You are on page 1of 35

I

3

I

bt

RevistH lunari de schimb, de experien* ~i 'Indrumare me to do logic^ apicoli editat5 de Asocia3ir ~rescktorilor Albine din Republics da S0cialist3 'RomSnia

:
I

,

CUPRINS
1

i
I

i I

MILOIU - Sub semnul urgentei : Sl sporim

I

!.
I

'

i'

41 i. i
! I

I

i
19

b

22

! E. TARTA : Diversificarea productiei - cale f siguril de rentabilizare in apicultura. ! Clena PALO$, Filofteia POPESCU : Produse

I

apitqrapice pe b a d de propolis standardizat.

$3

- 1.

4

=a *
I

-3* 1

*7 r

'I
I
A

* 5, L
r' F"

'"".

: p.-< *k _

.

"*

..%-

o .

.

.- +", -< Yr

.

&Z<

.g%:

- * -- ;--* .r*-+ :* . - ' : -*: '" =;* 5

-A

L tr

. *c. . % w* * s +
**

.-. s,
r:

>*

-*

& L

'; , :.

+A?

Y

-. & a

sli SPORIM

PRODUCT^

yjwopolis&e. un prof und rnai:'mare. cantitate

3

!. . : ..,.

..

-.

Institutul de' cercetare ~i productie p

Propolisul sau cleiul albinelor este o substantli com@exli, care are la bazli secretii ale mugurilor unor p tire?, vivin, prun. piersic! brad, anin etc. Propolisul este folosit de albine pentru limitarea desc zarea celulelor $i a peretilor st Gtilor din stup etc. Urmare a tgtile regenerative anestezice, Aceste insu$iri ale propolisului a1 actiunii biologice $i farmacodinamice, ceea ce ii asigura o gama larg5 de Propolisul s-a dovedit foarte eficient In tra necrobacteriozl, rani cu localizare $i provenientli diferita, afectiuni aftoasc, hol:

'

cornute marl. In midicina urnanti propolisul ca substantli util in dermatologie, chirurgie, stomatologie, ginec nale $i pulmonare $i chiar in oftalmologie. Propolisul joacii un rol foarte important $i in prepararea, produselor' cosnletice. In aceste preparate propolisul se adaugli ca substan@ biologic activa care Yni- . piedicii degenerarea prematurii ca antioxidant in industria piscicolli. lisul este aplicat Propolisul a devenit dintr-un produs api mare popularitate, a$a se explicli cererea tot mai mare de propolis.
,
I
'

"'

'

/

/

.

.

La inceputurile cregterii albinelor propolisul era asimilat in general cu ceara. Mai tirziu s-a constatat cfi propolisul este un material de construcve ~i de protectie cu care albinele lipesc diversele cr5piIturi din stup gi cfi are gi alte insugiri decit ceara. Primele teorii despre formarea $i originea propolisului au fost foarte primitive, astfizi ele reprezint5 doar n i ~ t e trepte pe..druniul spre teoriile actuale despre formareaacestui, produs a1 albinelor. . . In prezent $ink apico15 dispune de dou6 teorii pentru explicarea formfirii qi originii propolisului. -,Una din teorii a f i r a c albinele aB dun6 propolisul din. rgginile $i secre,

'

'

tiile mugurilor ~i de pe sco* upor r5~inoasesau foioase. Partizanii acestei teorii : Rosch, Evenius, Berlepsch, Cieselski susun & al. n binele adunCi propolisul astfel : i prima, faz5 albina cksprinde cu ajutorul.man.. . dibulelor o huc5ticfi de r&jinB. sau. de - secretie a plantei pe care apoi o prelu-. . 'creaz8 prin migcarea aceloragi man- ' . . ., . dibule. i i Acest propolis este preluat de picioa- : rele din fat%,de pe acestea.:.8e cele din . . 'mijloc gi in cele din u r n 5 este depozitat in q g u l e p l unuia din picioarele posteriodh -. &bina.' forrneazg astfel . '*L. . ghemotoace, la fel' ca l'a colectarea po-'- . . .. lenului. Cu inc5rcfitura. de r8qin6 e a -- : ,..,. . zboarB la stup,.ynde alte a1bine.-preiau~..; .
, A
- ' ' !

; ,

.

,

albinelor este o substant5 cu compozitie deosebit de com$ex5. polizarea celulelor $i a peretilor stupilor.Una din teorii afirnki c5 albinele adun3 propolisul din rA$inile $i secre- tiile mugurilor ~i de pe scoa* unor rgsinoase sau foioase. de pe acestea Be cele din mijloc $i in cele din urm5 este depozitat in cpqulewl unuia din pieioarele posterio@&. ginecologie. Propolisul. creazg prin mi~carea aceloraqi mandibule. I. .. I I Propolisul s a u cleiul. Berlepsch. vivin. Evenius. In aceste preparate propolisul se adaug5 ca substan@ biologic activB care Fni. ant Aceste ~~~~~~i ale propolisului il caracterixeazfi ca o substant5 cu a1 actiunii biologice $i farmacodinamice. I . asperit5atilor din stup etc. . Propolisul este folosit de albine pentru limitarea deschlderii urdini&lui. ca antioxidant in industria piscicol5. Urmare a unor cercetiiri ~tiintificeau fost stabilite proprietBtile regenerative anestezice.astfel ghemotoace.. In prezent $tiin@ apicol5 dispune de dou5 teorii pentru explicarea form5rii qi ariginii propolisului.. MILOTU Institutul de cet-cetare 5i productie pentru apicultur5 I I % 1 ' : I I I I : . chirurgie. stomatologie. astuparea $i nivelarea cr5p&turilor. care are la baz5 secretii ale mugurilor unor plante ca : tire$..SX SPORIM PRODUCTIA DE P~OPOLIS Ing. Cu inc5rcLLtura de rGqin5 ea. in terapi nale $i pulmonare $i chiar in oftalkologie. I " '. Partizanii acestei teorii : Rosch. a$a se explic5 cererea tot mai mare de propolis. . ~ l b i n a forrneazg . prun. Cieselski susvn c5 albinele adun5 propolisul astfel : in prima faz: albina desprinde cu ajutorul mandibulelor o buc5ticS de ribjing sau de secretie a plantei pe care apoi o prelu. anin etc. . ceea ce fi asigur5 o gamB larga de utilizare. piersic! brad. In mGdicina urnan5 propolisul ca substant5 de . Mai tirziu s-a constatat cB propolisul este un material de constructie $i de protectie cu care albinele lipesc diversele crgpgturi din stup qi c i are E qi alte insuqiri decit ceara. astgzi ele reprezint5 doar n i ~ t e trepte pe drurnul spre teoriile actuale despre formarea acestui produs a1 albinelor. r l n i cu localizare intestinale $i pulmonare ale tinere cornute man. Propolisul s-a dovedit foarte necrobacterioz5. Primele teorii despre formarea $i originea propolisului au fost foarte primitive.. lenului.bai5 in apit util in dermatologie. Propolisul a devenit dintr-un produs apicol necunoscut un produs cu foarte mare popularitate. b fe'el ca 1a colectarea po. joac5 un rol foarte important $i in prepararea produselor cosmetice. zboar5 la stup pride alte albine -preiau .. I Acest propolis este preluat de picioarele din fat:. . piedic5 degenerarea prematurfi a p lisul este aplicat $i. La inceputurile creqterii albinelor n propolisul era asimilat P general cu ceara.

nainte de solidificarea completii albineIe T adaugri in stup praf dar ~i i ~ n i purittiti mecanice. care in polen. cules. Se gtie &. Dupii dr.stomac de polenu. plopilor. deoarece prima are nevoie de putins miere pentru a o amesteca cu polenul brut pe care il col e c t e d : dar ambelb cateriorii de cule~tbard aubnevoie de hr&g $i nu o pot giisi in propolis. mugurii si sdoarta coniferelor. apc. ele se reg5sesc neapgrat in una sau rnai multe din speciile de plante pe care le viziteazri albinele qi ale ciiror secretii a r putea fi surse potentiale ale propolisului.5 sii se elibereze. Albinele adunri propolis de pe frunzele. nici chiar fn cantitate micii. In defavoarea acestei teorii stau m5rturie gi multe aspecte de ordin fiziologic.ajunge la partea posterioar5 a intestinului unde se combing cu balsamul. Prin migcriri ondulatorii ale . Din inveligul gi%uncioarelor de' polen ia naqtere un balsam pe care albinele .. deci conform teoriei dr. RBsch. Kustenmacher acest balsam formeazii baza si esenta propolisului. de obicei. . 1 . biologic $5 anatomic pe care le-au expus mai ales l-Iagdak. Procesul propriu-zis de formare a propolisului incepe prin absorbirea unei mari cantitiiti de apri. zaharuci gi substank lipidice. Griiuncioarele de polen se umflii datoritii faptului cii absorb o cantitate de apii de 5 ori mai mare decit propria lor greutate ~i pe urmii crapii. galben-rogieti& sau maronie. rnaterialul ciipitind o consisten@ care permite sii fie transportat dirttr-un loc In altul. morfologic. Culegatoarea de propolis atacri sub. stz&ehatotate. Dar nu toate griiuncioarele de polen skit de aceeagi calitate gi o parte din ele nu crap5 nici prin urnflare.. 4C In anul 190744arr. : a . Mayer a obscrvat cii culegiito rele de propolis i ~ ini trerupeau deseori operatia de inciircare intorcindu-se la cuib si revenind din nou la cules ftir5 ca inctirhtura s4 se i fi micqorat. deci reprezintri un balast in hran5 de care albinele caut.ele o folosesc ca hranri pentru puiet.-? . Dac5 se comparii substantele continute in propoiis care se g5sesc in acesta.i 3u capul ridicat. spre deosebire de plic5 formarea ~i orii din griiuncioarele de Kiistenmacher.. fn urma acestui fapt din grriuncioarele de polen se scurge plasma pe care albin. ea se trage inapoi ping ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde. Dupg aceea picioarele ei manevreazit mica particulg de rriginii ~i o depoziteazg fntr-unul din co~uletele polen. de Timpul necesar unei culegtitoare pentru a acumula o incgrcriturii de material variaz5 mult in functie de conditia acestuia $i de rapiditatea cu care i$i realizeazii incrir ritura. albinghit polenul $i-1 acudin portiunile intestinului pe care dr. Fireste situatia difera de aceea a culegstoarei de propolis. In acesta a r t ~ e b u isti a p a d T n t r ~ omtisud m& &tie sub. Kustenmacher o numegte . culegritoarele de polen golesc cite o celulii de miere inainte de a porni In cursa de. sint in cmtitilti relatitf 'maril ' Nici alte substante pre- - f zente in polen nu s-au descoperit i n propolis. Evenius qi Rosch. Kiistenmacher.1 ' I 1 '.stomacului de polenU lucriitoarele elimin5 $i depun pe peretii sail In crriptiturile stupului masa de balsam care se fnt5reste gi se formeazti o masA albenti. fn ultimul timp cercetririle . Din cauza densitiitii specifice mai mici acest balast polenul . transformindu-se intr-o at8 lung5 care se rupe.tanta riisinoad cu mandibulele. prunilor gi a altor plante care secret2 substante r5~inoase.? ghiiiiinotoacele ~i le fol~pscf'awlounde este necesar. Kiistenmacher a are. . b a d propolisul s-ar forma pe baza poleriului. ..asupra propolisului au adus o multime de aspecte in sprijinul teoriei dr. Ea presupurre cti scopul acestor curse era aptovizionarea cu hranii.il eliminii sub form2 de picrituri de 2-3 mm. 1 i j J 4 * I a I r I 4 I I 1 .

La familiile de albine cu aceeaqi putere. Uneori culegstoarea de propolis este intimpinatii la urdiniq gi ajutat5 de alte lucr5toare cu propolis pentru a-i descHca ghemotocul.poate dura de la una pin5 la citeva ore. Atunci se poate duce la urdiniq unde aqteapt5 pin5 ce inc5rc5tura este inmuiat5 de ciildura soarelui pentru a putea fi indepgrtati. 'numai citeva albine sint a n g ~ j a t e . mare cantitate fiind strinsg P perioada de toamn5 cind n . dup5 autorii canadieni 225-450 g.existZi populatii sau iamilii de albine care manifest& intensit%ti diferite ale instinctului de propolizare. conditiile geografice qi climatice. Dar culeg5toarele de propolis pot fi determinate s5 p5r5seasc5 aceasa muncg qi s5 treac5 la colectarea de nectar dach f apropierea sursei de p$on polis exist5 surse de nectar cu continut ridicat de zah5r qi cu proprietdti aromatice atractive . de pe distantatoarele ramelor. Acolo a~teapt5 linigtit5 pin5 ce o alt5 lucrMoare cu propolis ce are nevoie de material se apropie de ea si preia o parte din inc5rc5tur5. Pentru sporirea producqei de propolis un rol important P are selectionarea 1 materialului biologic dup3 . puterea coloniei de albine. . Din intreaga populatie a unei colonii. prezenta surselor de propolis in natur5. Cantitatea de propolis care poate fi recoltat5 din stup este foarte variabilii. . trunde in cuib gi pin5 P zona unde n este folosit propolisul.in.Cursele .. Aceste curse pot fi Pntrerupte la intervale de 5 minute ping la o obi. culeggtoarea poate aqtepta ~i pin5 in ziua urm5toare pentru a fi eliberat5 de inc5rc5tur8. Rareori culeggtoarea se debaraseaz5 singuri de inc5rcgtur5.. Dar de-abicei ea p5-. clgdirea de faguri. de pe sclndurelele de podigor etc. nare. dermatins de culoare inchis8. Dac5 materialul pe care 1-a colectat nu este destul de maleabil. $ un excelent mijloc de igienizare a. dupri altii 150-200 g. din aceast5 cauz5 culeggtoarele CEE'. Cantitatea aceasta depinde de o serie de factori printre care : rasa albinelor. fhstinctul . ' propolis i ~ Pncep activitatea la o mu-i mitii or5 ~i pe rn5sur5 ce se ridic5 temperatura. chiar dac5 acest lucru este necesar qi posibil. de vitalti pentru aceste insecte ca qi . de albine.pe care culegiitoarele de propolis le fac sub cuib gi Pnapoi dureaz5 in medie 15-20 minute. gratii dih ~ i p c ide lemn. plastic. aceasti activitate ~i rarein ori'"mdeplinesc qi alte munci.. pl5ci de l e m cu suprafa@ asprg. tru albine hranZi. de propolizare a1 albinelor s-a format @ procesul evolutiei lor sub inflkenw bctorilor nefavorabili gi atmosferici. dar de obicei ele reVin repede la colectarea de propolis. pl8ci de plastic cu orificii de 2-3_mm. cantiGtile diferite de propolis sint determinate de tendin@ unor familii de a propoliza mai mult. -Produc$ia de . 0 mare importan@ la stringerea propolisului o are. temperatura aerului. Dup2 unii autori ea poate fi de 50100 g. Chiar in cadrul unei rase . de propolizare. Colectarea de propolis pare a fi rezervat2 exclusiv unui num5r restrins de 1ucrAtoare. Dac5 nectarul qi polenul t r a n s f o m t de albine in miere qi p8stur4 sint . iinoleum gi chiar carton asfaltat. . Desc5rcarea ei de c5tre ajutoare .instinctul .>. b) folosirea unor dispozitive ca : plase din fire de plastic sau metalice cu orificiile de 2-3 mm. . cea rnai.de pe peretii stupilor. ' ' structura stupului. cintei stupului. cum ar fi colectarea de nectar.propalis a r e un g r ~ f t m d > : aspect sezonal. albinele P i preg5tesc cuibul de ierS .pen. Stringerea de propolis qi folosirea lui de ctitre albine e o necesitate tot atit . t . D aceea el se manifest2 e diferit la diferite rase. Propolisul poate fi obtinut prin : a) recoltarea prin raclare de pe piesele stupilor : de Ia urdini~. . propolisul este nu numai un material de comtructie ci ..

dup2 revizie. de aceeagi lgtime cu a leatului superior . intrucit dopurile de plutg pentru sticle pe care le-am folosit un an au fost roase de albine. pentru cii pe aceste rame se afla un numiir mare de albine doici. impreunii cu learn1 inferior. rotunjit la capete. fixate cele douii .?f$. Nu practic pastoralul. iar de 3 ani ma ocup de cresterea mgtcilor cu rezultate foarte bune.DESPRE CRESTEREA M. trenul sau auto. pornind de la 2 familii de albine. Eu ingrijesc familiile de albine duminica. Acestea prezintg marele avantaj cB le pot agita prin pomi ~i riscul de ratiicire a1 mgtcilor este minim. Cei care ny.C. Literatura de specialitate ofera din b e l ~ u gmetode ~i enumera ustensilele necesare cre~terii artificiale a matcilor. mai miiri~oare.. - dopurile din lemn. Dupi cipacirea botcilor aceste dopuri se de~urubeaz5~i se altoiesc in nuclee de imperechere sau se monteazg peste ele direct pe qipculite cu~tilede eclozionare tip bigudiu. Mii simt obligat sti afirm c5 munca de cre~tereartificia15 a matcilor este la indemina oricgrui apicultor valid. Mi-am confectionat 100 dopuri din lemn de brad cu diametrul de 20 mm. pentru confectionat botci artificiale ~i 4 rame portbotci. Rama crescstoare are pgrtile laterale prevgzute cu clte douA $inble@ pentru douii ~ipculi@ portbotci' qi sint.z. pornired crel~teriide mgtci o fac in familii neorfanizate.~ i rezerve intr-una din zilele sgptgminii 3-4 ore de lucru in stupinti.A. -h in~urubat cite 10 holtguruburi de 10 mm lungime P care s Pngurubeziz: n e . un cui din lemn de esent5 tare cu diametrul de 9 mm. jud. in care am altoit o bucata de fagure. in cazul formirii de la inceput a unor roiuri sau nucleele S. s-au preocupat de notarea calitgtilor fieciirei familii de albine li se indicA folosirea drept familie de creqtere. iar zona in care cresc familiile mele au un bun cules de la salcim ~i culesuri moderate de la tei ~i fineatii. 2 cu patru compartimenle pentru cite doua jumaati de ram2 M.25-mm. in prealabil ggurite cu un burghiu potrivit pentru uSurarea operatiei. Pe ambele fete se fnchid ell' gratii din plastic de la magazinele ACA. rea..a~ezatecu gura in jos pe o scinduricg sau placaj. Diametrul dopurilor a fost dictat de diametrul bigudiurilor pentru pir. Dupg ce am preggtit ramele porkbotci pentru transvazat. iar deplasarea o fac cu . cu conditia s 2 . in cazul in care urmaresc de da inceput doar obtinerea mstcii hnperecneate: Folosesc cu rezultate foarte bune ~i citeva ghivece de flori. stupina fiind ampiasata la 60 km de locul de muncg. ROSOCA MATCILOR ' b Practic apicultura de 9 ani. in cazul ingrijirii a 20-50 de familii de albine.E. fmi fixez familiile care au cea mai mare putere de dezvoltare ~i care au dovedit in anul anterior calitgti bune (nu se va neglija completarea fisei fiecarei familii).S. in comuna Turbu.~ipculi@ am in pioneze. *+%. din material plastic ~i astupate la un capit cu dopuri met-alice pentru sticle. Ca nuclee de imperechere folosesc stupii obiynuiti. Eu mi-am confectionat o spatula pentru transvazat larve. Primgvara timpuriu. din lut ars. Amgnunte suficiente despre ce' calitgti trebuie s5 aib2 o familie crescgtoare se ggsesc in literatura de specialitate. familia perfect s8niitoas5 care a ajuns cel mai devreme la maximum de dezvoltare. pe care le folosesc drept cu$ti de eclozionare a matcilor in familia crescgtoare sau direct in nucleele de imperechere. imediat* dupg culesul de: la sdlcfm. Gorj. . Sn fhniliile fixate pentru c r e ~ t e r e i creez '1m pent& introducerea acestora ~i este -absolut necesar ca aceste rame sB fie mkginite de rame din stvp cu ouA ~i larve.

cu ser fiziologic luat dln farmacie.. ducerea ramelor in locutile pregstite. operatie care necestupi botci si s i formez cu ele alte fasiti scoaterea larvelor plantate antemilii . paratie cu pornirea in familii orfaniOperatia se repet5 s5pt5miria1. transvazare. dar in conditiile in ce ma'i mare.A transvazare perioada de var5 pentm formarea ~i iar duminic5 control) pentru c i ne puinmultirea familiilor sau pentru schimtem insela asupra numlirului de botci barea celor necorespunzitoare. ridic rama in corpul cu miere sau o dau altui stup pentru clodezvoltarea de prim5var5 nu mai t ~ e cire. Dup5 transvazarea de vatra stupinei. zi fn care mlitcile eclozioLucrcz cu 3-4 bamilii.mitcile si-au dovedit din plin. nupunerea larvelor pe fundul boicilor arcleele de imperechere le deplasez din tificiale ~i se m5reyte procentul de doi in doi ani la o distan@ de 4 km larve in crestere. dat5. Nu se scot ?' = . P momentul in care am ridicat n incPt obtin sBpt3minaL *him 20 botci. In caeul in care s-ar botcilm artificiale cu 18ptiqor luat din desface gratiile. ligtile prolifice . Obtin astfel m3tci bine hrinite in . Alfifel luate i n . Acest control este bine de I .gratiile fiindca mgtcile pot . albinele lor fiind in permanen\li Dup5 dubla transvazare qi complein contact cu botcile artificiale . intimpl5tor prin dubla transvazare. cape liptiqorul depus de albinele doici. mei vi o introduc la loc in corpui de . de care dispun m5 multume~te nu. preglitirea unor familii apte s i infrunte fixez gratiile pe ambele fete ale raorice iarn5 . Mentionarea citorva avantaje pe f8r5 gratii. .familiile crescZitoare. albinele formez nuclee pin5 P ziua a 12-a de la n alegindu-si cele mai Gnitoase larve. asa' neaz3. rior yi transvazarea'altor larve de o zi .e un bigudiu. drept cuyc5 de eclozionare. ajutorul pipetei. de cea mai bung calitate pentru viitoarele familii de alternice din stupin&-nu-mi roiesc nicio6 bine. rama cu botcile cSp5cite introduc peste num3r suficient pentru cek35--30 lafiecare ci1. cre$tere cu larve de o zi pe lliptiqor. procentul de luare In c r e ~ t e r e este centul de luare in crestere fiind din ce intr-adev5r mai mic. cre~t'ere 1-2 ore pentru acomodarea albinelor $i finisarea de c5tre albine a _ciile bigudiurilor. crestere qi putem efectua as astepta s i glisesc.botci neluate in .. Dup5 o sZpt5min5 glisesc bot. un m i r de .s5 fie hr8Se tin ramele portbotci in locul de nite din interiorul acestora prin orifi. din nou prin aducerea altor rame cu Ar putea surprinde cresterea de out5 $i larve de o parte $i de alla a mlitci in familii neorfanizate. prozate. servindu-mi milii pe care le ingrijesc..am la indemini mstci in toat5 facut a doua zi (simb5t. match stupujui respeccelulele cu larve de 2-3 zile sau. deloc dificili si introrea mlitcilof le readuc pe vatri. se a~teapt5 2-3 ore dupi care le-am avut crescind mbtci in stucare se poate face un control. tarea restului de. matci tinere iar avantajele acestora in cile cgpgcite. In comlocului de crestere. cele mai putirnpul dezvolGrii. Se u~ureaz5astfel dePentru evitarea consagvinizfirii. cresccitoare.6-20 botci luate 4n crestere In cazul In care nu sint pregdtit s5 de fiecare familie crescitoare. temporare care m5 ajut5 toamna la obtinut din botcile luate in cregtere. in vedepina mea va miri poate arnbitiile mulrea 'stabilirii num5rului de botci luate tor apicultori incepitori si avansati : In crestere.formez in fiecare var5 familii . cu tiv nu s-ar mai dezlipi de c d ~ tc5uthd i sli-$i suprime rivalele.familiile sint 4nzestrate numai cu creqtere. iar d u p i impercchelarvelor de o zi. Familia cresc5tdare o pregatesc buie comentats.