REFERAT Accidentul vascular cerebral

CUPRINS
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE II. TIPURI DE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL 1. Accidente vasculare cerebrale ischemice 2. Accidente vasculare cerebrale hemoragice III. CAUZELE FORMARII CHEAGULUI 1. ateroscleroza 2. staza sangvina 3. afectiuni la nivelul valvelor inimii 4. tulburari de coagulare a sangelui 5. inflamatia vaselor de sange 6. cardiomiopatie ischemica, infarct miocardic IV. FACTORI DE RISC 1. Factori de risc care nu pot fi modificati 2. Factori de risc care pot fi modificati V. SIMPTOME SI RECOMANDARI 1. Semnele si simptomele unui AVC 2. Recomandari

Accidentul vascular cerebral

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE Accidentul vascular cerebral (AVC) este denumirea comun a mai multor tulburri care apar atunci cnd circulaia sangvin spre creier este blocat iar celulele nervoase sunt deprivate de oxigen i substane nutritive. Din acest motiv, funcionarea neuronal este alterat sau compromis definitiv II. TIPURI DE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL 1. Accidente vasculare cerebrale ischemice, numite si infarcte cerebrale, apar cel mai adesea ca o consecinta a unui trombus (cheag de sange care se formeaza intr-o artera), a unui embol (corp strain sau un trombus mobilizat care, antrenat prin circulatie, va produce obstructia arterei) sau o ingustare a arterei favorizata de ateroscleroza (ingrosarea invelisului intern al peretelui arterial). Ultima este cauza principala a accidentelor vasculare cerebrale ischemice. 2. Accidente vasculare cerebrale hemoragice se datoreaza unei scurgeri de sange in tesutul cerebral. Cauza lor o constituie in general hipertensiunea arteriala sau, mult mai rar, malformatii vasculare (angiom, anevrism), tulburarile de coagulare sau complicatiile unui tratament anticoagulant. III. CAUZELE FORMARII CHEAGULUI 1. ateroscleroza-ingusteaza lumenul vasului si favorizeaza formarea cheagurilor. Principala cauza a aterosclerozei este nivelul crescut de colesterol in sange. Daca se asociaza si hipertensiunea arteriala si/sau diabetul zaharat riscul de aparitie a AVC ischemic creste 2. afectiuni la nivelul valvelor inimii: valva cardiaca inlocuita (artificiala sau biologica), aparitia de vegetatii la nivelul valvelor, inflamatia lor (endocardite), insuficienta mitrala, stenoza mitrala (aparuta mai ales din cauza infectiei cu streptococ beta-hemolitic)-sunt factori favorizanti ai aparitiei embolilor (material obstruant) care pot duce la blocarea vaselor de sange din creier 3. staza sangvina-intalnita in dilatari ale cavitatilor inimii, tulburari de ritm cardiac (fibilatia atriala) 4. tulburari de coagulare a sangelui-stari de hipercoagulabilitate: cancere, boli sistemice, contraceptive orale

5. inflamatia vaselor de sange (vasculite)-duc la ingustarea lumenului 6. cardiomiopatie ischemica, infarct miocardic. IV. FACTORI DE RISC 1. Factori de risc care nu pot fi modificati: - varsta inaintata-se stie ca incidenta AVC creste o data cu inaintarea in varsta - sexul-barbatii sunt mai predispusi la a face AVC. Femeile sunt protejate de hormonii feminini (estrogeni). Aceasta protectie scade odata cu instalarea menopauzei, ajunganduse ca dupa varsta de 75 de ani femeile sa fie mai predispuse la AVC - rasa-negri si hispanicii au un risc mai mare de AVC fata de alte rase - antecedentele familiale de AVC-riscul de AVC este mai mare la persoanele care au rude apropiate care au suferit un AVC sau AIT - antecedente personale de AVC, AIT sau infarct miocardic-persoanele care au suferit in trecut un astfel de episod, au un risc mai mare de AVC decat celelalte persoane. 2. Factori de risc care pot fi modificati - hipertensiunea arteriala-este necesar sa fie tinuta sub control prin medicatie corespunzatoare, deoarece este al doilea factor de risc ca importanta, dupa varsta - diabetul zaharat ineficient controlat - colesterolul crescut-este factor favorizant al aterosclerozei - afectiuni cardiace sau arteriale-care pot duce la infarct miocardic si in consecinta la cresterea riscului de AVC - tulburari de ritm cardiac-in special fibrilatia atriala (se intalneste la 3-5% dintre persoanele de peste 65). Aproximativ 25% dintre persoanele care sufera un AVC prezinta si fiblitatie atriala. Din cauza faptului ca atriul nu mai este capabil sa se contracte eficient si sa impinga sangele in ventricul, in atriu ramane sange stagnant, care favorizeaza aparitia cheagurilor. De la inima cheagul poate pleca spre creier, rezultatul fiind un accident vascular cerebral - tulburari hematologice - anticonceptionalele orale asociate cu fumatul cresc considerabil riscul de aparitie a cheagurilor de sange, care pot duce la AVC - sedentarismul - obezitatea - fumatul - consumul crescut de alcool - abuzul de droguri

V. SIMPTOME SI RECOMANDARI 1. Semnele si simptomele unui AVC - pareza/ amorteala la nivelul fetei - hemipareza (paralizie usoara, incompleta, pe o jumatate a corpului: dreapta sau stanga) - pierderea sensibilitatii pe o jumatate de corp (dreapta sau stanga) - slabiciune sau amorteala aparute brusc, mai ales pe o jumatate a corpului (dreapta sau stanga) - cefalee (durere de cap) severa - tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor - tulburari de vedere - ameteala - greturi, varsaturi - dificultati la mers - pierderea echilibrului sau a coordonarii - alterarea constientei, confuzie, mergand pana la coma

2. Recomandari - controale medicale periodice-in special persoanele de varsta a 3-a, cele care au hipertensiune arteriala, diabet zaharat, colesterol crescut. Este importanta mentinerea acestor parametri in limite normale printr-un stil de viata sanatos sau la nevoie prin medicatie - alimentatia-pentru reducerea colesterolului pacientul trebuie sa evite consumul alimentelor bogate in grasimi. Este de preferat adoptarea unei diete bazate pe legume, fructe, cereale. Astfel se mentine si o greutate corporala adecvata, obezii avand un risc crescut de a dezvolta AVC sau AIT. Pacientii care au hipertensiune arteriala trebuie sa-si limiteze consumul de sare, deoarece sarea retine apa in organism si creste tensiunea arteriala. - evitarea sedentarismului si adoptarea unui stil de viata activ, care presupune efectuarea de exercitii fizice zilnice. Exercitiile fizice sunt benefice persoanelor cu hipertensiune arteriala, deoarece scad tensiunea si cresc nivelul de HDL-colesterol (colesterolul bun) - la indicatia medicului se pot folosi si medicamente: aspirina, anticoagulante (de exemplu la persoanele cu fibrilatie atriala sau care au suferit un infarct miocardic), medicamente care controleaza tensiunea arteriala (inhibitori ai enzimei de conversie,

diuretice), care scad nivelul de colesterol (statine) - renuntarea la fumat-tutunul favorizeaza atat hemoragia cat si tromboza cerebrala - evitarea consumului de alcool-alcoolul favorizeaza tulburarile de ritm cardiac si contractilitate, care la randul lor favorizeaza aparitia embolilor (mici cheaguri de sange care pot ajunge la creier). Alcoolul favorizeaza si agregarea plachetara (formarea cheagurilor) - evitarea folosirii anticonceptionalelor, deoarece acestea cresc riscul formarii trombilor si a embolilor care pot determina un AIT sau un AVC ischemic - evitarea consumului de droguri, deoarece acestea cresc tensiunea arteriala si favorizeaza aparitia tulburarilor de ritm - evitarea terapiei de substitutie hormonala la femeile aflate la menopauza