Investigarea Termenului Biometrie

Cuprins:

Capitolul 1: Termenul Biometrie........................................................................................3 1.1 Generalitati - Definerea Termenului Biometrie......................................................3 1.2 Biometrie Ocupationala..........................................................................................5 Capitolul 2: Domenii de Utilizare a Biometriei....................................................................7 2.1 Biometrie Fetala......................................................................................................7 2.2 Biometria Criminalistica........................................................................................10 2.3 Biometria Arheologica...........................................................................................14 2.4 Biometria in Securitate si Accesul Sistemelor Informatice....................................17 Concluzii...........................................................................................................................20 Bibliografie.......................................................................................................................21

Capitolul 1: Termenul Biometrie 1.1 Generalitati - Definirea Termenului Biometrie

Termenul biometrie este un termen care se foloseste in mai multe domenii. Biometria provine din cuvintele grecesti "bios" care inseamna via si "metron" care inseamna msur, acest termen se refer la dou domenii diferite de studiu i aplicaii. Primul este cel mai vechi i folosit n studiile biologice, inclusiv studii referitoare la domeniul forestier pentru sinteze, analize i managementul datelor cantitative obinute pentru comuniti biologice cum ar fi pdurile. Mult mai recent i deja mult mai cunoscut, termenul biometrie include studii ale metodelor de recunoatere a persoanelor bazate pe msurtori fizice sau msurtori de comportament.

Astfel biometria devine integrata foarte multe domenii de activitate si devine foarte diversificata. Cateva dintre aceste domenii vor fi enumerate si exemplificate. Biometria este utilizat de asemenea, pentru a identifica indivizi n grupuri aflate sub supraveghere. Caracteristicile biometrice pot fi mprite n dou clase principale:

Fiziologice, sunt legate n general de formele corpului. Exemplele includ, dar nu sunt limitate la amprente, geometria minii, recunoaterea feei, recunoaterea irisului care a nlocuit-o n mare msur pe cea a retinei, ADN i odor/miros.

Comportamentale, sunt legate de comportamentul unei persoane. Exemplele includ, dar nu sunt limitate la ritmul tastrii, mers i voce. Unii cercettori au inventat termenul de comportametrie pentru aceast clas a datelor biometrice.

Strict vorbind, vocea este, de asemenea, o trstur fiziologic deoarece fiecare persoan are un tract vocal diferit, dar recunoaterea vocii se bazeaz n principal pe studiul modului n care o persoan vorbete, de obicei clasificat ca i comportamental. Biometria poate cuprinde investigaiile funcionale, poate reprezenta jonciunea dintre statistic i prelevarea de informaii medicale sau biologice, dar poate cuprinde mijloacele i metodele de identificare a persoanei prin achiziia de informaii fiziologice i comportamentale ale acesteia.

1.2 Investigatile Biometrice Ocupationale

Investigaiile biometrice ocupaionale se refer la mijloacele i metodele de prelevare a unor indicatori fiziologici i comportamentali n situaia n care subiectul uman se afl n timpul exercitrii profesiei.

Rezultatele investigaiilor biometrice ocupaionale devin utile astfel: Determin starea de sntate a subiectului uman Permit aciuni preventive pentru conservarea strii de sntate Cresc eficiena la locul de munc Asist factorii de decizie n luarea de msuri pentru optimizarea activitii profesionale a angajailor Identific posibile surse ce pot provoca boli ocupaionale Conduc la luarea de msuri eficiente pentru proiectarea ambientului la locul de munc prin msuri ergonomice Contribuie la optimizarea designului unor produse comerciale Contribuie la eficientizarea proceselor de reabilitare n cazul persoanelor cu deficiene psiho-locomotorii Contribuie n general la creterea calitii vieii

Investigaiile biometrice ocupaionale cuprind : Determinarea unor indicatori geometrici Determinarea unor indicatori cinematici Determinarea unor indicatori cinetostatici Determinarea unor indicatori dinamici Determinarea parametrilor fluidelor Investigaiile biometrice ocupaionale se ocup de Deteminri fiziologice Determinri comportamentale (psihologice)

Indicatorii geometrici fac referire la: Datele antropometrice ale persoanei ( lungimi i unghiuri ) si la geometria coloanei vertebrale (coordonatele unor puncte caracteristice, unghiul Cobb etc ) Indicatorii cinematici provin din: Analiza echilibrului, analiza mersului ( timp, vitez, acceleraie ) si determinarea mobilitii sistemului musculo-scheletal ( curse unghiulare i liniare ) Indicatorii cinetostatici fac referire la : Determinarea de fore i momente, si determinarea de presiuni ( presiunea plantar) Indicatorii dinamici se refer la: Determinarea indicatorilor vibraiilor la nivelul corpului uman (amplitudine, acceleraie, frecven ) si la determinarea tremurului.

Capitolul 2: Domenii de utilizare a Biometriei 2.1 Biometria Fetala

Biometria fetala reprezinta o analiza ecografica fetala prin care se fac masuratori cu privire la evolutia sacului gestational, cat si pentru evolutia fatului, mai exact dimenstiunile acestuia. Rezultatele obtinute la biometria fetala difera in functie de varsta gestationala la care se face biometria (masurarea dimensiunilor biologice).

In mod normal unei persoane gravide i se fac 4 biometrii fetale, fiecare dintre acestea find facute in diferite stadii de dezvoltare ale fatului. 1. intre 6 si 8 saptamani se face biometrie fetala pentru confirmarea sarcinii, dimensiunilor sacului gestational, pentru depistarea unor sarcini multiple, pentru depistarea sarcinii ectopice, pentru stabilirea varstei gestationale si stabilirea datei probabile a nasterii; 2. intre 12 si 14 saptamani se face biometrie fetala pentru depistarea unor anomalii fetale, pentru evaluarea sindromului Down; 3. intre 18 si 22 de saptamani se face biometrie fetala pentru stabilirea sexului fatului
7

4. intre 34-36 saptamani se face biometrie fetala pentru evaluarea dimensiunilor fatului, lichidului amniotic si pentru evaluarea greutatii fatului. Cu ajutorul masurarilor biometrice se identifica indicii de biometrie. Indicii de biometrie fetala reprezinta masuratorile care se iau in considerare la aceasta analiza, rezultatele acestor masuratori depistand eventuale probleme ale fatului in functie de varsta lui gestationala.

DMS (diametrul mediu al sacului) = reprezint media aritmetic a dimensiunilor craniocaudal, transversal i anteroposterioar a sacului gestaional i este utilizat pentru aprecierea vrstei gestaionale pn la 5-6 sptmni de amenoree; valoarea sa este de 2-3 mm la 4 sptmni, 5 mm la 5 sptmni i 15 mm la 6 sptmni

CRL (crown-rump length) = lungimea cap-ezut, este cel mai bun parametru care estimeaz vrsta gestaional n primul trimestru (dup sptmna 13, ftul se curbeaz i aprecierea vrstei gestaionale se face pe baza diametrului biparietal, BPD)

BPD (biparietal diameter) = diametrul biparietal, este parametrul cu cea mai bun acuratee n stabilirea vrstei gestaionale n trimestrul 2
8

OFD (occipito-frontal diameter) = diametru frontooccipital AC (abdominal circumference) = circumferina abdominal, prezint o acuratee maxim n corelarea cu vrsta gestaional ntre sptmnile 26-31

FL (femoral length) = lungimea femurului HL (humerus length) = lungimea humerusului HC (head circumference) = circumferina cranian CI (cephalic index, BPD/OFD) = index cefalic FHR (fetal heart rate) = frecvena cardiac fetal EFW (estimated fetal weight) = greutatea fetal estimat GS (gestational sac) = sacul gestaional TCD (transverse cerebellar diameter) = diametru transcerebelos transversal TTD (transverse thoracic diameter) = diametru toracic transversal APTD (anteroposterior thoracic diameter) = diametru toracic anteroposterior FTA (fetal trunk cross-sectional area)

Prin ecografie Doppler se mai pot evalua fluxurile prin artera ombilical, aort, artera cerebral medie (MCA), arterele uterine arcuate, vena cav inferioar. Astfel biometria a ajuns sa fie o componenta importanta in monitorizarea dezvoltarii fatului si in diagnosticarea problemelor medicale la gravide.
9

2.2 Biometria Criminalistica Biometria in domeniul indetificarii criminalistice foloseste sisteme biometrice de recunoastere a diferitelor caracteristici are corpului uman, astfel se obtin solutii biometrice. Soluiile biometrice abordeaz aceste probleme fundamentale, pentru c informaiile biometrice ale unei persoane sunt unice i nu pot fi transferate. Biometria constituie metoda automat de indentificare a unei persoane sau de verificare a identitii unei persoane pe baza unei caracteristici morfologice sau comportamentale. Biometria furnizeaz valori in dou moduri. Mai nti, o component biometric automatizeaz intrarea intr-o locaie securizat, elibernd sau cel puin reducnd necesitatea unei monitorizri pe tot parcursul timpului de ctre un personal angajat. In al doilea rnd, cnd intr intr-o schem de autentificare, biometrul adaug un nivel puternic de verificare pentru utilizatori i parole. Biometrul adaug un indentificator unic la reeaua de autentificare, unul ce este extrem de dificil de duplicat.

Cardurile inteligente si pachetele de date furnizeaz i ele un identificator unic, dar biometrul are avantaj asupra acestor echipamente ntruct un utilizator nu i poate pierde sau uita amprenta, retina sau vocea. Aplicaiile practice ale sistemelor biometrice vizeaz diverse domenii: asisten medical, servicii financiare, transport, sigurana public si justiie. Asemenea aplicaii sunt identificri online pentru Comerul electronic, controlul accesului ntr-o anume cldire sau zona restrictiv, indentificarea personalului neconectat,
10

maini automate de citire financiar (ATM), achiziionarea de bilete prin intermediul internetului si controlul accesului in zonele militarizate, etc. Folosind recunoaterea irisului, o persoan pur si simplu merge la dispozitivul automat de recunoatere a irisului i privete in camera cu senzori pentru a-i accesa conturile. O autentificare pozitiv poate fi citit i prin ochelari de vedere, lentile de contact si majoritatea ochelarilor de soare. Este important s distingem dac un sistem biometric este folosit pentru a verifica sau indentifica o persoan. Acestea sunt scopuri separate si anumite sisteme biometrice sunt mai potrivite pentru unul dect pentru cellalt, dei nici un sistem biometric nu se limiteaz la unul sau la cellalt. Necesitile mediului vor dicta ce anume sistem va fi ales. Cel mai utilizat de catre biometrie este verificarea. Dup cum sugereaz numele, sistemul biometric verific utillizatorul bazndu-se pe informaia furnizat de ctre utilizator. De exemplu, cnd X i introduce numele de utilizator i parola sistemul biometric introduce datele biometrice pentru X. Dac exist o potrivire, sistemul verific dac utlizatorul este de fapt X. Procesul de scanare a irisului ncepe cu o fotografie realizat cu un aparat de fotografiat specializat ce folosete o lumin infraroie pentru a ilumina ochiul i a capta o imagine cu o rezoluie foarte ridicat. Acest proces dureaz doar una sau doua secunde i furnizeaz detaliile irisului, care sunt nregistrate i stocate pentru o viitoare potrivire sau verificare. Ochelarii de soare i lentilele de contact nu influeneaz calitatea imaginii si sistemele de scanare a irisului. Marginea interioar a irisului este localizat printr-un algoritm de scanare a acestuia care creioneaz modelele distincte si caracteristicile irisului. Un algoritm reprezint o serie de directive ce arat sistemului biometric cum s interpreteze o problem specifica. Algoritmele au un numr de pai i sunt folosite de sistemul biometric pentru a determina dac un ablon (prima nregistrare) i o nregistrare ulterioar sunt identice.

11

Aeroporturile au nceput s foloseasc scanarea irisului pentru nregistrarea, identificarea sau verificarea angajailor pentru traversarea zonelor securizate si permiterea accesului pasagerilor pe liniile aeriene. Acest sistem permite o verificare rapid si uoar a identitii persoanelor pentru a li se permite accesul prin punctul de control. De asemenea, irisul nu mbtrnete niciodat ceea ce nseamn c rmne intr-o form stabil de la vrsta aproximativ de un an i pn la moarte. Folosirea ochelarilor sau a lentilelor de contact (colorate sau incolore) are un efect minim asupra reprezentrii irisului si prin urmare nu afecteaz tehnologia identificrii. Din cele prezentate se desprinde concluzia c irisul se caracterizeaz printr-o serie de trsturi care permit identificarea persoanei, cum ar fi: - unicitate; - imuabilitate; - nu poate fi contrafcut; - diversitatea varietilor (desenelor) din iris; - nu poate fi influenat prin utilizarea accesoriilor (ochelari, lentile de contact).

12

Irisul uman

Recunoaterea irisului se bazeaz pe urmtoarele caracteristici vizibile principale: - esutul conjuctiv care d aparenta de divizare a irisului n fii radiale; - cercurile; - semnele; - pistruii; - coroana. Se poate spune c irisul are un cod.Imaginea retiniana consta n determinarea aspectului si marimii vaselor de snge existente n retina. Este o metoda de identificare extrem de sigura nsa este putin folosita datorita caracterului invaziv. Persoana trebuie sa-si scoata ochelarii sau lentilele de contact si sa-si focalizeze privirea pe un punct, astfel nct sistemul optic al cristalinului sa nu modifice focalizarea sistemului optic de citire. n timp ce ochiul este tinut nemiscat, un fascicul infrarosu de mica intensitate scaneaza circular zona centrala a retinei. Cantitatea de lumina reflectata, modulata de diferentele de reflectivitate ntre vasele de snge si tesutul nconjurator, este memorata si constituie informatia care va fi prelucrata pentru identificare. Astfel biometria patrunde in domeniul criminalisticii si a identificarii persoanelor care au comis infractiuni, potentialul biometriei in criminalistica este mare si in continuu dezvoltare.

13

2.3 Biometrie Arheologica

Prin biometrie arheologica se intelege identificarea obiectelor vechi si a fosilelor folosinduse sisteme biometrice care identifica anumite caracteristici unice. Scheletele de cornute si alte animale pot fi identificate cu ajutorul biometriei.

Prin biometrie, dar i prin observaie direct, se poate constata existena unui dimorfism sexual evident, dar penuria materialului nu ne d posibilitatea de a stabili exact raportul dintre femele i masculi, ct i de castrai, ntruct se tie, c la noi, nc din cultura Vina, erau cunoscute modalitile de castrare a masculilor cornutelor mari. n ceea ce privete vrsta de sacrificare, att dup dini, ct i dup oasele lungi, putem prezenta urmtorul tablou: un individ n jur de un an, unul de circa 2,5 ani, patru sau chiar cinci de 3-4 ani, unul de 5-7 ani, ct i unul btrn, de 8-10 ani. Ca frecven urmeaz ovicaprinele, sau aa zisele cornute mici. Se cunoate faptul c, nu pentru toate segmentele osoase, mai ales cnd sunt fragmentare, departajarea lui Ovis de Capra este aproape imposibil. Cu ajutorul masuratorilor biometrice am constatat ns precis, prezena ambelor genuri, ovinele predominnd. n ceea ce privete tipologia, cele patru resturi de coarne de femele de capr dei trei cu totul fragmentare i doar unul mai ntreg care a putut fi msurat, ne arat tipul prisca aa cum sunt de fapt, de obicei, coarnele de capr din cadrul culturii Cucuteni. Cele trei coarne provenite de la Ovis, aparin toate unor masculi, dintre care unul ar fi poate castrat, dar ele sunt rupte, cioplite, nct nu s-au putut msura; apar nu prea
14

masive, de asemenea, oarecum tipice pentru cultura Cucuteni. Msurtorile arat att pentru Ovis, dar omeneti, nc din mezolitic. Vrsta de sacrificare, stabilit mai ales dup dini cu ajutorul masuratorilor biometrice arat un individ de un an, patru de 2,5 ani, unul de 4-5 ani, dar i doi btrni, de 5-7 ani. Porcinele se aeaz pe locul trei, ntre speciile domestice, avnd un total de 16 fragmente i patru indivizi prezumai. Puinele msurtori ce s-au putut executa, arat un porc gracil de talie mic, aa-zisul ani. Cinele are trei resturi, pe care le-am socotit c ar aparine aceluiai individ.

Pe o mandibul, aproape ntreag, s-au executat msurtori biometrice, prin ele s-a putut aproxima, considernd coeficenii lui Dahr i Brinkmann, lungimea bazal a craniului, a crei medie a fost gsit =136mm, deci un exemplar de cine foarte mic. Este acel Canis familiaris palustris, caracteristic, probabil, pentru neo-eneoliticul european. Penuria resturilor cinelui este de asemenea o particularitate a aezrilor neo-eneolitice de la noi, mai ales pentru cultura Cucuteni. Al doilea grup de specii pus n eviden este cel al speciilor slbatice, de asemenea n numr de cinci. n ordine sistematic ele sunt: ursul (Ursus arctos), mistreul (Sus scorfa ferus), cerbul (Cervus elaphus), cpriorul (Capreolus capreolus) i bourul (Bos primigenius), actualmente stins. Trebuie s menionm c toate aceste specii sunt comestibile, inclusiv deci ursul, nct erau de predilecie vnate, fiind socotite drept comune, n cadrul materialului alctuit din resturi de buctrie (menajere), iar alte slbticiuni apar doar accidental. Ursului, care a fost gsit n faza B a culturi Cucuteni, i aparine un radius fragmentar, reprezentat prin epifiza sa inferioar; ca dimensiuni s-a msurat epifiza
15

inferioar a sa, ce are urmtoarele valori: lrgimea epifizei=59 mm, lrgimea suprafeei articulare= 55mm. Individul gsit n materialul nostru este destul de masiv. Se tie c ursul est o specie stenoec, ce frecventeaz pdurile btrne, cu arbori scorburoi i/sau cu pietrrii, n care i face adpost pentru iarn, cnd este somnolent. Astzi, arealul lui este mult mai micorat, el devenind, de nevoie, doar carpatin. Mistreul are mai multe resturi, 22 la numr, ce ar proveni de la minimum trei indivizi. S-au putut executa o serie de msurtori, ce arat o specie masiv, aa cum este nc i astzi mistreul de pe la noi, ce aparine la o subspecie mare Sus scrofa attila. Ca i ursul, mistreul este o specie stenoec, de pdure i n ziua de astzi, mai mult de nevoie, ajunge, n cutarea de hran, s produc stricciuni culturilor agricole. Zona sitului de la Cucuteni, se afl astzi cam la limita spre est a arealului su. Cerbul este slbtciunea cea mai bogat n resturi, 57 de fragmente, aparinnd la cel puin patru indivizi, existnd aproape toate segmentele osoase ale unui schelet de mamifer. S-au gsit cinci resturi de corn, dar ele sunt cu totul nesemnificative din punct de tip palustris, caracteristic pentru neo-eneoliticul romnesc.

Conform masuratorilor biometrice vrstele de sacrificare evideniaz doi indivizi n jur de un an i doi n jur de doi ani. Biometria aduce un mare avantaj arheologiei prin faptul ca se pot masura date exacte si ajuta la identificarea scheletelor, plantelor si obiectelor din lut.

16

2.4 Biometrie in Securitate si Accesul Sistemelor Informatice

Biometria din sistemele de securitate si acces foloseste mai multe tipuri de date biometrice, toate acestea la un loc numindu-se sisteme biometrice multimodale. Fiecare caracteristic biometric are limitele ei i nici un sistem biometric nu este perfect. Depirea inconvenientelor i a limitelor menionate se poate realiza prin utilizarea sistemelor multimodale care duc la mbuntirea performanelor sistemelor, creterea numrului populaiei nrolate n sisteme i la descurajarea fraudei.

Informatia biometrica multimodal poate proveni din diferite surse : multi-sensor aceeasi trasatura biometric este captat folosind diferiti senzori pentru a extrage diferite informatii din imaginile inregistrate (spatial); multi-algoritm aceiasi inregistrare a unei trasaturi biometrice este procesata folosind diferiti algoritmi. De exemplu, aceiasi captura a unei amprente poate fi prelucrata prin algoritmi bazati pe texturi si pe minutiae (detalii de baza) realizand o imbunatatire a performantelor sistemului; multi-instanta (-caracteristica) se utilizeaza mai multe caracteristici ale aceleiasi trasaturi biometrice ( ex. indexul de la mana dreapta si stanga, irisul de la ambii ochi) multi-sample acelasi senzor face capturi multiple ale aceleiasi trasaturi biometrice cu scopul de a surprinde variabilitatea unei trasaturi sau de a obtine o reprezentare cat mai completa a trasaturii ; multimodale combina capturile diferitelor trasaturi biometrice pentru stabilirea identitatii; hibride integreaza un subset a scenariilor mai sus enumerate.

17

Din punct de vedere teoretic, in sistemele biometrice multimodale fuziunea este posibil sa apara la orice nivel (senzori, extragerea caracteristicilor, compararea parametrilor sau modulul de decizie). Aceste nivele pot fi grosier clasificate ca: - fuziune inainte de modulul de comparare a caracteristicilor (fusion prior matching) - fuziune dupa modulul de comparare a caracteristicilor In urma investigatiilor i studiilor facute asupra diferitilor verificatori biometrici viza i si tinand seama si de resursele disponibile am stabilit ca in arhitectura sistemului multimodal s utilizm dou caracteristici biometrice comportamentale i anume semntura dinamic i vocea. Aceste caracteristici biometrice au cteva caracteristici comune importante: - un grad ridicat de acceptare de catre utilizatori; - utilizare prietenoasa si neinvaziva; - inrolare rapida si intuitiva; - nu necesit hardware special pentru achizitie (microfon, tableta); - dificil de fraudat ambele caracteristici simultan; - profilele biometrice rmn local (garantat confidentialitatea); - prelucrarea datelor biometrice se face la nivel local.

18

Pe baza rezultatelor experimentale, autorii fac observaia c regula sumei atinge cele mai bune performane. Sistemul biometric implementat extinde regula sumei printr-o nou abordare: aplicarea unor ponderi specifice utilizatorului la trasaturile individuale care vor fi combinate precum i utilizarea de praguri specifice utilizatorului pentru a lua decizia final de autentificare.

Fuziunea la nivel de decizie, in aceasta strategie de fuziune pentru fiecare trstur biometric se iau decizii de autentificare separate care mai apoi sunt combinate intr-un vot final. Fuziunea la nivel de decizie este o arhitectur de sistem cu cuplare destul de slab, fiecare subsistem operand ca un sistem biometric unimodal. Aceast arhitectur a devenit, din ce n ce mai popular datorit furnizorilor de sisteme biometrice, deseori anunate sub termenul de " sistem biometric stratificat. Fuziunea la nivel de decizie are loc ntr-un stadiu foarte avansat a procesului de autentificare. Prin urmare, se poate presupune c aceasta nu prezint acelai potenial de a mbunti performana global a sistemului ca i fuziunea la nivel de scoruri. Numai n condi ii foarte particulare mbuntirea preciziei poate fi garantat. Daugman arat, ca n cazul n care aceste condiii sunt nclcate, folosind trasaturi biometrice care difer n mod semnificativ ca performane, combinarea lor la nivel de decizie poate duce chiar la o serioas degradare a performanelor.

19

Concluzii
Biometria face parte dintr-o gama larga de domenii de activitate, aceasta incepe sa reprezinte o parte tot mai mare din investigatii si determinari in viata de zi cu zi. Potentialul biometriei este foarte mare, aceasta incepe sa capete importanta in cat mai multe domenii de activitate. Domenii care pot beneficia de masurarile biometrice sunt criminalistica, arheologia, monitorizarea si securitatea unui sistem, etc. Potentialul exista, trebuie doar explorat.

20

Bibliografie

Pentru intocmirea referatului s-au studiat urmatoarele carti: Aparatura pentru explorri funcionale Dr. Ing Marius Mateia -Timioara: Editura Politehnic, 2002 ISBN 973-625-023-7 Inginerie Medicala - Ciupa V. Radu, Editura Casa Cartii de sStiinta Cluj - Napoca, 2000. Investigatii Functionale in Medicina de Familie - Alexandru Gheorghiu, Editura All, 1988. Aparatura Medicala Principile Fizice ale Aparaturii Medicale Moderne, ,2000 Aparatura Biomedicala - Maltoc I. , Editura Tehnica, 1996 Electronica Medicala - Strungarie R. , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1993 Aparatura Biomedicala - Vacarescu I. , Vacarescu V. , Editura Mirton Timisoara, 2001 Aparate Biomedicale - Vacarescu I. , Vacarescu V. , Editura Orizonturi Universitare Timisoara, 2001

S-au studiat urmatoarele pagini de internet: http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Biometrie http://www.catedra.ro/personal/vstanciu/Bancas%202012/BIOMETRIE%20%5BCom patibility%20Mode%5D.pdf http://kidz.garbo.ro/articol/Sarcina/8042/Ce-trebuie-sa-stie-o-graviduta-desprebiometria-fetala.html http://mymed.ro/biometrie-fetala.html

S-au studiat urmatoarele referate in format pdf si word: Identificarea persoanelor i a cadavrelor prin mijloace i metode criminalistice Genetica tiina ereditii i variabilitii organismelor vii Cucuteni-Cetatuie Monografie Arheologica Sistem Biometric Multimodal de Autentificare

21