ramuri de
ă (R1 +P1 +Ac.1, respectiv
R2+P2+Ac.2) de cca 10V. Pentru
prima ă a acumulatoarelor
TEHNIUM iunie 2002
carea a ă acumulatoare Cd-Ni
de 1,2 Vn50 mA·h (în serie), mo-
dele utilizate frecvent la alimentarea
minicasetofoanelor, reportofoanelor
etc. Schema s-ar putea simplifica ş
mai mult ă am avea în vedere
doar ă ţ ă de
ă de ă prestabilind un
rând, reglajul curentului permite ş
ă unui alt ă de acu-
mulatoare de tipul ţ (de la
unul singur la patru, evident, în
serie), sau chiar a unor grupuri serie
de acumulatoare de alt tip. De exem-
plu, pentru alimentarea unor teste re
portabile se folosesc adeseori
47
-----------LA CEREREA CITITORILOR------- ----
baterii serie de câte trei acumula-
toare având tensiunea ă de
1,5 V/element ş ă ţ de ă
la 1200-2500 mA·h. De aceea,
extinderea plajei de curent ă la
circa 250 mA am considerat-o foarte
ă În al doilea rând, am optat pen-
tru introducerea indicatoarelor lumi-
noase deoarece mi s-a Întâmplat nu
o ă ca, pe parcursul ă ă
din cauza unor contacte sau arcuri
proaste la socluri, circuitul ă se
ă (sau chiar ă ă acu-
mulatoarele din soclu). Cu aceste
indicatoare, o ă privire perio-
ă la ă ă ne permite ă
ă ş ţ sau, ă ă
remediem Întreruperea ă
Ca atare, am ales un transforma-
tor de ţ Tr. cu tensiunea secun-
ă de circa 11 V (practic 11-13 V)
ş cu un curent secundar maxim de
cel ţ 0,5 A, pentru a nu avea
probleme cu ă ă
ă cum se ă din ă
tensiunea ă este ă
ţ ă (cu puntea PR), dar
tensiunea astfel ţ ă nu este fil-
ă cu ş condensator,
lucru care nu ă cu nimic
buna ţ a ă ă
Prima ă ă o
constituie dimensionarea ţ
de limitare R 1 pentru indicatorul de
ţ LED1. Pentru ă ş
poate nu numai) , dimensionarea lui
R1 prin calcul este mai ă
deoarece tensiunea ă de la
ş ţ este pulsatorie, având
deci valoare de vârf, valoare eficace
ş valoare medie diferite. Practic, se
ă În serie cu R1 + LED1
un miliampermetru C.C. pus pe un
domeniu de 60 mA (50 mA) ş se
ă valoarea lui R1, În jurul lui
4700., astfel Încât curentul indicat
(valoare medie) ă fie de 15-20 mA.
AI doilea pas îl ă dimen-
sionarea grupului R2 + P. Deoarece
ne-am propus o ă de reglaj de
orientativ 50 - 250 mA, vom avea
nevoie pentru probe de un grup
serie de acumulatoare care ă
suporte ă ă probleme ţ de
ă de 250-300 mA, acciden-
tal chiar 500 mA. De ă se pot
folosi ă acumulatoare Cd-Ni "tip
R20" (1,2 V/4500 mA'h), Înseriate ş
conectate provizoriu la bornele Ac.,
cu respectarea ă ţ ţ În
locul grupului R2 + P se ă
un rezistor R2 bobinat (cu puterea
de minimum 3 W) , a ă valoare o
48
ă În plaja an - 200., astfel
Încât ă ţ curentul (maxim)
de ă de circa 250 mA. Apoi
introducem în serie cu R2
ţ P indicat, care tre-
buie ă fie obligatoriu bobinat, cu o
putere de ţ de minimum 3-4
W. ă aceea ă ş indica-
torul de ă LED2, ă
cu ţ de limitare R3 (100-
1500.). În fine, ne ă ă
ţ permite reglarea
curentului de ă de la va-
loarea ă de circa 250 mA
ă la o valoare ă de circa
50-60 mA. Evident, ă
9
220V-
10'19,
E
toare Cd-Ni de 1,2 V/4500 mAh,
deci care ă un curent stan-
dard de ă de Circa 450 mA.
Am preferat ă ş aici introducerea
unui ţ de reglare a
curentului Într-o ă relativ ă
de orientativ 200-700 mA, care -
ş cum ţ vedea - poate fi foarte
ş ă practic de la 50 mA la
1 A, prin simpla redimensionare a
valorii ţ R3 ş a
ţ P.
De ă ă tensiunea din
secundarul transformatorului de
ţ Tr. (220 V /12-15 V / 1 A) este tot
ă ţ ă cu o punte
IOO/JW
R,
470(1
* ş
p
RJ L[02
1200 verde
k.
ţ =-
'r.
220V/I IV-0.5r1

curentului de ă se face În
serie cu grupul Ac., cu un mi-
liampermetru c.c. pus pe un dome-
niu adecvat (600 mA).
În mod normal, butonului
ţ P ar fi indicat ă i
se ş o ă ă În valori
ale curentului de ă Lucrul
acesta este mai greu de ă mai
ales când avem În vedere ă
carea unor seturi diferite ş ca
ă ş ca tip) de acumulatoare.
ş pentru ţ ă -
aceea a setului de ă acumula-
toare serie de câte 1,2 V/750 mA·h
- este util ă se marcheze cu un
punct de vopsea ţ butonului
(cu "cioc") ă curentu-
lui de ă de 75 mA, pentru a
nu fi ţ ă ă de fiecare
ă ă ă ă desigur,
un miliampermetru montat pe ă
ă - ţ ă - ar dubla cos-
tul montajului ...
Cea de a doua ă ă
ă În figura 10, a fost con-
ă În mod special pentru ă
carea unui dublet serie de acumula-
redresoare PR de minimum 1-1 ,5 A,
dar tensiunea astfel ţ ă este ş
ă cu ajutorul condensatorului
C1 (2200-4700 I-lF/25 V). ţ
de limitare R1 a indicatorului optic
de ţ (de ţ LED1 se
ă În ţ de tensi-
unea ă a lui Tr., tot pentru
un curent (mediu) de cel mult 15-20
mA prin LED1 .
O a doua modificare ţ ă de
schema ă ă În intro-
ducerea unei surse de curent con-
stant, ă cu tranzistorul T1 ş
piesele aferente - R2, DZ, R3 ş P.
Nu este cazul ă ă aici În
detaliu principiul de ţ al
sursei de curent constant cu tranzis-
tor. Reamintim, doar - pentru uzul
ă - ă ţ din
emitorul tranzistorului T1 ă
ţ din ă minus ă
pe ţ ă a tranzis-
torului , de circa 0,7-0,75 V În acest
caz. Cum baza tranzistorului este
ţ ă la un ţ aproxima-
tiv constant (aici circa 6,2 V) cu aju-
torul celulei de stabilizare R2-DZ,
TEHNIUM iunie 2002
----------LA CEREREA CITITORILOR----------
ă ă În emitor vom avea un
ţ ţ ă de ă - mai precis
la bornele grupului serie R3 + P vom
avea o tensiune - de aproximativ
6,2 V-O,7 V = 5,5 V. Prin urmare,
curentul de emitor al tranzistorului,
aproximativ egal cu curentul de
colector - respectiv curentul de
ă a grupului nostru de acu-
mulatoare, Ac. - poate fi stabilit sufi-
cient de precis ş constant prin sim-
pla alegere a valorii Înseriate R3 + P.
ş curentul nu va mai ă
semnificativ pe ă ă ă
acumulatoarelor, pe de o parte, iar
pe de ă parte, curentul prestabilit
se va ţ aproximativ constant
atunci când la bornele Ac. vom
conecta de la unu ă .
la patru acumulatoare
de ş tip În serie.
Evident, limita ma-
ă a plajei de curent
se ş prin
alegerea ţ R3,
220V-
nu vom mai putea considera ca
aproximativ egale valorile curentului
de emitor ş respectiv, de colector.
Mai concret spus, curentul absorbit
de baza lui T1 (care provine de la
plus, via R2, ş se Închide la minus
prin R3 + P), va deveni semnificativ la
sarcina ă a tranzistorului ,
Încurcând "socotelile" noastre asupra
"curentului constant" de ă ş
obligându-ne, ă la subdimen-
sionarea lui R2, pentru ca dioda
Zenner ă se mai afle În regim de
stabilizare ş la sarcina ă
Tocmai de aceea am recomandat
pentru T1 un model de tranzistor pro-
fesional (npn, cu siliciu, medie pu-
tere, factorul beta peste 100).
+ iar suma R3 + P va dicta
limita ă de curent.
În exemplul din ă
pentru R3 = an ă
Imax 5,5 v/an 700
mA, iar pentru R3 + P =
an + 25n ă Imin
5,5 V/33n 170 mA.
ă vrem ă
! 5ig.
E
CI
ţ
25V
"Împingem" mai jos limi-
ta ă de exemplu
ă la 50-60 mA, vom
alege un ţ
10
P de circa 100n. ţ ă Atât
rezistorul R3, cât ş ţ P
vor fi obligatoriu bobinate ş de pu-
teri de ţ ă
mai precis ele trebuie ă suporte
ă ă ă ă curentul
maxim de cca 700 mA pe care ni
l-am propus. De asemenea, tranzis-
torul T1 va fi obligatoriu montat pe
un radiator termic ă
(capabil ă disipe 10-15 W) .
ţ R2 din celula de stabi-
lizare se ă astfel ca prin
DZ ă circule, În ţ "cele mai nefa-
vorabile" (curentul de ă maxim)
un curent de aproximativ 10 mA.
ă ă ă ă aici În detali i,
amintim ă ţ unei astfel
de surse de curent constant depinde
atât de "calitatea" exemplarului de
ă Zenner folosit (care este bine
ă ă "cotul" cât mai abrupt), cât ş
de factorul de amplificare În curent
(beta) al exemplarului de tranzistor
folosit. ă acest factor beta este
modest (sub 100 sau chiar sub 50) ,
TEHNIUM iunie 2002
Tr.
220V/15V-IA
Chiar ş ş montajul descris
(care ţ ă foarte bine)
poate crea probleme constructorului
ă ca de ă procurarea
acelui ţ bobinat de
100n care ă suporte lejer 700 mA.
Din acest considerent, mai ţ
ar fi ă se ă nu o ă
ă de reglaj, 50-700 mA, ci ă
plaje distincte, selectabile dintr-un
comutator. ă mai ţ cont ş
de necesitatea ă unui
tranzistor cu beta mare, ajungem la
concluzia ă e mult mai simplu ă ...
ă ţ schema, de exem-
plu ş cum se ă În figura 11,
unde tranzistorul simplu a fost
Înlocuit printr-un circuit Darlington
monolitic (npn, siliciu, de putere,
practic orice model care are curentul
de colector de minimum 3A). De
asemenea, s-au ă cele ă
game de reglaj despre care
aminteam, R3 + P1 , respectiv R4 +
P2, selectabile din comutatorul K.
Detaliul din figura 12 ă
ş o ă modalitate de introdu-
cere a unor indicatoare optice de
ă separate (LED2, respectiv
LED3). Desigur, ţ de li-
mitare R5 ş R6 se ă
pentru un curent maxim prin fiecare
LED de 15-20 mA.
Principiul sursei de curent con-
stant este ş cu ă deose-
biri : Întâi , Darlingtonul având un fac-
tor de amplificare În curent foarte
mare, ş ţ ţ
ă În al doilea rând, la
dimensionarea circuitelor de reglaj
se va ţ cont de ă ă de
tensiune ă la Darlington
(de fapt, acesta având ă ţ
R2
5600
2W
DZ
PL6V2Z
RJ
80
6W
P
250
(bob)
uni BE Înseriate) ţ ă de tranzistorul
ş fiind În cazul de ţ ă de
circa 1,5 V.
În exemplul numeric dat, ă
tensiunea ă de Dz este de
6,2 V (prin verificare, ă ă
ă ş de ţ la bornele
grupului de reglaj (R3 plus P1 ,
respectiv R4 plus P2) vom avea
circa 6,2 V-1 ,5 V = 4,7 V.
ş cum se ă În ă
gama a) de reglaj a fost ă
În special pentru ă unei
perechi (serie) de acumulatoare de
1,2 V/4500 mA'h, deci care ă
un curent "standard" de ă de
450 mA. Pentru a acoperi ş alte
ţ posibile, s-a dimensionat
grupul R3 + P1 pentru realizarea
unei plaje de curent de aproximativ
300 - aoo mA. ă ă b), a
fost ă ă pentru ă
unei perechi (serie) de acumula-
toare de 1,2 V/750 mA' h, deci cu un
curent "standard" de 75 mA. Valorile
49
alese pentru R4 ş P2
ă o ă
de aproximativ 60-
100 mA.
Desigur, "rezerva"
de tensiune a
redresorului permite
foarte bine ă ă
ă pe fiecare ă
de la unu la cel ţ
patru acumulatoare de
1,2 V, de ş tip ş
ţ în serie).
ă ă
ş aici doar problema
ă ţ
trelor bobinate, în spe-
cial a lui Pl , care tre-
buie ă suporte lejer
800 mA. Personal am
ajuns la concluzia ă
este mai ş ş mai
ieftin) ă ţ ş
singur un astfel de
ţ prin
rebobinarea unui

I Sig.
E
11
12
R5
1200
LE02
LA CEREREA CITITORILOR
Tr.
220V/15V- IA ci
4700p F
25V
R2
560 0
2IV
RI
IkO
R6
1200
verde
ţ robust,
folosind ă
ă (constantan
etc.) de grosime cores-
ă
_______ -'-__ .1--__ -'--_---'
SOCLU pentru ACUMUlATOARE
format R20
Fiz. Alexandru ă
Ca tot românul ă ţ în perioada
"anilor ă ă ş eu în
ă la ă o ă pen-
tru orice eventualitate. Ş ţ
les, am ă ca ea ă fie În perma-
ţ ă ă de ţ Concret,
am o ă ă modelul
cu ă baterii de tip R20 (figura 1).
Pentru ă În ultimii ani bateriile "ief-
tine" mi -au creat adeseori probleme,
iar cele performante sunt foarte
scumpe, m-am decis ă Înlocuiesc
bateriile cu o pereche de acumula-
toare Cd-Ni de ş gabarit, mai
precis modelul Varta de 1,2 V/4500
mA-h, ă ă le garan-
ă ă la 1000 de ă ă
Un ă ă adecvat (cu un curent
constant de 450 mA) mi-am constru-
50
it ş conform schemelor prezen-
tate chiar în acest ă al lui
"Tehnium", dar n-am ş ă ă
sesc În ţ un soclu în care ă
pot ă simultan (în serie) cele
ă acumulatoare. ş ă am fost
nevoit ă improvizez unul, care s-a
dovedit a fi simplu ş necostisitor:
ă ş lanterna ă ă i-am
demontat farul ş becul, În locul
becului ş "ceva" care ă
asigure ă între grupul serie
de acumulatoare ş ă ă
Desigur, pe durata ă ă Între-
ă lanternei va fi În ţ
Închis (contact).
Prin urmare, ă ţ
ă se ă la realizarea
acelui "ceva", prezentat schematic
Ac. +
o)2xl,2V/4500mA·h =-
b)2xl,2V/750mA'h -
Ol
PL5V2l
Se ţ ă ă se
ş o ă ă de circa
800 mA, secundarul transforma-
torului va trebui ă suporte ă ă
ă ă ş ă ă
ă ă de tensiune)
cel ţ 1 A, mai bine 2A. De
asemenea, circuitul Darlington va fi
ă cu radiator de minimum
10-15 W, iar rezistoarelor R2, R3 ş
R4 li se va ă la nevoie puterea,
astfel încât ă nu ă la o
ţ ă
În figura 2. Din ţ la ă
ă ă am folosit fasungul meta-
lic al unui bec de ă ă
i-am ş ă corpuri izolatoare
(o ş ă ş un dop) strânse cu un
ş Capul ş ă con-
tactul la plusul grupului serie de
acumulatoare, iar prin cosa ă
ă sub ţ ă se face ă la
borna plus a ă ă Corpul
fasungului ă contactul la
minusul grupului serie de acumula-
toare, iar un conductor cositorit pe
fasung face ă la borna minus
a ă ă Conectorul astfel
realizat se ş ă În ă
în locul becului (figura 3).
Practic, am luat un bec de
ă i-am "smuls" (prin ă
cu ă globul de ă ă care
am ă izolatorul de ă de
la "fund" ş am ă ţ bine interiorul
fasungului metalic. De fasung am
lipit prin cositorire un conductor ţ
cu izolator albastru (fiind vorba de
ă la "minus"). În orificiul din
fundul fasungului am introdus o
TEHNIUM iunie 2002
----------LA CEREREA CITITORILOR----------
ş ă izolatoare, prin care am trecut
un ş M3. Pentru a interzice ca-
tegoric atingerea ă a
ş de corpul fasungului - dar
ş pentru a putea ş ş
ş comod conectorul În
ă - În fasung am ş
ţ un dop izolator ă cu o
ă ă 0 3 mm, prin care ă
ă ş M3. Personal am
folosit "mânerul" unei "banane", care
are ţ ă ă (e
drept, cu alt pas decât al fasungului,
dar ţ a mers foarte bine), iar
partea ă de diametru mai
mare, este ă special
pentru a putea fi ş ş cu
mâna. Am strâns cele ă corpuri
izolatoare cu ş sub ţ
acestuia punând o ă de care am
lipit În prealabil un conductor ţ cu
izolatorul ş ă la "plus").
o
3
TEHNIUM iunie 2002
Cele ă conductoare le-am racor-
dat la o ă ă ă prin care
fac ă la ă ă
Desigur, ţ se poate
face mai "elegant", de ă realizând
la strung un singur corp izolator, cu
ă ă 0 3 mm, prelungire
ă peste fundul fasung ului ,
filet pe ţ care se
/
Bl
ş MJ
ş
izolaf.?are
2
Bl
80
ras-ung bec
(metalic)
80
ş ă În fasung, "mâner ran-
dalinaf' (cu striuri) etc. Cum ă
ţ mea ţ ă bine,
ş ff ă Vorba aceea a unui
mare gânditor al ţ
Franceze: "Provizoratul care nu de-
ă pe cel ce l-a instalat
ă definitiv". La fel ca ţ
ă
82
8
1
------8
La mufa de racor
ă
------0
dop izolator
(cap ă
B2
51
_________________________ AUTO-MOTO ________________________ __
De la Început trebuie ă ă
ă nu e vorba de ţ con-
ducerii pe drumurile publice a
unui autoturism "Dacia", combi-
ă cu ţ ţ ă
motorului, cu ţ frânelor
etc. , ci este vorba pur ş simplu
despre banalele ţ fuzi-
bile ale ţ electrice a
"Daciei". Un element fuzibil
SIGURANTElE
zoare japoneze, radare militare
etc.) , ale ă diverse sub-
ansambluri le ă pri n târ-
guri, am procurat (dar la nevoie
se pot ş ţ pensetele
de prindere de cap ale sigu-
ţ fuzibile, ă le-am
adaptat 6 perechi de contacte
ă compatibile cu con-
tactele ă plasate pe con-
,
"
DACIEI"
Tony E. Karundy
actual este prezentat În figura 1 a, iar "Dacia" are nevoie
de un "tablou" cu 6 asemenea elemente (fig. 2a) pentru
ţ prezentate În tabelul ă ţ tehno-
ă a grupului acestor 6 ţ este cel ţ ...
nefericit ă Capetele de contact din fier cositorit ale
elementului se ă cu timpul ş nu mai ă un
contact ferm (scurtcircuit) cu lamela ă din ă
(cu umezeala apare probabil ş un efect de ă ă
de contact care ă ţ Pe de ă parte,
sistemul de prindere cu lam ele elastice la capetele ele-
mentelor fuzibile nu ă o presiune ă sufi-
ă pentru a face ţ ă ţ transmise prin
ş autoturismului.
ductorii ţ la "Dacia". A rezultat ansamblul de si-
ţ din figura 2b, care l-am prins În ş loc sub
ă Acestuia nu-i mai ă acum de ţ de
faptul ă nu e plasat pe o suspensie ă
Valoarea
ă
ă ţ
ţ
ă mai ţ ani de exploatare a autoturismului
"Dacia 1300" personal, tracasat de prea desele "capricii"
ale ţ care, când nu te ş nu permiteau
ţ unor lumini, indicatoare de viraj, ventilator,
claxon etc., m-am ă ă schimb grupul de sigu-
ţ Am recurs la serviciul unor ţ fuzibile
serioase (fig. 1 b) , cu corp de ă ş nu ceramic), cu
firul fuzibil calibrat din cupru ş nu din fier) , cu ambaze
de prindere de cap, cilindrice, ferme.
Din aparate electronice vechi, dezmembrate (televi-
1
2
3
4
5
6
(amperi)
8
8
8
8
16
16
o)

000'00<,' '","" ,. ,.
Corp eeromie
Corp stielO
b)
C=lCt: ' Contact Au
1
'------ Fuzi bil Cu
2


3

4

5

6

2
o) b)
52
Consumatorul
ă ă stânga
ă ă dreapta
ă de întâlnire stânga
ă de întâlnire dreapta
Tablou de bord,
lumini de control,
avertizor de viraj ,
motorul ventilatorului,
frâna, lumina
de mers înapoi
Iluminarea ă
ş ă de
parbriz, bricheta






I
TEHNIUM iUnie 2002
-------------------------AUTO·MOTO------------------------
MINIRADAR ANTICOLIZIUNE AUTO
ÎN TEHNICA "SPREAD SPECTRUM"
Andrei Ciontu
Tehnica "SPREAD SPECTRUM" (spectru ă ş
este un procedeu relativ modern folosit În ă
radio, care ă o ţ ă la emisie,
ă foarte mult spectrul de ţ În ţ
cu cel al semnalului modulator, ş o compresie cores-
ă a spectrului semnalului captat de ă la
ţ Prin aceasta din ă se ţ o ş a
raportului semnal/zgomot, deci o ă sensibilitate a
receptorului, care permite ţ unor raze de ţ
une mari , chiar În ţ unor puteri mai mici la
emisie, o ţ mai mare a emisiunilor la ţ ş
bruiaje. Tehnica "SPREAD SPECTRUM" se ş pe
ă din ce În ce mai ă În ă terestre ş
În cosmos (GSM, GPS) , În echipamentele radar de
1
2
+13.8V
(Acum.)
TEHNIUM iunie 2002
b
INOOOR
(Hobitoclu)
OUTOOOR
mare ţ ă Ş radioamatorii de UUS (cu ţ
f < 440 MHz) au Început ă adopte, În cadrul trans-
ceiverelor personale, ă ă ă
unor ă din partea cititOrilor, revista TEHNIUM ş
propune ă prezinte o serie de articole referitoare la
ă ă ă serie care este ă cu arti-
colul de ţ ă
ă ţ
Miniradarul anticoliziune auto pe care-I ă se
poate monta, ă ă ţ mari , la orice tip de autotu-
rism, fie la partea din ţ ă (fig.1 a), fie la partea din spate
a autoturismului (fig.1 b). ş În afara modulelor de
a
,"'v
/\"\
\ \
\
o \
\
/
SOm
\
\
/
gOm
\
\
\
\
\
\
53
_________________________ AUTO-MOTO ________________________ __
ţ ă de emisie ş ţ (MRF-E, MRF-R)
care se ă În afara (autdoor) habitaclului (fig. 2),
miniradarul are ş un modul de procesare ş indicatoare
(MPI) care se ă În interiorul (indoor) habitaclului.
Rolul miniradarului este ă semnalizeze (optic ş acustic)
ă auto ă ţ D dintre autoturismul
personal ş cel din spate (sau cel din ţ ă a atins o anu-
ă valoare ă ă sub care ă pericolul
3
4
,---------------
: MRF-E
I
I
I
I
I
I
OM
L
L..., __ ______ _
I
I
I
I
I
I
I
I MP1
GT
Ge
87
AE
A
L _________________ _
coliziunii (fig. 3). În plus, pentru miniradarul cu modulele
MRF montate În spate, simultan cu alarmarea ş
se ă (prin Închiderea lui K2) aprinderea ă
de stop (LSS, LSD), ca ş cum s-ar fi ţ pedala de
ă ) din Închiderea lui K1 ' Acest lucru ar fi un motiv
pentru ca autoturismul din spate ă frâneze, În realitate,
ş ă se ţ ă ş lui D.
Schema bloc. Principiul de ţ
Schema bloc a completului miniradarului anticoli-
ziune auto este ă În figura 4. Modulul MRF-E
54
ţ oscilatorul de microunde (OM) de ă putere
realizat cu o ă Gunn, modulatorul binar de ă
(MBcj>, BPSK) ş antena horn de emisie (AE). Modulul
MRF-R (fizic, identic cu MRF-E) ţ antena horn de
ţ (AR), ă cu AE, corelatorul (C) ş detec-
torul ş amplificatorul de semnal Doppler (DASD).
Modulul MPI ţ generatorul de impulsuri de cod
(GC) cu generatorul ă de tact (clock) pilotat cu
---------------...,
AR
SA
K2
MRF-R :
I
I
I
I
I
I
_1 __ -,
I
I
I
I
I
I
I
I

+ 1 J.ISV
rezonator de ţ (GT), ţ de alarmare ă
ş ă (IA), amplificatorul de putere (AP) de ţ
a contactului K2'
Miniradarul este conceput În tehnica "SPREAD
SPECTRUM", varianta ă (cu ţ ă ă
binare În ă (0-180°) a ţ de microunde În
banda X (ÎI. = 3 cm) , În conformitate cu ţ repe-
titive ale unor impulsuri de cod binar pseudoaleator (aici
de tip Barker cu 7 ţ B7) . Prin ă ţ (fig.
5) , banda de ţ ă a semnalului emis ş (spec-
trul se ... ă ş la valoarea celei a spectrului unui
TEHNIUM iunie 2002
-------------------------AUTO-MOTO------------------------
impuls de microunde având durata ă cu durata
impulsului elementar din ţ de cod (ti, fig. 5) .
Tehnica BPSK (Binary Phase Shift Keing - ţ
ă de ă care pare ă la emisie,
permite ă o ţ de ţ a semnalelor reflec-
tate ş "bruiate") de autoturismul ţ ă care pot fi
foarte slabe, sub nivelul zgomotului de fond. Pentru
aceasta, la corelatorul C se ă o ţ ă de impul-
suri de cod copie ă (cu 1, 2 sau 3 perioade de
tact) , ă la trei valori de timpi de ţ
ţ ă ă ş câteva ţ cantitative.
ă admitem ă dorim ca mini radarul nostru ă ne
ţ când autovehiculul din spatele nostru a ajuns la
L'l D = 30 m.
Din D = ct p/2, unde c = 3.10
8
m/s, viteza UEM
tp = timpul de propagare al UEM
ă L'lD = cti/2, unde
L'lD = ţ ă de ţ a radarului ,
ti = durata impuls ului elementar (fig. 5-2).
ă
!i. = T
t
= 2 L'lD/c = 1/f, în care
Tt = perioada de tact (a GT)
f
t
= ţ de tact (clock)
deci ft = c/2 t. D = 5 MHz
ă nu ne "facem griji" ă în durata ă ti , nu sunt
ti
......... o __ o ..... r-i"L2J
5
suficiente ţ de microunde de f
o
= 10 GHz.
ă (n) al acestora este:
n = fo/f
t
= 2.10
3
La corelatorul C decelarea ă ă chiar
sub nivelul zgomotului) a semnalului (cu BPSK)
ţ are loc pentru un timp de ţ egal cu
zero. Cu alte cuvinte, ă la poarta 1 a corelatorului
(fig.4) ş un semnal întârziat ă ă
cu exact ti ă reflexia a avut loc la 30 m în spatele
autoturismului), atunci la poarta 2 (de ţ ă
trebuie ă se aplice o copie a impulsuri lor de cod deca-
ă exact cu durata ti ă a unui bit) . Pentru aceasta
s-a ales o ă pentru GC care permite ţ la
ş a tuturor ă codului (având oricare din
cele 6 ă discrete posibile). Pentru nevoile practice
ne ţ cu trei ă ă dis-
ţ de alarmare de 30, 60 ş gOm, predeterminate la
alegere.
TEHNIUM iunie 2002
Deci miniradarul de ţ ă nu ă ţ în ţ ă
a ţ din spate (ca alte radare sofisticate), ci ş
ă ca ţ ă "calce" zonele circulare invizibile de pe
ş ş ţ de zona ă de ă
auto cu radar la bord, ă ş alarmarea. Arcele
de cerc punctate din figura 2 pot fi considerate ca fi ind
de fapt zone circulare de ă ţ OD (fig. 2), În care OD
depinde de timpul de iradiere (deci, de reflexie) cu UEM
al vehiculului ă
Acest timp este egal cu timpul în care, cu viteza re-
ă (Va) a apropierii de vehiculul din ţ ă autovehicu-
lui ă parcurge o ţ ă ă cu propria sa
lungime.
Descrierea miniradarului
Dintre toate subansamblurile ce compun miniradarul ,
conform schemei bloc din figura 4, numai trei (de fapt,
componente complexe integrate de microunde) nu pot fi
realizate În regim de amator, ş acestea sunt:
- oscilatorul de microunde (OM) , care este realizat
cu o ă Gunn (de 10+30 mW putere) ; indiferent de
tehnologia de real izare (pe ghid R 100, cavitate coaxi-
ă linie microstrip), ş oscilatorului trebuie ă fie
ă cu conector coaxial specific pentru banda X, de
tip SMA, pentru a se putea interconecta ş cu
subansamblul ă
- modulatorul binar de ă (MB<j» ş corelatorul (C);
aceste subansambluri sunt identice constructiv (în mi ni-
radar au numai ţ diferite), fiind, în fond, ţ
de mixere echilibrate microstrip, cu diode Schottky, sin-
gura ţ ă ce li se impune fiind aceea de a permite un
cuplaj de curent continuu la poarta de ş FI ă per-
ă ă ş ţ ţ intermediare ...
nule) .
Firmele specializate în microunde ă ă
variante ale acestor subansambluri. În rest, toate cele-
lalte subansambluri se pot realiza. Chiar ş cele ă
antene horn (cu ş de 15 dB) , boxe le, carcasele de
RF ale lor, boxa indoor (MPI) cu toate circuitele elec-
tronice necesare, se pot realiza de ă constructorii
amatori ş
(Va urma)
55
_________________________ AUTO-MOTO ________________________ __
CONDUCEREA Ă (IV)
Prof. ing. Mihai Stratulat
ă ă pante ş altele
Este evident ă rulajul efectuat cu un Înalt grad de
neuniformitate este ă cel mai neeconomic pro-
cedeu fiind acela al ă ş ă frecvente.
În general, acest regim este impus de mersul cu viteze
excesive, mai ales În trafic urban, dar nu numai, când se
face ţ ă nevoia de folosire cu mare ţ ă ş
intensitate a frânelor. ă cum se ă din fig. 1,
80
10
B:
60

E
50
"
'" c:
40
o
"

30
"'"

20
la
"
1 o
ţ ă ă mai mult decât ţ
consumul de combustibil.
În urma unor teste efectuate cu participarea câtorva
sute de ă auto ale ă ş au fost dotate
cu ă de ă ă ă ş au ajuns
la concluzia ă printr-un rulaj ţ care ă suprime
În cel mai Înalt grad posibil vârfurile ş ă de
ă reducerea ă de ţ ă ale frânelor
poate reduce consumul cu cel ţ 10%.
De altfel, din graficul prezentat ă ă ă
ă de ă pe kilometru de la ă la trei, con-
sumul de combustibil ş cu cca 11 %, fapt explicat
prin ă ţ amestecului necesar ă ulte-
rioare a automobilului ş Învingerea ţ de ţ Pe
cale ă s-a stabilit, ă ă dubii, ă la o ă
frânare a unui camion cu masa de 5 tone de la 50 la 30
km/h, se absoarbe o cantitate de energie ă
ă cu arderea a 35-45 cm
3
de ă ş 10
cm
3
pentru un autoturism. La acestea trebuie ă se mai
adauge ş pierderile provocate de uzura organelor de
56
ă ş a pneurilor.
Care sunt mijloacele pentru reducerea ţ
ă având În vedere ă ă ă a
regimului nestabilizat nu este ş cu ţ ă
Mai Întâi ă pe cât posibil, a unei viteze mo-
derate, dar constante, ă de cea ă
ă ă apoi reperarea din timp a semnalelor ş a
semnelor de ţ care impun Încetinirea mersului
ş sau oprirea ei; ş În ş ă unei dis-
ţ convenabile ţ ă de vehiculul dinainte.
2
Aparte trebuie tratate urcarea pantelor ş efectuarea
ă ş pentru a economisi combustibil.
Stilul de conducere trebuie Întotdeauna adaptat pro-
filului traseului, pentru a rula În limitele impuse de sigu-
ţ ţ ş În ţ de a nu risipi carburantul.
De exemplu, la urcarea unor pante se poate risipi de
2-3 ori mai mult combustibil decât pe drum orizontal, În
cazul ă normelor ţ de abordare.
ă ş ă ă urce panta În ă ă
atunci viteza ş scade ş el simte nevoia de a ă
pedala de accelerare excesiv, aducând regimul motoru-
lui În zone neeconomice; ţ se ă atunci
când intervine necesitatea unei ă ş pe ă
Pantele mai line ş nu prea lungi pot fi ş urcate
ă ă o sporire ţ ă a consumului , ă
schema din fig. 2. Înainte de piciorul pantei, ş
ă ş ă la viteza ă ă
care apoi se va reduce pe ă ă pantei ă la
valoarea ţ ă rulajul fiind ş de consumarea
TEHNIUM iunie 2002
------------------------- AUTO-MOTO------------------------
energiei cinetice ă de masa automobilului În
perioada de accelerare.
Pantele cu ă mari ş prelungi nu pot fi traver-
sate folosind acest procedeu, ele impunând selectarea
ă a acelui etaj al cutiei de viteze care ă ă
urcarea pantei În Întregime cu ă ă
ă ă a fi ă schimbarea treptei de ă
Schimbarea etajelor În ă trebuie ă fie ă pe cât
posibil, deoarece În acest timp viteza ş poate
ă atât de mult, Încât ea va impune trecerea la cele
mai joase etaje În care mersul este neeconomic.
ă ş pe ă nu sunt de dorit; dar ă ş
acestea devin necesare, atunci este bine ă existe
convingerea ă ă ş se poate face În treapta cutiei
de ă În care se ă Când lucrul acesta nu este
posibil, se va trece În prealabil În etajul ă ă ce
ş a fost ă spre nivelul maxim al ă ă
pedalei de accelerare ş cu un timp de trecere cât mai
mic posibil. ş procedeul nu este economic, dar
satisface ţ traficului.
Coborârea ă a pantelor presupune
folosirea rulajului liber, dar cu respectarea ă
legale de ă ş a ţ impuse de ţ cir-
ţ Pentru protejarea frânelor, nu este recoman-
ă frecventa lor utilizare, ci mai ă folosirea
frânei de motor, mai cu ă ă carburatorul
motorului este ă cu sistem de blocare ă
a circuitului de mers În gol. Se poate rula deci ş cu
ă de viteze În ţ ă dar În nici un
caz nu se ă oprirea motorului când se ă
panta din ă motive: mai Întâi la ş la care
volanul se ă când se taie contactul aprinderii
ţ pot fi catastrofale; În al doilea rând, la fel de
prost se pot solda ş cazurilecâî1d; cu motorul oprit,
intervine necesitatea ă ă de a ă viteza
vehiculului. Folosirea frânei de motor sau a rulajului liber
trebuie ă fie alese judicios În ţ de ţ de
trafic, ş ă pe ă cale se poate economisi com-
bustibil Într-o ţ de 8-10%.
Atacarea virajelor poate fi ă În diverse
maniere care se ă Într-o ă ă ă dar se
ă ş asupra risipei. Se ş ă În viraj, vehicu-
lul este sediul unei ţ de ţ centrifuge care tinde
ă ă din traseu sau cel ţ ă ă ă alunece
lateral. ă ţ ă este cu atât mai mare cu cât viteza
este mai ă iar curba este mai ă (are raza
mai ă Abordarea unui viraj strâns cu ă
ă ă deraparea ţ pe sol ş ş
uzarea acestora - deci sub acest aspect este ă
bitoare. Executarea lui cu ă excesiv de ă nu este
nici ea ă din cauza ş consumului. Cel
mai corect procedeu de a executa virajul este de a alege
cel mai potrivit nivel de ă În ţ de calitatea dru-
mului, ţ ă ş curbura ă ş urmând cel mai favo-
rabil traseu În ţ de sensul virajului , la dreapta (fig.
3,a) sau la stânga (fig.3, b), trasee care ă
realizarea virajului În cadrul benzii de ţ dar cu
cea mai mare ă a traiectului.
Ultima ă a ciclului de conducere o ă
TEHNIUM iunie 2002
decelerarea ş În vederea opririi. Cel mai
economic procedeu de reducere a vitezei este rula-
jul liber ţ prin decuplarea motorului de trans-
misie ş eliberarea ă a pedalei de accele-
rare. Cu o astfel de ă se pot ţ economii
de ă de 3-4%, dar Încetinirea mersului ş
este ă iar drumul de frânare este lung, de aceea
procedeul poate fi folosit mai ales În traficul interur-
ban.
O ă ă este Încetinirea mersului ş
folosind motorul la regimul de mers În gol ţ când el
ă cuplat la transmisie, dar pedala de accelerare
este ă procedeul permite ş o modelare a inten-
ă ţ ă prin acordarea ţ pedalei de
accelerare cu ţ din trafic. Metoda este mai ţ
ă mai ales la motoarele ale ă carburatoare
a
3
I
nu au circuitul de mers În gol asistat de o ă de blo-
care, dar convine mai mult din punct de vedere al con-
ducerii. Cea mai ă reducere a vitezei ş se
ţ prin ţ frânelor, care intervine fie când se
ă ş oprirea ş fie când În mod intempestiv
vehiculul trebuie ă ş ă brusc viteza. În realitate
cele trei procedee de Încetinire a vitezei ş se com-
ă Într-o succesiune ţ ă deja În figura 1, a,
ă În nr. 6 din 2001 al revistei la rubrica
"Conducerea ă - ţ "d".
Oprirea ş ă Încheierea ciclului de faze
care compun procesul de conducere. Despre aceasta
nu se pot spune prea multe lucruri care ă ă
risipa de combustibil. Iese din ţ practica total
ş ă a unor ş care, Înainte de ă contactului,
ă puternic motorul În gol de repetate ori, sub
motiv ă pe ă cale ar ş pornirea ă
Pentru viitoarea pornire gestul este complet inutil. În
schimb, el se ă ă ă prin irosirea benzinei ş mai
ales prin crearea ţ care ă uzarea pre-
ă a motorului, deoarece benzina ă pe ţ
cilindrului ă uleiul , ă ă ţ ţ de
ţ a grupului piston-cilindru.
(Continuare În ă viitor)
57
______________________ AUTO-MOTO ______________________ __
se mai spune ş "service" (cu ţ servis), dar
autorul ă vechea denumire ă
"atelier".
Pentru cei care doresc ă ş organizeze un atelier
destinat ă unor ţ de reparare ş
ţ ale automobilelor, trebuie mai Întâi ă se
ţ ă o astfel de ă Întreprindere nu este
ă automat ă efectueze ş ă pentru ţ
ă a vehiculelor. Dar la asta ne vom referi mai
departe.
Un astfel de patron ar trebui ă ş ă pentru
asigura o ă ă este necesar ă ş doteze uni-
tatea astfel Încât aceasta ă fie ă ă remedieze
practic orice fel de ţ la orice tip de vehicul, În
cel mai scurt timp, la un ţ de cost care ă ă con-
ţ ş la un nivel calitativ ş
In acest scop, pe ă un personal tehnic de ă
ă ă patronul este obligat ă ş asigure
cu reglementarea R.N.T.R.-1, ă prin ordinul
Ministerului Transporturilor nr. 353 din 02.07.1998.
Potrivit acesteia, personalul care ă ţ
unile de ţ ă ă trebuie ă fie auto-
rizat de R.A.R.; pentru aceasta, persoanele respective
este necesar ă ă cel ţ calificarea de maistru sau
subinginer ori inginer În specialitatea automobile, ă ă
o vechime de minimum trei ani În activitatea de
ţ ş reparare auto ş ă posede carnet de con-
ducere pentru categoria de autovehicule la care
ă ţ
Dotarea ă obligatorie pentru efectuarea
ţ tehnice periodice cuprinde un elevator sau, În
lipsa acestuia, un canal de vizitare, ă cu cric sau
platforme glisante ş ţ de iluminare; o ţ
pentru evacuarea gazelor de ş ş o ă
ă ă de asemenea, În completul ă ţ
Pe ă acestea, mai sunt necesare ă
ATELIER AUTO
Prof. ina. Mihai C::tr .. t .. l .. t
o ă dotare ă ă a atelierului , care ă
ă efectuarea de ţ mecanice, tinichigerie,
vop.sitorie, ţ ş vulcanizare. .
In rândul ţ de ă ă se Înscriu
cele referitoare la diagnosticare (stabilirea ţ
ţ ş reglaje la motor, transmisie, ţ frâne,
ţ suspensie ş ţ ă Aceste ă ţ
impun organizarea unor locuri de ă ă cu
truse de scule, tester pentru controlul ţ de
aprindere, a gradului de ş a cilindrilor ş al insta-
ţ electrice, un analizor de gaze (care ă ă ă
normelor stabilite de Registrul Auto Român ce vor fi pre-
cizate mai jos). un compresometru, ţ pentru ve-
rificarea geometriei ţ un stand cu rulouri pentru
determinarea ţ frâne lor, precum ş unul pentru
controlul ş reglarea farurilor; la toate acestea se mai
ă ş o ş ă pentru echilibrat ţ Toate aceste
elemente de dotare pot fi aranjate În trei ţ de lucru,
având fiecare o ţ ă de 4 x 8 m.
O ă ă de ş dimensiuni trebuie ă
ă executarea ţ la caroserie ş cadru;
aici este nevoie de un elevator, un dispozitiv pentru Îndrep-
tat caroserii, un aparat de ă autogen ş eventual,
unul electric, ţ pentru evacuarea gazelor, compre-
sor (sau ă de aer comprimat) ş pistol de vopsit; ş
la toate acestea trebuie ă li se alature trusele de scule
specifice ţ de' tinichigerie ş vopsitorie. Pentru
vulcanizare este nevoie de un loc de lucru cu dimensiunile
4 x 5 m, În care se dispun un dispozitiv de demontare-
montare a anvelopelor, polizor, compresor de aer,
manometru de aer, ă de vulcanizare ş sculele speci-
fice acestei ţ
Toate aceste ă pot fi completate cu un mic com-
partiment pentru ţ la ţ din care nu
ş o ş ă de cusut materiale groase ş o maga-
zie ale ă volum ş organizare depind de fondul de
lucru pe care ş le-a propus patronul.
ţ de organizare ş ţ ale unui ate-
lier pentru efectuarea ţ tehnice periodice
ă prezentate sunt necesare pentru a ă
ţ ţ dar ele nu sunt suficiente pentru a
ă ă atelierului de ă R.A.R. În vederea
ă ţ tehnice periodice, În conformitate
58
aparate, care, În mod obligatoriu, trebuie ă fie certificate
prin aprobare de model $i ă ă ă perfor-
ţ
- manometru pentru ă presiunilor din
pneuri, cu precizia de ± 0,25 at;
- dispozitiv de ă a adâncimii profilului
anvelopelor cu precizie de ± 0,1 mm;
- aparat pentru controlul ă famrilor, cu caracte-
ristica ± 2 cm la 10 m (± 7');
- analizor de gaze cu raze ş OIML, clasa a 11-
a, având preciziile pe componente: ± 0,2% pentru CO; ±
1% - C02; ± 0,2 % - O
2
ş ± 30 ppm la HC; aparatul
ş pentru controluinivelului de poluare la autove-
hiculele propulsate de motoare cu apriAdere prin scân-
teie, ă ă epurator catalitic al gazelor de evacuare;
- pentru controlul 'gradului de poluare al gazelor
emise de motoarele cu ă echipate cu epurator
catalitic, se ă un analizor cu raze ş OIML,
clasa 1, cu ţ ± 0,06% CO; ± 0,5% C02; ±
0,1% 02 ş + 12 ppm HC;
- fummetru (opacimetru) cu ţ conform
Regulamentului 24 CEE-ONU, cu precizie de ± 0,3 m-';
- stand de frânare cu role pentru clasa de vehicule la
care se ă controale le, cu ţ pre-
ciziei de ă ± 2% - pentru cântar; ± 3% - pentru
ţ ş ± 2% pentru efortul la ă
In ş ă ţ este ă ă efectueze
ţ tehnice periodice ş la tractoare, ea va fi pre-
ă ă ş cu un dispozitiv de ancorare, iar ă se
ă ş ca tot aici ă se execute ă În acest scop
ş la remorci cu frânare ţ ă la structura ei trebuie ă
se adauge un dispozitiv de simulare a ţ de Împingere
la ţ remorcii.
Este foarte important ă se ţ ă ă ţ autorizate
pentru efectuarea ţ tehnice periodice pot efec-
tua ă de verificare a ă ţ ţ de
reparare ş reglare, precum ş ă de reparare ş
ţ dar se interzice ca acestea din ă ă se
efectueze concomitent cu cele ă ş În vederea
ţ periodice.
Din punct de vedere al ţ ţ de ţ
ă ă trebuie ă posede un calculator pentru
ţ ţ ţ un registru mic de control,
raport de ţ ă ş anexa la certificatul de
Înmatriculare.
TEHNIUM iunie 2002
-------------MODELlSM-------------
STATIE
,
..
DE TELECOMANDA
Prof. dr. ing. Sorin Piscati
(Urmare din nr. trecut)
Ţ GENERALE
Se ă corect al tranzistoarelor :;;i diodelor.
ă nu fie nici un scurtcircuit între firele de conexiuni
:;;i planul de ă
Înainte de punerea sub tensiune, fiecare montaj se
ă cu mare ţ
ă nu existe scurtcircuite între conexiunile componen·
telor sau între conexiunile acestora :;;i planul de ă
Placa de ă ţ ă ţ ă L = 175mm; 1 = 40mm.
RA4\,JCI T Ii
Placa de ă ţ ă ţ ă
11
ţ ş de ă
TEHNIUM iunie 2002
59
",.
--------------MODELlSM--------------
Nu trebuie ă fie scurtcircuite între traseele circuitu-
lui imprimat.
Se va verifica ă ă de ă între cele
ă ţ ale ă circuitului imprimat sunt bine rea-
lizate.
Lipiturile (cu cositor) trebuie ă fie perfecte.
Se vor evita cu ă contactele electrice între
bOQinele de ş (pentru IF) ş planul de ă
In ceea ce ş ş de ă
f\
I
I
IV r_-_-. .,
OF
I
","_-..tU
1
COMANDA 2
..
I
IElI
I
--'
f:oou.NOA
I
2 I ,
I
O ·
I
ou;i --
CI CODIFICATOR
"';1
r-'
101) ,
, I I
eli
, I
'-• .t
L.J
COLIER
r-_-: 0:.,
DE
L-:..::.J
+
FIXARE
-
IN'
c::a
r- - -.-,..
Oi. o
-f e

+ lIV

-
+
-

I

-
-.: - .-
lt.._
..
..
--- --
- I _
'. \
PRIZA DE INCARCARE
' ..... tI
12 ,
60
+
ţ acestora trebuie ă fie de foarte ă
calitate. Este preferabil ă ă cursoare tip "Cermet".
Valoarea acestor ţ liniare trebuie ă fie de
250 kQ.
Luând în considerare figura 11 , trimerul ă ş
ş de ă fiind la neutru, se va regla fiecare
ţ ă când între cosele 1 ş 2 se ă ă
60 kn. ă ă ţ se ă axul
ţ de ş ă
COSADE
IOP
MASA r:-:=.
c[;l .. ).J
HF •
I • I
COLIER
DE
FIXARE
:
I
f
:

-
MONTAJUL MECANIC
Dispunerea componentelor
în interiorul cutiei este ă
în figura 12.
Pentru realizarea montajului
mecanic, se vor efectua ă
toarele ţ
• se lipesc cu o ă ş ă
epoxy cei doi ţ ă ţ de
ă ţ ă (IF). In preala-
bil va fi ă o ţ ă sub
fiecare suport, astfel încât ă
ă fixarea «ircuitului impri-
mat al ă ţ de IF la ă
ş
• se ă priza (femi-
ă cu cinci pini , pentru
ă acumulatorilor;
• se ş suportul din
spate, ă cu cele ă
ş de fixare a circuitului
imprimat al codificatorului;
• se ă un fir ş pe
borna ,,+" a acumulatorului ş
un fir negru pe borna ,, _" a
celuilalt acumulator;
• se ă fiecare acumu-
lator cu colierul de fixare;
• se ş ă IV
ă 2 ţ circuite);
• se ş ă ă
torul IDP; în prealabil se ă ă
cu ş interiorul cutiei In
acest loc pentru a fixa o ă
ă punerii la ă a
ă de ă ţ ă IF;
• se ş ă
INT, care are 2 circuite ş 2 po-
ţ
IV
• se ă suportul
antenei; rigiditatea ă
trebuie ă fie foarte ă
...ec;o mAh-
INT
LEGATURA IZOLATA
_._-,
DE MASA
I
I
I
I
I
• se ă la locurile lor
ş de ă ş
manetele auxiliare, asigurând o
ţ foarte ş ă ş ă
a ă trimer ş ă
• se ş suportul din ţ
circuitului imprimat al codifica-
torului ;
• se ş ă "puncte"
de UHU sau cianacrilat -
superglue) aparatul de ă ă
(VU-metrul);
De notat ă toate Iipiturile
pe aluminiu permit
demontarea, ă este nece-
sar.
TEHNIUM iunie 2002
-------------MODELlSM-------------
CABLAREA
Cablarea ă circuitelor de ÎF ş codificatorului
se ă conform figurii 12.
Pentru fiecare circuit, ă ţ un fir ş (+E) ş un fir
'V
A7 33 k.Q
A8 82 k.Q
A9 390 kn
A10 1,2 kn
A11 15 k.Q
FILTRU TRECE BANDA
FILTRU TRECE BANDA
HF
SCHIMBATOR DE
FI
.....


IESIRE
VI'
V
UMITATOR CONVERTOR
FRECVENTA-TENSIUNE
OSC/LATOR
13

CUART
111
,----.,--------r-,--------"---r--< '-'"
li! I
14
negru (O ţ Cablajul prezentat permite ă
acumulatoarelor de la ţ sau de la bateria unui
autovehicul, utilizând ă ă ce va fi prezentat
într-un articol separat. •
Se ă circuitele de IF, codificatorul ş micul cir-
cuit complementar (comanda 7), cu ajutorul a ă
ţ lipite pe partea ă
Se fac ă ă fire ă între ş
ă (comenzilor) ş ţ prereglate.
ă ş - ă trebuie ă fie cât mai scurtp,
la fel ca ş firul de punere la ă a ă (CI) de IF
(cosa IDP). •
ă codificator - IF va fi ă ă cu ă fire
ă ş sm ş ă
Se ă în final ă la VU - metru ş la
ă IV ş IDP.
Lista de piese electronice necesare pentru realizarea
ţ ă
Codificatorul
Rezistoare cu ă ă
A2 - 100 kn
A3 68 kn Toate rezistoarele vor fi de 14 W,
A4 68 kn
A5 270 kn
A6 47 k.Q
cu o abatere de 5% a valorii ohmice.
TEHNIUM iunie 2002
.. . /1 fi V
IESIRI! SA
ţ
, "" .. t
Amplil ;)00 mY
u""lno J I<Hl)
2P - (comenzile 5 ş 6) - sunt ă cu manete
individuale ş ţ liniare "Cermet", cu va-
loarea de 220 kn
4P - ţ liniare, 220 kn, piste "Cermet"
(pentru comenzile 1-4).
Condensatoare
Toate condensatoarele vor fi de tipul "ceramic disc",
cu pasul de 7,5 mm
C1 47 nF
C2 10 nF
C3 15 nF
C4 15 nF
C5 22 nF
C6 2,2 nF
C7 47 nF
C8 47 nF
Circuite integrate (CMOS)
4022 (MMC4022, CD4022 etc.)
4029 (MMC4029, CD4029 etc.)
4051 (MMC4051, CD4051 etc.)
4098 (MMC4098, CD4098 etc.) - 2 buc.
T6=BC108
DZ2 = Zen ner 8,2V/1 W
D = 1N4148 - 4 buc.
61
-------------M,ODELlSM-------------
Partea de ă ţ ă
Rezistoare
Toate rezistoarele sunt cu ă ă (RPM),
cu puterea de y.,-1/2W ş ţ de 5%.
R1 1,5kn
R2 47 kn
R3 56 kn
R4 2,2 kn
R5 3,9 kn
P6 10 k11 (semireglabil)
Â"tr.nil
\V
Cllilt ';, I'F
\.-
eJ . ..
ar
el
..... ..... ·
to "r
..... ''''\1': t ..... .
TnJ
• "'II ••
TFU
U ",
TR:l
.. t)S
T
1- . •
ţ
., JAF
• CFK 455 • o
. tA. , 220 ",,-.a: d, '00 o
.7 nF
..... .:. .. S.s tin
R7 47 kn
R8 = 1 kn
R9 = 1 kn
R10 = 2,7 kn
R11=15011
R12 = 27 11
R13=1511
R14=1011
+- Ud
<
SR
IJF
.... ..

O :. 41 P J 0:-' M ...
TR ..
.... ... i TAti
., nF
220pF
.,d.
ftd'
ţ ă
-

15
ţ ă (L = 60mm; 1 = 40mm )
62
Condensatoare
C1 0, 11lF (S; C)
C2 10nF (S; C)
C3 0,11lF (S; C)
C4 22pF (C) - CTN
C5 47PFtC) - CTN
C6 10pF C)
C7 68pF C)
C8 47nF (S;C)
C9 27pF(C) - CTN
C10 0,11lF (S; C)
C11 22nF (S, C)
C12 27pF(C) - CTN
C13 0,11lF (S; C)
C14 47nF (C)
C15 10nF (C)
C16 6-60 pF
C17 220 pF (C)
C18 6-60 pF
C1968pF(C)
C20 6-60 pF
C21 0, 11lF (S; C)
ă C Condensator ceramic disc
S Condensator styroflex
CNT Coeficient de tempe-
ă nul
OCV: BA 102 - ă varicap
OZI: ă Zenner 6,2 V/1W
TR1 ; TR2 - transformator ÎF - 27MHz
BA 1 - BA5 - ş de RF/27MHz
l1 : 25 spire CuEm 0 0,25 mm pe o car-
ă 0 6 mm, cu.miez
l4: 12 spire ă CuEm 0 1
mm, bobinate "În aer"
l5: 10 spire ă CuEm 0 1 mm,
bobinate "În aer"
Bobinele l4 ş l5 au diametrul inte-
rior de 010 mm.
ă ClC: ă ă În
centru,
Tranzistoare
T1 BC 108
T2 2N3819; BF 256
T3 2N3819; BF 256
T4 2N2369A
T5 2N3553B
REGLAJE
REGLAREA CODIFICATORULUI
ă ă ă este de 7,
dar se pot cabla mai ţ ă ă nici o
modificare a circuitului imprimat.
Pentru "N" ă ă impulsurilor
unei ţ este "N+ 1" disponibile la
ş "sm" (figura 4).
TEHNIUM iunie 2002
-------------M'ODELlSM-------------
Un osciloscop cu baza de timp ă este sufi-
cient pentru reglajul timpilor ă (comenzilor).
Reglarea codificatorului ă în efectuarea ă
toarelor ţ tehnice:
• La ş "sm" (figura 4) se ă un impuls
(într-un osciloscop cu ş ă ţ
R2 permite ajustarea ă impulsurilor pozitive la
aproximativ 330 Jls. Toate impulsurile ă vor
avea automat o ă strict ă de 330 Jls.
REGLAJUL ÎN Ţ Ă
Pentru cele ă reglaje care ă este necesar
un ţ numeric.
• Se închide coaxialul ă ţ pe o
ă ă cu L4 (10-12 spire CuEm 0 1 mm, cu
diametrul interior 010 mm). Se apropie ă ă
de antena ţ ă (complet ă Se ţ ast-
fel un cuplaj slab între ţ ş ţ ă cuplaj
_-..... ----...JIIo-_ .... "'-_ .... _
16
• ş de ă fiind ţ la mijloc
(neutru) ş ţ prereglate la 60 kn, interva-
lul dintre ă impulsuri succesive (consecutive) trebuie
ă fie de 1,5 ms; ă nu, trebuie ă valoarea
cuplului C1, C1' ă se ţ neutrul de 1,5 ms. Când
acest scop este atins, codificatorul este reglat.
• In final se ă ţ a "N+ 1" impulsuri ş tim-
pul de egal cu 5 ms.
REGLAREA Ţ DE Ă Ţ Ă
• Se ă intrarea ţ "em" la masa circuitului.
• Se ă la ţ (cursa) ă toate compo-
nentele semireglabile; L 1 va avea miezul scos pe ă
tate în ă
• Se introduce ţ în soclul ă acesta din ă
trebuie ă fie de foarte ă calitate.
• Se ă complet antena, ţ ă fiind la 1-2
metri de ă ă de câmp.
• Se pun sub tensiune cele ă montaje ă ă
torul de câmp ş ţ ă
• Utilizând o ş ţ ă din material izolant ă ţ ă
de circuit imprimat ă ă cupru), se ă ş miezul
lui TR2 ă se ţ o ţ a ă ă de
câmp; ă nu, se ă ş ţ lui TR1 ş se
reîncepe.
• Când ă ă de câmp ă se ă
condensatoarele semireglabile C16, C18 ş C20, astfel
încât ă se ţ ă o ţ ă a acului indica-
torului de câmp.
• Se ă reglajele ă treptat indicatorul
de câmp ş diminuându-i sensibilitatea. _
• Când partea de ă ţ ă (IF) este ă
corect, tranzistorul final T5 se ă ş dar T 4 ă
rece; este bine ca T5 ă fie ă cu un radiator ter-
mic adecvat.
TEHNIUM iunie 2002
" VI" •
.: ...... --
n t---'I.I
..
. ..

SPRE RECEPTOR
care nu ă cu nimic ţ acestuia din
ă
1. Intrarea "em" fiind tot timpul la ă se ş
miezul bobinei L 1 ă când ţ ă este ă
cu FO'
FO = F - 1,5 kHz, unde:
F este dublul ţ marcate pe ţ (cu alte
cuvin!e ţ de emisie).
• In ă ţ se ă cu o ă ă de lac
incolor miezul bob inei L 1.
• Se ă cu ţ regl'ajele ţ ă de la
TR1 la C2,
2. Se ă intrarea "em" la sursa de alimentare ,,+"
(U = 7,5V) a codificatorului.
• Se ă ţ P6, pentru a citi o
ţ ă F1 .
F1 = F + 1,5 kHz.
Excursia de ţ ă este atunci de:
t1F = F1 - FO = 3 kHz.
ţ ă
Pe ă durata reglajelor, ţ ă trebuie ţ
normal în ă antena ă fiind complet de-
ă ă Nu ţ ă ţ toate reglajele pen-
tru ca ă ţ ţ rezultatul cel mai bun.
La ş ţ normal ş "sm" ş intrarea "em".
ţ ă fiind modulat, ţ trebuie ă fie ş
ă ţ Fa ş ă ţ F.
In acest stadiu, ţ ă este gata de
ţ
RECEPTORUL
Este o ă ă schematic, sub
ă de blocuri ţ în figura 13.
63
--------------MODELlSM--------------
Semnalul de la intrare este filtrat de un filtru trece-
ă ÎF, care ă pe cât posibil ţ
parazite.
Acest semnal filtrat este apoi transmis direct schilll-
ă de ţ ă care include ş oscilatorullocal. In
ţ acestuia din ă ă ş cristalul de ţ
Semnalul de ţ ă ă (FI). care ă
din mixarea celor ă semnale de RF, este transmis la
rândul ă unui filtru de ă acordat pe FI. Un ampli-
ficator de mare ş numit amplificator-limitator,
ă amplificarea ş resP!ilctiv, limitarea semnalu-
lui de FI, la valoarea ă In ş ţ aces-
tui semnal este ă cu un convertizor de ţ ă
tensiune care ă la ş semnalul util.
Schema de principiu a receptorului este prezen-
ă În figura 14.
Ţ cont de ţ circuitelor integrate spe-
ciale, schema este aparent foarte ă
Filtrul de ă IF este realizat prin utilizarea a ă
oale de ă de IF (pentru 27 MHz), blindate, cu un coe-
ficient ridicat de supratensiune. Acest filtru permite o
ă ţ a ţ imagine:
Fimag. = F p - 2FI, În care
FI = F
p
- Fos
c
. unde
F este ţ ţ ă (Ia intrare),
lasc - ţ oscilatorului local, stabilizat cu cualJ.
Primul etaj , amplificator - ă de ţ
este realizat cu un circuit integrat tip SO-42 ţ
Siemens), care ţ un oscilator simetric ş un mo-
dulator echilibrat. Caracteristicile de ţ sunt
foarte bune ş ţ semnalelor parazite ă
ţ ă de la ş primului transfor-
mator de FI-TR3 este apoi ă unui filtru ceramic a
ă utilizare este ă În ă astfel, fil-
trul CFK 455 H (muRata) ă o atenuare de 70 dB la ±
7,5 kHz de FI.
Aproape ă selectivitatea receptorului este ţ
ă ă acestui filtru.
Utilizarea unor astfel de filtre ceramice cu ă de
trecere foarte ă permite apropierea ţ
de emisie de la 20 la 10 kHz.
17
64
L} , 10 In .. t ţ
</'1 Ij) V I U"1 (ro :r. \ 1': V-
al 9C?99Q9
0
0
I : 1 : : : ;
I :. • t :
U
' I " ,,--
· · · ., ....
. . . . . , .... •
• • • et ••••
• 1" rll
l
· -.:: 1: . -. : · --
'i(1 () 74 C 1G4
TI [3 .ee • • • • • ...-.
U<1 -' F--=::..:...i:b ..!it, <IT
4-,,-. t:; f 1
4- - -. :': 0 .. · · · · ·
SII :-- --':-.i. .000 ..L
:. T l!..!...!...!. . .!.. • T
.. • r .",. • f' '-;;.r:
. - .... •

Un al doilea transformator de ţ ă ă
(FI) ă În ş timp o adaptare a ţ la
ş filtrului ceramic, o ş a ă ţ ş un
raport ă de tensiune pentru atacarea ă celui
de al doilea integrat.
Circuitul integrat SO-41 ţ un amplificator limi-
tator a ă sensibilitate proprie este de 30
Semnalul de la ş este aplicat unui demodulator
de ţ ă ă ţ ă TR5 este un circuit de
ţ ă
Circuitul imprimat ş amplasarea pieselor receptoru-
lui pe acest circuit sunt prezentate În figura 15.
De ţ ă impulsurile pozitive ale decodifica-
torului sunt determinate de impulsurile negative de la
ş receptorului.
DECODIFICATORUL
Schema decodificatorului este ă În figura 16.
ţ ă de ţ sale ridicate, ă ă
este foarte ă
Semnalul de la ş (SR) a receptorului este apli-
cat la intrarea uneia din ţ inversoare ale circuitului
integrat 4069. Sensibilitatea ă decodificatorului
este ă prin punerea În serie a ă ţ
Celelalte ţ ale integratului ă formatarea
semnalului de la intrare, care este aplicat pe de o parte
ţ R5 - C5 prin dioda D1 ş pe de ă parte, la
intrarea unui registru cu decal?j din ţ inte-
gratului 74C164 (4164) . Registrul ă alegerea
ordinii ă (comenzilor) pentru servomecanisme;
fiecare impuls pe intrarea ă ă ă o
ş S(N) pe perioada care ă impulsul N de
impulsul N + 1. ţ R5 - C5 impune un ,,1 " logic pe
intrarea B a registrului, la ş timpului de sin-
cronizare a unei ţ când ş primul impuls al
ţ ă acest ,, 1" logic este prins În
ă de registru, iar impulsurile ă
ă ă condensatorului C5, ţ
du-I În "O". Astfel, nivelul ,,1" ă pe fiecare
ş a ă ă La ş timpul de sincronizare
ţ ă
L=60mm 1=40mm
permite ă condensatorului C5 prin R5 ş
ciclul reÎncepe.
Circuitul imprimat ş amplasarea pieselor decodifica-
torului sunt prezentate În figura 17 .
(Continuare În nr. viitor)
TEHNIUM iunie 2002
-------------MODELlSM-------------
c
u ţ ani În ă am
publicat În revista
"Tehnium" un articol referi-
tor la exploatarea acumulatori lor Cd-
Ni, precum ş unele montaje practice
de ă ă ă a
acestora. Firmele ă au
ţ acest tip de acumula-
tori, astfel Încât unele ţ
de atunci nu mai sunt valabile.
Aceasta este ţ ă
.prezentului articol.
De ţ ă materialul se
ă În special la acumulatorii Cd-
Ni ţ În modelismul de perfor-
ţ ă nu ş la cei de uz general.
ş din ă se ă curent
pe ţ ă sunt mai ieftini, dar
calitatea lor este ă Sigur ă
ş pentru ş o parte din consi-
ţ cuprinse În articol sunt va-
labile.
Acumulatorii Cd-Ni ţ În
modelismul de ţ ă ş În
aparatura ă au ă ţ net
superioare, garantate de firma pro-
ă
In ultimii ani, mai ales, interesul
pentru modelele cu propulsie elec-
ă a cunoscut, atât la noi, cât mai
ales pe plan mondial, o dezvoltare
ă Acest lucru se ă
in mare parte ş perfor-
ţ acumulatorilor Cd-Ni, care
au acum o mai mare capacitate ş
ţ
Acumulatorii Cd-Ni sunt o ă
de energie ă ă ş nu
ă aproape deloc ţ
ş ş câtorva reguli
de ă cu privire la utilizarea lor va
conduce la ş ţ
ş a duratei de exploatare.
În prezent firmele ă
ă pe ţ ă o mare varietate de
tipuri de acumulatori Cd-Ni ţ
a acoperi ă gama de ă
ş acumulatori sunt ţ atât
sub ă de "pachete" de celule
Cd-Ni, cât ş sub ă de celule
individuale.
ţ acumulatorii (de propulsie)
cu celule Cd-Ni ţ În ultimii ani
sunt compatibili cu procedeele de
ă ă (timp de ă
30-60 min., ţ de capacitate),
controlate automat sau ă mo-
nitorizate ş temporizate.
Acumulatorii Cd-Ni actuali se
ţ ă În principal ă struc-
tura electrozilor, fiind de ă feluri :
- acumula tori cu electrozi solizi;
- acumulatori cu electrozi sin te-
ţ
Acumulatori Cd-Ni cu electrozi
solizi
acumulatori au un prej
mai scazut ş din ă cauza
TEHNIUM iunie 2002
ACUMULATORI
CADMIU-NICHEL
ţ de utilizare
Prof. dr. ing. Sorin Piscati
sunt ş cei mai ă ţ În rândul
ş care nu ă perfor-
ţ deosebite, cu toate ă au ca-
racteristici ţ ş de
fiabilitate mai ă ă
ţ ă ă prin
natura ei atât curentul maxim debitat
de ă .cât ş curentul maxim de
ă In ţ În care curentul
in ă atinge valori de 15-20 A,
capacitatea acumulatorului scade
RI R2
.OK BCI07
TI
.0
1
semnificativ, cu cca 30-40%.
Principala utilizare (În modelism) a
acestor acumulatori o constituie
aero, auto ş navomodelele RC
(radiocomandate), echipate cu
motoare electrice de propulsie care
au puteri mici sau moderate ş din
ă ă pot fi echipate cu
acest tip de acumulatori mai ieftini.
Desigur, acumulatorii ţ cu
electrod sinterizat ă o
autonomie ă dar au deza-
vantajul unui ţ de cost ş al unei
durate de ă mai mari.
Acumulatori Cd-Ni cu electrozi
ţ
ş acumulatori sunt special
ţ pentru a debita ţ
mari. Au ă dezavantajul unor
ă ţ mai mici ţ ă de acumula-
torii cu electrozi solizi. Acest deza-
vantaj este pe deplin compensat de
proprietatea lor de a furniza ţ
mari ă ă afectarea ă ţ lor ş
cu o ă stabilitate În tensiune.
ţ de ă pot atinge
teoretic valori similare cu cei de-
ţ
Se pune problema cum putem
stabili ă clase ţ acumula-
torii ţ ţ Pentru cei de ă
ă problema este ă
deoarece tipul lor, ă cu alte
caracteristici principale sunt specifi-
cate În ţ de folosire ce
se ă ă cu ş iar
de cele mai multe ori este notat pe
carcasa celulei. De exemplu, firma
Robbe, una din cele mai mari din
Europa, ă acumula-
tori de diverse ă ţ care se
ă astfel:
- acumulatori cu electrod solid -
Topcap (RSA), Power Racing Pack
1500, Panasonic, Sanyo KR;
- acumulatori cu electrod sinteri-
zat - Sanyo SCR, Sanyo CR sau AR.
Majoritatea firmelor reco-
ă ă ă a
acumulatori/or Înainte de fiecare
ă ă ţ este
ă În vederea combaterii
fenomenului de memorie care poate
ă la acest tip de acumulatori.
Pentru ă ă a
celulei de acumulatori Cd-Ni se
ă montajul prezentat În
figura 1. Cu ţ P se
ă pragul de ă
Valoarea ă ă a
tensiunii unei ă ţ la ă
ă ă ă ă este de
aproximativ 0,9 V (pentru un acumu-
65
-------------MODELlSM-------------
lator cu 7 celule Cd-Ni este de 7 x
0,9 = 6,3 V). În ţ În care acu-
mulatorul ajunge sub acest nivel de
tensiune, poate ă fenomenul
de ă Acest
fenomen poate duce la inversarea
ă ţ unora dintre celule (termi-
nalul "pozitiv" devine "negativ" ş
invers). Valoarea tensiunii se poate
ă _ cu un multimetru (volt-
metru). In cazul În care se desco-
ă ţ acestui fenomen, se
ă o ă ă
(omogenizare) timp de 24-30 ore.
Procedee de ă
În ţ de ţ ă
ş de tipul acumulatorilor Cd-Ni, pot
fi utilizate ă procedee de ă
care, ş anume:
-:- ă ă ă
ă ă
De ă ă ă se
ă la ţ de ă de 0,3-
0,5 C, dar pot fi ţ ş ţ de
ă mai mari: 1-2 C, pentru
acumulatorii cu electrozi solizi (se
vor consulta ă speci-
fice acumulatorilor ţ ş de 2-3
C (cel mult 5 C) pentru acumulatorii
cu electrozi sinterizaji. Trebuie luat
În considerare faptul ă utilizarea
unui curent de ă de 5 C, de
ă ă ţ acumula-
torului.
Acumulatorii de ambele tipuri se
pot ă cu ţ mari ă
carea ă dar în ă ţ
este obligatorie Întreruperea proce-
sului imediat ce s-a atins capacitatea
ă a acumulatorului.
Cel mai cunoscut procedeu de

220 V
LED
2
- ă ă
Trebuie ă ă ţ între
ă ă ă ş ă
car!:la ă a acumulatorilor Cd-Ni.
Intrucât capacitatea acumula-
torului este deseori ă ca
ă de pornire la determinarea
curentului de ă se va utiliza
termenul "C" pentru definirea aces-
tui curent de ă Exemplu:
pentru un acumulator cu capaci-
tatea de 1,4 Ah, prin 1 C se ţ
ă cu un curent de 1,4 A.
ă ă ă
Termenul de ă ă se
ă atunci când curentul de
ă are valori cuprinse între
0,1 ş 0,2C.
Durata standard de ă de
0,1 C este de 14 ore. Prelungirea
duratei de ă peste ă
ă în ţ ă ţ
mici, nu ă capacitatea acu-
mulatorului. ş este bine ă se
evite ă ă întrucât prin
ă ş ă a duratei stan-
dard se pot ţ fenomene chimice
care conduc la distrugerea acumu-
latorului.
66
supraveghere a ă ă rapide
este Delta-Peak, procedeu ce asi-
ă monitorizarea tensiunii acumu-
latorului pe timpul ă ă ş Între-
ruperea procesului la ă
ă prin sesizarea momentu-
lui în care caracteristica de tensiune
a acumulatorului are ţ ă
ă _
ă ă Intrucât struc-
tura ă ă a acumula-
torului este ă de tipul de
ă ă ă ă se ă
ca acumulatorii ă ţ sub
sarcini mari ă fie supu$Ua ă ă
rapide cu ţ mari. In prealabil,
utilizatorul trebuie ă se asigure ă
mufele $i conductorii de ă ă
ă ţ preconiza ţ
ă acumulato-
rilor Cd-Ni
Acumulatorii Cd-Ni moderni
pierd aproximativ 1 % din capaci-
tatea ă Cu alte cuvinte,
un acumulator ă complet se
va ă (chiar în conditiile În
care nu are ă În 100 de zile.
Din ă ă acumulatorul
trebuie ă complet, mai ales
Înaintea ă (acumulatorul tre-
buie ă imediat Înaintea uti-
ă
ţ de durata ă
este posibil ă fie necesar un ciclu
complet ă ă
Pentru ă acumulatorilor
se ă montajul prezentat În
figura 2 sau un sistem autQmat de
ă realizat industrial. In cazul
montajului propus, ţ de ă
care ţ (În domeniul 50-500 mA)
se ţ prin alegerea ă
toare a valorii lui R3. Tranzistorul T1
(tip 8D136) va fi ă cu un
radiator termic adecvat. ţ
R1 se alege În plaja 30-75 n.
ă acumulatorilor
La ă sub ă
mare, acumulatorii Cd-Ni se
ă destul de puternic ş de
T-
aceea este obligatoriu a se ă
acumulatorul ă se ă ă înainte
de ă ă Un acu-
mulator cald ă mai
ţ ă energie ca unul re€e, iar în
cazul În care este fierbinte,
fenomenul se ă
Realizarea "pachetelor" de
celule În regie proprie
Pentru cei care doresc ă rea-
lizeze singuri acumulatori din celule
Cd-Ni independente, se ă
- pentru ă dintre celule
se vor utiliza conductori din cupru cu
secJiuni care ă suporte, ă ă
Încalzire, un curent de ă
dublu ţ ă de cel maxim admis;
- În ţ în care celulele se
lipesc "în linie", se va utiliza un aliaj
de lipire cu caracteristici de conduc-
tivitate foarte bune. O ă
ă se ă ş în
ţ ş poate deteriora acu-
mulatorul;
- lipiturile se vor executa cât mai
rapid, pentru a nu se ţ fenomene
chimice care ă capaci-
tatea acumulatorului sau chiar îl pot
distruge.
TEHNIUM iunie 2002
În ă ă pe aprilie/mai
2002, revista Electronique
Pratique ţ ă la
rubrica Initiation, o ă ă
ă de aur" pentru
constructorii amatori care doresc
ă se ţ În tainele
electronicii. Mai precis, În
articolul intitulat Internet
Pr@tique, autorul P. Morin
ă În beneficiul lor pe
Internet, semnalându-Ie câteva
adrese extrem de utile, de unde
ş pot ş bazele
electronicii moderne, respectiv
structura, principiul de
ţ ş caracteristicile
dispozitivelor electronice cu
semiconductoare.
ă propunem ş noi ă
ţ site-urile recomandate
de autor - pe care le reproducem
ă ă articolul citat,
ă cu câteva " mostre" de
pagini - ş ă Îi ă pe
acei dintre ă care
iau ş ţ ă despre alte astfel
de adrese utile ă ni le comunice
la ţ ţ de o ă
prezentare a ţ
respectivelor site-uri , ă se
poate ş de ţ In ă În
care le vom primi , ţ ă ş
noi ă ă rubrica
"Tehnium-Internet"
cu astfel de adrese.
,
E
E
- E E E

-',
ci .c:: r:\(
- - -
('II
o
o o o
......
CIO C") ,
C

('II ('II ('II
o
c..
o
('II C")
c.. c.. c..
-
C
0
I"G :::l
......
:o :o 0
.c o
......
>
i'
...... ...... ......
:::l
c..
c.. c.. c..

:o
"O C
o.: .c .c

:::l
...... ...... ...... ...... ......
o o o o 0 o
0 0 0 0
-
0
.c .c .c .c
Q)
.c
.c .c .c .c c.. .c
::::: ::::: ::::: :::::
c.. :::::
"O "O "O "O
.!!! "O
; :::l :::l :::l :::l :::l :::l
, Q) Q) Q) Q)
"O

,>:; >:; >:; >:; Q)
-

o
.." .



Q) Q) Q) I"G_ Q)
:::E
-; I I I
:::l_
I
.2:
::- ::- ::-

::-
C C C C
0,><
C
::l
:::l :::l ::l
C Q)
:::l


Q)"O

·C
C\I ._
3: 3: 3: 3:
0 ......
3:
3: 3: 3: 3:
raE
3:

::::::

:.::::::- .-
:::; ",:-:0
o.:
c.. c.. c..

c..
::::
-
- -
-
- - -
_ ......
-
:r:.


__ ' .... _l
.. - • . " Jl <:1 Q_ .... ... ' - , -" • 01 • ti il
..... @ NI'I>If_Ih>-.... ..
La JOlJcUun I'N Idial" . 1.2 1.:1 jOll c lioli P", 11011 polilrht.c.
e ll""'.OItJIIIII: ,old':lllNJ -Lf\Jt.lI' (okt>lI! ... ,
12 I L,"Win ."PltlmtJd
A •• nt formlllOn d. l'lonollon
--0 N
41" It , . trwtlJlkb.letlt ')1" w4 , ..... d dIt,. /HIt>/JJ!,tWl11·
_ tl lII),1'I' 1f11lll."fI,M!tIiI"'''"",.!,tIe "DJ.G ff ttt"llflf",,,IU I!!;Mthd4b
ltI_noAtI .It II! t4t ,......
Ei'
fE.
i
E"
Fo
"pu liN"
I
E,.
i t 31:,
E.
. .. iti frl1llt;/Jb'b.t"." Ivtll ....,. dIItfitltlt t Uf_ t ltifAlWld
1 .. IIWuU" i'blMJ ,'iII....,..
1) ••• _.-, .. ..s.. , ... P. , ........ "._ot ___ ""l.odlodoreo. ......... tl .. n .............
fJNo .... ..
.. ,..... .• ., "lat .... ..;' ....
..... r.r-,.;;::" ......
'o - "vIJl" Ih:II +Ih"
.... '"
L •• diode. ;(lIIltondut lrl c .. - l .l ('" .. ".ri,0'l". 'loti'!"" fi. 1:0 <li",l. ",\ ,
. t,.,..lHtftIj+· .....
.. lMMf • .,.
.. L·", .. mwrtt
It.ti", Jo .. ,
.. __ f.tflwlt",,,,d ...

II r... ,,,llIIl.ft,,,,**,.'ill WI..,1klII M .....

w ... r«t"'I'IIUII
....,P. .. d ... ' .... pdIt! ","b
J 'OIIirI"w.a.(N"'" "'4C:C V
J
etpU"f.ot1tllllf1ol
....... ..,.. ... ttfthlM ...
1,
10
e .... 11I
RI
....
I
/


-----_ .... V ..
. -