Professional Documents
Culture Documents
-Subiecte Rezolvate-
Autori: Cristina Zabava Valentina Negoita Monica Grigore Andreea Vulpe Sabo Alexandru Sultan Tiberiu David Emanuel Anton
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 a) Fosfogliceride pornesc de la glicerol b) Fosfosfingozide pornesc de la sfingozina (amino-alcool nesaturat cu doi carboni asimetrici) [Glicerol aminat la C2, cu lant lung mononesaturat la C1] Dupa ce se ataseaza la C3 al fosfogliceridelor putem face o clasficiare mai precisa: i. Fosfatidilcoline (PC) (cand fac parte din b) echivalentul este sfingo mielina SM) ii. Fosfatidiletanolamine (PE) iii. Fosfatidilserine (PS) iv. Fosfatidilinozitoli (PI) v. Acid Fosfatidic (PA) N.B. mai sunt de amintit: cardiolipinele si plasmalogenele (2) Colesterol 20-25% (3) Glicolipide (din clasa sfingolipidelor) 1-10%
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 [Uneori o ancora nu este de ajuns, fiind necesare mai multe. Legarea proteinelor de domeniile extra- sau intracelulare se face cu ajutorul enzimelor specifice. Inhibitorii ai acestorenzime pot astfel juca roluri in dezvoltarea tumorilor daca proteinele cu rol in crestere nu se mai pot atasa membranei atunci procesul proliferarii este stopat.] Majoritatea proteinelor integrale, strabat sun transmembranare, isi expun partile hidrofobe in interiorul bistratului lipidic, pe cand partile hidrofile se afla la extremitati. Proteinele integrale care se afla numai partial in membrane au fost considerate multa vreme inexistente, astazi recunoscandu-se doua dintre ele: (1) Citocromul B5 (2) Caveolina Structuri secundare si tertiare Proteine integrale, care strabat stratul lipidic in intregime au mai multe domenii, unul central transmembranar si doua la extremitati endo- si ectodomeniu. Referitor la organizarea structurilor secundare si tertiare la extremitati acestea pot lua conformatiile de alfa-helix si beta-foaie pliata. In componenta transmembrana se credea ca singura confromatie posibila este cea de afla-helix, insa s-a dovedit si existenta a unor structuri de beta-foaie pliata care formeaza un fel de butoias cu doage prin al caror centru se poate traversa membrana pori. O alta modalitate de clasificare unipas / multipas dupa numarul de treceri prin membrana sau tip I capatul amino in ectodomeniu, tip II, capatul amino in endodomeniu.
6. Ankirina o alta endoproteina globulara ce contribuie asemeni benzii 4.1 la ancorare se leaga la subunitatea beta a spectrinei si la banda 3.
Trecerea de la membrana lipidica la citosol acesta din urma fiind foarte complex structurat se face printr-o structura proteica deasemenea complexa citoscheletul atasat membranei, format din endo proteine aranjate sub forma de ochiuri si noduri, pe care le-am amintit mai devreme: Glicoforina C Anion Exchanger 3 AE1 banda 3 Spectrina Actina Banda 4.1 Ankirina
Acestea se leaga ca in imagine componenta principala fiind spectrina, monomeri de spectrina se rotesc cate doi in contrasens formand dimeri care fixati cap la cap polimerizeaza si formeaza o retea la care se leaga celalalte elemente. Polimerii de actina se leaga si ei in ochiurile retelei la spectrina, avand rol in ancorarea ei. Glicoforina C, banda 4.1 si ankirina au deasemenea rol in ancorare.
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 Se poate face o diferentiere intre diferitele tipuri de glucide continute: (1) Glicolipidele 10% - contin un singur lant oligozaharidic, deobicei neramificat si ca numar sunt cam 13-15. Nu au o conformatie linara, sunt torsionate datorita gruparilor hidroxil pe care le prezinta. (2) Glicoproteinele contin o proteine de baza la ale caror asparagine, serine, treonine se leaga lanturi glucidice la prima prin legaturi N-glicozidice, la ultimele doua prin legaturi O-glicozidice. La locurile de legare se ramifica astfel incat, ramurile vor bi- sau triantenare. Aceste structuri contin mai multe monozaharide decat glicolipidele. (3) Proteoglicani descoperiti tarziu, compozitie speciala 90% glucide, 10% proteine, lanturile lor glucidice sunt cele mai lungi si poarta denumirea de GAG (glicozaminoglicani). Aceste lanturi au si ele o structura speciala sunt formate dintro structura dizahardica repetitiva un zahar sau aminozahar si un acid uronic (cu exceptia keratan-sulfatilor care contin un zahar si un aminozahar, nu au acid uronic) Exista anumite reglui in formarea lanturi: (1) Capetele lanturilor au incarcatura negativa, astfel (2) Glucoza nu se afla niciodata terminal (3) Acizii sialici se afla la capatulterminal (poate aparea chiar sub forma de polimer)
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 ...certain organic materials do not show a single transition from solid to liquid, but rather a cascade of transitions involving new phases. The mechanical properties and the symmetry properties of these phases are intermediate between those of a liquid and those of a crystal. For this reason they have often been called liquid crystals. A more proper name is mesomorphic phases Mai mult decat atat, fosfolipedele, colesterolul, glicolipidele si anumite proteine din membrana prezinta capactitatea de a se uni, agrega(desi nu foarte stabil) spontan laolalta, dupa considerente biochimice in microdomenii de membrana, adica, conglomerate de mai multe tipuri de lipide si proteine ce se afla la un moment dat unite. In cadurul membranelor se respecta modelul de plute lipidice lipid rafts si reprezinta conglomerate ce au un scop structural (ex: caveolina) sau metabolic tin anumite structuri legate pentru a forma complexe de actiune supramoleculare. Cum spuneam, plutele lipidice se agrega pe considerente fizico-chimice si construiesc complexe fie ele plane sau invaginari(caveole), ce ce este de asteptat, ele prezinta o fluiditate mai scazuta, lucru explicat prin variatia unor componente: (1) Colesterol de 3-5 ori mai abundent (2) Sfingolipidele (SM si glicolipdele) sunt cu 30-35% mai abundente (3) Glicerofosfolipdele mai slab reprezentate (4) Lipidele foitei interne (PS, PI) sunt mai slab reprezentate (5) Lipidele prezinta acizi grasi saturati mai rigizi!
Raspunsul specific al celulei este determinat de natura celulei tinta dar si de natura moleculei semnal. Multe celule au acelasi tip de receptor intracelular dar efectul difera prin faptul ca sunt atasate la secvente ADN diferite.
11
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 Proteinele STAT sunt localizate in citosol si sunte denumite proteine latente deoarece migreaza in nucleu si isi exercita functia reglarea transcriptiei genice numai dupa ce au fost activate. Receptorii citokinici sunt deobice dimeri sau trimeri, asociati functional cu proteinele JAK (1,2,3 Tyk2). Legarea moleculei semnal declanseaza o tranzatie conformationala care apropie proteinele JAK una de alta astfel incate aceastea sa se transfosforileze astfel activandu-se, crescandule activitatea domenilor tirozin kinazice. Aceste domenii tirozinkinazice fosforileaza resturi tirozinice din structura receptorilor intracelulari, activand aceste resturi tirozinice. Aceste resturi activate pot deveni punti pentru legarea proteinlor STAT. Deasemenea se pot lega proteine adaptoare Ras-MAP-kinaze. O proteina STAT prezinta un domeniu SH2 care indeplineste doua functii. In primul rand, se leaga de puntea de tirozina amintita mai devreme. Dupa legare, proteina STAT este fosforilata fiind practic activata. Dupa aceasta fosforilare ea disociaza legandu-se de alta proteine STAT activata. Dimerul STAT, activat, intra in nucleu unde, impreuna cu alte proteine reglatoare se leaga la un ADN responsive element stimuland transcriptia genica. Inactivarea acestui sistem se face prin bucla de feedback negativ realizabila la mai multe etaje, care urmareste in principiu desfosforilarea componentelor.
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 4. La nivelul pielii aquagliceroporinele regleaza nivelul hidratarii prin transportul moleculelor de glicerol. 5. Metabolismul lipidic AQP exista in membrana adipocitelor influentand traficul transmembranar contribuind astfel la hipertrofia acestora.
21.Proteinele G heterotrimice.
Proteinele G sunt o familie de proteine cu rol in transmiterea semnalelor, determinand schimbari metabolice in interiorul celulei. Proteinele G heterotrimerice sunt alcatuite din 3 subunitati , si . Subunitatea este cea care ii confera rolul. Sunt evidentiate mai multe tipuri de proteine G: Gs,Gi,Gq,Gt. Au activitate GTP-azica. Sunt proteine switch. Inactive sunt legate de GDP si devin active cand sunt legate de GTP. Odata activata, subunitatea se detaseaza de celelalte unitati si activeaza o enzima (mesageri secunzi) sau un canal ionic. Cateva exemple unde sunt intalnite proteinele G: cascada adenilat ciclazei, cascada fosfolipazei C. Inactivarea se face prin activitatea hidrolazica intrinseca a subunitatii alfa, reasociandu-se cu subunitatile beta si gamma.
2. calea mesagerilor secunzi: reglarea canalelor prin fosfo/defosfo 3. isi modifica conformatia cand ligandul s-a atasat de el 4. exista unele canale voltaj-dependente care se deschid numai cand diferenta de potential specifica tipului de celula e atinsa 5. deschiderea data de modificarile mecanice induse de citoschelet
14
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 In cazul celui primar, energia provine direct din descompunerea ATP sau a altor fosfati macroergici. In cel sescundar, este utilizata energia unui gradient ionic de concentratie, generat anterior prin transport activ pimar. Este nevoie in ambele cazuri de prezenta unor proteine carrier. Transport activ primar: pompa Na-K prezenta in toate celulele cu rolul de a polariza celula, mentinand pe interior un potential electric negativ. proteina caraus prezinta la extremitatea endocelulara 3 situsuri de legare Na si la extremitatea exterioara se afla 2 situsuri pentru K. Cand locusurile sunt legate proteina isi exercita rolul ATPazic. Transportul activ secundar: simport si antiport. Simport: glucoza+Na. Proteina caraus are doua situsuri de legare la partea externa: unul ptr glucoza si celalalt ptr Na. Diferenta de concentratie a Na asigura energia necesara intrarii glucozei in celula. In cazul antiportului: Na-H (la nivelul tubului contort proximal al nefronului), Na se deplaseaza dinspre lumen spre nefrocit, iar H spre lumen.
26.Care sunt destinatiile posibile ale materialului extracelular internalizat prin endocitoza mediata de receptori?
Celulele eucariote sunt capabile sa preia din mediul inconjurator macromolecule si particule printr-un process numit endocitoza. Materialul internalizat este inconjurat cu o mica portiune a membranei plasmatice care se va invagina in celula formand o vezicula ce contine materialul ingerat Fagocitoza ncorporare de particule strine (bacterii),molecule fara fluid interstitial de catre fagozomi ce vor fuziona cu lizozomii primari formnd lizozomi secundari Pinocitoza nglobarea unor macromolecule aflate n soluie,in lichidul tisular de catre pinozomi ce vor fuziona i ei cu lizozomii primari Endocitoza fata de difuziunea simpla facilitatat,transport activ,pasiv care sunt mecanisme de transport prin membrana este un mecanism de transport cu membrana. Endo mediata de receptori are urmat mecanism: macromolec care vor fii internalizate se leaga de receptori specifici care sunt concentrati in zone specializate ale membranei: depresiuni tapetate cu clatrina.Aceasta se invagineaza si formeaza vezicula cu invelis de clatrina ce va contine liganzii( macromolec ingerate), Aceste vezicule fuzioneaza cu endozomii timpurii,in care continutul va fii sortat pt transport la lizozomi sau reciclati la membrana celulara. Ca exemplu vom lua colesterolul care este transportat prin sange sub forma de particule lipoproteice,cele mai cunoscute fiind cele cu densitate joasa LDL.Adaptinele se leaga la clatrina de pe fata citosolica. Clatrina se va ansambla formand o structura in forma de cos care deformeaza membrana,formand depresiuni care se invagineaza. Nu toti receptorii sunt reciclati, de ex cei pt factori de crestere sunt internalizati impreuna cu factorii de crestere si degradati in lizozim, indepartandu-se astfel complexul receptorligand,stopandu-se rasp celulei la stimulare proces numit down regulation. In cazul cel epiteliale are loc procesul de transcitoza. De ex: anumite tipuri de cel epiteliale transporta anticorpi din sange-lapte;acestia se leaga de recep de pe suprafata bazolaterala si prin transcitoza(fara interactiune cu lizozomi) ajung pe suprafata apicala unde receptorii se disociaza de anticorpi eliberandu-I in secretiile extracelulare.
16
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 2. Adeziunea - membrana celulei fagocitare ader la membrana particulei, ce urmeaz a fi ingerat, etap datorat lectinelor de pe suprafaa microorganismului; 3. Ingestia - invaginarea particulei strine i formarea fagozomului; 4. Digestia - realizat de enzime intracelulare.
29. Jonctiuni de atasare cu filamente de actina Fac parte din categoria jonctiunilor focale( leaga celula de matrice) care indeplinesc rolul de adeziune. Cele doua tipuri de jonctiuni de atasare cu filamente de actina sunt zonula adherens si focala. Zonula Adherens -se afla sub jonctiunea stransa, si este o cale de comunicare intre 2 celule situate la 15-20nm distanta -legaturile extracelulare sunt realizate de glicoproteina cadherina, care se leaga la un complex proteic format din alfa, beta, gamma catenine -beta cateninele si gamma cateninele se leaga de domeniul citoplasmatic al cadherinei si la alfa catenina -alfa-catenina se leaga la vinculina 17
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 -vinculina se leaga de actina din citoscheletul asociat membranei Jonctiunea focala -reprezinta o cale de comunicare celula-matrice -elementul de legatura din matrice este fibronectina -celula se ataseaza la fibronectina prin glicoproteina integrina-de endodomeniul integrinei se ataseaza fibrele de stress (actina cross-linkata de alfa-actinina) -atasarea fibrelor de stres la integrina se face prin talina, vinculina si tensina -actina din citoschelet se asociaza cu tensina -tensina se asociaza cu talina -talina se asociaza cu alfa-actinina -alfa-actinina si talina se leaga la endodomeniul integrinei -ectodomeniul integrinei se asociaza fibronectinei din matrice
18
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 Sunt prezente in general sub membrana plasmatica formand retea cu rol de suport mecanic ce determina forma celulei si miscarile suprafetei celulare , permitand celulei sa ingere diferite particule,sa se divida si sa migreze. In celulele musculare reprezinta 20% pe cand in restul celulelor 5-10% di totalul prot celulare Moleculele individuale de actina sunt prot globulare cu 375 de aminoac, diametrul de 7nm, subtiri si flexibile. Este o structura polara cu subunitati dispuse in alfa-helix. Fiecare monomer de actina-G(actina globulara)are situsuri de legare care mediaza interactiile capcoada,cu alti 2 monomeri de actina => polimerizare monomerii formeaza flamentele de actina (actina-F) Fiecare molecula de actina contine un cation de Mg complexat cu ATP sau ADP, astfel exista 4 stari alea actinei:actina G-ATP, actina G-ADP, F-ATP si actina F-ADP. Intr-o celula predomina G-ATP si F-ADP. Fiecare monomer de actina este rotit cu 166grade in cadrul filamentului,acesta fiind motivul pt care actina F se constituie ca dublu helix; toti monomerii sunt orientati in aceeasi directie=> polaritate distincta si 2 capete plus(+) si minus(-) diferite unul fata de celalalt. Polaritatea este importanta la ansamblare si stabilirea directiei unice a miscarii relative a miozinei in raport cu actina Ansamblarea se face in solutii de concentratii ionice diferite. In sol cu nivel ionic scazut actina F se depolimerizeaza in monomeri.,apoi actina G va polimeriza spontan daca nivelu ionic creste
Polimerizarea in vitro necesita K, Mg si un marker fluorescent legat covalent la actina.. polimerizarea are loc in 3 etape: 1. Nucleatie- formarea unor agregate mici formate din 3 monomeri de actinaG. 2. Faza de crestere-monomerii prin aditie reversibila la ambele capete(+-) cresc. Prin clivarea intamplatoare si spontana a filamentelor care cresc se pt genera centrii de nucleatie care amplifica elongarea. Monomerii leaga deasemenea AtP care este hidrolizat la ADP urmarind ansamblarea filamentelor. Polimerizarea nu necesita neaparat ATP insa cele care leaga ATP polimerizeaza mult mai repede. 3. Dupa ce filamentele cresc,concentratia monomerilor de actina G scade pana se atinge un ecilibru cu filamentul. Aceasta stare de echilibru e mentinuta datorita monomerilor de actina G care sunt inlocuiti cu subunitati de la extremitatea filamentului fara a se modifica masa. Capetele filamentelor cresc cu rate diferite astfel: monomerii de actina sunt fixati mai rapid la capatul(+) decat la (-). Deoarece actina legata de ATP disociaza mai lent decat cea legata de ADP duce la o diferenta de concentractie,fenomenul Treadmilling iustrand dinamica filamentelor Roluri: participa la formarea cilului prin formarea citoscheletului ,adaptare a formei celulare la momentul functional,formarea jonctiunilor,diviziune celulara,formarea diferentierilor celulare:permanente sau temporare Exista 4 tipuri d actina :alfa 1 si alfa 4 specifice fibrei musculare. Beta si gama specifice celulelor nemusculare. Diferenta dintre acestea fiind de 23-25 reziduri de aa
19
34 filamente intermediare
Sunt denumite astfel avand diametrul intre diametrele celorlalte 2 componente principale ale citoscheletului: filamentele de actina(~7nm)si microtubuli(~25nm). Organizarea si asocierea lor cu membrana plasmatica sugereaza ca principala lor functiune este de sustinere mecanica a celulelor si tesuturiloe nefiind implicate in miscare Sunt alcatuite dintr-o multitudine de proteine calsificate in 6 grupuri,bazate pe similaritati intre secventele de aminoacizi: Tipul I si II sunt keratine. Fiecare tip de celula epiteliala sintetizeaza un tip de keratina din categoria I (acida) si un tip de proteina din categoria II(bazica) ambele copolimerizand 20
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 formand un filament. Unele din prima categorie se numesc jeratine si produc unghii si fire de par Tipul III include vimentina (celule musculare netede,fibroblaste,leucocite),desmina (fibre musculare striate prinzandu-se de membrana Z), proteine fibrilare gliale acide ( celule gliale, iar periferia se exprima in neuronii SNP ) Tip IV proteine din neurofilamente( 1, NF-L, 2.NF-M 3.NF-H prezente in neuronii motori ai SNC, 4 alfa-internexina in neuroni in stadii de dezvoltare embrionara) Tip V- laminele nucleare intalnite in majoritatea cel eucariote,componente ale anvelopei nucleare Tip VI nestina-celulele stem din SNC Toate proteinele filamentelor intermediare au o portiune centrala alfa helicoidala,flancata de capetele amino si carboxi-terminale.
Ansamblarea se face in 4 stadii: 1. se asociaza in dimeri 2. se asociaza anti paralel, nepolar cu capetele identice formand un tetramer 3. ansamblarea sub forma de protofilamente 4. 8 protofilamente alcatuiesc un filament intermediar.
35 microvili,stereocili,flageli,cili
Cilii si flagelii sunt prelungiri ale membranei plasmatice constitute din microtubuli care determina miscarea anumitor tipuri de celule eucariote. Structura fundamentala de baza a cillor si flagelilor este axonema ,lcatuita din microtubuli si proteinele lor asociate. Microtubulii au un aranjament caracteristic 9+2(un dubletcentral inconjurat de 9 dublete periferice)in cadrul dubletelor periferice exista un microtubul complet format din 13 protofilamente si un microtubul incomplet format din 10-11 protofilamente. Microtubulii periferici sunt legati de perecea centrala prin legaturi radiare alcatuite din nexina,aditional fiecare microtubul A mai contine atasate 2 brate de dineina a carui motor va determina bataia cililor si flagelilor Capatul microtubulilor este ancorat in corpusculul bazal,similar ca structura centriolului avand triplete de microtubuli. Corpusculul are rol in formarea si cresterea microtubulului. Miscarea rezulta din alunecarea dubletelor externe unul pe celalalt. Cilii se gasesc in special in mucoasa uterina si epiteliul olfactiv. Microvilii extensii permanente,digitiforme,abundente la cel epiteliale implicate in absortie .pe suprafata apicala formeaza marginea in perie formata din ~1000 microvili ce maresc de 10-20 ori suprafata de absortie Contin 20-30 filamente de actina paralele legate transversal si foarte strans prin fimbrina sau vilina. Extremitatea (+) este legata de o proteina de acoperire,iar extremitatea (-) ancorata intr-o retea termianala formata din spectrina ce acopera un strat de filamente intermediare. Actina e legata prin punti laterale formate din calmodulina asociata cu miozina I. Miscarile sunt datorate interactiunii dintre actina-miozina din reteaua terminala Se gasesc in enterocite,nefrocite si in toate celulele cu rol in absortie. Stereocilii sunt forme specializate de microvili din celulele auditive ale urechii interne care detecteaza vibratiile sonore. 21
36. Microtubulii
Reprezinta a 3a componenta principala a citoscheletului fiind repreentat de formatiuni cilindrice cu diametru de 25 nm numite microtubuli Precum filamentele de actina sunt structuri dinamice ce se ansambleaza/dezansambleaza continuu la nivelul celulei fiind dependenta de concentratia de Ca ++ si de a moleculelor de AMPc din citosol Rol in mentinerea formei celulare ,in determinismul unor miscari:locomotia celulara,transport intra de organite, separare cromozomi in mitoza Alcatuiti dintr-un singur tip de proteina-tubulina. Dimerii de tubulina polimerizeaza pt a forma microtubuli,alcatuiti in general din 13 protofilamente ansamblate in jurul unui spatiu central. Protofilamentele,la fel ca la actina,sunt structuri polare cu 2 capete distincte. Aceasta polaritate e importanta in stabilirea sensului de-a lungul microtubulului Atat alfa cat si beta tubulina leaga GTP care functioneaza analog ATP-ului legat de actina . particular GTP legat de beta este hidrolizat si urmat de polimerizare Au comportament de Treadmillling(ansamblare/dezansamblare in care moleculele de GTP sunt pierdute de la capetele (-) si sunt inlocuite prin aditie de molecule de tubilina legate de GTP la capatul (+)
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 impreuna pana la inceputul mitozei cand cei 2 centrioli separati se misca catre extremnitati opuse ale nucleului formand cei 2 poli ai fusuui de diviziune. -Intrarea in mitoza creste viteza de deplasare a microtubulilor crescand si nr celor eiberati. -Microtubulii care iradiaza din centrozomi sunt d 3 tipuri: 1. Kinetocorici-atasati la kinetocorii din centrul centrozomului condensati in celulele mitotice(aceasta atasare stabilizeaza microtubulii) 2. Microtubulii polari-provin dn cei 2 centrozomi,extremitatile lor libere sunt stabile deoarece se suprapun in centrul celulei 3. Astrali- se intind spre periferia celulei si au extremitatea(+)libera. Pe masuara ce mitoza se desfasoara cromozomii metafazici se aliniaza in placa metafazica,apoi cromozomii se separa iar cele 2 cromatide ale fiecarui cromozom sunt trase spre polii opusi ai fusului. In stadiul final al mitozei invelisul nuclear se reface,cromoomii se decondenseaza si are loc citokineza.
40.Functiile ribozomului
Ribozomiii sau granulele lui Palade sunt prezenti in toate celulele ,atat la pk cat si la ek,cu exceptia hematiilor adulte.In citoplasama ek ribozomii sun liberi ,situati in nodurile retelei microtrabeculare din hialoplasma,fie atasati citomembranelor. Ribozomii sunt sediul sintezei proteinelor specifice,la celulele ek ribozomii au dimensiuni mai mari decat la pk si nu prezinta membrane la periferie. In stare de repaus ribozomii sunt constituiti din 2 subunitati:60S respective 40S la ek si 50S resprectiv 30S la pk. Mai multi ribozomi insirati de-a lungul lantului de arn-m alc o unitate functional activaPOLIRIBOZOM sau ERGOZOM.
23
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 Numarul de ribozomi ce intra in alcatuirea unui poliribozom depinde de marimea molec proteice care va fi sintetizata. Ei sunt numerosi in cel aflate in fazele de crestere si in cel cu sinteza crescuta de proteine(cel pancreatice,hepatice si nervoase). Ribozomii au capacitatea de a se uni ,alcatuind structuri polimere determinate de C% mediunlui in ioni de Mg2+. Agregatele ribozomale constituie forme active a ribozomilor. Arn-ul ribosomal este localizat in ribozom,cantitativ el reprezentand ~80% din totalul arn-ului cellular. Proteinele ribozomale reprezinta circa 45% in ribozomi,au character basic asemanator histonelor si sunt bogate in lizina arginina, ac glutamic si ac aspartic. Cu acetat de uranul rbz liberi apar mai putin densi la fluxul de elctroni,in timp ce rbz atasati de membrane datorita C% crescute de arn redau imagini dense.
1.
-localizati atat in citoplasma cat si in nucleoplasma. Rol: degradeaza proteinele denaturante in peptide mici -format din 2 compartimente majore: miez si 2 complexe reglatoare Miezul(20S) este format din cate 2 subunitati alfa si beta aranjate in 4 inele. Subunitatile alfa formeaza partea externa a inelelor iar cele beta partea interna. Activitatea proteolitica se gaseste pe subunitatile beta,acestea au mai multe tipuri de activitati: -act asemanatoare caspazelor-cliveaza aa acizi -act asemanatoare tripsinei-cliveaza aa bazici -act asemanatoare chemotripsinei-cliveaza rezidurile hidrofobe Unul dintre complexele reglatoare (Reglatorul 19 S) are componente ce fac parte din familia ATP-azelor si componente implicate in recunoasterea complexului ubiquitin-proteina si desfacerea din complex a ubiquitinei. Al 2lea complex (11S) desface ubiquitina de antigenele intracelulare. Ubiquitina leaga proteinele de proteozomi, ea actioneaza dupa o schema care se deruleaza in 3 etape: 1. Activarea ubiquitinei este activate de enzima E1. Ubiquitina activate este apoi transferata la rezidurile de cisteina de pe enzima E2 2. In etapa a2a se produce recunoasterea substratului si implica una din enzimele E3(ubiquitin ligaza).E3 reprezinta o familie ce catalizeaza transferul ubiquitinei la substratul proteic fie direct fie prin intermediar. Legarea ubiquitinei la substratul proteic se face la capatul amino al rezidurilor de lizina(localizate dintr-un loc neordonat al substratului proteic si accesibil lui E3)-poliubiquitinizare 3. Subunitatile 19S completeaza procesul prin dezubiquitinizarea substratului
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 (3) Permanent in adipocite albe sau brune Adipocitele au forma rotunjita cand sunt izolate sau poligonala cand sunt grupate. Incluziunea lipidica din cadrul unei celule este uniloculara, ocupa intreaga citplasma pe care o impinge catre periferie. Celula capata aspectul de inel cu pecete.
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 ntr-o singur celul pot exista cteva sute de lizozomi, ocupnd aproximativ 0,5 5% din volumul celular. Cea mai mare parte a lizozomilor este dispus n regiunea juxtanuclear n strns vecintate cu aparatul Golgi, centrul organizator al microtubulilor i endozomii secundari faza avansata de evolutie. Membrana lizozomilor are o structura specifica, rezistenta, ea trebuie sa reziste la actiunea enzimelor din interiorul lizozomului. Pentru a spori rezistenta peretelui membranar, proteinele din structura sa sunt intens glicozilate pe fata interna, luminala. Sunt de aminitit doua proteine din structura lizozomului:: IgpA si IgpB unipas tip I. Deasemenea, membrana lizozomului contine o pompa Na+/H+ ATP-aza ce asigura aciditatea luminala.
26
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 Lizozomii primari fuzioneaza acum cu endozomii tarzii producand lizozomi secundari sau, fuzioneaza cu lizozomi secundari deja exsitenti. La nivelul retelei trans-Golgi se gaseste o enzima lizozomala fosfataza acida fapt ce dovedeste biosinteza enzime in forma activa, insa acesta nu functioneaza biochimic decat la un pH mai scazut precum este in lizozom. Functie Lizozomii (Christian deDuve) sunt organite celulare cu rol digestiv celular, prezente in toate celulele, mai putin in hematia adulta, gasindu-se in cantitate mare in hepatocite si macrofage. Ei contin enzime hidrolitice, proteaze, lipaze, glicozidaze, nucleaze, dar si alte tipuri de enzime, fosfataze, sulfataze, glicozilare ce le asigura functia digestiva, toate componentele de origine endo sau exogena, care sunt superfluu sunt digerate lizozomal. Ei contin un lumen acid, cu doua unitati mai jos decat pH-ul citosolic, acesta asigura un ph de actiune. Exista doua tipuri de lizozomi: (1) Lizozomi secretori o combinatie intre lizozomi conventionali si granule secretorii, se diferntiaza prin faptul ca includ enzime hidrolitice specifice celulelor in care se afla. Un exemplu bun sunt celulele de e linia imuna limfocitele T care contin in lumenul lor lizozomi cu enzime hidrolitice specifice mentinute inactive datorita pH-ului. Limfocitele se apropie de celula tinta si isi secreta enzimele care sunt instant activate de conditiie de mediu. (2) Lizozomi conventionali nu au functia secretorie, o prezinta doar pe cea digestiva. Lizozomii interactioneaza cu molecule provenite din spatiul extra- si intracelular care mai intai sunt prelucrate dezasamblare si reciclare. Moleculele din spatiul extracelular sunt introduse in celula prin endo- sau pinocitoza si sunt acoperite de un strat de proteine (clatrina, coatomer, ceveolina) formand un endozom acestia fiind la randulor de maimulte feluri primar si secundar. Moleculele din spatiul intracelular formeaza de autofagozomi vezicule responsabile de distrugerea unor structuri sau organite inutile in structura celulara. Lizozomii interactioneaza cu endozomii secundari si produc endofagozomul, locul unde se produce digestia. Tipurile de interactiune dintre lizozomi si endofagozomii secundari pot fi sistemtizati astfel: (1) Kiss and Run lizozomul interactioneaza scurt cu endozomul secundar, se produce un schimb chimic, in endozom se poate produce digestia, iar lizozomul poate pleca mai departe sa interactioneze cu alti endozomi secundari. (2) Fusion lizozomul si endozomul fuzioneaza producand un organism hibrid in care are loc digestia aminoacizii si alti metaboliti rezultati sunt trasnportati incitosol pentru a fi reutilizati. In unele cazuri ramane un mic reziduu pigmentar care este exocitat si ramane in celula pentru tot restul vietii organismului. N.B Modelul maturarii presupunea interactiunea consecutiva a unor endozomi primari cu alte vezicule intre care au loc schimburi, pana cand endozomul se matureaza si devine lizozom. 27
N.B.2 Lizozomii tertiari sunt lizozomi ajunsi intr-un stadiu de epuizare enzimatica, maeterialul continut nu poate fi degradat in continuare. Se mai numesc corpi reziduali. Actiunea lizozomilor se poate sistematiza: (1) Autofagie digestia componentelor, poate fi de doua feluri: i. Macro componentele ce trebuie fagocitate sunt acoperite de un strat de REN ii. Micro fagocitoza unei singure protien (2) Autoliza intervine in apoptoza (3) Heterofagie pentru materiale celulare (4) Crinofagie digestia produsilor de secretie in celulele secretorii in vederea reglarii calitatii si cantitatii
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 (5) Sinteza plasmalogeni contin primele 2 enzime necesare Peroxizomii sunt organite care se adapteaza repede mediului in care se afla, asta explica heterogenitatea structurala a peroxizomilor din cadrul aceluiasi organism. Biogeneza O functie a peroxizomului ce il incadreaza la categoria organisme autonom este capacitatea acestuia de a se divide, desi nu posed material genetic. Deasemenea poseda capacitatea de a prolifera, proliferare indusa in doua faze: (1) Prolifereaza din muguri preexistenti (2) Crestere prin import de proteine Desi se poate autoreplica si prezinta functia de proliferare nu este un organit autonom el depinde de REN in anumite circumstante astfel el este incadrat in cateogria organite semiautonome. Procesul este putin cunoscut, implica formarea bistratului lipidic si importul proteinelor in bistrat. Exista 3 proteine implicate in procesul de formare PEX3, PEX 16, PEX 19. 1. Se formeaza intai bistratul lipidic se presupune ca se formeaza in RE inainte de a se importa proteinele PEX mai sus mentionate. 2. Se importa PEX 16, 3, 9 ultima este absolut necesara genezei. PEX 11 este modulatoare a genezei si poate fi produsa sub actiunea stimulilor externi. 3. Proteinele matricei peroxizomale sunt sintetizate din ADN nuclear prin poliribozomii citoplasmatici liberi. Proteinele contin secvente semnal PTS1 si PTS2 ce folosesc la directionarea proteinelor spre peroxizom. 4. Secventele semnal ale proteinelor se leaga de proteinele PEX si sunt transportate spre peroxizom. 5. In peroxizom se elibereaza proteinele noi, proces ATP-dependent. 49 Reticulul endoplasmatic: definiie, clasificare, forme - Reprezinta un organit delimitat de endomembrane, organizat sub forma unei retele de cisterne si/sau tubuli, cu numeroase anastomoze, care pot prezenta sau nu pe suprafata citoplasmatica ribozomi atasati - Zonele organizate sub forma de cisterne prezinta de regula ribozomi atasati pe membrana citoplasmattica a organitului si fomeaza RER, iar zonele structurate sub forma de tubuli, ce continua cisternele RER --> REN - RER si REN sunt 2 forme de organizare diferita ale aceluiasi organit - Prin centrifugare se separa impreuna cu membrana celulara si cu ap Golgi in fractia microzomala - RER: sinteza de proteine, prelucrarea si transportul lor spre ap Golgi REN: metabolizarea lipidelor, stocarea ionilor de calciu, detoxifiere celulara
50.
Mecanismul prin care lanul polipeptidic este transferat din citosol n reticulul endoplasmic. - Peptidul semanl se afla la capatul N-terminal - Procesul este mediat de 2 componente: particula de recunoastere a semnalului (signal recognition particle = SRP) si receptorul corespunzator
29
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 SRP are initial 2 situri de legare pt peptidul in curs de semnalizare si pt situsul A ribozomal.Dupa ce acestea sunt ocupate se expune un al treilea situs de legare pt receptorul de pe membrana RE. Totodata, SRP blocheaza sinteza proteinelor in lipsa RER Acest complex transfera lantul polipeptidic si ribozomul unui alt complex/ = translocon Transloconul prezinta un canal hidrofil prin care are loc elongatia polipeptidului direct de pe ribozom in lumenul RE. In momentul preluarii ribozomului de catre translocon se disociaza si SRP --> situl A ribozomal este din nou liber --> sinteza proteica este reluata Rolul reticulului endoplasmic n biosinteza si prelucrarea proteinelor Biosinteza tuturor proteinelor incepe in citosol (exceptie cele codificate de ADN-ul mitocondrial) Dupa ce sunt preluate de translocon soarta polipeptidului este dictata de tipul sau. Astfel, cele destinate exportului sau prelucrarii in RE, golgi sunt eliberate de o semnalpeptidaza (enzima ce actioneaz asupra unui peptid semnam ce dicteaza hidroliza polipeptidului) Cele care nu contin aceasta peptida semnal pentru semnal-peptidaza vor deveni proteine transmembranare a RE La nivelul RE polipeptidul sufera modificari co- si post-traducere (=maturare) procese ce vor fi finalizate la nivelul aparatului Golgi Modificarile co-traducere o Au loc la nivelul transloconului o Initierea glicozilarii proteinelor In RE este initiata formarea structurilor N-glicozidice, prin grefarea de resturi oligozaharide pe asparagina aflata in secventa consens ..-Asn-XSer(Thr)... (enzima oligozaharid-trasnferaza este indiferenta la asp care nu se afla in aceasta secventa) Substratul pentru reactie il reprezinta dolicil-difosfo-oligozaharidul o Hidroxilari la nivelul lantului polipeptidic hidroxilarile prolinei si lizinei se petrec in proteine ale matricei extracelulare o Carboxilarea acidului glutamica in pozitia gama --> proteinele coagularii se la unele proteine ale matricii osoase - Modificari post-traducere o Glipiarea = ancorarea unor ectoproteine la bistratul lipidic printr-o ancora glicofosfatidilinozitolica. o Asistearea proteinelor pt impachetarea corecta Asistata de proteine numite s(h)aperone (chaperone) Un exemplu de saperona il constituie calnexina. Altul = disulfid izomeraza ce supravegheaza formarea corecta de legaturi disulfidice S(h)aperona cu cel mai larg spectru de actiunie se numeste BiP (binding protein) si elibereaza polipetidul translocat numai dupa ce este corect impachetat. In caz contrar Rolul reticulului endoplasmic n biosinteza lipidelor membranare RE participa la biosinteza tuturor lipidelor membranare Colesterolul este produs din acetil-Co A cu ajutorul enzimelor: HMG (3-hidroxi 3metilglutaril) CoA reductaza, scualen- sintaza, sucualen oxidociclaza. Intermediar: lanosterolul 30
51.
-
52.
-
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 Ceramidele care vor fi transformate in sfingomieline sau glicolipide la nivelul aparatului Golgi Glicerofosfatidele. Sunt sintetizate in foita interna a RE. Exemplificare pe PC: o Se obtine acid fosfatidic din acil-CoA si glicerol-3-P o Se elimina P din PA --> DAG o Se adauga fosfo-colina la nivelul DAG o PC va fi translocata in foita externa cu ajtorul flipazelor (maresc frecventa miscarilor flip-flop) Au loc si procese de disproportionare (trecerea unui glicerofosfatid in altul): o PE --> PC o Exista procese de conversie in ambele sensuri intre PC, PE si PS (PS se produce numai prin acest mecanism la mamifere)
53.
Ultrastructura aparatului Golgi. -este delimitat de endomembrane -Nr variaza ajungand pana la 50 in hepatocit. -se prezinta sub forma unei stive de 3-7 cisterne curbate localizata perinuclear. Fiecare stiva are 2 fete: -> o fata cis (convexa,de intrare, imatura) orientate spre RE si nucleu,prezinta o retea de microvezicule(20-80 nm) ce realizeaza comunicare cu RER ->o fata trans (concava,de iesire,matura) orientate spre membrana plasmatica, prezinta o retea de macrovezicule (diametru 0.1-0.5 micrometri) Distributia echipamentului enzymatic: -reteaua si cisternele cis-reduc ionii metalici -cisternele mediene-actiune monozidazica -cisterne trans-prezinta nucleozid difosfataze -reteaua trans-contine fisfataza acid apt lizozo 54. Funciile aparatului Golgi 1. producerea sfingolipidelor (prin modificarea ceramidelor produse in RE) 2. glicolizarea proteinelor-prelucrarea structurilor N-glicozidice-continuarea tunderii si efectuarea glicolizarii terminale -formarea in intregime a structurilor O-glicozidice inserate pe serina sau streonina 3. producerea glicozaminglicanilor 4. sulfatarea unor glucide (substratul de pe care sulfo-transferaza transfera sulfatul este 3 fosfoadenozin 5 fosfosulfat) 5. marcarea enzimelor lizozomale 6. maturarea proteinelor (proces ce necesita atat modificari enumerate la 2-5 cat si prelucrari proteolitice) 7.sortarea si transportul moleculelor catre destinatia finala: in celula sau in afara celulei( prin exocitoza) 8. biogeneza si traficul intracelular al membranelor 55. Polarizarea biochimica a aparatului Golgi si semnificatia ei. - Fiecare stiva de cisterna (ultrastructura) prezinta o fata cis(de intrare) si una trans (de iesire) - Polaritatea aparatului Golgi este atat morfologica, cat si biochimica - Fata cis: o Convexa si prezinta o retea de microvezicule. Este orientata spre RE si se mai numeste si imatura. Aici se gasesc enzime cu proprietatea de a reduce ioni metalici - Fata trans: 31
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 o Concava si prezinta o retea de macrovezicule. Este orientata spre membrana celulara = fata matura. Reteaua trans are in alcatuire fosfataza acida (enzima specifica pt lizozomi) - Modalitatea prin care aparatul golgi isi mentine polaritatea a fost explicata prin doua modele: Modelul transportului vezicular si modelul maturarii cisternelor ( spre deosebire de prima in care complexul tinta este transportat intr-o vezicula independenta, in acest model intreaga vezicula golgiana evolueaza, se matureaza dinspre fata cis spre fata trans. Procesul are loc atat anterograd cat si retrograd (de la ap Golgi la RE) 56. Modele asupra dinamicii aparatului Golgi. - Pt explicarea mentinerii polarizarii aparatului Golgi in pofida miscarilor anterograde de la nivelul sau, au fost propuse 2 modele: cel al transportului vezicular si cel al maturarii veziculelor - Modelul transportului vezicular sustine ca metoda de transport intre vezicula donatoare si vezicula acceptoare inglobarea substantelor de interes in microvezicule ( diam ~ 50 nm) - Modelul maturarii veziculelor presupune ca metoda de transport anterograd de pe fata cis pe fata trans maturarea intregii vezicule. Transportul retrograd al proteinelor reziduale se face prin transport vezicular - De notat faptul ca ambele metode reprezinta si posibilitatea transportului retrograd - De mentionat pt domnul Leabu ar mai fi faptul ca desi modelele acestea au fost propuse de mai bine de 50 de ani, nu a fost luata inco o decizie in favoarea vreunuia dintre ele, existand dovezi pro si contro pt ambele. 57. transportul RE-Golgi -implica urmatoarele procese: 1. Sortarea la nivelul elementelor tranzitionale ale RE (cu participarea proteinelor de invelis COP II si a proteinei G monomerice Sar1 cu rol reglator) 2. Traficul catre Ap Golgi 3. Sortare la nivelul complexului Golgi (cu participate proteinelor de invelis COP I si a proteinei G monomerice Arf1 cu rol reglator) 4.Returul la RE (cu reciclarea unor componente) Transportul respecta un mechanism tip suveica ce implica atat un transport anterograd (de la RE la Ap Golgi) cat si un transport retrograde (de la Ap Golgi la RE). Prezenta transportului retrograd s-a demonstrat la celulele tratate cu brefeldina A, intrucat la aceste celule s-au regasit enzime golgiene in RE si anvelopa nucleara. Rezultatele nu pot fi explicate decat acceptand ca brefeldina A blocheaza specific transportul anterograd si ca, drept urmare, aparatul Golgi se varsa in RE datorita unui transport retrograd.
Mecanismele prin care transportul se face sunt departe de a fi elucidate, cert este ca el implica: 1.diferite proteine de invelis (COPII si COP I 2.reglatori( proteinele monomerice G) 3.structuri intermediare (ERGIC/VTC)
58.
Transportul Golgi- membrana celulara. 1.Trafic trans-Ap Golgi Membrana apicala Mecanismele sortarii : - mecanisme ce implica str glucidice din glucolipide si glicoproteine de pe fata luminala a organitului - mecanisme ce implica structuri de tip pluta lipidica Transportul elementelor rezultate prin sortare implica un rnecanism cooperativ. care foloseste initial ruta rnicrotubulilor, apoi ruta fllamentelor de actina. 32
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 Microtubulii ce trec pe langa cisternele golgi sunt orientate cu capul (-) catre membrane apicala strabatand partial tesatura de filamente de actina. Veziculele folosesc initial proteine motoare din familia dyneinelor pt a se deplasa catre capul (-) al microtubulilor apoi cand ajung la filamentele de actina folosesc proteine motor ,miozina I cu ajutorul careia se deplaseaza de-a lungul acestor filamente. Ajungand la nivelul membrane apicale membrane veziculelor fuzioneaza cu membrane celulara marindu-I suprafata. 2.Trafic trans-Ap Golgi Membrana bazo-laterala Sortare: prin motive de aminoacizi Transport: tot pe calea microtubulilor insa catre capul (+) prin folosirea kinezinelor (proteinele motor) Reglarea mecanismelor de selectie,sortare si veziculare se face prin proteinele G monomerice.
59.
Ciclul secretor. Este un proces ce implica urmatoarele etape: a) Biosinteze moleculelor/macromoleculelor de secretie b) Prelucrarea, maturarea, sortarea si vezicularea acestora c) Secretia propriu-zisa (detaliata in subiectul urmator) Primele doua etape cuprind o sinteza o subiectelor 50-56. De mentionat este faptul ca de multe ori in cazul produsilor de secretie maturarea implica hidroliza unor pro- sau pre-pro-componente. Exemplu : insulina Adesea continutul veziculelor de secretie sufera un proces de condensare Directionarea veziculelor/vacuolelor spre membrana se face prin folosirea proteinelor (SNARE) Pentru domnul Leabu ar mai fi de precizat faptul ca termenul de ciclu secretor nu este cel optim de folosit aici, ci ca, mai corect ar fi termenul de cale secretorie, deoarece termenul de ciclu implica reciclari ale unor componente, fenomen despre care nu avem dovezi suficiente pentru a-l sustine. Exocitoza: definiie, tipuri de exocitoz . Exocitoza reprezinta procesul de eliminare a unor produsi de secretie in spatiul extracelular prin intermediul fuzionarii veziculelor ce contin materialul de interes cu membrana celulara. Se cunosc doua astfel de cai: a) Calea de secretie constitutiva a. Opereaza in toate tipurile de celule b. Are loc concomitent cu traficul noilor suprafete de membrana necesare pt a inlocui componente nefunctionale sau pt a satisface nevoile de crestere. Acest lucru necesita si dezvoltarea matricei extracelulare, fapt pt care se secreta si componente ale acesteia b) Calea de secretie semnalizata a. Este,de regula, specifica celulelor specializate in secretie. b. Produsii de secretie sunt stocati in vezicule aflate langa membrana celulara, ce asteapta a fi exocitate dupa primirea unui semnal. c. De multe ori acest semnal este reprezentat de cresterea concentratiei citosolice de Ca, ca urmare a legarii unui mesager primar la un recepor specific din membrana celulei respective. De mentionat ar mai fi faptul ca, in unele situatii, maturarea moleculelor secretate are loc exact in momentul exocitarii. Exemplu : colagenul tip I (daca s-ar matura in interiorul celulei s-ar integra in structurile ei intracelulare, determinand situatii patologice.
60.
33
61. Rolul mitocondriilor in apoptoza (Mecanismele apopotozei) Apoptoza reprezinta moartea celulara programata, ce joaca un rol esential in organogeneza si reinnoirea celulara, ce apara insa si in cazul detoriorarilor usoare de ordin exogen (cele grele produc necroza). Caracteristicile apopotozei pot fi rezumate: (1) Sunt consumatoare de ATP (2) Sunt controlate genetic (3) Se pastreaza organitele (4) Se pastreaza integritatea celulara (5) Absenta inflamatiei (6) Micsorare celulara (7) Se formeaza corpuri apopototice delimitate de membrane ce pot fi usor fagocitate Exista 3 cai ce interactioneaza in mecanismul apoptotic: 1. Calea extrinseca se bazeaza pe existenta a semnalelor exracelulare ce se leaga la membrana celulara pe asa numiti Death receptor DR (Apartin familiei TNFR Tumor necrosis factor receptor) ce contin un domeniu intracelular numit Death domain. Legarea semnalului induce transformari la nivelul Death domain-ului consecutiv cu recrutarea la nivelul acestuia a procaspazei 8, care, prin actiunea proteolitica a domeniului produce caspaza 8 forma activa. Aceasta activeaza la randul sau alte caspaze (cascada caspazelor), care, impreuna, actioneaza proteolitic asupra proteinelor intracelulare inducand apopotoza. Deasemenea, actioneaza asuprea gelsolinei, care este in stransa legatura cu actina din matrix si ca urmare, schimba forma celulei. Caspazele activate interactioneaza cu factorul inhibitor al caspazelor (ICAD) si il inhiba, potentand astfel cascada. 2. Calea mitocondriala activata prin factori exogeni specii reactive ale oxigenului, cresteri ale [Ca2+] intramitosolic si caspaze. Rezultatul activarii este deschiderea unui por larg in membrana mitocondriala interna MPTP Mitochondrial Permeability Transition Pore, urmata de umflarea celulara, ruperea membranei externe mitocondriale si eliberarea citocromului C in citosol. Citocromul C eliberat in citosol, se leaga de APAF Apoptotic protease activating factor 1 si ATP si formeaza o strucutura, 7 dintre aceste structuri legate intre ele, formeaza un oligomer sub forma de roata cu spite numit apoptosom. Aceasta structura leaga 7 molecule de procaspaza 9 si formeaza caspaza 9 forma activa, ce induce apoptoza. 3. Calea nucleara se bazeaza pe existenta unei proteine nucleare tumor suppressor p53 ce detecteaza nepotriviri intre bazele azotate la nivelul ADNului. In cazul unei nepotriviri usoare seactiveaza transcrierea p21 ce opreste ciclul celular (probabil pentru corectare).
34
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 In cazul unei erori severe la nivelul ADN-ului p53 isi autostimuleaza propria trasncriere si actioneaza consecutiva la activarea factorilor proapoptotici BAX si inactiveaza factorii antiapoptotici BCL2. Modificarea cantitativa BAX:BCL2 activeaza MPTP declansand apoptoza pe cale mitocondriala (2). Deasemenea, activeaza factorii Fas ce activeaza calea descrisa la punctul (1). Dereglari ale mecanismului apopotozei provoaca imbatranirea, incapacitatea organismului de a scapa de celulele afectate crescand riscul de cancer.
La MO -nucleul este studiat folosind coloranti bazici cea mai folosita coloratie fiind hemalauneozina=>violet -nucleul este BAZOFIL Componente cere pot aparea legate de nucleu sau pe langa acesta: -membrana nucleara(care de cele mai multe ori nu se observa) -la periferie e delim de invelis nuclear -cromatina-bazofila -granule -filamente -blocuri -in nuclei inchisi la culoare se pot observa nucleoli->care exista in totii nuclei -cariolimfa-lichidul nuclear format in mare parte din proteine Nucleii eucromatici au aspect veziculos,prezinta granulatii finesi in general au aspect granular sau fibrilar. Nucleii tahicromatici sunt intens bazofili. Eucromatina contine aden-ul care poate fi pus in evident prin urmatoarele metode: -reactia Fulgen:AND-rosu violet -reactia Bracket:-verde-metil-pironina=> AND-verde ARN-rosu La ME remarcam remarcam: -nucleoplasma-care cuprinde matricea nucleara -heterocromatina electronodensa si eucromatina electronoclara -nucleolii -membrana nuclear cu cisternele nucleare care apare intrerupta din loc in loc de complexele por La microscopul cu fluorescenta: DAPI-4,6-diamino-2-phenylindol-AND-ul capata fluorescent-nucleul devenind albastru
35
70. Invelisul nuclear: definitie, organizare, ultrastructura Definitie Invelisul nuclear este un complex membranar characteristic celulelor ek.El separa doar in perioada interfazica continutul nuclear de citoplasma si implicit controleaza schimburile dintre nucleu si citoplasma. Importanta:prezenta invelisului nuclear si prin intermediul acestuia a nucleului insusi ca entitate subcelulara individualizata este trasatura esentiala morfologica care deosebeste ek de pk. Aparitia in evolutie a invelisului cellular a reprezentat un avantaj decisiv prin crearea unui compartiment subcelular separat in care isi are sediul adn si in care se desfasoara autoreplicarea si transcriptia. Prin urmare acesta asigura binecunoscuta stabilitate genetica mai mare a ek in raport cu pk. Ultrastructura Structura inv nuclear nu este microscopica ci ultramicroscopica,acesta fiind prea subtire ptr a fi obsrevata la MO. Pe sectiuni colorate cu hemalaun-eozina si examinate la mo invelisul nuclear apare ca o linie de culoare rosu-violaaceu.In realitate grosimea totatala a invelisului nuclear fiind de cca 400A de 5 ori sub limita de rezolutie a mo. Ultrastructural inv nuclear are 2 caracteristici esentiale;este dublu(formar din doua membrane concentrice) si prezinta pori . Elementele componente ala invelisului nuclear: -membrane nucleare int si ext -spatiul perinuclear 36
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 -porii -materialul anular/anulii -lamina densa interna A.Membranele inv nuclear Mb ext:este in contact direct cu citoplasma si pe ea se pot atasa ribozomi. Mb interna:delimiteaza continutul nuclear. Grosime. Ambele mb au cca 70-80 A Organizare supramoleculara: -cel putin apparent ambele mb au o ultrastructura asemanatoare altor citomembrane in sesnul ca apar trilaminate la ME -fiecare este alc din 3 straturi:un start osmiofob(clar la fluxul de electroni) cuprins intre 2 straturi osmiofile(dense la fluxul de elcrtoni)
B.Spatiul perinuclear(cistern perinucleara) Def: spatiul care separa cele 2 mb ale inv nuclear Diametru: grosimea spatiului perinuclear este de ~200-300A ,variabil de la o cel la alta si in oarecare masura chiar si in caeeasi celula. Continutul:in spatiul perinuclear prin metode uzuale de investigare nu s-a putut confirma existent unei substructuri macromoleculare, dar acest fapt nu inseamna ca este gol, fara mat biologic. C.Porii Def:Discontinuitati in spatiul perinuclear dat de fuzionarea celor 2 membrane. Importanta:rolul lor este essential in realizarea schimburilor dintre nucleu si citoplasma, in primul rand permitand trecerea ARNm din nucleu in citoplasma Dimensiuni: diametrul cuprins intre:300-1000A, in fct de tipul cellular si organism Forma: dupa ultimele cercetari se considera ca forma porilor ar varia intre circular si polygonal. Numarul:proportional cu activitatea celulei: cu cat sinteza de arn este mai mare cu atat celula respectiva va avea mai multi pori.In medie porii ocupa cca 10-20% din invelisul nuclear. D.Materialul anular(anulii) Termenul de material anular tine sa inlocuiasca termenul de annulus folosit in anii 60. Def:formatiuni ultrastructurale atasate circumferintei sau perimetrului porilor. Acesta formeaza impreuna cu porul complexul por. Componente: Matricea anulara:(anulul propriu-zis) este un inel de material dens la fluxul de elctroni ,care se proecteaza atat pe versantul citoplasmatic cat si pe cele nucleoplasmice. Dpdv biochimic este alc din proteine deoarece dispare dupa digestia cu tripsina. Masele anulare(subanulii): sunt in numar de 8 substructuri aproximativ sferice dispuse in matricea anulara . Fiecare are un diam de ~200A si o dispozitie simatrica radial. Diafragmul: -uneori oblitereaza orificiul anular -format dintr-un mat mai dens decat matricea citoplasmatica sau decat carioplasma -nu este o membrana dpdv ultrastructural si prin urmare UN ARE VALOARE FUNCTIONALA Granula centrala: ocupa uneori centrul porului,cu diametru de 100-150A 37
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 -formal datorita pozitiei ei strategica a fost considerata gardianul porului -aceasta nu ar fi considerata structura permanenta ci un complex Arn-proteine surprins in tranzit prin por. Materialul fibrilar-reprezentat de fibrele ce se ancoreaza pe de o parte de masele anulare iar pe de alta parte de granula centrala. E.Lamina densa interna Definitie:strat electronoopac aplicat pe frontul nucleoplasmic al mb nucleare interne Apare clar pe img de ME dupa fizarea cu GLUTARALDEHIDA Ultrastructura: -grosime de cca200-600A in functie de tipul cellular si de procedeul de fixare folosit -prezinta o zona fin granulara sau fin fibrilara localizata intre mb interna a inv nuclear si masele cromatiniene periferice Compozitia biochimica nu este inca cunoscuta. ROLUL:-se presupune ca ar avea loc de suport ptr mb nuclear interna
71.Porul nuclear, transport (generalitati)-am tartat acest subiect mai sus la 70.(in continuare voi scrie din curs)
Porul nuclear -este zona de intrerupere a invelisului nuclear -la nivelul sau se gaseste complexul por -rol-regleaza schimburile dintre nucleu si citoplasama -functioneaza ca o bariera selectiva in ambele sensuri -sunt structuri dinamice care par si dispar in sunctie de activitatea celulei -in nr de ~3000-4000 pe un nucleu -dimensiuni:10nm in repaus 25 nm in stare activa(are loc transport) Complexul Por -structura ordonata cu aspect octagonal vazut de sus -format din urmatoarele structuri: *anul sau mase anulare-subunitati proteice a 20nm in nr de 8(sunt 8 citoplasmatice se insera pe citoplasma si 8 nuceloplasmice ce se insere pe fibrilele nucleoplasmice si pe inelul nucleoplasmic formand COSULETUL FIBROS AL PORULUI TRANSPORTUL PRIN POR -se face in ambele sesuri si este de 2 tipuri-ACTIV SI PASIV *T PASIV-trec elem cu diametre foarte mici:ioni ce Na+ siK+, molecule cu greutate molecular mai mica de 60 de KDa:aa nucleotide oligozaharide -se face in fct de gradientul de concentratie -se face prin canale periferice *T ACTIV-prin partea centrala a porului -molec mai mari de 60 de kDa -necesita enzyme ptr transport:6ATP-aze -viteza de transport este invers proportional cu dimensiunile molec de transportat(cu cat molecula e mai mare cu ata transportul decurge mai incet) -exista un import si un export in ambele sensuri: #TRANSP ACTIV PTR IMPORT -proteine nucleare-cu afinitate ptr nucleu 38
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 -enzime necesare ptr replicarea adn -complexe ribonucleoproteice -complexe ligand-receptor-hormon -factori ptr transcriptie PROTEINELE TREBUIE SA AIBA IN STRUCTURA LOR SECVENTE SEMNAL DE ADRESARE NUCLEARA (+LIZINA SI ARGININA).Proteinele putand fi libere la suptafata sau mascate.secventa semnal recunoscuta in citoplasma de receptori care se apaseaza la proteina formand un complex din fibrele citoplasmatice=> POR Complexul se va desface si receptorul se recicleaza. Ptr export procesele sunt similar:ARNt-ARNm-ribozomi
Microscopie elecrtomica-ULTRASTRUCTURA Nucleolul este un component subcelular care NU este delimitat si NU contine citomembrane. Ultrastructural in alc nucleolului intra 4 componente: a.pars fibrosa(componenta fibrilara)-formata din filamente de 50A, grupate in pachete si oranizate in retea. b.pars granulose(componenta granulara)-alc din granule de 150A diametru,similar dar Nu identice cu ribozomiidin citoplasma,ESTE COMPONENTA NUCLEARA DOMINANTA c.pars cromosoma(componenta cromozomala)-alc din fibre comatiniene ,este repartizata la PERIFERIA NUCLEOLULUI(cromatina perinucleara) dar patrunde si in interior sub forma de benzi(cromatina intranucreara) d.pars amorfa(componenta astructurata)-omogena,de densitate medie la fluxul de electroni 39
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 -se discuta daca reprezinta in mod real o component a nucleolului sau este cariolimfa care umple spatiul dintre cecelalte component nucleolare Toate cele 4 componente nucleolare pot fi distinse in acelais nucleol clar numai in CAZURI RARE. Raporturile cantitative si topografice dintre aceste componente variaza in raport cu tipul celualar si in mod special cu momentul functional.
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 -gonozomala #Eucromatina cromatina mai putin condensate si care se coloreaza mai putin intens dar este purtatoare de gene structurael. Este portiunea functional activa a cromatinei, fiind cromatina pe care se face transcriptia-sinteza de ARNm . Heterocromatina-se disting doua tipuri de cromatina; constistutiva si facultative H Constitutiva:este cromatina constant condensata in interfaza,care se coloreaza foarte intens cu coloranti bazici. Este genetic inactiva, nu contine gene structurale si pe ea nu se face niciodata transcriptie. Acets tip de cromatina contine dpdv chimic acel tip de and-repetitiv care nu are semnificatia de molecual functionaal H Facultativa:este o cromatina care nu este obligatoriu condensata in interfaza;contine gene structural,care insa sunt inactive, adica nu se mai face transcriptie, desi fie s-a facut transcriptie intr-o perioada anterioara, fie se va putea face transcriptie daca se transforma temporar in eucromatina. Cel mai tipic ex de heterocronatina facultativa este cromatina de sex sau corpusculul bar.
41
76.Eucromatina
Eucromatina reprezint materialul normal, izopicnotic, deintorul informaiei genetice, cucomportament tipic n cazul diviziunii celulare (se spiralizeaz, se condenseaz, se decondenseaz i se coloreaz). La rndul ei, eucromatina este de dou tipuri: eucromatina activ i eucromatina permisiv. Eucromatina activ conine genele ce vor fi transcrise n ARNm. Eucromatina permisiv este reprezentat de acea poriune din eucromatin care devineactiv doar dup ce accept (permite) semnale declanatoare (din categoria hormonilor,enzimelor etc.). Procesul autoreplicrii semiconservative a ADN-ului, n faza S din ciclul diviziunii celulare, ncepe la nivelul eucromatinei. n consecin, replicarea eucromatinei este mult mai timpurie, ncomparaie cu cea a heterocromatinei..
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 Constitutiv i facultativ . Heterocromatina constitutiv este identificat n cromosomul Y de la Drosophila melanogaster sau de la alte specii i are ca trstur definitorie faptul c se constituie nc de la nceputul vieii individului i rmne n aceast stare (genetic inactiv) pe tot parcursul dezvoltriiindividuale. Heterocromatina constitutiv poate fi prezent i n ali cromosomi, fiind localizat (deobicei) de ambele pri ale centromerului. Heterocromatina facultativ este considerat cea din unul dintre cei doi cr omosomi X, de la femelele de mamifere de pild, care devine genetic inactiv i se evideniaz n nucleul interfazicsub forma unui corpuscul intens colorat, cunoscut sub numele de cromatin sexual sau corpusculBar, bastonaul de tob (drum-stick) etc. n acest context, unul dintre cromosomii X devine nefuncional, asigurndu-se astfel egalitatea ntre cele dou sexe. Fenomenul este cunoscut subnumele de compensaie de doz. . Important este faptul c heterocromatina facultativ arecapaciti reversibile, astfel nct, n momentul n care cromosomul X inactivat de la femel ajunges fie unicul cromosom X de la mascul, el devine funcional. Dar el devine activ i n ovulul n care,din ntmplare, nimerete. Apoi, dac prin fecundarea respectivului ovul se ajunge din nou la un zigot femel, iniial, acesta va avea ambii cromosomi X funcionali. n stadiul de blastocist, unuldintre ei devine nefuncionalcapt statutul de cromatin sexual pentru ntreg ciclul ontogenetic. Iniial se considera c zonele heterocromatice nu conin gene funcionale. Dar, prin studiiefectuate pe tomate, n 1961, s-a demonstrat c n heterocromatin exist gene funcionale- nheterocromatina centromeric. Heterocromatina poate aprea supercondensat, n unele regiuni cromoso miale, cum estecazul la Zea mays . Aici apar un fel de noduli, denumii knobi, n care activitatea genic estecomplet blocat. Numrul i topografia knobilor sunt constante pentru anumii cromosomi. Deocamdat nu se cunoate rolul concret al knobilor i nici dac au sau nu gene cantonate pe ei.Sunt doar, presupuneri cu privire la rolul lor n procesele de gametogenez
43
Dupa cum reiese din imagine, in viata oricarei celule exista o ciclicitate care poate fi subdivizata functional in mai multe faze, doua principale: 1. Stadiul M este stadiul esential in ciclul celular, M vine de la mitoza care presupune clivarea definitiva a unei celule in doua celule identice. Mitoza in sine este un procedeu complex subimpartit in mai multe faze. Cu toate acestea, durata mitozei este de doar 1 ora. De aici rezulta ca, celalalte faze ale ciclului celular sunt premergatoare, preparatoare ale diviziunii si dureaza mult mai mult. 2. Interfaza este faza a ciclului celular ce are loc intre doua mitoze. O celula vizualizata la microscop in timp interfazei, pare doar sa creasca. Defapt, in acest timp au loc procese ordonate, complexe, premergatoare mitozei ce pregatesc celula, procesul central fiind replicarea ADN-ului nuclear(dublarea doua copii identice). Deasemenea exist puncte de control checkpointuri - in interfaza, prin care celula pote fi controlata. Stadiile interfazei prezinta un stadiu central, intre doua stadii de latenta. (1) Stadiul S (Synthesis) este faza propriu-zisa in care se replica ADN-ul, strajuita de doua faze de latenta (2) Stadiile G (Gap) au loc inainte si dupa stadiul S si sunt faze de siguranta in care celula creste daca stadiile nu ar exista, celula nu ar avea timp sa creasca in masa: G1 este faza de la sfarsitul unei mitoze pana la inceputul replicarii ADN, este faza in care celula creste in dimensiune (sinteza de proteine) iar la momentul potrivit va trece in faza S. [N.B. - Diferentele intre diferite celule ce prolifereaza cu diferite viteze au loc in acest stadiu] G2 este faza dintre replicarea ADN-ului (stadiul S) si mitoza (stadiul M)
44
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 G0 este un stadiu de pauza. Celulala aflata instadiul G1 poate sa intre in stadiul G0, un stadiu de conservare, in care ADN-ul nu se mai replica. Din acest stadiu poate sa iasa, insa poate dura zile, saptamani ani.
Pentru a determina in ce stadiu se afla celula, este necesara tratarea cu timidina marcata aceasta este folosita intens de celulele ce se afla in stadiul S. Chiar daca stadiile unei culuturi nu sunt sincron ~30% se vor afla in stadiul S. In interfaza, inafara de replicarea ADN-ului si sinteza de proteine, au loc si alte evenimente spre exemplu, centrozomul trebuie sa dubleze si el si sa formeaze fusul de diviziune. Deasemenea, in stadiul S are loc o productie accelerata de proteine histonice dar si de proteinenzime ce produc ADN-ul. Controlul ciclulului celular. Desi inainte se credea ca mecanismele celulare se autoregleaza sub forma unei cascade respectiv sub forma unui domino fiecare pas implinit declansandu-l pe urmatorul, conceptia actuala prevede un mecanism central de control ce poate modula activitatea celulelor dupa nevoie. Mecanismul de control se bazeaza pe procese biochimie, el insusi fiind constituit de un complex proteic cu interactiune complexa, la care se adauga si diferiti senzori prin care se trasnmit semnalele la nivel central, prin care se poate modula activitatea celulelor. Semnalele ce se transmit pot fi de tipul brake ce pot incetini activtiatea intr-una din stadiile ciclului la momente precise - checkpointuri: (1) In faza G1 inaintea intrarii in S (2) In faza G2 inainte intrarii in M Din punct de vedere biochimic, activitatea se regleaza prin protein-kinaze. Exista astfel: (1) Cyclin ciclina moduleaza activitatea (2), sufera procese de activare inactivare in cursul ciculului celular (2) Cyclin dependent protein kinase - CDK fosforileaza anumite proteine subordonate la resturile de serina si treonina, activandu-le. Este la randul ei activata de (1). Exista 2 tipuri de CDK, unul pentru cele doua checkpointuri. (3) M-phase promoting factor MPF - este complexul format de ciclina si CDK-ul fazei G2 si induce o actiune fosforilanta explozica cu feedback pozitiv ce declanseaza trecerea de la o faza la alta, eliberarea ciclinei din complex oprind brusc activitatea.
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 biogeneza unei structure celulare = producerea in interiorul celulei a elementul din organizarea celulei:organite celulare, membrana celulara,endomembranele(ce delimiteaza unele organite) biosinteza = fenomen ce se refera la producerea de biomolecule in interiorul celulei si reprezinta o etapa a procesului mai amplu de biogeneza Etape biogeneza: 1. Biosinteza componentelor moleculare ale structurii 2. Maturarea si asamblarea componentelor moleculare in cadrul structurii 3. Maturarea structurii pentru asigurarea functionalitaii sale 4. Directionarea structurii catre locul din celula unde isi va desfasura activitatea Aceste etape nu se desfasoara intr-o anumita ordine, dimpotriva, cel mai adesea evenimentele se petrec simultan. ex. maturarea si asamblarea se petrece atat pe parcursul biosintezei, cat si dupa definitivarea ei. Biogeneza membranelor incepe cu biosinteza componentelor moleculare care vor forma membrana. Ceea ce este valabil pentru biogeneza membranelor este valabil si pentru cea a endomembranelor: - lipide organizate sub forma de bistrat - proteine absorbite de o parte sau de cealalta a bistratului - proteine cufundate in bistrat, strabatandu-l complet sau partial - pe fata externa a membranei exista o componenta glucidica (oligo- sau poli- zaharidica) purtata de structuri lipidice sau proteice din organizarea membranei Biosinteza componentelor moleculare:se abordeaza biosinteza lipidelor membranare, a proteinelor membranare si a componentei glucidice a membranelor. Pentru aceasta, colaboreaza 3 organite: ribozomi, RE,aparat Golgi.
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 - prin imbinarea a 2 molecule de farnezil-fosfat se produce scualenul (sub actiunea scualensintazei) - scualenul se ciclizeaza si se oxideaza, formand lanosterolul (sub actiunea scualenoxidociclazei) - lanosterolul se transforma in colesterol Ceramide Sunt produse la nivelul RE, reprezinta precursori ai sfingomielinelor si glicolipidelor. materia prima: sfingamine(este precursor al sfingozinei, obtinut din L-serina si palmitil-CoA) - in urma amidarii sfingaminelor se formeaza ceramide - ceramidele sunt transformate in sfingomieline sau glicolipide la nivelul complexului Golgi Glicerofosfatidele Vom exemplifica prin fosfatidilcoline (PC) Biosinteza la nivelul foitei interne a RE(lucru valabil si pentru celelalte glicerofosfatide) materia prima: acetil-CoA si glicerol-3-fosfat - obtinerea acidului fosfatidic (sub actiunea acil-transferazelor) din acetil-CoA si glicerol-3fosfat - eliminarea fosfatului din acidul fosfatidic (sub actiunea fosfatidil-fosfatazei) cu formarea diacilglicerolului - adaugarea fosfo-colinei la hidroxilul diacilglicerolului (sub actiunea colinfosfo-transferazei) Desaturarea acizilor grasi Se face prin actiunea unui complex enzimatic ce contine citocrom b5, NADH-citocrom b5reductaza si acid gras desaturaze.
ROLUL RE IN BIOSINTEZA PROTEINELOR MEMBRANARE Implicarea majora revine partii rugoase a RE. Intervine prin: - formarea structurii primare a lantului polipeptidic (prin intermediul transloconului) si eliberarea lantului in lumen, sau inserarea in membrana - prelucrarea lanturilor polipeptidice: modificarea chimica la unele resturi ale aa asistarea proteinelor pentru o corecta impachetare (saperone) ex. calnexina - transformari asupra proteinelor, care au loc concomitent sau dupa traducere Modificarile co-/post- traducere constituie etape ale fenomenului numit maturarea proteinelor. Rolul maturarii proteinelor este acela de a le aduce in stare functionala, de a le sorta si redirectiona catre locurile din celula carora le sunt destinate. Procesul de maturare va fi initiat la nivelul RE, continuat si finalizat la nivelul aparatului Golgi!
47
Modelul maturarii cisternelor: - transport anterograd: se face prin inaintarea intregii cisterne dinspre fata cis catre fata trans, pe masura ce procesele biochimice avanseaza. - transport retrograd: din cisternele maturate, in fiecare etapa, proteinele sunt returnate cisernelor anterioare printr-un transport vezicular. Prin Golgi sunt transportate agregate moleculare ce depasesc diametrul unor vezicule de transport, ceea ce favorizeaza modelul maturarii cisternelor. Fiecare model are dovezi si contra-argumente, controversa ramane actuala.
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 -structurilor glucidice ale glicoproteinelor sau glicolipidelor de pe fata luminala a organitului -structurilor de tip pluta lipidica Transportul: implica un mecanism cooperativ, care foloseste initial ruta microtubulilor, apoi ruta filamentelor de actina.Microtubulii sunt orientati cu capul (-) catre membrana apicala, strabatand partial tesatura de filamente de actina. Traficul trans-Golgian membrana latero-bazala presupune participarea aa. Din endodomeniile proteinelor transmembranare. Transportul: se face tot pe calea microtubulilor, insa catre capul (+), prin folosirea kinezinelor (proteine motor specifice pentru microtubuli) Este astfel folosita orientarea diferita a microtubulilor cu capul (+) catre membrana latero-bazala. Directionarea traficului membranar este asigurata de diversitatea proteinelor SNARE. Pentru fiecare membrana tinta exista o pereche specifica v-SNARE/t-SNARE. Specificitatea acestei perechi asigura transportul corect catre membrana acceptoare. Imperecherea corecta atrage declansarea mecanismelor de fuziune a membranelor.
49
Biologie Celulara Subiecte rezolvate 2012 Note: 1. S-a considerat inutila rezolvarea subiectelor legate de mitocondrie intrucat exista un curs special despre acest organit in care subiectele sunt foarte bine rezolvate. 2. Speram la o colaborare mai buna la urmatoarele examene, spre binele tuturor. Ar trebui sa consideram ca e destul de invatat, sa nu ne facem viata mai grea decat trebuie sa fie prin cautarea individuala a materialele necesare. Unde-s multi munca se imparte! 3. Pentru o buna intelegere este recomandata lecturarea cursurilor, aceste subiecte fiind materialul perfect pt un review al materiei inaintea examenului. 4. Bafta la examen!
50