ARTA IN GRECIA ANTICA ANTICHITATEA DESPRE ARTELE PLASTICE Surse: • Istoria naturala a lui Plinius cel Batran (29-72) • Descrierea

Greciei de Pausanias (sec.II), care cuprinde descrierea monumentelor de arhitectura si a sculpturii Concepte, statutul social al artistului • • • • • Cuvantul grec pentru arta este tekhne, care inseama competenta si abilitate obtinute pe baza de invatatura Mimesis Poesis Catharsis Sculptorii si pictorii nu aveau acelasi statut social ca poetii si dramaturgii. Artistii incep sa fie recunoscuti ca o categorie sociala independenta incepand din perioada hellenistica (dupa 320 i.Hr.), care se raporteaza la domnia lui Alexandru cel Mare (336-323)

CARACTERISTICI GENERALE • • • • • • Umanismul grec si antropomorfismul (asezarea omului in centrul universului, increderea in demnitatea omului, antropomorfizarea Pantheonului grecesc – zeitati cu figura umana). Schimbarea idealului estetic: echilibrul, armonia, masura, idealul justelor proportii (idealul numarului de aur sau al proportiei divine) Afirmarea spiritualitatii si valorilor Greciei Antice in opera lui Homer (sec. VIII), a lui Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan Democratizarea vietii sociale (secolul lui Pericle), aparitia ideii de justitie morala, libertatea in domeniul politic Cuprinderea in opera marilor filosofi ai Antichitatii (Socrate, Platon, Aristotel) a principalelor categorii estetice – frumosul, tragicul, comicul, sublimul Aparitia in opera lui Platon (Dialoguri, Republica) si Aristotel (Poetica) a conceptelor care definesc opera de arta – mimesis (reflectare a realitatii), poesis (creatie originala), catharsis (educatie prin arta), techné (mestesug) Considerarea muzicii si teatrului ca principale genuri artistice Evolutia stilurilor arhitectonice care definesc Grecia Antica si care vor fi reluate in toate epocile clasice – doric, ionic, corintic (care difera in primul rand prin proportii si prin detalii - forma capitelului coloanelor) Aparitia si evolutia unor genuri arhitectonice de referinta – templul, teatrul, centrul social si economic al oraselor-stat

• •

pe care se ridica fusurile coloanelor care sustin un antablament (structura care cuprinde toate elementele aflate deasupra coloanelor. la clasicism si sculptura hellenistica. sec. clasica (sec.Hr. V . decorata cu sculpturi in basorelief. ionic.) sau se celebrau ceremonii legate de cultul eroilor (Tholossul de la Olimpia. tehnicile sofisticate ale artei clasice grecesti. cu portic la intrare) din epoca miceniana. pe care se aseaza friza decorata cu metope (panouri sculptate in basorelief) si triglife (dale decorate cu trei baghete). in cazul ordinului doric. ridicat de Filip al Macedoniei si terminat de Alexandru cel Mare) Planul obisnuit cuprinde un vestibul (pronaos) la est. Evolutia artei va marca in continuarea influenta exercitata asupra artei romane. Renasterea europeana. fiind pierduta in totalitate. element arhitectonic asezat peste friza. a influentat cultura a numeroase tari pana in zilele noastre. Estetica umanista in general. • • . in care se pastrau tezaure (Tholosul de la Delfi.VII-VI). lucrata in tempera. IV i. Pictura.• • • • • • Evolutia sculpturii de la sculptura arhaica. inconjurate de un peristil. este cunoscuta numai din scrierile antice.IV). vor inspira arta lumii europene occidentale precum si multe generatii de artisti ARHITECTURA SI SCULPTURA Arhitectura • Planul si forma templului grecesc se regasesc in megaronul (constructie de plan dreptunghiular. In structura antablamentului este cuprinsa si cornisa decorata cu ove. Este cunoscut numele pictorului Polygnot din Tassos. formata din arhitrava (lespede orizontala.Hr. sec. unde se pastrau ofrandele si tezaurul.. hellenistica (dupa 320. un portal posterior (opistodom). sau friza continua. sprijinita pe capiteluri). cuprinzand epoca lui Alexandru cel Mare) Arta Greciei Antice. la inceput realizat din fragmente din piatra albe si negre. in cazul ordinului ionic. doric. Exceptie face perioada hellenistica (portretele funerare de la Fayum) Ceramica pictata a cunoscut o dezvoltare deosebita Arta mozaicului apare in Grecia antica la sfarsitul secolului al V-lea. IV i. cu deosebire arhitectura si sculptura. Un alt plan utilizat este planul circular (constructii de tip tholos. In elevatie (inaltime). In exterior templul este inconjurat de o colonada continua (templul peristil). templul prezinta o baza (platforma de sprijin pentru coloane numita stilobat). o sala principala in care se afla statuia zeului (cella). fixate pe un strat de mortar Arta Greciei Antice cunoaste trei perioade stilistice distincte – arhaica (sec. ala carui lucrari s-au pierdut.

se prindeau intre ele cu agrafe si crampoane metalice. fildes. piata centrala) Sculptura • Un material preferat a fost bronzul (la sfarsitul sec. format din doua elemente . ca si tamburii care alcatuiau coloanele Acoperisurile sunt lucrate in din lemn si tigla Decoratia arhiteconica si coloanele erau colorate in rosu. sticla colorata. Ex. egale ca inaltime. coloanele avand capitelul constituit din frunze de acant si volute. se pare.echina si abaca.si tor – mulura convexa). pe care se sprijina arhitrava (coloana are o baza. VII) si marmura (sec. de laur si de vita de vie. dezvoltarea dramaturgiei datorata lui Eschil. care degaja impresia de forta. Capitelul este geometric. triglifele sunt din lemn iar metopele sunt lucrate in caramida.• • • • • • • • • • • Deasupra antablamentului se inalta frontoanele triunghiulare ale templului. Pentru policromie. acest stil se raspandeste in epoca romana. Placile din piatra sau marmura. alte constructii publice care inconjoara agora (centru comercial. un fus canelat si un capitel) Stilul ionic – coloana mai gratioasa decat coloana dorica . Unghiurile frontoanelor sunt decorate cu acrotere Elementul cel mai caracteristic este coloana canelata. mai greoi. argint pentru dinti si uneori pentru unghii. urne. Sofocle si Euripide). VI sculptorul Rhoicos descopara tehnica de turnare a „cerii pierdute”. cu baza formata din discuri suprapuse si capitel format din doua spirale orientate in jos (volute) Stilul doric (stil mai viguros. care permitea pastrarea modelului). de sculptorul Calimah. cuprinzand principalele edificii Constructiiile in piatra (sec.: coloanele realizate in lemn au la inceput baza si capitelul din piatra. VI) inlocuiesc constructiile in lemn si in caramida (care se va utiliza pentru cladirile particulare). pana in zilele noastre Dezvoltarea urbanistica a Acropolei. forme antropomorfe Principalele genuri arhitectonice: templele. cristal pietre . lei. Inventat. cu baza coloanelor simpla. al carei capitel confera si denumirea stilului. partea cea mai inalta a orasului. fara profiluri – scotie – mulura concava . Mulura=profil arhitectural Stilul corintic (varianta mai ornamentata a stilului ionic. teatrele (teatrul de la Epidaur. grifoni. albastru. fiind utilizat in Renastere si apoi in arhitectura clasica. decorate cu sculpturi. se utilizeaza diverse aliaje sau materiale (cupru pentru buze. auriu Repertoriul de motive ale decoratiei arhitectonice cuprinde: frunza de acant. fortificata.

VII. lucrarile originale in bronz fiind distruse in perioada crestinismului timpuriu. Templul Athenei Polias de la Athena (care anunta epoca clasica). asa cum se poate vedea in Muzeul National de Arheologie de la Athena. de eriosm sau de credinta.Ionia). abanos. si nu ca portrete reale. British Museum Sculptura arhaica este realizata in piatra. Templul Athenei de la Paestum. VII). reprezentate nud) sau Kore (statui feminine. sau erau daruite templelor ca ofrande) reprezantau adolescenti. Se utilizeaza.• • • • semipretioase pentru ochi. ionic). imbracate in kiton (tunica purtata in Grecia arhaica) sau (peplos – imbracaminte de forma tubulara. care erau executati de un alt artizan -oculus faber). Se caracterizeaza prin policromie (sunt pictate) Sculpturile (comandate de stat sau de aristocratie. Templul zeitei Athena Aphaia din insula Egina Sculptura arhaica • Forma cea mai importanta este aceea de Kouros (statui masculine. Templul Herei din Argos (sec. Templul Herei din Olimpia (sec. cu un ritm de 8 coloane pe fatada principala). (sec. marmura sau teracota. ionic. Templul Athenei din Marmaria (utilizeaza prima coloana dorica) • Exemple ale stilului ionic . Sculptura arhaica. este influentata de sculptura egipteana (caracter funerar. Templul lui Zeus din Siracuza. Sanctuarul zeitei Hera din Samos (sec. impersonala. VIII). frontalitate. funerar.Templul lui Apollo din insula Delos (sec. de asemenea. Templul zeitei Hera din Samos • Exemple ale stilului doric arhaic – Templele lui Apollo din Corint si Delphi (sec. VII. imobilism) • • . coloane din lemn). aur) Sculptura greaca este cunoscuta mai ales din replicile realizate in epoca romana. VII. pierdute in mare sau topite in Evul Mediu) Sculpturile au fost comercializate in coloniile grecesti (vestigii exportate au fost gasite la Pompei) Basoreliefurile decoreaza friza si metopele templelor. ca un ideal de frumusete. nefiind inca bine stapanita arta turnarii bronzului. VI). Templul zeitei Artemis din Efes (ionic. altorelieful decorand frontonul Statuia in ronde-bosse a zeului se afla in interiorul templului Arhitectura arhaica Temple din perioada arhaica: Templul lui Apollo din Siracuza. Muzeul Louvre. stil venit din Asia Mica . marmura si alte materiale pretioase (fildes. aveau caracter memorial. drapata).

Ordinul se muta pe continent. constructie publica. cu un plan vast. barbatii devenind sclavi iar femeile fiind nevoite sa poarte greutati mari pe cap. • Templul lui Zeus din Athena (corintic). palestrele. avand la interior marea statuie chriselefantina a Atenei. care fac ca liniile drepte sa para concave (coloanele sunt deci usor curbate) Ionicul clasic nu se dezvolta pe teritoriul sau din Asia Mica. de catre arhitectul Libon din Elea. tribuna mascheaza intrarea care conducea la mormantul eroului antic Cecrops). doric. sub indrumarea sculptorului Fidias (447-442 iHr. casa fecioarelor) din Athena construit pe Acropole de catre arhitectii Ictinos si Calicrates. Populatia. care era de partea persilor. Exemple: • Parthenonul (parthenos=fecioara. teatrele. orasele ioniene fiind devastate de persi. este ultima mare compozitie sculptata a secolului al V-lea).• Capodopere ale sculpturii arhaice – Statuia lui Poseidon (Zeus?) din Muzeul de la Athena (bronz. portic. • Templul zeitei Athena Aphaia din Egina (doric) . 420-407 iHr. cu tribuna cariatidelor – coloane antropomorfe feminine si coloane ionice. realizata de Fidias • Templul lui Hefaistos din Athena (doric) • Erechteionul (Acropole. avand o friza inspirata de razboaiele medice.. cu trei nave longitudinale despartite prin coloane coloane ionice. Numele provine de la localitatea Carias.. cel mai vast din lumea greaca. care marca la vest intrarea in Parthenon. templele. divizat in trei nave prin doua randuri de coloane dorice) • Propileele din Atena. a fost cucerita de greci. • Templele lui Zeus din Agrigento (templu doric. intre coloane arhitrava este sustinuta de cariatide masculine numite telamoni • Templul lui Zeus din Olimpia (construit aproximativ in 460 iHr. descoperita in mare in 1928) Arhitectura clasica Genuri arhitectonice – constructiile publice. pentru corijarea unor iluzii optice. din Laconia. cu un vestibul si un corp central divizat in trei nave prin coloane ionice • Templul Athenei Nike (ionic. Se continua constructiile in stilurile doric si ionic Unghiurile drepte sunt inlocuite cu linii curbe.

alaturi de un sarpe. care inventase dublul fluier. Policlet . vasta. tineri si tinere. al V-lea. il arunca din cauza ca ii deforma obrajii: marsyas. reprezentati in atitudini variate. atras de sunet. se indreapta spre zeita. lucrate in fildes. nord – caderea orasului Troia in prezenta zeitei Athena). de 160 m. friza ionica a Panatheneelor. aur) ale lui Zeus din Olimpia (aproximativ 20 m. o reproducere a capului lui Zeus se afla la Muzeul de arta din Boston) si Athenei Parthenos (imbracata in peplosul attic. reprezinta un model pentru statuia zeitei Athena din Pergam). est – scene cu giganti. care a realizat machetele ca si unele finisaje– 92 metope terminate in 442 (sud – Lupta centaurilor cu lapitii. Predomina scoala de sculptura din Argos. preoti. compozitie cu doua personaje. la nord de Peloponez. care il respinge) Fidias (sec. Fidias. Transportate ulterior la Constantinopol. au fost distruse in incendii Sculpturile in basorelief si altorelief ale Parthenonului executate sub indrumarea sculptorului Fidias. cu lancea in mana. abanos. animale duse la sacrificiu – basoreliefuri in patrimoniul British Museum de la Londra si la Luvru) si frontoanele (est – Nasterea Athenei. Grupul sculptural Athena si Marsyas (British Museum.V) – sculpturile sale sunt in majoritate pierdute sau mutilate • • Conduce lucrarile Parthenonului de la Athena. recompune echilibrat si armonios diferitele faze ale miscarii umane Opere: Discobolul (sculptura in care este analizata miscarea in diversele ei faza si apoi recompusa armonios si perfect echilibrat. (o procesiune pe ritmuri muzicale. Athena. Tehnica bronzului atinge perfectiunea in sec. sau pe geme. inspirata din literatura teatrala. cu casca si sandale bogat impodobite. replica romana la Muzeul Termelor de la Roma. domina secolul lui Pericle. in Argos si Corint Miron (sec. vest – disputa dintre Athena si Poseidon • . Statuile chriselefantine (cu o policromie naturala. vest – scene cu amazoane..V) • • • A studiat miscarile gimnasticii atletice si ale dansului antic teatral Transforma miscarea reala in ritmuri muzicale.Sculptura clasica Marii sculptori ala clasicismului grecesc din secolul al V-lea– Myron. replica hellenistica in bronz. cu magistrati. cunoscuta din reproducerea pe monede in epoca lui Hadrian.

intre volumele corpului uman fiind stabilite corespondenta si balansuri. autor al unui tratat de arta teoretic. Conform idealului sau estetic. frumusul depinde de simetria tuturor partilor corpului. piciorul stang retras. venit la Atena din Creta. de raporturile acestor parti intre ele si de raportul fiecarei parti cu intregul. V) Constructia corpului uman incepe sa fie influentata de mistica numerelor. cu un drapaj transparent Pythagoras • Conducatorul de cvadriga din Muzeul de la Delphi (catre 478. lucrare in care este evident faptul ca Policlet a inlocuit geometria statice arhaice cu geometria dinamica. de la un modul numit dactyl (degetul). numit Canon.pentru stapanirea Atticii). atras de prosperitatea orasului) • Sculptura Amazoana ranita. etc. Ex. cunoscut din alte busturi ale acestuia Calimah. Se stie ca ar fi primul artist . bronz. Matila Ghyca). tema care i-a atras si pe Fidias si Policlet (replica la Muzeul din Berlin) • Este si autorul unui Portret al lui Pericle. dupa numele tratului de arta al lui Policlet). influentat de Policlet • Sculptura Afrodita Genitrix (replica in marmura la Muzeul Luvru). de la Eleusis. exprima idealul de frumusete al Greciei Statuia Doriforul (atletul care poarta lancea. numita si Canon. Parthenonul a fost distrus in mare parte in urma exploziei din 1687. plecand de la o singura unitate de masura. Atelierul lui Fidias • A realizat marele relief al Sanctuarului reprezentand misterele vietii si ale mortii Policlet din Argos (sec. imbracata in hymation. copie romana in marmura la Muzeul de arheologie din Athena). O alta norma compozitionala pentru Policlet este cuprinderea capului de 7 ori in inaltimea totala a statuii. Se afirma ca Policlet este sculptorul care a cautat perfectiunea in proportiile matematice (Numarul de aur. • Cresilas (sculptor de traditie ioniana. • Statuia Diadumenul (purtatorul de diadema – care inconjura capul atletului invingator. azi pierdut. raspandita de sectele pithagoreice. oferita sanctuarului .: capul intors spre dreapta. lucrare atribuita sculptorului.

Mausoleul de la Halicarnas (Turcia). s-a adoptat prinderea sculpturilor in altorelief (relief inalt) cu agrafe metalice pe un fond din calcar (friza Erechteion-ului ridicat pe Acropole). decoratie in basorelief. statuile acestora incununau acoperisul. din cele trei frize care decorau monumentul s-a pastrat o parte reprezentand lupta Grecilor cu Amazoanele) Predomina stilul doric si coloana corintica. sanctuarele din Efes si Milet. in vremea lui Policlet cel Tanar) • • Sculptura clasica in secolul al IV-le a . cu o schema compozitionala clara sub influenta scolii din Argos. dedicat guvernatorului Mausol si sotiei sale Artemisa (British Museum). in care apare si eroul atenian Tezeu) si metopele care ilustreaza legenda lui Hercules – lupta cu taurul. lupta cu leul din Nemeea (doua metope se afla la Luvru) Marea friza a Panateneelor care decora Parthenonul din Atena (British Museum). cu coloane ionice si corintice. vest – Lupta centaurilor cu lapitii. dupa o victorie obtinuta intr-o cursa de care) Basorelieful ca decoratie arhitectonica in epoca clasica Ca tehnica. Se cunoaste faptul ca sculpturile grecesti erau policrome (pictate) • Templul lui Zeus din Olimpia (470-456). dar realizata de artisti ionieni veniti pe continent: Frontoanele (est – Zeus prezidand o cursa de care.de la Delphi de catre un print sicilian. edificiile de plan circular (Tholosul din Olimpia. dedicat cultului eroilor din dinastia macedoneana) Se construiesc primele teatre grecesti (Epidaur. scena dominata de Apollo. • Arta clasica in secolul al IV-lea • • In aceasta perioada se face tranzitia catre arta hellenistica Dupa cuceririle lui Alexandru cel Marea arta greaca se diversifica sub influenta culturilor orientale Arhitectura clasica in secolul al IV-lea • Se construiesc putine edifici de mari dimensiuni (Templul lui Apollo de la Delfi.

cunoscute din replici (Capul lui Meleagru. debuteaza dupa moartea lui Alexandru cel Mare si se termina catre sfarsitul secolului I i. alungeste proportiile si subtiaza formele • Grupul statuar Apollo Sauroctonul (omoratorul de serpi) • Satir in repaus (replica. dupa original) • Portretist agreat de Alexandru cel Mare (realizeaza efigia acestuia) Leochares • Sculptura Ganymede ridicat de vultur • Diana (de la Versailles) si Apollo Belvedere (Vatican) Arta in perioada hellenistica Perioada hellenistica. originar din Paros. caracterizate prin miscarile lor exaltate. pastrata la Dresda) Praxiteles • Introduce nudul feminin in arta sculpturii. erou grec mort in lupta cu mistretul. in lucrarea „Geschichte des Hellenismus” (Istoria Hellenismului) . a preferat marmura • A participat la decorarea Mausoleului de la Halicarnas • S-au pastrat putine lucrari. reprezentand un atlet care isi curata pielea cu strigilulun bronz) • Statuia Printului Agias din Thessalia (replica la Muzeul din Delfi. pentru care a ales un model celebru (Afrodita din Cnidos.Scopas • Mostenitorul spiritual al lui Fidias. bun cunoscator al anatomiei. Muzeul Capitoliului) • Hermes din Olimpia (Muzeul din Olimpia) Lisip • Ultimul mare sculptor al secolului al IV-lea • Prefera bronzul. a avut o opera imensa • Introduce un nou Canon de reprezentare si schimba Canonul lui Policlet in Canonul de 8 capete in inaltimea trupului – adoptat ca principiu si de Leonardo da Vinci • Statuia Apoxiomenos. o Menada executand un dans (nimfele care lau crescut pe Dionisos. continua traditia scolii din Argos. replica la Villa Medici de la Roma. creaza un nou tip de frumusete. Venus din Arles la Muzeul Luvru) • Influentat de speculatiile platonice. care se refera la o arta cosmopolita. considerata de Pliniu cel Batran ca fiind cea mai frumoasa statuie din lume.Hr. Termenul de hellenism a fost utilizat pentru prima data de catre istoricul german Johann Gustav Droysen. la Gliptoteca din Munchen. studiaza modelele atletice.

animale. Venus din Milo (sau Afrodida din insula Melos. III.III. cunoscuta pentru utilizarea simbolurilor si alegoriilor Arhitectura hellenistica • • • Ordinul doric decade. cu un elan accentuat al drapajului. III). dupa bronzul provenind din Pergam). Atena isi pierde din importanta. aspecte din viata cotidiana (sculptura mica – asa-numitele statuete de Tanagra. se detasa pe un perete inalt. azi disparuta. va avea nevoie de statui de zei si de eroi pentru temple si locuri publice Tematica sculpturii se schimba – sunt reprezentati oameni din popor (Femeie batrana betiva de Miron din Teba). Sculpturile sunt comandate de familiile bogate pentru decorarea casei sau a gradinilor Cele mai frumoase exemple – Grupul Laocoon. Vatican). • . o biblioteca. ca si spiritul civic Exemplele majore ale artei hellenistice ne arata o arta rafinata. cu o curte inconjurata de un peristil doric). portice. Colosul din Rhodos (statuia lui Apollo.Hr. opera magistrala executata de Polydor.. Opere legata de victoria lui Atal I impotriva barbarilor (aproximativ 228 i.). I. sfarsitul sec. sec. Turcia). sec. Luvru) si Victoria de la Samothrace (sec. picturi murale si pavimente din mozaic • Sculptura hellenistica • • • Sculptura se remarca prin caracterul ei naturalist. erou care ridica in capitala sa un altar cu efigiile simbolice (in bronz) ale barbarilor invinsi Arhitectura religioasa stagneaza si se dezvolta alte genuri – palestrele (Olimpia.) cuprindea un teatru. de curte. deasupra teatrului). dar noile centre grecesti din Egipt.III. din Muzeul Pio-Clementin (sfarsitul sec. predomina ordinul ionic sau cele doua ordine combinate Sanctuare celebre: Sanctuarul zeitei Atena Polios din Pergam (Muzeul Pergamon de la Berlin. casele particulare cu peristil. care evoca poezia alexandrina. II. Muzeul Capitoliului.. Faunul Barberini (Munchen).Hr. idealul grec de frumusete este inlocuit de realismul tematic si portretistic Se modifica idealul de frumusete si de perfectiune. Afrodita ingenunchiata (sec. un palat. inalta de 31m. realizate in teracota). II i. Templul zeitei Artemis din Efes Ansamblul din Pergam (sec. Pergam (Anatolia. Galul murind (replica. Luvru). sec. casele de oaspeti construite pe langa sanctuare. copii (Copilul cu gasca de la Luvru). Siria Anatolia. altare. Luvru.Dezvoltarea marilor centre culturale si spirituale din Alexandria. II. temple.

II. Gladiatorul Borghese (sfarsitul sec. Galeriile Uffizzi. Friza in altorelief a marelui Altar din Pergam..Hermafrodit adormit (sec.dr. Luvru). Florenta). cu abundenta de detalii si exces de elocventa) Conf.univ. III. reprezentand lupta zeilor cu gigantii. 120m. Doina Punga .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful