You are on page 1of 187

Drept procesual civil

după Ioan Leș, tratat ed.5 din 2010

PARTEA I PRINCIPII ȘI INSTITUTII COMUNE

Capitolul I Jurisdicț ia

§1. Conceptul de jurisdicț ie
Conceptul de jurisdicție are multiple accepțiuni. Își are originea în dreptul roman: iurisdictio=a pronunța dreptul (de la ius=drept și dicere= a spune, a pronunța). Într-o primă accepțiune termenul de jurisdicție desemnează puterea de a decide asupra conflictelor ivite între diferite subiecte de drept- persoane fizice sau juridice- prin aplicarea legii. Astfel conceptul de jurisdicție are ca obiect prerogativele și autoritatea conferită unor categorii statale în scopul aplicării legii, mai concret al înfăptuirii justiției. Jurisdicția își are izvorul în suveranitatea poporului care determină și organizarea autorităților însărcinate cu administrarea justișiei. Într-o altă accepțiune jurisdicția desemnează totlitatea organelor prin care statul distribuie justiția. Se vorbește de jurisdicție spre a desemna competența unui organ judiciar, însă această folosire nu corespunde unei rigori științifice. (până în sec. XIX termenii de jurisdicție și competență erau considerași sinonimi). Competența e doar o parte a jurisdicției, astfel orice judecător e investit cu o jurisdicție, dar competența sa e limitată prin lege.

§2. Jurisdicț ia ca funcț iune
Activitatea judiciară se distinge de atribuțiile și actele celorlalte autorități publice. Dreptul modern recunoaște autonomia activității judiciare față de funcția legiuitoare și cea executivă. (principiul separației și echilibrului puterilor în stat- art.1 alin.(4) Constituție).
1

§3. Jurisdicț ia ca serviciu public
Justiția este o funcție fundamentală a statului, iar administrarea acesteia reprezintă unul din atributele esențiale ale puterii suverane. Această funcție implică existența unor structuri statale (servicii publice) apte să realizeze activitatea juridicțională. Un atare serviciu public se impune să fie organizat pe baza unor principii proprii, funcționale și autonome. Principiile universale de organizare a justiției vizează: • Justiția este monopol de stat; • • • • • • Organele judiciare sunt autonome; Instanțele sun permanente și sedentare; Principiul dublului grad de jurisdicție și unitatea funcției jurisdicționale; Principiul inamovibilității judecătorilor; Principiul egalității în fața justiției; Principiul gratuității justiției și accesul liber la justiție.

§4. Conț inutul jurisdicț iei
Într-un sens tehnic și restrâns s-a spus că doar hotărârea judecătorească întrunește toate atribuțiile unui act de jurisdicție. Între actul de sesizare a instanței și hotărâre se interpun un ansamblu de operațiuni juridice (acte ex: amânarea cauzelor, fixarea termenelor etc.). S-a opinat ca acele acte reprezintă o categorie aparte, aceea a actelor de administrație judiciară. Conceptul de jurisdicție implică nu doar rostirea dreptului -ius dicere- ci și posibilitatea efectivă de valorificare a celor statuate de judecător prin sentință-imperium-. Executarea silită este o prelungire logică a acțiunii civile și a jurisdicției. Astfel, executarea silită e tot act jurisdicțional. Conceptul de jurisdicție se raportează esențialmente la procedura contencioasă, deoarece funcția esențială a jurisdicției este soluționarea unui litigiu în care intervin părți cu interese contrare. Jurisdicția grațioasă (voluntară) se caracterizează prin absența unui litigiu și a unor părți cu interese contrare. S-a susținut că hotărârea pronunțată în cadrul procedurii necontencioase nu este un act jurisdicțional ci un act administrativ emis de o autoritate publică cu atribuții jurisdicționale. Pe de altă parte s-a susținut că atribuțiile grațioase fac parte din funcțiunea jurisdicțională cu același titlu ca și atribuțiile contencioase. În concluzie, însăși denumirea dată de Codul de procedură civilă Cărții a III-a confirmă punctul de vedere potrivit căreia actul jurisdicției grațioase este un act jurisdicțional atipic. (are în
2

mare parte trăsături jurisdicționale dar și elemente de dr. administrativ). De aceea denumirea de acte judiciare necontencioase este mai potrivită.

Capitolul II Justiț ia ș i procesul civil
§1. Consideraț ii prealabile
Conceptul de proces desemnează cadrul formal în care se soluționează diferendele între părți. Procesul este destinat să contribuie, în formele prevăzute de lege, la realizarea dreptului. Funcțiile justiției coincid cu cele ale procesului. Mijlocul procedural folosit pentru investirea instanțelor judecătorești cu o pretenție concretă este cererea. Prin urmare, activitatea instanței implică cu necesitate cercetarea pretenției invocate. Astfel, legea procesuală determină modul de sesizare a organelor de jurisdicție și regulile ce trebuie respectate de participanții la activitatea de judecată. În activitatea de realizare a justiției se stabilesc diferite raporturi între participanții la procesul civil. Activitatea judiciară se particularizează și prin complexitatea operațiilor realizate în scopul restabilirii drepturilor subiective contestate sau încălcate. Complexitatea operațiilor juridice este determinată, într-o anumită măsură, și de multitudinea actelor procedurale pe care le implică activitatea judiciară. Justiția nu se realizează, iar activitatea de justiție nu se încheie, în toate cazurile cu pronunțare unei hotărâri, adeseori se ajunge și într-o altă etapă, cea a executării silite. Activitatea în cadrul căreia se realizează, în concret, funcția de jurisdicție poartă denumirea de proces, definiție generală dar îndestulătoare. Procesul este definit ca activitatea complexă realizată de instanță, părți și alți participanți, precum și raporturile ce se stabilesc între aceste organe sau persoane în scopul restabilirii drepturilor și intereselor încălcte sau contestate. Procedura desemnează în general un ansamblu de forme și reguli de realizare a unei anumite activități. Din punct de vedere juridic, procedura civilă definește totalitatea normelor procesuale după care se soluționează un litigiu civil.

§2. Particularităț ile procesului civil
A. Caracterul complex al procesului civil decurge din natura activității de jurisdicție care

implică cu necesitate îndeplinirea unei multitudini de acte procedurale. Datorită scopului lor, actele de procedură se află într-o interconexitate permanentă și fiecare dintre ele reprezintă o parte a unei unități ce se desfășoară în timp.

3

drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Activitatea judiciară vizează aplicarea legii la cazurile concrete. D. respectiv în litigiile civile. Funcțiile procesului civil se identifică cu apărarea valorilor constituționale de mai sus.B. În cadrul procesului civil sunt puse în valoare și celelalte norme care alcătuiesc sfera dreptului privat. Aceste funcții se realizează practice în cazul încălcării sau contestării drepturilor subiective. de loc și de timp cu privire la îndeplinirea actelor de procedură. a ordinii de drept. Funcțiile procesului civil. şi sunt garantate. democratic şi social. de fond. în mod normal. 1 para. Codul de procedură civilă prescrie în mod amănunțit condițiile de formă. libera dezvoltare a personalităţii umane. 3 din Constituție România este stat de drept. Activitatea judiciară se deșfășoară după reguli riguros determiate de lege. Realizarea activității judiciare într-o cauză civilă concretă decurge în mod natural din scopul final al procesului: soluționarea litigiului dintre părți.Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii. C. relevă semnificația socială a justiției într-o societate democratică. 1 din L. dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme. 4 . Funcțiile procesului civil se circumscriu la apărarea ordinii juridice constituite prin totalitatea normelor de drept privat. fără participarea părților interesate în soluționarea litigiului. Activitatea judiciară nu pote fi concepută.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor . Conform alin. în care demnitatea omului. precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Realizarea activității judiciare cu participarea părților și a altor subiecți procesuali. ca si cele ale procesului penal. Funcț iile procesului civil Art. §3.

2 Precizări terminologice Denumirea cea mai cuprinzătoare este cea devenită clasică. cea de drept procesual civil. toate procedurile speciale precum și procedura necontencioasă. Sunt considerate norme secundare sau formale sau ”norme ce au ca obiect alte norme” Dreptul procesual civil reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează modul de desfășurare a activităț ii judiciare în scopul soluț ionării litigiilor civile. Noț iunea ș i obiectul dreptului procesual civil 1.1 Noț iunea de drept procesual civil Normele de drept procesual civil sunt acelea care disciplinează activitatea judiciară. Dreptul procesual este considerat ca fiind tocmai puterea conferită părților de a provoca activitatea instanței de judecată. dar le și impune obligații corespunzătoare. tehnic. Specificitatea normelor procesuale constă în aceea că ele nu reglementează în mod direct relațiile sociale. Drepturile procesuale reprezintă facultăți acordate părților sau altor participanți cu finalitatea de a sesiza instanța. Majoritatea normelor procesuale au un caracter formal. Obligația procesuală este impusă 5 . Dreptul procesual civil le recunoaște participanților la activitatea judiciară facultăți și le impune obligații precis determinate. 1. Termenul ”procesual” este cuprinzător. ci în mod indirect și în scopul valorificării celor dintâi. Drepturile și obligațiile ce formează obiectul raporturilor procesual civile sunt de natură diferită față de acelea care structurează conținutul unor raporturi de drept substanțial. întrucât include pe lângă procedura de drept comun.3 Obiectul dreptului procesual civil Obiectul dreptului procesual civil îl formează raporturile juridice ce se stabilesc între participanții procesuali. a impulsiona procesul civil. Raporturile procesual civile generează drepturi în favoarea participanților la activitatea judiciară. 1. prerogative ce se raportează și la obligațiile instanței de judecată. în cadrul activității de examinare și soluționare a cauzelor civile. a solicita o soluție favorabilă.Capitolul III Consideraț ii generale asupra dreptului procesual civil §1. anume soluționarea litigiului dintre părți. obiectiv și sunt destinate unui scop precis.

Asemenea raporturi se stabilesc de exemplu între instanță și martori. recurs.21 (1) Constituție) îi corespunde în mod firesc obligația statului de a distribui justiția. Sistemul dreptului procesual civil 3. privite în succesiunea lor formează împreună sistemului procesului civil. Acestea din urmă.Accesului liber la justiție (art. Există și o a doua categorie de raporturi procesuale: dintre instanța de judecată. revizuire și recurs în interesul legii. O sarcină importantă a științei dreptului procesual civil este și aceea de a studia reglementările în materie în concordanță cu cerințele vieții contemporane. Statul poate însă participa și ca simplu subiect de drept civil. contestație în anulare. prin intermediul autorității judiciare. §2. Procesul civil parcurge. O ultimă categorie de raporturi procesuale se stabilec între părți. Prima fază se realizează în fața instanței de judecată. §3. ca un particular. pe de o parte.1 Sistemul procesului civil Actele procedurale și raporturile pe care le generează alcătuiesc împreună fazele procesului civil. Ori de câte ori subiecții raportului jurtidic sunt simpli particulari ne aflăm în prezența unui raport juridic de drept privat. spre a sesiza eventualele lacune și a formula propuneri corespunzătoare de legiferare. Natura dreptului procesual civil Majoritatea autorilor îmbrățișează opinia conform căreia acestă ramură a sistemului juridic aparține dreptului public. Administrarea justiției nu poate fi calificată ca o problemă de interes privat. Judecata în fața instanței de control judiuciar e facultativă.părților în scopul de a disciplina activitatea de judecată. Știința dreptului procesual civil trebuie să contribuie la formarea unei imagini reale asupra naturii și importanței acestei ramuri a sistemului juridic. Poziția statului se evidențiază prin obligația sa concretă de a distribui justiția. și ceilalți participanți. pe de altă parte. Faza executării silite nu este indispensabilă. două etape importante: judecata și executarea silită. Aceste raporturi sunt considerate de unii autori ca fiind raporturi de putere sau de autoritate. între instanță și procurori. Rolul științei dreptului procesual civil este și acela de a contribui la „regăsirea” sau restabilirea dreptului procesual civil. Dreptul proceual civil are și un obiect de studiu: acesta vizează cercetarea normelor procesual civile. întrucât 6 . Știința dreptului procesual civil trebuie să contribuie la aplicarea corectă a normelor procesuale. Exemplul classic: încheierea unei tranacții sau al amânării cauzei de comun accord. depinde de voința părților sau a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. între instanță și experți etc. în cele mai multe cazuri. Această fază se poate realiza la rândul ei în două etape: judecata în fața înstanței de fond și judecata în fața instanței de control judiciar: apel. Prezența statului într-un raport juridic antrenează calificarea acestuia ca fiind un raport de drept public. În relația procesuală este întotdeauna implicat statul.

Ea apare. Partea special și Executarea civilă. Dreptul substanțial este destinat să disciplineze în mod direct conduita indivizilor în cadrul relațiilor sociale iar dreptul procesual intervine într-un moment subsecvent. dreptul procesual civil are conexiuni semnificative cu dreptul constituțional și cu dreptul procesual penal. Ca ramură de drept public. Executarea silită analizează instituțiile procesuale referitoare la modul de realizare efectivă a dispozițiilor cuprinse într-o hotărâre judecătorească sau într-un alt titlu executoriu. cerere reconvențională) • Etapa dezbaterilor publice și contradictorii asupra obiectului litigiului (în care se administrează probe și se pun concluzii asupra tuturor împrejurărilor de fapt și de drept ale cauzei) • Etapa deliberării și pronunț ării hotărârii judecătorești Aceste elemente se regăsesc și în etapa controlului judiciar însă cu anumite particularități. întâmpinare. §4. respectiv doar atunci când normele dreptului substanțial (material) au fost încălcate. ca acea conexiune ce se realizează între formă și fond. Judecata în fața instanței de fond parcurge unele etape importante: • Etapa scrisă în care părțile își comunică reciproc pretențiile și apărările lor (prin cererea de chemare în judecată.debitorul își poate îndeplini obligațiile impuse prin hotărâre fără să fie necesară intervenția organelor de executare. cuprinde următoarele părți: Partea generală. dreptul public și dreptul privat Există o interdependență între dreptul procesual civil și alte ramuri de drept.VI din Tilul III). ca disciplină juridică. Partea generală are ca obiect de studiu principiile generale și instituțiile aplicabile tuturor fazelor procesului civil. în principal. Dreptul procesual civil. Faza executării silite cuprinde în general următoarele etape: o Efectuarea formalităților prealabile executării (investiția titlului. În schimb partea specială tratează activitatea specifică fiecărei faze de judecată. somația) o Indisponibilizarea bunurilor o Valorificarea bunurilor urmărite și distribuirea sumelor obținute (în cazul mai multor creditori) Toate aceste etape alcătuiesc sistemul procesului civil.2Sistemul dreptului procesual civil Sistemul procesului civil este deosebit de sistemul dreptului procesual civil. Astfel. Constituția consacră un capitol distinct autorității judecătorești. Dreptul procesual civil. dreptul procesual este destinat să asigure realizarea și apărarea drepturilor subiective. Aici Legea fundamental determină principiile de bază ale activității judiciare: • Principiul independenței judecătorilor • Publicitatea ședințelor de judecată • Desfășurarea procedurii în limba română 7 .(Cap. 3.

Cele mai importante deosebiri: − Acțiunea civilă și penală se pun în mișcare în mod diferit. daca nu s-a dispus altfel în mod expres. 721 Cod proc. dreptul comercial. Din cadrul dreptului privat o importantă legătură este cea cu dreptul civil. − Existența unor căi de atac bazate pe principii commune.jur. 159. Caracterul de sine stătător al celor două ramuri e dat de natura diferită a raporturilor juridice proteguite: rap. rolului activ al judecătorului. drepturile subiective nu s-ar putea realize în caz de contestare. fără existența dreptului procesual civil. − Executarea hotărârii pronunțate se realizează în mod diferit: în materie civilă executarea silită se declanșează la cererea părții interesate. acțiunea penală se pune în mișcare de regulă de organele abilitate și numai excepțional la plângerea persoanei vătămate. Ele se aplică și în materiile prevăzute de alte legi în măsura în care acestea nu cuprind dispoziții potrivnice (Art. princ.• Inamovibilitatea judecătorilor Constituția stabilește și unele norme referitoare la organizarea și rolul Consiliului Superior al Magistraturii. princ. dreptul procesual civil ar fi lipsit de obiect. în procesul penal constrângerea statală se realizează prin aplicarea unei pedepse iar în procesul civil prin obligarea judecătorească a pârâtului la îndeplinirea dispoziților din hotărâre. Normele procesual civile constituie procedura de drept comun în materie civilă și comercială. Civ).jur. cu dreptul administrativ și financiar. Există o strânsă legătură cu dreptul procesual penal.publicității.contradictorialității etc. dreptul funciar etc. civil și rap. − Existența unor principii procesuale commune: princ. − Incidența unor principii procesuale diferite: princ.oficialității. acțiunea civilă este rezultatul inițiativei părții interesate. − Modul de restabilire a ordinii de drept este fundamental diferit. din Legea 105/1992 – ”În procesele privind raporturi de drept international privat instanțele române aplică legea procedurală română. princ. Dreptul internațional privat reglementează raporturile civile și procesual civile cu element de extraneitate. determinată de obiectul de reglementare al celor două ramuri de drept (modul în care se realizează activitatea judiciară).disponibilității domină procesul civil în timp ce procesul penal e guvernat de princ. Fără existența dreptului civil. − Existența unui sistem probatoriu bazat pe principii comune. O importantă legătură e cea cu dreptul internațional privat. − Soluționarea cauzelor civile și penale de către același organ de jurisdicție.” Interferențe există și cu dreptul muncii. iar în cauzele penale punerea în executare e obligatorie. la apărare. penal. dr. 8 . Art. Cele mai semnificative asemănări între cele două ramuri de drept: − Realizarea ambelor procese în etape successive și progressive cu respectarea unor reguli de formă prestabilite.

în Codul de procedură fiscală. -Regulamentul CE nr.3.1.2. Legea nr. -Regulamentul CE nr. în Legea nr. O importanță cardinală revine Codului de procedură civilă (promulgat la 11 septembrie 1865 și intrat în vigoare la 1 decembrie 1865). Ordonanț ele Guvernului României Ordonanțele guvernamentale pot constitui și ele izvor de drept procesual civil.1. În prezent. 5. 5. în Codul muncii.2. Constituție art. 188/2000 privind executorii judecătorești.Regulamentul CE nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliuluide instituire a unei proceduri europene de somație de plată. Exemplu: Ordonanța nr. -Regulamentul CE nr.32/1995. 1206/2001 . recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială pronunțată în statele membre. -Regulamentul CE nr.” Este izvor de drept atât legea fundamentală cât și celelalte legi din materie. se desemnează formele de exprimare a normelor juridice.10/1999 pentru completarea Ordonanței nr. -Regulamentul nr. Noț iuni prealabile Prin izvor de drept. în general. Principalele izvoare ale dreptului procesual civil român 5. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliuluiprivind crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate. 5. 2201/2003 privind executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și răspundere părintească. proiectul codului de procedură civilă a fost adoptat. Izvoarele dreptului procesual civil 5.126 (2): ”Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Legea contenciosului administrative Legea 504/2004.861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă. Documente adoptate de Comisia și Parlamentul European Cele mai importante reglementări europene: . 9 .2.§5. Legea Legea constituie principalul izvor de drept procesual civil.168/1999 privind solționarea conflictelor de muncă.cooperarea între instanțele statelor UE pentru obținerea de probe în materie civilă sau comercială. Ordonanța nr. Norme procesuale se găsesc și în alte legi: Codul civil.2.2. 44/2001 privind competența judiciară. Legea fundamentală consacră cele mai importante principii ale activităii judiciare. Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. 32/1995 privind timbrul judiciar.

etice.Recursul în interesul legii are ca finalitate interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriu. Clasificarea normelor de procedură civilă 5. Reglementările comunitare au caracter obligatoriu pentru toate statele membre.cooperare în materia de obținere a probelor. În dreptul comparat majoritatea sistemelor atribuie practicii caracterul de izvor de drept. Practica ÎCCJ are sarcina de a asegura interpretarea și aplicarea unitară a legii de căre celelalte instanțe judecătorești. Civil. ci doar aplică norma juridică la un caz concret.sistemul de comunicare și notificare transfrontalieră a actelor judecătorești și fără caracter judecătoresc. 5. (dreptul anglo-saxon).1.Precizări prealabile Legile de procedură civilă se pot clasifica după mai multe criterii: . soluție întemeiată pe considerentul că judecătorul nu crează dreptul.sfera raporturilor sociale ce intră sub incidența normelor procesuale . Soluția judecătrorului nu are caracteristica de generalitate. specifică normei juridice. .3. la interpretarea corectă a legii și la formarea jurisprudenței unitare.3. la nevoie prin înlesnirea compatibilității normelor de procedură civilă aplicabile în statele membre. 5. 5. Obiceiul a fost și este considerat izvor al dr.Aceste reglementări urmăresc: a) să îmbunătățească și să simplifice: .2.obiectul reglementării . Aceste deciizii se publica în Monitorul Oficial și au caracterul unui izvor subsidiar de drept.4 Practica judiciară și cutuma Literatura de specialitate din ultimele decenii a înclinat pentru soluția necalificării practicii ca izvor de drept. b) favorizarea compatibilității normelor aplicabile în statele membre în materie de conflicte de legi și de competență c) eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a procedurilor civile. Cutuma este însă incompatibilă cu natura normelor procesual civile.recunoașterea hotărârilor și executarea în materie civilă și comercială inclusiv a hotărârilor fără caracter judecătoresc.5Doctrina Doctrina un este considerată izvor formal al dreptului material sau procesual. .caracterul conduitei care o prescriu 10 . astfel că aplicarea lor nu poate fi evitată de instanțele judecătorești. Ea contribuie însă la determinarea resorturilor social-ideologice.2. morale sau economice ale normelor juridice.

3. 5. Legile de procedură generale reglementează raporturile aplicabile în orice materie. alcătuirea instanțelor judecătorești și statutul magistraților. Legile imperative și legile dispozitive Criteriu: caracterul conduitei pe care o prescriu.4. Legile de procedură propriu-zisă reglementează modul de desfășurare a activității de soluționare a cauzelor civile și de urmărire silită a dispozițiilor cuprinse în titluri executorii. Norme se găsesc în L. procedura divorțului. Legile procedurale imperative prescriu o conduită de la care părțile nu pot deroga. Legile speciale sunt de strictă interpretare. Sediul principal:Codul de proc. Legile de procedură se împart în legi de procedură contencioasă.încălcarea legii imperative poate fi invocată de oricare dintre părți.303/2004 privind statutul magistraților). Legile speciale de procedură sunt acelea care prescriu reguli de urmat numai într-o materie determinată.ex:procedura ordonanței prezidențiale. procedura de soluționare a acțiunilor posesorii. o importantă categorie a legilor de procedură.3 Legile generale și legile speciale Criteriu: sfera raporturilor juridice reglementate. procedura ofertei reale etc. de procuror. Legile de competență.3. Legile de procedură contencioasă determină procedura de soluționare a unei cereri prin care se solicită restabilirea unui drept contestat sau încălcat de o altă persoană. Sunt strâns legate de legile privitoare la structura organelor judiciare. Aceste norme derogă de la dreptul comun. Legile de executare silită cuprind norme privitoare la modul de îndeplinire a dispozițiilor consfințite într-un titlu executoriu. competenț ă ș i de procedură propriu-zisă Criteriu: obiectul de reglementare Legile de organizare judecătorească reglementează structura.304/2004 privind organizarea judiciară și L. Normele speciale au întâietate în raport de cele generale iar legile speciale se întregesc cu dispozițiile normelor generale. cu excepția acelora pentru care s-a instituit o altă procedură. Majoritatea normelor din această categorie sunt cuprinse în Codul de Procedură civilă.3. Cele mai multe sunt legi de procedură contencioasă. Această categorie prezintă următoarele particularități: .304/2004 dar majoritatea sunt în Codul de procedură civilă. și în orice fază a procesului civil. nu pot fi extinse prin analogie sau interpretare și la cazuri nereglementate de lege.(L. 11 .5. Legile de procedură necontencioasă prescriu reguli ce trebuie respectate pentru soluționarea unei cereri prin care nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană. din oficiu de instanță.civ.2. legi de procedură necontecioasă și legi de executare silită. reglementează atribuțiile organelor judiciare în raport cu alte organe cu atribuții jurisdicționale și realizează în același timp o delimitare de sarcini în cadrul sisemului instanțelor judecătorești. Legile de organizare judecătorească. 5.

Particularitățile lor: încălcarea legii dispozitive poate fi invocată numai de partea ocrotită prin edictarea normei și doar în anumite condiții (prin întâmpinare.1. se pot prelungi însă în timp și după abrogarea unei legi. valabilitatea unui act anulabil. Acț iunea legilor de procedură civilă în timp Legea procesual civilă produce efectele pentru care a fost edictată în tot intervalul de timp de la intrarea ei în vigoare și până la abrogare.nererspectarea legii imperative atrage o sancțiune procedurală absolută (nulitate absolută. . Acț iunea legilor de procedură civilă 5. cât și cele născute din fapte anterioare noii legi.4. Legile procedurale dispozitive (supletive sau permisive) impun o conduită de la care părțile pot conveni să se abată. publicitatea. Art 725(4) Cod proc. cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Legea procesuală nu are putere retroactivă. Actele și faptele ce prezintă relevanță. expres sau tacit. .) Caracter imperativ au normele care vizează interesul public al unei bune administrări a justiției (cele privitoare la organizare judecătorească. nici expres nici tacit. dar promovate după apariția acesteia. decădere. dreptul la apărare) și au caracterdispozitiv normele ce nu exced interesele procesuale ale părților. civ. Legea nouă nu aduce atingere actelor procedurale îndeplinite anterior intrării ei în vigoare. perimare). Cele două momente reprezintă limitele aplicării în timp a legilor de procedură. sub aspect procedural. un act procedural întocmit cu nesocotirea unei norme imperative.4.părțile pot confirma. 5.2 din Constituţie.15 alin.: ”Actul de procedură îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămâne supus dispozițiilor vechii 12 . la prima zi de înfățișare. Actele și faptele produse în acest interval vor fi supuse legii respective. În asemenea împrejurări ”conflictul de legi” se soluționează conform principiului imediatei aplicări a legii noi. disponibilitatea.4. Principiul se bazează pe ideea că cel din urmă act normativ este destinat să asigure o mai bună optimizare a justiției. Consideraț ii prealabile Normele juridice se aplică în timp.nererspectarea legii dispozitive atrage o sancțiune procedurală relativă (anularea actului. 5.. oralitatea. la competența materială a instanțelor și cele care consacră principiile de bază ale activității judiciare: contradictorialitatea.2. Dar nici legea veche nu se mai aplică după abrogare asa. spațiu și asupra persoanelor.(tempus regit actum).părțile nu pot confirma. legea dispune numai pentru viitor. iar dacă s-a ivit ulterior acestui moment trebuie invocată de îndată). Așadar ultimul act normativ va guverna procesele în curs de judecată. . Conform art.

Consecințe: . În caz de casare cu trimitere spre rejudecare.legi. dacă nu s-a dispus altfel în mod expres. . 105 din 22 septembrie 1992cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat precizează că în procesele privind raporturi de drept internaţional privat instanţele române aplică legea procedurală română. acestea se supun legii noi. Conform art.: proba cu înscrisuri).4.: expertiza. legii în vigoare la momentul perfectării operaţiei juridice (ex. dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile. sunt determinate de legea care reglementează fondul raportului juridic litigios (art. Acț iunea legilor de procedură civilă în spaț iu Este guvernată de principiul teritorialități. 161 alin (2)).(art . Art.a) legile procedurale române se aplică doar proceselor ce se soluționează în țara noastră.Obiectul şi cauza acţiunii civile. 5. .Capacitatea procesuală a fiecăreia dintre părţile în proces este determinatăde legea sa naţională. în cazul probelor preconstituite. sunt cele prevăzute de legea locului încheierii actului juridic sau de legea aleasă de părţi. . legile române se aplică pe întreg teritoriul țării.158). cercetarea la faţa locului). Conform art 725(3) Cod procedură civilă.” În privința normelor de competenț ă legiuitorul a adoptat și principiul imediatei aplicări a legii noi. . în cazul probelor nepreconstituite (ex.Legea română va fi aplicabilă totuși dacă ea lărgește posibilitățile de probațiune (art.160). 161 alin (3)). (art . dacă ele aveau dreptul să o aleagă. 13 . în principiu. 159 din Legea nr.725 (2): Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe.160). el nu va fi menținut. aplicarea legii procesuale străine pe teritoriul nostru). Totuși admisibilitatea probelor este supusă. Legea română stabileşte şi dacă o anumită problemă este de drept procedural sau de drept material.Mijloacele de probațiune pentru dovedirea unui act juridic şi puterea doveditoare a înscrisului care îl constată. chiar dacă potrivit legii noi ar fi valabil. -b) aplicarea unei legi de drept substanțial străine de către o instanță română nu determină și aplicarea legii procedurale a statului respectiv.161 alin (1)). . Art. 161 alin (5) administrarea probelor se face potrivit legii române. Legea 105/1992 instituie și excepții: . hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac și termenelor prevazute de legea sub care au fost pronunțate.calitatea procesuală a părţilor este supusă tot legii care guvernează raportul juridic litigios (art.Dovada stării civile şi puterea doveditoare a actelor de stare civilă sunt reglementate de legea locului unde s-a întocmit înscrisul invocate (art. 161 alin (4)).Proba faptelor se face potrivit legii locului unde ele s-au produs (art. Principiul imediatei aplicări a legii noi are incidență și asupra normelor de procedură propriu zise. . nu pot acționa înafara țării.(este exclusă.2. În cazul în care acest act de procedură ar putea fi anulat potrivit legii vechi.

4. de scutiri sau reduceri de taxe şi alte cheltuieli de procedură. 163.20 alin. Definitivarea sistemului de cadastru funciar va evita pe viitor apariția unor conflicte de legi interprovinciale în această materie. în aceeaşi măsură şi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi. în condiţiile legii.” Cetăţenii străini beneficiază în faţa instanţelor române. cele internaționale au prioritate. 16 alin(1) din Constituție cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice. în țara noastră. Art. sub condiţia reciprocităţii cu statul de cetăţenie sau de domiciliu al solicitanţilor. 5. 163. alin. este și o măsură de protejare a cetăț enilor români. (art. alin. un asemenea incident s-ar soluționa în continuare potrivit principiului locus regit actum. Reciprocitatea. fără privilegii şi fără discriminări. se face după legea noastră procesuală. hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România. 163. Acț iunea legilor de procedură civilă asupra persoanelor Potrivit art. Conform art.(3)).-c) efectuarea unei comisii rogatorii. în cazurile de mai sus.d) hotărârile judecătorești pronunțate în străinătate pot fi executate în România numai după încuviințarea urmăririi silite de către instanța română competentă. în procesele privind raporturile de drept internaţional privat. 105/1992:” Străinii.(1) din L. Există și dispoziții internaționale care sunt incidente în dreptul intern. În cazul neconcordanței între legea internă și normele internaționale. în faţa instanţelor române. (art. Principiul egalității se aplică inclusiv în fața autorităților judiciare. 14 . dacă se referă la statutul civil al cetăţenilor statului unde au fost pronunţate sau dacă.4. precum şi de asistenţă juridică gratuită. Totuși.(2)) Sub aceeaşi condiţie a reciprocităţii. . fiind pronunţate într-un stat terţ. la cererea unei autorități judiciare străine. cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (art. persoane fizice şi persoane juridice au. reclamantul de cetăţenie străină nu poate fi obligat să depună cauţiune ori vreo altă garanţie. (1) din Constituție dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În cazul în care totuși s-ar ivi astfel de conflicte. pentru motivul că este străin sau că nu are domiciliul ori sediul în România. alin. aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii procedurale ca şi persoanele fizice de cetăţenie română şi persoanele juridice române.166 legea 105/1992).

principiile contribuie la înțelegerea și interpretarea corectă a normelor procesuale.Capitolul IV Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil §1. Principiul disponibilității 13. Principiul contradictorialității 11. Principiul legalității 2. Precizări prealabile Principiile fundamentale sunt reguli esențiale ce determină structura procesului și guvernează întreaga activitate juridică. §2. ele contribuie la interpretarea dispozițiilor obscure. Principiul folosirii limbii române în justiție 8. Unele sunt consacrate în Constituție. altele sunt consacrate în documente internaționale. Principiul independenței judecătorilor 3. Principiul publicității 9. altele în Legea de organizare judiciară. la complinirea absenței unor norme juridice și la formarea unei jurisprudențe unitare. Principiul nemijlocirii 14. Practic. Principiul rolului activ al judecătorului 6. Examinarea principiilor fundamentale Cele mai importante principii sunt: 1. Principiul dreptului la apărare 12. Principiul inamovibilității judecătorilor 4. Principiul continuității dezbaterilor 15 . Din punct de vedere teoretic. Principiul egalității părților în fața justiției 7. Principiul oralității 10. Sub aspect legislative ele orientează activitatea de elaborare a legislației procesuale în sensul edictării unor reglementări coerente și eficiente. Principiul adevărului 5.

începând de la cele de drept substanțial care au incidență asupra raportului juridic litigios. disponibilității. 10 (1) din Codul deontologic al magistrașilor prevede că magistraţii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale. de toți cetățenii. Principiul independenț ei judecătorului ș i al supunerii lui numai faț ă de lege Conform art 124 alin (3) din Constituție judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. 2.132 din Constituție e relevant și prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii. publicității-sau guvernează numai activitatea în materie civilă.Unele principii sunt incidente la nivelul întregului sistem de drept.Imparțialitatea justiției implică și imparțialitatea membrilor care compun instanțele judecătorești. Judecătorul trebuie nu doar să respecte legea dar în calitatea sa de judecător este obligat să impună respectarea legii și celorlalți subiecți procesuali. de toate persoanele juridice de drept public sau privat. de la cel mai umil la șeful statului. 124 (2) din Constituție justiţia este unică. constituie unul din pilonii activității judiciare. Atitudinea judecătorului în cadrul procedurii trebuie să fie neutră față de poziția și interesele părților litigante. al rolului activ și al aflării adevărului. 2. Are valoare constituțională. respectarea Constituţiei. judecătorii trebuie să urmărească respectarea tuturor dispozițiilor legale. Independența e necesară și pentru a asigura și imparțialitatea judecătorului față de părțile din proces.2.cel al legalității-.1. Judecătorul trebuie să interpreteze și să aplice legea în concordanță cu litera și spiritul ei precum și în concordanță cu cerințele vieții sociale. precum și cele referitoare la formele de procedură. continuând cu cele referitoare la organizarea. Imparțialitatea este o consecință inevitabilă a acestu principiu. a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. art 1 alin (5) din Constituție precizează că în România. unele sunt aplicabile mai multor ramuri de drept-adevărului. constituirea. Principiul legalităț ii-art 7 în Noul Cod Acest principiu. imparţială şi egală pentru toţi.124 din Constituție statuează că justiţia se înfăptuieşte în numele legii și că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv. Judecătorul este chemat să interpreteze legea în scopul realizării finalității sale. Art. compunerea și atribuțiile instanței.p. Independența judecătorului implică cerința soluționării litigiilor fără nici o ingerință din partea vreunui organ de stat sau din partea vreunei persoane. Art. fără 16 . Legalitatea implică respectarea actelor normative existente de către toate organele de stat. În activitatea de soluționare a cauzelor civile. El nu poate aplica legea după preferințele sale subiective. alături de cel al independenței judecătorilor.Conform art. Art.

autonomia instanțelor judecătorești față de toate celelalte autorități statale.inamovibilitatea judecătorilor.303/2004) Judecătorii sau procurorii care consideră că independenţa şi imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Sub aspect organizatoric și administrativ judecătorii sunt subordonați organelor de conducere judiciară.303/2004). Controlul judiciar nu constituie imixtiune în activitatea judecătorului deoarece intervine după pronunțarea hotărârii.publicitatea dezbaterilor.Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.303/2004. Principiul independenței judecătorilor își găsește aplicarea numai în activitatea de judecată.125(1) din Constituție: Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. . Inamovibilitate= acel beneficiu al legii care le conferă judecătorilor stabilitate în funcție: judecătorii odată investiți în funcție nu mai pot fi revocați. .secretul deliberării. 46 alin(2) din Legea 303/2004) Art. 75 (1) L. 5 l. . după caz.(Art. 75 (2) L. . 2. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi. conform legii.existența unui control judiciar adecvat. dar acesta are caracter particular și limitat. de natură să asigure respectarea legalității și a independenței judecătorilor. 17 . Art.răspunderea disciplinară a judecătorilor. liberi de orice relaţii şi influenţe. Principiul inamovibilităț ii judecătorilor Acest principiu se regăsește în rezoluțiile Adunării Generale ONU din1985. transferați sau suspendați decât în condiții excepționale. pentru a dispune măsurile necesare. în condiţiile legii. (Art. imparțialitate și inamovibilitate. (Art. asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate. Căile de atac au ca scop remedierea erorilor judiciare. (Art. precum şi autoritatea de lucru judecat. Există o interconexiune între independența magistraturii. 46 alin(1) din Legea 303/2004) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii. a instanţelor din circumscripţiile acestora. Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.3. Garanții legale care asigura independența judecătorilor : . Legea nu exclude un control asupra modului de îndeplinire a obligațiilor ce revin judecătorilor. .subiectivism şi părtinire.

iar cea care cuprinde greșeli privitoare la interpretarea și aplicarea legii este nelegală.4. pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã.art. Procurorii nu sunt inamovibili dar se bucură de stabilitate.contradictorialitatea. . în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale. De asemenea.controlul judiciar asupra hotărârilor. prin toate mijloacele legale. Hotărârea pronunțată cu neobservarea principiului adevărului este netemeinică.129 (4) Cod proc. Principiul adevărului implică cerința ca toate împrejurările de fapt ale cauzei să fie stabilite de către instanță în deplină concordanță cu realitatea. dar calificarea lor juridică să fie eronată. Principiul adevărului. Numirea magistraților de către Președinte nu aduce atingere autonomiei sistemului judiciar și inependenței judecătorilor. judecãtorul poate.Judecătorul va pune în vedere părților drepturile și obligațiile ce le revin în calitatea lor din proces și va stărui. sã punã în discuţia pãrţilor necesitatea administrãrii altor probe.civ. pentru solutionarea amiabila a cauzei.Art.dreptul judecătorului de a solicita părților explicații. . chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau întâmpinare. . . Dacã probele propuse nu sunt îndestulãtoare pentru lãmurirea în întregime a procesului.art.Principiul rolului activ al judecătorului Prezintă următoarele aspecte principale: .civ.129 (5) Cod proc.obligația instanței de a ordona din oficiu. din oficiu. . probele pe care le consideră necesare și de a pune în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei.art. 18 . pe care le poate ordona chiar dacã pãrţile se împotrivesc. Se poate întâmpla ca stabilirea faptelor să fie conformă cu adevărul.129 (2) Cod proc. Garanții pentru aflarea adevărului: -rolul activ al judecătorului.303/2004: Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili.5. oral sau în scris. cu privire la situația de fapt și la motivarea în drept pe care ele o invocă în susținerea pretențiilor sau apărărilor. -egalitatea în fața justiției.existența unui sistem probatoriu adecvat. 2 (1) L. pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii. 2. 2. în toate fazele procesuale. Judecătorul are obligația de a preveni orice greşealã în aflarea faptelor. instanţa va dispune ca pãrţile sã completeze probele. -independența și inamovibilitatea judecătorilor.22 în Noul Cod Conform art. în condiţiile prezentei legi.civ judecãtorii au îndatorirea sã stãruie.

chiar dacă părțile se împotrivesc.. din oficiu.art. fără privilegii şi fără discriminări.7 (2) L.instanța are obligația de a asigura un echilibru procesual în situația procesuală a părților. modificând natura unei acțiuni sau schimbând substanța apărării pârâtului.obligația instanței de a ordona. →Toate actele de procedură se vor materialize în înscrisuri redactate în română.Principiul egalităț ii părț ilor în faț a justiț iei.103 Cod proc. Art. Egalitatea în fața legii și a justiției presupune respectarea următoarelor cerințe: a).7.aceleași drepturi procesuale trebuie acordate tuturor părților. b). Rolul activ al judecătorului nu trebuie să ducă la diminuarea inițiativei părților. Existența normelor speciale și a unor organe speciale de jurisdicție nu încalcă acest principiu.civ. limbă.18 în Noul Cod Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.6. avere. fără deosebire.dreptul instanței de a prelungi termenele prevăzute de lege pt. Cedo: caracterul rezonabil se apreciază în funcție de complexitatea litigiului.14 (1) L.16(2) Constituție : Nimeni nu este mai presus de lege. comportamentul reclamantului și al autorităților și de miza litigiului pentru părțile interesate. se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.128 (3) Constituție: Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2). inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri.16 (1): Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice.8 în Noul Cod Constituție art. dovezile pe care le consideră necesare pentru soluționarea cauzei. Art. naţionalitate. Art. apartenenţă politică. (să le comunice termenele.304/2004 : Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi.judecarea proceselor pentru toți cetățenii trebuie să se realizeze de aceleași organe potrivit acelorași norme procesuale. . în condiţiile legii organice.(art 128 (1) Constituție și art.129 (5) Cod proc.21 (3) din Constituție părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.civ. origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii. 2.art.art.dreptul instanței de apel de a încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță și de a dispune administrarea altor dovezi dacă le consideră necesare. religie.295 (2) Cod proc.128 (4) Constituție: Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de 19 . sex.Principiul folosirii limbii române în justiț ie. Art. 2. opinie.304/2004) Art 128 (2) Constituție: Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată.Conform art. să comunice ctele de procedură.art. să lămurească părțile asupra drepturilor lor). c). .art. origine etnică. Judecătorul nu se poate substitui părților principale. orientare sexuală. Principiul implică și preocuparea judecătorului pentru soluționarea rapidă a procesului civil. îndeplinirea unor acte de procedură. fără deosebire de rasă.civ.

128 (4) din Constituție. de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii.civ).Principiul publicităț iiart. art 12 L. al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică. Nerespectarea principiului atrage nulitatea hotărârii pronunțate. afară de cazurile prevăzute de lege. Totuși conform art. Hotărârea se va pronunța în sedință publică.(art 127 cod proc. În acest caz. sub pedeapsa de nulitate. O singură excepție este în legea noastră de la publicitatea pt.15 în Noul Cod Pricinile se dezbat verbal. i se vor pune în vedere toate faptele esențiale petrecute în lipsa sa.121 Cod proc. de a discuta materialul probatoriu administrat.public. părți acea a îndepărtării părții care tulbură mersul dezbaterilor. Procedura judiciară are caracter mixt.părți și publicitatea pt. O justiție imparțială implică desfășurarea ședințelor de judecată în prezența părților și în condiții care să garanteze posibilitatea publicului de a asista la dezbateri. Rol important: difuzarea hotărârilor prin mass-media. precum și declarațiile celor ascultați. 2. partea va fi chemata în sală și. public au fost instituite excepții: confor art.9.122 cod proc. de a invoca neregularitatea actelor de procedură. Noul Cod reglementează similar celui actual. sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când.→regula este că în căile de atac cercetarea se face în Camera de Consiliu. daca legea nu dispune altfel. (nici în faza dezbaterilor nu sunt excluse elemente ale procedurii scrise).Principiul oralităț ii-art. dacă dezbaterea publică ar putea vătăma ordinea sau moralitatea publica sau pe părți. familială și privată.8. De la publicitatea pt. Acest principiu domină numai faza dezbaterilor judiciare. în prima fază predomină forma scrisă (cerere de 20 . părțile vor putea fi însoțite. Articolul 6 Cedo oferă mai multe excepții de la principiul publicități și anume: în interesul moralităţii. persoanei la viața intimă.).123 înainte de închiderea dezbaterilor. dar judecătorul poate decide ca aceasta să fie publică.civ. Potrivit acestuia în căile de atac cercetarea procesului se face în ședință publică dacă este necesar.a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului. Aceași sancțiune și pt. hotărârea nu pot fi concepute decât în formă scrisă.civ. 2. Oralitatea implică dreptul părților de a-și susține verbal pretențiile. în afara de apărătorii lor. Există însă situații la care forma scrisă e facultativă (depunerea de concluzii scrise). Publicitatea dezbaterilor prezintă două forme: publicitatea pt. instanța poate să dispună din oficiu sau la cererea unei părți ca dezbaterile să se facă în ședință secretă. în împrejurări speciale. de a pune concluzii cu privire la toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei.17 în Noul Cod Şedinţele de judecată sunt publice.304/2004). în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. 128 (3) și art. de a da explicații. de cel mult două persoane desemnate de ele. publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei. Publicitatea pentru public constă în dreptul fiecărei persoane străine de proces de a asista la dezbateri. încălcarea art. atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun. Publicitatea nu trebuie să afecteze dr. De asemenea și motivarea hotărârii.(art 127 Constituție. Minuta. prin interpret.(art.

părţile au dreptul să fie asistate de un avocat.(art. dreptul de a pune concluzii scrie. dacă aceasta a căzut în pretențiile sale.304/2004). întâmpinare. Partea căzuta în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume. Oralitatea contribuie la publicitate. Părțile trebuie să fie încunoștiințate în timp util despre existența și obiectul litigiului. despre locul și data soluționării. de a invoca probe. de a combate dovezile solicitate de adversar. apărare și la aflarea adevărului. Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți. Contradictorialitatea presupune că nicio măsură să nu fie ordonată de instanță înainte ca aceasta să fie pusă în discuția părților. de a ridica și combate excepții. Instanța trebuie să asigure părților posibilitatea de a-și susține și argumenta cererile.art. de a formula cereri. pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară. Nerespectarea principiului = nulitatea hotărârii. art. 2. Barourile sunt obligate să organizeze servicii de asistență judiciară.chemare.11. cerere reconvențională).24 Constituție. (prin citare) Contribuie la aflarea adevărului. Astfel conține posibilitatea părților de a lua la cunoștiință de toate actele de la dosar. Nerespectarea principiului = nulitatea hotărârii. acest principiu Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție. În sens formal prin drept la apărare se înțelege posibilitatea părților de a-și angaja un apărător care să le asigure o apărare calificată.51/2008).art. Principiul contradictorialităț ii. Acest principiu depășește interesul părților căci contribuie la aflarea adevărului. de a exercita căi de atac etc.14 în Noul Cod Contradictorialitatea=posibilitatea acordată de lege părţilor de a discuta şi argumenta orice chestiune de fapt sau drept apărută în legătură cu judecata. obligația instanței de a da cuvântul părților etc. 2.18 OUG nr. (art.15 L. la realizarea dr. 2. ales sau numit din oficiu. 21 .10. Principiul dreptului la apărare. de a solicita probe. de a invoca excepții. de a recuza judecători.13 în Noul Cod Dreptul la apărare este garantat.1 OUG nr. contradictorialitate. (art.la apărare și egalității în fața legii. Ajutorul public judiciar=garanție pt. Dreptul la apărare în sens material constă în ansamblul prerogativelor recunoscute de lege părților în scopul susținerii intereselor lor.51/2008). Părțile nu au obligativitatea de a-și angaja apărător. Dreptul la apărare se realiează prin dreptul de a solicita amânarea judecării pentru lipsa de apărare.11. În tot cursul procesului. inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii. Dreptul la apărare în sens materialeste garantat prin modul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti şi a activităţii de judecată.

Excepții de la principiu: . Acesta implică cu necesitate folosire unor dovezi primare. Instanțele judecătorești nu pot da curs acelor acte de dispoiziție ce urmăresc scopuri ilicite. 22 . Contribuie la corecta soluționare a litigiilor deoarece judecătorii pot reține ușor toate aspectele relevante ale cauzei.asigurarea dovezilor.(vor fi lovite de nulitate absolută) 2. . de a dispune de obiectul litigiului și de mijloacele de apărare.Principiul disponibilităț ii.Principiul continuităț ii. Condiții pentru respectarea principiului: .16 în Noul Cod Principiul nemijlocirii constă în obligaţia instanţei de a cerceta direct întreg materialul probatoriu necesar soluţionării cauzei. Principiul cuprinde ca prerogative mai importante: • Dreptul părții interesate de a promova sau nu acțiunea.13.administrarea probelor prin comisie rogatorie. copii de pe înscrisuri. Contribuie și la soluționarea rapidă a litigiilor.9 în Noul Cod . • Dreptul părții câstigătoare de a solicita executarea silită. • Dreptul părților de a încheia procesul prin tranzacție.art.e principiu specific procesului civil Implică posibilitatea conferită de lege părților de a sesiza autoritățile judiciare.19 în Noul Cod Implică soluționarea întregului proces într-o singură ședință de judecată.Unicitatea completului de judecată (soluționarea întregului proces de aceiași judecători).art. • Dreptul părților de a exercita căi de atac. Inițiativa părților trebuie armonizată cu rolul activ al instanțelor. • Dreptul reclamantului de a determina limitele acțiunii. 2. Judecătorul nu poate soluționa o cerere decât în baza cererii și numai în limitele sesizării. -Reprezintă o garanție pentru aflarea adevărului. Reclamantul determină întinderea obiectului judecății și persoana sau persoanele cu care se confruntă în instanță. • Dreptul pârâtului de a achiesa la pretențiile formulate de reclamant. • Dreptul reclamantului de a renunța la acțiune sau la dreptul subiectiv.14.art. • Dreptul de a achiesa la hotărârea pronunțată.Principiul nemijlocirii . Dacă sursele primare sunt puține sau lipsesc cu desăvârșire instanța nu va putea respinge acțiunea ci trebuie să soluționeze cauza folosind surse mijlocite ca: prezumții.

22 reglementează rolul judecătorul în aflarea adevărului ce cuprinde dispoziții caracteristice principiului adevărului. Lipsește consacrarea expresă a principiul rolului activ al judecătorului. . adică soluționarea cauzei într-o singură ședință. . principiului rolului activ al judecătorului și celui al disponibilității procesuale.respectarea principiilor fundamentale.respectul cuvenit justiției. . .obligațiile părților în desfășurarea proceselor.încercarea de împăcare a părților.Continuitatea ședinței de judecată.principiul bunei credințe. În prezent principiul presupune ca hotărârea să se pronunțe de către acei judecători care au alcătuit completul de judecată cu prilejul dezbaterii cauzei în fond.. Noul Cod de procedură civilă mai consacră ca și principii: .obligațiile terților în desfășurarea proceselor. 23 . Art.obligațiile judecătorului în legătură cu primirea și soluționarea cererilor. . Nerespectarea condiției = nulitatea hotărârii.dreptul la un proces echitabil în termen optim și previzibil. . .

tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator. In favoarea sistemului colegial calitatea superioara a lucarilor realizate de 2 sau mai multi judecatori dar una din analizele critice spune ca se realizeaza o caliate mai slaba a actului de justitie.instituie principiul potrivit caruia”Cauzele date. 2.expertii. Curtile de apel sunt cele care au dreptul de a elabora proiectele de buget pentru instantele din cirscumscriptia lor teritoriala. Sistemul judecatorului unic ofera avantajul unei recrutari mult mai exigente a personalului judecatoresc dar s-a reprosat ca nu poate garanta o calitate optima a actului de justitie. Legea 247/2005.INSTANTA DE JUDECATA a) Consideratii prealabile In orice stat instantele de judecatatoresti sunt organizate intr-un sistem propriu. Tertii pot paricipa la activitatea judiciara.in ultimele decenii sistemul mixt. Fiecare din cele 2 sisteme-judecator unic si pluralitate de judecatori –ofera avantaje dar prezinta si inconveniente uneori semnificative.precum si de o conducere proprie. Solutionarea procesului civil nu poate fi facuta fara participarea partilor intre care s-a ivit litigiul.potrivit legii.CONSIDERATII GENERALE Autoritatiile si persoanele car participa la activitatea de judecata se numesc participant sau subiecti procesuali. Autonomia puterii judecatoresti decurge din insasi autonomia functiei jurisdictionale. Legiuitorul roman a promovat. Un rol central il ocupa instant de judecata.fie din initiataiva lor fie din initiative partilor principale.CAPITOLUL 5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL 1. Totalitatea instantelor judecatoresti dintr-un stat alcatuiesc puterea judecatoreasca. Conflictele de munca si de asigurari sociale se solutioneaza. Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori iar recursurile in complet de 3 judecatori cu exceptia cazului cand legea prevede altfel.in competenta de prima instanat a judecatoriei. In cazul executarii silite organele de executare devin participante la activitatea judiciara .in mod constant. In dreptul comparat se cunosc solutii diverse cu privire la compunerea instantelor judecatoresti.cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale.in 24 .inerpretii etc. Autoritatea judecatoreasca beneficieaza asa cum vom arata in continuare de structuri administartive adecvate. In procesul civil pot paricipa si alte personae : martorii. Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului.

la instanta suprema functioneaza si un complet format din 9 judecatori. Sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in judete si in secoarele mun.comerciala si contencios administartiv si fiscal.penale.instanta cu personalitate juridica plus 1 in mun. Bucuresti care functioneaza si ca instanta specializata pt.Este instanta suprema cu sediul in capitala.4 presedinti de sectii si judecatori. In materia civila justitia se reazizeaza prin: -judecatorii -tribunale -tribunale specializate -curti de apel -Inalta Curte de Casatie si Justitie. In fiecare judet functioneaza un tribunal. Nu au personalitate juridica. de contencios administrativ si defiscal. c) Consiliul Superior al Magistraturii.are personalitate juridica si este organizata in 4 sectii cum ar fi: civila si de proprietate intelectuala. Organizarea si atributiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite in 25 .Bucuresti. Sunt instante cu personalitate jur si functioneaza intr-o circumpscriptie cuprinzand mai multe tribunale si tribunale specializate.cauze privind conflicte de munca si de asigurai sociale.preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infinteaza. In prezent functioneaza peste 180 de judecatorii in Romania. In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze civile. JUDECATORIILE. penala. Rolul fundamental al institutiei este acela de a garanta independenta justitiei fata de toate celalalte autoritati publice.de un complet de 2 judecatori si 2 asistenti judiciari.prima instanta.comerciale.precum si in raport cu natuta si nr cauzelor sectii maritimesi fluviale sau. CURTIILE DE APEL. judecarea cauzelor privind proprietate intelectuala. b) Structura instantelor judecatoresti Declansata de Constitutia adoptata in 1991 a fost adoptata legea 92/1992 privitoare la organizarea judecatoreasca. Se compune din 1 presedinte 1 vicepresedinte. Sunt active in prezent 15 curti de apel. Judecarea in Sectiile Unite ale instantei supreme se judeca cu cel putin 2 treimi din membrii in functie ai instantei supreme . Bucuresti. Organizarea actuala a instantelor judecatoresti este guvernata de Legea 304/2004.pot functiona doar la nivelul judetelor ori mun. TRIBUNALELE.cauze cu minori si de familie. Inalta curte de casatie si justitie judeca cauzele de competenta sa in complet de 3 judecatori din aceeasi sectie. Numarul total este de 42 de tribunale. In cadrul judecatoriilor se organizeaza sectii sau comlete specializate pentru minori si familie. INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE. TRIBUNALELE SPECIALIZATE.

Precizari prealabile Prin statut se urmareste asigurarea inamovibilitatii judecatoriilor. Din corpul magistratiilor trebuie sa faca parte cei mai buni juristi.Legea nr. Consiliul este alcatuit din 19 magistrati astfel: 14 alesi in adunariile generale al magistratiilor si validati de Senat.incuvintarea executarii silite. d)2. -sa fie licetiat in drept -sa nu aibe antencedente penale sau cazier fiscal -sa cunoasca limba romana -sa fie apt din punct de vedere medical si psihologic pt exercitarea functiei. Magistratii stagiari sunt obligati sa efectueze un stagiu de 1 an.nedepunerea juramantului atrage nulitatea numirii in functie. d)3 Recrutarea si investirea in functie a judecatorilor si procurorilor.cele privind inregistarriile si rectificariile in registrele de stare civila.toti avand un mandat de 6 ani.investigarea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii.cereriile privind propriile.2 reprezentanti ai societatii civile si ministrul Justitiei presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie dar si cu procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ. Recrutarea si formarea profesionala se realizeaza pe baza de concurs prin Institutul national al Magistraturii. Conditiile pt admitere sunt: -sa aiba cetatenie romana. d) Statutul magistratiilor d)1. 26 . 2.domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu. Legea 303/2004 impune obligativitatea unui juramant.caci importanta sociala a functiei de judecator sau procuror excede pe aceea a altor categorii de juristi. La judecatorii si la parchete de pe langa acestea pot functiona judecatori si procurori stagiari.litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun in cazul in care valoarea nu depaseste 100 milioane lei.ca o conditie indispensabila pentru garantarea impartialitaii si independentei lor.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Mai sunt necesare si acele calitati morale ale judecatorilor care sa inspire cetatenilor incredere in fata justitiei. Judecatorii stagiari au dreptul sa judece urmatoarele categorii de cauze civil: 1.Corpul magistratilor Conceptul de magistrat include atat pe judecatori cat si pe procurorii constituiti in parchete.cereile privind pensiile de intretinere .

al Magistr. Nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in 27 . d)5. Si procu.de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate sau la alte forme de pregatire profesionala. Institutul a fost creat si pt a realiza cadrul de desfasurare a activitatiilor de perfectionare profesionala a magistratiilor in functie.saaiba caliatea de asociat sau membru in organele de conducere .Incompatibilitati si interdictii. Scopul INM este acela de a realiza pregatirea viitorilor judecatori si procurori. Somatia de plata. INM nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in viguare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor. INM are sediul in bucuresti si este condus de un consiliu stiintific format din 12 membrii. Acestia sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau maifestarea in orice mod a convingeriilor lor poliice.direct sau prin persoane interpuse.precum si formarea formatoriilor in cinditiile legii.companii nationale. Magistratii sunt obligati sa participe cel putin 1 dat ala 3 ani la programe de formare continua organizate de INM. Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic.comerciale sau de alta natura. Este un institut propriu al magistraturii. 4.administrare sau control la societati civile. Este evident ca INM apare ca o institutie administrativa coordonata de Consiliul Sup.are personalitate juridica si organe de conducere proprii.Institutul National al Magistraturii(INM) INM este institutia publica cu personalitate juridica aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii care realizeaza formarea initiala a judecatoriilor si procuroriilor.activitati de rabitraj in litigii civile.plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiuniilor contraventionale.sa desf. d)4. Dupa terminarea stagiului procurorii si judecatorii stagiari sunt supusi unui examen de capacitate.Magistratiilor le este interzis urmatoarele: sa desfasoare activitati comerciale.Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii in instanta. Functiile de judecatori si de procurori sunt incompatibile cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiei de cadru didactic din cadrul invatamantului superior. Examenul de capacitate consta in verificarea cunostiintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.sa efectueze sa sa semneze acte procedurale sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate.Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la pocesele aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care au fost sesizat parchetul. Judec.formarea profesinala continua a judecatoriilor si procuroriilor in functie.societati comerciale.societati nationale sau regii autonome. sa aiba caliatea de membru al unui grup de interes economi.3. Interdictiile si incompatibilitatile sunt destinate a garanta independenta si impartialitaea magistratiilor.

c si e Textul mentionat se refera la conditiile necesare pt admiterea prin concurs la INM. daca ei sotii sau rudele pana la gradul 4 inclusiv au vreun interes in cauza. Nerespectarea acestor interdictii constituie abatere discipinara si urmmeaza sa fie sanctionata in mod corespunzator. 28 . Ei au obligatia de a completa anual o declaratie in sensul ca nu intra sub incidenta acestui text.4 -neandeplinirea oricarei dintre conditiile prevazute la art. -nepromovarea examenului prevazut la art.99 din L303/2004 si anume: 1.incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii.cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care potrivit legii se realizeaza de avocat. Judecatorii sau procurorii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate a unor lucrari literare ori stiintifice sau la emisiuni audio-vizuale cu exceptia celor cu caracter politic.2 lit.14 alin. -incapacitate profesionala -ca sanctiune discipinara -condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune. -incalcarea dispozitiilor art.declaratii de interes.in conditiile legii. Eliberarea din functie a judecatorilor si procuroriilor In sistemul constitutional actual toti judecatorii cu exceptia celor stagiari sunt inamovibili de la data investirii si pana la eliberarea lor din functie in conditiile strict determinate de lege. Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pt abateriile de la indatoririle de serviciu precum si pt faptele care afecteaza prestigiul justitiei. daca ei sunt soti sau rude pana la gradul 4 inclusiv intre ei.33 alin1 ind.informatori ori colaboratori ai serviciilor de informatii. Abaterile disciplinare sunt limitativ prevazute in art. Raspunderea juridica a magistratiilor. d)7. Se interzice magistratiilor sa paticipe la judecarea unei cauze in calitate de judecator sau procuror.65 din legea nr 303/2004 si anume: -demisia -pensionarea potrivit legii -transferul intr-o alta functie.7 Se refera la interdictia pentru magistrati de a fi lucratori operativi.a.incalcarea prevederilor legale referitoare la eclaratiile de avere. d)6.inclusiv acoperiti. Situatiile in care un magistrat poate fi eliberat din functie sunt determinate in mod expres si limitativ in art.

Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratiilor sunt: advertismentul.jocuri de noroc sau sisteme de investitii pt care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.efectuarea cu intarziere a lucrarilor. 11.nerespecatrea in mod repetat si din motive imputabile a dispoz. 3.mutarea disciplinara pentru o perioada de la o lina la 3 luni la o instanta sau la un parchet.interdictiile pt solutionarea unor cereri.absenta nemotivata in mod repetat de la serviciu. diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu paana la 15% pe o perioada de la 1 luna la 3 luni. martori sau justitiabili. 10.refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviu. 3. 4. legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor.PARTILE IN PROCESUL CIVIL...neandeplinirea obligatiei privind transferul normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza 13.2. 12.desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea conviingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu.nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au un atare caracter 5.refuzul nejustificat de a primi la dosar cerereriile.nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.cu rea credinta sau grava neglijenta . 29 . 14. 6.daca fapta nu constituie infractiune.concluziile memoriile sau actele depusede partile din proces. 9. 8.precum si imixtitudinea in activitatea altui judecator sau procuror.participarea direcat sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal. 7.situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa acestea.din motive imputabile.atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi. experti.excluderea din magistratura.inclusiv nerespecatrea regululor de procedura. Exercitarea actiunii disciplinare nu este posibila fara efectuarea unei cercetari prealabile care se realizeaza de inspectorii din cadrul serviciului de inspectie juridica pt judecatori respectiv din cadrul serviciului de inspectie judiciara pt procurori.exercitarea functiei . avocati.pretindeerea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altfel decat in limita cadrului legal reglementata pt toti cetatenii .

precum si succesorii lor in drepturi.cea impotriva careia s-a actionat cea care a intervenit sau a fost intodusa in cauza .o persoana care formuleaza pretentii si una care se apara. 41 cod proced. Conceptul de parte prezinta importanta si in solutionarea unor exceptii de procedura cum sunt:exceptia lipsei de calitate . Formele coparticiparii procesuale. Scopul coparticiparii procesuale este solutionarea unui litigiu fata de mai multi subiecti de drept. Pers chemata sa raspunda pentru pretinsa incalcare a dreptului se numeste parat.exceptia puterii lucrului judecat. Pentru a determina cine este reclamant si cine este parat nu trebuie cercetat fondul dreptului ci numai aspectul procesual. Notiunea de parte are un caracter complex si este folosita in acceptiuni diferite. Notiunea de parte este o notiune procedurala.civila: „orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata. Intr-o prima opinie devin parti in procesul civil persoanele care exprima interese contrare in sensul ca cel putin una dintre ele pretinde ca are de realizat un drept impotriva celeilalte sau celorlalte care au nesocotit acest drept. b)2.sunt tratate tot timpul de catre instanta ca parti aflate pe un picior de egalitate. In forma sa cea mai simpla procesul civil presupune partiiparea a cel putin 3 parti: instanta.b) Coparticiparea procesuala b)1. Hotararea judecatoreasca va produce efecte numai fata de persoanele ce au participat la activitaea juridica in calitate de parti. 30 . Intr-o alta opinie caliatea de reclamant sau de parat revine doar subiectilor raportului juridic de drept material. In materie civila partile se afla pe pozitie de egalitate juridica. Ea trebuie cercetata in perspectiva a 2 aceptiuni una materiala si alta de natura procedurala.deci persoane care avand una din caltatile procesuale ce pot fi avute.a participat la judecarea unei cauze. Situatia in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si parati poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual.3. In jurisprudenta mai recenta a instantei noastre supreme s-a remarcat ca prin parte se intelege pesoana fizica sau juridica care a formulat cererea de chemare in judecata.a) Notiunea si pozitia partilor in procesul civil.exceptia lipsei de litispendenta. Reclamantul are un rol deosebit in sensul ca el determina in principiu calitaea partilor in proces spre deosebire de parat care nu-si poate alege calitate 3. Jurisprudenta noastra a statuat ca: prin parte se intelege persoana care a actionat in justitie si cea impotriva careia s-a actionat . Art. Situatia este distincta in in procesul penal. Notiunea de coparticipare procesuala Legislatia noastra proceuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamate sau parate in cadrul unui proces civil. Rolul partilor in cadrul procedurii judiciare este deosebit de important intrucat in jurul lor graviteaza intreaga activitate de solutionare a unui litigiu. Persoana care solicita protectia instantei pt apararea unui drept sau interes legitim poarta denumirea de reclamant.

coparticiparea procesuala pate fi facultativa sau necesara. –in functie de rolul vointei partilor in formarea sa. Coparticipantii procesuali se bucura in raporturile dintre ei de independenta procesuala.probele contribuie la stabilirea adevarului si la solutionarea cauzei in raport cu toti coparticipantii procesuali. 31 .jur.fizica sau juridica poate deveni parte in procesuol civil daca indeplineste unele conditii privitoare la:capacitatea procesuala de folosinta. Consideram ca o pers.admiterea exceptiei profita tuturor coparticipantilor indiferent de natura coparticiparii.civ Actele de procedura. Daca actele de proceduara ale unora dintre parti sunt potrivnice celor facute de alti participanti instanta va tine seama de cele mai favorabile. Art.pe de alta parte.calitate procesuala. c)1. Situatia este identica si in cazul recuzarii. Coparticiparea procesuala poate si si obiectiva. Aceasta semnifica ca un recalamant sau parat nu poate fara un mandat expres sa-l reprezinte in fata insstantei pe celalalt copartas procesual. Dovezile odata administrate sunt castigate cauzei.efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamatilor sau paratilor.calitatea procesuala si la justificarea unui interes.sau in temeiul unei dispozitii a legii . b)3.actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuvintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti.pe de o parte si instanta. Independenta procesuala a coparticipantilor constituie o realitate juridica si in raporturile dintre parti . Precizari prealabile Unii autori considera ca o persoana poate deveni parte in procesul civil doar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: capacitae procesuala.mixta cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata mai multi parati printr-o singura cerere – dupa momentul in care se formeaza se disting intre coparticipare pocesuala initiala si coparticipare procesuala ulterioara. Art. Activa atunci cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata un singur parat prin aceeasi cerere. Pasiva cand un singur reclamant actioneaza in judecata print-o singura cerere mai multi parati. Efectele coparticiparii procesuale.c) Conditiile pentru a fi parte in procesul civil.afirmarea unui drept si justificarea unui interes. dispune ca atunci cand prind natura rap.apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parti nu pot folosi nici pagubi celorlalti. In cazul incompatibilitatii judecatorului.dupa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi activa. Copariciparea procesuala analizata este o coparicipare procesuala subiectiva intrucat ea vizeaza doar portile din proces.Cele mai importante sunt: .48 alin 2 cod proced civ. 3.pasiva sau mixta. 48 cod proced.

O atare capacitate este recunoscuta in mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor fizice. Legitimarea procesuala implica determianrea pers fizice sau juridice care au indreptatirea de a participa la activitaea judiciara. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale de a fi parte in procesul civil nu poate fi decat respingerea actiunii c)3.adica numai persoana care se bucura de capacitatea procesuala de folosinta. Justificarea legitimarii procesuale prin acele imprejurari de fapt obijnuite pe acre recalamantule le expune in cererea de chemare in judecata si prin care pretinde nesocotirea unui drept sau interes poarta denumirea de legitimare procesuala ordinara. Legitimarea procesuala este recunoscuta in dreptul modern si unor autoritati publice .c)2. Legea acorda legitimare procesuala extraordiana activa unor autoritati pulice.creditor. Calitatea procesuala. Facem distictie intre legitimarea procesuala ordinara si cea extraordinara. Din definitia data rezulta ca legitimarea proceuala poate fi activa si pasiva. Legitimarea procesuala extraordinara 32 .civ.uzufructuar.41 si art. Prin calitate procesuala se intelege indreptatirea unei pers fizice sau juridice de a aprticipa la activitaea judiciara.45 cod.comodatar. Prevederile art. Determinarea calitatii procesuale este denumita in stiinta dr procesual civil legitimare procesuala.adica reclamantul.este cazul procurorului care potrivit art. Potrivit art 41 cod proced civ orice persoana care are folosinta dreprurilor civile poate sa fie parte i judecata. In procesul civil poate fi parte doar persoana capabila de a avea drepturi si obligatii procesuale.civ. Decretul 31/1954 in art 5 alin 2 defineste cap de folosinata ca fiind aptitudinea unei persoane de a avea dr si obligatii. Capacitatea procesuala de folosinta. Intr-o acceptiune materiala prin calitae se determina pozitia partilor intr-un raport juridic.fac distinctie intre capacitaea procesuala de folosinta (capacitatea de a fi parte) si capacitatea procesuala de exercitiu(capacitatea de a sta in juddecata). Putem afirma ca legitimarea procesuala nu se raporteaza cu necesitate la raportu juridic dedus in judecata ci la dreptul de a reclama in justitie si la obligatia de a raspunde fata de pretentiile formulate prin actul de investire al instantei.proced. Calitatea proceuala se numeste in acest caz si legitimare procesuala extraordinara.in acest sens vorbim de calitatea de proprietar.institutii sau chiar pers fizice care nu pretind in justitie proteguirea unui drept propriu. Sarcina justificarii calitatii procesuale active si pasive apartine persoanei care sesizeaza instanta cu o pretentie. In opinia noastra calitatea procesuala presupune justificarea dreptului sau a obligatiei unei persoane de a paricipa ca parte in procesul civil.42 proc.poate promova o actiune civila in vederea apararii unor valori sociale. Legitimarea procesuala extraordinara pasiva este de pilda cazul raspunderii pt altul reglementata in art 1000 alin 2-4 c.civ. In dr comparat se face adeseori distictie neta intre capacitatea de a fi parte in proc civil si capacitatea de a sta in judecata. Prin notiunea de calitate juridica procesuala intelegem atat indreptatirea unei anumite pers de a reclama in justitie cat si obligatia unei alte pers de a raspunde fata de pretentiile ridicate impotriva sa. In privinta pers jur capacitatea de folosinta este determinata de finalitatea pentru care au fost autorizate sa fiinteze.

Transmisiunea legala a calitatii procesuale active sau pasive poate avea loc in cazul succesiunii si al reorganizarii persoanelor juridice. Transmiterea conventionala a calitatii procesuale poate interveni in urmatoarele cazuri: -cesiunea de creanta.care confera cumparatorului dupa caz legitimarea procesuala activa sau pasiva. Cel care a obtinut castig de cauza in fata instaneti de fond nu va putea justifica un interes in promovarea apelului.Posibilitatea transmiterii calitatii procesuale este prevazuta de lege si in cazul reorganizarii persoanelor juridice. Transmisiunea calitatii procesuale poate avea loc in temeiul legii sau in baza acordului de vointa a partilor. Astefel mostenitorii care accepta mostenirea preiau toate drepturile si obligatiile procesuale ale autorului lor inclusiv calitatea de reclamant sau parat dupa cum defunctul avea in proces legitimarea procesuala activa sau pasiva. c)4. Codul de proced. Persoana care dobandeste calitatea procesuala ca urmare a transmiterii acesteia.care atribuie celui catre s-au transmis calitatea procesuala pasiva. Activitatea judiciara nu poate fi initiata si intretinuta fara justificarea unui interes de catre pers care solicita instantei de judecata solutionarea unei cereri. -vanzarea bunului litigios.va prelua procedua in starea in care s-a aflat in momentul introducerii sale in proces. In viitorul cod de procedura civila s-ar impune o solutie mai rationala care sa permita in principiu substituirea persoanei lipsite de calitate procesuala cu persoana care are o atare caliate. Respingerea cererii nu impiedica insa promovarea unei noi cerri introductive de instanta de catre o persoana fizica sau juridica care poseda legitimare procesuala activa.in conditiile aratate mai sus .ineresul de a uza de ca daca cel interesat n-ar recurge la oficiul organelor 33 . Actiunea va fi respinsa ca fiind facuta de catre o persoana lipsita de calitate. partea care are interes poate sa faca cerere pt constatare existentei sau inexistentei unui drept. Ceea ce caracterizeaza din punct de vedere procedural.civ. Lipsa caliatatii procesuale constiyuie o exceptie de fond care poate fi invocata in tot cursul procesului.111 cod proced. Legislatia procesuala actuala doar in mod excetional permite inlocuirea unei parti cu o alta persoana. Potrivit art.care confera cesionarului calitatea procesuala activa fata de debitorul cedat. Justificarea unui interes.atat activa cat si pasiva reprezinta o situatie procesuala de exceptie in sensula ca ea este acordata adesea in vederea ocrotirii unor interese sociale deosebite. -preluarea datoriilor.nu prevede in mod expres interesul ca o conditie generala pt ca o pers sa poata deveni perte in proc civ.civ.

jurisdictionale, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu inevitabil. Interesul de a actiona se afla intr-o evidenta conexiune cu dreptul subiectiv fara a se confunda insa cu acesta. Lipsa de interes poate fi invocata pe cale de exceptie. In jurisprudenta se considera ca exceptia lipsei de interes are un caracter dirimant si atunci cand este admisa conduce la respingerea actiunii. 3.d)(4) Drepturile si obligatiile partilor 3.4.1. Precizari prealabile Persoanele care participa la activitatea juridiciara in calitate de parti dobandesc o multitudine de dr.procesuale,legea impunandu-le deopotriva si unele obligatii. Unele din drepturile partilor in proces sunt ridicate de lege la nivelul principiilor de baza ale procesului civil. Drepturile procesuale ale partilor. Dreprurile procesuale comune reclamanutului si paratulu: a) dreptul la aparare; b) dreptul de a participa la dezbaterile judiciare; c) dreptul de a solicita recuzarea judecatorilor; d) dreptul partilor de a pune capat litigiului dintre ele printr-o tranzactie; e) dreptul de a exercita caile legale de atac; f) dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. Drepturile procesuale ale reclamantului vizeaza: a) dreptul de a-si intregi sau modifica cererea de chemare in judecata; b) dreptul de a renunta la actiunea sau la dreptul subiectiv dedus in judecata. Paratului ii sunt recunoscute uramatoarele drepturi procesuale: a) dreptul de a formula o cerere reconventionala; b) dreptul de a recunoaste pretentiile paratului; c) dreptul de a-l indica pe adevaratul titular al dreptului in cazul actiunii reale imobiliare. Obligatiile procesuale ale partilor. Obligatia de a exercita drepturile procedurale de buna-credinta, obligatia partii care a pierdut procesul de a suporta cheltuielile de judecata. Obligatia de a depune copii certificate de pe inscrisurile invocate. Se instituie in sarcina partilor si unele indatoriri: - indatorirea de a urmarii desfasurarea si finalizarea procesului; - obligatia de a indeplini acte de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator; - obligatia de a-si proba pretentiile si apararile. Exercitarea cu buna-credinta a drepturilor subiective a fost ridicata la nivelul unui pricipiu constitutional.
34

Singura limita in exercitarea drepturilor procedurale o constituie abuzul de drept. Principala sanctiune procedurala a exercitarii abuzive a drepturilor o constituie obligarea autorului abuzului la plata unor despagubiri fata de partea vatamata. Uneori legea prevede si plata unor amenzi in afara obligarii acesteia la despagubiri. Tertele persoane in procesul civil. Consideratii generale asupra institutirei. In sens restrans prin terte persoane intelegem acele subiecte de drept care sunt straine de procesul civil dintre reclamant si parat. Prin terte persoane se desemneaza insasi participarea la activitatea judiciara a acelor persoane care au intervenit sau au fost introduse in proces dupa promovarea initiala a actului de sesizare. Precizam insa ca din momentul introducerii tertilor in proces acestia dobandesc calitatea de parti. Conditii generale de admisibilitate a participarii tertelor persoane in procesul civil. In primul rand si in cazul participarii tertelor persoane in procesul civil trebuie intrunite conditiile necesare pentru indeplinirea oricarei activitati judiciare: capacitate procesuala de folosinta, calitate procesuala si afirmarea unui interes. Pentru exercitarea formelor de participare a tertelor persoane in procesul civil este necesara si intrunirea capacitatii procesuale de exercitiu. Existenta unui process civil pendinte si existenta unei legaturi de conexiune intre cererea principala si cea de participare a tertului la activitatea judiciara Existenta unui process civil in curs de judecata. Numai in cadrul unui process civil in curs de defasurare tertul poate promova o cerere de interventie. Aceasta presupune crinta ca tertul san u fi participat in ciliate de reclamant sau de parat in procesul civil respective. Intervenientul trebuie sa fie strain de process pana in momentul formularii cererii de interventie. Existenta unei legaturi de conxiune. Legatura de conexiune implica existenta unei anumite relatii intre cererea privind participarea tertilor si o cerere principala, de asa natura incat proteguirea unui interes al tertului sau al unei alte parti principale nu s-ar putea realize fara solutionarea conexa a cererii respective. Interesul de a intervenii. In sens restrans interesul de a intevenii vizeaza doar interesul pe care trebuie sa-l justifice cel ce formuleaza o cerere de interventie. Totusi tertele persoane sunt introduce in process ca urmare a interventiei partilor principale. Intersul trebuie justificat de partea care a initiat introducerea tertului in process. In primul rand, interesul afirmat trebuie sa fie un interes personal. In cazul interventiei principale: “ interventia este in interesul propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau”.
35

Intersul propriu al tertului trebuie sa fie prezent insa si in cazul interventiei accesorii. In acest caz, intersul intervenientului poate fi determinat de faptul ca neinplicarea lui directa in proces ar putea provoca o actiune ulterioara impotiva sa. Formele de participare a tertelor persoane in procesul civil. Formele de participare a tertilor la activitatea judiciare: - interventie; - chemarea in judecata a altor persoane; - chemarea in garantie; - aratarea titularului dreptului. Cand initiativa participarii la proces apartine chiar tertului interventia are caracter voluntar. Daca participarea tertului in proces este detrminata de initiativa uneia dintre partile principale interventia are un caracter fortat. Interventia in procesul civil. Precizari prealabile. Interventia este acea institutie procesuala care confera tertului posibilitatea de a participa din proprie initiativa intr-un proces in curs de judecata intre alte persoane in scopul valorificarii unui drept propriu sau spre a sprijini apararea reclamantului sau paratului. 2 forme: interventia in interes propriu si interventia in interesul altei parti. Interventia principala. A. Notiuni Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau. Interventia principala constituie o veritabila actiune civila intrucat prin intermediul ei se urmareste valorificarea unui drept subiectiv. Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata. Cu toate acestea interventia principala nu poate fi identificata intru totul cu o actiune civila pripriu-zisa. Interventia principala poate fi definita ca o actiune prin care tertul intervenient formuleaza o pretntie distincta dar conexa cu cererea principala, intr-un proces pendinte intre alte persoane, in scopul obtinerii unei hotarari judecatoresti favorabile. B.Conditiile interventiei principale: Afirmarea unui drept subiectiv, intervenientul principal urmareste valorificarea unui drept propriu in fata organelor de judecata. Interventia principala est admisibila chiar si in cazurile in care dreptul subiectiv nu a devenit inca actual. In privinta formei cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentr cererea de chemare in judecata C. Domeniul de aplicabilitate a interventiei principale.

36

Din momentul admiterii in principiu a interventiei. Instanta suprema a statuat ca sintagma „ inainte de incheirea dezbaterilor” se refera la dezbaterile care precedeaza hotararea finala a procesului si nu la dezbaterile anterioare hotaririlor ce se iau prin incheieri. Interventia este inadmisibila in actiunile avand ca obiect anularea sau defacerea casatoriei. In aceasta calitate tertul intervenient va avea. actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine. Procedura interventiei principale. Instanta se pronunta printr-o incheiere ce nu poate fi atacata decat odata cu fondul. b) extinderea cadrului procesual cu privire la obiectul procesului. Daca interventia principala detrmina intarzierea judecatii instanta poate dispune disjungerea ei de cererea principala. in sensul investirii instantei cu o pretentie proprie a tertului intervenient. Cele mai importante efecte detrminate de caracterul mentionat se refera la: a) intervenientul principal devine parte in procesul civil. c) prorogarea legala a competentei. cu acordul partilor interventia principala se poate face si in instanta de apel. D. care curge de la pronuntarea pentru partea prezenta. Proiectul CPC instituie si o cale de atac impotriva incheirii de respingere ca admisibila a cererii de interventie. Intervenientul ca lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei. Ulterior instanta suprema a revenit si a decis ca interventia principala nu mai poate fi formulata dupa incheierea dezbaterilor privind admiterea in principiu a actiunii. Interventia accesorie. in aceste conditii autoritatea lucrului judecat se va rasfrange si asupra intervenientului principal. tertul devine parte in procesul civil. 37 . Partile impotriva carora se indreapta cererea de interventie principala au posibilitatea de a depune intampinare. b) promovarea interventiei principale face sa inceteze buna-credinta a posesorului acesta fiind obligat sa restituie fructele. Interventia principala se poate face numai in fata primei instante si inainte de incheirea dezbaterilor. Efectele produse de interventia principala: a) largirea cadrului procesual cu privire la parti. Regula enuntata comporta si o exceptie. in principiu drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru partile principale. c) promovarea interventiei principale determina intreruperea prescriptei dreptului la actiune. Interventia principala are un caracter strict personal. Interventia principala se solutioneaza odata cu actiunea principala. instanta pronuntand o singura hotarare asupra ambelor cereri. nicio dispoazitie expresa a legii nu o limiteaza. Interventia principala se solutioneaza in doua faze: admiterea in principiu si solutionarea cererii. anularea adoptiei sau tagada paternitatii. Incuviintarea in principiu se poate dispune de catre instanta sesizata numai dupa „ ascultarea partilor si a celui care intervine. Partile principale pot formula si o actiune reconventionala impotiva interventiei principale. respectiv de la comunicare pentru partea lipsa.In doctrina si jurisprudenta se considera ca interventia principala poate fi folosita in orice materie. punerea sub interdictie. Incheierea de respingere in principiu ca inadmisibila a cererii de interventiepoate fi atacata in termen de 5 zile.

38 .interventia accesorie se infatiseaza ca o simpla cerere. O terta persoana. Interventia accesorie este este denumita conservatoare sau auxiliara.A. Este in intersul uneia dintre parti cand sprijina numai apararea acesteia. Chemarea in judecata a altor persoane. Asupra cererii de interventie accesorie instanta trebuie sa se pronunte chiar in dispozitivul hotararii. Conditiile chemarii in judecata a altor persoane. C. B. Admiterea actiunii principale conduce la respingerea interventiei facute in interesul paratului. Tertul dobandeste calitate de parte in proces iar hotararea ce se va pronunta ii va fi si lui opozabila. Tertul nu poate determina sporirea cheltuielilor de judecata de vreme ce activitatea sa procesuala este subordonata partii in favoarea careia a intervenit. este admisibila.Notiunea si importanta interventiei accesorii. Respingerea actiunii principale detrmina si respingerea interventiei facute in favoarea reclamantului. admiterea actiunii principale poate determina si admiterea interventiei facute in favoarea reclamantului. Paratul chemat in judecata de unul dintre creditorii sai poate solicita chemarea in judecata si a celorlalti creditori pentru ca in ipoteza in care se va stabilii ca datoreaza suma pretinsa. Asadar se consacra principiul dependentei procesuale a tertului fata de partea in folosul careia a intervenit. Interventia se judeca o data cu cererea principala. sa-si execute obligatia fata de toti creditorii. Impotriva cererii de interventie accesorie partea interesata poate depune intampinare. in principiu chiar si in cazul litigiilor de munca. Intampinarea poate fi depusa chiar de catre partea in favoarea careia s-a promovat cererea de interventie. Interventia accesorie se judeca o data cu cererea principala. Definirea si importanta institutiei. Domeniul de aplicabilitate a interventiei accesorii. iar nu ca o actiune de sine statatoare. chiar si in fata instantei de recurs. procedura interventiei accesorii. respingerea actiunii principale poate determina insa si admiterea interventiei facute in interesul paratului. Impotriva interventiei accesorii nu se poate formula insa o actiune reconventionala. Este admisibila in orice materie. Instanta nu are insa posibilitatea de a dispune disjungerea interventiei accesorii de cererea principala. interesata in solutionarea unui litigiu intervine in procesul civil pentru apararea drepturilor uneia dintre partile participante. prin actiunea principala. Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. Intervenientul are obligatia de a suporta propriile sale cheltuieli. Dupa incuviintarea in principiu a cererii de interventie instanta va proceda la comunicarea acesteia partilor principale. Interventia accesorie poate fi formulata in orice faza a procesului civil. Intervenientul in intersul uneia dintre parti poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine.

Procedura chemarii in judecata a altor persoane. 39 . cat si partii potrivnice.” Cererea de chemare in judecata a altor persoane ca fi motivata si se va comunica atat celui chemat. Efectele dobandite de care tert: calitatea de intervenient in inetres propriu. O data cu cererea vor fi comunicate tertului si copii dupa cererea principala. dupa intampinare si dupa inscrisurile la dosar. Reclamantul poate formula cererea de introducere a tertului in proces pana cel mai tarziu la incheirea dezbaterilor in fata primei instante. Calitatea procesuala de reclamant a tertului: „ cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu. din momentul introducerii sale tertul dobandeste independenta procesuala. tertul introdus in proces sa poata pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. Cererea de chemare in judecata a altor persoane poate fi promovata numai in fata primei instante. tertul va avea aceleasi drepturi ca si intervenientul principal. Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotiva careia ar putea sa se indrepte in cazul cand ar cadea in pretentiuni. Cererea de chemare in judecata a altor persoane trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Daca cererea de chemare in judecata a altor persoane determina intarzierea solutionarii litigiului instanta va dispune disjungerea ei de actiunea principala. in ipoteza in care acesta declara ca va preda bunul celui al carui drept va fi stabilit prin hotarare judecatoreasca. Cererea de chemare in judecata a altor persoane se judeca o data cu cererea principala. inclusiv de dreptul de a renunta la judecata. Dupa inregistrarea cererii instanta va dispune comunicarea acesteia tertului si partii potrivnice. Prin urmare paratul urmeaza sa fie scos din cauza. Din momentul introducerii tertului in proces acesta va trebui sa ia procedura in starea in care ea se afla in momentul interventiei. Produce si un efect specific si anume: paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul. Legea impune insa si o conditie particulara. Definirea si importanta institutiei. el va fi scos din judecata daca depune suma datorata. Nerespectarea termenelor menionate atrage sanctiunea judecarii separate a cererilor. cu exceptia cazului in care partile consimt sa se judece impreuna.Chemarea in judecata a altor persoane poate fi exerciatata cu respectarea tuturor conditiilor necesare pentru participarea tertelor persoane la activitatea judiciara. tertul poate uza de toate drepturile procesuale. Chemarea in garantie. iar hotararea va fi opozabila. iar paratul o data cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Procesul va continua numai intre reclamant si cel chemat in judecata pentru preluarea unui bun sau a folosintei acestuia. la dreptul subiectiv si de a pune capat procesului printr-o tranzactie.

Odata cu cererea de chemare in garantie trebuie sa se comunice tertului si o copie dupa cererea de chemare in judecata. Nedepunerea in termen a cererii de chemare in garantie conduce la judecarea separata a acesteia fata de actiunea principala. S-a considerat ca chemarea in garantie este inadmisibila in acdrul procedurii ordonantei presedentiale. cu exceptia cazului in care ambele parti consimt sa solutioneze impreuna. Consecinta fireasca a considearii cererii de chemare in garantie ca o veritabila actiune civila. Conditiile chemarii in garantie. iar de catre parat o data cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Tertul introdus in cauza dobandeste o pozitie procesuala independenta. Cererea va fi facuta in conditiile de forma prevazute pentru cererea de chemare in judecata. daca intampinarea nu este obligatorie. In mod evident intampinarea poate fi depusa de catre tertul in cauza. Persoana chemata in judecata poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordinul scris sa elaboreze sau nu actul. Cererea de chemare in garantie trebuie formulata de reclamant pana la incheierea dezbaterilor. Obligatia de garantie revine tuturor acelora care transmit altora un drept suviectiv.Institutia chemarii in garantie se intemeiaza pe existenta unei obligatii de garantie sau despagubire. Domeniul de aplicabilitate al chemarii in garantie. Dupa depunderea cererii de chemare in garantie instanta va dipune comunicarea acesteia tertului. 40 . La cererea de chemare in garantie se vor alatura atatea exemplare cati parati sunt plus un exemplar pentru instanta. Nu poate fi utilizata nici in cadrul actiunilor personal nepatrimoniale si nici in litigii de munca. cererii de chemare in garantie trebuie sa cuprinda elementele prevazute de lege pentru cererea pricipala. Cel chemat in garantie poate la randul sau sa cheme in garantie in aceleasi conditii o alta persoana. Tertul chemat in garantie se bucura de aceleasi drepturi si aceleasi obligatii ca si partile pricipale. Insa cel de al doilea chemat in judecata isi va putea valorifica dreptul sau la garantie sau despagubire numai prin intermediul unei actiuni principale separate. Partea interesata trebuie sa afirme existenta unei obligatii legale de garantie ori a unei obligatii de despagubire. In actele cu titlu gratuit. Fiind o adevarata actiune. inaintea primei instante. o veritabila actiune civila. Chemarea in garantie are si scopul evident de a realiza o aparare comuna cu cel garantat impotriva pretentiilor invocate de partea adversa. Trebuie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de chemare in judecata. Procedura chemarii in garnatie. instanta va statornici si termenul in care intampinarea urmeaza sa fie depusa. obligatia de garantie exista doar in mod exceptional. chemarea in garante este folosita in materie contractuala. Se vor alatura si copii de pe inscrisurile de care intelege sa se serveasca cel garantat. cu titlu oneros. De cele mai multe ori.

O cerere de chemare in garantie urmeaza sa fie respinsa atunci cand actiunea principala a fost si ea respinsa. instanta va lua masuri pentru comunicarea ei tertului aratat ca titular al dreptului. Procesul va continua numai intre reclamant si cel aratat ca titular al dreptului. in ipoteza in care o cale de atac este declarata numai de care reclamant? In cazul in care a fost respinsa atat cererea principala cat si chemarea in garantie. Procedura aratarii titularului dreptului.Chemarea in garantie constituie o actiune civila. Cererea privind aratarea titularului dreptului trebuie counicata si reclamantului. b) actiunea principala sa aiba ca obiect valorificarea unui drept real asupra lucrului. Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arta pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul. iar recursul declarat de catre reclamnt este admis se impune ca instanta sa se pronunte si asupra cererii de chemare in garantie. 41 . La citatie se va alatura si o copie dupa cererea de chemare in judecata si dupa inscrisul de la dosar. instanta poate dispune disjungerea celor doua cereri spre a fi solutionate in mod separat. cererea pentru aratarea titularului dreptului trebuie sa intruneasca unele cerinte specifice: a) formularea cererii de catre paratul care detine cu titlu precar un bun sau care exercita un drept asupra lucrului respectiv. In afara conditiilor comune tuturor formelor de participare a tertilor la activitatea judiciara. deoarece intr-o asemenea imprejurare nu mai este expus la plata despagubirilor. Care este soarta chemarii in garantie. repune in discutie raporturile dintre reclamant si parat. Cererea de chemare in garantie se solutioneaza odata cu cererea principala. fapt pentru care produce efecte similare cu cele ale unei interventii principale. Dupa primirea cererii. de aceea ea produce si unele efecte energice: intreruperea prescriptiei dreptului la actiune si punerea in intarziere a debitorului. In ipoteza in care apelul sau recursul a fost declarat numai de catre cel chemat in garantie. Conditiile aratarii titularului dreptului. tertul fiind intersat in respingerea actiunii principale. Cererea privind aratarea titularului dreptului trebuie sa intruneasca cerintele generale. daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde undrept real asupra lucrului. Semnificatia institutiei rezida in posibilitatea indicarii titularului dreptului in cadrul unei actiuni reale si in posibilitatea scoaterii din cauza a paratului. Aratarea titularului dreptului. Cererea privind aratarea titularului dreptului se depune de catre parat o data cu intampinarea. Aplicabilitatea institutiei se face numai la actiuni reale. Daca chemarea in garantie detrmina intarzierea judecatii.

a altor persoane. el va lua locul paratului. Reprezentarea voluntara implica cu necesitate un raport de natura contractuala intre reprezentant si persoana reprezentata. 2) Daca cel aratat ca titular al dreptului nu se infatiseaza sau infatisandu-se tagaduieste aratarile paratului. Efecte procedurale importante: 1) in prima ipoteza daca cel aratat ca titular recunoaste susstinerile paratului si reclamantul consimte. Reprezentarea partilor in procesu civil. O dipozitie novatoare este acea a slutionarii cererii de aratare a titularului dreptului in doua faze: admiterea in principiu si judecarea cererii. 42 . tertul va dobandi calitatea de intervenient fortat. Reprezentarea voluntara se produce in temeiul unui acord de vointa al partilor adica in temeiul unui mandat. fara ca reclamantul sa fie de acord cu substituirea acestuia din urma. Introducerea tertului in proces produce efectul scoaterii din cauza a paratului. Reprezentarea este situatia in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil. precum si alte imprejurari expres prevazute de lege.daca nici una dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului.Tertul aratat ca titular al dreptului are si posibilitatea de a formula intaminare impotriva cererii de introducere a sa in proces. in cazul persoanelor juridice. Proiectul CPC propune introducerea in legilatie a unei noi institutii procesuale: introducerea fortata in cauza din oficiu. care va fi scos din judecata. acesta din urma va avea in continuare calitatea procesuala de parat. A doua ipoteza este cea in care judecatorul une in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza si a altor persoane. Reprezentarea legala opereaza doar in cazuri anume determinate de lege. Sunt doua forme principale ale reprezentarii: reprezentarea legala sau necesara si reprezentarea conventionala sau volunatara. 3) Ipoteza in care tertul recunoaste aratarile paratului. Judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane chiar daca partile se importivesc. Tertul ar avea chiar posibilitatea de a se apara in sensul ca nu este titularul dreptului dedus in judecata. Reprezentarea legala a partilor in procesul civil. va respinge cererea fara a se pronunta pe fond. Reprezentarea judiciara constituie o forma paticulara a reprezentarii civile. Dupa introducerea tertului in proces se va proceda la solutionarea cererii formulate de care parat. iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului. Notiunea si formele reprezentarii. Dupa scoaterea din cauza a paratului procesul se va solutiona in continuare numai intre reclamant si cel aratat ca titularul dreptului. Reprezentarea legala are loc in cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu.

Reprezentantii persoanelor juridice isi vor justifica.partile sunt in masura sa aprecieze asupre posibilitatii de a se apara singure sau asupra oportunitatii de a-si angaja un aparator. Pentru ca o persoana fizica sa poata fi reprezentata in procesul civil se impun a fi intrunite anumite cerinte. calitatea prin actele de stare civila. Reprezentantii persoanelor fizice isi vor justifica. 43 . Parintii isi vor justifica. calitatea in mod diferit. iar tutorele sau curatorul prin infatisarea actului de numire. Mandantul poate restrange mandatul de reprezentare judiciara numai la anumite acte procedurale sau doar la o anumita instanta. Partea care are domiciliul in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata. Persoanele juridice sunt reprezentate in justitie prin organele lor de conducere. Partile au obliatia de a se prezenta personal in cazul chemarii lor la interogatoriu. functia curatorului va inceta la data desemnarii unui reprezentant legal. Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice. el nu va putea pune concluzii dacat printr-un profesionist al dreptului. respectiv printr-un avocat. In mod cu totul exceptional legea nu permite reprezentarea judiciar a conventionalain indeplinirea unor acte procedurale. In situatia in care o persoana lipsita de capacitate de exercitiu nu are reprezentat legal si exista urgenta. Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice ia nastere in temeiul unui mandat. In procesele de divort si in fata instantelor de fond partile trebuie sa se infatiseze in persoana. Desi legea nu imune alte conditii speciale pentru ca o persoana sa aiba calitatea de reprezentata totusi atunci cand acesta nu este avocat. Intinderea reprezentarii este determinata intotdeauna de puterile care i-au fost conferite mandatarului prin actul de investire in aceasta calitate. Precizari generale. intre partea litigianta si un tert care accept sa o reprezinte pe aceasta in proces. Orice persona care poseda capacitate de exercitiu poate reprezenta o alta persoana in procesul civil.Minorii care nu au implint varsta de 14 ani vor fi reprezentati in procesul civil de parinti lor. Acete juridice indeplinite de organele persoanei juridice sunt actele persoanei juridice insasi. In mod corespunzator se procedeaza si in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa. afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate. este impiedicat de o boala grava este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate. iar in lipsa lor de tutorele desemnat de autoritatea tutelara. va fi numit un curator special cu sarcina de a-l reprezenta pe cel lipsit de capacitate. calitatea prin indicarea actului de numire sau a actului prin care au primit in mod expres imputernucirea de a reprezzenta in justitie. Reprezentarea juridicira conventionala. Asistarea de care un avocat nu este ceruta la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau o ruda pana la gradul 4 inclusiv. De la regula enuntata face exceptie si in privinta doctorilor sau a licentitilor in drept dar numai atunci cand acestia saunt mandatari in cauzele sotului sau rudelor pana la fradul patru inclusiv. la cererea partii interesate. Partile pot sa exercite drepturi procedurale personal sau prin mandatar.

in prezenta acelei parti. dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat. ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat.Mandatarul poate indeplini. in principiu. In acest caz declaratia facuta de parte va fi consemnata in incheierea de sedinta. renuntarile la drept. Pentru indeplinrea unor asemenea acte. Reprezentantul care nu este avocat isi justifica calitatea prin procura autentificata. in cazul in care semnatura este data unui avocat. sau daca procura este data unui prepus. O prima categorie de atributii vizeza acordarea de consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoane juridice cu care are raporturi de 44 . numai daca acest drept i-a fost dat anume. O atare reprezentare se poate realiza doar de catre juristi avand o temeinica pregatire profesionala. Prin contractul de asistenta juridica se stabilesc si puterile conferite avocatului. mandatarul are nevoie de o rocura speciala in acest scop. ale autoritatilor publice. respectiv intinderea mandatului. Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata. Reprezentarea prin avocat este principala forma de aparare a persoanelor fizce in procesul civil. Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului. chiar fara mandat. Reprezentantul avocat isi justifica calitatea cu imputernicirea eliberata in baza contractului de asistenta judiciara. Reprezentarea conventionala a persoanelor juridice. Mandatarul nu poate face acte de dispozitie cum sunt renuntarile la judecata. in slujba carora se afla si in comformitate cu Constitutia si legile tarii. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac. impotriva hotararii date in acest caz insa. poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar putea pierde prin neexecutarea lor la timp. Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii. toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. Renuntarea au reragerea mandatului nu este insa opozabil partii adverse dacat de la data comunicarii acsteia. Mandatarul poate renunta la imputernicirea de reprezentare in judecata ipoteza in care el va fi tinut sa incunostiinteze atat pe mandant cat si instanta cu cel putin 15 zile inaintea termenului de infatisare sau de implinirea termenelor prevazute de lege pentru exercitarea cailor de atac. Nejustificarea calitatii de reprezentant duce la anularea cererii. semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor. toate actele procedurale pe care le implica solutionarea procesului civil. In cazul reprezentarii partii de catre un avocat activitatea de reprezentare se determina in baza contractului de asistenta juridica intre avocat si client. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara. cu exceptia cazului in care renuntarea sau retragerea a avut loc in sedinta de judecata. incheierea unei trenzactii etc. Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant. Mandatul de reprezentare poate fi dat si verbal in fata instantei de judecata.

Rolul procurorului in procesul civil. cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic. A doua categorie de atributii se refera la apararea drepturilor si interselor legitime ale autoritatii. Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii. In majoritatea cazurilor procurorul este titularul actiunii penale. 45 . renuntarea la exercitiul cailor de atac. institutiei sau persoanei juridice. Consilierul juridic definitiv are insa posibilitatea de a pune concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele. incheierea unei tranzactii se pot face decat in temeiul unei procuri speciale. A treia categorie de atributii are ca obiect avizarea si consemnarea actelor cu caracter juridic. institutiilor si persoanelor juridice vizate de lege. fiind pe cale de consecinta. Atributile Ministerului Public difera in materie civila de cele determinate de lege in materie penala. la organele de urmarire penala precum si la toate autoritatiile si organele administrative cu atibutii jurisdictionale. La nivel central functioneaza Uniunea Nationala a Colegiilor Consilierilor Juridici. precum si cu orice persoana juridica sau fizica romana sau straina. sub autoritatea ministrului justitiei. institutiile de orice natura. In activitatea judiciara Ministerul public reprezinta intersele generale ale societatii si apara ordine de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Reprezentarea autoritatii. Ea este formata din totalitatea consilierilor juridici din Romania si cuprinde toti consilierii juridici inscrisi in Tabloul acestora. Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatirii si la tribunale ca instanta de fond. Consultanta este destinata sa contribuie la lamurirea tuturor problemelor juridice cu care se confrunta organele de conducere ale autoritatii. ei insisi agenti ai autoritatii executive”.consilierii juridici pot face orice acte procedurale care sunt necesare pentru apararea drepturilor si interselor legitime ale persoanei juridice reprezentate. In forma actuala Ministrul Public este plasat in sfera autoritatilor judecatoresti. Exista obligatia efectuarii unui stagiu de consilier juridic. renuntarea la actiune.a organele de urmarire penala precum si la celalalte organe administrative cu atributii jurisdictionale. in raportrile lor cu autoritatile publice. institutiei sau persoanei juridice la care este angajat consilier juridic se materializeaza in indeplinirea unor acte juridice in numele si in intersul acesteia. al imartialitatii si al controlului ierarhic. Promovarea actiunilor in justitie.munca. Durata stagiului este de 2 ani. Consilierii juridici pot constitui asociatii profesionale in scopul apararii si promovarii interselor profesionale. Procurorii isi desfasoara activitatea „ sub autoritatea ministrului justitiei”. Unele acte de dispozitie pot fi indeplinite de catre consilierii juridic numai in temeiul unei delegatii date anume in acest scop. Precizari prealabile. .-art 132 alin (1) Constitutia Romaniei. renuntarea la drept. Consilierul juridic ca trebui sa-si justifice calitatea de reprezentant cu delegatia semnata de seful autoritatii. institutiei sau persoanei juridice respective. „ organ semnalmente executiv. Participarea procurorului in procesul civil.

daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept. in oricare faza a acestuia. Modalitati practice de actiune ale procurorului: . In cazul in care procurorul a pornit actiunea titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. . Considerarea procurorului ca parte in procesul civil nu poate conduce la concluzia identificarii sale procesuale cu aceea a partilor principale. a drepturilor si libertatilor cetatenilor.pararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor. Formele de participare ale procurorului in procesul civil. ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor. Art 45 CPC: „ porcurorul este in mod evident limitat la situatiile expres determinate de acest text si anume la trei situatii. Calitatea procesuala a procurorului. In afara cazurilor in care procurorul este obligat sa participe la procesul civil in temeiul legii. Alti autori au considerat ca procurorul participa in procesul civil in calitate de reprezentant al societatii. persoanelor puse sub interdictie. el poate participa la solutionarea oricarui proces civil. el nu este subiect al raportului de drept substantial dedus judecatii. in orice faca a acestuia.participarea in conditiile legii la sedintele de judecata. Procurorul este parte in proces doar in sens procesual. daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept ori a drepturilor si libertatilor cetatenilor. iar calitatea de parte alaturata evoca interventia sa intr-un proces declansat deja intre partile principale. in conditiile legii Participarea procurorului la activitatea judiciara poate fi ca parte principala sau ca parte alaturata. ale disparutilor si a altor pesoane. promovarea necesara pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor. in cazurile prevazute de lege. Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil. Participarea procurorului la activitatea judiciara ca parte principala se concretizeaza in promovarea actiunii civile. Intr-o prima opinie.Ministerul public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor. persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. .exercitarea actiunii civile.” 46 . s-a sustinut ca procurorul nu este altceva decat un reprezentant sui generis al partilor principale. Promovarea actiunii civile. Procurorul intervine in activitatea judiciara pentru a apara interesele generale ale societatii.

participarea la judecarea cererilor privind declararea disparitiei sau a mortii. Participarea procurorului la ctivitatea de executare silita. la fel ca partile principale. Dreptul procurorului de a solicita punerea in executare a hotararilor judecatoresti este restrans. Art. Notiunea si importanta actiunii civile 47 . Exercitarea cailor de atac de catre procuror. Legea prevede dreptul procurorului de a exercita.Interventia procurorului in procesul civil. Acest text limiteaza dreptul procurorului numai la punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute in alin 1. in conditiile legii punerea in executare a hotararii. Capitolul VI Actiunea civila 1. A doua forma de participare a procurorului la activitatea judiciara este determinata prin termenul „interventie”. 45 se refera doar la posibilitatea de a cere. Interventia poate fi facultativa sau obligatorie. dar nu poate participa la alte activitati procesuale specifice executarii silite. pune dovezi in vederea stabilirii adevarului si in finalul judecatii poate prezenta propriile sale concluzii. Procurorul poate exercita de asemenea si caile extraordinare de atac: revizuirea si contestatia in anulare. Procurorul poatee formula cereri. Cazurile de participare obligatorie a procurorului in procesul civil sunt relativ reduse: participarea la punerea sau scoaterea se sub interdictie. invoca exceptii. calea de atac a apelului si recursului. Dreptul procurorului de a exercita caile legale de atac este consacrat in mod expres de art 45 alin 4 CPC. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ii este recunoscuta legitimarea procesuala si in ceea ce priveste exercitarea caii de atac exraordinara cea a recursului in interesul legii.

Actiunea civila este mijlocul legal prin care o persoana cere instantei judecatoresti fie recunoasterea dreptului sau. prin mijlocirea instantei. caci instanta poate dispune respingerea actiunii ca neintemeiata. Referirea proiectului codului roman de procedura civula la un ansamblu de mijloace procesuale prevazute de lege sugereaza ca ne aflam in prezenta unui drept de natura procesuala. Dreptul la actiune in sens procesual se concretizeaza in posibilitatea recunoscuta reclamantului de a se adresa instantei spre a hotara asupra cererii sale. executarea obligatiilor sale. prin intermediul actiunii civile la protectia juridical organizata de stat. a libertatilor si a intereselor sale legitime. Exercitarea acestui drept nu conduce in toate cazurile la obligarea paratului de catre instanta. exceptiile. Sesizarea instantei reprezinta o prerogative procesuala ce este recunoscuta de lege tuturor persoanelor fizice si juridice care se bucura de capacitate de folosinta. (2) nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. Dreptul la admiterea actiunii se exercita cu prilejul dezbatrilor asupra fondului cauzei. caile de atac etc. administrarea probelor. Doua dintre atributele dreptului la actiune sunt insa esentiale in determinarea naturii juridice a actiunii civile: dreptul de a sesiza instanta si dreptul la admiterea actiunii.Art.Natura juridical a actiunii civile In tara noastra. dreptul la actiune trebuie privit ca un drept complex de natura procesuala si al carui continut este format dintr-o pluritate de prerogative.” Accesul liber la justitie. In sens material. Controversa existenta in doctrina noastra este departe de a fi epuizata. Actiunea civila include in continutul sau sesizarea instantei. 3. Prevederile proiectului codului civil confirma faptul ca dreptul la actiune are o componenta materiala si una procesuala.Conditii de exercitiu ale actiunii civile 48 . majoritatea autorilor faceau distinctie intre dreptul la actiune in sens material si dreptul la actiune in sens procesual. aceasta deoarece nu lipsesc din proiect referinte la dreptul material la actiune. Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice. precum si pentru apararea partilor in process. apararile. titularul sau poate recurge. 21 Constitutia Romaniei: “(1) orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor. In opinia noastra. dreptul la actiune ar semnifica posibilitatea reclamantului de a solicita de la parat. fie realizarea acestui drept. timp de mai multe decenii. Ori de cate ori un drept subiectiv este contestat sau incalcat. 2. prin incetarea piedicilor puse in exercitarea sa de o alta persoana sau printr-o despagubire corespunzatoare.

sunt actele persoanei juridice insasi” Persoanele juridice sunt reprezentate in fata organelor jurisdictionale prin intermediul consilerilor juridici. In dreptul nostrum minorul care a implinit varsta de 14 ani se bucura de capacitate de exercitiu restransa. In cele ce urmeaza ne vom referi doar la cele doua conditii evocate anterior. spre a-si da seama de semnificatia si consecintele actelor pe care le incheie. minorii sunt reprezentati prin parintii lor. Persoanele care nu se bucura de capacitatea deplina de exercitiu pot participa la activitatea judiciara numai pe calea reprezentarii. Capacitatea procesuala de exercitiu(capacitatea de a sta in judecata) Precizari prealabile. asistate ori autorizate. adica minorii sub 14 ani. Capacitatea de exercitiu este definaita ca fiind capacitatea persoanei de a-si asuma obligatii. Reprezentarea in procesul civil. Pe calea reprezentarii participa la activitatea judiciara persoanele lipsite total de capacitate de exercitiu. Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judeacata decat daca sunt repprezentate. Capacitatea de exercitiu este recunoscuta tuturor persoanelor fizice care poseda o anumita maturitate. Unele dintre aceste conditii sunt necesare si pentru exercitarea actiunii civile. In paginile precedente am analizat conditiile pentru a fi parte in porcesul civil. In cazul minorilor functioneaza reprezentarea legala. asistarii sau auorizarii. In privinta persoanelor juridice: “ persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale” iar “ actele facute de organele persoanei juridice. 49 . Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa se incheie de catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui. Dar pentru exercitarea actiunii civile mai este necesara si intrunirea conditiei capacitatii procesuale de exercitiu si afirmarea unui drept subiectiv. Persoana pusa sub interdictie va fi reprezentata de tutorere desemnat de autoritatea competenta. la capacitatea procesuala de exercitiu si la afirmarea unui drept subilectiv. in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.Conditii generale. savarsind acte juridice. iar in lipsa acestora prin tutore. precum si persoanele puse sub interdictie. In paginile precedente au fost analizate si cerintele privitoare la justificarea unui interes si la calitatea procesuala. Asistarea.

Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale de exercitiu. in intregime sau in parte. care vor fi citati alaturi de minor si vor semna alaturi de el toate actele adresate instantei. Situatia este similara in cazul minorei care se casatoreste dupa implinirea varstei de 16 ani. pe langa incuviintarea prealabila. Autorizarea. Incuviintarea trebuie sa se dea pentru fiecare act procesual in parte iar actele vor fi semnate si de persoana care. in proiectul noului CPC: “ nicio cerere nu poate fi formulate si sustinuta decat daca autorul acesteia: a) poate sa stea in judecata in conditiile legii.Minorul avand capacitate de de exercitiu restransa va trebui ca . In procesul civil minorul care a imlinit varsta de 14 ani trebuie asistat de catre ocrotitorii sai legali. sa fie asistat in tot cursul procesului de catre ocrotitorii sai legali. Exista totusi in sistemul legislatiei actuale si unele situatii in care asistarea minorului nu este necesara. Cazul minorului care la imlinirea varstei de 16 ani incheie un contract de munca. c) formuleaza o pretentie. Vizeza acele imprejurari in care reprezentantul sau ocrotitor legal al unei persoane are nevoie pentru indeplinirea anumitor acte de autorizare speciala. Lipsa capacitatii procesuale de exercitiu poate fi invocate in orice stare a procesului. Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente. Chiar daca interesul nu este nascut si actual. Minorul care a implinit varsta de 16 ani dobandeste prin casatorie capacitate delina de exercitiu. Este o conditie esentiala a exercitatrii actiunii civile. Proiectul codului precizeaza ca: “ in cazurile si conditiile prevazute 50 . d) justifica un interes. Legiuitorul confera instantei dreptul de a acorda un termen in vederea ratificarii actelor porcedurale anulabile. Actele procedurale ale persoanei lipsite de capacitate pot fi confirmate. Proiectul instituie si o exceptie extreme de importanta de la conditia privitoare la caracterul personal al interesului. Conditiile de extecitiu ale actiunii civile sunt determinate in mod expres. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. b) are calitate procesuala. fara a avea nevoie de vreo incuviintare prealabila sau de asistarea sa de catre alte persoane in litigii de munca. Afirmarea unui drept subiectiv. ii intruneste capacitatea. Aceasta inseamna ca pe plan procesual minorul va avea posibilitatea de a promova o actiune si de a sta personal in process. De data aceasta actiunea civila are un character preventive. O atarea autorizare este necesara adeseori pentru indeplinirea unor acte de dispozitie de catre reprezentantii persoanelor juridice. se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv grav amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. potrivit legii. de catre reprezentantul incapabilului sau de catre curatorul acestuia. data pentru introducerea actiunii.

Subiectele actiunii civile. se pot introduce cereri sau formula aparari de persoane. dupa caz in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. devin parti in process si terte persoane.exclusive prin lege. a drepturilor ori situatiilor juridice deduse judecatii. Proictul codului de procedura civila detrmina si sanctiunile ce pot intervene in cazul nerespectarii cerintelor privitoare la exercitarea actiunii. iar cel de-al doilea este nevoit sa se apere fata de pretentiile invocate impotriva sa. Interesul practice al detreminarii obiectului actiunii este deosebit. Locul central in porces le revine partilor principale: reclamantului si paratului. Formula folosita este “ a sta in judecata” si exprima capacitatea procesuala de exercitiu. procesuala nun e ofera elemente definitorii cu privire la obiectul actiunii civile. Dar asa cum am vazut deja. institutii sau autoritati. ca urmare a transmisiunii. obiect si cauza. procedura civila dispune ca judecatorii “ hotarasc numai asupra obiectului cererii dedude judecatii”. Legislatia noastra. Obiectul actiunii civile. organizatii. Un subiect al actiunii poate deveni. Elementele actiunii civile. Unul dintre acestea solicita protectia judiciara. Fara o pretentie. 51 . in conditiile legii. predarea unui bun. activitatea judiciara nu are nici o justificare.” Prioectul codului de procedura civila enunta si o conditie privitoare la capacitatea procesuala a partilor. Una dintre cele mai controversate conditii ale actiunii civile vizeaza calitatea procesuala. si procurorul. adica plata unei sume de bani. Conceptual de obiect al actiunii civile se raporteaza la pretentia afirmata in justitie. constatarea unui drept. 43 din actualul CPC consacra sanctiunea anularii cererii ori se constata “ lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale”. care fara a justifica un interes personal. Orice actiune civila are urmatoarele elemente: parti. actioneaza pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau. Actualul CPC nu prevede sanctiunea incidenta pentru cazul lipsei capacitatii procesuale de folosinta. predarea unui bun mobil sau imobil. Investirea instantei este limitata la pretentile deduse in justitie. In literature noastra de specialitate s-a mai subliniat ca obiectul actiunii este ceea ce se cere prin actiunea. pretentia concreta a reclamantului: plata unei sume de bani. adica la ceea ce se pretinde de reclamant prin cererea de chemare in judecata. Caliatea de parte se poate transmite legal sau conventional. Proiectul codului de procedura civila acopera aceasta lacuna legislativa. in unele situatii. Subiectele reprezinta un element deosebit de important al actiunii civile. Obiectul actiunii civile este un element essential. Art.

licit si posibil. Doctina semnaleaza si existenta unor actiuni mixte. Prin intermediul actiunilor in constatare positive se urmareste stabilirea existentei unui anumit raport juridic.civile. Aceasta este una dintre cele mai importante clasificari ale actiunilor civile iar criteriul distinctive il reprezinta tocmai scopul. Prin cauza se desemneaza scopul spre care se indreapta activitatea unui subiect de drept. Prin actiunile in constatare se urmareste recunoastrea prin hotarare judecatoreasca. Prin actiunile in constatare negative se urmareste tocmai constatarea inexistentei unui drept sau a unui anumit raport juridic. care practice raspunde la intrbarea: pentru ce se judeca partile? (primul element cel subiectiv raspunde la intrebarea cine sunt persoanele care se judeca in timp ce al doilea raspunde la inrebarea asupra carei pretentiuni se judeca partile litigiante?) Clasificarea actiunii civile. Actiunile civile sunt acelea prin care se urmareste protectia unui drept sau a unor intrerese cu character civil. actiunea pentru repararea prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita. Mai sunt uneori si actiuni in condamnare. Doctina distinge: . Este indispensabil si un al treilea element. .mixte. Daca obiectul protectiei judiciare vizeaza solutionarea unui conflict penal actiunea va avea in mod evident in character penal.actiunile in realizarea dreptului . Actiunile in constatare se subdivide in actiuni in constatare positive si negative. b) Clasificarea actiunilor civile dupa scopul procesual urmarit. Calea justitiei nu poate fi deschisa pentru promovarea unor interese care nu sunt in concordanta cu ordinea publica si cu legislatia in vigoare. El trebuie sa fie detrminat. Actiunile in realizare sunt acele actiuni prin intermediul carora reclamantul urmareste obligarea adversarului la executarea unei obligatii. si se intelege scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama in justitie sau care se apara in procesul civil. In aceasta categorie se incadreaza: actiunea in revendicare. Majoritatea actiunilor civile fac parte din aceasta categorie. .penale. respective atat civile cat si penale.actiunile in constatare . a existentei sau inexistentei unui anumit raporort juridic.Obiectul actiunii civile trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Actiunea civila nu se poate identifica deplin numai prin parti si obiect. 52 . actiunea in evacuare. Actiunile in constatare sau in confirmare sunt acele actiuni prin care se urmareste sa se constate existenta sau inexistenta unui drept. a) Clasificarea actiunilor civile din punct de vedere procedural: . Actiunea prin care reclamantul solicita sa se constate ca este proprietar in indiviziune cu paratul asupra unor bunuri. Cauza actiunii civile. de condamnare sau de adjudecare. Actiunile in realizare se caracterizeaza prin aceea ce ele sunt susceptibile de a fi aduse la indeplinire pe cale executarii silite.actiunile constitutive sau in transformare de drepturi.

Se poate distinge intre actiuni reale mobiliare si actiuni reale imobiliare.actiuni personale . Actiunile in costituire sau in transformare de drepturi. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. actiunea prin care se solicita executarea unui contract privitor la transmiterea proprietatii unor bunuri si actiunea prin care se solicita anularea sau rezolutiunea unui contract.actiuni mobiliare .Partea care are un interes poate sa faca cerere pentru constatare existentei sau neexistentei unui drept. Actiunile in constatre se subdivide la randul lor in actiuni decalratorii. c) Clasificarea actiunilor civile dupa natura dreptului subiectiv afirmat in justitie Clasificarea actiunilor civile dupa natura drepturilor subiective sunt: . cele pronuntate in actiunile in realizare sau in actiunile in constatare au un character declarative. Spre deosebire de hotararile pronuntate in actiunile in constituire de drepturi.actiuni reale . Actiunile imobiliare sunt acelea care au ca obiect bunuri imobile. Pentru a nu incalca activitatea organelor judiciare cu doua actiuni: una in constatare si una in realizarea dreptului. respective in favoarea instantei de la locul situarii bunurilor imobile.se include toate actiunile privitoare la bunurile mobile. Actiunea mixta reprezinta cumulul dintre cele doua categorii de actiuni una personala si una reala. iar pentru actiunile imobiliare legiuitorul a determinat o competenta teritoriala exceptionala. prin care reclamantul cheam in judecata o persoana care ar putea sa-I conteste ulterior dreptul pentru a se pronunta asupra existentei sai inexistentei acestuia. instanta urmand sa ia act de aceasta declaratie si actiuni provocatorii. actiunea negatorie). Actiunea mixta este aceea al carui obiect poarta asupra unui drept real. d) Clasificarea actiunilor civile dupa obiectul lor Se impart in: . in cadrul lor se urmareste desfiintarea unor raporturi juridice si constituirea unor raporturi sau situatii juridice noi. ele putand fi determinate de orice conventie legala a partilor.aactiuni mixte. cat si asupra unui drept de creanta. prin care o persoana care ridica in public pretentii cu privire la dreptul unei alte persoane este invitata sa-si valorifice pretentile afirmate. Distinctia dintre actiunile mobiliare si cele imobiliare prezinta si un interes practice concret. ele produc efecte juridice pe viitor de exemplu actiunea de divort. Au un caracter costitutiv de drepturi. Categoria actiunilor reale este limitata in mod natural de numarul limitat al drepturilor reale(actiunea in revendicare. Primele au ca obiect ocrotirea dreptului de proprietate asupra unui bun mobil. iar cele din urma protectia dreptului de proprietate cu privire la un imobil 53 . Actiunile reale sunt acele actiuni prin intermediul carora persoana interesata isi poate valorifica un drept real.a actiunilor mobiliare.actiuni imobiliare In prima categorie. Drepturile de creanta sunt practice nelimitate. CPC le-a conferit actiunilor in constatare un character limitat si subsidiar. actiunea confesorie . actiuni interogatorii. Cea mai importanta trasatura a actiunilor in contestare este caracterul lor subsidiar. Actiunile civile sunt de competenta instantei de la domiciliul sau resedinta paratului. Actiunile personale sunt acelea prin care se urmareste valorificarea uui drept de creanta. actiunea privind decalrarea disparitiei sau a mortii unei persoane. prin care se solicita instantei sa stabileasca daca un anumit raport juridic exista sau nu.

In dreptul nostrum ocrotirea posesiunii asupra bunurilor mobile se bucura de un regim juridic cu totul diferit.e) Clasificarea actiunilor civile cu privire la un imobil. Posesiunea este asimilata in cazul bunurilor mobile. Distinctia la care ne referim vizeaza insa numai actiunile imobiliare. Actiunile posesorii au ca obiect doar ocrotirea posesiunii ca simpla stare de fapt.” Art. sechestrul se va putea dispune numai dupa depunerea unei cautiuni.sechestrul asigurator. fara sa fir trbuinta vreo scurgere de timp”. CPC reglementeaza urmatoarele masuri asiguratorii: . Actiunile petitorii sunt acele actiuni prin intermediul carora reclamantul urmareste valorificarea unui drept real asupra bunului. pana la terminarea procesului. In literatura se face distinctia intre actiunile petitorii si actiunile posesoii. In toate aceste imprejurari. Asigurarea actiunii civile. Pentru infiintarea sechestrului asigurator sunt necesare a fi intrunite in mod cumulative conditiile: a) creanta sa fie constatata printr-un act scris: in lipsa unui inscris creditorul trebuie sa depuna o cautiune reprezentand jumatate din valoarea reclamata in justitie. Hotararea pronuntata in petitoriu se bucura de autoritatea de lucru judecat fata de o actiune posesorie. Precizari prealabile. La procedeul sechestrului asigurator se poate recurge doar atunci cand obiectul actiunii vizeaza plata unei creante.sechestrul judiciar . legea permite infiintarea sechestrului chiar daca creanta nu a ajuns scadenta cand: datornicul a micsorat prin fapata saa asigurarile date credittorului sau nu a dat asigurarile promise sic and exista pericolul ca datornicul sa se sustraga de la urmarirea sau sa-si ascunda sau risipeasca averea. Sechestrul asigurator. legiuitorul a pus la dispozitia acestuia mijloace de natura a indispomibiliza si conserva bunurile care formeaza obiectul litigiului.poprirea asiguratorie. in scopul de a garanta reclamantului posibilitatea de a-si realize creanta constatata prin hotarare ce se va pronunta. In mod exceptional. O masura destinata sa indisponibilizeze bunurile mobile sau immobile ale paratului. 1909 CC“Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. Hotararea judecatoreasca pronuntata in posesoriu nu are autoritate de lucru judecat asupra petitoriului. . al carui cuantum se fixeaza de catre instanta si doar daca creditorul dovedeste si 54 . Clasificarea actiunilor civile in petitorii si posesorii este considerate uneori ca o diviziune a actiunilor reale imobiliare. c) reclamantul sa faca dovada ca a intentat actiunea civila. b) creanta sa fie exigibila. cu un veritabil titlu de proprietate. Pentru a preintampina aseamenea situatii nefavorabile. In intervalul dintre promovarea actiunii si executarea hotararii pot surveni unele imrejurari care sa determine disparitia sau distrugerea bunului dobandit prin hotarare ori diminuare a activului patrimonial al debitorului.

daca acesta ofera garantii indestulatoare. respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila. pentru conservarea dreptului respective. Cererea de sechestru asigurator se solutioneaza de catre instanta care judeca procesul. orice persoana interesata poate formula contestatie. cu citarea partilor. aceasta masura se va inscrie de indata in cartea funciara.se adduce la indepilinire de catre executorul judecatoresc. Sechestrul judiciar se deosebeste de sechestrul asigurator. 55 . Impotriva modului de aducere la indeplinire a sechestrului. ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia. Recursul se judeca si de aceasta data de urgenta si cu precadere. distrus ori alterat de posesorul sau actual. Cererea pentru incuviintarea unui sechestru judiciar trbuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa existe un process cu privire la proprietatea sau posesiunea bunului care formeaza obiectul judecatii. in Camera de consiliu si fara citarea partilor. Cautiunea este stabilita in favoarea debitorului. si cu citarea in termen scurt a partilor.sechestrarea bunurilor. cu citarea in termen scurt a partilor. b) instanta sa gaseasca o atare masura ca necesara. la cererea debitorului. instanta competenta va putea sa incuviinteze. Sechestrul asigurator se poate ridica. instanta sesizata se pronunta printr-o incheire. Ori de cate ori exista un process asupra proprietatii sau a altiu drept real principal. O atare cerere este admisibila doar asupra unui bun cu privire la care cel intereasat are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. Cautiunea reprezinta o suma de ban ice trebuie despusa de partea care solicita istituirea sechestrului judiciar. cu titlu de garantie. care poate fi atacata numai cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare. Masura ridicarii sechestrului se poate pronunta atunci cand cererea principala a fost anulata. la cererea celui interesat punerea sub sechestru judiciar a bunului. c) reclamantul sa depuna o cautiune. drept garantie impotriva prejudiciului pe care acesta l-ar putea suferii prin infiintarea unei masuri asiguratorii arbitrare. ori asuprea folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna. Masura dispusa de instanta. Asupra cererii de sechestru. se poate incuviinta sechestrul judiciar. Atunci cand sechestrul se pune asupra unui imobil. chiar daca nu exista un process cu privire la acel bun. Cererea se solutioneaza in mod obligatoriu. aceasta fiind incredintata spre pastrare si administrare. Sechestrul judiciar. daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului rspectiv. Sechestrul judiciar nu se poate solutiona decat cu citarea partilor. de urgenta. Sechestrul judiciar are ca scop conservarea unui bun detrminat care formeaza tocmai obiectul litigiului dintre parti. pe toata durata procesului. Cerere pentru incuviintarea sechestrului judiciar se solutioneaza de catre instanta competenta sa solutioneze si actiunea principala. in scopul desdaunarii debitorului pentru eventualele pagube produse de o indisponibilizare nejustificata a bunurilor sale. sechestrul asigurator vizeaza indisponibilitatea unor bunuri ale datornicului care nu formeaza obiectul judecatii. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu. asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil. Consta in indisponibilizarea bunului care formeaza obiectul litigiului. In mod exceptional. de regula unei terte persoane. Judecata se face de urgenta. Incheierea pronuntata in acest caz este supusa numai recursului in termen de 5 zile.indeplinirea celorlalte conditii.

. intr-o poprire intervin trei subiecti de drept: creditorul urmaritor denumit creditor popritor. Cu acordul partilor. Persoana numita este in ultima instanta un depozitar. Drept uramre. In caz de dezacord intre parti. in caz de rea-administrare a bunurilor acesta raspunde potrivit regulilor de la deposit. Competenta generala este acea institutie procesuala prin intermediul careia se delimiteza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor autoritati statale sau nestatale. Conditiile si procedura popririi asiguratoare sunt cele prevazute de art. pentru sechestrul asigurator. cand administratorul-sechestru va trebui sa predea bunul partii care l-a dobandit in urma judecatii. in principiu pana la sfarsitul procesului. In mod obisnuit. Capitolul VII Competenta instantelor judecatoresti Notiunea si formele competentei Notiunea de competenta.un raport de creanta intre creditorul popritor si debitorul poprit. o va admite si prin incheiere va dispune numirea unui administrator-sechestru. Competenta este capacitatea unei instante de judecata de a solutiona anumite cereri sa litigii. Intre acesti trei subiecti se stabilesc urmatoarele raporturi juridice: . Este o masura ce determina indisponibilizarea sumelor de bani. debitorul urmarit. instanta va numi din oficiu persoana careia I se incredinteaza bunul. Efectul hotararii dainuie. Competenta generala a instantelor judecatoresti.un raport de aceeasi natura intre debitorul poprit si tertul poprit. persoana desemnata ca administrator. paza bunului sechestrat va fi incredintata persoanei desemnate de comun accord de catre parti. Pentru munca depusa. a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o terta persoana sau pe care aceasta I le va datora in viitor.Daca instanta gaseste cererea intemeiata.un raport procesual intre creditorul popritor si tertul poprit. instanta stabilind si modalitatile de plata. ca si in 56 . 591-595. Hotararea de admitere a cererii de incuviintare a sechestrului judiciar are un character provizoriu. Precizari prealabile. In materie civila. Poprirea asiguratorie. .sechestru poate primi o suma drept remunerare. denumit si debitor poprit si tertul poprit.

In conceptia legiuitorului. Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului si hotaraste asupra exceptilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privin neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor. In fata unei instante se invoca exceptia de neconstitutionalitate. Acestea prefera sa recurga la procedura judiciara care implica uneori cheltuieli apreciabile si necesita in general. Renuntarea poate fi expresa sau tacita. Chiar si in cazul in care exista o conventie de arbitraj partile au posibilitatea de a renunta la aceasta modalitate de solutionare a litigiului. b) conventia arbitrala este este lovita de nulitate sau inoperanta. Jurisdictia constitutionala are un obiect cu totul particularizat in raport in raport cu atributiile obisnuite ale instantelor judecatoresti. Competenta organelor arbitrale. Procedura arbitara este mai supla iar 57 . Modificarile aduse CPC instituie principiul potrivit caruia orice persoana poate conveni la solutionarea unui litigiu patrimonial pe calea arbitajului. calea arbitajului nu este obligatorie. Exercita controlul asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania. starea de fapt in care decurge izvorul juridic adecvat. justitia se realizeaza prin instantele de judecata. fara nicio rezerva intemeiata pe conventia arbitrala. nici nu poate fi indeplinita de judecatorul constitutional. Calea arbitrajului in solutionarea litigilor dintre regiile autonome si societatile comerciale. Instantele judecatoresti au rolul de a ststua asupra unui litigiu privitor la drepturile si obligatile ce formeaza continutul unui raport de drept. este independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si prezentei legi. ci reprezinta o simpla facultate a partilor de a se supune unui arbitraj. un timp mai indelungat pentru solutionarea definitiva a litigiului. Principalul criteriu de delimitare a competentei dintre instantele judecatoresti si organele arbirare il reprezinta tocmai existenta sau inexistenta unei conventii de arbiraj. O asemenea opertiune. Competenta de exercitare a controlului constitutionlitatii legilor. Situatiile in care anumite litigii pot fi solutionate de alte organe statale decat instantele judecatoresti sunt foarte diverse si ele vizeaza litigii nenatura diferita. Curtea Constitutionala realizeza o veritabila jurisdictie speciala. Calea arbitrajului privat este aleasa foarte rar de catre prsoanele fizice. ele nu au caderea de a statua asupra constitutinalitatii legilor. Instanta va retine spre solutionare procesul daca: a) paratul si-a formulat apararile in fond. Judecatorul are sarcina de a aplica legea la o situatie sociala concreta.materie penala. supravegherea respectarii procedurii de alegere a presedintelui. c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cause vadit imputabile paratului in arbitraj. Are si atributii cu character politic: avizarea suspendarii din functie a Presedintelui Romaniei. aceasta este obligate sa dispuna suspendarea cauzei.

atribuirile efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate s-au constitutit. Competenta in materie succesorala. Cu toate acestea trebuie sa remarcam si existenta unor organe speciale de jurisdictie disciplinara. Doua mijloace procesuale prin care se poate exercita controlul judecatoresc asupra actului notarial: actiunea in anulare si plangerea. Hotararea arbitrala poate fi valorificata pe calea executarii silite intocmai ca o hotarare judecatoreasca. In scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia. In prezent cererile necontencioase revine biroului notarial din raza teritoriala in care defunctul a avut ultimul domiciliu. cat si a celorlalte acte notariale. Poate fi folosita atat pentru anularea certificatului de mostenitor. In stadiul legislatiei actuale. se poate constata ca toate conflictele de munca si litigiile de munca sunt de competenta instantelor judecatoresti. Nicio dispozitie a legii nu impiedica partile sa se adreseze in mod direct instantei judecatoresti mai cu seama atunci cand intre ele exista neintelegeri. Competenta in procesele funciare. asadar criterul de delimitarea a competentei instantelor judecatoresti de atributile birourilor notariale. Competenta in cazul conflictelor de munca. Hotararile pronuntate de instantele judecatoresti in procesele funciare in prima instanta sunt supuse numai recursului. anume aceea a refuzului notarului public de a indplini un act notarial. In scopul solutionarii unor asemenea litigii a fost creata si Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Caracterul contencios sau necontencios al cererilor succesorale reprezinta. Legea privind fondul funciar a atribuit unele competente si altor organe decat instantelor judecatoresti. Actiunea in anulare reprezinta un mijloc procesual prin care se poate exercita un control judecatoresc asupra actelor notariale. Procesele funciare sunt de competenta instantelor judecatoresti. Calea procedurala a plangerii este reglementata pentru o situatie particulara. Litigiile succesorale se solutioneaza de catre instantele judecatoresti potrivit rgulilor de drept comun. la nivelul fiecareii comune.cheltuielile necesare pentru solutionarea litigiului sunt mai reduse. Orice problema litigioasa in materie succesorala conduce la suspendarea procedurii in fata notarului public si atrage dupa sine competenta instantei judecatoresti. Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor. in special cele de comert exterior. Asupra 58 . oras sau municipiu comisii conduse de primari. La aceasta procedura se recurge mult mai frecvent in litigiile comerciale. Comisile mentionate functioneaza sub aspectul legalitatii si temeiniciei lor pe cale procedurala a plangerii.

Competenta materiala functionala.judeca cale ordinara de atac a apelului atunci cand acesta este declarat impotiva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta. Tribunalele au urmatoarea competenta functionala: . pe linie verticala. Prin competenta materiala functionala se stabileste ierarhia instantelor judecatoresti.abaterilor disciplinare Consiliul Superior al magistraturii se pronunta printr-o hotarare motivata. Rzulta ca judecatoriile au plenitudine de jurisdictie in materie civila. . Competenta materiala sau de atributii a instantelor judecatoresti.competenta teritoriala. Competenta jurisdictionala a instantelor judecatoresti. care potrivit legii nu sunt supuse apelului. In al doilea rand prin regulile de competanta materiala functionala se determina care dintre instantele judecatoresti pot cumula judecata in fond cu judecata in apel sau recurs. in sensul delimitarii organelor care desfasoara jurisdictia de fond de cele ce exercita controlul judiciar ordinar sau extraordinar. Competenta materiala functionala a Curtilor de apel: 59 . Competenta poate fi functionala si procesuala. procesele si cererile date prin lege in competenta lor . Competente jurisdictionale: .competenta materiala. Competenta ratione oficii determina functiile si rolul fiecareia dintre categoriile de instante care fac parte din sistemul judiciar. Judecatoriile judeca in prima instanta toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competenta altor instante. farmacistilor si asistentilor medicali. Stabilirea abaterilor si a sanctiunilor disciplinare ale judecatorilor se face de catre Plenul instantei constitutionale. Impotriva hotararilor pronuntate in cauza se poate face recurs in termen de 15 zile de la comunicare.judeca in prima instanta. Mentionam si existenta altor reglementari disciplinare speciale cum sunt cele privitoare la raspunderea medicilor. .judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii. Competenta materiala este acea forma a competentei prin care se delimiteaza. sfera de activitate a diferitelor categorii de instante care fac parte din sistemul nostru judiciar.

procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutilor centrale. Termenul de hotarare trebuie interpretat si el intr-un sens generic. precum si repartizarea acestora intre salvatori. 2. Judecatoriile judeca: 1. in cazurile prevazute de lege. . plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si a altor organe cu astfel de activitate. A doua categorie de exceptii are ca obiect atributiile jurisdictionale conferite de lege “ autoritatilor administratiei publice” sau altor organe. Exemple de situatii expres cosacrate de CPC care atrag competenta judecatoriilor: cererile pentru completarea hotararii pronuntate. solutionarea conflictelor de competenta dintre birourile notariale etc. adica in sensul ca include in continutul sau si orice alt mijloc procedural prin care se urmareste infaptuira unui control judecatoresc.judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale. Sectile maritime si fluviale ale judecatoriilor Constanta si galati judeca urmatoarele categorii de litigii: . care le este recunoscuta prin dispozitii legale exprese. Competenta materiala procesuala determina. Toate celalate instante au o jurisdictie de exceptie. in sensul ca el se refera la orice act jurisdictional indifferent de denumirea sa. in functie de obiectul. Textul enuntat cosacra principiul plenitudinii de jurisdictie a judecatoriilor. Termenul de plangere trebuie folosit intr-un sens larg. . in prima instanta toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competenta altor instante. 60 - . cereri de revizuire la propriile hotarari. Proiectul CPC adduce inovatii importante in material competentei de atributii a instantelor judecatoresti. coliziunilor sau altor accidente de navigatie.litigii privind retributia pentru salvare. natura si valoarea litigiului. Aceasta inseamna ca organelle mentionate au si o competenta de fond. Competenta materiala procesuala. Doua categorii de exceptii de la regula plenitudinii de jurisdictie mentionata mai sus. Competenta materiala de atributiune a judecatorilor. O prima exceptie se refera la cauzele “date prin lege in competenta altor instante”. 3. contestatii in anulare privind propiile hoatarari. in orice alte materii date prin lege in competenta lor. cauzele ce pot fi solutionate numai de anumite categorii de instante. . Precizam ca sectile maritime si fluviale a judecatoriilor Constanta si Galati au si o competenta si in ultima instanta.litigiile privind despagubirilepentru avarii cauzate navelor si instalatiilor destinate navigatiei ca urmare a abordajelor.judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta.judeca in prima instanta. Inalta Curte de Casatie si Justitie are plenitudine de jurisdictie in materia recursului in intersul legii.

Aceastea atrag competenta judecatoriei doar daca valoarea obiectului litigiului nu depaseste suma de 200.000 lei inclusive”. cererile pentru repararea prejudicilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale. cererile evaluabile in bani sunt de competenta judecatoriilor pana la plafonul valoric de 200. formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legilor in materia fondului funciar. a cererilor in materie succesorala. posesorii. 61 . procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. Proiectul CPC nun e mai ofera argumente pentru considerarea judecatoriilor ca instante de drept comun in materie civila. Cererile de imparteala judiciara sunt date in competenta judecatoriei. in raport cu dispozitiile primului articol al actualului CPC.000 lei. nulitatea sau defacerea adoptiei. Cu alte cuvinte. procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei. conflictele de munca cu exceptia celor data prin lege in competenta altor instante. Simpla lectura a textului poate induce concluzia potivit careia in viitor judecatoriile vor fi instante de exceptie in materie civila. Una din cele mai semnificative norme procedurale pe care o instituie Proiectul este aceea potrivit careia judecatoriile judeca in prima instanta” orice cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 de lei.ni se pare mai potrivita. precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani. Formula folosita de proiectul CPC –“cereri”. In opinia noastra cererile de imparteala judiciara nu sunt mai putin complexe decat cele in revendicare. petitorii. Tribunalele au: o competenta de fond. procesele si cererile in materie de expropriere. Constatam o mai buna redactare a proiectului CPC. cu exceptia cererilor de imparteala judiciara. cu exceptia cererilor de imparteala judiciara. Aceasta dispozitie procedurala nu are un correspondent in actualul CPC. procesele si cererile in materie de contencios administrativ in afara de cele date in competenta curtilor de apel. in sensul renuntarii la formularile anterioare a “proceselor si cererilor”. inclusiv cele de drept comun. nu si cele privitoare la incuviintarea. in cazurile prevazute de lege. cererile pentru incuviitarea. anularea sa desfacerea casatoriei. nulitatea sau desfacerea adoptiei. una de control judiciar(apel. Solutia este criticalibila. Judecatoriile nu au si competenta de a judeca „ caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si a altor organe cu astfel de activitate. Competenta materiala sau de atributie a tribunalelor. care depasesc valoarea de 200. Acestea din urma sunt date in competenta tribunalelor. Analiza riguroasa a prevederilor din proiect ne conduce la concluzia potrivit careia si in materie civila judecatoriile sunt instante de exceptie. In privinta cererilor cu character civil legiuitorul nu se refera si la cererile ce au ca obiect revendicarea unui bun mobil sau imobil.Prevederile legale anterior reproduce difera in mod semnificativ. a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor privind matria ffondului funciar. Astfel sunt de competenta judecatoriei numai cererile privitoare la nulitatea.recurs) si o competenta diversa. Competenta de fond a tribunalelor se concretizeaza in solutionarea urmatoarelor litigii: procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei.000 lei.

000 lei. Competenta materiala sau de atributie a curtilor de apel. 62 . Constatam o mai buna redactare a prevederilor art 90 pct 1 lit a) din proiectul CPC. a celor in materie succesorala. cererile de recuzare atunci cand din cauza recuzarii nu se poate forma completul de judecata. Cererile de stramutare de la o judecatorie din raza teritoriala a acelui tribunal pentru motice de rudenie sau de afinitate. cu exceptia cererilor de imparteala judiciara. pot solutiona urmatoarele categorii de cauze: conflicte de competenta intre doua judecatorii din raza sa teritoriala. Proiectul pastreaza insa plenitudinea de competenta a tribunalelor in materie comerciala. Tribunalele judeca „ recursurile decalrate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii. Curtile de apel au o competenta de fond o competenta de control judiciar si o competenta diversa. Potrivit proiectului tribunalele judeca „ ca instanta de apel.000 lei. a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor privind materia fondului funciar.000 lei. Tribunalele judeca „ cererile privind raporturi izvorand din exercitiul comertului sau al altor profesiuni cu scop lucrativ neevaluabile in bani sau al caror obiect are o valoare mai maire de 200. si prin sublinierea potrivit careia competenta tribunalului este atrasa „ indiferent de calitatea partilor”. In materie civila competenta tribunalelor se extinde asupra tuturor litigiilor a caror valoare depaseste suma de 500. Tribunalele judeca „ apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta”. indiferent de calitatea partilor” Legea nu se mai refera la „ procesele si cererile in materie comerciala” ci la „ cereri izvorand din exercitiul comertului”. fata de reglementarea anterioara.cererile pentru recunoastere. Competenta tribunalelor in materie comerciala. Litigiile a caror obiect nu exced valoarea anterior mentionata sunt de competenta judecatoriilor. Tribunalele au competenta de a solutiona si caile extraordinare de atac de retractare indreptate impotriva propriilor lor hotarari: contestatia in anulare si revizuirea. intra in competenta tribunalului si acele cereri care isi au izvorul in exercitiul „ altor profesiuni cu scpo lucrativ”. conflicte de conpetenta dintre o judecatorie si un organ cu activitate jurisdictionala. Textul se particularizeaza. precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari staine. Competenta tribunalelor in materie comerciala este o competenta de drept comun. In conceptia proiectului. vizeaza doar litigiile al caror obiect are o valoare de peste 100. Tribunalelor le este recunoscuta si o competenta diversa. care potrivit legii nu sunt supuse apelului” O competenta speciala este recunoscuta de lege tribunalelor Constanta si Galati. Tribunalele au o competenta de drept comun in materia conflictelor de munca si a litigiilor de contencios administrativ. apelurile declarate impotriva hotararilor pronunatate de judecatorii in prima instanta”. in materia contenciosului administrativ si a conflictelor de munca. Exista si dispozitii legale consacrate in legi speciale si care le confera tribunalelor competenta de a solutiona anumite categorii de cauze.

respectiv doar in privinta hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale. plenitudinea de competanta in aceasta materie. De asemenea curtile de apel judeca ca instanta de recurs si „in orice alte cazuri expres prevazute de lege”.2 C. Potrivit art. curtile de apel se infatiseaza ca instante cu o jurisdictie deplina doar in privinta litigiilor civile. iar conform dispo. Curtile de apel au si competenta de a exercita controlul judiciar prin intermediul caii de atac a recursului. In aceasta categorie trebuie sa includem.P. 3 C. in materie comerciala plenitudinea de competenta revine instantei supreme. Curtile de apel au competenta si in ceea ce priveste contestatiile la executare. Potrivit art. in art. 1 C.P.P. O competenta speciala este acordata curtilor de apel si in materie arbitrala. Aceasta competenta este atrasa numai in situatia in care instanta sesizata ar fi fost competenta sa solutioneze cauza in fond..5 COMPETENTA MATERIALA SAU DE ATRIBUTIUNE A CURTILOR DE APEL Este stab. o competenta de control judiciar si o competenta diversa. „in orice alte materii date prin lege in competenta lor. Prin urmare curtile de apel au o competenta limitata in materie de apel.2.Civ. Curtile de apel au si competenta de a solutiona caile extraordinare de atac de retractare indreptate impotriva propriilor hotarari.4 C.Civ.3 pct.Curtile de apel judeca in prima instanta „ procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutilor centrale”. potrivit caruia curtile de apel au o competenta de fond.P. 365. art. revine in continuare tribunalelor. Potrivit textului citat curtile de apel au o competenta de exceptie in materia contenciosului administrativ.Civ. precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege”. in primul rand.Civ curtile de apel judeca in prima instanta. ca instanta de apel.Civ. care potrivit legii nu sunt supuse apelului. respectiv contestatiile in anulare si revizuire. Curtile de apel au competenta sa solutioneze si actiunile in anularea hotararilor arbitrale.1 C. alin. Au o competenta de excetie in materia contenciosului administrativ. Curtile de apel au si o competenta derivata. 3 pct.. Curtile de apel isi extind competenta si asupra altor cauze expres date de lege 63 . Prin urmare. 3.3 C. curtile de apel judeca ca instante de recurs „recursurile declarete impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale. 3 pct. Curtile de apel au de asemenea competenta de a solutiona cereri de indreptare a propriilor hotarari si de completare a acestora. Potrivit art.P. Astfel: Solutionarea conflictelor de competenta dintre doua tribunale situate in raza aceleiasi curti de apel Solutionarea conflictelor de competenta dinte o judecatorie si un tribunal din raza aceleiasi curti de apel Solutionarea conflictelor de competenta dintre doua judecatorii din raza aceleiasi curti de apel dar din circumscriptia unor tribunale diferite Solutionarea cererilor de stramutare bazate pe motive de rudenie sau afinitate Solutionarea cererilor de recuzre a judecatorilor de la un tribbunal din circumscriptia aceleiasi curti de apel atunci cand din cauza recuzarii completul de judecata nu se poate forma. curtile judeca „apelurile declarate impotirva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta”. „procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale”. In materie de recurs. unele cereri prin a caror rezolvare se urmareste o buna administrare a justitie.P. care reiese din art.3 pct. exemplu: recursurile indreptete impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul sindic.Civ ele au si competenta de a investi hotararile arbitrale cu formula executorie.

cererile de stramutare pt motivele prevazute in codurile de 64 . dintre doua tribunale din raza teritoriala a unor curti de apel diferite.6 COMPETENTA MATERIALA SAU DE ATRIBUTIUNE A INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSITIE Instanta suprema are plenitudine de jurisdictie in materie de recurs. curtile judeca. „Sectia civila si de proprietate intelectuala. Cereri de stramutare a procesului civil intemeiate pe motive de banuiala legitima si de siguranta publica. dintre doua judecatorii din circumscriptia teritoriala a unor tribunale si curti de apel diferite. ca instante de apel: apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta. sectiile instantei supreme sunt acelea care solutioneaza. Potrivit proiectului. sectia comerciala si sectia de contencios administrativ si fiscal ale ICCJ judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari in cazurile prevazute de lege. de orice natura. iar cursul judecatii a fost intrerup in fata curtilor de apel”. Etc ICCJ are patru sectii: sectia civila si de proprietate intelectuala. in raport cu competenta fiecareia. sectia comerciala si sectia de contencios administrativ si fiscal. intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa Solutionarea cailor extraordinare de atac de retractare (contestatia in anulare si revizuire) exercitate impotriva propriilor hotarari.4 pct. 3.in competenta lor. In materie de recurs curtile de apel vor devenii instante de exceptie. Exista si alte dispo.Civ si consta in competemnta de a solutiona unele cereri referitoare la realizarea unei bune administrari a justitiei. Intra aici: Cereri privitoare la solutionarea conflictelor de competenta: dintre doua curti de apel. Exempul: Cererile pt indreptarea propriilor hotarari Contestatiile la titlu. sectia penala. Cereri privitoare la stramutarea procesului civil de la o curte de apel la alta curte de apel pt mtive de rudenie sau afinitate. Ex: cazul apelurilor indreptate impotriva hotararilor tribunalelor de acordare sau neacordare a personalitatii juridice a uniunilor de sindicate. dintre o curte de apel si un alt organ cu activitate jurisdictionala. De asemenea „Sectiile ICCJ solutioneaza si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti. 23 din L 304/2004. dintre o judecatorie si o curte de apel. ICCJ are plenitudine de jurisdictie in materia caii extraordinare de atac a recursului in interesul legii. procedurale care atribuie instantei supreme competenta de a solutiona unele cereri sau cai de atac. adica cele in legatura cu intelesul. Proiectul codului de procedura civila pastreaza doar doua din solutiile promovate de actuala legislatie: competenta de prima instanta in materia contenciosului administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale si competenta derivata. Aceasta departajare se realizeaza in raport cu materia supusa judecatii.P. Instanta suprema are si o competenta diversa.4 C. care nu pot fi atacate pe nici o alta cale. sectia penala. Cereri pt delegarea altei instante. Potrivit art. care este recunoscuta prin prevederile art. dintre un tribunal si o curte de apel. In viitor curtile vor judeca recursurile doar: in cazurile anume prevazute de lege.2.

Pentru a evita o supraaglomerare a instantei supreme. in materie de mostenire competenta dupa valoare se determina fara scaderea sarcinilor sau datoriilor mostenirii. si pt. care sa faca necesara judecarea lor impreuna.000lei inclusiv . Una din aceste inovatii vizeaza competenta de solutionare a cererilor privind pronuntarea unei hotarari prealabile pt dezlegarea unei probleme de drept. stab. De asemenea nu se vor avea in vedere nici prestatiile periodice ajunse la scadenta in cursul judecatii”. Pt ca in multe state democratice acest mijloc s-a dovedit insuficient. in proiect intalnim si alt mijloc procedural si anume stabilirea unei limite valorice de la care sa poata fi exercitata calea de atac a recursului (nu sunt supuse recursului .. a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei ICCJ Sesizarea Crtii Constitutionale pt controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. ICCJ are in prezent si competenta de a solutiona unele cereri in Sectii Unite. invocand raporturi juridice distincte si neaflate intr-o legatura. reguli imp. Astfel este introdus principiul cardinal potrivit caruia competenta se determina dupa valoare sau intinderea obiectului cererii aratat in capatul principal de cerere.4 si anume cele privind competenta de solutionare a recursurilor in interesul legii si cele privind recunoasterea unei proceduri diverse. prin aceeasi cerere de chemare in judecata. dupa caz.. Proiectul codului civil propune modificari dar pastreaza si doua dintre solutiile actuale regasite in art. fructele sau alte asemenea venituri ori cheltuielile ceute ca accesorii pretentiei principale. ipoteza in care reclamantul a investiti instanta cu mai multe capete principale de cerere intemeiate pe fapte sau cauze diferite. Cea mai spectaculoasa inovatie e reprezentata de concedarea deplineicompetente de solutionare a recursurilor in favoarea instantei supreme.procedura si conflictele de competenta in cazurile prevazute de lege. Deosebit de pozitive sunt prevederile proocedurale conform carora „pt stabilirea valorii nu se vor avea in vedere dobanzile. si alte criterii importante in determinarea competentei materiale. penalitatile. valoarea lor se determina in functie de valoarea impozabila. instanta sesizata va dispune disjungerea si isi va declina in mod corespunzator competenta.. In acest sens proiectul dispune ca daca mai multi reclamanti. scadente sau ajunse la scadenta in cursul judecatii. Ele au insa si competenta de a solutiona si orice alte cereri prevazute de lege. ). a naturii ori obiectului fiecarei pretentii in parte. Daca unul din capetele de cerere este de competenta altei instante. Acest mijloc este acela al procedurii de filtrare a recursurilor. dar aflate in stransa legatura. Competenta Sectiilor Unite are ca obiect: Judecarea recursurilor in interesul legii Solutionarea in conditiile legii. Proeictul stab. proiectul a instituit un mijloc procedural destinat a conduce la o selectie a recursurilor care sunt susceptibile de a fi solutionate in fond de instanta suprema.. Autorii proectului au avut in vedere si situatia coparticiparii procesuale pasive. determinarea instantei competente se face cu observarea valorii sau. In cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun ori avand acceasi cauza sau chiar cauze diferite. au fost deduse judecatii printr-o unica cerere de chemare in judecata. In asemenea circumstante competenta se stab. instanta competenta sa le solutioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai inalt. Proiectul aduce clarificari si in privinta determinarii competentei dupa valoare. cererile evaluabile in bani in valoare pana la 500. 65 . cu natura ori obiectul fiecarei pretentii in parte. Nu se poate face abstractie de rolul ICCJ in promovarea si aplicarea dreptului comunitar. Proiectul aduce doua inovatii in ceea ce priveste competenta instantei supreme. dupa caz. cu valoarea sau. in rap. formuleaza pretentii proprii impotriva aceluiasi parat. potrivit legislatiei fiscale. Proiectul stab. Exemplu: in cererile avand ca obiect un drept de proprietate asupra unui imobil.

cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri. Dispo. comerciale sau industriale. si valoare unei norme de competenta alternativa. chiar daca. 66 .6 C. paratul isi schimba domiciliul sau sediul”. pt obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau urmeaza sa se execute in acel loc”. COMPETENTA TERITORIALA GENERALA = acea forma a competentei teritoriale care instituie regula potrivit careia cererea de chemare in judecata se adreseaza instantei din circumscriptia teritoriala in care isi are domiciliul paratul. Regulile competentei teritoriale generale se aplica tuturor categoriilor de actiuni civile. aduce si unele precizari importante: astfel este consacrat in mod expres principiul potrivit caruia „instanta ramane competenta sa judece procesul.P. comerciale sau industriale intr-o alta localitate decat cea de domiciliu. acestui art. in afara de domiciliul sau. are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole. competenta va fi instanta de la resedinta din tara a acestuia. Norma inscrisa in art.COMPETENTA TERITORIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI PRECIZARI PREALABILE Prin intermediul normelor de competenta teritoriala se realizeaza o delimitare de atributii pe linie orizontala intre diferite instante judecatoresti de acelasi grad. Aceasta regula se regaseste in art. Daca nu este cunoscuta nici resedinta din tara a paratului atunci competenta teritorial va fi instanta de la domiciliul sau resedinta reclamantului. Competenta teritoriala generala este determinata de domiciliul paratului la data intentarii cererii de chemare in judecata.P. Daca domiciliul paratului se afla in strainatate sau domiciliul din tara nu este cunoscut. intrucat reclamantul poate alege intre doua instante deopotriva competente. competenta teritoriala exceptionala si competenta teritoriala conventionala. Competenta teritoriala a instantei de la domiciliul paratului este atrasa numai daca paratul are domiciliul in tara. Orice entitate fara personalitate juridica a persoanei juridice de drept privat poate determina competenta instantei de la locul situarii acesteia. sunt incidente doar daca paratul are in mod statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole. (regula actor sequitur forum rei). partile au astfel posibilitatea de a deroga prin acordul lor de vointa de la regula competentei teritoriale generale. cu exceptia acelora pt care legea a prevazut o alta competenta. O norma particulara in acest sens se regaseste in art. In raport de criteriile folosite distingem intre urm. Totusi. Proiectul codului de procedura civila pastreaza in principiu.6 este aplicabila numai in actiunile civile avand caracter patrimonial si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc. pt obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentantul dezmembramantului sau din fapta savarsita de acesta.Civ. forme de competenta teritoriala: competenta teritoriala generala. ulterior sesizarii. Aceasta norma are in mod evident. competenta teritoriala alternativa. Normele care consacra reguli de competenta teritoriala generala au o natura dispozitiva. Schimbarea ulterioara de domiciliu au resedinta nu poate avea nici un efect asupra competentei determinate initial. In acest caz cererea se poate face si la instanta locului unde ea are dezmembraminte fara personalitate juridica. O alta dispozitie este aceea cu privire la determinarea competentei in cazul persoanei juridice parate – de drept privat – care are dezmembraminte. solutiile promovate de actualul cod in materia competentei teritoriale generale.Civ: „Cand paratul.5 C.

Art.12 C. anularea.Civ determina 8 cazuri de competenta teritoriala alternativa. COMPETENTA TERITORIALA EXCEPTIONALA SAU EXCLUSIVA = este aceea care determina capacitatea unei instante judecatoresti de a solutiona in exclusivitate anumite cazuri civile. reclamantul nu mai poate reveni asupra ei.P.Civ.Civ instituie regula potrivit careia actiunea poate fi introdusa la instanta competenta pt oricare dintre parati. 9-11 C. in materie de asigurari. reglementate de art. pe langa instanta de la domiciliul paratului.Civ). a obligatiunii In cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune a unui nemiscator.COMPETENTA TERITORIALA ALTERNATIVA = acea forma a competentei care consacra dreptul reclamantului de a alege intre doua sau mai multe instante deopotriva competente (art. instanta locului prevazut in contract pt executarea.P. situatii in care pe langa instanta de la domiciliul paratului mai sunt competente si alte instante.11 nu exclud competenta teritoriala generala determinata de domiciliul paratului. 10 C. in cererile avand ca obiect repararea pagubelor produse consumatorului mai este competenta si instanta domiciliului sau sediului consumatorului ori a locului unde s-a produs prejudiciul. Situatiile care atrag competenta teritoriala exceptionala sunt precizate in art. O data alegerea de competenta facuta. instanta unde se afla imobilul In cererile ce izvorasc dintr-o cambie. instanta locului de plecare sau de sosire In cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta obisnuita deosebita de cea a sotului. Potrivit unei dispozitii procedurale. intrucat competenta instantei s-a stab. O competenta alternativa este consacarata in Codul de procedura civila si in materie de asigurari. in actiunile in justificare sau prestatiune tabulara. Este o solutie destinata a-i protegui pe consumatori si prin dispozitii cu caracter procedural.Civ.P. aceste dispo. cec sau bilet la ordine. instanta resedintei femeii In cererile facute de ascendenti sau descendenti pt pensie alimentara. 13-16 C. instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acel fapt. procedurale consacra o competenta teritorriala exceptionala in 67 . mai sunt competente si urmatoarele instante: Instanta de la domiciliul asiguratului Instanta corespunzatoare locului unde se afla bunurile asigurate Instanta corespunzatoare locului unde s-a produs accidentul. In toate cazurile de competenta teritoriala alternativa reclamantul este acela care are alegerea intre doua sau mai multe instante deopotriva competente (art. instanta locului de plata In cererile privitoare la obligatiile comerciale. dupa cum urmeaza: In cererile privitoare la executarea. in mod definitiv prin introducerea actiunii. instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii In cererile izvorate dintr-un contract de transport. rezolutiunea sau rezilierea unui contract. In privinta competentei teritoriale alternative. proiectul aduce o inovatie importanta.P.P. art. Cazurile de competenta terioriala alternativa. instanta domiciliului reclamantului In cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit.11 C. Potrivit art. fie chiar in parte.Civ) In cazul in care actiunea este exercitata impotriva mai multor parati.9 C.P.

actiunea confesorie.787 C. nu intra in categoria actiunilor la care se refera art. O a doua categorie de actiuni determinata de art.P. In ceea ce priveste actiunile imobiliare art. stab. Prin urmare.P. vizeaza pretentiile dintre mostenitori privitoare la succesiune.1 C. precum si acelea privitoare la executarea unor asemenea dispozitii. Sunt de competenta instantei de la locul situarii imobilului toate actiunile reale imobiliare. 14 se poate desprinde concluzia ca acesta include in sfera sa de aplicare majoritatea actiunilor civile privitoare la o mostenire. Din modul de redactare a art. Norma de competenta prevazuta de art. Regulile de drept comun in materie de competenta se vor aplica si in situatia in care mostenirea revine unui singur mostenitor.P.Civ statueaza ca intr-o asemenea situatie cererea se adreseaza instantei domiciliului sau resedintei paratuului. In situatia in care imobilul este situat in circumscriptia teritoriala a mai multor instante judecatoresti. In cazul in care imoobilul se afla in raza teritoriala a unor circumscriptii teritoriale diferite cererea se va face la oricare dintre instantele in circumscriptia carora se afla imobilul.14. situate unele dintre ele in circumscriptiile teritoriale ale unor instante deosebite. Pt actiunile personale imobiliare izvorate dintr-un contract de locatiune competenta revine instantei locului unde se afla imobilul.14 isi are justificarea atata timp cat intre mostenitori subzista starea de indiviziune.2 C. Dupa lichidarea mostenirii nu mai subzista motivele care sa determine o competenta teritoriala exclusiva. In situatia in care mostenitorul a acceptat mostenirea sub beneficiu 68 . Situatia in care actiunea civila are ca obiect o universalitate de bunuri imobile.Civ dispune ca: Cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele. Potrivit art. A treia categorie de actiuni se refera la cererile legatarilor sau a creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar. sunt de competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului urmatoarele categorii de actiuni: Actiunile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare Actiunile privitoare la mostenire precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia Actiunile legatarilor sau a creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar. daca aceasta se afla in vreuna din aceste circumscriptii. De asemenea trebuie sa fie incluse in aceasta categorie si actiunile posesorii.13 alin. o competenta teritoriala alternativa.Civ.14 toate acele actiuni care se refera la validitatea dispozitiilor testamentare. actiunea va putea fi introdusa de catre reclamant la oricare din instantele in care sunt situate bunurile imobile.10 pct.actiunile privitoare la imobile. indiferent de motivele invocate. art.10 C.13. actiunile personale chiar daca acestea se refera la un bun imobil.P. Potrivit acestui art. 14 in materia actiunilor succesorale. societate si de reorganizare judiciara. reclamantul putand alege in acest caz si competenta instantei de la domiciliul paratului. formeaza obiectul actiunilor prevazute in art. precum si cele pe care unul dintre mostenitori le-ar avea impotriva altuia. in primul rand. Orice pretentii ulterioare trebuie sa fie valorificate pe calea unei actiuni civile de competenta instantei de drept comun.Civ). Al doilea caz de competenta teritoriala exclusiva este prevazut in art. Toate operatiile legate de procedura succesorala se indeplinesc in circumscriptia teritoriala a ultimului domicilu al defunctului.1 C. actiunile personale sunt date de lege in competenta instantei locului de executare a obligatiei. Astfel.Civ. competenta fiind in acest caz alternativa. Observam ca si pt alte atiuni cu caracter personal art. in materie de mostenire. ex: actiunea in revendicare.13 alin. Exceptii de la rigoarea principiului enuntat: actiunii in garantie exercitate de unul dintre mostenitori impotriva celorlalti (art.

Acest text se aplica tuturor societatilor fie ele civile fie comerciale. adica pronuntarea unei hotarari irevocabile de lichidare. Ultimul caz de competenta teritoriala exclusiva se refera la cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului. Daca alegerea de competenta a fost facuta in beneficiul reclamantului acesta are posibilitatea de a promova actiune la instanta aleasa prin conventie sau la orice alta instanta competenta potrivit legii. Art. pana la sfarsitul lichidarii in fapt.P. Ori de cate ori alegerea a fost facuta in interesul ambelor parti asupra alegerii facute nu se poate reveni decat printrun acord bilateral contrar celui initial. Alegerea de competenta se produce inainte de ivirea unui litigiu. cum ar fi cazul unor actiuni privitoare la starea civila. conditii: Concretizarea in forma scrisa a acordului dintre parti cu privire la alegerea de competenta Determinarea expresa a instantei competente Instanta aleasa de parti sa nu fie necompetenta in mod absolut. 15 nu sunt aplicabile in ceea ce priveste actiunile formulate de terte persoane impotriva societatii.Civ) se refera la actiunile in materie de societate: „cererile in materie de societate. Daca competenta a fost aleasa in favoarea exclusiva a paratului acesta poate renunta la beneficiul ei. nu mai are loc o confuziune de patrimonii. iar un eventual creditor al mostenirii va trebui sa introduca actiunea la instanta corespunzatoare ultimului domiciliu al defunctului. Alegerea de competenta nu este permisa nici in cazul acelor actiuni pt care o norma speciala determina o competenta speciala. Aceasta inseamna ca toate operatiunile legat de lichidarea efectiva a societatii sunt de competenta instantei prevazuta de art. Regula consacrata in art. Aceeasi solutie se impune si in cazul actiunilor promovate de societate impotriva unui tert.P. Alegerea de competenta nu poate fi opusa tertilor care nu au participat la incheierea conventiei respective. Dupa ivirea unui litigiu. Intr-o asemenea imprejurare se prezuma ca partile au convenit tacit la prorogarea competentei in favoarea instatei sesizate. 15.15 C.Civ. COMPETENTA TERITORIALA CONVENTIONALA SAU FACULTATIVA = este aceea care confera partilor posibilitatea de a stabilii.19 alegerea de competenta se poate face si prin declaratie verbala facuta in fata instantei sesizata cu solutionarea unei actiuni. cand printre alte stipulatii se poate insera si clauze privitoare la instanta competenta sa solutioneze eventualele litigii dintre parti. Potrivit art.15 isi gaseste aplicabilitatea pana la lichidarea in fapt a societatii. Al treilea caz de competenta teritoriala exclusiva (art. alegerea de competenta se realizeaza practic prin neinvocarea exceptiei de necompetenta in limine litis. nu conduce la inlaturarea aplicabilitatii art. Lichidarea in drept.de inventar. Alegerea de competenta este posibila numai daca sunt intrunite urm. competenta unei anumite instante in solutionarea unui litigiu concret.P. art. sunt de competenta instantei unde societatea isi are sediul principal”. 16 C. COMPETENTA ABSOLUTA SI COMPETENTA RELATIVA 69 . adica odata cu incheierea actelor juridice de drept substantial. Competenta instantei de la sediul principal al societatii este incidenta in toate actiunile care izvorasc din contractul de societate. asemenea actiuni urmand sa fie solutionate potrivit dispozitiilor de competenta de drept comun. 15. Acelasi text nu permite alegerea de competenta in cazurile expres prevazute de art 13-16 C. Dispo. prin acordul lor. Alegerea de competenta se poate face in interesul ambelor parti sau numai a uneia dintre ele.Civ – cererile in aceasta materie sunt de competenta tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului.

19 C. potrivit legi. In concret. necompetenta absoluta a instantelor judecatoresti prezinta urm trasaturi: Poate fi invocata de oricare dintre parti.P. neavand dreptul de a solutiona o cauza data in competenta unei instante de grad inferior si nici invers Competenta teritoriala a instantelor judecatoresti este in principiu. expres sau tacit. afara de cazurile prevazute de art 13-16. Reguli privitoare la caracterul normelor de competenta: Competenta instantelor judecatoresti fata de competenta altor organe cu atributii jurisdictionale – competenta generala. relativa Competenta teritoriala exceptionala are un caracter absolut. iar incalcarea normelor dispozitive determina necompetenta relativa a instantei de judecata. Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la competenta instantelor judecatoresti atrage dupa sine necompetenta acestora. Art. nesocotirea normelor cu caracter imperativ privitoare la competenta antreneaza necompetenta absoluta. Necompetenta relativa prezinta urm particularitati: Poate fi invocata numai de parte in favoarea careia a fost creata acea norma de competenta Poate fi invocata numai in limine litis. o instanta judecatoreasca superioara. la randul sau. EXTINDEREA COMPETENTEI INSTANTEI SESIZATE ASUPRA APARARILOR PARATULUI 70 . Astfel. poate formula pretentii printr-o cerere reconventionala. de procuror si de instanta din oficiu Poate fi invocata in orice faza a procesului civil. Regimul juridic al necompetentei difera in functie de natura normelor procedurale incalcate. Paratul. sa deroge de la normele competentei relative Necompetenta este de ordine publica in urm cazuri: Cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti Cand pricina e de competenta unei instante de alt grad Cand pricina este de competenta unei instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura. Competenta relativa este aceea care se intemeiaza pe reguli care nu prescriu norme obligatorii pt parti sau pt instanta.Civ precizeaza ca partile pot conveni ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care. Activitatea judiciara nu se limiteaza insa intotdeauna la pretentiile afirmate de reclamant.Competenta absoluta este consacrata prin norme imperative si de la care partile nu se pot abate in nici un mod. inclusiv in faza controlului judiciar Partile nu pot deroga in niciun mod de la regulile de competenta absoluta. respectiv numai prin intampinare sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare Partile pot conveni.este intotdeauna absoluta Competenta materiala sau de atributiune este absoluta. Intinderea competentei instantei sesizate PRECIZARI PREALABILE Instanta sesizata cu o cerere de chemare in judecata este indreptatita si in acelasi timp obligata sa se pronunte asupra pretentiilor deduse in justitie de reclamant. au competenta teritoriala.

P. a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia. Fara actiune principala. Suspendarea se produce in acele situatii in care persoana vatamata a introdus actiunea la instanta civila pt repararea daunelor cauzate prin infractiune. si care dobandesc autoritate de lucru judecat in fata instantei sesizata cu actiunea principala. jur. prin simplul fat al sesizarii unei instante cu o actiune.Civ prevede ca instanta poate suspenda judecata cand dezlegarea pricinii atrna. in mod expres. De aceea judecatorul actiunii este si judecatorul natural al tuturor exceptiilor invocate in fata sa. potrivit legii. afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel. De aceea in dreptul procesual civ este consacrat principiul potrivit caruia judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei. in afara celor care constituie chestiuni prejudiciale si care. exceptia ridicata se trimite Curtii Constitutionale. spre a se pronunta asupra constitutionalitatii acelei prevederi. A doua chestiune prejudiciala vizeaza invocarea in fata judecatorului sesizat cu actiunea principala a exceptiei de neconstitutionalitate a unei legi aplicabile rap. competenta si asupra celorlalte probleme litigioase invocate in cursul judecatii.P. Instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate este obligata sa suspende solutionarea cauzei. litigios. cu privire la existenta faptei. Ete vorba de asa numitele chestiuni prejudiciabile care trebuie sa fie solutionate de instanta competenta.1 C. PROROGAREA COMPETENTEI INSTANTEI SESIZATE 71 . solutia doctrinara potrivit careia judecatorul sesizat cu cererea principala este competent sa se pronunte si asupra apararilor si exceptiilor. Art.2 C.P. Datorita importantei chestiunilor prejudiciale pt judecatorul actiunii principale.Pen dispune: Hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila. Solutia suspendarii se impune datorita efectelor pe care le produce hotararea pronuntata asupra laturii penale a cauzei. de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul altei judecati. in tot sau in parte. Drept urmare instantele judecatoresti nu au posibilitatea de a se pronunta aupra constitutionalitatii unei legi sau a unui text dintr-o lege aplicabila rap. legiuitorul a consacrat un caz de suspendare obligatorie a procesului civil. Intr-o asemenea situatie se aplica principiul potrivit caruia penalul tine in loc civilul. Proiectul codului de procedura consacra.judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale. 1 alin. 244 pct. dedus judecatii. Acelasi text face precizari importante si potrivit careia incidentele de procedura se solutioneaza de instanta in fata carora se invoca.Pen. In acest sens se statueaza ca: Instanta competenta sa judece cererea principala se va pronunta si asupra apararilor si exceptiilor. Prin aceste considerente.19 alin.2 din L nr. in principiu. 1 C. apararile si exceptiile paratului nu pot avea o existenta de sine statatoare.5 din L47/92 – pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspenda. sunt de competenta exclusiva a altei instante.22 alin. Exista si alte chestiuni prejudiciale: art. 47/1992 prevede: Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania. O prima chestiune prejudiciala este reglementata de art.29 alin. Prin urmare.acesta din urma este obligat deseori sa dispuna suspendarea judecatii pana la solutionarea lor definitiva.. in cadrul procesului civil. In cazul in care una din parti invoca. jur. judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei. Regula. comporta unele abateri importante. de care depinde solutionarea cauzei. neconstitutionalitatea unei prevederi dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare. aceasta isi prelungeste.Apararile si exceptiile formulate de catre parat se fac intotdeauna intr-o stransa legatura cu solutionarea actiunii principale. Art. Aceasta solutie este prevazuta in mod expres in art.

Regula prorogarii legale de competenta este statornicita in art.4 PROROGAREA VOLUNTARA SAU CONVENTIONALA DE COMPETENTA Se produce in acele imprejurari in care partile isi manifesta.Civ.P. Institutia prorogarii de competenta poate avea loc in una din urm situatii: In cazul delegarii altei instante.Civ.17 C. vointa de a alege o alta instanta decat cea prevazuta de lege pt solutionarea litigiului.3. Este ceea ce se desemneaza prin sintagma prorogare de competenta.2. 4. In categoria cererilor accesorii la care se refera art.Civ permite formularea unei cereri reconventionale in cazul in care paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului. in conditiile determinate de art. Alegerea de competenta poate avea loc atat inainte cat si 72 .3 PROROGAREA JUDICIARA DE COMPETENTA Opereaza in acele sit in care. ar intra in atrib altei instantei. 4. PROROGAREA LEGALA DE COMPETENTA Prorogarea legala de competenta are loc atunci cand instanta sesizata isi prelungeste competenta in temeiul unei dispozitii exprese a legii.Extinderea competentei instantei sesizate nu se limiteaza numai la apararile paratului. de dependenta fata de cererea principala.30 alin.P.Civ) In cazul starmutarii procesului civ. Prorogarea de competenta opereaza si cu privire la cererile incidentale. competenta instantei sesizate se va proroga asupra acestor cereri chiara daca.Civ – Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.23 C. 4. Astfel prorogarea imbraca 3 forme: legala. judecatoreasca. Exemplu de cereri accesorii: cererea pt pensie de intretinere formulata intr-un proces de stab a paternitatii. respectiv cazul cererilor accesorii si al celor incidentale. In cazul cand din cauza recuzarii completul de judecata nu se poate alcatui(art.119 C. Prorogarea legala de competenta are o justificare deplina caci cererile accesorii si incidentale se afla in rap. 17 trebuie sa includem toate acele cereri care se grefeaza pe actiunea principala.P. ar intra in atributiile altor instante. in mod normal.3. Asa este cazul in care reclamantul formuleaza mai multe capete de cerere grupate in jurul unei pretentii principale. Art. Prorogarea legala de competenta este aplicabila in 2 cazuri strict prevazute in art.3.P.Civ In cazul administrarii unor dovezi prin comisie rogatorie In cazul casarii unei hot judecatoresti cu trimitere la o alta instanta de acelasi grad. Prorogarea de competenta poate avea loc in temeiul legii.17. Ea este posibila doar in cazul normelor de competenta relativa. art37 C. 5 C.P.312 alin. in temeiul unei hotarari judecatoresti sau in temeiul vointei partilor. in acest caz efectele prorogarii de competenta se extind asupra tuturor gradelor de jurisdictie si nu doar asupra fazei procesuale in care prorogarea a intervenit. chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului. prin efectul unei hot judecatoresti.2 C. expres sau tacit. ci si celelalte cereri ce se pot formula intr-un proces formulat deja intre alte pers. art. Cazul actiunilor reconventionale. Categoria cererilor incidentale este destul de ampla si include in continutul sau nu doar actiunea reconventionala a paratului. Exemplu: interventia voluntara. formulate separat. o instanta este investita cu indeplinirea unoor acte procedurale sau chiar cu solutionarea unei cauze civile ce ar intra in sfera de atributii a altor instante. ci se resfrange uneori si asupra unori cereri care. si conventionala sau voluntara.P.

precum si cele incidentale se judeca de instanta competenta pt cererea principala. aceea a cererilor de insolventa.dupa ivirea litigiului. Proiectul codullui de procedura civila promoveaza unele solutii diferite de cele actuale in materia prorogarii de competenta. consimtamant. Prorogarea poate avea loc numai cu respectarea normleor de ordine publica privitoare la competenta. aditionale. 73 . motiv pt care ea trebuie inlaturata din initiativa partilor sau a instantei de judecata in anumite sit. cu o singura exceptie. Excepția de necompetență se soluționează de către instanța sesizată cu acțiunea principală. conform principiului “judecătorul acțiunii este și judecătorul excepției”. Totodata.4.2. In acelasi timp este necesar ca partile sa determine in mod neechivoc instanta desemnata de ele pt solutionarea litigiului. Instanța trebuie să soluționeze excepția de necompetență cu prioritate față de alte excepții de procedură. prin acordul lor de vointa sa deroge de la acele norme care reglementeaza structura si organizarea instantelor judecatoresti. In toate cazurile. EXCEPȚ IA DE NECOMPETENȚ Ă Este mijlocul procedural prin care partea chemată în fața instanței necompetente poate solicita acesteia să se desesizeze și să trimită cauza spre soluționare la instanța de judecată sau la organul cu atribuții jurisdicționale competent potrivit legii. In nici un mod. Exista doua mijloace procedurale pt inlaturarea sit. de necompetenta: exceptia de necompetenta si regulatoriul de competenta. cu exceptia cererilor in domeniul insolventei. astfel ca prorogarea de competenta se produce in toate situatiile. Excepția de necompetență absolută poate fi invocată însă și de procuror și chiar de către instanța din oficiu. materiala sau teritoriala exceptionala.4. CAILE DE SOLUTIONARE A SITUATIILOR DE NECOMPETENTA 4. reclamantul poate sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta care ar fi fost competenta potrivit legii. instituie principiul potrivit caruia cererile accesorii. chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti. respectiv a conditiilor privivtoare la capacitate. O dispozitie utila si novatoare este cea privitoare la competenta facultativa in cazul in care una dintre parti are calitatea de judecator la instanta sesizata. Astfel potrivit proiectului in cazul in care cererea de chemare in judecata este indreptata impotriva unui judecator care isi desfasoara activitatea la instanta competenta sa judece cauza. partile nu pot deroga de la regulile competentei absolute. De cele mai multe ori. obiect si cauza. Regimul juridic al excepției pe care o analizăm este determinat de natura normelor de competență încălcate. întucât el este mai întâi afectat prin chemarea în fața altei instanțe decât cea competentă. 4. In materia competentei teritoriale proiectul nu distinge intre competenta relativa si absoluta. excepția de necompetență se invocă de către pârât. respectiv de la normele de competenta generala.1 PRECIZARI PREALABILE Necompetenta este o sit anormala in desfasurarea procedurii judiciare. alegerea de competenta se poate face doar cu respectarea tuturor conditiilor de validitate a conventiilor. partile nu pot.

Hotărârea de declinare nu se impune. “Trimiterea dosarului. civ. Situația în care instanța de trimitere se consideră necompetentă generează un conflict negativ de competență pentru rezolvarea acestei situații legea a reglementat mijlocul procedural al regulatorului de competență. Prin urmare. dacă litigiul este de competența unui organ fără atribuții jurisdicționale instanța nu poate dispune declinarea competenței. respectiv în toate acele împrejurări în care instanța găsește excepția ca neîntemeiată. Învestirea unui alt organ poate avea loc însă numai în acele împrejurări în care litigiul este de competența unei alte instanțe sau a unui organ cu atribuții jurisdicționale. în termen de 5 zile de la pronunțare [art. În cazul dezînvestirii putem vorbi de efectele puterii lucrului judecat a hotărârii pronunțate nu același lucru se poate afirma în privința efectului de învestire al altei instanțe sau a altui organ cu atribuții jurisdicționale. 105 alin (1) c. Hotărârea de declinare a competenței produce efecte diferite în legătură cu dezînvestirea instanței sesizate și cu învestirea altei instanței sau organ cu atribuții jurisdicționale. ci și trimiterea cauzei la instanța sau organul cu atribuții jurisdicționale competent potrivit legii. Instanța care se declară necompetentă trebuie să trimită dosarul „instanței competente sau. Încheierea se pronunță în cazul respingerii excepției de necompetență. civ. altui organ cu activitate jurisdicțională competent”. Proc. Hotărârea de declinare a competenței poate fi atacată cu recurs.Asupra excepției de necompetență instanța se pronunță după caz. : “Actele de procedură îndeplinite de un judecător necompetent sunt nule”. cu autoritatea specifică lucrului judecat. Este evident că nici în acest caz soluția declinării de competență nu se poate dispune de către instanța sesizată => soluția respingerii cererii. în sensul că el se produce în toate cazurile în care instanța admite excepția de necompetență. soluția care se impune. este respingerea acțiunii ca greșit îndreptată.proc.admiterea excepției de necompetență. Trimiterea cauzei la instanța sau organul cu atribuții jurisdicționale competent potrivit legii se dispune însă numai după ce hotărârea de declinare a rămas irevocabilă. Efectul de dezînvestire are un carater general.] Hotărârea de declinare a competenței produce un dublu efect: de dezînvestire a instanței sesizate cu acțiunea principală și de învestire a altei instanțe sau organ cu atribuții jurisdicționale.instanța se pronunță printr-o hotărâre de declinare a competenț ei. 158 alin (4) C. În cea de a adoua ipoteză. Nicio dispoziție a legii nu-i impune organului în favoarea căruia s-a transmis dosarul obligația de a proceda la soluționarea cauzei respective înainte de a-și verifica propria competență. De la această regulă există o excepție. și în fața instanței sau organului cu atribuții jurisdicționale la care s-a trimis cauza spre soluționare. Instanța la care s-a trimis cauza spre soluționare are posibilitatea de a se declara competentă sau dimpotrivă necompetentă să soluționeze litigiul. așa cum s-a remarcat și în doctrină. Pronunțarea unei asemenea soluții are ca efect rezolvarea în continuare a cauzei de către instanța sesizată. potrivit art. Civ. Într-o asemenea situație. nu este împiedicată de exercitarea căii de atac de către partea care a obținut declararea necompetenței”. după caz. Hotărârea de declinare a competenței are drept efect nu numai dezînvestirea instanței sesizate. instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent. după caz. Împotriva încheiuerii de respingere a excepției partea interesată poate exercita calea ordinară de atac a apelului și a recursului.proc. Astfel. (3) C. O situație particulară se poate ivi și în acele cazuri în care se constată că litigiul este de competența unei jurisdicții străine. printr-o încheiere sau printr-o hotărâre. Potrivit art. 74 . 158 alin.

Pentru a ne afla in prezenta unui conflict de competenta sunt necesare a fi intrunite cumulativ urmatoarele cerinte: 2 sau mai multe instante sa fie sesizate simultan sau succesiv cu o pricina In privinta conflictului care a generat litigiul trebuie sa existe o identitate de parti. Procedura de solutionare a conflictelor de competenta este comuna tuturor categoriilor de conflicte si ea este reglementata in art. Conflictul negativ de competenta in acele cazuri in care daua sau mai multe instante se declara necompetente sa solutioneze o cauza civila. Coflictul pozitiv de competenta este atunci cand doua sau mai multe instante se declara concomitent sau succesiv abilitate sa solutioneze aceeasi cauza. Aceste conflicte dauneaza atat interesului general cat si interesului partilor litigante. indiferent de ierarhia acestuia din urma. (art. denumit regulatoriu de competenta. dovezile administrate în instanța necompetentă rămân câștigate judecății și instanța necompetență rămân câștigate judecății și instanța competentă nu va dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice”. legiuitorul a reglementat un mijloc. reuzand sa isi decline competenta in favoarea altei instante sau organ cu atributii jurisdictionale. fie exceptia de necompetenta.3. aceasta deoarece atata timp cat hotararea nu este irevocabila.P. Rezolvand aceste exceptii instantele sa se fi declarat competente sau deopotriva necompetente sa solutioneze acea cauza civila Pentru existenta conflictului negativ de competenta mai este necesar ca hotararea de declinare de competenta sa fi ramas irevocabila.4.P. daca cele 2 judecatorii nu se afla in circumscriptia teritoriala a celeiasi curti de apel sau daca conflictul apare intre 2 curti de apel. 22 alin. destinate a solutiona conflictele de competenta. si o procedura.P.Civ). CONFLICTELE DE COMPETENȚ Ă Situatia in care doua sau mai multe instante se considera competente sau dimpotriva necompetente sa solutioneze o cauza civila concreta genereaza un conflict de competenta. Procedura de solutionare a conflictelor de competenta este reglementata de art. instanta competenta a solutiona conflictul va hotara in camera 75 .Civ. Datorita inconvenientelor care le pot produce. Conflictul dintre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal.“În cazul declarării necompetenței. ci si intre acestea si alte organe cu atributii jurisdictionale.Civ. 21-22 C. Conflictul dintre o instanta judecatoreasca si un alt organ cu atributii jurisdictionale. fie exceptia de litispendenta. care poate fi pozitiv sau negativ. el va fi solutionat de ICCJ. daca cele 2 judecatorii nu sunt situate in raza teritoriala a aceluiasi tribunal. 4. in sensul ca partile sa nu se fi desesizat de la judecata in fata vreuneia din aceste instante Partile sa fi invocat in fata instantelor sesizate.4 teza finala C. Conflictele de competenta pot aparea nu numai intre instantele judecatoresti. Competenta de solutionare a conflictului este statornicita pe baza principiului potrivit caruia ea apartine instantei ierarhic superioare si comuna instantelor aflate in conflict. obiect si cauza Cauza sa fie pendinte in fata instantelor sesizate. cursul judecatii este neintrerupt. sau daca conflictul s-a ivit intre o judecatorie si un tribunal sau intre doua tribunale. se judeca intotdeauna de instanta superioara instantei aflate in conflict. 21-22 C. În baza acestui text procedural constatăm că principiul în materie este acela al conservării și valorificării probelor deja administrate în fața instanței necompetente. competenta de solutionare a conflictului apartine curtii de apel. declinandu-si reciproc competenta.

proiectul precizeaza ca aceasta poate fi invocata de parti sau de catre judecator. a ne afla in prezenta incompatibilitatii. si curge de la comunicare.Civ. asupra competentei. situatie in care nu mai poate judeca aceeasi pricina in caz de rejudecare dupa casare Cand a fost martor. In privinta conflictelor de competenta proiectul consacra principiul potrivit caruia acestea se solutioneaza de „instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict”. a preluat in mare masura. Astfel. expert sau arbitru in aceeasi pricina Pt. Instanta in fata caruia s-a ivit conflictul este obligata sa dispuna din oficiu suspendarea oricarei proceduri si sa inainteze dosarul instantei indreptatite a statua asupra conflictului. INCIDENTELE PROCEDURALE PRIVITOARE LA COMPUNEREA COMPLETULUI DE JUDECATA SAU LA INSTANTA SESIZATA INCIDENTE PRIVITOARE LA COMPUNEREA COMPLETULUI DE JUDECATA INCOMPATIBILITATEA Reprezinta situatia in care un judecator este oprit in cazurile expres determinate de lege. 24 C. sa participle la solutionarea unei cause civile concrete. este necesar. dar a promovat si altele inedite. solutia potrivit careia necompetenta „de ordine privata”(relativa) poate fi invocata „doar de catre parat prin intampinare”. proiectul codului de procedura civila. Particularitatea consacrata expres de lege consta in faptul ca termenul de recurs deroga de la dreptul comun in materie. In materie conflictelor de competenta. Legea deschide calea de atac a recursului impotriva regulatoriului de competenta. Judecatorul care a pronuntat numai unele incheieri pregatitoare nu devine incompatibil sa judece aceeasi cauza in apel sau recurs sau in caz 76 . – judecatorul devine incompatibil in urm imprejurari: Cand a pronuntat o hotarare intr-o anumita cauza. Aceasta nu mai are posibilitatea de a-si verifica propria competenta. cel mai tarziu in primul termen de judecata in care partile sunt legal citate in fata primei instante. Sesizarea instantei competente a statua asupra conflictului constituie un atribut exclusiv al instantei in fata careia s-a ivit conflicttul. solutia actualei legislatii procesuale. Dosarul va fi trimis insantei competente spre solutionare numai dupa ramanerea irevocabila a regulatoriului de competenta. Conflictele dintre sectiile specializate ale aceleiasi instante judecatoresti se solutioneaza potrivit regulilor privitoare la exceptia de necompetenta si la conflictele de competenta. caci ne aflam in prezenta unei hotarari judecatoresti care a statuat. totusi. in ceea ce priveste regimul juridic al necompetentei absolute. in primele doua situatii ca judecatorul sa fi pronuntat o hotarare de fond in cauza respective. caz in care nu mai poate lua parte la judecarea acelei pricini in apel sau recurs Cand a pronuntat o hotarare intr-o anumita cauza. cu putere de lucru judecat. Cazurile de incompatibilitate sunt prevazute de art. Proiectul consacra. partile nu sunt indreptatite sa sesizeze direct instanta competenta a statua asupra conflictului. Recursul se va solutiona cu citarea partilor si cu respectarea tuturor celorlalte conditii privitoare la depunerea si comunicarea recursului fata de parte potrivnica.de consiliu si fara citarea partilor.P. Recursul impotriva regulatoriului de competenta urmeaza sa se solutioneze potrivit principiilor de drept comun. Hotararea prin care se decide asupra conflictului poarta denumirea de regulatoriu de competenta. Hotararea irevocabila prin care se statueaza asupra conflictului de competenta este obligatorie pt instanta desemnata. in sensul ca durata acestuia este de 5 zile.

de procurer si de instant din oficiu. De asemenea judecatorul e declarat incompatibil si atunci cand a fost avocat. De asemenea judecatorul care a judecat cauza in recurs nu devine incompatibil de a judeca un al doilea recurs. Proiectul codului de procedura civila aduce inovatii importante in privinta incompatibilitatii. in cazurile expres prevazute de lege. In primul rand judecatorul va deveni incompatibil nu numai in situatia in care el a solutionat cauza in apel sau in recurs ci si in cadrul cailor de atatc de retractare: contestatia in anulare si revizuire. care prejudeca fondul. expres prevazute de art. asistent judiciar sau mediator in aceeasi cauza. Judecatorul care a luat parte la judecarea unei cauze in recurs nu devine incompatibil sa judece aceeasi cauza in fond. care cunoaste ca exista un motiv de recuzare impotriva sa. sotul sau. RECUZAREA SI ABTINEREA Sunt doua institutii procesuale care se afla intr-o legatura indisolubila.Civ. 27 C. el devine incompatibil sa judece acea cauza in apel. fiind un drept al acestora. ea poate constitui si temeiul exercitarii caii de atac a apelului si recursului. sau daca. abtinerea nu este altceva decat o autorecuzare a judecatorului. pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator Daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii 77 . Abtinerea constituie o obligatie a judecatorului. in caz de casare cu retinere. Ultimul motiv prevazut de proiect il declara incompatibil pe judecator „atunci cand exista aparente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa”. Prin recuzare se intelege posibilitatea conferita de lege partilor de a solicita. Deosebirea dintre cele doua institutii consta in faptul ca in timp ce recuzarea emana de la partile din proces. prin incheiere. abtinerea constituie o obligatie a judecatorului. sau cand este sot ruda sau afin. unele aspect litigioase ale cauzei. pana la gradul patru inclusiv. ruda sau afin in linie directa sau in linie colaterala. sotul sau rudele lor. Situatia este similara si in acele cazuri in care judecatorul care a pronuntat o hotarare este chemat sa judece aceeasi pricina in caz de revizuire sau de contestatie in anulare.de rejudecare dupa casare. : Cand el. pana la al patrulea grad inclusiv. in aceeasi cauza. pana la gradul patru inclusiv. cum este cazul incheierii de admitere in principiu a actiunii de partaj. Exceptia de incompatibilitate poate fi invocate de oricare dintre parti. Astfel mai intai constatam o extindere a cazurilor de incompatibilitate la varii alte situatii decat cele statornicite in actuala legislatie procesuala. Toate cazurile de incompatibilitate se intemeiaza pe o prezumtie iuris et de iure de partialitate a judecatorului.P. de a se retrage de la judecarea cauzei respective. Incompatibilitatea este strict limitata la cazurile prevazute de lege. indepartarea unuia sau mai multor judecatori de la solutionarea unei cauze civile. ascendentii sau descendentii sai au vreun interes in judecarea pricinii. recurs sau in caz de rejudecare dupa casare. indreptata impotriva hotararii pronuntata in fondca urmare a casarii cu trimitere. Recuzarea si abtinerea opereaza doatr in cazul in care judecatorul se afla in una din urm situatii. Daca judecatorul a rezolvat insa. fiind incetat din viata sau despartiti au ramas copii Daca el. dar mai ales a mijloacelor prin care ea poate fi invocata. cu una din parti Cand este sot. in orice faza a procesului civil. cu avocatul sau mandatarul uneia din parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane Cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia din parti.

Judecatorul impotriva caruia a fost formulata o cerere de recuzare poate declara ca se abtine. De data aceasta incheierea poate fi atacata dar numai odata cu fondul cauzei. cererea de recuzare se va solutiona de instanta ierarhic superioara. Cererea de recuzare precum si cea de abtinere se solutioneaza de instanta in camera de chibzuire si fara participarea partilor. partea interesata va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute (art. Odata admisa cererea de recuzare.P. Regimul juridic al incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este insa diferit. Recuzarea trebuie solicitata pt fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri. Daca cererea de recuzare a fost facuta cu rea credinta.2 C.Civ). interpretii si traducatorii. magistratii asistenti si grefierii. Dovada motivelor de recuzare trebuie facuta de cei interesati prin mijloace probatorii adecvate. Pt ca abtinerea si recuzarea sa nu fie un mijloc care sa conduca la sustragerea unui judecator de la solutionarea cauzelor complexe.Civ prevede: cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta. sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti. Instanta este obligata sa procedeze la ascultarea judecatorului care a fost recuzat. judecatorul se va retrage de la judecarea litigiului. solutia e diametral opusa. Propunerea de recuzare se poate face si verbal in fata instantei. care se pronunta in sedinta publica. In urma controlului judiciar instanta superioara poate constata ca cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsa. Recuzarea si abtinerea se solutioneaza de instanta sesizata cu actiunea principala. Ele nu pot fi extinse prin analogie si la alte situatii decat cele expres prevazute de art. Art.P. Actul de dispozitie al instantei in cazul solutionarii cererii de recuzare si abtinere este incheierea. in literatura noastra de specialitate s-a apreciat ca procedura recuzarii nu se aplica si in cazul cererilor necontenciaose. Odata formulata cererea de recuzare instanta nu mai poate indeplinii niciun act procedural.Civ. instanta va sanctiona pe cel care a facut-o cu o amenda de la 50 la 700lei. Legea nu permite insa interogatoriul sau juramantul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.29 alin. atunci pot renunta la recuzare. legea a reglementat cu rigoare procedura de realizare a acestora in art. Incheierea prin care s-a admis recuzarea va arata in ce masura actele incheiate de judecatorul recuzat se vor pastra.P. Prevederile legale privitoare la recuzare se aplica si in privinta arbitrilor desemnati de parti in conditiile prevazute de C. In ipoteza in care din cauza recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata. Dispozitiile procedurale privitoare la recuzare se aplica si altor participanti la procesul civil.3 C.P. 34 alin. In cazul respingerii cererii de recuzare sau abtinere. Incheierea de admitere sau respingere a cererii de abtinere. cum sunt procurorii. neinvocarea exceptiei de recuzare in conditiile mentionate atrage dupa sine decaderea partii din dreptul de a o mai invoca. Daca partile au incredere in obiectivitatea si impartialitatea unui judecator fata de care exista motive de recuzare.Daca este tutore sau curator al uneia din parti Daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca Daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori astfel de indatoriri Daca este vrajmasie intre el.27. sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv. respectiv cea de admitere a recuzarii nu se poate ataca prin nici o cale de atac. Motivele de recuzare si abtinerea au in cadrul sistemului nostru procesual un caracter limitativ.Civ.29-34 C. Cererea de recuzare trebuie sa cuprinda elementele oricarei cereri care se adreseaza unei instante judecatoresti si in mod deosebit trebuie sa indice motivele recuzarii. respectiv pt parti un „remediu” pt a obtine indepartarea nejustificata a unui judecator din completul de judecata. judecatorul fiind obligat sa-si reia locul in completul de judecata si sa participe la solutionarea pricinii. Daca motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor. precum si mijloacele de proba. 78 .

iar cea bazata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica „se depune la ICCJ”. de la o instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad.2 care prevede: constituie motiv de siguranta publica acele imprejurari care cereaza presupunerea ca judecata procesului la instanta competenta ar putea produce tulburarea ordinii publice. cand cererea poate fi formulata numai de procurorul de la Parchetul de pe langa ICCJ.Civ prevede: banuiala se considera legitima ori de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorului ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor pricinii.2 C. Prin stramutare se desemneaza trecerea unei cauze. in principiu. Potrivit art. Circumstantele la care se refera textul citat au un caracter general.Civ stramutarea pt motive de rudenie sau afinitate trebuie ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbater.37 alin. Art. chiar 79 . insa doar din punct de vedere formal. In cazul stramutarii instanta desi competenta nu va mai solutiona respectiva cauza civila. Proiectul consacra si doua cazuri de inadmisibilitate a cererii de recuzare. Incompatibilitatea preconizata de proiect are un regim juridic asemanator cu acela al actualei reglementari. Codul de procedura civila consacra in arti. Din punct de vedere al substantei acestor institutii – motivele care le fundamenteaza – proiectul ignora orice departajare.Civ cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau afinitate se depune „la instanta imediat superioara”.Proiectul codului de procedura civila imprumuta unele din trasaturile recuzarii.39 C. Prima ipoteza vizeaza toate acele cereri ce sunt intemeiate pe alte motive decat cele prevazute expres de proiect. Al doilea motiv de stramutare vizeaza cazurile de banuiala legitima. calitatii partilor ori vrajmasiei locale. iar cea bazata pe banuiala legitima si siguranta publica se poate invoca in orice faza a procesului civil.38 alin.P. cu exceptia stramutarii pt motive de siguranta publica. cererea de stramutare se poate solicita de oricare dintre parti. in situatii strict determinate de lege.1 C. cererea de stramutare se va solutiona cu participarea partilor.P.37 alin. In lipsa unei dispozitii derogatorii de la dreptul comun. Ultimul motiv de stramutare a procesului civil – siguranta publica – este prevazut de art 37 alin. al mijloacelor practice prin care poate fi invocata incompatibilitatea. Potrivit art.P. Cererea de stramutare – indiferent de motivele invocate – se solutioneaza in Camera de consiliu. Judecatorul competent a solutiona cererea de stramutare va trebui sa examineze in concrect daca circumstantele invocate de reclamant sunt de natura sa afecteze obiectivitatea judecatorului si daca au gradul de gravitate avut in vedere de dispozitiile art. Presedintele instantei va putea solicita dosarul cauzei si va putea ordona. INCIDENTE PRIVITOARE LA INSTANTA SESIZATA STRAMUTAREA PROCESULUI CIVIL Este o institutie necesara pt a inlatura suspicunile ce ar putea aparea cu privire la independenta sau impartialitatea unei instante de judecata.2. dar intre cele 2 institutii exista deosebiri esentiale. Al doilea caz de inadmisibilitate are ca obiect formularea unei cereri de recuzare cu referire la judecatorii care nu fac parte din completul de judecata caruia i-a fost repartizata cauza spre solutionare. 37 trei motive de stramutare a procesului civil: Cand una din parti are 2 rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei Pt motive de banuiala legitima Pt motive de siguranta publica Primul motiv de stramutare se aseamana cu recuzarea judecatorului pt motive de rudenie sau afinitate. Pe de alta parte.

trimiterea cauzei spre solutionare la o alta instanta de acelasi grad reprezinta o cerinta elementara si indispensabila a respectarii pricipiului celor 2 grade de jurisdictie. ICCJ. daca cauza a fost suspendata aceasta va fi repusa pe rol. Instanta la care se trimite cauza spre solutionare. A doua solutie ce poate fi pronuntata de instanta sesizata cu stramutarea cauzei este respingerea cererii. In primul rand proiectul suprima rudenia si afinitatea ca temei pt stramutarea procesului civil. de acelasi grad. Imprejurarile la care se refera legea nu sunt determinate prin criterii precise. in toate cazurile. suspendarea pricinii.P. cauza se va trimite spre solutionare unei alte instante de acelasi grad (art. confera sentintei pronuntate asupra cererii de stramuare 2 particularitati: Hotararea pronuntata asupra stramutarii se da fara nicio motivare Hotararea pronuntata nu este supusa „nici unei cai de atac”.Civ.P. dar nu de instanta care a pronuntat hotararea casata. care sa judece pricina”.4 C.Civ. Delegarea se poate dispune la cererea oricareia dintre parti. Asupra cererii de stramutare instanta competenta poate pronunta doua solutii: de admitere sau de respingere a acesteia. nu etse insa indreptatita sa faca verificari cu privire la actualitatea motivelor ce au justificat adoptarea deciziei de stramutare. 23 ar trebui dovedite potrivit regulilor de dreptul comun in materie de probatiune. O a doua conditie esentiala a delegarii este aceea ca instanta sa fie impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze. „Cand din pricina unor imprejurari exceptionale instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze.23. DELEGAREA INSTANTEI Potrivit art. daca sunt intrunite conditiile prevazute de art. care se da fara nicio motivare si nu e supusa nici unei cai de atac. Daca hotararea a fost casata cu trimitere de catre o curte sau un tribunal cauza se va solutiona de una din instantele din raza teritoriala a acelei curti sau tribunal. in caz de admitere a cererii. va desemna o alta instanta. Asupra cererii de stramutare instanta competenta se va putea pronunta printr-o hotarare. Cererea pentru delegarea altei instante se solutioneaza. In cazul in care se constata ca cererea de stramutare a fost exercitata cu rea credinta. ICCJ va desemna o alta instanta de acelasi grad pt solutionarea cererii. iar imprejurarile exceptionale la care se refera art. Stramutarea procesului civil este o institutie careia proiectul codului civil ii aduce unele modificari. Suspendarea dispusa e obligatorie pt instanta sesizata cu cererea principala. De aceea. la cererea partii interesate. 23 C. 80 . dar ele trebuie sa fie de natura sa faca imposibila functionarea acelei instante. de catre ICCJ. instanta sesizata cu solutionarea actiunii principale va continua judecarea potrivit regulilor obisnuite. Din punct de vedere procedural actuala reglementare a delegarii instantei este extrem de sumara cererea pt delegarea altei instante ar trebui solutionata cu coitarea partilor. imposibilitatea functionarii instantei trebuie sa fie determinata de imprejurarile exceptionale survenite. In toate cazurile.fara citarea partilor. In cazul admiterii cererii de stramutare.3). Dispo cuprinse in art. Institutia isi gaseste aplicatiunea dor in conditii de exceptie si implica cu necesitate survenirea unor imprejurari exceptionale. comunicand de urgenta aceasta solutie instantei sesizate cu actiunea principala. Ea va reprezenta doar temei pt a invoca recuzarea judecatorilor incompatibili. 40 alin. instanta va putea dispune condamnarea partii care a facut-o la plata unei amenzi de la 50 la 700lei. se considera in general ca au caracterul unor asemenea imprejurari cu totul deosebite calamitatile naturale de o anumita amploare si cu efecte intr-o anumita zona geografica. ca urmare a stramutarii. In acest caz.40 alin.

cererea de stramutare intemeiata pe banuiala legitima va fi de competenta instantei ierarhic superioare celei de la care se cere stramutarea.In viziunea proiectului numai cererea de stramutare intemeiata pe motive de siguranta publica va fi de competenta ICCJ. ceea ce inseamna ca impotriva ei se pot exercita caile extraordinare de retractare. Lipsa unei definitii legale a actelor de procedura se explica indeosebi prin natura juridical variabila a acestora. ci comuna oricarui alt act juridic. dar se particularizeaza de acestea prin scopulo lor cadrul in care sunt aduse la indeplinire si prin intocmirea lor de diferiti subiecti de drept si cu respectarea unor cerinte care difera de la o categorie de acte la alta. potrivit careia hotararea pronuntata asupra stramutarii nu este susceptibila de nicio cale de atac. suspendarea procesului civil. Proiectul nu a mai pastrat solutia actuala. Proiectul precizeaza ca instanta va putea dispune. Mentionam unele particularitati notabile: suspendarea se dispune cu darea unei cautiuni in cuantum de 2. daca este cazul. Notiunea si importanta actelor de procedura Determinarea conceptului de act procedural Conceptul de act procedural evoca in mod neindoielnic ideea unei manifestari de vointa facute in vederea producerii de efecte juridice. Importanta actelor de procedura 81 . Intr-adevar actele de procedura sunt o specie a actelor juridice. instanta se pronunta printr-o incheiere care nu este motivata si nici supusa vreunei cai de atac. Dar o asemenea caracteristica nu este proprie actului de procedura. Capitolul VIII Actele de procedura §1. Proiectul a preferat solutia potrivit careia o atare hotarare este definitiva. Cu toate acestea in literature de drept procesual nu exista un consens cu privire loa determinarea conceptului de act de procedura. Tocmai de aceea s-a spus ca determinarea conceptului de act procedural constituie o problema extreme de complexa.000lei.

Importanta actelor de procedura civila este incontestabila. De asemenea actele de procedura se indeplinesc de regula la sediu instantei si in cadrul unei sedinte publice. procesul se finalizeaza tot printr-un act procedural. iar in unele cazuri doar in anumite faze ale procesului civil.1. in functie de obiectul sau finalitatea lui. Acestea fixeaza mai bine elementele judecatii si cadrul dezbaterilor. De o importanta particulara sunt actele scrise ale participantilor procesuali. caci in lipsa acestora activitatea procedural nu poate fi conceputa. In afara conditiilor mentionate exista si unele cerinte care vizeaza timpul sau locul intocmirii actelor de procedura. actele de procedura reprezinta si mijloace prin intermediul carora partiloe isi exercita drepturile si isi indeplinesc adeseori obligatii procesuale. Intre actele procedurale mentionate se interpune un ansamblu de alte acte procedural. Nerespectarea tuturor conditiilor generale sau particulare ale actelor de procedura atrage dupa sine nulitatea acestora. Conditiile generale ale actelor de procedura 2. Pe de alta parte. alti autori se refera la conditiile diferitelor categorii de acte procedurele. toate destinate sa impulsioneze solutionarea procesului civil sis a determine in final pronuntarea unei decizii definitive asupra litigiului. ceea ce permite ulterior si exercitarea unui control judiciar efficient asupra hotararilor pronuntate de catre instantele judecatoresti inferioare. Intr-adevar actele de procedura nu se pot indeplini oricand ci numai in termenele prevazute de lege. Precizari prelabile Determinarea conditiilor generale de valabilitate ale actelor de procdura civila este extreme de complexa tocmai datorita caracterului variabil al acestora. Unii autori atunci cand analizeaza problematica atelor de procedura civila. evita sa se refere la conditiile generale de validitate ale acestora. §3. sanctiune care va fi analizata pe larg in paginile urmatoare. §2. Clasificarea actelor de procedura 82 . Exercitiul actiunii civile se realizeaza prin intermediul unui act procedural-cererea de chemare in judecata-astfel cum de altfel. Actele de procedura trebuie sa indeplineasca adeseori si unele conditii particulare care difera adeseori de la un act la altul.

3.2. Diferite categorii de acte de procedura 3.2.1. Acte procedurae ale instantei, partilor, tertelor persoane si organelor de executare silita Criteriul distinctive al acestei clasificari il reprezinta subiectii de la care emana actele de procedura. Cele mai importante acte ale procedurii judiciare sunt actele instantei si ale partilor. Sar mai putea adauga si actele indeplinite de alti participant procesuali. Actele instantei sunt cele mai importante acte procedurale care se indeplinesc in cursul procedurii judiciare si el produs efecte diverse. Principalul act al instantei este sentinta prin care se solutioneaza conflictul dintre parti. Celelalte acte ale instantei sunt destinate sa pregateasca solutia finala sau sa resolve unele incidente in desfasurarea procedurii judiciare. Avand in vedere finalitatea diferita a actelor instantei se poate distinge intre actele de decizie, actele de comunicare si actele de documentare procesuala. Din categoria actelor de decizie fac parte hotararile judecatoresti propriu-zise adica prin care se solutioneaza conflictul dintre parti, precum si toate celelalte decizii luate de instant cu privire la unele incidente procedurale ori cu privire la impulsionarea procesului civil. Actele de comunicare sunt acele acte prin intermediu carora instant de judecata incunostiinteaza partile despre anumite masuri(citarea partilor) sau prin care sunt communicate unele acte de procedura(cererea de apel). O categorie de acte mai putin subliniata in doctrina noastra este aceea a actelor de documentare procesuala. Actele acestea sunt in general acele acte prin intermediul carora se consemneaza unele declaratii de vointa ale partilor sau ale participantiilor. Actul procedurale precede actul de documentare. Astfel de pilda, juramantul depus de martor este o manifestare de vointa, deci un act procedural. Dar in mod necesar juramantul se consemneaza intr-un inscris, intr-un document al instantei. Actele partilor sunt si ele foarte numeroase si urmaresc finalitati diferite. Prin unele se urmareste promovarea unor pretentii in fata instantei de judecata, prin altele o simpla aparare, invocarea unui incident procedural sau chiar sistarea temporara sau definitive a judecatii. Din aceasta pluralitate de acte unii autori au retinut pentru o subdiviziune mai semnificativa actele prin care se promoveaza pretentii in justitie(cererea de chemare in judecata) si actele de dispozitie(renuntarea la judecata). Dupa criteriul enuntat mai sus distingem actele tertelor persoane, care sunt destinate sa largeasca cadrul procesual cu privire la subiectel procesului sau chiar cu privire la obiectul acestuia. 3.2.2 Acte de procedura verbale si acte de procedura scrise
83

Aceasta clasificare este importanta d.p.d.v doctrinar, incat pune in evidenta existent a doua categorii importante de acte procedurale. Complexitatea procedurii judiaciare si realitatile vietii juridice ne demonstreaza ca in practica exista o mare diversitate de acte de procedura, unele dintre acestea concretizandu-se intr-o forma scrisa, iar altele dobandind viata prin simpla manifestare de vointa a subiectului procesual respectiv. 3.2.3. Acte de procedura obligatorii si acte de procedura facultative Din categoria actelor obligatorii fac parte, in primul rand, majoritatea actelor indeplinite de catre instant de judecata. Au acest character hotararile judecatoresti, incheierile de sedinta, comunicarea unor acte de procedura, citarea partilor. Pentru parti, un numar important de acte procedurale au un character facultative. Este vorba in prmul rand de acele facultati procesuale care viseaza modul de exercitare a apararii in cadrul procedurii civile. Din acest punct de vedere doar partile sunt in masura sa aprecieze asupra necesitatii invocarii unor mijloace probatorii, a unor exceptii de procedura. Printre actele facultative ale partilor mentionam cererile de interventie accesorie, promovarea unor pretentii prin intermediul unei actiuni reconventionalee, exercitarea cailor legale de atac. 3.2.4. Acte unilaterale, acte bilaterale si multilaterale In cadrul procedurii judiciare majoritatea actelor procedurale au un character unilateral. Ele emana in general de la partile litigante si sunt facute indeosebi in vederea exercitarii unor drepturi procesuale. Dar si instant, in scopul solutionarii litigiului adopta o serie de masuri care se infatiseaza tot ca manifestari unilaterale de vointa. Au de pila acest character hotararile judecatoresti, incheierile de sedinta. Numarul actelor bilaterale sau multilaterale este mult mai redus. Totusi exista unele imprejurari care pot determina indeplinirea unor acte bilaterale, sau chiar multilaterale. Asa este de pila cazul amanarii cauzei prin acordul tuturor partilor litigante, al tranzanctiei judiciare. 3.2.5 Acte judiciare si acte extrajudiciare Majoritatea actelor de procedura se aduc la indeplinire in cadrul procesului declansat de catre reclamant si deci au un character judiciar. Exista insa si unele acte care se aduc la indeplinire anterior promovarii actiunii civile, cum ar fi cele luate in cadrul procedurii asigurarii dovezilor; dar exista si acte folosite intr-un process civil, realizate insa intr-un alt cadru procesual. 3.2.6. Acte de procedura specific judecatii in prima instant, acte specific judecatii in fata instantelor de control judiciar si acte de executare silita Clasificarea enuntata si pe care o propunem in acest context tine seama de fazele in cadrul carora se indeplinesc actele de procedura. O atare clasificare nu ignora principalele etape ale desfasurarii

84

procesului civil, iar din acest punct de vedere diviziunea preconizata prezinta si o importanta didactica caci ea constituie si ordinea fireasca in care vor fi studiate principalele acte de procedura. In literaratura de specialitate s-au propus si alte clasificari care tin seama deopotriva de etapele in cadrul carora se deruleaza proceduta judiciara. Astfel, O.Ungureanu a propus clasificarea actelor de procedura in: a) acte care sesizeaza instant; b) acte de procedura prin care paratul raspunde reclamantului; c) acte de incunostiintare a partilor; d) acte de procedura intocmite in cursul dezbaterilor; e) acte de procedura intocmite pentru executarea hotararii. In continuare insa, in aceasta parte a lucrarii de fata, vom cerceta doar cererile care se adreseaza instantelor judecatoresti, precum si aspectele principale privitoare la citarea partilor. Aceste acte de procedura se realizeaza insa in toate fazele procedurii judiciare dupa aceleasi reguli.

§4. Cererile

4.1. Notiunea, clasificarea si importanta cererilor care se adreseaza instantelor judecatoresti Cererea constituie mijlocul procedural prin care o persoana fizica sau juridical solicita instantei judecatoresti ocrotirea drepturilor si intereselor sale legale. Ea include in continutul sau atat cererile prin intermediul carora se urmareste valorificarea unor pretentii in justitie precum si acelea prin care partile urmaresc doar exercitarea unor drepturi procedurale, solutionarea unor incidente de procedura, amanarea cauzei, administrarea de dovezi. Marea varietate a cererilor impune si o clasificare a acestora dupa efectele pe care le produc si dupa scopul urmarit de catre parti. In acest sens, se face o distinctive intre cererile introductive de instant si cererile incidente. Cererile introductive de instant sunt acelea prin intermediul carora se declanseaza activitatea instantei in vederea solutionarii unui litigiu. In aceasta categorie intra cererile formulate de catre reclamant si prin care acesta urmareste solutionarea unui litigiu concret. Cererile incidente sunt acelea care se formuleaza dupa sesizarea instantei si au ca scop fie largirea cadrului procedural cu privire la parti sau la obiectul judecatii, fie la solutionarea unor incidente ivite in cursul judecatii. Asemenea cereri pot fi formulate atat de reclamant, cat si de catre parat ; ele pot fi formulate si de catre tertele persoane spre a largi cadrul procesual stabilit initial. Cererile incidente formulate de catre reclamant poarta denumirea de cereri aditionale sau modificatoare, intrucat prin ele se urmareste, astfel cum o sugereaza si denumirea, modificarea, intrucat prin ele se urmareste, astfel cum o sugereaza si denumirea, modificarea sau completarea cererii initiale. In cadrul procesului civil se pot formula si alte cereri de catre reclamant, cum sunt cele privitoare la administrarea probelor, invocarea unor exceptii de procedura, solutionarea unor
85

Intr-o asemenea imprejurare judecatorul va stabili mai intai identitatea partii si ii va citi acesteia continutul cererii. nu poate semna cererea. reglementeaza o situatie speciala.2.P. Obiectul cererii. Situatia este asemanatoare si in ceea ce priveste formularea cererilor incidente de catre parat. Numele. domiciliul sau resedinta partilor ori dupza caz. intrucat ele se promoveaza tocmai in legatura cu pretentiile principale sau cu apararile partilor si se formuleaza in cursul judecatii respective in fata unei instantei deja sesizate. Conditiile generale de validitate a cererilor Conditiile generale de validitate ale cererilor adresate instantelor judecatoresti sunt precizate in art 82C. anume aceea cand partea. atunci cand paratul are pretentii fata de reclamant el poate formula o cere renconventionala. denumirea si sediul lor si ale reprezentatului.p. Regimul lor juridic este influentat tocmai de caracterul principal sau incidental al cererilor care se adreseaza organelor de justitie. Acestea sunt tot cereri incidente. O atare mentiune prezinta interes pentru determinarea competentei instantei sesizate. Adeseori paratul formuleaza insa doar simple cereri incidente. Mentiunea nu este necesara in cazul cererilor incidente. Distinctia dintre cererile principale si cele accesorii prezinta interes d. Astfel. Aratarea instantei constituie un element necesar doar pentru cererile introductive de instanta. Semnatura. 4. respective cereri prin care urmareste doar exercitarea apararii si pe cale de consecinta rezolvarea unor incidente legale de administrarea probelor sau exceptiilor de procedura. Despre toate acestea judecatorul va face mentiune pe cerere. Totusi art 82 alin.incindente procedurale. cererile incidente au in raport de cererile introductive de instant un character accesoriu. Raportul de accesorietate nu este present in cazul tuturor cererilor incidente. Neindicarea instantei la care se 86 . din orice motive. iar nu si pentru cererile incidente. Astfel. Elementele mentionate sunt necesare pentru toate acele cereri care se adreseaza instantelor judecatoresti si care imbraca forma scrisa. ea constituie si o veritabila actiune civila. de pilda cererea reconventionala desi are un caracter incident. in sensul ca solutionarea acestora depinde demodul de rezolvare al cererii principale. De aceea. In general cererile incidente se caracterizeaza prin aceea ca ele se afla intr-un raport de dependent fata de cererea principal. Totusi paratul are si el posibilitatea de a formula cereri incidente a caror semnificatie depaseste cadrul unei simple aparari.C si se refera la: Aratarea instantei careia i se adreseaza.d vedere al efectelor pe care le produc in cadrul procesului civil.

Prin citarea partilor se traduc in practica doua dintre cele mai importante principia ale procedurii judiciare: contradictorialitate si dreptul la aparare. §5. in sensul sesizarii reale a instantei.C: “ cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita”. atunci cand este cazul. Daca insa obiectul cererii nu este clar prevazut. Art 107. Potrivit art 84. Potrivit art 85. instant trebuie s oblige partea in cauza sa faca precizariile necesare spre a se putea stabili continutul si finalitatea petitiei. despre locul si data judecatii.adreseaza cererea poate determina nulitatea acesteia.au un character essential. “ judecatorul nu poate hotara asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor. Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura 5. nulitatea cererii. lipsa elementelor esentiale ale unei cereri atrage in mod necesar nulitatea acesteia. Precizam totusi ca indicarea domiciliului sau resedintei partilor reprezinta un element necesar doar in cazul cererilor introductive de instanta. de vreme ce lipseste o pretentie in legatura cu un drept sau interes legitim.partile. asa cum prevede pentru o atare ipoteza. Solutia legii noastre procedurale este deosebit de rationala. fara aratarea obiectului nu se poate concepe o activitate de solutionare a uneri cereri. Celelalte trei elemente ale cererii.P. respective doar in masura in care s-a produs partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel. obiectul si semnatura. il oblige pe presedintele instantei sa verifice daca partile au fost legal citate sis a 87 .1. Legea mai prevede si necesitatea aratarii. Precizari prealabile Citarea este un act procedural prin care se realizeaza incunostiintarea partilor despre existent procesului civil. reprezentantiilor partilor. Daca cererea este facuta de un mandatar al partii acesta este obligat. caci orice cerere trebuie solutionata dupa continutul ei si in conformitate cu intentia partii iar nu dupa forme sacramentale ori dupa denumirea improprie care I se atribuie. sa alature procura in orginal sau in copie autentificata. in principiu. lipsa semnaturii creeaza incertitudine cu privire la manifestarea de vointa a partii. caci in lipsa lor nu se poate cocepe solutionarea unei cereri de catre o instant de judecata. afara numai daca legea nu dispune altfel”. in lipsa numelui nu se pot identifica partile fata de care solutiaar urma sa se pronunte cu putere de lucru judecat. Prin urmare. in celelalte cazuri lipsa acestor elemente nu antreneaza. Acest act procedural se relizeaza atat in faza initiala a procesului cat si in unele faze successive ale judecatii. a numelui. De asemenea reprezentantul legal va alatura o copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale. Astfel. de vreme ce asemenea mentiuni se gasesc in dosarul cauzei.C. In conditiile mentionate.

Citatia Citarea partilor in procesul civil se realizeaza printr-un act procedural denumit citatie. Citatia este compusa de doua parti: citatia propriu-zisa si dovada de inamanare (procesul verbal) a citatiei. Functiile citatie se pot realiza doar daca acest act de procedura indeplineste unele conditii anume determinate de lege. Asa se intampla in cazul procedurii asigurarii dovezilor. sanctiunea nulitatii este incidenta si in acele cazuri in care partile nu au fost citate deloc. inclusive asupra hotararii judecatoresti pronuntate in cauza.2. conflictele de competenta se solutioneaza fara citarea partilor. in acest caz sanctiunea nulitatii nu se rasfrange asupra citatiei. ci asupra tuturor actelor ulterioare. 88 . Numele. Astfel cu titlu de exemplu reamintim.dispunsa amanarea judecatii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea conditiilor prevazute de lege.Cpc si se refera la : Aratarea anului. lunii. Citarea partilor este lasata la aprecierea instantei va dispune cu privire la modul in care urmeaza sa se faca judecata: cu sau fara citarea partilor. Aceasta obligatie este impusa judecatorului. Acest act procedural este folosit si pentru chemarea altor participant procesuali in fata instantei de judecata. caci un atare act nici nu exista ci asupra hotararii nulitatii pronuntate in asemenea conditii. Nulitatea consacrata de lege este expresa. caci aceasta se presupune pana la dovada contrarie. zile si orei de infatisare. fapt pentru care partea interesata in aplicarea sanctiunii nu mai este tinuta sa faca dovada unei vatamari. personal sau prin reprezentant. exceptiile fiind admise de lege doar in anumite situatii strict determinate si pentru motive particulare. Parafa sefului instantei si semnatura grefierului. in cazul indreptarii greselilor material din hotarare si in cazul ordonantei presedentiale. desi instant trebuia sa procedeze la incunostiintarea lor despre process. iar nesocotirea lor conduce la nulitatea hotararii pronuntate de instanta. Citarea partilor reprezinta o regula esentiala. iar nu si infatisarea in fata instantei de judecata. In mod firesc. Aratarea instantei si a sediului acestuia. domiciliul si calitatea celui citat. Dispozitiile procedurale privitoare la citarea partilor au un character imperative. Sanctiunilea nulitatii nu se rasfrange numai asupra citatiei indeplinite cu neobservarea conditiilor legale. Legea impune ca o garantie fundamentala a respectarii principiului contradictorialitatii. Pentru lipsa acestor mentiuni legea prevede in mod expres sanctiunea nulitatii. sub sanctiunea nulitatii actelor de procedura intocmite in cauza. Mentiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinsa citatia sunt prevazute in mod expres de art 88. 5. este doar citarea partilor.

ea este obligata sa faca investigatii spre a satisfice efectiv exigentele legii. rezulta ca citatia trebuie sa cuprinda si mentiuni privitoare la aratarea instantei si a sediului eo. Observam ca si aceasta mentiune. apartamentului sau camerei. Acest text cuprinde o formulare care ar putea conduce la concluzia potrivit careia legea vizeaza doar numele de familie al partii citate. sa aduca aceasta imprejurare la cunostiinta instantei prin cerere depusa la dosar. cum ar fi cazul evacuarii din imobil. In asemenea imprejurari este utila si aratarea prenumelui. Ele sunt importante si pentru identificarea unui element essential al procesului: obiectul pricinii(revendicare. cum este acela al imobilelor cu mai multe apartamente o atare rezolvare ar putea crea dificultati(atunci cand aceste imobile sunt locuite de mai multe persoane cu acelasi nume). activitatea judiciara se realizeaza la sediul instantei sesizate.Mentiunile presupun si unele clarificari suplimentare. O a doua subliniere se refera la mentiunile prevazute de art 88 pct 4. Acestea sunt precizate in art 100 si se refera la: Anul. In caz contrar. daca cel carui I s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire 89 . Numai in unele cazuri. prenumele si domiciliul celui caruia I s-a facut comunicarea cu aratarea numarului etajului. Numele si domiciliul parti potrivnice precum si felul pricinii. Daca partea isi schimba domiciliul in cursul judecatii ea este obligata potrivit art 98. Numele. Dovada sau procesul-verbal de inmanare a citatiei trebuie sa cuprinda si el unele mentiuni esentiale. Cu toate4 caestea daca schimbarea domiciliului partii este cunoscuta de instant printr-un alt mijloc. Astfel din dispozitiile art 88pct3. In mod obisnuit si intru totul natural. Indicarea acestor din urma elemente este utila pentru ca ele sunt de natura sa ajute partea in identificarea dosarului. Numele celui care l-a inchiriat. luna si ziua cand a fost incheiat. Nulitatea poate opera numai daca partea face dovada unei vatamari effective ce nu poate fi inlaturata intr-un alt mod. respective citarea partii. sa determine nulitatea procedurii de citare si actelor subsecvente. a indicarii domiciliului este necesara spre a se asigura finalitatea citarii. Lipsa elementelor nesentiale ale citatiei nu este de natura in principiu. posesiune). De aceea s-a decis ca o atare finalitate se poate realiza si prin citarea partii la resedinta acesteia. Mentiunile neesentiale ale citatiei sunt prevazute tot in art 88 si se refera la: Numarul si data emiterii precum si nr dosarului. Alte mentiuni prevazute de lege. in continuare la vechiul domiciliu. asa se intampla in cazul in care instanta dispune o cercetare locala. partea va fi citata in mod legal.

5. aceasta este indreptatita sa solicite anularea hotararii. “acopera orice vicii de procedura”. precum si comunicarea oricaror acte de procedura a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Infatisarea partii in instanta . In dreptul nostru actual exista si unele situatii special. In pricinile urgente. Dispune ca:”Citatia. Mentiunile neesentiale ale procesului-verbal de inamanre a citatiei se refera la urmatoarele doua elemente ale acestui act procedural: Aratarea functiei agentului procedural Aratarea inscrisurilor communicate In principiu lipsa acestora nu poate cauza partii un prejudiciu. daca toate celelalte elemente ale procedurii de citre au fost neobservate de agentul procedural. ori a fost afisat pe usa acestei locuinte. Aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui. Potrivit art 7 alin 1 din Legea nr 85/2006 citarea partilor. In situatia in care s-a solutionat in lipsa partii necitata cu respectarea dispozitiilor art .4 Procedura de inamanare a citatiei 90 . 5. domiciliul sau resedinta in strainatate. personal sau prin mandatar.civ. va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. Aceasta regula nu se aplica insa in cazul in care participantul procesual ce urmeaza sa fie citat are sediul. cat si in cazul citarii pentru termenele ulterioare.proc.3. iar pentru citatii si a termenului de infatisare. 89 alin (1) C. Nerespectarea termenului prevazut de lege pentru inmanarea citatiei atrage dupa sine anularea procedurii de citare. In legatura cu termenul de inmanare s-a apreciat pe buna dreptate ca acest termen trebuie respectata atat in cazul citarii pentru prima zi de infatisare. dupa aprecierea instantei”. Totusi nulitatea va putea opera cu aceste mentiuni insa numai in masura producerii unui prejudiciu care nu poate fi inlaturat altfel. Dovada de inmanare a citatie si procesului verbal intocmit de agentul procedural in cazul in care cel citat nu a fost gasit la domiciliu sau a refuzat sa primeasca citatia sunt singurele acte prin care se poate proba ca procedura citarii a fost indeplinita potrivit legii. civ. Termenul in care trebuie amanata citatia Art. 89 alin (1)C.cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel si daca actul de procedura a fost inamanat la locuinta sa. Astfel partea se poate prezenta insa in instanta si solicita un termen pentru a-si formula apararea. Numele si calitatea celui caruia I s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea. sub pedeapsa nulitatii. termenul poate fi si mai scurt.proc.

O dispozitie de exceptie intalnim in art 92. din oficiu. agentul va lasa citatia sau actul de procedura celui citat.86 alin (1) C. pot sta in judecata. Daca persoana citata nu vrea sa primeasca citatia. Daca cel citat nu se gaseste la domiciliul sau in cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente. va incheia un process verbal care va fi semnat de persoana care a primit citatia dupa ce agentul procedural i va certifica identitatea si semnatura. potrivit legii. precum si al asociatilor sau societatilor care.proc. prin agentii prcedurali ai instantei sau prin orice salariat al acestei. citatia urmeaza sa fie predate acesteia. legea dispune ca citatia poate fi inmanata persoanei citate in orice loc va fi intalnita de agentul procedural. agentul procedura va inmana citatia. prin posta. civ. Daca persoana citata a fost gasita la domiciliu.comunicarea citatiei si a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afisare in cazul persoanelor. ori nu poate semna dovada de primire. inamanata si la locul acelei asezari. sau care in mod obisnuit primeste corespondenta. imprejuare in care citatia poate fi. cu exceptia cazurilor in care se refuza primirea sau daca se constata lipsa oricarei personae la sediul acestora. unde potrivit acestui tex. iar in celelalte cazuri. cu conditia ca aceasta sa fie de accord cu primirea citatiei sis a semneze despre primirea ei. legea dispune ca citatia se inmaneaza la administratia inchisorii. In primul rand. De asemenea pentru detinuti. dupa care va proceda la predarea acesteia. adica fara sa fie necesara staruinta partii interesate in intocmirea actului de procedura respectiv. portarului ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste.” Prin urmare.Potrivit art. Pentru cei aflati sub arme. sau actul de procedura. principala modalitate de comunicare a actelor de procedura o constituie recursul la organele Postei Romane. in toate acestea agentul procedural. in ale caror circumscriptiise afla cel caruia i se comunica actul. Despre toate acestea agentul procedural va incheia un process verbal. agentul procedural are obligatia de a recurge mai inainte la identificarea persoanei careia ii este adresata citatia. comerciala. iar in caz de refuz de primire va afisa citatia la usa locuintei acestuia. precum si prin agenti oti salariati ai altor instante. Unul din principiile fundamentale in legatura cu realizarea procedurii de citare este acela potrivit caruia citatia se inmaneaza la domiciliu sau resedinta celui citat. el nu a indicat camera hotelului. iar in lipsa oricarei personae care locuieste cu dansul. sau camera in care locuieste. Industriala sau profesionala in alta parte. De la regula enuntata. In al doilea rand. citatia se inmaneaza prin comandamentul superior cel mai apropiat. in primul caz unei personae din familie. De altfel. legea noastra procesuala face si unele importante exceptii. o derogare importanta este prevazuta pentru acele situatii in care partea citata are o asezare agricola. In acest scop. in continuare. Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face. 91 . in sistemul legislatiei noastre functioneaza principiul potrivit caruia comunicarea tuturor actelor de procedura se face din oficiu. administratorului. solicitand partii respective sa semneze si dovada de primire.

luna. dar numai daca agentul procedural nu a gasit la sediul persoanei juridice respective. in procesul civil. care va instiinta din timp partea despre aceasta imprejurare. nu mai tarziu de 3 zile destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul instantei de judecata.” Proiectul aduce cateva noutati importante si in materia citarii partilor. Art 98 dispune ca “ schimbarea domiciliului unuia din parti in timpul judecatii trebuie sub pedeapsa neluarii ei in seama sa fie adusa la cunostiinta instatei prin petitie depusa la dosar iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petita prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului. Art 92 alin 5: “ inmanarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti. Acestea vizeaza atat citatia cat si comunicarea actelor de procedura. In ce priveste citatia. Numele celui care a facut depunerea s-au dupa caz afisarea si functia acestuia. Mentiunea ca dupa o zi. De asemenea citatia trebuie sa cuprinda si precizarea daca este cazul a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar datorat de cel citat. sau unei persoane lipsite de judecata. cu indicarea sediului acesteia. In legatura cu modul in care trebuie sa procedeze agentul instrumentator. Intr-o asemenea imprejurare procedura se poate realize prin afisare. Numarul dosarului in legatura cu care se face instiintarea si denumirea instantei pe rolul careia se afla dosarul. Potrivit acestui text: “ Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat cladirea. pentru a I se comunica citatia. ziua si ora cand depunerea s-a dupa caz afisarea a fost facuta. legea reglementeaza in art 94 si o situatie particulara.In practica pot sa apara situatii in care agentul procedural sa nu gaseasca nici o persoana la sediul persoanei juridice citate. a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator. agentul va depune in cutia postala sau in lipsa va afisa pe usa locuintei destinatarului o instiintare care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: Anul. respective sediul celui instintat. Numele. prenumele si domiciliul s-au dupa caz resedinta. 92 . dispozitiile art 95 fiind aplicabile in mod corespunzator. de la depunerea sau dupa caz afisarea instintarii sau cand exista urgenta. dar nu mai tarziu de 7 zile. Sunt precizari foarte oportune pentru buna pregatire a procesului si evitarea unor amanari inutile. O prima inovatie semnificativa este cea cuprinsa in dispozitia procedurala potrivit careia “ Daca destinatarul refuza sa primeasca citatia. proiectul aduce precizarii si in legatura cu obligatia paratului de a depune intampinare s-au de a-si pregati apararea pentru primul terme de judecata. Inovatii importante sunt aduse de proiect si in legatura cu procedura de inmanare a citatiei.” O dispozitie procedurala importanta in legatura cu inmanarea citatiei se refera la posibilitatea de schimbare a domiciliului in cursul judecatii. Aratarea actelor de procedura despre a caror comunicare este vorba. agentul va dispune actul la grefa instantei. Cand domiciliul sau resedinta ori dupa caz sediul acestuia nu se afla in localitatea unde instanta de judecata isi are sediul.

citatia se considera comunicata la implinirea acestui termen. In spiritual celor precizate mai sus. Potrivit proiectului: “Comunicarea se face prin plic inchis la care se alatura dovada de inmanare/ process verbal si instiintarea prevazuta de art 152. Solutia enuntata este novatoare si salutara. se refera la o alt modalitate subsidiara. persoanele juridice de drept privat. destinatarul nu se prezinta pentru comunicarea citatiei. comuna si celelalte persoane juridice de drept public se citeaza “ in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau in lipsa de contencios la sediul administratiei. iar nu a citatiei. Potrivit art 87 pct Cpc. intrucat afisarea citatiei pe usa locuintei. statul. prin codamnarea au luarea unor masuri preventive.5. la sediul administratiei lor. Modul de citare a partilor in unele situatii speciala 5.” 5.Plicul va purta mentiunea “Pentru justitie. Legea reglementeaza si modul in care trebuie sa se faca citarea asociatiilor si societatilor fara personalitate juridical..5. acestea se cieaza in toate cazurile “ prin organelle lor de conducere. Semnatura celui care a depus sau afisat instintarea. in interiorul termenului de 7 zile. Citarea persoanelor care participa in process prin reprezentant 93 . sunt semnificative spre a fi amintite si prevederile din proiect care statueaza asupra modului de comunicare a citatiei si a actelor de procedura. la sediul principal sau la cel al sucursalei sau dupa caz al reprezentatiei”. respective a afisarii unei instintari.5. in lipsa cutiei postale. In art 87 pct 2. vor fi citate”prin reprezentatii lor. A se Inmana cu prioritate!” 5. Unitatile administrativ-teritoriale se citeaza in procesul civil dupa caz prin presedintele consiliului judetean sau prin primar. in actiunile privitoare la despagubiri pentru erorile judiciare savarsite. ceea ce poate aduce prejudicii.2. Este de subliniat faptul ca Proiectul Codului de Procedura Civila.Cpc. aratand in punctul anterior.” Potrivit art 506 alin 3.3. Cpc. destinatarului in privinta dreptului la propria imagine si la secretul corespondentei. Citarea statului si persoanelor juridice Potrivit art 87 pct 1.instiintarea va cuprinde mentiunea ca pentru a I se comunica citatia destinatarului este in drept sa se prezinte la sediul primariei in a carei raza teritoriala locuieste sau isi are sediul. instituie regula potrivit careia. Mentiunea ca in cazul in care fara motive temeinice.Cpc. pe nedrept statul ‘ este citat prin Ministerul Economiei si Finantelor”. sau dupa caz a termenului de 3 zile. mai cu seama in ansamblurile de locuinte cu mai multe apartamente face publica citatia si implicit obiectul eventual al litigiului.

Citatia are aceeasi finalitate si in cazul persoanelor aflate in strainatate: incunostiintarea lor despre existent. Citarea persoanelor care nu au domiciliu cunoscut Potrivit rt 95. presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate. In legatura cu citarea partilor care participa in procesul civil printr-un reprezentant trebuie sa subliniem ca legea procesuala permite partii reprezentante sa procedeze la a alege domiciliul la adresa acestuia.5. Nerespectarea acestor termene atrage dupa sine nulitatea procedurii de citare prin publicitate. toate actele de procedura ce au urmat incuvintarii acestei citari vor fi anulate.C: “Cand reclamantul invedereaza ca desi a facut tot ce i-a stat in putinta. 5. Citarea persoanelor care se afla in strainatate In aceasta privinta legea face distinctie intre persoanele trimise in strainatate in interese de serviciu si cele aflate in strainatate din diverse motive. instant poate reduce acest termen la 5 zile.” Citarea prin publicitate consta in afisarea la usa instantei cu cel putin 15 zile inaintea termenului de infatisare. Cea de-a doua ipoteza reglementata in art 87 pct 8 C. citarea si comunicarea actelor de procedura se va face la adresa reprezentantului. acesta poate dispune publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit.C.5.Potrivit art 87 pct 6 CPC. Daca o persoana incapabila nu are un reprezentant si exista urgenta se va putea se va putea proceda la numirea unui curator special. numit de instanta.atare imprejuare. persoanele incapabile urmeaza a fie citate in procesul civil prin reprezentantii lor legali. In pricinile urgente. Intr.C.5. Mentionam ca tot printr-un curator special. pana la intervenirea lor in process. data si locul judecatii. Potrivit art 95. In lipsa unei precizari privitoare la comunicarea actelor de procedura la domiciliul reprezentantului. Alegerea de domiciliu trebuie sa fie neechivoca. alin (4)C.C vizeaza persoanele aflate in strainatate din diferite alte motive si al caror domiciliu sau resedinta(in strainatate) sunt cunoscute. In acest caz. citarea incapabilului se va face prin intermediul curatorului asfel desemnat. 5.4. vor fi citati si mostenitorii. partea va fi citata in continuare la domiciliul sau. iar 94 . Textul mentionat face precizarea ca aceste persoane urmeaza sa fie citate “ printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu dovada de primire. instanta va lua masuri pentru respectarea termenului de 15. Si in aceste situatii. daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta. respectiv de 5 zile prevazut de lege si pentru afisarea citatiei. nu a izbutit sa afle domiciliul paratului. ea nu se presupune prin simpla alegere de catre parte a unui reprezentant.P.P.P. Daca presedintele instantei apreciaza necesar.

In cazul cand procesul se repune pe rol. noi consideram ca textul are in vedere actul de investire al instantei. 95 . prezumandu-se ca ea cunoaste termenele ulterioare. In legatura cu prima ipoteza. face o importanta precizare. In cursul judecarii procesuloui cererea de preschimbare a termenului se solutioneaza de catre completul de judecata. Cat priveste cea de-a doua ipoteza. ea referindu-se la “partea care a depus cererea” fara a preciza despre ce anume cerere este vorba. Darea si luarea termenului in cunostiinta Art 153 alin (1) C. Art 153 alin (3): “ Solutionarea cererii de preschimbare a primului termen de judecata este de competenta presedintelui instantei.P.C. pentru luarea termenului la cunostiinta nu este suficient ca procedura de citare sa fie completa la unul din termenele de judecata: mai este necesar ca partea respectiva sa fi fost prezenta cel putin o data la judecata. statuand ca termenul luat deja in cunostiinta partilor sau pentru care s-au emis citatiile.C dispune ca: “ partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cunostiinta.C: In cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata. In legatura cu luarea termenului in cunostiinta art 153 alin (3)C.P. nu poate fi preschimbat decat numai pentru motive temeinice si numai printr-o noua citare a partilor. Cererea de preschimbare a termenului se judeca la un termen scurt si in camera de consiliu. precum si partea care a fost prezenta la infatisare. a presedintelui de sectie ori a judecatorului care-l inlocuieste. nu va fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta. In cazul nulitarilor in termen si al detinutilor. Textul anterior acoperea numai cea de-a doua situatie. a vicepresedintelui. ea insasi sau prin mandatar. chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul. este de observat ca legea foloseste o formula extrem de generala.reclamantul care a cerut citarea in atare conditii va fi condamnat la o amenda si obligat la despagubiri potrivit legii. adica cererea de chemare in judecata. 5. El cuprinde in prezent doua ipoteze : aceea a luarii termenului in cunostiinta cu prilejul depunerii cererii si al luarii termenului in cunostiinta pe parcursul judecatii. Textul in redactarea actuala difera substantial de cel anterior modificarii Codului de procedura civila prin Ordonanta de urgenta nr 138/2000.P. Luarea termenului nu opereaza insa in urmatoarele situatii expres prevazute de art 153 alin (2)C. In cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu.6. Cu toate acestea.

96 . instant odata cu actul de procedura va comunica un formular care va contine: denumirea instantei. numele grefierului care asigura comunicarea si indicarea actelor communicate. care or fi tinuti sa indeplineasca formalitatile procedural prevazute in prezentulo capitol.C consacra o importanta derogare anume in sensul ca : “partea prezenta in instant.C. in persoana sau prin mandatar. personal sau prin reprezentant. cererea neconventionala. Comunicarea actelor de procedura se face din oficiu si potrivit regulilor dupa care se inmaneaza citatiile. proiectul mai precizeaza ca : “ La cererea partii interesate si pe cheltuiala sa comunicarea actelor de procedura se va putea face in mod nemijlocit prin executor judecatoresti. in scopul de a evita citarea la fiecare termen si de a scurta durata procesului. art 96. respective sediul in strainatate. Exista situatii in care se impune comunicarea unor acte judiciare catre persoane fizice sau autoritati judiciare cu domiciliul. numele in clar si semnatura persoanei insarcinate cu primirea corespondentei si va fi expediat instantei prin telefax. 5. nu poate refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta. Pe langa modalitatile de comunicare prevazute in actualul cod. daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. considerandu-se ca.Proiectul Codului de procedura civila. ori prin functionarul insarcinat cu primirea corespondentei i s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata. sau prin servicii de curierat rapid(…)” “Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate face de grefa instantei si prin telefax. urmatoarele acte procedurale urmeaza sa fie communicate partilor. data comunicarii. posta electronica sau prin alte mijloace.P. posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. la cererea acesteia. instant ii va putea acorda un termen pentru a lua cunostiinta de cuprinsul actelor respective si pentru a-si putea pregati apararea. De la principiul enuntat. Comunicarea actelor de procedura este necesara numai in acele imprejurari in care legea prevede in mod expres obligativitatea unei atare comunicari. in acest caz ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata. recurs. extinde sfera conceptului procedural de termen in cunostiinta. cererea de apel. formularul va fi completat de catre destinatar cu data primirii. Prin urmare in principiu actele de procedura se comunica la domiciuliul sau resedinta partii. In vederea confirmarii. Astfel potrivit legii. Comunicarea actelor de procedura Incunostintarea partilor despre cuprinsul unor acte proceduraloe se realizeaza prin comunicarea acestora.” Pentru ca partea care primeste acte de procedura in instant sa nu fie surprinsa. In acest sens se dispune ca dispozitiile privitoare la termenul in cunostiinta “ sunt aplicabile si partii careia. copiile dupa intampinare. copiile dupa cererile de chemare in judecata.7.

Dar termenele procedurale trebuie sa tina seama si de interesele partilor litigante. Adeseori legea impune ca un anumit act de procedura sa fie intocmit intr-o perioada de timp determinate. Reclamantul urmareste adeseori ca litigiul sa fie solutionat cat mai grabnic cu putinta. stabilita de lege sau de judecator. Un anumit interval de timp este fixat de lege sau de judecator si prin exercitarea unui drept sau pentru indeplinirea unei obligatii procedurale. Concilierea celor doua interese-interesul general si interesul partilor. prin termen se intelege o data fixa la care potrivit unei intelegeri. Acestea sunt interesate sa aiba un timp rezonabil pentru a reflecta asupra exercitiului drepturilor lor si pentru realizarea efectiva a formelor de procedura impuse sau admise de lege. termenele au menirea de a impulsiona desfasurarea procesului civil si de a limita toate acele situatii care ar putea conduce la intarzierea judecatii. Toate aceste termene sunt menite sa disciplineze activitatea procesuala. In general. inauntrul caruia trebuie indeplinit sau dimpotriva este oprita intocmirea unui anumit act de procedura. Asemenea termene pot conduce si la o mai buna administrare a justitiei. In acceptiunea sa procesuala. caci termenele prea scurte ar putea dauna calitatii actului de 97 . Adeseori interesele celor doua parti principale-reclamantul si paratul.sunt divergente. Rolul termenelor procedural Este util sa mentionam ca procedura judiciara nici nu poate fi conceputa fara existenta unor termene in cadrul caror legea impune anumite obligatii sau indreptateste partile sa-si exercite drepturile lor. Proiectul codului de procedura civila ne ofera o definitie a termenului de procedura precizand ca acesta reprezinta “intervaloul de timp in care poate fi indeplinit un act de procedura sau in care este interzis sa se indeplineasca un act de procedura. unei decizii sau unei dispozitii se executa sau se realizeaza ceva. notiunea de termen evoca durata de timp. pentru a obtine un ragaz in realizarea obligatiilor sale. Notiunea si rolul termenelor de procedura Notiunea de termen procedural Respectarea conditiilor privitoare la forma si continutul actelor de procedura nu este intotdeauna suficienta.Capitolul IX Termenele de procedura §1. In acest fel.se realizeaza numai prin stabilirea de catre lege a unor termene cu o durata medie. iar paratul poate fi interest in temporizarea judecatii.

ceea ce ar constitui prin ea insasi o grava injustitie. Au acest character termenele pentru exercitarea cailor legale de atac. iar termenele prea lungi ar duce la restabilirea cu intarziere a situatiei juridice inculcate sau nesocotite. 98 . Cele dintai sunt stabilite in mod uniform de lege. Clasificarea termenelor de judecata Dupa modul de stabilire se distinge intre termenele legale. In acest sens se mentioneaza in mod special T stabilit prin conventia arbitrala.justitie. Au acest caracter de exmplu termenele pentru exercitarea cailor legale de atac. §2. T prevazute pentru pronuntarea si redactarea hotararii. Datorita acestui fapt T conventionale au un character cu totul exceptional. Termenele legale se subdivide in termene legale perfecte sau fixe si termene legale imperfect. Astfel cum am aratat majoritatea termenelor fac parte din prima categorie. Dupa caracterul lui. Legea permite judecatorului sa mareasca sau sa miscoreze durata unui termen legal numai in mod exceptional. Aceste termene se caracterizeaza prin aceea ca ele pot fi schimbate. termenele de procedura pot fi : imperative sau prohibitive. Acest termen este unul cu semnificatii procedural. adica intr-un act ce premerge sesizarii organului de arbitraj sau de jurisdictie. fie in sensul scurtarii duratei lor. Astfel de pilda termenul pentru declararea recursului poate fi prelungit cu inca 5 zile daca presedintele instantei apreciaza ca cererea de recurs nu indeplineste conditiile prevazute de lege. Fixitatea termenelor de procedura constituie o caracteristica importanta a tuturor termenelor legale. Termenele imperfect se caracterizeaza dimpotriva prin posibilitatea modificarii lor de catre judecator. T stabilite de lege nu pot forma obiect de negociere din partea partilor. Cu toate acestea o atare categorie de termene procedurale este recunoscuta de lege in unele cazuri. respective fara putinta de a fi modificate de catre instant de judecata. Termenele legale sunt stabilite in mod expres de lege. fie in sensul prelungirii. caci termenele prea scurte ar putea dauna calitatii actului de justitie. judecatoresti si conventionale. dar care este cuprins in primul rand intr-un act de drept material. reduse sau prelungite de instant de judecata. T stabilite pentru citarea partilor. Termenele imperative sau active sunt acelea care impugn exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor acte de procedura in perioada de timp stabilita. Termenele judecatoresti sunt acelea pe care instanta le stabileste in cursul procesului. Astfel de pilda in ipoteza in care paratul locuieste in strainatate instant poate stabili un termen mai indelungat.

in material executarii silite mobiliare. legea recunoaste si altor acte o valoare echivalenta cu aceea a comunicarii.C interzice organului de executare sa procedeze la efectuarea vanzarii. hotararea se considera totusi comunicata pe data depunerii cererii de apel ( art 284 alin 3). luni. nerespectarea acestor termene nu conduce la aplicarea de sanctiuni procedurale. Astfel art434. Termenele incep sa curga si impotriva partii care a solicitat comunicarea de la data cand a ceruto( art 102 alin 2). Dupa efectele pe care le produc termenele de procedura sunt: termene absolute si termene relative. Potrivit art 102. C. Durata termenelor de procedura Calcularea termenelor de procedura depinde de momentul initial si de cel final al termenului de procedura.P.Termenele prohibitive sau de inhibitie sunt acelea care intarzie inauntrul lor indeplinirea vreunui act de procedura. C.C : “ Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel” In legatura cu pct de plecare al termenului de procedura civila. in mai putin de doua saptamani de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenuloui prevazut la art 431 alin 2. precum si acela de 30 zile pentru motivarea ei. 99 . §3. Codul de procedura civila admite aplicarea principiului echipolentei sau echivalentei actelor juridice in aceasta materie in urmatoarele situatii: T de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta numa o data cu somatia de executare(art 284 alin 2).P. Termenele relative sunt acelea care nu influenteaza in mod hotarator asupra desfasurarii procesului. Termenele absolute sunt acele termene care prescriu o conduita obligatorie atat pentru parti cat si pentru instant. saptamani. Dupa modul lor de calcul termenele de procedura sunt statornicite pe ani. Are acest character T de 7 zile pentru pronuntarea hotararii. astfel ca nerespectarea acestora determina aplicarea sanctiunii decaderii sau a nulitatii. Nerespectarea acestor din urma termene poate antrena doar sanctiuni pentru judecatori. zile si ore. Daca apelul a fost declarant inainte de comunicare.

acesta se bazeaza pe o dubla prezumtie privitoare la cunoasterea de catre parte a continutului hotararii judecatoresti. Intreruperea termenului de perimare consta in stergerea efectelor produse in trecut de curgerea termenului si inceperea unui T nou. In caz contrar. trebuie sa aratam ca legiuitorul a inteles sa-I puna la dispozitie partii un T efectiv din momentul cand a luat la cunostiinta de hotarare. Aceasta este o caracteristica importanta a T de procedura. Datorita caracterului cu totul exceptional. In legatura cu ultimul caz de aplicare a principiului echipolentei. Potrivit art 104. intreruperea si suspendarea nu poate fi prezentata ca o caracteristica a T de procedura. mai adauga alte doua situatii: cazul depunerii actului de procedura “ la unitatea militara ori la administratia locului de detinre unde se afla aceea parte” Intreruperea si suspendarea termenelor de procedura reprezinta o exceptie de la regula enuntata anterior. Astfel potrivit art 285 alin 1 : “T de apel se intrerupe prin moartea partii care are 100 . respective atunci cand partea a cerut sa I se comunice chiar ei hotararea. Prin urmare pct de plecare si pct de implinire marcheaza cele doua momente intre care se situeaza practice termenul de procedura. Prin urmare intr-o asemenea imprejurare. T va curge impotriva partii care a solicitat comunicarea.P. caci dreptul de a declara o cale ordinara de atac se naste chiar din momentul pronuntarii. Unele din cauzele de intrerupere si de suspendare au un character general iar altele sunt statornice de lege doar in anumite materii. Principalul motiv de intrerupere a T il constituie survenirea unei imprejurari mai presus de vointa partii.sau ambelor parti. iar diligenta partii nu se poate intoarce impotriva acesteia. respective momentul de la care se poate proceda valabil la intocmirea actului(in cazul T prohibitive).prezumtia anterior mentionata nu subzista. Durata intermediara a T de procedura se caracterizeaza prin fixitatea si continuitatea termenelor. In material apelului legea noastra procesuala consacra si doua cause speciale de intrerupere a termenului.C : “Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in T daca au fost predate recomandat la oficiul postei inainte de implinirea lui”. solutia legii este deopotriva naturala. In cea de-a doua situatie. In acest sens art 103 alin 1 excepteaza de la sanctiunea inflexibila a decaderii si “ cazul cand partea dovedeste ca a fost impedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei” sa indeplineasca actul inauntrul T imperative prevazut de lege.C. Punctul de implinire al termenului de procedura il reprezinta data la care actul de procedura mai poate fi indeplinit (in cazul termenelor imperative). In concret. atunci cand partea a cerut sa I se comunice adversarului hotararea. Prin urmare este firesc ca si in acest caz partea diligenta sa aiba la dispozitie un termen util pentru declararea caii de atac a apelului. se prezuma ca cel care a solicitat comunicarea cunoaste continutul acesteia.In primul rand cu referire la curgerea termenului de la data comunicarii hotararii la o data cu somatia de executare. Proiectul codului de procedura civila pentru ratiuni similar cu cele mentionate in legatura cu depunerea actului de procedura in termen la oficiul postal.

avandu-se in vedere si timpul scurs anterior. curgerea acestuia este doar oprita pe timpul cat dureaza cauza care a determinat-o. in privinta mostenitorilor incapabili. pe numele mostenirii.C. Prin urmare in cazulo termenelor procedural 101 .” Suspendarea T este o institutie a carei sfera de aplicare este restransa in sistemul C. O situatie particulara este reglementata in art 285 alin 2. lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.C. a persoanelor disparate si in cazul mostenirii vacante.C. Intr-o asemenea imprejurare . un nou caz natural de intrerupere a T de procedura ne este propus de Proiectul Codului de procedura civila. Un alt caz special de intrerupere a unui termen de procedura este consacrat in art 249. se intrerupe fata de cel lipsit de capacitate de exercitiu ori cu capacitate restransa. celor cu capacitate restransa de exercitiu.P. fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor”. De asemenea termenul de perimare se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia I s-a facut comunicarea. T se calculeaza pe “zile libere. nici ziua cand s-a sfarsit termenulo”. Intr-o asemenea imprejurare termenul de apel “ va curge din ziua in care se va numi tutorele. Daca termenul incepe sa curga in 29. Potrivit art 101 alin 1. Calcularea termenelor de procedura Modul de calculare al T de procedura este determinat in mod expres de lege. Si in materie procedurala intreruperea trebuie deosebita de suspendarea termenului. dupa caz sa-l reprezinte sau sa-l asiste. dupa incetarea cauzei de suspendare termenul isi va relua cursul. el se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.P. Potrivit dipozitiilor legale mentionate termenele stabilite pe ani. Ea poate fi intalnita in materia T de perimare. curatorul sau administratorul provizoriu”. 30 sau 31 ale lunii si urmeza sa se sfarseasca intr-o luna care nu are o asemenea zi. luni si saptamani se implinesc in ziua anului .” §4. Astfel in ipoteza suspendarii T de procedura. va curge un nou termen dupa ce se va face o noua comunicare a hotararii de data aceasta “ la cel din urma domiciliu al partii. Dimpotriva intreruperea face ca dupa incetarea cauzei care a determinat-o sa curga un nou T cu aceeasi durata. respective fara a se lua in calcul timpul scurs anterior. celor incapabili .interes sa faca apel”. In conceptia proiectului “ termenul procedural nu incepe sa curga iar daca a inceput sa curga mai inainte . Efectele care se produc in cele doua situatii sunt desigur diferite. Potrivit acestui text : “ perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un intere. neintrand in socotealoa nici ziua cand a inceput. Legea nu precizeaza daca in acest caz ne aflam in prezenta unei intreruperi sau suspendari a termenului de apel. cat imp nu a fost desemnata o persoana care.

Sanctiunea sub diferitele sale forme de manisfestare intervine ori de cate ori exigentele legii au fost nesocotite. respective acela al T exclusiv. Dispozitiile art 101 alin 5 se aplica tuturor T procedurale. partile vor avea intotdeauna un T mai lung cu cateva ore decat acela expres determinat de lege. In acest sens art 101 alin1 precizeaza ca T statornicite pe ore “ incep sa curga de la miezul noptii urmatoare. Sanctiunile procedural exercita doua functii importante : o functie preventiv-educativa si una represiv-intimidanta. Sanctiunile procedurale intervin ori de cate ori exigentele impuse de legea procesuala nu au fost respectate de participantii la activitatea judiciara. Codul de procedura determina si modul de calcul al termenelor stabilite pe ore. se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare. Prima dintre functii se realizeaza in cadrul tuturor sanctiunilor procedural Cea de-a doua functie se concretizeaza in coercitiunea specifica fiecarei sanctiuni procedural(nulitatea.” In calculul T nu se va lua in considerare timpul scurs in ziua indeplinirii actului de procedura: termenul va incepe sa curga de la ora 0 a zilei urmatoare.statornicite pe zile. Capitolul X Sanctiunile procedural §1. T de procedura trebuie sa fie integral si efectiv. Potrivit art 101 alin 5. In finalul acestor consideratii. In acest fel. T care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat. Notiunea si rolul sanctiunilor procedural Conceptual de sanctiune procedurala In intreaga istorie a dreptului sanctiunile au constituit o componenta esentiala a sistemului juridic. precizam ca modul de calcul consacrat in art 101 este aplicabil numai T de procedura iar nu si T de prescriptive a dreptului la actiune.decaderea) 102 . legiuitorul a adoptat sistemul cel mai avantajos pentru partea in favoarea careia a fost instituit T. Asemenea termene sunt relative reduse in sistemul legislatiei noastre si ele sunt prevazute de Codul de procedura civila in special in material executarii silite.

ci dimpotriva se impune sa fie solutionate cu respectarea tuturor garantiilor prevazute de lege. Dar sanctiunile procedurale nu corespund numai unui interes general ci si unui interes concret al partilor litigiante pentru care procesele civile nu trebuie sa se eternizeze.P. Astfel potrivit art 174 “ daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul propus spre a se proba detinerea sau existent unui inscris. §3. Determinarea sanctiunilor procedurale Potrivit art 89 alin 1 caruia “citatia sub pedeapsa nulitatii va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.Rolul sanctiunilor procedurale Sanctiunile procedural au in toate situatiile un rol deosebit de important. art 302 C. In acest sens mentionam dispozitiile art 108 alin 1 si 2 C. Nulitatea actelor de procedura 103 . §2. respingerea actiunii de divort ca nesustinuta si indepartarea din sala de sedinta a uneia dintre parti. refuza sa raspunda la interogatoriu sau nu se infatiseaza. In aceste conditii se poate afirma ca sanctiunea de drept procesual reprezinta ea insasi o garantie a restabilirii ordinii de drept si in ultima instanta a drepturilor subiective contestate. Exista si alte institutii care evoca caracterul de sanctiune procedurala. cu privire la cuprinsul acelui inscris”. Asa este de pilda cazul cheltuielilor de judecata. Din ansamblul legislatiei noastre rezulta neindoielnic si existent unor sanctiuni procedurale special cum sunt : pierderea puterii executorii a hotararii neexecutate inauntrul termenului de prescriptie.C “ text care dispune ca recursul se depune la instant a carei hotarare se ataca “sub sanctiunea nulitatii.P.C text care “sanctioneaza cu amenda nerespectarea masurilor luate pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata precum si a dispozitiilor privitoare la desfasurarea normal a executarii silite”. intrucat ele sunt destinate sa contribuie la o optima administrare a justitiei. instant poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.” Amenda judiciara este calificata si ea uneori ca o sanctiune. amenzii ori decaderii. instanta “ va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea. Observam ca legea se refera uneori la sanctiunea iar alteori la pedeapsa nulitatii. De asemenea potrivit art 225 ‘ daca partea fara motive temeinice.” Potrivit art 167 alin 4 daca dovada cu martori a fost incuvintata in conditiile art 138 dovada contrara “ va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta. Trasaturile unor sanctiuni se regasesc insa si in cadrul altor institutii procesuale. daca amandoua parti sunt de fata.

Nulitatea vizeaza o mare diversitate de acte ale instantei.” 3.2. Nulitatile relative au un regim juridic diferit si care prezinta in esenta urmatoarele trasaturi: 104 . Astfel.1. Nulitatile absolute si nulitatile relative Este cea mai importanta clasificare caci ea serveste si pentru determinarea regimului juridic al nulitatilor. de procurer si de instant din oficiu. Pot fi invocate de oricare dintre parti. Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce. O atare realitate se reflecta adeseori si pe planul efectelor pe care le determina nulitatea. Potrivit art 108: “ Nulitatile de ordine publica pot fi ridicare de parte sau de judecator in orice stare a pricinii. Concluzia fireasca a unei atare constatari rezida in faptul ca nulitatea nu reprezinta o simpla consecinta a ignorarii unor conditii de validitate a actelor de procedura ci si o consecinta a nesocotirii unor reguli privitoare la desfasurarea procesului civil. partilor si ale altor participant procesuali.2. De aceea noi am definit nulitatea ca sanctiunea ce determina ineficienta actelor de procedura indeplinite fara respectarea regulilor de desfasurare ale procesului civil si care se rasfrange. Conceptul de nulitate procedurala Prin nulitate se desemneaza in general sanctiunea ce se poate aplica in cazul nesocotirii anumitor dispozitii legale sau “mijlocul tehnic prevazut de lege pentru a asigura respectarea conditiilor de validitate a actului juridic. Clasificarea nulitatilor procedurale 3. Viciile unui act afectat de nulitate absoluta nu poti fi acoperite. nulitatile absolute prezinta urmatoarele particularitati: Pot fi invocate in orice faza a procesului civil.” In literatura de drept procesual civil criteriul fundamental ce sta la baza distinctiei dintre nulitatile absolute si relative il reprezinta natura normelor incalcate. acte intre care exista o stransa interdependenta. Proiectul Codului de procedura civila ne ofera urmatoarea definitie a nulitatii: “ Nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale. de fond sau de forma. adeseori si asupra actelor ulterioare.3.2.

Prin urmare nulitatea absoluta si nulitatea relative se poate exprima printr-o nulitate expresa sau printr-o nulitate virtuala. pentru lipsa unor cerinte esentiale ale actlui juridic procedural. Nulitatile exprese si nulitatile virtuale Clasificarea nulitatilor in exprese si virtuale se bazeaza tocmai pe izvorul lor. Potrivit art 106 : “ Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare. Literatura de specialitate din ultimii ani a cautat sa acrediteze ideea ca in afara celor doua categorii de nulitati ar mai exista si o a treia categorie anume aceea a “actelor de procedura inexistente. Viciile unui act afectat de nulitate relative pot fi asanate.4. in clarificarea problemei analizare si anume aceea ca. Aceasta indreptateste concluzia ca nulitatea se aplica si in cazul incalcarii unor reguli prin care se urmareste numai apararea intereselor uneia dintre parti.” Aceasta reglementare este rationala caci actele de procedura nu au decat o independent relativa. Ele isi au originea in vechiul drept francez care promova principiul potrivit caruia nu exista nulitati fara text. Nulitatile proprii si nulitatile derivate Nulitatea proprie reprezinta sanctiunea care lipseste de eficienta juridical actul de procedura indeplinit cu nesocotirea conditiilor sale de validitate. Nulitatea trebuie considerate incidenta si in cazul nesocotirii unor reguli de o importanta mai redusa . In fine.2. 3.” Insa categoria actelor juridice inexistente nu-si gaseste nici o justificare in dispozitiile Codului de procedura civila. teza enuntata este lipsita de orice interes practice. Nulitatile exprese sau textuale ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. legea a instituit in mod expres sanctiunea nulitatii. nulitatile exprese reprezentand exceptia.Pot fi ridicate numai in limite litis. Majoritatea nulitatilor in sistemul actualului Cod de procedura civila sunt nulitati virtuale. 3. Nulitatea este incidenta in primul rand in cazul nesocotirii unor reguli esentiale privitoare la desfasurarea procesului civil.3. respective cel mai tarziu la prima zi de infatisare sau imediat ce s-a ivit cauza ce le-a determinat. 105 . Nulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. Pot fi invocate numai de partea in favoarea careia a fost edictata norma procedural incalcata. Pe plan jurisprudential. in masura in care acestea nu pot avea o existent de sine statatoare. in opinia noastra.2. se impune si precizarea esentiala. ea caracterizandu-se si printr-o mare impreziciune. iar nu acesa a inexistentei. Nulitatea derivate reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependent functionala.

Nulitatile totale si nulitatile partiale Distinctia dintre nulitatile totale si partile se intemeieaza pe intinderea efectelor distructive ale sanctiunii.2. ar trebui consacrata intr-un alineat anterior dispozitiilor privitoare la nulitatea determinate de necompetenta judecatorului.2. In dreptul procesual civil. ele trebuie sa fie constate pe cale judecatoresca. Distinctia dinte nulitatile totale si partiale poate fi desprinsa si din prevederile art 327 alin 1. 3. indifferent de natura nulitatii.6. Norma inscrisa in present art 105 alin 2. Nulitatile fie ca au un character absolut. Pe de alta 106 . A doua semnificatie a textului reprodus mai sus consta tocmai in consacrarea conditiilor generale de existent ale nulitatii. Este si cazul evocat de art 327 alin 1 partea finala.3. Prin urmare. Exemplele prezentate jutifica interesul distinctiei si in materie procesuala. Prima rezida in consacrarea unei conceptii moderne asupra nulitatii actului de procedura si in conformitate cu care sanctiunea intervine doar ca o ultima ratiune adica numai in masura in care vatamarea produsa nu poate fi inlaturata intr-un alt mod. 3. intre nulitatile absolute si partiale. Nulitatile intriseci sai nulitatile extrinseci Criteriul distinctive al celor doua categorii de nulitati se intemeieaza de data aceasta pe natura conditiilor a caror neobservare determina ineficienta actului de procedura. ea se va anula cea din urma hotarare”. Dar nici in acest caz legiuitotul nu distinge intre nulitatea relative si absoluta. Nulitatile de drept si nulitatile judiciare Nulitatile de drept sunt acelea care opereaza in temeiul legii. fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a efectelor produse.absolute sau relative. iar in cazul hotararilor definitive potrivnice. criteriul distinctive intre aceste categorii de nulitati il reprezinta modul in care ele opereaza.este de natura sa produca toate efectele sale. in sensul ca ea se rasfrange asupra intregului act de procedura. Aceasta deoarece pana in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti actul.5. Nulitatea reglementata in art 105 alin1.7. fie ca au un character relative. Nulitatile intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actului de procedura. este o nulitate derivate si ea este determinate tocmai de specificul normelor de competenta. nulitatea are adeseori un character total. Potrivit acestei dispozitii procedurale in cazul admitrii cererii de revizuire instant “ va schimba in tot sau in parte hotararea atacata. Nulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarare judecatoreasca care sa pronunte sanctiune.2. cum ar fi indeplinirea recursului direct la instant superiora. Dispozitiile art 106 au o dubla semnificatie. Dimpotriva nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare ale actului de procedura.

Producerea unei vatamari. Din analiza dispozitiilor art 105 alin 2. Referirea art 105 alin 2. Nulitatea va opera insa si in acest caz in conditiile dreptului comun. Dispozitiile art 105 alin 2. in ipoteza pastrarii lor intr-o viitoare reglementare. 3. in primul rand ca legea are in vedere functionari care lucreaza in cadrul instantelor judecatoresti. caci sanctiunea opereaza in aceleasi conditii.3.C. 107 . Intr-adevar ar fi greu de admis ca legiuitorul a urmarit sa lase fara sanctiune actele de procedura indeplinite de alti functionary decat cei incadrati la instanta. Este de observant. In continuare vom analiza distinct conditiile enuntate. Nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la competenta organelor de executare afecteaza valabilitatea executarii silite. Nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil Art 105 alin 2 se refera doar la neobservarea formelor legale sau la indeplinirea actului de procedura de catre un functionar necompetent. anume: Nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil.parte in present art 105 alin 2 contine si el o norma particulara.2. pot fi desprinse si conditiile generale ale nulitatii.P. tot ce legea prescrie ca trebuie urmat pentru executarea hotararilor si tot ce poate avea legatura directa cu functionarea legala a organelor judecatoresti. in conditiile art 105 alin 2C. nu pricizeaza categoria de functionari la care se refera. in sensul ca prima ipoteza constituie genul iar ce-a de doua specia. la actele indeplinite de un functionar necompetent nu poate avea alta semnificatie decat aceea a unei determinari riguroase a nulitatii in acest caz. Legea determina si competenta materiala si teritoriala a organelor de executare silita. Referirea generic a legii indreptateste totusi concluzia ca legiuitorul a avut in vedere si situatiile in care actul de procedura este intocmit de o persoana ce functioneaza pe langa un alt organ de stat sau chiar in mod independent. respective daca legea are in vedere numai functionarii incadrati la instant sau si alti functionari publici. normele care privesc mersul proceselor inaintea justitiei. Raportul dintre cele doua ipoteze vizate de textul mentionat este acela dintre general si particular. Proiectul Codului de procedura civila consacra regula in materie de nulitati intr-un text distinct si anterior celui in care sunt statuate nulitatile neconditionale. anume cea referitoare la nulitatile exprese si care ar trebui reglementate distinct. Vatamarea sa nu poate fi inlaturata in al mod decat prin anularea actului. Prin forme de procedura trebuie intelese toate dispozitiile.

Conditia vatamarii. De aceea apreciem si noi ca de data aceasta ne aflam in prezenta unei veritabile nulitati neconditionate. fie prin asigurarea exercitarii drepturilor. Un ansamblu de norme procesuale sunt insa instituite de lege spre a se realiza o solutionare adecvata a litigiului. In legatura cu conditia enuntata si cu semnificatia conceptului de vatamare mai precizam ca trebuie avute in vedere doar posibilitatile de influentare negative a solutionarii litigiului. Prin referirea art 105 alin 2 la cauzarea unei vatamari nu s-a urmarit instituirea unei conditii privitoare la producerea unei daune materiale. publicitatea 108 . fie prin incalcarea altor valori procesuale. declara nule actele indeplinite de catre un judecator necompetent fara ca legea sa impuna in mod expres cerinta vatamarii. compunerea sau constituirea instantei. Producerea unei vatamari De la inceput trebuie sa precizam ca producerea unei vatamari si imposibilitatea inlaturarii acesteia numai prin anularea actului reprezinta doua cerinte care exprima conceptia legiuitorului asupra ineficientei actelor de procedura.3.3. In acest caz nulitatea absoluta sau relativa. Prin urmare ne aflam chiar in prezenta unei prezumtii simple de vatamare care poate fi dedusa din insasi neobservarea regulilor procedurale instituite de lege. Proiectul Codului de procedura civila a consacrat si alte cazuri de nulitate neconditionata. prin care se creeaza posibilitatea unei solutionari gresite a cauzei. Or neobservarea acelor reguli care exclud interesele partilor nu poate fi lipsita de sanctiune. fie prin asigurarea exercitarii drepturilor. opereza prin simpla vointa a legii fara ca partea care o invoca sa fie obligata sa faca dovada unei vatamari. prin care se creeaza posibilitatea unei solutionari gresite a cauzei fie prin asigurarea exercitarii drepturilor. Observam insa ca art 105 alin 1. Totusi apreciem ca notiunea de vatamare nu poate fi redusa la incalcarea drepturilor sau intereselor legitime ale partilor. De aceea noi socotim ca in determinarea conceptului de vatamare procesuala trebuie sa se tina seama atat de nesocotirea drepturilor partilor cat si de transgresarea celorlalte reguli privitoare la solutionarea litigiului. reprezentarea procesuala. Simpla incalcare a regulilor de drept procesual civil antreneaza in mod virtual si posibilitatea solutionarii gresire a litigiului.3. fie prin incalcarea unei solutionari gresite a cauzei. respective cele materializate in nesocotirea dispozitiilor legale referitore la capacitatea procesuala. aceasta nu poate fi cercetata fara a-i preciza mai intai. fie prin incalcarea altor valori procesuale. semnificatiile sale terminologice. Notiunea de vatamare procesuala este complexa si reprezinta o consecita a incalcarii dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului penal. Problema producerii unei vatamari se pune doar in cazurile de nulitate prevazute de art 105 alin 2. Notiunea de vatamare procesuala este complexa si reprezinta o consecinta a incalcarii dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului penal.

in functie de natura normelor procedurale nesocotite. Prin exceptie de la aceasta regula nulitatile derivate ce sunt determinate de nesocotirea unor norme imperative pot fi uneori evitate. O situatie particulara este prevazuta totusi in art 106. Potrivit acestui text “ dovezile administrate in instant necompetenta raman castigate judecatii si instant competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice”. Inlaturarea efectelor negative ale nulitatii difera. pentru inlaturarea nulitatii prin alte mijloace. Astfel partile sunt datoare sa staruie. nulitatea opereaza fara ca instant sa aiba efectiv posibilitatea de a inlatura consecintele negative ale nesocotirii dispozitiile legale. in cazul prevazut de art 105 alin 2. Vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului Conditia imposibilitatii de inlaturare a vatamarii trebuie analizata in considerarea ambelor ipoteze prevazute de art 105 alin 1 si 2. nulitatea se extinde cu privire la toate actele de procedura. Instant de judecata este indatorata. Observam insa ca dintre principiile fundamentale ale procesului civil a fost retinut ca un temei de nulitate neconditionata numai cel privitor la publicitatea sedintei de judecata. Valorificarea nulitatilor in procesul civil In sistemul nostru procesual. ori de cate ori acest lucru este posibil. O prima etapa in valorificarea 109 . nulitatea absoluta se caracterizeaza in principiu. Din principiul potrivit caruia nulitatea constituie un ultim remediu decurg consecinte importante atat pentru parti cat si pentru instant de judecata. Prin urmare acest text consacra practice o exceptie de la regula potrivit careia. In concret este solutia prevazuta in partea finala a acestui text. dispozitiile potrivit careia “ in cazul nulitatilor prevazute anume de lege. In aceasta ipoteza. Astfel. anularea actului de procedura se poate dispune doar daca nu exista o alta posibilitate de a inlatura efectele negative ce decurg din neobservarea dispozitiilor legale.3. sa ia masuri corespunzatoare pentru remedierea neregularitatii procedurale. 3.5. la randul sau. Nulitatea nu poate fi constatata decat dup ace ea a fost invocata in anumite conditii.” 3. In opinia noastra sa fi cuvenit sa fie reflectat mai mult si asupra necesitatii de a institui si alte cazuri similare de nulitate neconditionata. Situatia este insa diferita in cazul nulitatilor relative.3. in cazul necompetentei. intr-un alt mod de cat prin anularea actului. se va recurge la acestea.4. vatamarea se presupune pana la dovada contrarie. De asemenea trebuie sa precizam ca dispozitiile art 105 alin 2 au si semnificatia de a consacra o prezumtie de vatamare in privinta nulitatilor exprese. In primul caz.sedintei de judecata si nerespectarea altor cerinte legale extrinseci actului de procedura. nulitatile trebuie constate de organele judiciare. prin imposibilitatea de a inlatura intr-un alt mod vatamarea produsa. nulitatea actelor de procedura ulterioare unei citari nelegale pot fi evitate prin ratificarea lor de partea interesata. Ori de cate ori exista posibilitati de inlaturare a vatamarii. Astfel de pilda.

In primul rand facem precizarea ca restrictia la care se refera art 108 alin final nu-si gaseste aplicare in cazul nulitatilor absolute. Pentru procurer invocarea nulitatii apare ca o modalitate specifica de realizare a obligatiilor sale de serviciu. celelalte avand ca obiect nulitatile relative. in anumite conditii sunt imprescriptibile. Pana in acest moment. Este o aplicatiune. Acest principiu are profunde ratiuni in materia procesuala si care se intemeieaza pe necesitatea inlaturarii oricarui formalism sau tedinte ce ar conduce la o intarziere nejustificata a proceselor. Nulitatea relative se declara insa “numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce. Nulitatile absolute pot constitui temeiul exercitarii unor cai extraordinare de atac. a principiului potrivit caruia nimeni nu se poate prevala de propria greseala. desi art 108 alin 1. se refera la posibilitatea de invocare a nulitatilor absolute. Potrivit art 108 alin 1 “ nulitatile absolute pot fi ridicate in orice stare a pricinii. Nulitatile relative pot fi invocate numai intr-o anumita faza procesuala. In al doilea rand. Legea instituie o limitare chiar si in privinta dreptului partii in favoarea careia a fost edictata normal incalcata de a invoca nulitatea relativa. Prima restrictive vizeaza obligativitatea invocarii nulitatilor relative pana cel mai tarziu la prima infatisare. Astfel in cazul in care mai multe parti au acelasi interes nulitatea relative poate fi invocate de oricare dintre acestea. Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond. O situatie particulara este aceea a coparticiparii procesuale. Potrivit acestui text: “ Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoice. paratul va putea invoca nulitatile 110 . Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.nulitatilor vizeaza invocarea lor. Nulitatile procesuale nu se caracterizeaza prin imprescriptibilitate. In acest sens art 108 alin 3.” Dar acest text consacra si doua restrictii cu privire la termenul de invocare a nulitatilor relative. Pentru determinarea conditiilor concrete de invocare a nulitatilor este utila reproducerea dispozitiilor art 108. in materia nulitatilor. obligatia de a invoca nulitatea subzista si pentru procuror.” Din precizarile procedurale citate rezulta ca numai primul alineat vizeaza nulitatea absoluta. In acest sens art 108 alin 4 dispune ca : “nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt”. precizeaza ca “neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.” Aceasta formula trebuie sa fie inteleasa in sensul ca nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a fost vatamata prin intocmirea actului de procedura. Definind prima zi de infatisare legiuitorul are in vedere ca momentul initial al desfasurarii procesului in sedinta publica. instantele judecatoresti sunt chiar obligate sa procedeze in acest fel in vederea respectarii legalitatii. Prin aceasta nulitatile procedurale se disting de nulitatile de drept substantial care. Prin urmare o atare nulitate poate fi invocate chiar si de catre partea care a pricinuit-o. care constituie sediul materiei la care ne referim.

relative privitoare la viciile cererii de chemare in judecata. Pe de alta parte nulitatile relative pot fi invocate si de reclamant cu privire la actele indeplinite de catre parat. O a doua restrictive privitoare la invocarea nulitatilor vizeaza momentul final pana la care ele pot fi valorificate. Potrivit art 108 alin 3, nulitatile relative se acopera daca n-au fost invocate inainte de a se pune concluzii in fond. Restrictia la care ne referim are in vedere acele nulitati care sunt determinate de nesocotirea unor dispozitii procedurale survenite in partea finala a judecatii. Scopul dispozitiei legale mentionate este acela de a limita posibilitatea de invocare a nulitatilor relative numai in fata instantelor de fond. Regula enuntata este esentiala dar ea implica totusi anumite circumstantieri. Astfel desi nulitatile relative nu pot fi invocate direct in apel sau recurs, situatia este diferita in privinta nesocotirii acelor dispozitii procedurale care vizeaza chiar eficienta hotararii pronuntate, nulitatile relative privitoare la insasi hotararea pronuntata nu pot fi invocate decat pe calea apelului. Nulitatile relative invocate in prima instant pot fi reiterate, daca au fost respinse pe calea apelului. Nulitatile relative determinate de insasi activitatea instantei de control judiciar pot fi invocate in fata instantei respective, cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare. In legatura cu invocarea nulitatilor trebuie sa mai precizam ca acest lucru se realizeaza prin doua modalitati: exceptia de nulitate si caile de atac. Exceptia de nulitate reprezinta sg modalitate de invocare a nulitatii in fata instantei de fond. In cazul in cre exceptia a fost respinsa de instant de fond, neregularitatile procedurale vor putea fi reiterate, respective invocate in fata instantei de control judiciar. In sistemul nostru nulitatile nu opereaza de drept, ele trebuie constate de instanta competenta prin incheiere sau dupa caz prin hotarare. Dupa constatarea nulitatii instant este obligata sa precizeze si intinderea nulitatii. Nulitatea nu indeplineste numai o functie sanctionatoare , caci scopul este salvarea AJ ori de cate ori este posibil. Potrivit art 106 alin 2 “ Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura.” Art 106 alin 2 vizeaza o obligatie de regularizare a actelor de procedura. Solutia este in concordanta si cu principiul rolului active al judecatorului dar si cu conceptia moderna asupra nulitatilor, astfel cum aceasta este consacrata chiar prin dispozitiile art 105 alin 2. Situatia este diferita insa in cazul nulitatilor relative, de vreme ce acestea sunt instituite doar in interesul partilor litigante. Intr-o asemenea situatie, obligatia de regularizare a actelor de procedura are doar un caracter relativ.

3.3.6 Efectele nulitatii in procesul civil

111

Odata constatata si declarata, nulitatea produce importante efecte procesuale. Efectele nulitatii se concretizeaza, in principal, in invaliditatea actului de procedura. Ineficienta actului de procedura se produce din momentul declararii nulitatii de catre instant competent. Totusi pana in momentul declararii, actele de procedura, desi viciate in structura sau conditiile lor de existent, produc toate efectele proprii unor acte legale. Nulitatea determina ineficienta actului si suprimarea efectelor ce sau produs déjà, indiferent de natura normelor de procedura inculcate. Cu alte cuvinte, nulitatea-absoluta sau relative-produce aceleasi efecte juridice. Daca prin actul anulat s-au luat anume masuri, acestea nu se vor mai aduce la indeplinire; daca actele sau executat intre timp ele nu vor mai fi luate in considerare. Proiectul odului de Procedura Civila spune ca:’’Actul de procedura lovit de nulitate este desfiintat, in tot sau in parte, de la data indeplinirii lui. Regula potrivit careia actul nul nu are nici un efect vizeaza numai functia procedural a acestuia. Aceasta inseamna ca actul poate produce totusi unele efecte desi a fost anulat in instanta. Desigur,avem in vedere alte efecte decat acelea destinate realizarii functiei procedurale ale actului. Proiectul Codului de procedura civila dispune ca :’’Nulitatea unui act de procedura nu impiedica faptul ca acesta sa produca alte efecte juridice decat cele care decurg din natura lui proprie. Exista si alte dispozitii prin care legea se refera in mod expres la efectele pe care le produce un act procedural anulat. Astfel prescriptia este intreupta chiar ,,chiar daca sesizarea a fost facuta la un organ de juristictie necompetent sau chiar daca este nula pentru lipsa de forme. Cererea adresata unei instante necompetente produce insa si alte efecte juridice; ea determina punerea in intarziere a debitorului si face ca dreptul a carei valorificare se cere sa devina un drept litigious. Legea acorda nulitatilor procedural si un efect extensive, de iradiere a sanctiunii si asupra altor acte procedural. In acest sens art.106 C.proc.civ dispune ca:,,anularea unui act de procedura atrage si nuliatea actelor urmatoare,in masura in care acestea nu pot avea o existent de sine statatoare. Actele de procedura care nu au un fundament logico-juridic, intrucat se intemeiaza pe acte viciate, trebuie sa fie anulate. Dispozitiile art.106 C.proc.civ ridica si unele problem de interpretare ce se impun a fi clarificate. O prima precizie, in acest sens,vizeaza faptul ca nulitatea se rasfrange doar in mod indirect asupra actelor ulterioare. Actele ulterioare nu sunt afectate de un viciu procedural propriu ,ineficienta lor fiind determinate de constatarea nulitatii unui act anterior. In al doilea rand, efectul extensive se rasfrange doar asupra acelor acte care nu pot avea ,,o existent de sine statatoare’’. O problema deosebita de interpretare este aceea a domeniului de aplicare a art.106 C.proc.civ. Din dispozitiile legale mentionate rezulta ca efectul extensive al nulitatii procedural vizeaza doar actele ulterioare actului viciat in mod direct . Intr-adevar , art.106Cproc.civ se refera la ,,nulitatea actelor urmatoare’’. Intr-o alta opinie,s-a remarcat ca nulitatea se poate extinde totusi si asupra actelor anterioare sau concomitemte. Regula vizata de art.106C.proc.civ-iradierea nulitatii asupra actelor urmatoare-nu prezinta decat situatia obisnuita care se produce in material nulitatilor. Posibilitatea iradierii nulitatii si asupra actelor anteruioare sau concomitente reprezinta o realitate incontestabila si ea trebuie inteleasa ca o exceptie de la regula inscrisa in art 106.C.proc.civ.
112

Dispozitiile consecrate in art106.C.proc.civ prezinta o semnificatie particulara si in privinta determinarii naturii nulitatii Nulitatea proprie care determina efectul extensive poate fi o nulitate absoluta sau relativa. Absoluta sau relativa va fi, prin urmare,si nulitatea derivate. Apreciem ca intro viitoare legislatie procesuala ar trebui consacrata o dispozitie care sa instituie posibilitatea iradierii nulitatii si asupra actelor anterioare sau concomitente. 4.Decaderea 4.1 Notiunea si importanta decaderii Conceptual de decadere are o larga utilizare in practica juridical, examinand ideea de sanctiune determinate de neexercitarea dreptului inauntrul unui anumit interval de timp. Decaderea este intalnita insa,nu numai in dreptul procesual, ci si in dreptul substantial. Caracteristica esentiala si fundamental a decaderii consta in stingerea unui drept subiectiv. In mareie judiciara decaderea reprezinta un concept folosit spre a desemna pierderea unui drept procedural ca urmare a neexercitarii sale inauntrul termenului statornicit de lege. Astfel,in dreptul procesual penal, decaderea a fost definite ca fiind ,,pierderea exercitiului unui drept procesual ca urmare a nerespectarii unui termen peremtoriu’’. Potrivit art 103.C.proc.civ: ,, Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai sus de vointa sa’’. Definitia legala este insa insuficienta,intrucat determina conceptual de decadere prin el insusi, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere logico-juridic. Intr-o definitie concise decaderea constituie o sanctiune care determina stingerea unui drept procedural ce nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege. O atare definitie evoca doua dintre trasaturile definitorii ale decaderii: stingerea unui drept procedural si neexercitarea dreptului inauntrul termenului imperative definit de lege. Functiile decaderii decurge din chiar scopul termeneleor de procedura. Decaderea este destinata sa garanteze celeritatea procedurii judiciare sis a contribuie la apararea intereselor legitime ale parintilor. Prima este functia preventive a decaderii iar a doua vizeaza sanctionarea titularului dreptului pentru neexercitarea lui in termenul definit de lege. 4.2 Conditiile de existent ale decaderii 4.2.1Precizari preliminare Cerintele esentiale ale decaderii pot fi desprinse din chiar dispozitiile art.103 C.proc.civ. Conditii ale decaderii: existent unui termen imperative care sa impuna obligatia exercitarii dreptului inauntrul sau; neexercitarea dreptului inauntrul termenului prevazut de lege si inexistenta unei derogari exprese de la sanctiunea decaderii

113

In consecinta. O atare derogare este prevazuta chuair si in art. Sanctiunea decaderii are in unele cazuri chiar o consacrare legala.103 C. Decaderea trebuie circumscrisa . Potrivit art 132 art(1)C.2..intrucat unele termene au character imperative iar altele prohibitive. In cazul acestor termene.un termen pentru intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata prin sanctiunea decaderii. pentru motive temeinice. in general.civ.(3)C.instnta poate acorda reclamantului la prima zi de infatisare. Nerespectarea acestui termen nu afecteaza drepturile partilor litigiate..(2)si (3)cod. iar exceptia trebuie sa rezulte din lege. Sanctiunea se aplica in mod natural si in cazul neexercitarii drepturilor procedural in termen de catre procurer.186 alin.civ.3 Neexercitarea dreptului procedural inauntrul termenului prevazut de lege Decaderea se infatiseaza ca o sanctiune determinate de neexercitarea in termenul defipt de lege. Art. Literatura de specialitate a circumscris insa aplicarea sanctiunii decaderii numai in privinta termenelor prohibitive. Astfel.proc.proc. instanta poate incuviinta inlocuirea martorilor.2.civ..civ. acele termene care fara a fi stabilite in mod concret de lege se fixeaza de instanta in cursul procesului. sanctiunea fireasc ca si singura posibila este anularea actului intocmit cu nesocotirea prevederilor legale. De aceea se impune sa precizam despre ce fel de termene este vorba. regula o constituie aplicarea sanctiunii decaderii in cazul tuturor termenelor legale. Exceptiile de la sanctiunea decaderii sunt cu totul rare. discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice. 114 .in termenul legal’’. sub sanctiunea decaderii..2 Existenta unui termen imperative care sa impuna obligatia exercitarii dreptului inauntrul acelui termen Potrivit art.potrivit art. 4.textul mentionat se refera practice la doua situatii distinct. 170 alin.proc. O intrebare care trebuie pusa este aceea daca decaderea este incidenta si in cazul termenelor judecatoresti. de pilda.cand legea dispune altfel’’ si cand . Sanctiunea decaderii nu se rasfrange insa si asupra actelor de procedura intocmite de instanta de judecata sau de organelle de executare silita.2. in care sanctiunea decaderii este inoperanta . 4. decaderea este virtual continuta in regula care consacra un termen imperative. dar poate determina aplicarea de sanctiuni disciplinare pentru persoanele vinovate.4. Hotararea judecatoreasca se pronunta de catre instanta in termen de cel mult 7 zile. Decaderea ca sanctiune procedural nu se plaice insa in privinta termenelor stabilite de lege pentru indeplinirea unor acte de catre instanta.. astfel cum am aratat déjà.proc. Sunt considerate termene judecatoresti. caci si el devine parte in proces. precizeaza peremptoriu si neechivoc ca .Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere. obligand partea sa depuna in lista acestora in termen de cinci zile de la incuviintare.numai la drepturile recunoscute de lege partilor.4 Inexistenta unor derogari exprese la sanctiunea decaderii Astfel cum am aratat déjà.proc civ decaderea are aplicatiune in cazul neexercitarii oricarei cai de atac si neindeplinirii oricarui alt act de procedura .partea dovedeste ca fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei’’sa actioneze inauntrul termenului defipt de lege.103 C.

167/1958..405 alin(1)c. Prin aceasta reglementarea din Codul de procedura civila se deosebeste de cea prevazuta de art. Pe de alta parte.56 C. cererea de repunere in termenul de apel sau recurs devine caduca daca ea nu este sustinuta si de partea principal. Textul mentionat nu reglementeaza o impunere in termen propriu zisa.proc. In schimb art. Astfel. Astfel art 19 alin.O aplicare concreta a acestui principiu o face si art.. Aceasta deoarece repunerea in termen . Dupa parerea noastra. sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii. de pilda.poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine’’. Un text asemanator intalnim si in art. Mai este necesar ca imrejurarea mai sus de vointa partii sa intervina inauntrul termenului legal. Procurorul. O alta particularitate ce se impune a fi evidentiata in acest context se refera tocmai la obiectul repunerii in termen.(1) din Decretul 167/1958 vizeaza doar exercitiul dreptului la actiune.19 din Decretul nr. Tocmai datorita acestei cerinte legale se va sustine ca imprejurarea care justifica repunerea in termen constituie un motiv de intrerupere a termenului prevazut de lege pentru exercitarea unui drept procedural. ceea ce rezulta chiar referirea legii la o imprejurare mai presus de vointa partii.103 alin.(1)C.1 C. art. Cererea de repunere in termen poate fi exercitata si de tertele persoane.civ in materie de apel si recurs. Cea de-a doua ipoteza vizeaza institutia repunerii in termen. Pentru acordarea beneficiului repunerii in termen mai este necesara si o dubla conditie: partea sa indice motivele impiedicarii in termen de 15 zile de la incetarea acesteia si actul de procedura sa fie implinit inauntrul aceluiasi termen.54C. Prin urmare. Aceasta deoarece art. din momentul incuvintarii participarii sale in process. Potrivit acestui din urma text.proc. Dupa incetarea impiedicarii.civ.proc.103 alin(1)C.civ actul de procedura se va implini in termen de 15 zile de la incatarea impiedicarii.apelul sau recursul facut de cel care intervine se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat ea insasi o atare cale de atac. de data aceasta repunerea in termen nu se analizeaza in raport cu imposibilitatea de a actiona a unui anumit procurer. In schimb.19 alin(1) din decretul nr 167/1958 . Numai ca. cu referire la repunerea in termenul de prescriptive a dreptului de a cere excutarea silita.(2)C. se cuvine sa mai subliniem ca existent unei imprejurari mai presus de vointa partii nu se constituie singura conditie necesara pentru a se acorda beneficiul repunerii in termen.proc.proc.103 alin. Potrivit art. ci in raport cu o anumita unitate a Ministerului Public. fiind un beneficiu al legii. nu poate conduce in mod natural la acordarea unui termen mai lung decat cel initial.civ dispune ca dedata aceasta intervenientul .civ are ca obiect un drept procedural subsecvent sesizarii organului de juristictie.Prima ipoteza nu ridica problem practice deosebite. Potrivit art. ci una in cinditii restrictive. Repunerea in termen reprezinta un beneficiu pe care legea il acorda partii in drept sa indeplineasca un act procedural.civ are un caracter mult mai rescriptiv.Instanta judecatoreasca sau organul arbitrar poate. va incepe sa curga un nou termen de procedura.proc. ori sa incuvinteze executarea silita. 115 .proc.civ reglementeaza o repunere in termen sui generis respective in conditii restrictive. intervenientul principal dobandeste. calitate de parte. cu toate drepturile si obligatiilece decurg intr-o atare calitate procesuala. In cazul exercitarii cailor de atac aceasta durata este aceeasi cu cea prevazuta pentru exercitarea caii de atac. dispozitiile art.103 alin. in cazul in care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptive a fost deposit. in calitatea sa de parte in procesul civileste indreptatit si el sa solicite repunerea in termen.

decat la cererea partii interesate. in anumite conditii. Astfel. In doctrina s-a ridicat si problema de a cunoaste daca se poate renunta la invocarea sanctiunii decaderii. Raspunsul la intrebarea enuntata este.Din punct de vedere formal. Exista din acest punct de vedere o mare asemanare intre nulitati si decaderi. Neformularea cererii de repunere in termen si neindeplinirea actului inauntrul aceluiasi termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii atrage dupa sine chiar si aplicarea sanctiunii decaderii. Decaderea poate fi invocate insa. Renuntarea la decadere poate fi expresa sau tacita. Se poate afirma. In cazul repunerii in termenul de exercitare a unei cai de atac este recomandabil ca cererea sa fie facuta totusi in forma scrisa. Decaderea opereaza prin simplul fapt al invocarii ei sau trebuie sa fie constatata si pronuntata de instanta de judecata. ca toate decaderile intocmai ca si nulitatile. In cuprinsul cererii se vor arata si motivele care justifica repunerea in termen. Ori de cate ori legea stabileste un termen imperative. Incalcarea oricarei norme procedural. ci si de procuror si de catre instanta din oficiu.pentru exercitarea unei cai de atac sau pentru exercitarea altui drept procedural. sunt judiciare. fie ea imperativa sau dispozitiva. caci ea are acelasi regim juridic ca si hotararea finala. incheierea pronuntata este definitive. trebuie remarcata si o deosebire esentiala de regim juridic intre nulitati si decaderi. in timp ce nulitatile opereaza. Astfel cum am aratat déjà toate nulitatile sunt judiciare. in principiu. Regimul juridic al decaderii este diferit si in ceea ce priveste termenul de incocare al sanctiunii. Principalul mijloc de invocare si valorificare a decaderilor in procesul civil este exceptia. 116 . Noi socotim ca in sistemul legislatiei actuale decaderea nu opereaza de drept. in principiu. decaderile nu sunt conditionate de existent unui prejudiciu procesual sau de alta natura. 4. Aceasta regula functioneaza intru totul si in cazul decaderilor procedural. In acelasi timp. numai masura producerii unei vatamari ce nu poate fi inlaturata altfel. care nu este susceptibila de apel decat o data cu fondul cauzei.din acest punct de vedere. astfel ca normele care le consacra au un character dispozitiv. poate fi sanctionata doar prin interventia justitiei. Asupra exceptiei de decadere instanta se pronunta .3 Invocarea si constatarea decaderii Regimul juridic al decaderii este determinat de natura normelor procedural inculcate. Intr-adevar si literature de specialitate din ultimele decenii s-a opinat ca decaderea opereaza pe drept. 4. in principiu pozitiv intrucat marea majoritate a termenelor de procedura sunt stabilite in interesul partilor.4 Efectele decaderii. Fata de aceasta constatare este evident ca decaderea nu poate opera. Renuntarea tacita decurge din faptul neinvocarii exceptiei in limine litis sau de indata ce cauza care a determinat decaderea a fost cunoscuta de partea interesata.de regula printr-o incheiere. Majoritatea termenelor de procedura sunt stabilite pentru ca partile sa-si poata exercita anumite drepturi sau facultati procedural. in sensul ca ele trebuie sa fie constatate si pronuntate de catre instanta competent. si prin intermediul cailor de atac. decaderea va putea fi invocate nu doar de catre parti. Daca exceptia este invocate in fata instantei de recurs. in legatura cu activitatea procesuala din aceasta faza. cererea de repunere in termen poate fi facuta in scris sau in verbal.

In mod obisnuit. O atare sustinere nu poate fi primita. Decaderea ca o sanctiune procedural nu trebuie confundata cu prescriptia. Decaderea ca sanctiune procedural se rasfrange uneori si asupra actelor de procedura indeplinite in cursul judecatii. mai ales datorita faptului ca ambele determina stingerea unor drepturi ca urmare a transgresarii unor termene prevazute de lege. asa cum se sustine uneori. perimarea nu intervine. in principiu. ci ca o consecinta a lipsei de staruinta a partilor in intretinerea activitatii judiciare.proc.prescriptia margineste in timpdoar exercitiul initial al actiunii civile. Spre deosebire de acestea.1 Determinarea conceptului si justificarea institutiei Perimarea corespunde necesitatii solutionarii promte a litigiilor civile si restabilirii ordinii de drept.nu se stinge niciodata. revizuire si orice alta 117 . ca o sanctiune a nerenuntarii la judecata. Asemanarile dintre cele 2 sanctiuni pot conduce la o identificare a acestora. Astfel cum am vazut déjà. Iradierea decaderii asupra actelor de procedura successive termenului transgresat releva stransa legatura dintre aceasa sanctiune si nulitate. Tocmai obiectul diferit al prescriptiei si decaderii constituie elemental dinstinctiv essential dintre cele doua sanctiuni procedurale.se poate remarca ca termenele de prescriptive sunt susceptibile de intrerupere si suspendare in conditiile limitative determinate in Decretul167/1958..Decaderea are ca efect principal stingerea tuturor posibilitatilor de punere in valoare a dreptului neexercitarii in termen legal. In acelasi timp nu trebuie sa ignoram faptul ca nulitatea determinate de nerespectarea termenelor de procedura este diferita de nulitati propriu zise. recurs. suspendate si nici intrerupte. Decaderea se infatiseaza ca o sanctiune ce produce efecte mai energice decat nulitatea.perimarea se infatiseaza ca o sanctiune procedural avand o fizionomie proprie. Ea constituie o modalitate anormala de finalizare a activitatii judiciare. Aceasta deoarece dreptul de a sesiza instanta de judecata. Prin urmare. fiind reglementata ca atare si in legislatie.248 ali(1)C. procesul civil se finalizeaza printr-o hotarare judecatoreasca.Perimarea procesului civil 5. contestatie. Potrivit acestui text: ’’Orice cerere de chemare in judecata. Intr-adevar. Perimarea se infatiseaza ca o sanctiune ce se reasfrange asupra intregii activitati judiciare si care este detrminata tocmai de lipsa de staruinta a partilor in solutionarea litigiului Totusi. Decaderea are ca obiect doar un drept procedural subsecvent sesizarii instantei de judecata. Tocmai semnalarea acestor particulalitati este de natura sa evidentieze efectele energice ale decaderii. al carui fundament trebuie cautat in lipsa de staruinta a partii in desfasurarea activitatii judiciare.dreptul procesual la actiune. nu pot fi. O deosebire importanta intre prescriptive si decadere vizeaza si natura termenelor inauntrul carora trebuie exercitate anumite drepturi sau facultati procedural.civ. apel. In acest sens. adica posibilitatea de a pune in miscare activitatea instantei judecatoresti’’. in opinia noastra. Decaderea se rasfringe numai asupra drepturilor procedural subsecvente sesizarii instantei de judecata. 5. termenele de decadere .natura perimarii si trasaturile esentiale ale acesteia decurg chiar din prevederile art. Prin decadere partea pierde . ca o component esentiala a dreptului la actiune. Intr-adevar decaderea determina si anularea actului de procedura indeplinit dupa expirarea termenului defipt de lege sau stabilite de judecator.

Potrivit acestui text: ’’Orice cerere de chemare in judecata. Ulterior institutia perimarii a fost preluata. inainte de a fi incorporate in Codul de procedura civila napoleonian si de unele ordonantefranceze. apel. Codul de procedura civila de la 1865 a reglementat si el institutia perimarii stabilind un termen de 2 ani pentru aplicarea ei.civ.contestatie. 5.3. cu deosebire de cele adoptate in anii 1539 si 1563. 5. chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii in timp de un an.1 Precizari prealabile Conditiile perimarii se pot desprinde cu usurinta chiar din dispozitiile art. revizuire 118 .. consta in ramanerea cauzei in nelucrare din vina partii. La acestea trebuie adougat si caracterul de sanctiune al perimarii si efectele care le produce asupra activitatii procesuale.Ea a fost preluata nu numai in tarile europene. Din textul citat rezulta ca ramanerea cauzei in nelucrare si culpa partii sunt doua elemente esentiale in definirea perimarii.proc. Acest text declara perimabila. Normele procedural privitoare la perimare au suferit mai multe modificari succesive. Prin urmare.248 alin(1)C. chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii in timp de un an.proc.cerere de reformare sau de revocare se perima de drept. iar nu doar la un act de procedura concret. Inconceptia Codului de procedura civila francez perimarea opera doar dupa implinirea unui termen de 3 ani si numai la cererea partii interesate. 5. contestatie. 6 luni in materie comerciala. O prima conditie ce poate fi desprinsa din textul citat se refere la obiectul perimarii.3. Partea nu se socoteste in vina cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu’’. institutia perimarii este consacrata in majoritatea legislatiilor procesual civile. A doua conditie ce poate fi desprinsa din acelasi text se refera la ramanerea cauzei in nelucrare timp de un an.3 Conditiile perimarii 5. perimarea apare ca o sanctiune care se taporteaza la intreaga activitate procesuala. precum si atunci cand intervine in cursul executarii silite. revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept.2 Investirea instantei cu o cerere care implica desfasurarea unei activitati judiciare de fond sau de solutionare a cailor legale de atac.apel.civ.248 alin(1)C. ultima conditie.2 Scurta privire istorica asupra institutiei Pentru prima data institutia perimarii apare intr-o constitutie a lui Iustinian-Lex Properandum. In prezent. In fine. orice cerere de chemare in judecata. ci si in majoritatea tarilor latino-americane. recurs. In acest sens putem define perimarea ca o sanctiune procedural ca determina stingerea activitatii judiciare datorita ramanerii litigiului in nelucrare din vina partii timp de un an in materie civila. la fel de importanta ca si primele doua . Asemenea modificari au fost aduse atat prin legea 394/1943 pentru accelerarea judecatilor cat si cu ocazia reformei Codului de procedura civila in anul 1948.recurs. Cerinta ce o analizam poate fi dedusa totusi din chiar prevederile art.

Datorita acestui fapt hotararea se pronunta . Conditia este insa una cu character general.civ. observam ca legea se refera in mod concret la apel.iar nu si de catre instanta. Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesul de catre partea care justifica un interes. Codul de procedura civila reglementeaza un singur caz de intrerupere a termenului de perimare. Caracterul intrerupator de perimare poate fi recunoscut numai actelor intocmite de parti.chiar si acele acte care determina continuarea judecatii intr-o noua faza procesuala. Perimarea. Practica judiciara a determinat ca momente de la care incepe sa curga termenul de perimare: data suspendari judecatii pentru lipsa partilor .trebuie sa avem in vedere intotdeauna ultumul act procedura indeplinit de part sau de instanta.si orice alta cerere de reformare sau de revocare’’.3. 119 .a actiunilor de stare civila. 248 alin. O parte a literaturii de specialitate a subliniat admisibilitatea perimarii si in litigiilede munca. Ori . Iar o atare prezumtie este dedusa din simplu fapt al ramanerii litigiului in nelucrare un anumit interval de timp. Prin exercitarea recursului in interesul legii se urmareste sa se asigure o interpretare si aplicare unitara a legii pe intreg teritoriul tarii. iar jurispundenta confirmat un asemenea punct de vedere . (1) C. In concret .daca o atare masura este dispusa .asa cum rezulta in mod expres din dispozitiile art. ca sanctiune procedurala. cauza trebuie sa ramana in nelucrare timp de un an in materie civila si de 6 luni in materie comerciala . In acest sens. Ramanerea cauzei in nelucrare timp de un an in materie civila si 6 luni in materie comerciala Perimarea sanctioneaza dezinteresul manifestat de parti in desfasurarea activitatii judiciare si se intemeiaza pe o prezumtie de abandonare a judecatii. Exceptia de executare silita se perima daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de urmarire. Termenul de perimare incepe sa curga de la orice dispozitie de ordin procedural luata de instanta in cercetarea cauzei ..proc.numai in interiorul legii” si nu produce efecte cu privire . Termenul de perimare este insa susceptibil de intrerupere si suspendare. cererea de recurs este supusa si ia perimarii. in termeni generali. dar si la orice alta cerere.civ. De asemenea.. (1) C. Prin urmare este evident ca legea are in vedere actul de sesizare al instantei de fond. De la aceasta regula legea face o exceptie in privinta formelor de executare silita. De asemenea. Potrivit art. Termenul de perimare se intrerupe si ca urmare a repuneri cauzei pe rol . legea se refera si la calea procedurala a contestatiei . Pentru aceste considerente apreciem ca perimarea nu opereaza in cazul recursului in interesul legii.3. Legea nu determina in mod expres momentul de cand incepe sa curga termenul de perimare. noi am socotit ca perimarea poate interveni si in cazul recursului in anulare.248 alin. ca sanctiunea perimarii nu poate fi aplicata in cazul recursului extraordinar .fara sa fi urmat alte acte de executare. recurs si revizuire. Perimarea opereaza si in cazul actiunilor reale.precum si cu privire la orice alte actiuni.proc. 5. in conditiile legii. de reformare sau de revocare.chiar daca acestea ar fi declarate de lege imprescriptibile. rezolutia instantei prin care s-a dispus timbrarea actiunii sau data la care cererea a ajuns la instanta competenta .la situatia partilor din acel process”. isi extinde domeniul sau de actiune si asupra cailor de atac.

In toate cazurile prevazute de art.proc. procurorul . scoaterea de sub urmarire in cazurile prevazute de art. In toate cazurile precizate de art.civ.244 C.civ. Suspendarea facultativa a judecatii . poate dispune in cursul urmarii penale clasarea dosarului cand nu exista invinuit in cauza . judecata va incepe prin cererea de redeschiderea facuta cu aratare persoanelor care urmeaza sa fie introduse in cauza: mostenitori. (3) C. Daca s-a formulat plangerea la organul ierarhie superior suspendarea va dainui pana la solutionarea acesteia. Termenul de perimare este suspendat insa numa pe timp de trei luni de la data cand sau petrecut faptele ce au prilejuit suspendarea judecatii.civ.proc. 101 C.civ.3. 1 C. Textul mentionat se refera la situatia cand partea este impiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa .proc. Termenul de perimare se calculeaza potrivit regulilor de drept comun statornicite in art.cand exista invinuit sau inculpat in cauza .proc. suspendarea judecatii determina in principiu si suspendarea termenului de perimare. Suspendarea facultativa a judecatii are loc si in unele situatii speciale care se incadreaza in ultima instanta in dispozitiile art.civ.civ. 11 pet. Astfel in primul rand termenul de perimare este suspendat pe tot timpul cat dainuie suspendarea facultativa a judecatii.proc.suspendarea judecatii in actiunea principala comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective. Potrivit art. tutore. in primul rand amintim ca potrivit art. 243 C.proc. 250 C. Instanta de judecata are insa posibilitatea . administrator judiciar. dupa incetarea faptelor care au determinat suspendarea. 120 . Termenul de perimare se suspendeaza si in cazurile prevazute de art. presedintele instantei precizeaza cu cerere de stramutare poate dispune fara citare partilor. 250 alin. f)-h) si –j). termenul de perimare va continua sa curga de la punctul unde s-a oprit. Cursul perimarii se suspenda si pe durata desfasurarii procedurii de mediere dar nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere. Prin urmare se va lua in calcul scurs inainte de suspendarea termenului de perimare. Un alt caz de suspendare a termenului de perimare este statornicit in art.pen.ci si de suspendare. dainuie pana cand hotararea pronuntata in cauza ce a determinat suspendarea a ramas irevocabila. (2) C.civ.proc.proc. In toate aceste situatii suspendarea va inceta din momentul pronuntari I unei solutii definitive de catre procuror . Acest text reglementeaza cazurile de suspendare de drept al judecatii. Ramanerea cauzei in nelucrare sa fie determinata de culpa partii Cea din urma conditie a perimari exprima tocmai caracterul de sanctiune al acestei institutii de drept procesual civil. 40 alin. judecatorul sindic etc.respectiv de 6 luni .Termenul de perimare este susceptibil nu numai de intrerupere .proc. se va implini in ziua corespunzatoare zilei de plecare. la propunerea organului de urmarire penala sau din oficiu . 5. Intre suspendarea judecatii si suspendarea perimarii nu exista o identitate totala sub aspectul duratei lor . in cauza ce a determinat suspendarea a ramas irevocabila. In consecinta termenul de perimare de un an .4.10 lit.astfel cum dispune in mod expres art.244 C. 243 C. 10 lit. iar in obligatia de a dispune repunerea cazului pe rol de indata ce cunoaste ca hotararea pronuntata . a)-e) daca exista invinuit sau inculpat in cauza si incetarea urmaririi penale in cazurile prevazute in art.civ.

In schimb intevenientul in interesul reclamantului nu va putea indeplini un act nefavorabil acestuia.4.civ.proc. Astfel intervientul principal dobandit calitarea de parte are neindoienlic si dreptul de a invoca pe cale de exceptie perimarea procesului . perimare opereaza intrucat de data aceasta partea se afla in culpa . Perimare nu opereaza nici fata de actiunea civila exercita in procesul penal . intimatul art.Legislatia noastra procesuala determina si situatia in care partea nu se considera in culpa potrivit art. perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in instant de apel art. In schimb intervenientul in interesul uneia dintre parti are o pozitie procedural limitata la actele procedural ale partii in favoarea careia a intervenit. 252-253. nefixarea termenului de judecata nu este imputabila partii. De asemenea. Acest text vizeaza principalele reguli privitoare la constatarea si pronuntarea perimarii. Si tocmai datorita faptului ca perimarea are un caracter imperative legea pemite invocarea ei in tot cursul instantei. perimarea poate fi invocate chear si de reclamant instant avad obligatia de a da curs exceptiei invocate.intimat sau de instant din oficiu ci si de procuror sau de alte persoane care participa la activitatea judiciara. s-a statuat pe buna dreptate ca daca procesul s-a suspendat din eroare deoarece procedura nu era indeplinita. 121 . text care oblige presedintele instantei sa citeze de urgent partile si sa dispuna ca grefa sa intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea. In schimb daca un act de procedura nu a fost indeplinit de instant in oficiu datorita cererii de chemare in judecata sau nesatisfacerii altor obligatii legale ale partii. cererea n-a ajuns inca la instant competent sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata . Prin urmare intervenientul in interesul paratului va putea justifica un interes in invocarea perimarii.proc. Constatam ca textul pe care-l contine practice doua ipoteze disctinte prima ipoteza vizeaza situatia cand . Exceptia perimari poate fi invocata nu numai de catre parat . 5. perimarea poate fi invocata insa si ulterior primei zile de infatisare ce urmeaza dupa implinirea termenului.civ. Procedura perimarii este determinate de natura normelor care o consacra si a caror scop este evitarea eternizarii proceselor. intrucat ea vizeaza nerespectarea unor dispozitii de ordine publica. 252 alin. 248 alin. el recurgand pe de alta parte la un act favorabil partii in interesul careia a actionat . termenu perimarii nu curge cat timp fara vina partii. (1) C. de vreme ce aceasta a achitat taxa de timbre datorata sau in cazul in care cererea este scutita de o asemenea taxa . cand fara vina portii cauza na ajuns la instant competent. sanctiunea perimarii trebuie sa fie pronuntata de catre instant competent. In aceasta materie opereaza principiul oficialitatii. partea nu se socoteste in vina cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu . 252 C. astfel ca partii nu I se poate imputa vreo culpa pentru ramanerea cauzei in nelucrare. In mod obisnuit perimarea se invoaca de instant din oficiu sa de partea interesata la prima zi de infatisare ce urmeaza dupa implinirea termenului . Procedura perimarii Codul de procedura civila reglementeaza procedura perimariiin art. Dreptul de a invoca perimarea apartine parti interesate aceasta fiind de regula paratul iar in faza apelului sau recursului . (3) C.civ. A doua ipoteza este acea cand nu I se poate statornici termen de judecata fara ca partea sa fie in culpa . perimarea este inoperanta chiar daca a trecut un termen de un an de la suspendarea cauzei . perimarea se constata din oficiu sa la cererea partii interesate.proc.

Efectele perimarii Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facuta in acea instant nu-si produce efectele . 252-253 C. Indiferent insa daca perimarea este invocate din oficiu sau de catre una dintre parti. exceptia poate fi reinterata pe calea ordinara de atac a apelului. este o solutie pe deplin rationala fapt pentru care ea este admisa astfel cum am subliniat déjà.civ. perimarea are ca effect stingerea procesului civil in faza in care se afla impreuna cu toate actele indeplinite in cauza. o data implinit termenul de perimare si intrunite toate celelalte cerinte legale instant este obligate sa pronunte perimerea 5. Perimarea poate intervene si in faza recursului sau a celorlalte cai de atac. In toate cazurile perimarea trebuie sa fie constanta de instant sesizata cu cererea principal sau investita cu o cale de atac potrivit principiului ca judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei .proc. de parte care se face vinovata de ramanerea cauzei in nelucrare 122 . in cazul in care sanctiunea perimarii nu a fost ridicata in fata ei.la cerere. Hotararea care constata perimarea este supusa recursului iar termenul este de 5 zile sic urge de la pronuntare. De asemenea perimarea stinge si celelalteefecte ale cererii de chemare in judecata. In cea de-a doua situatie instant pronunta o incheiere care poate fi atacata odata cu fondul procesului. Stingerea procesului civil determina si stingerea efectului intreruptiv la cererii de chemare in judecata. Sanctiunea perimarii se poate pronunta numai dupa verificarea de catre instanta competent a conditiilor prevazute de lege.proc. 254 alin.5. Perimarea ca sanctiunde de drept procesual civil nu se rasfrange in mod direct asupra dreptului subiectiv si nici a supra dreptului la actiune. Solutiile pronuntate asupra perimarii In privinta solutiilor ce pot fi pronuntate se cuvine sa sa distingem daua ipoteze : ipoteza constatarii perimarii si ipoteza in care dimpotriva . 5. partile pot folosi dovezile administrate doar daca instant competent apreciaza ca nu este necesara refacerea lor.Aceasta reprezinta una din particularitatile importante ale parimari legiuitoare intelegand sa lase neatinse actele realizate in fata instantei de fond. (2) C. Conditiile de invocare si de constatare ale perimarii raman aceleasi dispozitiile art.exceptia trebuie sa faca obiect va rezbaterilor contradictorii. Prin urmare instant pronunta o hotarare ori de cate ori constata perimarea din oficiu sau la cererea parti interesate. in majoritatea legislatiilor procesuale. Prin stingerea procesului civile partile sunt repuse in situatia anterioara introducerii cererii. Perimarea genereaza si obligatia de a suporta cheltuielile de judecata ocazionate. In schimb daca sanctiunea perimari a fost invocata in prima instant. 253 alin. Posibilitatea promovarii unei noi actiuni civile avand acelas obiect cauza juridica si intre aceleasi parti. Solutia stingerii procesului civil nu este prevazut in mod expres de lege dar ea a fost desprinsa in doctrina din chiar prevederile art. dar aceasta a respins-o .6.civ. fiind aplicabil in mod corespunzator. in conditiile si cu limitele precizate in paginile anterioare. Daca perimarea este invocate ulterior primei zile de infatisare ce urmeaza repunerii pe rol partile nu trebuie citate anume fiind ca ele sa aiba termenul in cunostinta. Intradevar potrivit art.civ. Reclamantul va posibilitatea de a introduce o noua actiune daca intre timp nu s-a prescris dreptul la actiune . acestea vor trebui suportate. perimare trebuie sa fie cinstanta de instant alcatuita in compunerea prevazuta de lege pentru solutionarea actiunii principale ori a caii de atac respective .proc. (1) C.instant constata ca perimarea nu a operat.

Dupa pronuntarea perimari nu se mai poate indeplini nici un act procedural.) Sanctiunea stingerii procesului civil produce efecte deosebit de energice in cazul ramanerii recursului in nelucrarea inauntrul termenului de perimare . Si de data aceasta distinctiile sunt mai semnificative. Interferente intre cele doua sanctiuni se regasesc si in privinta unora dintre conditiile de invocare si de constatare a acestora. De asemenea nici una din cele doua sanctiuni nu afecteaza in mod direct dreptul la actiune sau dreptul subiectiv dedus in justitie . Perimarea afecteaza insa fara deosebire toate actele de procedura intocmite in cauza .apelant.(reclamant. (1) C. caci ambele sanctiuni determina ineficienta unor acte de procedura. indiferent de calitatea acestora . Din acest ultimo punct de vedere perimarea se repercuteaza asupra tuturor partilor din proces. ambele fiind sanctiuni determinate de nerespectarea termenelor de procedura .civ. in cazul perimarii o atare cerinta nu este impusa de lege . 123 . Perimarea are ca efecti ineficienta actelor de procedura indeplinite pana la data impliniri termenului prevazut de art. De asemenea conditiile de existent ale celor doua sanctiuni sunt diferite: nulitatea opereaza in principiu numai in masura in care s-a produs partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel: in schimb . Sanctiunea perimari se interfereaza in unele privinte si cu decaderea. cu usurinta se poate sesiza si o deosebire de ordin canditativ dar si calitativ caci perimarea nu este o sanctiune a unui act de procedura concret si o sanctiune a procesului civil. Altefel spus:in acest caz nu se mai poate borbi de o veritabila pepunere a partilor intr-o situatie anterioara. In cazul in care sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti. Astfel in timp ce perimarea este determinate de lipsa de staruinta a partii in continuare a activitatii judiciare. Perimarea se rasfrange nu doar asupra actelor de procedura ci si asupra partilor . In fine . invocarea exceptiei de perimare de catre un parat profita de asemenea si celorlalti si deopotriva daca perimarea nu poate fi solicitata fata de un reclamant ea nu poate fi invocate nici fata de ceilalti reclamanti.In acest caz sanctiunea se rasfrange nu doar asupra complexului de acte procedural indeplinite in cauza ci afecteaza insasi exercitiul caii de atac. respective pana in momentul constatarii si aplicari sanctiunii. chiar si asupra partilor lipsite de capacitate de exercitiu .revizuient etc. intrucat litigiul s-a stins déjà prin perimare . Sanctiunea se aplica nu numai persoanelor fizice ci si tuturor persoanelor juridice. Iradierea perimariiasupra tuturor actelor de procedura si asupra tuturor partilor este o consecinta firava a principiului indivizibilitatiiprocesului civil .proc. nulitatea se infatiseaza ca o consecinta a nesocotirii unor reguli privitoare la desfasurarea procesului civil. dar si a actelor intocmite ulterior. De aceea. Indivizibilitatea se concretizeaza in inprejurarea ca sanctiunea perimarii se resfrange asupra tuturor partilor : actul intrerupator de perimare facut de un coparticipant profita si celorlalti . Cauzele care determina perimarea sunt diferite de cele care conduc la nulitatea actelor de procedura . In primul rand remarcam ca perimarea are unele puncte de legatura cu nulitatea actelor de procedura . Prezentarea efectelor pe care le determina perimarea ne oblige si la sublinierea caracterului particular al acesteia fata de alte sanctiuni procedurale. Regula indivizibilitatii perimarii se aplica in toate actiunile indifferent de caracterul obligatiilor – indivizibile sau solidare – care formeaza obiectul judecatii. sanctiunea nulitatii se resfrange doar asupra actului indeplinit cu nesocotirea legii si numai uneori iradiaza asupra actelor urmatoare. Cu toate asemanarile semnalate perimarea si nulitatea sunt doua sanctiuni distincte. 248 alin.

precum si alti participanti la activitaea judiciara. interpreti etc. In prima situatie insa autorul abaterii este obligat sa plateasca o suma de bani catre stat. In schimb .2. Ia se aplica pentru neexecutare unor obligatii de careacter administrative civil sau fiscal ori in cazul savarsirii unor infractiuni. Ele indeplinesc cu deosebire o functie respective . Notiunea si importanta amanzilor judiciare Conceptul de amenda evoca ingeneral acea sanctiune care se materializeaza in plata unei sume de bani . Principalele cazuri de aplicare a sanctiunii 124 .note distinctive deosebit de pronuntare se pot se pot constata si la o analiza a perimarii in raport cu prescriptiaextintiva . 6. O a daua subliniere ce se inpune este aceea ca amenda judiciara se poate aplica numai in cazurile anume determinate in Codul de procedurra civila . Oconstatare se inpune insa in legatura cu obligatia de suportare a cheltuielilor de judecata si cu aceea de plata a despagubirilor : in pofida semanarilor existente intre instituiile mentionate .1. Diferentierile sunt insa . 6. Astfel. Consideratiile de mai sus conduc la concluzia potrivit careia amenzile judiciare au un caracter autonom . sanctiunea amenzii se aplica uneori impreuna cu obligarea partii la plata de despagubiri. ele se deosebesc de toate celelalte sanctiuni prin natura si rolul pe care-l indeplinesc in cadrul procedureii judiciare . doare cheluielile de judecata se infatiseaza si ca o sanctiune procedural. Subiectul abaterii judiciare il poate constitui ori care dintre parti. pe cand in ipoteza perimarii ineficienta actelor de procedura reprezinta o consecinta directa a perimarii .Pe de alta parte in cazul decaderii nulitatea este derivate . ca martor . Mai intai trebuie sa observam ca ambele sanctiuni ocrotesc un interes general si apar ca sanctiuni determinate de nesocotirea unor termene . Din acest punct de vedere prescriptia este o sanctiune mult mai grava decat perimarea . in semnul ca aceasta din urma este destinata in toate cazurile sa ocroteasca un interes general . iar prin aplicarea lor concreta sant destinate sa previna savarsirea de abateri procesuale. notabile. Si nu in ultimul rand se poate remarca o diferenta de regim juridic intre decadere si perimare . astfel cum am anticipat .dar si dupa implinirea termenului legal . In acelasi timp remarcam ca nulitatea intervine doar ca o sanctiune subsecventa decaderii . experti. prescriptia stinge dreptul de a obtine constrangerea judiciara a debitorului . O atare trasatura apropie sanctiunea amenzii judiciare de cheltuelile de judecata si de obligarea la plata de despagubiri carte partea vatamata . o trasatura definitorie a amenzii judiciare consta si in faptul ca aceasta sanctiune se concretizeaza in toate cazurile in obligatioa autorului abaterii de a plati o suma de bani . In fine . Intr-adevar in cazul prescriptiei posibilitatile de a obtine protective judiciara sunt iremediabil pierdute . in timp ce perimarea stinge doar procesul civil . Amenzile judiciare 6. plata unei sume de bani reprezinta singurul punct comun dintre amenda judiciara si despaguiri . Trasatura fundamental a amenzii judiciare rezida in faptul ca sanctiunea se aplica in ipoteza si pentru savarsirea unei abateri in cursul judecatii.in celelalte doua situatii obligatia se executa fata de parte vatamata .Intra-devar asa cum am cum am aratat déjà perimarea stinge procesul civil si se rasfrange asupra actelor intocmite anterior . in timp ce in cazul perimarii reclamantul poate sesiza instant cu o noua cerere evident daca intre timp nu s-a stins dreptul la actiune .

Amendarea partilor Art. e) contestare cu rea credinta a scrierii sau semnaturii unui inscris B. c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in termenul fixat . i)impiedicarea in orice mor a exercitarii. daca in acest mod s-a cauzat amanarea judecarii procesului. in afara de cazul in care acesta este minor b) neprzentarea avocatului. agentiilor procedurali . amenda judiciara se aplica indeosebi in cazul exercitarii cu rea credinta a unor drepturi procedural. la termenul fixat in acest scop de instant. A.Notiunea si rolul cheltuielilor de judecata Cheltuielile de judecata reprezinta ansamblulu sumelor de bani pe care trebuie sa le suporte partile in legatura cu activitatea lor procesuala . oari nerespectarea de catre acestia a indatoriilor stabilite de lege de catre instanta. Amendarea altor participanti a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune marturie cand este present in instant.precum si altor salariati ai instantei CAPITOLULU XI CHELTUIELILE DE JUDECATA 1. a atributiilor ce revin judecatorilor. la termenul fixat in acest scop.precum si impiedicarea de catre or ice persoana a efectuarii expertizei in conditiile legii f) nerespectarea unui inscris sau a unui bun de catre cel care-l detine. a unor cereri vadit netemeinice. este firesc ca partile sa achite anticipat anumite cheltuieli . a citarii prin publicitate a ori carei parti. In acelas timp nu 125 . expertilor desemnati de instant in conditiile legii . e) neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza. iar la sfarsitul dezbaterilor ele sa fie suportata de partea care a pierdut procesul . a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei. in legatura cu procesul. d) obtinerea cu rea credinta de catre reclamantul caruia I s-a respins cererea.a reprezentantului sau a celui care asista partea. h)cauzarea amanarii judecarii sau executarii silite de catre cel insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura . g) refuzul sau omisiunea unei autoritati ori a altei personae de a comunica la cererea instantei. a unor masuri asiguratorii prin care paratul a fost pagubit.proc. c) obtinerea. d) nerespectarea de catre agentii fortei publice a obligatiei de acordare a concursului la indeplinirea efectiva a executari silite.In privinta partilor . Sanctiunea amenzii se aplica si altor participant in cazul in care acestia nu indeplinesc anumite insarcinari date de instant sau in cazul nesocotirii altori obligatii procesuale. datele care rezulta din actele si evidentele ei.cu rea credinta . a) introducerea . b) formularea cu rea credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare a procesului civil.civ. ori refuzul de a da lamuririle cerute. cu rea credinta.108 C.

11 din legea 146/1997 si care vizeaza in mod expres modul de stabilire a taxelor judiciare de timbre pentru cererile preivind exercitarea cailor ordinare de atac. ale expertilor si ale specialitatilor numite in conditiile art. Continutul cheltuielilor de judecata 2.proc. 146/1997. adeseori uzitata. Modul de plata si cuantumul taxelor de timbru este reglementat prin legea nr. 126 .intr-adevar potrivitlegii cheltuielile de judecata vor fi suportate in final de catre partea din vina careia s-a promovat actiunea . 247 alin.2.proc. Precizari prealabile Potrivit art. 1 din legea nr. Taxele judiciare de timbru se percep nu numai pentru introducerea cererilor de chemare in judecata.onorariile avocatiale si onorariile expertilor se determina in finctie de complexitatea cauzelor si de valoarea obiectuluilitigiului. Taxele judiciare de timbre se platesc anticipat de catre pareta care formuleaza o cerere de chemare in judecata sau exercita o cale de atac. daca este cazul de cazare . 247. Textul mentionat anterior se coroboreaza in mod firesc cu dispozitiile art. Cheltuielile de judecata nu pot fi limitate insa numai la finalitatea de a constitui o sanctiune procedural. despagubirea martorilor precum si orice cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut .civ. a procesivitatii excessive a unor personae . C. Judecatori nu pot micsora cheltuielile de timbru .plata expertilor .taxele de timbre . Taxele judiciare de timbru Taxele judiciare de timbru reprezinta sumele de bani ce se platesc de partea care formuleaza o cerere de chemare in judecata sau exercita o cale de atac. 2.ci si pentru promovarea cererilor reconventionale. Prin aceasta cheltuielile de judecata constituie si o frana in calea . Potrivit legii 146/1997 taxele judiciare de timbre se determina in mod diferentiat dupa cum obiectul cererilor este sau nu evaluabil in bani.precum si alte cheltuieli necesare pentru buna desfasurare a procesului . Ele cuprind taxele de timbru. Ele au si rolul de a despagubi partea care a castigat procesul si care nu este vinovata de declansarea activitatii judiciare. 2.civ. Potrivit art. onorariile avocatiale si alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut. Cheltuielile de judecata sunt determinate in proiectul codului de procedura civila intr-un text mult mai bine elaborate.1.plata expertilor. 318 alin. (3)sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de necesitatea prezentei la proces . 146/1997 sunt supuse taxelor judiciare de timbru actiunile si cererile promovate in fata instantelor judecatoresti precum si cererile adresate Ministerului justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Partea care cade in pretentii va fi obligate la cerere sa plateasca cheltuielile de judecata.despagubirea martorilor. (2) C. taxa de procedura si impozit proportional.cheltuielile de transport si . Principiul enuntat este consacrat in mod expres in art.a cererilor de participare a tertelor personae in procesul civil. adica tocmai de catre partea care a pirdut procesul. Cheltuielile de judecata consta in taxele judiciare de timbrusi timbrul judiciar onorariile avocatilor.trebuie ignorant nici rolul cheltuielilor de judecata de a actiona ca veritabile sanctiuni procedural . In sistemul legislatiei noastre . cheltuielile de judecata au in continut complex.

Actiunile si cererile neevaluabile in bani se taxeaza cu o suma fixa. k)cererile de stramutare in materie civila se taxeaza cu 4 lei l)cererrile pentru investirea cu formula executaorie ahotararii judecatoresti pronuntate in tara sau in alte tari si a oricaror alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege. daca cererea are ca obiect acoperirea daunelor suferite n)cererile pentru incuvintarea silita se taxeaza cu 10 lei 127 . anularea.2 din legea 146/1997. In acest sens. exercitate in conditiile art 111 C.actiunile si cererile evaluabile in bani. recunoasterea dreptului pretins. rezolutiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial. in cazul in care nu se revendica siportiuni de teren se taxeaza cu 19 lei j)actiunile posesorii si cererile ce au cs obiect servituti se taxeaza cu 19 lei. inclusive a executarii vremelnice. c)cererile pentru stabilirea calitatii de mostenitor.se taxeaza dupa cum urmeaza: a)pana in valoare de 50 de lei cu 6 lei b)intre 51 de lei si 500 de lei cu 6 lei la care se mai adauga 10%pentru ce depaseste 50 de lei c)intre 501 si 5000 de lei. cererea privind repunerea partilor in situatia anterioara este scutita de taxa de timpru daca este accesorie cererii privind declararea nulitatii. cu 51 de lei la care se mai adauga 8% pentru ce depaseste 5000 de lei d)intre 5001 lai si 25000 de lei cu 411 lei la care se mai adauga 6% pentru ce depaseste 25 000 de lei e)intre 25001 lei si 50000 de lei cu 1611 lei la care se mai adauga 4% pentru ce depaseste 50000 de lei f)intre 50000 de lei si 250000 de lei cu 2611 lei la care se mai adauga 2% pentru ce depaseste 250000 de lei g)peste 250000 de lei cu 6611 lei la care se adauga 1% pentru ce depaseste 250000 de lei.introduce la instantele judecatoresti. dupa cum urmeaza: a)cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept.Potrivit art. Taxele enuntate mai sus se aplica in mod corespunzator si cererilor privind declararea nulitatii. a masei succesorale. art. care nu sunt executorii potrivit legii se taxeaza cu 4 lei m)cererile introduce de cei vatamati in drepturile lor printr-un act administrative sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxeaza cu 4 lei.cerere de reductiune a libertatilor si cererile de partaj se taxeaza cu o taxa de 19 lei d)cererile de recuzare in materie civila se taxeaza cu 4 lei e)cerile de suspendare a executarii silite. rezolutionarea sau rezilierea unui act juridic patrimonial. anularea. eliberarea unui certificate.nelegate de plata anumitor sume de bani. precum si cererile de ordonanta presedentiala al carui obiect nu este evaluabil in bani se taxeaza cu 10 lei. daca are ca obiect anularea actului.proc. precum si cereile in legatura cu masurile asiguratorii se taxeaza cu 10 lei f )cererile de perimare si cererrile pentru eliberarea actului de adjudecare se taxeaza cu 10 lei g)contestatiile in anulare se taxeaza cu 10 lei h)cererrile in revizuire se taxeaza cu 10 lei i)actiunile in granituire. precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial.civ se taxeaza cu 19 lei a1)cerereile in anularea sau declararea nulitatii unui act juridic patrimonial se taxeaza cu 12 lei b)cerererile care privesc dreptul de folosinta a locuintelor sau a unuor incaperi.3 din Legea 1461997 indica cererile care se taxeaza cu o suma fixa. a unei adeverinte sau a oricarui alt inscris si cu 10% din valoarea pretinsa dar nu mai mult de 39 de lei.

respective in cazul cererilor avand ca obiect acordarea personalitatii juridice. daca are ca obiect efectuarea de comisii rogatorii. cu mentiune a ca sunt definitive sau irevocabile se taxeaza cu 2 lei t1)cererile pentru legalizarea de copii de pe inscrisurile aflate la dosar.1711/1960 ale Ministerului Finantelor faceau distinctive intre cererile principale si cele accesorii. Acestea din urma erau supuse unei taxe judiciare de timbre egale cu 20% din taxa aferenta cererii principale. u)notificarile si simatiile communicate prin executorii judecatoresti se taxeaza cu 4 lei de fiecare comunicare v)cererile adresate Ministerului Justitiei pentru supralegalizarea inscrisurilor sau copiilor de pe inscrisuri. Contestatiile la executare silita se taxeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit.daca are ca obiect inmanarea de acte judiciare sau extrajudiciare si cu 78 de lei. destinate a fi utilizate in strainatate se taxeaza cu un leu. a cererilor in domeniul dreptului de autor si de inventator. Instructiunile nr. in cazul cererilor si actiunilor evaluabile in bani Legea acorda si scutiri de plata a taxei judiciare de timbre.o)cererile pentru emiterea somatiilor de plata se taxeaza cu 39 lei p)cererile privind instituirea de masuri asiguratorii asupra navelor si aeronavelor se taxeaza cu 388 de lei r)cererile de asistenta juridica. cererile de interventie si de chemare in garantie se taxeaza dupa regulile aplicabile cererii sau actiunii principale. formulate de autoritatile straine. Toate aceste scutiri au un character obiectiv. pentru fiecare exemplar de copie in parte se taxeaza 1leu/pagina t2)cererile pentru eliberarea oricaror certificate prin care se atesta fapte sau situatii rezultate din evidentele instantelor de judecata sau cu privire la dosarele aflate in arhiva acestora se taxeaza cu 1 leu.146/1997 sunt supuse taxelor judiciare de timbre si cererile pentru exercitarea cailor legale de atac. Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului impotriva hotararilor judecatoresti se taxeaza cu 50% din: -taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila in bani. iar nu a calitatii sau a situatiei material a partilor. in acest caz. suma de 194 de lei. Taxa judiciara de timbre nu poate depasi. Potrivit art. cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. cand suspendarea judecarii se datoreaza partilor se timbreaza cu 50% din taxa judiciara de timbre pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost suspendata t)cererea pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotararile judecatoresti. In atr.15-17 din legea 146/1997 sunt determinate cererile.10 din Legea 146/1997. solutionata de prima instanta’ -taxa datorata la suma contestata. se taxeaza cu 39 de lei. intrucat ele sunt stabilite in considerarea materiei supuse judecatii. Legea 146/1997 stabileste si modul de determinare a taxei judiciare de timbre in cazul alto9r cereri sau actiuni neevaluabile in bani. s)cererile de infiintare a popririi se taxeaza cu 10 s1)cereri pentru repunerea pe rol. De aceea. actiunile si caile de atac pentru care nu se pot percepe taxe judiciare de timbre.instanta consstitutionala a statuat ca reglementarea taxelor de timbre in justitie nu este contrara dreptului de 128 .daca prin conventii international sau pe baza de reciprocitate nu sau stabilit ca asistenta judiciara international se efectueaza gratui. a cererilor in materie comerciala si in material raporturilor de familie. x)cererile adresate Ministerului Justitiei pentru autorizarea traducatorilor si interpretilor se taxeaza cu 19 lei. Potrivit legii nr. cererile reconventionale. indifferent de valoarea contestata.

precum si cele formulate de alte instituii plublice. Ministerul public si de Ministerul Economiei si Finantelor.cat si a materiei supuse judecatii. esalonari sau amanari pentru palta taxelor judiciare de timbre.. taxele judiciare de timbre se restituie.in conditiile in care se pune problema scutirii de la plata taxelor de timbre pentru autoritai si institutii publice bugetare. ori s-au impacat e)cand contestatia la execurtare a fost admisa. inclusive caile de atac formulate. Legea reglementeaza si posibilitatea restituirii. Esalonarea platii taxei judiciare de timbre nu influenteaza asupra obligatiei partii care a pierdut procesul de a suporta integralcheltuielile de judecata. facilitate sub forma de reduceri. de Senat . iar hotararea a rama irevocabila f)cand instanta de judecata se declara necompetenta.in alte cazuri care apreciaza. impreuna cu esalonarea sau amanarea platii.art.16 din legea 146/1997 care se determina cu o scutire de taxe judiciare de timbre atat in considerarea.cererile si sctiunile. in urmatoarele situatii: a)cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10 % din media venitului net pe ultimele 3 luni de zile de activitate b)plata intregrala a taxei. calitatii partii.Camera Deputatilor.tinandu-se seama de faptul ca taxele respective se fac venit la bugetul de stat. Neindeplinirea obligatiei de plata a taxelor judiciare de timbre atrage dupa sine sanctiunea anularii cererii. Curtea Constitutionala.Astfel potrivitart. trimitand cauza unui alt organ cu activitate juristictionala.potrivit legii. in anumite conditii. De asemenea. adresate judecatoriei. In toate cazurile. Curtea de conturi.iar principiul egalitatii in fata legii nu este incalcat. mai sunt scutite de la taxa judiciara de timbre si cererrile pentru dizolvarea societatilor comerciale si a grupurilor de interes economic. potrivit art 20. cand au ca obiect venituri publice.a taxelor judiciare de timbre.17 declara ca fiind scutite de taxe judiciare de timbre .. indisponibilizate. taxele judiciare de timbre se platesc anticipat.dupa caz. dreptul la restituire se stinge daca nu a fost exercitat in termen de un an de la data cand s-a nascut acest drept. fata de datelereferitoare la situatia economic-financiara a persoanei juridice. Consiliul Legislativ. ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice. la cererea petitionarului. in procesul de divort. De asemenea. Sactiunea anularii cererii nu se poate aplica automat.instanta poate acorda persoanelor juridice.liber acces la justitie . Avocatul Poporului. Guvernul Romaniei. in conditiile legii. Cu toate acestea.23 din legea 146/1997. la cerere. iar in cazul prevazut la lit e) taxa se restituie proportional cu admiterea contestatiei.cerereile pentru inregistrarea asociatiilor de proprietari. In fine. ca urmare a unor dispozitii legale d)cand. in una din urmatoarele imprejurari: a)cand taxa platita nu este datorata b)cand s-a platit mai mult decat cuantumul legal c)cand actiunea sau cererea ramane fara obiect in timpul procesului.art. de locatari sau mixte. esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbre datorate pentru actiuni si cereri introduce la instantele de judecata. Reducerea taxei de timbre poate fi acordata seoarat sau.In mod exceptional. Precizam ca in cazul prevazult in lit d) se restituie doar jumatate din taxa platita. Cu toate acestea.24 din legea 146/1997 dispune ca nu se restituie taxele judiciare de timbre platite pentru aplicarea si anularea de timbre fiscal mobile. partile au renuntat la judecata.20 129 . ca plata taxei de timbre la valoarea datorata.art.indiferent de obiectul acestora. nu este posibila deoarece persoana juridical se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt. O situatie particulara este prevazuta in art.Presedintele Romaniei. instanta poate acorda persoanelor reduceri.

Solutionarea exceptiei de necompetenta presupune si ea unele verificari. Potrivit art 202 alin. apar elemente care determina o valoare mai mare.146/1997 contine o reglementare expresa si cu privire la solutia ce trebuie pronuntata de instanta de control judiciar in situatia in care constata ca in fazele anterioare taxa judiciara de timbre nu a fost platita legal. 2. Suma stabilita drept onorariu provizoriu se depune . daca in cursul procesului. intr-o atare imprejurare. in momentul inregistrarii cererii.(2) C. partial a sumei contestate. Admiterea cererii de reexaminare . Sub imperiul legislatiei anterioare s-a decis insa ca netimbrarea unor capete de cerere echivaleaza cu o timbrare insuficienta. impotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbre se poate face cerere de reexaminare.conduce. in termen de 3 zile de la data in care s-a stabilit taxa sau de la data comunicarii sumei datorate. Legea nr. la restituirea totala sau. Numirea expertului sau. de partea la cererea careia s-a incuviintat efectuarea expertizei. trebuie sa aratam ca in doctrina a fost promovata si teza potrivit careia exceptia de necompetenta primeaza fata de aceea privind anularea cererii pentru palta taxelor judiciare de timbre. art. Intr-adevar.incheierea de numire va statornici si plata cuvenita expertilor’’.alin(2) din legea 146/1997 dispune ca daca taxa judiciara de timbre nu a fost achitata in cuantumul legal. O situatie particulara este aceea in care in cadrul unei singurei actiuni se formuleaza mai multe capete de cerere. Nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la plata taxelor judiciare de timbre se invoca de partea interesata pe cale de exceptie. In acest sens. Prin urmare. Cu toate acestea. Reexaminarea se infatiseaza ca o cale procedural de retractare a propriei decizii privitoare la modul de stabilire a taxei judiciare de timbre si este competent aceleiasi instante. potrivit art 18 alin. fara citarea partilor. legea timbrului nu permite o alta interpretare. tehnice si contabile. In ipoteza in care capetele de cerere. Exceptia netimbrarii primeaza fata de exceptia de necompetenta. ori. dupa caz. iar o atare imprejurare putea conduce la anularea intregii actiuni. formulate in conditiile aratate.Onorariul stabilit de instanta are un character provizoriu.a expertilor se face de instanta de incheiere. in 130 .20 alin (5) din legea 146/1997 dispune ca. in contul special al biroului local al biroului judiciar pentru expertise judiciare.in mod firesc.a fost instituit un mijloc procedural specific de control asupra modului de stabilire a taxei judiciare de timbre. au o finalitate diferita.(2) din legea 146/1997. la aceeasi instanta. exceptia cazurilor in care prin lege se prevede altfel. instanta va pune in vedere petentului sa plateasca suma datorata pana la primul termen de judecata. instanta care judeca calea de atac va dispune obligarea partii la plata taxelor judiciare de timbre aferente. dupa natura lui.civ.. dispozitivul hotararii constituind titlu executoriu. in termen de 5 zile de la numirea expertului.intr-o asemenea imprejurare instanta nu va putea anula intreaga actiune ca insuficint timbrata. taxa judiciara de timbre se datoreaza pentru fiecare capat de cerere in parte.3 Onorariul expertilor In cuprinsul cheltuielilor de judecata se include si onorariile datorate expertilor pentru lucrarile de specialitate efectuate si ordonate de instanta de judecata. prin incheiere irevocabila. In opinia noastra .dupa caz.proc. Onorariul definitive se stabileste de organul care a dispus efectuarea expertizei.iar instanta se pronunta asupra acesteia doar in urma unor dezbateri contradictorii. In urma modificarii legii 1461997 prin legea 195/2004 . Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet.

In acest sens. 274 alin. Prin urmare. fata de valoarea pricinii sau munca implinita de avocat”. “Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau micsoreze onorariile avocatilor potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale.” Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca instant de judecata nu este indreptatita sa reduca onorariul convenit de avocat cu clientul sau. 274 alin. unii autori au remarcat insa ca art. ale carei decizii pot fi atacate cu plangere la Comisia permanenta a carei solutie este definitiva”. cuvenite expertului sau specialistului. In aceasta privinta. Coantumul cheltuielilor de judecata urmeaza sa fie definitive precizat de partea interesata cu prilejul dezbaterilor in fond. atunci cand este cazul. Desi nu poate dispune obligarea din oficiu la plata cheltuielilor de judecata. Pe de alta parte. 2. aceste raporturi sunt supuse dipozitiilor cuprinse in Lg. caci ar insemna a transforma instant intr-un organ de control al conducerii biroului colectv de asistenta juridical. (3) C. proc. instant poate majora sau micsora. Civ. nu onorariul avocatului. In doctrina.socotim si noi ca instantele judecatoresti sunt indreptatite in continuare sa reduca onorariul avocatial in cadrul operatiei de determinare a cheltuielilor de judecata. instant suprema a statuat. Plata onorariului si decontarea altor cheltuieli. reclamantul solicita obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata prin chiar actul de investire al instantei. 51/1995.functie de compexitatea lucrari. Omisiunea partii de a solicita cheltuielile de judecata nu conduce la stingerea dreptului sau. de volumul de lucru depus si de gradul profesional ori stiintific al expertului sau specialistului. Ele trebuie sa fie solicitate in mod expres de partea interesata. Procedura de acordare a cheltuielilor de judecata Acordarea cheltuielilor de judecata se intemeiaza. Onorariul avocatial In present pe baza reglementari cuprinse in Lg. tehnice si contabile. iar paratul prin intampinare. partea care pierde procesul-cade in petentii-va trebui sa suporte si cheltuielile facute cu angajarea unui avocat. in termini lipsiti de orice echivoc. “nu-si mai poate gasi. pe baza de negociere. in mod constant. a carei activitate administrative de satbilire a onorariilor in diferite cause concrete este susceptibila de control pe linia Directiei de resort din Ministerul Justitiei. In mod obijnuit. in principiu. onorariul avocatial se stabileste. civ. ca partea este ndreptatita sa isi valorifice dreptul sau sip e calea unei actiuni civile separate. ci suma pe care o va include in cheltuielile de judecata cu titlu de onorariu de avocat. proc. ea este obligate sa puna in vedere partilor. in sistemul legislatiei noastre procesuale. proc. civ. jurisprudenta noastra a decis.” 3. 51/1995. pe culpa partii care a pierdut procesul. nr. in baza principiului rolului activ. s-a invocate faptul ca pentru solutionarea reclamatiilor sau contestatiilor s-a determinat o competent exclusive a Consiliului Baroului. raman insa inaplicabile in privinta raporturilor dintre avocat si clientul sau. se fac numai prin biroul local pentru expertise judiciare. La sfarsitul procesului. Dispozitiile art. ca au dreptul sa le solicite.(3) C. (3) C. ori de cate ori vor constata motivate ca sunt nepotrivit de mici sau de mari. ca “onorariile avocatilor sunt negociabile si se stabilesc prin contractul de asistenta juridical. insa acest contract nu este opozabil tertilor din process si ca atare in raport de natura litigiului si dupa criteriile prevazute de art. Cheltuielile de judecata nu se pot acorda insa din oficiu.4. 131 .. nr. 274 lin. intre avocat si client. aplicarea in cadrul reglementariii actuale.

275 C. de data aceasta culpa procesuala este prezenta. civ. (1) C. civ. respective a reclamantului care a actionat in mod abuziv. 276 C. : “Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata”. In aceasta privinta pot fi concepute doua solutii. pe care debitorul l-a lasat sa treaca. civ. proc. Opinam ca aceasta din urma solutie este cea corecta. Potrivit art. Intr-adevar. Doua sunt principiile ce trebuie avute in vedere in aceasta privinta: culpa procesuala si scoperirea integral a perjudiciului cauzat partii castigatoare. Cu prilejul judecatii instant va tine siama de principiile care ssstau la baza acordarii cheltuielilor de judecata.Astfel cum rezulta din art.. De aici s-ar putea trage concluzia ca efectul exonerator se poate produce in toate categoriile de litigii. Punerea in intarziere se poate produce si prin efectul legii. tot pe idea de culpa procesuala. civ. proc. proc. A doua solutie: aplicarea textului analiat doar la litigiile susceptibile de procedura punerii in intarziere. o atare punere in intarziere va avea ca efect obilgarea paratului la plata cheltuielilor de judecata. (2) C. Exonerarea paratului de plata cheltuielilor de judecata se intemeiaza. proc. proc. Solutia este naturala caci daca paratul a fost pus. chiar daca acesta a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului. 275 C. Codul civil contine si o dispozitie-art. In schimb. reglementeaza o situatie particulara lipsia de orice echivoc si care are ca obiect punerea in intarziere “inainte de chemarea in judecata”. civ. nu se aplica in cazul actiunilor in tagada paternitatii si nici in procesele de divort. Punerea in intarziere trebuie sa fie expresa si facuta in timp util pentru a-i oferi paratului posibilitatea de a-si indeplini obligatia. civ. 275 C. completarea hotararii poate fi dispusa doar in cazul in care instant a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere.1079-potrivit careia punerea in intarziere se poate realize printr-o notificare. intrucat acestea pot fi valorificate prin intermediul executarii silite. se impune sa precizam ca legea consacra sio exceptie de la regula potrivit careia cheltuielile de judecata se acorda partii castigatoare. in prealabil. sunt aplicabile in cazul actiunilor formulate pe cale principal. dar ea se concretizeaza in atitudinea partii care a perdut procesul. Prima solutie: aplicarea nelimitata a dispozitilor art. proc. In aplicarea principiilor enuntate legislatia noastra procesuala reglementeaza si unele situatii particulare. 275 C. in intarziere el este cel care se afla in culpa procesuala. Potrivit art. civ. proc. Prin urmare. 275 C. cand s-a consacrat expres ca debitorul va fi in intarziere la implinirea termenului.. Potrivit art1079 alin. iar nu si atunci cand partea a neglijat sa-l formuleze. fara a fi necesara notificarea si cand obligatia nu poate fi implinita decat intr-un termen determinat. Astfel. in mod natural. Cheltuielile de judecata pot fi compensate de catre instant in anumite conditii. dispozitiile art. debitorul este de drept in intarziere: in cazurile anume determinate de lege. 275 C. 281 alin. proc. privitoare la stabilirea sau modificarea pensiei de intretinere. proc. civ. Instanta trebuie sa se pronunte asupra cheltuielilor de judecata in chiar dispozitivul hotararii. In primul rand.. O alta problema discutat este si aceea a determinari domeniului de aplicabilitate a dispozitiilor art. Cauza de exonerare mentionata nu opereaza in situatia in care anterior promovarii partul a fost pus in intarziere. Art.: “ Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte. s-a statuat ca art. civ. Ea s-ar putea intemeia chiar pe referirea generic a art. putand face compensarea lor” 132 . civ. text care reglementeaza institutia la care ne referim. la pretentiile deduse in judecata de reclamant. instant va aprecia in ce masura fiecare dintre ele poate fi obligate la plata cheltuielilor de judecata. 275 C.

Cheltuieilile urmeaza sa fie supaortate in raport de cotele ce revin coindivizarilor.277 C. in mod exclusive. potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei”. Astfel de pilda.este aplicabila in toate acele situatii in care procesul a fost necesar pentru realizarea drepturilor ambelor parti. el nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata.In toate situatiile. civ.proc. O aplicare concreta a principiilor enuntate mai sus a fost facuta in materia actiunii in granituire. Legea reglementeaza in mod expres si modul de lichidare a cheltuielilor de judecata in cazul coparticiparii procesuale. Acest lucru se intampla in cazul admiterii concomitente a actiunii principale si a cererii reconventionale.intrucat cheltuielile de granituire trebuie suportate de catre ambele parti. De asemenea . In cazul participarii tertelor persoane in procesul civil. Principial aceasta solutie are in vedere situatia in care tertul intervenient a pierdut procesul.. caci fata de pretentiile formulate initial. Dispozitiile art. Aceasta precizie este semnificativa si in privinta proceselor in care s-au formulat cereri de interventie.In al diolea rand. proc.Dispozitile art. Problema lichidarii cheltuielilor de judecata se paote pune atat in cazul interventiei principale.civ se aplica. In ultima instanta si in acest caz se poate ajunge la o compensare partial sau chiar totala a cheltuielilor de judecata. Textul citat consacra principiul potrivit caruia fiecare coparticipant procesual trebuie sa acopere . O atare solutie este echitabila .civ:.in ultima instanta. Aceasta solutie se bazeaza pe ideea potrivit careia la baza cheltuielilor de judecata se afla si principiul raspunderii civile delictuale. In consecinta si de data aceasta compensarea cheltuielilor de judecata poate fi totala sau partiala. fiecare coparticipant va putea fi obligat numai la plata cheltuielilor de judecata care lea provocat prin apararaea sa. dreptul la toate cheltuielile de judecata.compensarea cheltuielilor de judecata se vor dispune tinand seama de interesul partilor litigante si de culpa procesuala a fiecaruia dintre ele. Aceste dispozitii procedural fac si ele o aplicare a principiilor care stau la baza acordarii cheltuielilor de judecata: culpa procesualasi despagubirea integrala a partii. Potrivit art. si in cazul participarii tertelor personae la proccesul civil. Solutia promovata de jurisprudenta.in materi de partaj. paratul s-a aflat si el in situatia de a efectua unele cheltuieli.compensarea cheltuielilor de judecata se dispune si in cazul in care au fost admise pretentiile formulate de ambele parti. O situatia particulara se iveste in procesele de partaj.cat si a interventiei accesorii. care este situatia de interventie accesorie in material cheltuielilor de judecata. daca interventia tertului nu a ocazionat cheltuieli suplimentare. 133 .cu sublinierea necesara ca daca una dintre parti a ocazionat cheltuieli inutile acestea vor fi suportate exclusive de catre acea parte.277 C.proc. proportional sau solidar. partea care a castigat procesul.ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielilede judecata in mod egal. chiar daca a pierdut procesul.deoarece sistarea starii de indiviziune profita tuturor partilor. ca urmare a rejudecarii dupa casare are. in situatia in carepretentiile reclamantului au fost admise numai in parte. cheltuielile pe care lea provocat prin apararea sa. prin analogie. Compensarea cheltuielilor de judecata se poate dispune in afara instantelor de control judiciar.compensarea cheltuielilor de judecata se poate dispune si atunci cand reclamantul a formulat mai multe capete de cerere din care numai unele au fost admise. 276 C.Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati. in primul rand . devin apilcabile. Dimpotriva. O atare solutie se poate pronunta in cazul in care se admit sau se resping apelurile sau recursurile ambelor parti.partile trebuie sa suporte impreuna cheltuielile de judecata. In asemenea litigii.

civ renuntarea la judecata se constata prin incheiere. procesul civil parcurge doua faze importante: judecata si executarea silita. la cererea paratului. etapa deliberarii si pronuntarii hotararii judecatoresti.civ cu referire la solutionarea cauzelor in recurs. In acest context. potrivit art. redactarea si depunerea de catre parti a cererii de chemare in judecata si a intampinarii.298 C. Daca insa tertul ar determina.Tertul intervenient in interesul uneiadintre parti nu are posibilitatea de a argument cheltuielile de judecata. toate aceste etape sunt obligatoriii pentru a obtine o hotarare care sa statueze asupra fondului pretentiilor deduse in justitie.proc.mentionam momentele procesuale privitoare la prima zi de infatisare si administrarea dovezilor. prin atitudinea sa. evocam momentul procesual al deliberarii.. iar in ultima etapa. in continuare. sporirea cheltuielilor de judecata el va fi obligat la suportarea lor fata de partea adverse. in cea dea doua etapa. in prima etapa a procedurii in fata primei instante. Etapele mentionate reflecta modul general de realizare a procedurii in fata instantelor de fond. Judecata in fata primei instante de fond se subdivide. Potrivit art. etapa dezbaterii cauzei in sedinta publica. in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul titlu’’.proc. remarcam. judecata se poate realize in fata instantei de fond si in fata instantelor de control judiciar. Astfel.Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel. este necesar sa subliniem ca etapele de defasurare a procedurii in fata instantelor de fond cuprind. caci numai acesta este succeptibil de executare silita. 134 . Pe de alta parte. Asupra cheltuielilor de judecata instanta trebuie sa se pronunte prin hotarare. unele moment procedural caracteristice si deosebit de importante pentru justa solutionare a cauzelor. intrucat uneori activitatea in fata primei instante se poate finalize si ca urmare a survenirii unor incidente procedural. Potrivit acestui text. Doar in mod exceptional instanta se poate pronunta asupra cheltuielilor de judecata printr-o incheiere.316 C. la plata cheltuielilor de judecata pe care le-a determinat.la randul sau. Dispozitivul hotararii va trebui sa cuprinda mentiuni privitoare la modul de lichidare a cheltuielilor de judecata.proc. activitatea judiciara realizata in ordinea etapelor si momentelor procesuale deja mentionate. O dispozitie similara este cuprinsa si in art. Spunem in principiu. Judecata in fata instantei de fond se realizeaza potrivit unor reguli riguros si expres determinate de lege. Hotararile pronuntate de instantele judecatoresti pot fi controlate pe calea apelului sau recursului si sub aspectul modului de suportare a cheltuielilor de judecata. De aceea. PARTEA A II-A JUDECATA IN FATA PRIMEI INSTANTE CAPITOLUL I CONSIDERATII INSTANTA GENERALE ASUPRA JUDECATII IN PRIMA Astfel cum am arata déjà in primul capitol al lucrarii de fata. Iar in principiu. de pilda. in unele etape procedural importante: etapa scrisa pregatitoare. Cercetarea noastra va urmari. fiecare.civ: .daca renuntarea intervine dupa comunicarea cererii de chemare in judecata reclamantul poate fi obligat. 246 C. Larandul sau. judecata in fata primei instante prezinta o importanta cu totul particulara.

Capitolul 2 Etapa scrisa pregatitoare 1 Precizari prealabile Prima etapa a dezbaterilor debuteaza odata cu inregistrarea actului de sesizare.redactarea si depunerea de catre parti a cererii de chemare in judecata si a intamplinarii.in aceasta prima etapa.in unele etape procedurale importante: etapa scrisa pregatitoare . 135 .unele momente procedurale caracteristice si deosebit de importante pt solutionarea cauzei.Majoritatea acestor norme se aplica si in fata instantelor de control judiciar. “Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel.apar momentele procesuale privitoare la prima zi de infatisare si la administrarea dovezilor.C.” Judecata in fata instantei de fond se subdivide. Actele de procedura.momentul procesual al deliberarii. Ultima etapa. Aceste etape sunt obligatorii pt a obtine o hotarare care sa statueze asupra fondului pretentiilor deduse in justitie. In a 2-a etapa.P.fixeaza cu exactitate elementele esentiale ale dezbaterilor ulterioare.alaturi de chemarea in judecata.in fata instantei de fond -in fata instantelor de control judiciar .Judecata in fata primei instante Capitolul 1 Consideratii generale asupra judecatii in prima instanta Procesul civil parcurge doua faze importante:. In prima etapa a procedurii in fata primei instante.cererea reconventionala si citarea partilorconstituie o etapa pregatitoare.in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul titlu.298 C.etapa deliberarii si pronuntarii hotararii judecatoresti.Art.judecata: .Partile trebuie sa dea dovada de diligenta si rigoare in fixarea pretentiilor si apararea lor.Etapele de desfasurare a procedurii in fata instantelor de fond cuprind.executarea silita Judecata in fata instantei de fond se realizeaza potrivit unor reguli riguros si expres determinate de lege.etapa dezbaterii cauzei in sedinta publica .intamplinarea.va influenta modul de desfasurare a activitatii judiciare ulterioare.iar instanta trebuie sa-si exercite rolul activ.Etapa scrisa cuprinde.Modul de pregatire a judecatii in aceasta etapa.

domiciliul sau resedinta partilor ori. Este de observat ca legea se refera doar la indicarea partilor prin nume. .unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.Daca reclamantul locuieste in strainatate.C.pentru persoanele juridice.Cererea de chemare in judecata este un act declarativ care poate fi indeplinit numai de catre persoanele care pot dobandi calitatea de parte in procesul civil.precum si. fara enuntarea si identificarea partilor. A) numele.nu este posibila nici construirea raporturilor procesuale.prezinta unele note distincte care trebuie sa fie mentionate: .C.C.Cererea de chemare in judecata are ca obiect o pretentie civila concreta.i se vor transmite reclamantului “toate comunicarile privind procesul” Dispozitiile art 112 pct 1 C.denumirea si sediul lor.La domiciuliul ales. 2 Cererea de chemare in judecata 2.nationalitate si data nasterii. Cererea de chemare in judecata. In art.exercitarea actiunii civile este de neconceput.sunt de natura sa identifice partile .unul din cele mai importante.codul fiscal si contul bancar.C se aplica si persoanelor juridice. Reclamantul are posibilitatea ca prin cererea de chemare in judecata sa-si aleaga domiciliul fie la domiciliul mandatarului sau. . Un element nou al cererii vizeaza codul numeric personal.P.112 C. Aceste mentiuni sunt de o deosebita importanta.P.precum si pt citarea lor in fata instantei de judecata.dupa caz. “Oricine pretinde un drept impotriva altei persoane.109 alin 1 C.Actele de procedura care sintetizeaza etapa scrisa pregatitoare: citarea partilor este o masura luata in cursul primei etape pentru a pregati infatisarea partilor in fata instantei.cererea de chemare in judecata se infatiseaza ca un act de investire a instantei competente.numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice.nici proces.Mentiunea nu a fost prea fericita deoarece este posibil ca o identificare numai prin nume a unei parti sa nu fie suficienta(ex : mai multe persoane care locuiesc impreuna si au acelasi nume).2 Continutul cererii de chemare in judecata Elementele care trebuie sa le cuprinda sunt expres determinate in art.nu si prin prenume.1 Notiunea si importanta cererii de chemare in judecata : In materie civila.P.Reclamantul va trebui sa indice si mentiuni privitoare la prenume.( art 93 C.Fara corecta identificare a partilor.fie la domiciliul unei terte persoane.Constituie primul act al procedurii.textul cuprinzand elemente corespunzatoare de identificare.iar obligativitatea inserarii lor ca elemente necesare nu poate fi ignorata.La fel si mentionarea domiciliului sau resedintei partilor este importanta.va arata si domiciliul ales in Romania.P. 136 .trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente” – rolul reclamantului in declansarea procedurii judiciare. Cererea de chemare in judecata este actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila. Indicarea domiciliului este un element necesar pt corecta individualizare a partilor.).Intreaga activitate de solutionare a litigiului se va derula in limitele pretentiilor determinate de reclamant prin cerere. 2.fara initiativa partii nu exista cerere si pe cale de consecinta.

dupa cum este vorba de un bun mobil sau imobil. C) obiectul cereii si valoarea lui.in functie de natura sa.constatarea inexistentei unui drept.dupa pretuirea reclamantului.revendicarea unui bun mobil sau imobil. . Obiectul cererii trebuie sa fie identificat in mod corespunzator. Prin obiectul cererii( art 112 pct 3 CPC) se intelege tocmai ceea ce se solicita de reclamant prin actul de investire al instantei.atunci cand pretuirea este cu putinta Obiectul cererii de chemare in judecata este un element esential de individualizare a actiunii.numele acestuia si sediul profesional.precizarea obiectului este necesar si pt determinarea competentei instantei.atunci valoarea obiectului cererii va fi facuta de instanta pe baza probelor administrate.de a desemna o conditie de exercitare a actiunii civile .a numarului. Obiectul cererii trebuie sa mai indeplineasca si conditiile : -sa fie licit -sa fie posibil( sa se refere la o prestatie ce se poate realiza) -sa fie determinat sau determinabil Identificarea valorii obiectului cererii este o obligatie care revine reclamantului si ea trebuie concretizata in cuprinsul cerereii initiale de chemare in judecata.anularea casatoriei sau desfintarea unui act juridic.Evaluarea se face pe baza de expertiza dispusa din oficiu sau la cererea unei parti.a strazii.prin aratarea localitatii in care se afla. Determinarea obiectului cererii prezinta un interes teoretic si practic sub multiple aspecte: .iar in regimul cartilor funciare.Consecinta – respingerea actiunii. Obiectul si valoarea sa pot fi modificate in cursul judecatii in conditiile expres prevazute de lege.obiectul este un element necesar al dispozitivului hotararii iar insanta este chemata sa statueze numai in limitele determinate prin cererea de chemare in judecata.pt ca a fost exercitata de o persoana fara calitate. Identificarea calitatii in cerere este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu participa in nume propriu la activitatea judiciara.Neidentificarea calitatii de reprezentant face sa se prezume ca reclamantul lucreaza in nume propriu.caci activitatea judiciara ar fi lipsita de obiectul unei protectii care sa impuna interventia justitiei.Paratul poate contesta evaluarea facuta de catre reclamant.etc.iar in cazul reprezentarii prin avocat.trebuie identificate toate elementele care pot duce la identificarea completa.adica plata unei sume de bani.exceptia de conexiatate si exceptia de litispendenta) . Art 112 pct.cunoasterea obiectului este necesar si pt corecta solutionare a unor exceptii de procedura(exceptia puterii lucrului judecat.etc La bunurile imobile.B) numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces. .2 CPC Conceptul de calitate este folosit in doua acceptiuni importante: .de a determina modul in care partile participa in procesul civil.ci in calitate de reprezentant a uneia dintre parti.va trebui identificat atat numarul de carte funciara cat si numerele topografice.Nu poate lipsi dintr-o cerere.paratul este pus chiar de la inceput in situatia de a cunoaste pretentiile adversarului si de a se putea apara. 137 .recunoasterea unei stari de fapt.

ea atesta in mod neechivoc nu numai vointa partilor de a se judeca ci si exactitatea continutului cererii. Motivele de drept trebuie sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului.Semnatura trebuie situata la sfarsitul redactarii.Instanta are posibilitatea.4.sa confere instantei posibilitatea de a proceda la administrarea probelor fara a se taragana judecarea procesului .Unii autori afirma ca fara semnatura cererea de chemare in judecata este ca si inexistenta. F) semnatura Semnatura este o formalitate esentiala. Potrivit art 133 CPC “Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului.Daca inscrisurile sunt intr-o limba straina se vor depune traduceri. Precizari complementare privind continutul cererii de chemare in judecata.Reclamantul trebuie sa indice acele elemente din care sa se poata desprinde care este fundamentul juridic al pretentiilor deduse in justitie. E) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere Indicarea dovezilor pe care se sprijina cererea de chemare in judecata urmareste un dublu scop : .pt a fi in masura sa-si pregateasca apararea.se vor alatura la cererea de chemare in judecata atatea copii cati parati sunt.sa puna partile intr-o pozitie de egalitate Legiuitorul impune in art 112 pct 5 CPC pt reclamant si unele exigente in materie de probatiune.D) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere Aratarea motivelor contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului.Sanctiunile incidente in cazul nesocotirii dispozitiilor art 112 CPC Nerespectarea dispozitiilor privitoare la continutul cererii de chemare in judecata atrage consecinte diferite.lipsa acestor elemente este sanctionata in mod expres cu nulitatea cererii de chemare in judecata.”In lipsa elementelor enuntate nu se poate desfasura activitatea judiciara. Indicarea motivelor de fapt consta in prezentarea sintetica. Dispozitiile art 112 CPC enunta in mod limitativ elementele pe care trebuie sa le cuprinda orice cerere de chemare in judecata 2.Pt lipsa semnaturii in art 133 alin 2 CPC e stabilit un 138 .copiile vor fi certificate de reclamant pt conformitate cu originalul.clara si precisa a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al prestatiilor deduse in justitie.Mentiunile sunt deosebit de importante si pt parat.este importanta pt ca instanta sa aiba posibilitatea de a cunoaste toate imprejurarile relevante pe care se sprijina pretentiile deduse in justitie.Regimul juridic al nulitatii este diferit in cazul lipsei numelui partilor si a obiectului cererii este sanctionata cu nulitatea fara ca legea sa acorde posibilitatea implinirii acestor lipsuri.iar nu in cuprinsul textului cererii.caci numai in atare conditii ea poate constitui o atestare integrala a continutului ei.plus cate o copie pt fiecare inscris pt instanta.dar si obligatia de a pune aceasta problema in discutia contradictorie a partilor.3. 2.Cand dovada se face prin inscrisuri.cu exceptia cazului in care acesta a dat mandat de reprezentare unei alte persoane.De aceea.in functie de natura si importanta mentiunilor impuse de lege.obiectul si semnatura va fi declarata nula. Cererea de chemare in judecata trebuie sa fie semnata personal de catre reclamant.

altele cu implicatii si asupra raportului de drept substantial.(art 1865 pct1 139 . Nearatarea motivelor de fapt si de drept in cuprinsul cererii de chemare in judecata antreneaza sanctiunea decaderii partii din dreptul de a mai invoca acele motive.in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea. Nejustificarea calitatii de reprezentatnt este sanctionata cu anularea cererii.Lipsa acestor mentiuni poate fi acoperita numai pana in prima zi de infatisare.Daca se exercita o noua chemare in judecata.Daca pana la acest termen.avand ca obiect.pt inregistrarea sau modificarea cererii de chemare in judecata.”Daca paratul invoca lipsa de semnatura. b) Cererea de chemare in judecata determina cadrul procesului civil cu privire la parti si cu privire la obiectul litigiului. (art 163 CPC) d) Cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia.Dupa prima zi de infatisare.reclamantul va trebui sa semneze cel tarziu la prima zi de infatisare urmatoare.unele de natura procedurala. 2. Cele mai importante efecte ale cererii de chemare in judecata : a) Cererea de chemare in judecata “creeaza instanta” in sensul ca investeste organul de jurisdictie cu solutionarea unei pretentii civile concrete.”Legea permite remedierea lipsei semnaturii in tot cursul instantei.se vor aplica unele sanctiuni specifice.Este unul dintre efectele cele mai importante si mai energice ale cererii de chemare in judecata.sfera persoanelor implicate in realizarea procedurii judiciare poate fi largita doar prin introducerea unor terte persoane (art 49-66 CPC ) La fel si in privinta cadrului procesual cu privire la obiectul procesului civil.Legea confera insa reclamantului si posibilitatea de a solicita un termen.in functie de natura neregularitatii procedurale savarsite.in fata aceleiasi instante sau a unor instante diferite. ( art 161 CPC) Legea prevede acordarea unui termen in vederea justificarii calitatii de reprezentant.iar cand este prezent in instanta. Nulitatea intervine si in cazul unor neregularitati procedurale care privesc elementele neesentiale ale cererii de chemare in judecata.Dupa fixarea cadrului procesual cu privire la parti.se creeaza starea de litispendenta-are ca efect dezinvestirea instantei mai in urma sesizata cu aceeasi cauza.reclamantul nu-si completeaza lipsurile cererii.la prima zi de infatisare.Aceast cadru procesual poate fi largit totusi si din initiativa paratului prin formularea unei actiuni reconventionale. Sanctiunea nulitatii in cazurile prevazute de art 133 alin 1 CPC opereaza doar in cazul lipsei totale a mentiunilor privitoare la unul din elementele esentiale ale cererii de chemare in judecata.regim juridic particular.Cererea de chemare in judecata reprezinta actul care da nastere procesului civil si care are ca scop finalizarea litigiului prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti.Din momentul inregistrarii cererii ia nastere un nou raport juridic intre parti care genereaza drepturi si obligatii nu numai pt parti ci si pt instanta.De la data promovarii cererii de chemare in judecata se vor produce si efectele hotararii judecatoresti.5 Efectele cererii de chemare in judecata Cererea de chemare in judecata produce efecte importante.dar nu mai tarziu de prima zi de infatisare ce urmeaza dupa invocarea neregularitatii procedurale.Prin promovarea cererii de chemare in judecata se fixeaza in mod definitiv si competenta instantei de judecata.intre aceleasi parti si intemeiata pe o cauza identica. c) Cererea de chemare in judecata creeaza starea de litispendenta.schimbarea elementelor esentiale ale cererii de chemare in judecata nu se poate produce decat in anumite conditii strict determinate de lege.

Posesorul va trebui sa restituie fructele bunului.dobanda curge de drept.in caz contrar. 2.(art 104 CPC ) La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii cati parati sunt.Efectul intreruptiv al prescriptiei se produce pe data introducerii cererii de chemare in judecata la instanta.Inainte de fixarea termenului.in toate cazurile.In acest caz.Acordarea termenului se face.efectul intreruptiv se produce la data depunerii ei la oficiul postal.Art 1088 CC nu exista debite”decat din ziua cererii in judecata.afara de cazurile in care.Intreruperea reprezinta acea modificare a cursului prescriptiei ce are ca efect stergerea termenului inceput inainte de aparitia imprejurarilor prevazute de lege si inceperea unei noi prescriptii.el este dator de a inapoia productele.acestea se datoreaza anticipat.daca s-a perimat ori daca cel care a formulat-o a renuntat la ea. Una dintre primele obligatii ale presedintelui sau judecatorului de servici este aceea de a verifica plata taxelor de timbru.Efectul intreruptiv de prescriptie este conditionat de admiterea actiunii.proprietarului care-l revendica.Art 485 CC “Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-credinta.Daca cererea a fost expediata instantei prin posta.astfel incat paratul sa aiba de la data primirii citatiei.Intreruperea termenului de prescriptie are un caracter provizoriu.De asemenea.Prescriptia nu se considera intrerupta in acele cazuri in care cererea a fost respinsa.Art 1865 pct 1 CC precizeaza ca precriptia se intrerupe “printr-o cerere facuta in judecata. Daca reclamantul este de fata la stabilirea termenului.Actiunile cu caracter strict personal se particularizeaza de alte actiunicivile prin faptul ca ele nu pot fi transmise asupra mostenitorilor.fie introductiva de instanta sau numai incidenta intr-o instanta deja inceputa”.dupa lege. Procedura privind primirea cererii de chemare in judecata la instanta Cererea de chemare in judecata se depune la instanta personal de catre reclamant sau prin reprezentant al acestuia.” f) Cererea de chemare in judecata face sa curga dobanzile pt creante care anterior nu erau producatoare de dobanzi. 140 .CC).presedintele ii poate pune in vedere reclamantului ca are posibilitatea de a-si completa sau modifica cererea de chemare in judecata.dar ea se consolideaza odata cu ramanera definitiva a hotararii de admitere a cererii de chemare in judecata.” g) Cererea de chemare in judecata produce efectul transpunerii anumitor actiuni cu carater personal asupra mostenitorilor.presedintele instantei va obliga partea sa plateasca taxele dotorate pana la primul termen de judecata.Numai in mod exceptional.se pot retine cereri sau actiuni netimbrate sau insuficient timbrate.Cererea introductiva de instanta are valoarea unei puneri in intarziere.impreuna cu lucru.Partea este obligata sa depuna la dosar dovada achitarii. Cererea de chemare in judecata primeste data certa din ziua inregistrarii sale la instanta.anulata.Dupa inregistrare.poate fi expediata si prin posta.cep lutin 15 zile pt a-si pregati apararea.el va lua termenul in cunostinta.6.cu menitiunea ca neindeplinirea in aceste termen a obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii. e) Promovarea cererii de chemare in judecata face sa inceteze buna-credinta a posesorului.presedintele instantei are obligatia de a stabili primul termen de judecata.

trebuie sa faca completari sau modificari dispuse sub sanctiunea anularii cererii.i se ofere si reclamantului posibilitatea de a lua la cunostinta de apararile paratului.fiind un act procedural important.Daca obligatiile nu sunt indeplinite in termenul acordat.incepand de la cele de ordin procedural la exceptiile de fond. 3.solicitand motivat sa se revina asupra masurii anularii.de pozitia partilor.Asigura un echilibru in situatia juridica a partilor. Continutul intampinarii Legea i stabileste in mod expres continutul.Odata cu stabilirea termenului de judecata.Adeseori.presedintele instantei mai are si obligatia de a verifica respectarea cerintelor impuse in art 109 alin 2 CPC “ sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile.Este utila si pt instanta de judecata.Ea face parte alaturi de cererea de chemare in judecata si actiunea reconventionala.cu mentiunea ca in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii. c) dovezile cu care paratul se apara impotriva fiecarui capat de cerere Indicarea dovezilor este utila pt ca si reclamatul sa cunoasca in mod adecvat mijloacele probatorii de care paratul intelege sa se serveasca in proces. Inainte de fixarea termenului de judecata.aratatnd totodata si apararile sale.” Proiectul Noului Cod de Procedura Civila prevede cand cererea nu indeplineste aceste conditii legale.in conditiile stabilite de acea lege.deoarece numai astfel insatnta este pusa in situatia de a lua cunostinta.reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare.de apararile si dovezile pe care se intemeiaza sustinerea lor.paratul este obligat sa treaca la o aparare activa.reclamantului i se vor comunica scris lipsurile.cum ar fi prescriptia sau puterea lucrului 141 .2.Art 115 CPC intampinarea trebuie sa contina: a) exceptiile de procedura pe care paratul le ridica fata de pretentiile reclamantului Paratul poate invoca o mare diversitate de exeptii. 3 Intamplinarea Intampinarea este actul procedural prin intermediul caruia paratul raspunde la pretentiile formulate de reclamant. Cererea de chemare in judecata se comunica paratului impreuna cu inscrisurile doveditoare invocate de catre reclamant in sprijinul cererii sale.se poate dispune citarea paratului la interogatoriu sau orice alte masuri necesare pt desfasurarea procesului potrivit legii.suspendarea judecatii conform art 339 CPC.Prin depunerea sa.din categoria actelor procedurale ce se intocmesc in faza scrisa pregatitoare a procesului civil.spre a dovedi stingerea raportului juridic invocat de reclamat sau existenta unor cauze care fac imposibila cercetarea in fond a actiunii. Impotriva incheierii de anulare.Se face in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii.chiar din faza initiala a procesului civil. b) raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata Intampinarea are un caracter defensiv si implica cu necesitate raspunsul paratului la fiecare capat de cerere formulta de catre reclamant.Legea a vrut prin instituirea acestei cerinte sa realizeze o mai buna aparare a paratului si o sistematizare a sustinerilor facute de el in cuprinsul intampinarii.potrivit art 114 alin 2 CPC instanta va dispune prin incheiere.

judecat.Daca se invoca proba cu martori,paratul va trebui sa indice toate elementele de identificare a acestora pt a putea fi citati in mod efectiv. d) semnatura Semnatura constituie si in acest caz o formalitate esentiala,lipsa ei duce la nulitatea intampinarii. 3.3 Depunerea intampinarii Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt plus un exemplar pt instanta.Daca mai multi reclamanti au un reprezentant comun,intampinarea poate fi depusa pt acestia intr-un singur exemplar. Potrivit art 114 alin 2 CPC intampinarea se depune de catre parat cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit de instanta pt infatisarea partilor.Depunerea este deosebit de utila,intrucat face posibila cunoasterea reciproca a pozitiei partilor inca din faza pregatitoare a judecatii. 3.4. Sanctiunea nedepunderii inatmpinarii Daca paratul nu va depunde intampinare,el isi va putea arata pozitia sa pe cale orala in fata instantei de judecata.Art 118 alin 3 CPC “In cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat,presedintele ii va pune in vedere,la prima zi de infatisare,sa arate exceptiile,dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta;instanta va acorda,la cerere,un termen pt pregatirea apararii si depunerea intampinarii.” Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege”atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii,in afara celor de ordine publica.” Sanctiunea decaderii este incidenta atat cu privire la mijloacele de proba ce pot fi invocate de parat,cat si cu privire la celelalte mijloace de aparare.Paratul nu va mai avea posibilitatea de a propune dovesi in sprijinul apararii sale,doar in situatii determinate de lege. 4 Cererea reconventionala 4.1.Notiunea,importanta si natura cererii reconventionale In art 119 CPC e mentionat “Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului,el poate sa faca cerere reconventionala” Cerere reconventionala: act procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant.Cererea conventionala se infatiseaza ca o facultate procesuala pentru parat,acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor sale pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata. Valorificarea pretentiilor paratului prin intermediul cererii reconventionale ofera o serie de avantaje : asigura solutionarea a doua litigii intr-un singur cadru procesual,determina realizarea unei economii de timp si cheltuieli,ofera conditii pt o mai buna judecata,constituie o garantie impotriva reclamantului si evita posibilitatea pronuntarii unor hotarari judecatoresti definitive.Exista dezavantajul ca poate conduce la intarzierea judecatii si la solutionarea ei de catre o instanta care nu ar fi competenta d.p.d.v.teritorial.Ea nu trebuie confundata cu apararea pe care paratul si-o face prin intampinare.
142

Cererea reconventionala este mai mult decat o simpla aparare,este o contra-actiune,pt ca prin intermediul acesteia,paratul isi poate valorifica un drept propriu fata de reclamant,trebuie considerata o veritabila actiune civila. 4.2 Conditiile cererii reconventionale Cererea trebuie sa indeplineasca toate cerintele unei actiuni civile obisnuite.D.p.d.v. a formei,cererea reconventionala este asimilata cu o cerere de chemare in judecata.Art 119 alin2 CPC “Cererea trebuie sa indeplinesca conditiile prevazute pt cererea de chemare in judecata.”Actiunea reconventionala trebuie sa aiba legatura cu “cererea reclamantului”.Este utilizata deseori in actiuni cu caracter patrimonial,in actiunile reale imobiliare si chiar in litigii comerciale.Prin cererea reconventionala paratul urmareste paralizarea actiunii reclamantului,spre a evita astfel condamnarea sa. Cererea conventionala este admisibila numai daca este in legatura cu cererea principala. Art 119 CPC

4.3 Procedura de solutionare a cereii reconventionale Cererea reconventionala se judeca de instanta sesizata cu cererea principala.In acest ,mod se poate realiza in mod efectiv insasi scopul reconventionalei.Se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Nerespectarea termenului atrage solutionarea separata a cererii paratului de actiunea principala.Cererea conventionala se poate solutiona impreuna cu actiunea principala daca reclamantul consimte la aceasta.art 135 CPC.Se redacteaza intr-un inscris separat,recomandabil.Poate fi inserata si in cuprinsul intampinarii,va trebui sa rezulte elementele esentiale ale actiunii reconventionale. Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.art 120 alin 1 CPC. Disjungerea este si trebuie sa fie o situatie de exceptie.,legea nu admite disjungerea cererii reconventionale de actiunea principala.Art 608 alin 2 “Cererea paratului se face la aceeasi instanta si se judeca impreuna cu cererea principala”. In procesul civil,cererea reconventionala poate fi formulata de catre parti si impotriva unei interventii principale,aceasta din uram se infatiseaza ca o veritabila actiune civila. Actiunea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare . In cadrul actiunii reconventionale,reclamantul primeste si el calitatea de parat.In calitatea sa de parat,reclamantul poate formula la randul sau,o actiune reconventioanala.O parte a doctrinei noastra considera ca actiunea reconventionala ar fi inadmisibila.In art 119 alin 1 CPC se refera la ipoteza in care paratul “are pretentii in legatura cu cererea reclamantului.”Legiuitorul a avut in vedere opunerea de catre parat a unor pretentii proprii fata de cele afirmate prin actiunea originala.Reclamantul are posibilitatea de a-si modifica cererea de chemare in judecata pana cel taziu la prima zi de infatisare.Reclamantul este cel care a declansat “lupta judiciara”,asa ca avea posibilitatea de a-si formula toate pretentiile chiar prin cererea de chemare in judecata.

143

Intr-o recenta opinie se afirma ca reconventionala reclamantului este admisibila doar daca ea se intemeiaza “pe acelasi titlu ca si reconventionala paratului sau cand reclamantul solicita daune provocate de cererea paratului” Asupra actiunii principale si asupra cererii reconventionale formulate de parat instanta trebuie sa se pronunte printr-o singura hotarare care va cuprinde solutii cu privire la pretentii.

Capitolul III Dezbaterea cauzei in sedinta publica 1 Consideratii prealabile Dezbaterea cauzei in sedinta publica reprezinta una din cele mai importante etape ale procesului civil.Lupta judiciara se realizeaza in cadrul dezbaterilor publice si pe baza probelor infatisate sau a apararilor de fond ori de procdura invocate de parti. Majoritatea principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil se afirma in aceasta etapa procedurala. Dezbaterea cauzei are ca scop stabilirea faptelor cauzei si a normelor juridice aplicate.Activitatea judiciara are un caracter complex si impune indeplinirea unei multitudini de acte procedurale.Activitatea de solutinare a cauzei in sedinta publica parcurge unele momente procesuale deosebit de importante,incepand cu activitatea de pregatire a sedintei de judecata,cu incercarea de conciliere a partilor,administrarea probelor ,rezolvarea exceptiilor de procedura si pana la dezbaterea cauzei in fond.”In fata primei insatnte cercetarea procesului se desfasoara in camera de consiliu,daca legea nu prevede altfel”.”cercetarea procesului are loc in fata judecatorului,in camera de consiliu,cu citarea partilor.” 2.1 Conducerea sedintei de judecata Sedinta de judecata reprezinta cadrul in care se relizeaza dezbaterile publice si contradictorii. In cazul judecatorului unic,toate atributiile privitoare la conducerea sedintei e judecata revin acestuia.CPC determina si modul de realizare a conducerii sedintei de judecata in cazurile in care completul de judecata este format din doi sai mai multi judecatori. Completul de judecata este prezidat,prin rotatie,de unul din membrii acestuia ( art 52 alin 2 din Legea nr.304/2004)

144

Repartizarea cauzelor pe complete se face “in mod aleatoriu.I confera presedintelui puteri adecvate in vederea realizarii in bune conditii a actului de justitie.In cazul in care instanta respinge cererea.iar aceasta implica prin definitie exercitarea unei activitati impartiale.afara numai daca le poarta in vederea serviciului pe care il indeplineste in fata instantei.Puterea este recunoscuta judecatorului pt a infaptui justitia.suspenda si ridica sedinta” Atributiile presedintelui vizeaza intreaga desfasurare a procesului civil.Persoanele care se afla in sala sunt obligate sa aiba o purtare cuviincioasa-este de o mare generalitate.”.nu trebuie motivata( art 155 alin 1 CPC).la cerea partii.Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.ci si la o atitudine de respect fata de organele de justitie.Uneori este nevoie dee adoptarea unor sanctiuni mai energice care sa impuna respect fata de organele de justitie.Daca locurile in sala sunt insuficiente.respectiv de judecatorul unic. 2.Art 125 alin 1 CPC.Partile pot solicita schimbarea 145 .presedintele are dreptul de a dispune inlaturarea celor care depasesc numarul locurilor sau a celor care au venit mai traziu.etc)Amnarea judecatii poate fi dispusa si la cererea ambelor parti.Amnarea cauzelor se poate face numai daca aceste nu provoaca dicutii contradictorii.trebuie sa se manifeste aceeasi exigenta si fata de conduita partilor litigiate si a magistratilor.Instanta trebuie sa verifice daca o amanare este justificata si daca nu urmareste sa eludeze dispozitiile art 155 alin 1 CPC. Art 122 alin 1 CPC “Presedintele exercita politia sedintei.partile pot cere instantei “ amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata.pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise” art 156 alin 2 CPC Procesele se dezbat in ordinea de pe lista afisata la intrarea in sala de sedinta cu cel putin o ora d\inainte de inceperea dezbaterilor.Cei care se adreseaza instantei trebuie sa stea in picioare.Presedintele poate incuviinta exceptii de la aceasta regula (la persoanele in varsta sau bolnave).Amanarile se dispun pt remedierea unor neregularitati procedurale : necitarea martorului.2 Desfasurarea sedintei de judecata Deschderea dezbaterilor se face de presedintele completului de judecata.Toti cei chemati sa exercite puterea de a face dreptate trebuie sa actioneze cu mult tact.In OUG 138/2000 ii ofera instantei dreptul sa aplice dispozitiile Codului de procedura penala in cazurile in care”in cursul sedintei se savarseste o fapta penala”Intr-un stat de drept.lipsa raportului de expertiza ordonat de instanta.Presupune ca toate partile legal citate sa fie prezente si sa solicite amanarea.nu doar in sensul ca se refera la un comportament civic obisnuit.putand lua masuri pt pastrarea ordinei si bunai-cuviinte.Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor si poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala.ea “va amana.”( art 126 CPC).numai o singura data in cursul judecatii.pot fi indepartati din sala si cei nevarstnici si cei care se infatiseaza intr-o tinuta necuviincioasa. Pt relizarea disciplinei necesare.conform art 130 din Constitutie e nevoie de politie pusa in serviciul lor. Inainte de a intra in dezbaterea cauzelor.Art 128 alin1 CPC “Presedintele deschide. In sala de sedinte nimeni nu poate intra cu arme.straine de orice interese politice sau de ordin personal. Amanarea judecatii se poate dispune si pt “lipsa de aparare temeinic motivata” art 156 alin 1 CPC.Se impune aplicarea unor sactiuni pecuniare substantiale fata de parti sau fata de orice alte persoane care tulbura mersul dezbaterilor.in sistem informatizat” art 53 alin 1 Legea 304/2004.Nici partile si nici judecatorii nu pot abuza de drepturile ce le sunt recunoscute in legislatia in viguare.daca aceste cereri nu provoaa dezbateri.rabdare si respect fata de participantii la opera de infaptuire a justitiei.

dupa ascultarea partilor. Unul dintre mijloacele alternative cele mai frecvent folosite este medierea : mod informal de rezolvare.specializate in calitate de mediator.in tot sau in parte. 7 va incuviinta probele solicitate de parti.ea va pronunta o hotarare de expedient.de catre un judecator.va dispune masuri asiguratorii.Art 131 CPC alin 1 .eficiente si durabile.art 192 6 va lua act de renuntarea reclamantului. In CPC una din cele mai importante etape este cea constatata cercetarii procesului.instanta va constata conditiile impacarii in hotararea pe care o va pronunta art 131 alin 2 CPC.se iau masurile corespunzatoare.le constata necesare pt judecarea procesului si le va administra in conditiile legii 8 va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula in primul termen de judecata la care partile sunt legal citate.ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pt solutionaea conflictului prin obtinerea unai solutii reciproc convenabile.masuri pt asigurarea dovezilor ori pt constatarea unei situatii de fapt.lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani” Un moment procesual important.stadiul procesului si la legalitatea procedurii de citare.tinand cont de imprejurarile cauzei.Apelul se face de catre grefier care va referi scurt si la obict pricina. 9 va indeplini orice act de procedura necesar solutionarii cauzei.randului”daca impricinatii avand pricini sorocite inaintea lor nu se impotrivesc” art 125 alin 3 CPC( ex: daca avocatul unuia dintre parti trebuie sa se prezinte in acceasi zi la o alta instanta Dezbaterea fiecarei cauze incepe cu apelul partilor. Legea nr 192/2006 defineste medierea ca “o modalitate facultativa de solutionare a conflictului pe cale amiabila.a intampinarii.il constituie sustinerea cauzei de catre parti.pe baza cererii de chemare in judecata.Daca instanta ia act de impacarea partilor.a conflictelor care in mod obisnuit ar fi trebuit solutionate in formele prevazute de lege.cu ajutorul unei terte persoane.prsedintele este obligat sa verifice daca ai fost respectate si cerintele privitoare la plata taxelor de timbru. “La primul termen de judecata la care partile sun legal citate.Scopul acestei proceduri este realizarea”de bunavoie sau prin executare silita a cerantelor certe.de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor.Pt neplata sau plata lor partiala.Instanta : 1 va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu 2 va examina cererile de interventie formulate de parti sau de terte persoane 3 va examina fiecare pretentie si aparare in parte.Daca partea lipseste.i.a.a raspunsului la intampinare si a explicatiilor partilor 4 va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate 5 la cerere.in cazul in care aceste masuri nu au fost luate.va estima durata necesara pt cercetarea procesului.””Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acodra mediatorului.judecatorul.din oficiu.in conditii de neutralitate.OUG nr 5/2001.Are ca scop pregatirea dezbaterii in fond a cauzei.Presedintele vegheaza personal daca procedura de citare a fost indeplinita de toate partile.” O modalitate speciala de solutionare a litigiilor a fost promovata si in cadrul procedurii somatiei de plata.presedintele va dispune amanarea judecatii si repetarea procedurii de citare fata de partea lipsa.In toate cazurile de reusita a concilierii.Presedintele va da cuvantul partilor.procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil” Un moment important in prima parte a dezbaterilor il constituie incercarea de conciliere a partilor.in ordinea prevazuta in art 128 alin 2 CPC” Presedintela va da cuvantul mai 146 .impartialitate si confidentialitate.precum si pe cele pe care.de catre un tert.pe care le gaseste concludente. La inceputul dezbaterilor.

Art 132 alin 1 “la prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pt intregirea sau modificarea cererii.intai reclamantului si pe urma paratului”.Art 146 CPC “partile vor putea fi indatorate.un moment esential il constituie prima zi de infatisare.Sustinerea partilor se poate coniza si in note scrise depuse la dosar. Prima zi de infatisare prezinta o importanta deosebita atat pt parti cat si pt instanta.nu trebuie sa se transforme in abuz.reclamantul va trebui sa-si expuna pe scurt pretentiile sale.Legea distinge doua categorii de cereri:de intregire si de modificare a cererii initiale.Ele vor fi inregistrate.Instanta va trebui sa manifeste chiar din acest moment un rol activ in clarificarea unor aspecte ale cauzei avand ca obiect pretentiile si apararile partilor.avand posibilitatea de a-l limita in timp de fiecare data.Primul termen poate constitui insa si prima zi de infatisare.a sustinerilor lor verbale.Instanta va trebui sa examinezeexceptiile invocate de parti. Pana la prima zi de infatisare.Acest rol se poate inversa in acele cazuri in care paratul invoca unele exceptii de procedura.”Termenul se acorda in scopul intregirii sau modificarii cererii.paratul urmeaza sa raspunda tocmai la aceste pretentii.este momentul in care “se leaga procesul”.Dezbaterile se consemneaza in mod obligatoriu intr-un act denumit incheiere de sedinta sau proces-verbal.Paratul va trebui sa sustina oral apararile si exceptiile invocate impotriva cererii reclamantului. In cuvantul sau. Prima zi de infatisare In sedinta publica.Efortul oratoric al partilor sau avocatilor lor este concentrat in directia convingerii instantei asupra temeiniciei pretentiilor si apararilor prezentate in proces. Dupa ce instanta se considera lamurita asupra imprejurarilor de fapt si de drept ale cauzei.Prima zi de infatisare nu se confunda cu primul termen de judecata. Art 132 alin 2 CPC 147 .Judecata nu se finalizeaza odata cu solutionarea exceptiilor sau aministrarea probelor.legal citate pot pune concluzii..Partile vor putea depune concluzii sau prescurtari fara sa fie obligate.mai cu seama de acelea care fac inutile ceretarea in fond a cauzei.dezbaterea publica continua cu depunerea concluziilor in fond.sedinta de judecata va continua cu instructia propriu-zisa a cauzei.3.sau pt dovezi noi.indicand motivele de fapt si de drept.Presedintele poate da cuvantul de mai multe ori partilor.Ele reprezinta o sinteza a dezbaterilor cu referire la probele administrate si la motivele d efapt si de drept pe care se intemeiaza pretentiile sau apararile formulate de parti. 2.dupa inchiderea dezbaterilor.presedintele va declara dezbaterile inchise. Dupa aceste momente.semnate de ele.Reclamantul este primul care sustine o pretentie in fata justitiei.O analiza distincta se impune sa fie facuta cu privire la momentul procesual din faza initiala a dezbaterilor publice:prima zi de infatisare. Dezbaterea revine administrarii dovezilor. Concluziile in fond reprezinta incontestabil unul din momentele cele mai reprezentative ale dezbaterilor publice si contradictorii.sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise.reclamantul isi poate modifica actiunea atat cu privire la introducerea altor persoane in proces cat si in legatura cu schimbarea obiectului sau a cauzei.Cauza poate fi insa repusa pe rol doar daca instanta”gaseste necesare noi lamuriri”.dar numai daca sunt intrunite cumulativ cele doua cerinte:partile sa fi fost legal citate si ele sa poata pune concluzii.analizate separat.Art 134 CPC este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile.

Exceptia poate fi folosita si de catre reclamant. Prima zi de infatisare prezinta importanta si d.instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea catre parat a unei copii de pe incheierea de sedinta in care s-au trecut precizarile orale ale reclamantului.d.exceptia de procedura este definita ca mijlocul procedural prin care paratul tinde la respingerea actiunii.1 Notiunea si importanta exceptiilor procedurale Conceptul de exceptie: orice abatere de la o regula generala.Uneori.Daca paratul a depus o intampinare.precum si de alti participanti.cercetarea in fond a pricinii.In art 137 alin 1 CPC “Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos. 2.Paratul va putea invoca exceptiile si nulitatile relative ivite pana in acest moment procesual.Efectele celor doua categorii sunt diferite.(art 132 alin 3 CPC).4. 148 .deoarece el se afla in situatia de a se apara fata de pretentiile formulate de reclamant.4.Exceptia reprezinta un mijloc procedural folodit de catre parat.intrucat ele pot avea un efect dilatoriu asupra judecatii.Daca procesul este in stare de judecata si paratul lipseste.Paratul in cazul nedepunerii intampinarii.daca apreciaza ca interesul apararii paratului impune aceasta. Exceptia prin ea insasi nu este dreptul substantial.p.ca procuror.2 Natura exceptiilor de procedura Exceptia constituie un mijloc procedural de aparare a intereselor legate ale paratului.intarzierea judecatii sau respingerea actiunii ca admisibila.cel chemat in garantie ori de instanta. 2. Exceptii procedurale sunt acele mijloace prin care paratul urmareste.in totul sau in parte.4 Exceptii procedurale 2. In NCPC termenul este inlocuit cu sintagma”primul termen de judecata la care partile sunt legal citate” 2.reclamantul va putea solicita un termen pt a propune dovezile in aparare. Exceptiile de procedura nu trebuie confundate cu exceptiile de drept material.probatoriu.”Caracteristica esentiala si comuna a celor doua categorii de exceptii este aceea ca ele nu pun in discutie fondul dreptului.Exceptiile au caracteristica de a supune judecatorului o chestiune exterioara si prealabila dezbaterii fondului cauzei.Consecintele admiterii unor exceptii sunt grave pt una din parti.iar in aceasta perspectiva ea se alfa intr-o legatura stransa cu insusi dreptul subiectiv.va trebui ca tot la prima zi de infatisare sa indice oral dovezile si apararile sale.Exceptiile de procedura joaca un rol important in solutionarea corecta si prompta a litigiilor.4.fara a nega existenta dreptului subiectiv.imprejurarea care justifica o atare clasificare.mai ales in raport cu cererea modificata.3 Clasificarea exceptiilor a) Exceptii de procedura propriu-zise si exceptii de fond Una din cele mai importante clasificari a exceptiilor si ea are o consacrare legala in art 137 CPC.Reclamantul poate propune noi probe.v.Distinctia dintre cele doua categorii este aproape inutila.intervenient.ci o componenta esentiala a dreptului procesual la aparare.

” b) Exceptii dilatorii.se constata includerea in categoria exceptiilor de fond si a platii.datorita regimului juridic al acestoa.Clasificarea acestor exceptii este una din cele mai importanta.cercetarea in fond a pricinii” Art 137 alin 2 CPC “Exceptiunile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pt juecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.In aceasta categorie se incadreaza cea mai mare parte a exceptiilor: exceptia de incompatibilitate.ca prescriptia.Prima.” Exista situatii in care exceptia nu poate fi solutionata pe baza actelor de la dosar.precum si asupra celor de fond care fac de prisos.”sunt acelea prin care se invoca incalcarea unor norme care ocolesc cu precadere interesele partilor” 2.4.In cazul unor exceptii 149 .lipsa de calitate procesuala.in timp ce exceptiile relative sunt o consecinta a transgresarii unor norme procedurale cu carater dispozitiv.prescriptie si exceptia puterii lucrului judecat.determina amanarea judecatii. In NCPC “In cazul in care s-au invocat simultan mai multe exceptii.Majoritatea exceptiilor peremptorii sunt exceptii de fond.Efectul peremptoriu se produce numai in cazul admiterii acestor exceptii.peremptorii si declinatorii Exceptiile dilatorii sunt acelea care determina doar o amanare a solutionarii cauzei.in orice faza a procesului civil.fiind necesara si administrarea altor dovezi.de procuror si de catre instanta din oficiu.exceptia privind nulitatea actelor de procedura.A doua.”sunt cela prin care se invoca incalcarea unor norme de ordine publica” Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata si cel mai tarziu la prima zi de infatisare sau la primul termen urmator celui la care s-a ivit iregularitatea procedurala.este de a reduce exceptiile de fond la exceptia lipsei de calitate.sunt cele care se refera la conditiile formale ale judecatii. Exceptiile absolute pot fi invocate de catre oricare dintre parti. Exceptiile peremptorii sau dirimante tind la inlaturarea pretentiti reclamntului.punand capat procesului” c) Exceptii absolute si exceptii relative Exceptiile absolute sunt determinate de incalcarea unor norme imperative.instanta se pronunta asupra exceptiilor printr-o incheiere sau sentinta ori decizie.instanta va dispune respingerea actiunii.Exceptiile de procedura propriu-zise.Exceptiile trebuie sa fie invocate de parti inainte de cercetarea fonduluisi tinand seama de natura normelor procedurale incalcate.” In urma deliberarii.compensatie.exceptia de recuzare.etc.4 Procedura de solutionare a exeptiilor de procedura Art 137 alin 1 CPC “instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura.puterea lucrului judecat.tranzactiei.Ordinea de solutionare a exceptiilor de procedura trebuie dedusa din caracterul si efectele pe care le determina diferitele exceptii.In cazul unor exceptii peremptorii.etc”aceste mijloace de aparare trebuie considerate exceptii.Incheierea se pronunta in cazul in care instanta constata ca exceptia invocata este neintemeiata.etc Exceptiile de fond.Poduc un efect dilatoriu.deoarece prin ele nu se contesta fundamentul cererii.s-au manifestat doua tendinte: una restrictiva si alta extensiva.Toate exceptiile pot determina doau efecte:”de a intarzia solutia ceruta de reclamant si a amana procesul sau de a inlatura cu totul pretentia initiala.in totul sau in parte.instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care aceasta le produce.

nu funcţioneză excepţia de litispendenţă.Prin urmare . c)pricinile trebuie să se afle în faţa instanţelor de fond.4.În acest caz.pt regularizarea actelor de procedura. deopotrivă competente. 163 alin .Dacă una dintre instanţele sesizate este necompetentă.Este aşa-numita litispendenţă parţială..Identitatea dintre cele două acţiuni trebuie să fie totală:existenţa unei strânse legături între cele două acţiuni nu poate determina starea de litispendenţă.Dacă cele două sau mai multe acţiuni se află pe rolul unor secţii ale aceleiaşi instanţe. iar unul dintre aceasta este identic cu cel formulat în cadrul celei de a doua acţiuni.Art.într-o asemenea împrejurare. Excepţia de litispendenţă – reprezintă situaţia procesuală în care două sau mai multe instanţe de fond. există doar o identitate parţială de obiect între cele două acţiuni.proc.proc.Dacă una din cauze se află în faţa instanţei de fond iar alta. obiect şi cauză. în faţa instanţei de recurs.” Litispendenţa implică următoarele condiţii.Există litispendenţă şi în cazul în acre obiectul unei acţiuni este subînţeles în cadrul altei acţiuni.instanta va amana cauza si va lua masuri corespunzatoare.Codul reglementează excepţia de conexitate.1 Precizari prealabile Exceptii de procedura.Pentru a funcţiona litispendenţa. ce trebuie să fie întrunite în mod cumulativ: a)existenţa unei identităţi de părţi. 2.5. sunt sesizate cu aceeaşi cauză civilă. întrucât poate determina pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti contradictorii.Cerinţa enunţată mai sus implicată şi existenţa a două sau mai multor acţiuni pe rolul instanţelor sesizate.civ.ca cele două sau mai multe acţiuni să fie pendente pe rolul unor instanţe diferite.cand este cazul. se va invoca excepţia de necompetenţă care primează faţă de aceea de litispendenţă.(1) C. nu se va putea invoca litispendenţa. Mijlocul procedural destinat a înlatura o atare situaţie care poate dăuna procesului de administare a justiţiei este tocmai excepţia de litispendenţă. 163 C.Potrivit art.:”Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză.5 Principalele exceptii de procedura 2.civ.Litispendenţa se poate ivi în cazul sesizării concomitente sau simultane a două sau mai multe instanţe deopotrivă competente. acelaşi obiect şi de aceeaşi parte înaintea mai multor instanţe. b)cele două acţiuni trebuie să se afle pe rolul unor instanţe deopotrivă competente.4. nu funcţionează instituţia litispendenţei. 150 . ci numai aceea de conexiune. dacă în una din acţiuni reclamantul a renunţat la cereresau la dreptul subiectiv ori dacă procesul s-a perimat. ci excepţia puterii lucrului judecat.Litispendenţa funcţionează în ipoteza în care o cauză se află în faza judecăţii în fond. pagina 513-570 Principalele excepţii de procedură Codul de procedură civilă reglementează în mod expres unele excepţii de procedura. mai este necesar ca cele două sau mai multe cereri să fie de competenţa instnţelor române.Dar orice incident procedural poate fi invocat pe calea excepţiei. excepţia de litispendenţă şi excepţia puterii lucrului judecat.Situaţia este identică în ipoteza în care în cadrul unei acţiuni s-au formulat mai multe capete de cerere.sunt exceptia de necompetenta. iar cealaltă în apel.Ea reprezintă o împrejurare anormală în care opera de înfăptuire a justiţiei. starea de litispendenţă nu mai funcţionează.dilatorii.exceptia de nulitate a actelor de procedura si exceptia perimarii procesului civil.

încheierea de respingere a excepţiei de litispendenţă va putea fi atacată cu apel sau recurs. Hotărârea de admitere a aexcepţiei de litispendenţă poate fi atacată prin intermediul recursului în termen de 5 zile de la pronunţare. În cazul când se constată că instanţa mai întâi învestită nu este competentă în mod absolut.Textul menţionat face şi o excepţie de la acestă regulă.Observăm că deşi are caracter absolut. proc.Din dispoziţiile art.Pentru a se pronunţa asupra excepţiei. excepţia de litispendenţă urmează să fie respinsă. 164 alin 151 .În acest caz.Conexitatea ocupă în sistemul excepţiilor de procedură un loc particular.Acţiunile conexate sunt şi rămân distincte doar judecata lor se face de aceeaşi instanţă. O primă problemă care trebuie analizată în legătură cu regimul juridic al excepţiei de conexitate este aceea a persoanelor care o pot invoca. Civ. de acelaşi grad.Prin conexare.civ.Această regulă este enunţată în mod expres de art 163 alin. situându-se mai degrabă pe terenul intermediar dintre excepţiile absolute şi cele relative.proc. conexitatea este inoperantă.Aceasta deoarece fiecare instanţă este suverană în a statua asupra propriei sale competenţe.proc.civ.Potrivit art. litispendenţa poate fi invocată de oricare dintre părţi. 164 C. Excepţia de conexitate are un regim juridic particular în raport cu alte excepţii de procedură iar normele care o reglementează nu au un caracter imperativ. cauza se va trimite la instanţa mai întâi învestită. dacă într-o cauză civilă nu figurează cel puţin una dintre părţile dintr-un părţile dintr-un proces.Excepţia vizează situaţia în care au fost sesizate cu aceeaşi pricină instanţe de grad diferit.În cazul respingerii excepţiei de litispendenţă.:”Părţile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiaşi instanţe sau instanţe deosebite.Această încheiere nu este supusă unor reguli derogatorii de la dreptul comun.Cerinţa enunţată este statornică printr-o exprimare neechivocă a legiuitorului.(3) C.Fiind o excepţie absolută. aceasta poate fi invocată „în orice stare a pricinii în faţa instanţelor de fond”. dosarul se va trimite spre soluţionare la instanţa mai mare în grad. acţiunile îşi păstrează întreaga lor individualitate şi nu se realizează o contopire a acestora într-un singur proces.În cazul conexităţii ne aflăm în prezenţa unor acţiuni diferite dar care pentru o mai bună administrare a justiţiei se impune să fie reunite. art 164 alin (1)C.proc.Hotărârea prin care se dispune trimiterea cauzei la instanţa mai întâi învestită nu este şi nici nu poate fi obligatorie pentru instanţa mai întâi învestită. referindu-se la posibilitatea conexării pricinilor în care „sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi”. pot fi desprinse şi condiţiile conexităţii care se referă la: a)existenţa a două sau mai multe cauze pendiente la aceeaşi instanţă sau la instanţe diferite. în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între dânsele o strânsă legătură. În cazul admiterii excepţiei de litispendenţă. Excepţia de conexitate – potrivit art. de acelaşi grad în care să figureze cel puţin o parte comună. 164 alin (1) C.Prin urmare. b)existenţa unei strânse legături de obiect şi cauză între cele două sau mai multe procese. dar numai odată cu fondul cauzei..Potrivit art 163 alin (2) C.Prin urmare. excepţia de litispendenţa poate fi invocată numai în faţa instanţelor de fond. instanţa va trebui să aprecieze dacă reunirea cauzelor este de natură să conducă la o mai bună administrare a justiţiei.civ. de procuror şi de instanţă din oficiu.proc. Reunirea pricinilor este de atributul exclusiv al instanţei în faţa căreia s-a ridicat excepţia de conexitate. instanţa va pronunţa printr-o încheiere.civ.

printr-o hotărâre sau încheiere.Se considerăcă pentru ca o hotărâre judecătorească să se bucure de putere de lucru judecat ea trebuie să îndeplinească anumite condiţii.. proc.Într-adevăr. Puterea de lucru judecat vizează atât hotărârile de admitere. potrivit art. text potrivit căruia:”Excepţia puterii lucrului judecat se poate ridica.(2)C.proc. chemări în garanţie.Prin urmare această excepţie poate fi invocată nu numai de părţi ci şi de instanţa din oficiu. în caz de admitere a excepţiei. în cazul în care instanţa găseşte excepţia neîntemeiată. 1201 C. după examinarea temeiniciei excepţiei invocate.proc.Potrivit art 166 C. va pronunţa o încheiere interlocutorie şi va 152 .:”Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestită. peremptorie şi absolută.proc. cauza se trimite la instanţa mai întâi sesizată. afară numai dacă amândouă părţile cer trimiterea lui la una din celelalte instanţe. De la regula potrivit căreia.civ.civ.Potrivit art.Doctrina consideră. instanţa se pronunţă printr-o încheiere şi procedează la soluţionarea în continuare a cauzei. există şi o excepţie. după caz. respectiv:a)să fie pronunţată de o instanţă română.civ. o calitate care se ataşează hotărârii judecătoreşti.civ.Aceste elemente rezultă din art.civ.c)să dezlege fondul cauzei.Este posibilă conexarea a două apeluri sau recursuri. reglementează puterea lucrului judecat ca o excepţie de fond. în mod incontestabil. chiar înaintea instanţelor de recurs”. Excepţia de conexitate poate fi invocată numai dacă acţiunile vizate de această situaţie procesuală se află în faţa unor instanţe de acelaşi grad.:”Întrunirea poate fi făcută de judecător chiar dacă părţile nu au cerut-o”.b)să fie pronunţată în materie contencioasă. 363 alin 3C. de părţi sau de judecător.În cazul respingerii excepţiei de conexitate.Dimpotrivă. instanţa va dispune respingerea acţiunii. Elementele puterii lucrului judecat – sunt acelea care structurează lucrul judecat şi care-i determină efectele. chiar înaintea instanţelor de recurs”.civ.” Procedura de soluţionare a excepţiei puterii lucrului judecat – actualul Cod de procedură civilă consacră un singur articol excepţiei puterii lucrului judecat. puterea de lucru judecat trebuie recunoscută şi cu privire la cererile incidente soluţionate de instanţă(intervenţii. se va pronunţa.În codul civil. 164 alin 3C.Judecătorul va pronunţa o hotărâre ori de căte ori găseşte excepţia ca fiind întemeiată.Ea este reglementată ca atare în art 166 C.Excepţia puterii lucrului judecat este destinată să asigure stabilitatea raporturilor juridice şi să dea eficienţă întregii activităţi judiciare.. cât şi cele de respingere de acţiunii. Hotărâri judecătoreşti care se bucură de puterea lucrului judecat – aceasta constituie. de părţi sau de judecător. text care se referă la tripla identitate de părţi.La rândul său.proc.Pentru o asemenea ipoteză.Aceeaşi calitate trebuie recunoscută şi hotărârilor parţiale precum şi hotărârilor provizorii. obiect şi cauză.De asemenea . „Excepţia puterii lucrului judecat se poate ridica. Excepţia puterii lucrului judecat – excepţia puterii lucrului judecat constituie neîndoielnic una dintre cele mai importante excepţii de procedură. astfel cum dispune în mod expres art 164 alin 4C. Instanţa de judecată..Excepţia puterii lucrului judecat are un regim juridic similar cu al celorlalte excepţii absolute. când „una din pricini este de competenţa unei instanţe şi părţile nu o pot înlătura”. joncţiunea cauzelor se va face la instanţa competentă în mod absolut.civ. Codul de procedură civilă.proc. că au putere de lucru judecat şi hotărârile arbitrale. lucrul judecat este reglementat ca o prezumţie legală absolută şi irefragabilă de conformitate a hotărârii cu adevărul.:”Hotărârea arbitrală comunicată părţilor are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive.Prin hotărâre. cereri reconvenţionale etc).”O atare înţelegere între părţi nu este totuşi posibilă.

:”hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă. c)hotărârea să fi soluţionat cauza în fond.Încheierea pronunţată în aceste condiţii poate fi atacată numai odată cu fondul cauzei. odată dovedit este folosit spre a stabili un alt fapt ce este relevant pentru soluţionarea cauzei.Probele concură la stabilirea adevărului. inclusiv cele patrimoniale. De ele depinde nu numai stabilirea faptelor ci şi calitatea hotărârilor judecătoreşti pronunţate. adică faptul material care. în faţa judecătorului. respectiv în cadrul acţiunii civile alăturate acţiunii penale. a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia”. text care dispune că:”hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organului de urmărire penală şi a instanţei penale.într-un sens larg.Tot într-o accepţiune restrânsă.proc.. fie chiar rezultatul probaţiunii.În principiu.În sens restrâns. b)faptele probatorii adică faptele ce sunt utilizate spre a stabili existenţa sau inexistenţa raportului litigios.Fără existenţa probelor activitatea judiciară nici nu poate fi. asupra identităţii autorului şi asupra culpabilităţii acestuia. adeseori. Art. Puterea de lucru judecat a hotărârii penale asupra acţiunii civile – la iniţiativa părţii vătămate. 22 alin 2C.Textul citat nu face altceva decât să consacre „preeminenţa autorităţii lucrului judecat a hotărârii penale faţă de judecata în instanţă civilă”.În acest mod partea interesată are posibilitatea de a-şi valorifica toate pretenţiile sale. dovedit. a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia”. cu privire la existenţa faptei.Se disting 2 categ de fapte: a)faptele principale care reprezintă tocmai obiectul probei. conceptul de probă evocă însuşi mijlocul legal folosind pentru dovedirea unui fapt. cu privire la existenţa faptei penale. Administrarea probelor în procesul civil Administrarea probelor reprezintă o operaţie complexă şi deosebit de importantă în desfăşurarea procesului civil.proc. prin probă se desemnează fie acţiunea de stabilire a existenţei sau inexistenţei unui fapt. Puterea de lucru judecat a hotărârii pronunţate de instanţa penală se impune în privinţa ilicitului penal cu semnificaţii şi asupra faptei civile. Noţiunea şi importanţa probelor în procesul civil. este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiţii: a)hotărârea pronunţată să aparţină unei instanţe penale.pen. concepută. d)hotărârea penală să fie anterioară celei civile. b)hotărârea instanţei penale să fi rămas definitivă. conceptul de probă evocă şi faptul probator. adică ceea ce trebuie demonstrat. partea nu este obligată să procedeze în acest fel. Potrivit art 22 alin 1C. la formarea convingerii intime a judecătorului şi la pronunţarea unor hotărâri temeinice şi legale. iar nu doar o chestiune incidentală. ea având posibilitatea de a-şi valorifica pretenţiile sale civile şi în cadrul unei acţiuni ulterioare în faţa instanţei civile.proceda la soluţionarea în continuare a cauzei. Pentru ca hotărârea instanţei penale să aibă putere de lucru judecat asupra unei acţiuni civile ulterioare. 153 .Ele conferă instanţelor superioare posibilitatea de a exercita un control eficient asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate. într-un singur cadru procesual.civ. în procesul penal se poate exercita şi acţiunea civilă.

Şi unele şi altele pot forma obiect al probaţiunii judiciare.Sarcina probei nu implică un drept al adversarului ci un imperativ al interesului personal al părţii care invocă o pretenţie în justiţie. orice act sau fapt cu semnificaţie juridică pentru litigiul în curs de soluţionare poate constitui obiect al probaţiunii judiciare. Un loc aparte şi cu privire la care se impun anumite explicaţii îl ocupă faptele notorii. precum şi prin interogatoriu pentru a obţine mărturisirea.Sunt constante acele fapte pe care legea le considera existente şi cu privire la care judecătorul nu poate admite ori ordona dovezi. într-o anumită zonă geografică . Dar sarcina probei nu poate fi redusă numai la dovedirea faptelor alegate de reclamant.Pentru a fi notoriu faptul trebuie să fie cunoscut de aşa manieră încât să nu provoace nicio îndoială asupra existenţei sale sau asupra modului său de a fi.În această categ se includ prezumţiile legale care se impun fără posibilitatea de tăgadă sau numai până la proba contrară.Sarcina probei în procesul civil – drepturile afirmate în justiţie se întemeiază însă pe fapte sau acte juridice a căror dovada în proces se impune în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.A doua categ este aceea a faptelor constante. Condiţiile generale de admisibilitate a probelor . O categ de fapte sunt faptele negative care pot forma obiectul probaţiunii. examinânduse cu atenţie faptele ce se tind a fi probate şi concordanţa lor cu legile naturii. Faptele care trebuie dovedite în procesul civil pot fi fapte materiale sau fapte psihologice. prin martori.Legalitatea probelor împiedică părţile să folosească alte mijloace de dovadă decât acelea expres determinate de lege.Prin fapte notorii trebuie să înţelegem acele fapte care sunt cunoscute în general de toată lumea. de forma lor de exprimare.Primele se exteriorizează în concret.:”cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. c)Pertinenţa:adică legătura lor cu obiectul procesului. Legile.În principiu.Prin urmare.Este cazul excepţiilor invocate de către pârât pentru a paraliza pretenţiile reclamantului.Problema verosimilităţii probei trebuie să fie cercetată de instanţă în concret.Potrivit art 1169 C.Neprobarea faptelor duce la pierderea procesului.Cunoaşterea legii de către judecător atrage obligativitatea pentru acesta de a o aplica. b)Verosimilitatea: care se exprimă în ideea că proba solicitată trebuie să facă credibil faptul pretins.Dovada se poate face prin înscrisuri .O probă este pertinentă atunci când ea se referă la fapte care trebuie să fie demonstrate în sprijinul pretenţiilor sau apărărilor formulate de 154 . judecătorul nu poate solicita părţilor să propună probe cu privire la dovada normelor juridice. Obiectul probei – îl reprezintă tocmai actele şi faptele ce au semnificaţie juridică în sensul că ele creează. modifică sau sting raporturi de drept.dovezile nu pot fi folosite decât dacă îndeplinesc anumite condiţii privitoare la: a)Legalitatea:impune rigoarea ca probă solicitată de parte să constituie un mijloc de dovadă prevăzut de lege. sunt prezumate în mod absolut că sunt cunoscute de toţi cetăţenii. pe când cele din urmă se materializează numai prin consecinţele pe care le determină.Dovada faptului negativ se face printr-un fapt pozitiv contrar sau printr-un fapt vecin şi conex.civ. prin prezumţii şi prin mărturisirea uneia dintre părţi. pretutindeni. indiferent.Există situaţii în care sarcina probei revine mai întâi pârâtului.În dreptul modern sarcina probei se imparte între reclamant şi pârât.Judecătorul trebuie să aprecieze verosimilitatea probei în raport cu datele ştiinţifice existente în momentul administrării probei căci în timp o probă deşi iniţial neverosimilă poate face ulterior credibil faptul pretins. prin cercetare la faţa locului şi expertiză. Reclamantul este cel care invocă în sprijinul pretenţiilor sale o anumită stare de fapt iar sarcina probei revine în primul rând acestuia.

plus un exemplar pentru instanţă. sunt probe primare. 3)după natura probelor se face distincţie între probele personale şi cele materiale. de vreme ce partea adversă nu a invocat sancţiunea decăderii.Faptele afirmate trebuie să fie de natură a genera.Astfel. în copie. 4)în funcţie de legătura dintre faptul generator de drepturi şi probă se face distincţie între probele directe şi probele indirecte.civ. Ele vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.proc.) în timp ce secundele vizează fapte ce se percep prin intermediul unui obiect material.civ.Probele directe sunt acelea care se află într-o legătură nemijlocită cu faptul generator al raportului litigios.În schimb toate dovezile care se produc în afara instanţei de judecată poartă denumirea de probe extrajudiciare. care nu a fost asistată sau reprezentată de avocat În cazurile prevăzute de art 138 alin 1 pct 2 şi 4.cu titlu de regulă generală . statuează că dovezile se pot încuviinţa doar „dacă instanţa socoteşte că ele pot să aducă dezlegarea pricinii”. proc.Au acest caracter probele materiale. încuviinţarea şi administrarea dovezilor – legea nu admite folosirea probelor în faţa instanţei decât în anumite condiţii strict determinate. Reguli generale privind propunerea. modifica sau stinge anumite raporturi juridice. Probele nepropuse în condiţiile arătate mai sus sau cel mai târziu la prima zi de înfăţişare nu vor mai putea fi invocate în tot cursul instanţei.Sancţiunea decăderii nu operează în situaţiile de excepţie anume prevăzute în art 138C. nemijlocit. 2)în funcţie de izvorul lor original sau derivat probele pot fi primare şi secundare.Probele primare sunt acelea care provin dintr-o sursă adică cele care implică un raport direct. între probă şi fapt. înscrisurile semnate de părţi depoziţiile martorilor are au asistat personal la producerea unor fapte etc.Prezumţiile fac parte din această categorie.Probele indirecte se caracterizează prin aceea că între faptul generator de drepturi şi dovadă se interpune un alt fapt intermediar. Clasificarea probelor.părţi.Această disciplină procesuală este necesară spre a se asigura dreptul de apărare al părţilor şi a garanta soluţionarea rapidă.Instanţa nu poate refuza administrarea unei dovezi pentru considerente de tardivitate. iar de pârât prin întâmpinare sau cel târziu la prima zi de înfăţişare. Decăderea poate fi invocată numai de partea căreia i se opune aceea probă.Art 167 alin 1 C. Dovezile neinvocate vor putea fi propuse ulterior dar numai în una din următoarele situaţii: -când nevoia de dovezi ar reieşi din dezbaterii şi partea nu o putea prevedea -când administrarea dovezi nu pricinuieşte amânarea judecăţii -când dovada nu a fost cerută în condiţiile legii din pricina „neştiinţei şi lipsei de pregătire a părţii. 155 .Dacă partea înţelege să se servească de proba cu înscrisuri acestea vor trebui depuse. dovezile se propun de reclamant prin cererea de chemare în judecată. Copiile de pe înscrisuri şi depoziţiile martorilor ce relatează fapte pe care nu le-au perceput personal sunt probe secundare.1)în funcţie de locul în care se efectuează dovezile.Primele cuprind relatări ale omului făcute în forme prescrise de lege(rapoarte de expertiză. Propunerea probelor.. înscrisurile care constată actul juridic încheiat de părţi. mărturisirea obţinută prin intermediul interogatoriului etc. promptă şi eficientă a litigiului.Se consideră că probele care se administrează în faţa instanţei de judecată sunt probe judiciare. mărturisirea unei părţi etc. în atâtea exemplare câte părţi cu interese potrivnice sunt. d)Concludenţa:adică dacă sunt de natură a conduce la soluţionarea procesului. partea adversă are dr la contraprobă numai asupra aceluiaşi aspect.

Dacă felul dovezii îngăduite şi părţile se învoiesc.civ. instituie obligaţia părţii căreia i s-a încuviinţat o cercetare locală. sub sancţiunea decăderii. Sancţiunea decăderii este prevăzută în mod expres şi în cazul încuviinţării dovezii cu înscrisuri. partea care a invocat un mijloc de dovadă poate să renunţe la aceasta. prin delegaţie.civ. la prima zi când se înfăţişează”. ea având un caracter interlocutoriu.proc. Potrivit acestui text:”Dovada şi dovada contrarie vor fi administrate pe cât cu putinţă în acelaşi timp”..Or în mod logic instanţa va proceda mai întâi la administrarea dovezilor şi mai apoi la administrarea contradovezilor.aceasta poate ordona probe din oficiu.proc. prevedea că:”Administrarea dovezilor se face în faţa instanţei de judecată. Art 168 alin 2 C. statuează că:”Administrarea dovezilor se face în ordinea statornicită de instanţă”.civ. dacă acestea au fost propuse în condiţiile de excepţie prevăzute de art 138 C.Legea dispune în mod expres că cealaltă parte poate să-şi însuşească dovezile respective (art 168 alin 3 C.”Alin 4 al aceluiaşi art precizează faptul că când administrarea probelor urmează să se facă în altă localitate. chiar dacă părţile se împotrivesc. instanţa care administrează dovada poate fi scutită de citarea părţilor.proc. de a depune suma statornicită de instanţă pentru cheltuielile de cercetare. dovada contrară va fi cerută sub pedeapsa decăderii în aceeaşi şedinţă.civ.civ.Art 167 alin 5 C..). de către o instanţă de acelaşi grad sau chiar mai mică în grad. potrivit cărora:”Partea decăzută din dreptul de a administra o dovadă va putea totuşi să se apere. Art 170 alin 1 C.civ.proc.Încheierea pronunţată de instanţă trebuie să fie motivată. expertiza sau dovada cu martori.proc.:”Când dovada cu martori a fost încuviinţată în condiţiile art 138. drumul şi despăgubirea martorului sau plata expertului.civ.civ.Potrivit art 138 alin 3 C.proc.Instanţa nu poate încuviinţa însă dovezi decât după ce acestea sunt puse în discuţia prealabilă a părţilor litigante. dispune că „Partea lipsă la încuviinţarea dovezii este obligată să ceară dovada contrarie la şedinţa următoare iar în caz de împiedicare. prevăzută în art 167 alin 2 C. revine instanţei de judecată.A doua regulă privind administrarea probelor este statornicită în art 167 alin 3 C. printr-o încheiere după ce au fost examinate condiţiilor de admisibilitate. Potrivit art 167 alin 4 C. cu cel puţin 5 zile înainte de termenul sorocit pentru judecată. dacă legea nu dispune altfel. Art 169 C. dacă în acea localitate nu există o instanţă de acelaşi grad.proc. întrucât încheierea leagă instanţa. este aceea că dovezile trebuie administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.civ. În legătură cu propunerea probelor. dacă amândouă părţile sunt de faţă”. evident dacă dovezile sunt necesare pentru descoperirea adevărului.civ. să depună. în materie de probaţiune.proc.proc.civ.proc. poate fi prelungit până la 15 zile.proc.proc. discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerilor şi a dovezilor părţii potrivnice”. copii certificate de pe înscrisurile invocate.Dacă partea adversă se opune la probă instanţa trebuie să arate temeiurile pentru care dovada a fost încuviinţată sau respinsă. Un important corectiv în aplicarea decăderii. Încuviinţarea probelor – asupra probelor solicitate de părţi instanţa urmează să se pronunţe. iar în caz de admitere a probei se vor arăta faptele care urmează a fi dovedite. termenul prevăzut de art 170 alin 1 C.civ.Art 171 C.civ. 156 . ea se va îndeplini. dacă procesul se amână partea este obligată.proc. Administrarea probelor – o primă regulă.Dacă proba a fost incuviinţată în condiţiile de excepţie prevăzute de art 138 alin 2 şi 4 C.Sancţiunea decăderii se rasfrânge numai asupra posibilităţiilor de administrare a dovezii neinvocate in limite litis.

iar în cea din urmă registrele comerciale.În mod firesc.Înscrisurile confirmative sunt acele înscrisuri care au menirea. acelaşi text se referă la înscrisul pe suport electronic care este declarat admisibil „în aceleaşi condiţii ca înscrisul pe suport de hârtie”. o bucată de lemn sau de metal etc). astfel cum o sugerează şi denumirea lor. amintim înscrisurile autentice şi înscrisurile sub semnătură privată.Sunt înscrisuri nepreconstituite registrele comerciale.Înscrisurile originare sau primordiale sunt acele înscrisuri care sunt întocmite spre a constata existenţa unui anumit raport juridic.În prima categ.sarcina probei revine persoanei care contestă exactitatea sau autenticitatea înscrisului. ne este oferită de viitorul Cod de procedură civilă.înscrisurile autentice care constată obligaţii au puterea unui titlu executoriu şi pot fi aduse la îndeplinire fără să fie necesară obţinerea unei hotărâri judecătoreşti). Forma autentică a actului este impusă de lege ca o condiţie de validitateoperaţiei juridice respective. înscrisurile sub semnătură privată.Mijloacele de probă Proba prin înscrisuri.De altmiteri. de a ratifica un act anulabil.Ele pot fi definite ca declaraţii ale părţilor. 157 . Înscrisul autentic – art 1171 C. de notarul public sau alt agent instrumentator. Proiectul Noului Cod de procedură ne propune următoarea definiţie a înscrisului:”orice scriere sau altă consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic.Înscrisurile recognitive sunt întocmite cu scopul de a înlocui un înscris originar dispărut. de un funcţionar public. proiectul extinde sfera de cuprindere a conceptului de înscris . prin înscris înţelegem orice scriptură.civ.Într-o accepţiune mai largă.Înscrisurile sunt clasificate după mai multe criterii: a)după scopul urmărit de părţi înainte de întocmirea lor înscrisurile se împart în înscrisuri preconstituite şi înscrisuri nepreconstituite.În mod obişnuit prin înscrisuri se desemnează doar acele consemnări care se materializează pe hârtie. „Actul autentic este acela care s-a făcut cu solemnităţile cerute de lege. care este şi aceea de mijloc de probaţiune. având în vedere şi mijloacele moderne de conservare şi stocare a unor informaţii. precum şi registrele sau înscrisurile casnice.Potrivit proiectului „înscrisul autentic este acela făcut de funcţionarul public.înscrisurile ca mijloc de probă sunt frecvent utilizate în practica judiciară pentru dezlegarea raporturilor litigioase dintre părţi. cu formele şi în limitele prevăzute de lege” Forma autentică este adeseori consimţită de părţi datorită avantajelor pe care le prezintă(înscrisul este însoţit de o puternică prezumţie de verdicitate care îl dispensează pe cel care-l invocă de orice dovadă. registrele casnice şi scrisorile obişnuite prin care nu se urmăreşte îndeosebi un scop probator. răboajele şi orice bilete sau tichete eliberate pentru a dovedi o anumită situaţie. Înscrisurile se întocmesc înainte de ivirea litigiului şi sunt folosite ulterior pentru dovedirea raporturilor juridice dintre părţi. înscrisuri recognitive şi în înscrisuri confirmative.Înscrisul autentic se bucură de o forţă probantă deosebită întrucât el îşi trage puterea din însuşi faptul că a fost primit şi autentificat sau chiar întocmit şi autentificat de un funcţionar de stat sau de un notar public. indiferent de obiectul în care se încorporează(hârtie. d)după subiectul de la care emană înscrisurile înscrisuri oficiale şi neoficiale. indiferent de suportul ei material ori modalitatea de conservare şi stocare”. b)înscrisurile semnate şi înscrisurile nesemnate.Cel care invocă un înscris autentic este dispensat de sarcina probei. c)la rândul lor. O definiţie asemănătoare dar mai cuprinzătoare chiar. cărămidă.Din prima categ fac parte înscrisurile autentice. care are dreptul de a funcţiona în locul unde actul s-a făcut”. înscrisurile preconstituite semnate se subdivid în înscrisuri originare sau primordiale.data înscrisului autentic face dovada până la înscrierea în fals. făcute în formă scrisă cu privire la anumite acte sau fapte juridice.

nu sunt valabile dacă nu s-au făcut în atâtea exemplare originale câte sunt părţi cu interese contrare.Faţă de terţi. aceea a semnării lui de partea care se obligă există şi unele excepţii.Cu toate acestea.ea poate fi situată la sfârşitul înscrisului.Dar care este forţa juridică a înscrisului autentic faţă de terţi?Art.civ.El nu se bucură însă de prezumţia de autenticitate. arătând totdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor şi apoi să iscălească”.Legea nu cuprinde menţiuni privitoare la locul unde trebuie aşezată semnătura.civ. de un terţ sau de un mandatar.civ.Este de ajuns un singur exemplar original pentru toate persoanle care au acelaşi interes. înainte de a subsemna. care cuprind convenţii sinalagmatice.Potrivit art 1170 C. Care este situaţia juridică a actului autentic în cazul nesocotirii cerinţelor sale de validitate? Potrivit art 1172C.O primă excepţie vizează înscrisurile care constată convenţii sinalagmatice şi pentru care legea impune cerinţa multiplului exemplar. sau din lipsă de forme.O excepţie importantă de la principiul libertăţii formelor este făcută şi de art 1180 alin 1 C.civ.Semnătura este o cerinţă esenţială căci ea exprimă consimţământul părţii la încheierea actului juridic. art 1176C. La situaţiile menţionate mai sus trebuie să adăugăm şi posibilitatea de acordare a datei certe de către notarii publici şi de către avocaţi. Potrivit art 1182 C. În toate cazurile înscrisul sub semnătură privată îşi trage puterea doveditoare din însăşi semnătura părţilor. Semnătura nu trebuie să cuprindă toate elementele numelui. să adauge la finele actului cuvintele bun şi aprobat. chiar şi în prescurtare. dacă s-a iscălit de părţile contractante”. 158 .este suficient ca ea să fie dată în forma în care partea semnează în mod obişnuit. scris de mână etc. precizează că înscrisul sub semnătură privată. trebuie să fie scris în întregul lui de acela care l-a subscris. recunoscut de partea căreia i se opune sau verificat de instanţă..Încheierea actului sub semnătură privată nu este supusă aşadar unor formalităţi absolute.precizează că:”Actul autentic are deplină credinţă în privinţa oricărei persoane despre dispoziţiile şi convenţiile ce constată”. este valabil ca scriptură sub semnătură privată. :”Actul care nu poate fi autentic din cauza necompetenţei sau a necapaciţăţiifuncţionarului. în actele întocmite de funcţionari -moartea uneia din persoanele care au semnat înscrisul. sau cel puţin acesta .Textul menţionat precizează că:”Actul sub semnătură privată prin care o parte se obligă către alta a-i plăti o sumă de bani sau o câtime oarecare. De la regula generală potrivit căreia înscrisul sub semnătură privată este valabil dacă îndeplineşte o singură condiţie. 1773 C. fără intervenţia vreunei autorităţi publice.Cerinţa esenţială a oricărui înscris sub semnătură privată este semnarea acestuia de partea care se obligă.:”Actele sub semnătură privată. Înscrisul sub semnătură privată – este înscrisul întocmit de una dintre părţi.Înscrisul poate fi dactilografiat. înscrisurile sub semnătură privată dobândesc dată certă prin unul din următoarele mijloace: -înfăţişarea înscrisului la o instituţie publică -înregistrarea înscrisului într-un registru public -relatarea conţinutului înscrisului. data înscrisului sub semnătură privată nu este opozabilă decât din ziua când a devenit certă. Aceeaşi valoare probatorie are şi data înscrisului. Nerespectarea condiţiilor legale privitoare la formalitatea multiplului exemplar atrage nulitatea înscrisului ca mijloc de probă iar nu şi nulitatea convenţiei. are între părţile care l-au subscris şi între cei ce le reprezintă drepturile aceeaşi putere ca şi înscrisul autentic.civ. imprimat. dar numai între părţi.Fiecare exemplar trebuie să facă menţiune de numărul originalelor ce s-au făcut. care este semnat de părţi şi care constată o operaţie juridică.civ.

material sau intelectual. respectiv sa recunoasca scrierea sau semnatura sau sa le tagaduiasca.cand obligatia de a infatisa inscrisul este prevazuta expres de lege. in cazul contestarii semnaturii. Dc mai multi parati au un singur reprezentant se va comunica cate o singura copie dupa fiecare inscris. fie prin intermediul unei expertize.adaugiri ori corectari in textul original sau in imitarea scrierii ori semnaturii.9. Pt verificarea veracitatii inscrisului direct de catre instant. stersaturi. Dc inscrisurile sunt redactate intr-o limba straina sau cu litere vechi se vor depune traduceri sau copii cu litere latine. sa-si semneze numele in fata instantei.4 Administrarea probei prin inscrisuri Art 112 pct. Instanta este obligata sa respinga cererea de infatisare a inscrisului in urmatoarele situatii: cand cuprinsul inscrisului vhestiuni cu totul personale. . cand infatisarea inscrisului ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane ori ar expune-o dispretului public. se poate recurge la doua procedee simple:-oblig partii careia i se opune inscrisul sa scrie la dictarea presedintelui instantei. cand infatisarea inscrisului ar nesocoti obligatia de pastrare a secretului. Art 172 alin 2 CPC: instanta este obligate sa dispuna infatisarea inscrisului in urmatoarele situatii:cand inscrisul este comun ambelor parti.5: la cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii cati parati sunt plus o copie pentru instanta. Partea care depune o copie dupa un inscris trebuie sa aiba la toate termenele de infatisare originalul sau sa-l depuna mai inainte in pastrare la grefa. . Falsul material se concretizeaza in modificari. Toate copiile vor fi certificate de reclamant ca fiind conforme cu originalul.confruntarea scrierii/semnaturii de pe inscrisul nerecunoscut cu scrierea sau semnatura de pe alte inscrisuri ale aceleasi personae dar care sunt autentice ori care emana neindoelnic de la acea persoana.cand insasi partea adverse s-a referit in cursul procesului la acel inscris. In toate situatiile de contestare a scrierii sau semnaturii veracitatea inscrisului se determina in cadrul procedurii denumite verificarea de scripete.3. Inscrierea in fals se poate face nu numai in privinta inscrisurilor autentice ci si a celor sub semnatura privata. parti din acel act. Neprezentarea unui inscris de catre cel care il detine se sanctioneaza cu o amenda de la 30 de lei la 500 de lei. Procedura de constatare a falsului este o procedura speciala si complexa.. Verificarea de scripete este procedura la care se recurge atunci cand partea nu recunoaste scrierea sau semnatura de pe un scris de asemenea si atunci cand mostenitorii declara ca nu cunosc scrierea sau semnatura autorului lor. Partile sunt obligate sa adopte o pozitie clara cu privire la inscrisul invocat ca mijloc de proba. Inscrierea in fals reprezinta operatia care se declanseaza atunci cand partea interesata declara ca un inscris este plasmuit. Aceasta procedura este aplicabila indiferent de natura falsului.2. Inscrisurile autentice acestea nu pot fi pur si simplu tagaduite. Cand in inscris s-a trecut un alt continul decat acela voit de parti 159 . Verificarea de scripete se poate realiza fie direct de catre instanta.

Scrisorile si telegramele primite trebuie pastrate de comercianti timp de 10 ani.3.5 Alte inscrisuri In afara inscrisurilor autentice si sub semnatura privata. Folosirea lor ca mijloc de probatiune ridica reale dificultati. personal sau printr-un mandatar cu procura speciala. Poate fi folosita si la incheierea unui contract de depozit.2. cartile sau hartiile domestic. telefaxul. Dc aceste crestaturi sunt egale si correlative ele fac dovada intre persoanele care obisnuiesc sa foloseasca un asemenea mijloc de proba. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creanata este crezuta cu toate ca nu este subsemnata nici datata de el daca tinde a proba liberatiunea debitorului. adnotatiile facute de creditor pe titlu de creanta si raboajele. Mijloacele moderne de comunicatie pot prezenta si ele importanta pentru stabilirea raporturilor juridice dintre parti. corespondenta si telegramele. Intre comercianti corespondenta nu poate indeplini un alt rol decat acela a unui inscris sub semnatura privata.9.9.ne aflam in prezenta unui fals intelectual. inregistrarile magnetice. Corespondenta constituie si ea un mijloc de proba frecvent folosit intre comercianti. Comerciantii sunt obligati sa tina urmatoarele register: registrul jurnal.3 Proba testimoniala 3. 3. In privinta acestor mijloace de probatiune cum sunt faxul. Ea face dovada ca inscris sub semnatura private. in special vanzarea cumpararea unor produse.9. Adnotatiile facute de creditor pe titlurile de creanta. Procedura inscrierii in fals se declanseaza in urma denuntului facut de partea interesata. Codul Civil reglementeaza registrele comerciantilor. registrul inventor si registrul copier. Alte mijloace de proba care pot fi folosite in activitatea economica: facturile acceptate. inscriptiile informatizate nu sunt referi in codul de proced civ si nici in cod commercial. Telegrama face proba cand originalul este subscris de insasi persoana aratata in ea ca transmitator. registrele. Registrele comerciantilor sunt acele documente care consemneaza operatiunile cu caracter patrimonial efectuate de comercianti. Raboajele : crestaturile pe care partile le fac pe doua bucati egale de lemn pentru a marca efectuarea unor prestatii.1 Consideratii generale 160 . Facturile reprez un mijloc de proba prin care comerciantii realizeaza unele operatii importante. Orice adnotatie facuta de creditor in josul. 3.

in termen de 5 zile.9. cei condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa. In cazul marturiei indirecte. 161 .. Insa in procesele de stare civila si in cele de despartenie rudele si afini pot fi audiati ca martori. Nu pot fi ascultati ca martori:rudele si afinii pana la gradul 3 inclusiv. Valoarea in functie de care se stabileste inadmisibilitatea probei testimonial este accea din momentul incheierii actului juridic. Instanta trebuie sa asigure egalitatea partilor incuviintand de regula un numar egal de martori pentru ambele parti. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi. naufragiu. nu se poate face decat prin act aunentic.3.in cazul cand creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovada scrisa. tumult.-in cazul depozitului necesar. iar de parat prin intampinare sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare. disparities au motive bine intemeiate. fapte sau imprejurari concludente pentru solutionarea cauzei si de care au luat cunostinta personal.3 Administrarea probei testimoniale Martorii se propun de parti respectiv de reclamant prin cererea de chemare in judecata.-scriptura sa emane de la partea de la partea careia i se opune. Martorii sunt persoane straine de process care relateaza in fata instantei de judecata. Proba cu martori nu se aplica in cazul cand exista un inceput de dovada scrisa. chiar pentru depozit voluntarr.in cazul obligatilor contractante in caz de accidente neprevazute. Pt a ne afla in prezenta unui inceput de dovada scrisa sunt necesare a fi intrunite urmatoarele cerinte: .Proba testimoniala sau proba prin declaratiile martorilor reprezinta unul din mijloacele de dovada frecvent folosit in procesul civil. sub sanctiunea decaderii.. In caz de incuviintare se va depune. sotul chiar despartit.3. sau prin act sub semnatura privata.existenta unei scripturi: legiuitorul a urmarit sa atribuie caracterul unui inceput de dovada oricarui fel de scriere. Cazuri de imposibilitate de preconstituire sau conservare a unei dovezi:. ruina. Mijlocul de proba il reprezinta tocmai declaratiile facute de martor in fata instantei de judecata.in cazul obligatilor care se nasc din cvasicontracte si din delicate sau cvasidelicte. faptele relatate de martor sunt cunoscute de el prin intermediul unei persoane determinate. in caz de incendiu. Inlocuirea martorilor nu poate fi incuviintata decat in caz de deces.2 Admisibilitatea probei testimioniale Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 de lei. dar in aceste procese legea nu permite audierea descendentilor. 3. Declaratiile martorilor se caracterizeaza si prin accea ca ele trebuie facute oral in fata instantei de judecata.scrierea sa faca verosimil faptul pretins. 3.9.. Martorii trebuie sa fie indicate prin aratatea numelui si a domiciliului spre a putea fi citati. Declaratiile consemnate grafic si cele facute in forma autentica nu pot fi utilizate cu titlu de probe testimonial.

Ordinea in care urmeaza sa se faca audierea martorilor se stabileste de instanta. Judecatorul va trebui sa tina seama de elementele stiintifice pe care I le pune la dispozitie psihologia. 3.Persoanele scutite de a depune marturie: -slujitorii cultelor. Inainte de a fi audiat martorul este obligat sa depuna urmatorul juramant:”jur ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.4.4 Proba prin rapoartele de expertiza 3. interzisi. Aceste faze sunt: perceperea faptului. Judecatorul va trebui sa analizeze in mod succesiv etapele prin care trece martorul in privinta faptelor despre care este audiat. Dupa depunerea juramantului. Veridicitatea marturiei trebuie cercetata si ea cu multa atentie de catre judecator. cei ascultati nu pot fi de fata la audierea unui martor.-functionarii publici si fostii functionari publici asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta situatie.3. Martorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant. in dusmanie sau in legaturi de interes cu una din parti. moasele. Declaratia martorului se consemneaza in scris de grefier. partile au posibilitatea de a-i adresa acestuia intrebari. dupa dictarea presedintelui si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator. notarii publici si orice alti mostenitori pe care legea ii oblige sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii. avocatii. farmacistii.-cei care prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau pe altii( rude. Instana va dispune mai intai citarea martorilor. Nu trebuie exclusi nici factorii subiectivi cum sunt starea psihologica amartorului. ocupatia. memeorizarea faptului perceput si relatarea acestuia. cei care lipsesc pot fi sanctionati de instanta cu amenda. distant dintre martor si obiectul perceput. daca se afla in serviciul uneia din parti si daca este in judecata. Instanta trebuie sa stabileasca anumite imprejurari obiective. domiciliul si varsta. cum sunt locul si timpul in care s-a produs un anumit fapt. varsta.) la o pedeapsa penala sau la dispretul public. Inainte de a fi ascultat martorul va fi intrebat de presedintele instantei: numele. Asa sa-mi ajute Dumnezeu”.4 Aprecierea declaratiilor martorilor Pentru justa evaluare a declaratiilor testimoniale. Dupa audiere martorul trebuie sa ramana in sala de sedinta pana la sfarsitul dezbaterilor cu exceptia cazului in care instanta dispune altfel. sot.9. 3. judecatorul trebuie sa verifice buna-credinta a martorului veridicitatea marturiei.9. grefier si martor. presedintele instantei va pune in vederea martorului ca daca nu va spune adevarul savarseste infractiunea de marturie mincinoasa. daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad.1 Precizari preliminare 162 . medicii. Fiecare martor trebuie sa fie audiat separate. profesia sau gradul sau de cultura. profesiunea. Dc martorul nu voieste/ nu poate sa semneze se va face mentiune despre aceasta imprejurare. I se atrage atentia sa spuna adevarul.9. Dupa relatarea facuta de martor.

Concluziile expertului/expertiilor se consemneaza intr-un raport de expertiza care se depune la biroul local pt expertize judiciare tehnice si contabile si dupa verificare este inaintat inst de judecata.-concluziile care cuprind rasp la intreb puse si parerea expertului asupra obiectului expertizei.9.-descrierea operatiuniolr de efectuare a expertizei. numele si prenumele expertului sau ale specialistului. tehnic. Daca expertul cunoaste personal anumite fapte el va putea fi ascultat ca martor.este apt din punct de vedere medical pt indeplinirea activitatii de expert.. data la care s-a dispus.-a absolvit studii superioare pentru care se prezinta la examenul de expert. materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata si daca partiile care au participat au dat explicatii in cursul expertizei).are un stagiu de cel putin 5 ani in specialitatea in care a obtinut diploma.-are capacitate de exercitiu deplina. specialitatea acestuia. Expertii se numesc de instanta. explicatii si analiza acestora. artistic etc. Expertul explica situatii sau imprejurari de fapt care-I sunt cunoscute din materialul probatoriu de la dosar. Daca instanta nu este lamurita poate dispune intregirea expertizei sau efecuarea altei de catre expertii care au intocmit rap de expertiza. Calitatea de expert tehnic poate fi dobandita de pers care:-este cetatean roman si vorbeste limba romana. obiectul.partea introductive(organul care a dispus efectuarea expertizei. data intocmirii rap de expertiza..nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie profesionala si sociala. Raportul de expertiza trebuie sa cuprinda:.4. 3. Recuzarea trebuie insa solicitata in termen de 5 zile de la numirea expertului.4.2 Obiectul expertizei Expertiza are ca obiect numai imprejurarile de fapt care implica cunostinte de specialitate. 3. Efectuarea expertizei este lasata la aprecierea instantei dar exista si situatii in care aceasta este obligatorie. intreb la care expertul trebuie sa raspunda... obiectii. prin incheiere.a fost declarat reusit la examenul organizat in acest scop.3 Organizarea si efectuarea expertizei Expertiza se dispune de instanata din oficiu sau la cererea partii interesate. Expertii pot fi recuzati ca si judecatorii.9. la recomandarea biroului local de expertize dintre pers aflate pe tabelul nominal cuprinzand pers inscrise in evidentele lor autorizate sa efecueze expertize judiciare. Expertiza poate fi efectuata in domenii: contabil. 163 . dovedite cu diploma. cu date de identificare intocmit pe specialitati si judete si care se publica in Monitorul Oficial. psihiatric.medical.Expertiza este reglem ca un mijloc de proba iar constatarile expertilor sunt lasate la libera apreciere a judecatorului.

descindere la fata locului sau ancheta judecatoreasca reprez mijlocul prin care instanta ia cunostinta in mod direct de starea unor lucruri situatia unui imobil sau despre alte imprejurari de fapt ce pot avea importanta pt solutionarea litigiului.5.9. Din punct de vedere al efectelor pe care le produce marturisirea mai poate fi:simpla.9.5 Cercetarea la fata locului 3. 3. Marturisirea extrajudiciara: marturisirea facuta intr-un alt proces poate produce ea efecte probatorii.3.9. La termenul fixat instanta se deplaseazala fata locului. 3.1 Precizari prealabile Cercetarea la fata locului denumita si cercetare locala. Din caracterul marturisirii de act de vointa rezulta ca autorul ei trebuie sa aiba o vointa constienta.6 Marturisirea 3. Poate fi scrisa sau orala. Marturisirea judiciara este accea care se produce in fata instantei competente.2 Formele marturisirii Dupa locul unde aceasta se obtine avem:-marturisire judiciara si marturisire extrajudiciara. 3. Constatarile se consemneaza intr-un procesverbal( operatiile ce s-au efectuat la fata locului. Din natura si caracterele marturisirii se pot desprinde si unele reguli privitoare la admisibilitatea ei.5. 3. sustinerile partilor). Cercetarea la fata locului face parte din categoria mijloacelor de dovada.9.9.1 Notiunea si importanta marturisirii Marturisirea=recunoasterea de catre o persoana a unui fapt pe care adversarul sau isi intemeiaza pretentiile si care este de natura sa produca efecte probatorii impotriva celui ce a facut-o. calificata.9. constatarile instantei. Ceea ce constituie mijlocul de dovada este procesul-verbal in cadrul carora sunt consemnate constatarile facute de instanta.3 Admisibilitatea marturisirii Marturisirea ca toate celelalte mijloace de dovada are ca obiect imprejurarile de fapt.6.9.6. Poate fi spontana( marturisirea se recunoaste din propria initiative a partii) sau provocata( se obtine prin intermediul interogatoriului). 164 .2 Procedura cercetatarii la fata locului Aceasta masura se dispune de instanta din oficiu sau la cererea partii interesate. complexa.6. unde intreaga activitate de cercetare se desfasoara cu respectarea regulilor obisnuite de judecata.

De aici decurge caracterul definitiv si irevocabil al marturisirii. Problema este urmatoarea.7. Marturisirea este si ea un act unilateral de vointa. Faptele la care se refera interogatoriul trebuie sa fie personale si sa fi fost savarsite de parti nu de alte persoane.4 Administrarea marturisirii Se refera doar la recunoasterea provocata.9. In acest scop trebuie sa dinstingem intre marturisirea simpla. calificata si complexa. 3.9. 3.9. daca instanta este obligata sa primeasca recunoasterea in intregime ori sa respinga intreg raspunsul. Legea permite ca raspunsul la interogatoriu sa se faca si printr-un mandatar.6. Chemarea la interogatoriu se face de instanta din oficiu sau la cererea partii interesate in obtinerea unei recunoasteri din partea adversarului. Marturisirea este complexa atunci cand partea care o face adauga unele imprejurari ulterioare. Autorul recunoasterii nu mai poate face ulterior acte valabile de retractare a declaratiilor sale. Marturisirea spontana nu are nevoie de o pregatire prealabila. 3.6.7. 165 . ea se constata pur si simplu de instanta competent si se consemneaza in procesul-verbal de sedinta. Codul civil trateaza prezumtiile ca mijloc de dovada. Marturisirea este calificata atunci cand pe langa faptul invocat de adversar partea chemata la interogatoriu mai recunoaste si alte imprejurari. Prezumtiile legale sunt acelea determinate de lege. ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt Prezumtiile nu se bazeaza pe declaratiile partilor sau a unor terte persoane ci pe unele procedee logice cum sunt inductia si deductia.5 Efectele marturisirii Marturisirea nu poate fi luata decat in intregime impotriva celui care a marturisit si nu poate fi revocata de acesta.Vointa persoanei incapabile sau cea manifestata sub imperiul violentei in stare de hipnoza ori de betie nu are nicio valoare probatorie.9. Recunoasterea provocata se obtine prin intermediul interogatoriului. Recunoasterea este un act personal al partii.9. Presedintele instantei odata cu fixarea termenului poate dispune la cererea reclamantului citarea paratului la interogatoriu.2Categorii de prezumtii Prezumtii legale si simple. Marturisirea simpla este aceea prin care faptul invocat este recunoscut fara nicio rezerva.1 Consideratii generale asupra prezumtiilor Prezumtiile =consecinte necunoscut. 3.7 Prezumtiile 3.

Consimtamantul odata acordat nu ami poate fi revocat de catre parti. de a constata care din pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate etc.. Procesul de formare al prezumtiilor simple.1 Precizari prealabile Probele sunt folosite in cadrul procesului civil si in scopul solutionarii litigiului dintre parti. Impotriva prezumtiilor legale absolute nu este permisa proba contrarie decat prin marturisire iar uneori nici prin acest mijloc de dovada.8.prezumtia de nulitate a actelor facute in frauda dispozitiilor legale. Competent de solutionare a cererii apartine instantei in circumscriptia careia se afla obiectul cercetarii sau in care isi are domiciliul martorul. Pe langa aceste cerinte se vor indica dovezile a caror asigurare se solicita faptele ce urmeaza sa fie dovedite si imprejurarile ce justifica primejdia de intarziere.. Consimtamantul poate fi acordat numai de parti sau prin mandatar cu procura speciala.8.stabilirea unui principiu de cauzalitate intre faptul cunoscut sic el necunoscut. Administrarea probelor se poate realiza in aceleasi conditii si de catre consilierii juridici care potrivit legii reprezinta partiile.9. Administrarea dovezii se poate face de indata sau la termenul statornicit in acest scop de catre instanta.8 Asigurarea dovezilor 3.-prezumtia puterii lucrului judecat. de a examina fiecare pretentie in parte.2 Procedura asigurarii dovezilor Cererea privin asigurarea dovezilor trebuie sa cuprinda elementele obisnuite ale oricarei cereri de chemare in judecata.stabilirea unei certitudini intelectuale cu privire la faptul aparent.8. 3 etape distinct:stablilirea faptelor cunoscute.9.9. 3.9. Dupa constatarea consimtamantului instanta are posibilitatea:de a rezolva exceptiile invocate ori pe care le poate ridica din oficiu. Impotriva prezumtilor legale este permisa proba contrarie. de a hotari asupra cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane.prezumtia de dobandire a proprietatii si de liberare a debitorului in imprejurari determinate .Prezumtii legale:.3 Administrarea probelor de catre avocati Instituita administrarii probelor de catre avocati se poate realiza numai in litigiile patrimoniale cu exceptia acelora care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie. 3. Prezumtiile simple sau ale omului denumite uneori si prezumtii de fapt sunt consecintele pe care magistratul intemeindu-se pe propia sa putere de judecata si experienta le trage de la un fapt cunoscut la un fapt necunoscut. Administrarea probelor de catre avocati se poate realiza numai cu acordul partilor implicate in litigiu.. Asupra cererii de asigurare a dovezilor instanta se pronunta printro incheiere de admitere sau respingere a cererii. 3. prezumtii legale relative(numai de drept). Prezumtiile legale se impart in: prezumtii legale absolute( de drept si asupra dreptului). legea procesuala instituie si un termen de 6 luni inauntrul 166 .

2.10. Renuntarea la judecata trebuie sa fie neconditionata si expresa.2 Actele de dispozitie ale partilor 3. In cadrul procedurii de administrare a probelor de catre avocati instanta poate fi confruntata si cu unele cereri de inlocuire a martorilor. la propunerea ambelor parti face ca judecata sa se desfasoare pe parcursul mai multor sedinte de judecata.-dc a incetat contractual de asistenta juridical dintre una din parti si avocatul sau. Minorii/ debilii mintali nu pot fi ascultati de instanta de judecata.10. Avocatii partilor trebuie sa intocmeasca pentru fiecare parte cate un dosar si unul pt instanta. 167 . Incidente in desfasurarea normal a procesului 3.2.-in orice alte cazuri in care legea prevede suspendarea procesului. Daca renuntarea la judecata intervine dupa comunicarea cererii de chemare in judecata instanta la cererea paratului va oblige pe reclamant la cheltuieli de judecata. Asupra renuntarii la judecata instanta se pronunta printr-o incheiere.10. Daca partile au intrat in cercetarea fondului renuntarea nu se poate face decat cu acordul celeilalte parti. fie prin cerere scrisa.caruia trebuie administrate probele de catre avocati. Avocatii au obligatia de a intocmi un program de administrare a probelor in termen de cel mult 15 zile de la data incuviintarii probelor. reclamantul va putea fi obligat la plata cheltuielilor invocate si justificate de partea adverse. Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata fie verbal in sedinta. Necesitatea administrarii unui probatoriu complex. de ascultare din nous au de confruntare a acestora. 3. Daca cererea de chemare in judecata a fost comunicata ulterior paratului. Termenul de 6 luni poate fi prelungit in una din urmat sit:-dc se invoca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia instanta trebuie sa se pronunte.10.10. Stingerea procesului civil are efecte fata de toate partile din proces. Renuntarea reclamantului se infatiseaza ca un act unilateral si ca un act de dispozitie important. Incheierea se pronunta fara drept de apel. Renuntarea minorilor sau a persoanelor incapabile se poate face numai de catre reprezentantii legali ai acestora.-dc una din parti a decedat.1 Precizari prealabile Un proces civil nu se poate solutiona practic intr-o singura sedinta de judecata. 3.1 Precizari prealabile Principiul disponibilitatii procesuale confera partilor dreptul de a se desista de la judecata ori de a renunta la dreptul subiectiv iar paratului posibilitatea de a achiesa la pretentiile reclamantului sau chiar la hotararea pronuntata asupra sa. Renuntarea poate fi partiala( are ca obiect doar o parte din pretentiile formulate) sau totala. 3.2 Renuntarea reclamantului 2 forme ale renuntarii reclamantului: renuntarea la judecata si renuntarea la drept.

astfel ca orice posibilitate de contestare ulterioara este exclusa.1 Notiunea si formele suspendarii 168 .10.4 Tranzactia judiciara = contract facut sub auspiciile justitiei si prin care partile pe baza unor concesii reciproce convin sa puna capat unui litigiu sau sa preintampine declansarea unui proces civil. Ea poate fi facuta atat de reclamant cat si de parat. 3. Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor reclamantului. avand urmat trasaturi: act unilateral de vointa a reclamantului( efectele acestui act nu sunt conditionate de acceptarea partii adverse). Unul din efectele cele mai importante ale tranzactiei este stingerea procesului civil. Achiesarea la hotarare poate fi expresa sau tacita. Renuntarea poate avea loc atat in prima instanta cat si in apel. Dc tranzactia cuprinde un act solemn. Exista 2 forme de achiesare:achiesarea la pretentiile reclamantului si achiesarea la hotarare. Tranzactia trebuie sa fie constatata prin act scris. Aceasta poate fi totala sau partiala dupa cum paratul recunoaste in intregime sau numai in parte pretentiile adversarului. ca o donatie. In ambele cazuri recunoasterea trebuie sa fie pura si simpla.3 Achiesarea = act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa.3. este un act de dispozitie cu efecte defavorabile pentru reclamant( pentru a fi valabil este necesar ca reclamantul sa aiba capacitate de exercitiu). adica neconditionata. Recunoasterea totala conduce la finalizarea activitatii judiciare iar in cazul achiesarii partiale instanta poate pronunta o hotarare in acest sens. ea trebuie sa imbrace forma autentica. renuntarea reclamantului sa fie expresia libera si neconditionata a consimtamantului reclamantului. Achiesarea la hotarare are ca efect stingerea irevocabila a procesului. Asupra renuntarii la drept instanta se pronunta printr-o hotarare. Prin achiesare la hotarare parte renunta la caile ordinare si extraordinare de atac.10.3.2. 3.10. Pot pune capat procesului civil numai persoanele care au capacitate de exercitiu deplina.Renuntarea la drept se infatiseaza ca un act procedural unilateral prin care reclamantul renunta la dreptul subiectiv dedus in justitie. A tranzactiona mu inseamna a ceda sau a renunta ci a face unele concesii reciproce in vederea obtinerii unui anumit rezultat. Ea poate fi desfiintata pe calea unei actiuni in anulare in conditiile dreptului comun.3 Suspendarea procesului civil 3.10. Tranzactia judiciara poate intervene in orice faza a procesului civil.2. Achiesarea la hotarare este expresia vointei partii care a pierdut procesul de a renunta la calea de atac a apelului.

Cererea de solutionare a procesului in lipsa poate fi formulata o data cu cererea de chemare in judecata. Odata indeplinite conditiile stabilite de art. in caz contrar instanta trebuie sa dispuna suspendarea judecatii. In cazul casarii si al rejudecarii unei cauze este necesar sa se formuleze o noua cerere pentru solutionarea cauzei in lipsa.civ.civ. Proiectul codului de procedura civila transeaza aceasta problema printr-o dispozitie legala expresa: “ Cererea de judecata in lipsa produce efecte numai la instanta careia a fost formulata”. Ea constituie un obstacol temporar in normala desfasurare a activitatii judiciare.civ: 1.2 Suspendarea voluntara Suspendarea voluntara este aceea care determina sistarea temporara a activitatii judiciare datorita unor imprejurari voite de parti.242-245 C.Suspendarea consta in oprirea temporara a cursului judecatii din motive voite de parti sau independente de vointa lor..3. Cazurile de suspendare a judecatii sunt statornicite in art. 242 C. iar de catre parat.proc. Cazurile de suspendare voluntara a judecatii sunt precizate in art.10. Instanta este obligata sa ia act de aceasta cerere si sa o consemneze in mod corespunzator in procesul – verbal de sedinta. Cand amandoua partile o cer 2. 3. in cazul in care una din parti a cerut judecarea in lipsa. in functie de cazurile care o determina suspendarea poate fi: voluntara si legala.proc.242 C. prin intampinare. daca cerintele legii sunt intrunite chiar daca actiunea sau calea de atac nu a fost timbrata in mod corespunzator. instanta de judecata este obligate sa dispuna suspendarea judecatii.proc. Suspendarea judecatii in cele 2 cazuri costituie un atribut constitutiv al principiului disponibilitatii procesuale.civ.. Cererea poate fi formulata insa si ulterior de catre una din parti. De asemenea instanta este obligata sa dispuna suspendarea judecatii. Aceasta solutie trebuie promovata si in ceea ce priveste judecata in faza instantelor de control judiciar. 169 . Daca nici una din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii. (2) C. Suspendarea intervine numai in conditiile determinate de lege.proc. in temeiul art. Suspendarea judecatii poate fi evitata totusi astfel cum se prevede in mod expres art. 242 alin. Ea se intemeiaza pe vointa expresa sau prezumata a partilor de a nu mai continua judecata.civ.proc. Aceasta din urma poate fi de drept si facultativa sau judecatoreasca.242 C.

civ.proc.civ. Daca ele sau ivit dupa inchiderea dezbaterilor instant poate proceda la pronuntarea hotararii.sunt destinate a garanta dreptul de aparare al partilor in procesul civil si a asigura principiul contradictorialitatii.3. Cauzele de suspendare prevazute in actual legislatie sunt mentinute intr-o forma asemanatoare si in proiectul codului de procedura civila. d) Prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului. Dispozitiile legale cuprinse in art..192/2006. afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor. A doua cauza de suspendare este prevazuta pentru ipoteza formularii unei cereri de pronuntare a unei hotarari preliminare adresate Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene. Suspendarea legala Suspendarea legala poate fi de drept si facultative sau judecatoreasca.(1) pct. Aceasta din urma a mai adaugat insa si alte 2 cazuri de suspendare de drept a judecatii: Prima vizeaza dizolvarea persoanei juridice.3.62 alin. in conditiile art.civ. 170 .1 C. intamplata cu mai putini de 15 zile inainte de ziua infatisarii. 3.Mentionam ca suspendarea poate fi dispusa.civ.: a) Prin moartea uneia din parti.(1) din Legea nr.proc.proc. in temeiul unui hotarari judecatoresti irevocabile.. potrivit tratatelor pe care se intemeiaza UE.10. suspendarea se dispune pentru a i se acorda partii interesate sau mostenitorilor posibilitatea de a lua masurile ce se impun pentru continuarea judecatii.243C. Suspendarea intervine insa numai daca imprejurarile prevazute de lege sau ivit inainte de inchiderea dezbaterilor. si in cazul in care a fost ceruta in vederea realizarii procedurii de mediere art.proc.. In toate cazurile prevazute de art. e) Prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului. c) Prin moartea mandatarului uneia din parti.243 C.243 C. situatie in care suspendarea dureaza pana la desemnarea lichidatorului. Suspendarea de drept Opereaza in cazurile prevazute de art. b) Prin interdictie sau punerea sub curatela a unei parti pana la numirea tutorelui sau curatorului.242 alin.

civ. O aplicare particulara a suspendarii facultative prevazute de art.civ. in raport cu alte constatari facute pe cale judecatoreasca sau a unor hotarari contradictorii..4 Procedura suspendarii Suspendarea judecatii reprezinta un incident care poate fi invocat de oricare dintre partiile interesate. Acesta din urma dispozitie procedurala se refera la ipoteza defaimarii unui inscris ca fals de catre una din parti. In acest mod se poate proceda in cazurile prevazute de art. de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati.civ. prin Ordonanta de urgena nr. solutie prevazuta in urma introducerii.cu conditia insa ca masura sa fie pusa in discutia prealabila a partilor..: a) Cand dezlegarea pricinii atarna. au caracter limitative si drept urmare ele nu pot fi extinse prin analogie si la alte situatii similare.. este de natura sa preintampine si pronuntarea unor hotarari gresite. la aceste cazuri de suspendare facultativa trebuie sa adaugam si cel prevazut de art. si de catre instant din oficiu.civ.civ.244 C. 244 pct.244 pct.proc. cand nici una din parti nu se prezinta la stigarea pricinii. in anumite imprejurari determinate de lege. Deasemenea instant poate dispune in mod direct suspendarea judecatii in baza art. Totusi. Noua solutie procedurala se intemeiaza pe necesitatea garantarii accesului liber la jusitie si in cazul “intreruperii cursului judecatii”.proc.proc. este consacrata in art. a art. Instanta se pronunta asupra suspendarii printr-o incheiere. 2441.proc.civ. cu respectarea cerintelor legale. Suspendarea cauzei in situatiile prevazute de art.2 C.244 C.proc.2 C proc.proc. b) Cand sa inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea. in totul sau in parte.3.civ.. 183 C.proc.civ. Cazurile de suspendare facultativa sau judecatoreasca sunt determinate in art.10..2 C.1551C.civ.. Prin 171 . 3. Suspendarea se poate dispune.244 C. in Codul de procedura civila. se poate dispune doar daca partea interesata prezinta elemente suficiente din care sa rezulte ca existenta infractiunii ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa se pronunte in cauza suspendarii. Cazurile de suspendare facultativa a judecatii prevazute de art.138/2000. Aceasta incheiere poate fi atacata separat cu un recurs .Suspendarea facultative Este acea forma a suspendarii care permite judecatorului ca. Suspendarea judecatii in baza art. sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii temporare a judecatii. Calea procedurala a sesizarii este aceea a unei cereri scrise sau verbale formulate in fata instantei.244 C proc.pct.242. suspendarea poate fi dispusa de instanta in conditiile acestui text doar in situatia in care partea interesata indica si autorul sau complicele falsului.

singura cale procedural pentru desfiintarea unei incheieri nelegale este cea a recursului la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Sanctiunea nulitatii va interveni numai la cererea partii interesate. a noului mandatar sau. In cazul suspendarii lgale de plin drept . iar nu din momentul survenirii cauzei de suspendare. din oficiu.civ : “suspendarea va dainuii pana cand hotararea pronuntata in pricina care a movat suspendarea a devenit irevocabila. Redeschiderea cauzei in ipoteza suspendarii legale facultative sau judecatoresti este reglementata de art244.civ.Legea 219/2005 . atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea. dupa caz. repunerea cauzei pe rol. cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere perol a procesului.245 pct.civ a fost introdusa exceptia incheierilor pronuntate in recurs. In aceasta privinta art. inainte de implinirea termenului de perimare. In acest caz masura suspendarii poate fi evitata prin disjungarea actiunilor conexe in conditile art. procesul civil reprezinta un tot unitar iar suspendarea acestui fapt are caracter individual. ceea ce inseamna ca sistarea temporara a judecatii va incepe numai din momentul in care instant a dispus o atare masura. a lichidatorului judiciar. Drept urmare acestea nu pot fi atacate in mod separat cu recurs. In cazul suspendarii recursului in fata unei curti de apel. In cazul suspendarii voluntare judecata reincepe doar daca una din parti solicita repunerea cauzei pe rol. Suspendarea procesului civil se dispune prin incheiere. Codul de procedura civila nu prevede in mod expres si detaliat efectele suspendarii procesului civil.civ determina doar mijloacele procedurale de reluare a judecatii. fara nici o considerare fata de calitatea lor procesuala. prin cerera de redeschidere facuta cu aratarea mostenitorilor tutorelui sau curatorului. cum este cazul mostenitorilor care nu au fost introdusi in cauza in temeiul art. judecata reincepe asa cum sa precizeaza in mod expres in art.165 C proc. acelui reprezentata de mandatarul defunct. Efectele suspendarii e rasfrang asupra tuturor partilor din proces. De aceea este firesc 172 . Instant nu poate dispune. Masura suspendarii se dispune datorita relatiei de interdependenta care a existat intre cele 2 procese. Incetarea cauzei care a determinat suspendarea procesului face posibila redeschiderea acestuia. Pe tot timpul suspendarii nu se mai pot indeplini in mod legal acte de procedura. 245 C proc.243 C proc.2 C proc. in art.civ. 2441 C proc. dar disjungarea poate fi dispusa doar in cazul in care numai una din actiuni este in stare de a fi judecata. (2) C proc. Orice act indeplinit pe durata suspendarii v-a fi lovit de nulitate. O situatie particulara o reprezinta cazul actiunilor complexe. Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului. Procesul civil nu poate fi mentinut activ fata de unele dintre parti si suspendat fata de alte parti. alin.civ.

care. este prevazuta in mod expres de legea procesuala art. precum si recursul in interesul legii se numesc decizii. Exista si unele incheieri ultarioare hotararii finale extreme de reduse la numar. Incheierile preparatorii sunt acelea prin care instant adopta unele masuri in vederea solutionarii cauzei. 3.147 C proc. iar hotararile prin care se solutioneaza apelul. Incheierile interlocutorii sunt acelea prin care se adopta masuri decisive pentr soarta 173 . De aceea. Masurile adoptate prin dispozitivul incheierilor de sedinta trebuie sa fie précis determinate astfel incat sa poata fi aduse la indeplinire. scopul incheierii de sedinta este limitat la reolvarea unei problem proprii fazei procesuale in care se afla litigiul. Obligatia intocmitii unei incheieri de sedinta. atunci cand este cazul. Doctrina distinge intre 2 categorii de incheieri premergatoare: incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. Incheierile de sedinta perced in mod firesc hotararea finala. functia unui act de documentare procesuala. Instant este dispensata de aceasta obligatie numai in cazul in care hotararea s-a pronuntat la termenul la care a avut loc si dezbaterea cauzei in fond.civ “dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta. dar nu poate fi indentificata cu o hotarare finala. are ca obiect solutionarea litigiului.11. care v-a fi semnata de judecator si grefier. chiar codul de procedura civila le numeste incheieri premergatoare. intrucat are rolul de a consemna activitatea procesuala.ca sistarea judecatii sa dainuie pana la solutionarea cauzei de care depinde decizia din procesul supus suspendarii.2 Clasificarea incheierilor de sedinta Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instant se numesc sentinte. recursul.11 Incheierea de sedinta 3. pe calea executarii silite 3. asadar. Incheierile din aceasta categorie se caracterizeaza prin acea ca ele au menirea de a pregati doar solutia finala. pentru fiecare termen de judecata. indeplineste. Inchereiea de sedinta poate fi considerate ca o hotarare.1 Consideratii prealabile Incheierea de sedinta reprezinta actul procedural in care se consemneaza continutul dezbaterilor din cadrul unei sedinte de judecata.11. Incheierea de sedinta denumita uneori si proces verbal sau jurnal. fara ca prin aceasta sa anticipeze asupra deciziei finale.

11. “ atunci cand.procesului. incheierea prin care instate respinge excepti puterii lucrului judecat.3 Continutul incheierilor de sedinta Incheierile de sedinta trebuie sa cuprinda aceleasi elemente ca orice hotarare judecatoreasca. o atare situatie afecteaza insasi activitatea naturala si impariala de administrare a justitiei prin aceea ca se face imposibila exercitarea controlului judiciar. Asupra acestor incheieri instant nu mai poate reveni. incheierea poate fi atacata separate”. potrivit legii. Aceasta situatie este de natura de a vatama interesele partilor. Doar incheierile prin care s-a interrupt sau suspendat cursul judecatii pot fi atacate in mod separat cu apel. Mai mult se poate spune ca aceste incheieri prejudeca fondul. Au caractrul unor incheieri interlocutrii. Dispozitivul nu va trebui sa cuprinda mentiunea privitoare la aratarea caii de atac si a termenului de exercitare. intre incheierile preparatorii si incheierile interlocutorii. Dar. Proiectul codupui de procedura civila se impune precizarea caii de atac si a termenului in care poate fi exercitata. Incheierile premergatoare nu pot di atacate cu apel decat odata cu fondul cauzei. incheierea de admintere in principiu a interventiei voluntare. Aceste elemente structurale vizeaza practicaua sau partea introductiva. Se impune precizarea ca motivarea incheierii trebuie sa fie limitata doar la masura ordonata de instanta. in mod expres. Deosebit de importanta este si formalitatea privitoare la semnarea incheierilor de sedinta de judecator si grefier. 3. motivele sau considerentele si dispozitivul. Ele defineste numai pe cele interlocutorii: “incheieri interlocutorii acelea prin care. deoarece in atare imprejurari nu se mai poate stabili ulterior daca la solutionarea cauzei au fost avute in vedere toate apararile si sustinerile partilor. fapt ce le confera si calitatea de a anticipa dcizia finala. exceptia de prescriptie a dreptului la actiune. Sanctiunea nulitatii opereaza cu atat mai mult in ipoteza in care instant a omis sa intocmeasca o incheiere de sedinta. bucurandu-se astfel de trasaturile caracteristice autoritatii lucrului judecat. Lipsa acesteia atrage nulitatea incheierii de sedinta. ea nu trebuie sa cuprinda consideratii asupra solutiei viitoare a procesului civil. Este necesar sa precizam ca in cazul incheierilor de sedinta nu este necesara intocmirea unei minute. Proiectul codului de procedura civila distinge. Capitolul IV Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti 174 . fara a se hotara in totul asupra procesului. se solutioneaza exceptii procesuale incidente procedural ori alte chestiuni litigiuase.

O atare masura se poate dispune de instant doar daca gaseste necesare noi lamuriri. caci un atare proces se produce doar in constiinta acestuia. fapt pentru care nerespectarea lui nu poate produce consecinte cu privire la valabilitatea hotararii judecatoresti. Deliberarea se face de regula in camera de consiliu. Procesul deliberarii nu ridica probleme deosebite in cazul judecatorului unic. termen cu care poate fi dispusa amanarea pronuntarii. Amanarea va fi prnuntata de presedintele restantei.civ. Legea prevede insa modul de realizare a deliberarii in cazul in care instanta este alcatuita din 2 sau 175 . Pe de alta parte. Legea reglementeaza si posibilitatea redeschiderii dosarului prin repunderea cauzei pe rol.1. Aceasta etapa a procesului civil are loc dupa administrarea probelor si solutionarea exceptiilor de procedura. 260 C proc. instanta va putea amana pronuntarea cu cel mult 7 zile. dispozitiile privitoare la deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti sunt aplicabile in mod corespunzator si in faza contolului judiciar. Situatia este insa diferita in cazul in care hotararea s-a pronuntat inainte de indeplinirea termenului stabilit in conditiile art. precum si a oricaror alte incidente in cursul judecatii. In cazul cand pronuntarea hotararii nu se poate face in ziua cand a avut loc dezbaterea in fond a cauzei. intr-o asemenea situatie. Deliberarea cnstituie o operatiune complexa in cadrul careia trebuie stabilite faptele pricinii si normele legale aplicabile litigiului. hotararea este casabila caci partile au fost private de dreptul de a-si formula apararile pe cale de concluzii scrise. 2. intrucat in cadrul acesteia se sintetizeaza toate operatiile care determina elaborarea celui mai important act procedural. Deliberarea in sedinta priveste adesea solutionarea unor incidente de procedura sau a unor cereri privitoare la instructia propriu zisa a procesului. Termenul are caracter relativ. Judecatorii trebuie sa aiba grija sa fie asigurat secretul deliberarii.Consideratii prealabile Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii judecatoresti este una din cele mai importante. in cauzele mai simple.Deliberarea judecatorilor Dliberarea reprezinta operatia in cadrul careia judecatorii stabilesc solutia ce urmeaza sa fie pronuntata cu privire la litigiul dintre parti. respective 15 zile. deliberarea se face chiar in cadrul sedintelor de judecata. fara sa fie necesara consultarea altor magistrati. In proiectul codului de procedura civila este prevazut un termen mai lung.

el pronuntandu-se in cele din urma.proc. iar altul pentru respingerea ei. a presedintelui de sectie ori a judecatorului din plnificarea de permanenta. civ: “daca majoritatea legala nu se poate intruni. iar nu a minutei. De notat ca noua reglementare procesuala va impune semnarea minutei. trebuie sa cunoasca temeiurile divergentei. Prin urmare. intrucat el incorporeaza solutia adoptata de instanta cu privire la litigiul ce ia fost dedus spre solutionare. expres. pot sa apara si dificultati in legatura cu adoptarea cauzei finale. Daca dupa judecarea divergentei. 176 . In cazul in care completul de judecata este format din 2 judecatori. Dupa deliberare. Motivarea parerilor judecatorilor este logica si necesara.256 alin. de catre judecatori si in care se va arata. iar nu de vechiul complet de judecata ori de un alt complet. cand este cazul. judecata poate fi reluata numai de completul de divergent constituit in conditiile aratate anterior. (2)C. Dispozitivul reprezinta un element esential al hotararii.” Observam ca legea se refera expressis verbis la redactarea dispozitivului. de catre judecatori. proc. pricina se va judeca din nou in complet de divergenta. opinia separate a judecatorilor aflati in minoritate. presedintele procedeaza la adunarea parerilor exprimate de judecator. in complet numai asupra punctelor ramase in divergenta. in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile”. Dupa chibzuire. Dispune ca: “Dupa ce s-a intrunit majoritatea. In acest fel se evita substituirea uneia dintre paginile minutei. Astfel unul dintre judecatori poate opta pentru admiterea actiunii. Civ. Proiectul codului de procedura civila are o redactare mult mai coretcta in sensul ca el se refera. Proiectul codului de procedura civila stabileste un termen maxim de 20 zile pentru solutionarea procesului in complet de divergent. civ. presedintele aduna parerile judecatorilor incepand cu cel mai nou in functie. proc. 3 Intocmirea dispozitivului Dupa incheirea deliberarii se procedeaza la redactarea minutei.(1) C. Dezbaterile se reiau.mai multi judecatori. In primul rand. Completul care va proceda la solutionarea cauzei se va constitui prin cooptarea presedintelui sau vicepresedintelui instantei. la intocmirea minutei. Rezolvarea unei asemenea situatii este oferita de art. sunt datori sa se reuneasca intr-o singura opinie. intrucat ata judecatorul care va intruni completul de judecata. In acest sens. 257 C. vor fi mai mult de 2 pareri. potrivit art. judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult. se va intocmi de indata dispozitivul hotaratii care se semneaza. Este posibil ca cei 2 judcatori sa aiba opinii diferite in legatura cu Solutia ce urmeaza sa se pronunte. sub sangtiunea nulitatii. cat si partile. pe fiecare pagina. Inainte de judecarea divergentei este obligatory motivarea parerilor judecatorilor. art.258 alin. In pricinile urgente acest termen nu poate depasi de 7 zile.

chiar in lipsa partilor”. datele esentiale ale acesteia.129 alin 6 C. in copie. astfel cum prevede in mod expres art.civ.civ Dispozitivul se semneaza sub pedeapsa nulitatii. presedintele completului de judecata sau unul dintre judecatori va trece.proc.G . altceva decat cgiar dispozitivul hotararii. ea fiind destinata sa asigure publicitatea dezbaterilor .proc.Dispozitivul trebuie sa cuprinda. 4.. prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Proiectul Codului de procedura civila permite ca minuta sa fie pronuntata” de catre presedinte sau de catre un judecator. masura dispusa prin art.proc. Pronuntarea hotararii in sedinta publica reprezinta un moment solemn al judecatii. dispozitivul “ se pronunta de presedinte. judecatori. Prin urmare.U. Redactarea hotararii Dupa pronuntarea minutei se trece la redactarea hotararii.258 alin. in termeni imperativi si lipsiti de orice echivoc solutia adoptata. 3 C. care va citi minuta. desi in cazul unei instante colegiale aceasta operatie se realizeaza practic de catre unul dintre judecatorii. indicand si calea de atac ce poate fi folosita impotriva hotararii”.C. In urma modificarii Codului de procedura civila. in prezent. De asemenea. Daca deliberarea se face in secret. Din momentul pronuntarii hotararea instantei constituie un act de autoritate publica. Potrivit art. Pronuntarea dispozitivului este un act procedural deosebit de important. in sedinta. legea nu mai impune conditia ca dispozitivul sa fie semnt de grefierul de sedinta .212 din 12 decembrie 2008. este firesc ca pronuntarea solutiei finale sa se faca in sedinta publica. in cazul in care.III din O.civ.nr.. judecatorii trebuie sa se pronunte prin dispozitiv asupra tuturor cererilor formulate de parti art.258 alin 1C. Redactarea este opera intregului complet de judecata. un act irevocabil. din momentul pronuntarii. 177 .2 C proc. care va trebui sa cuprinda toate elementele indicate in art.261. in condica de sedinta. fie ea de admitere sau de respingere a actiunii.’’ hotararea se va comunica partilor. iar nerespectarea acestei sedinte atrage nulitatea ei.caci acesta este unic si nu poate fi modificat ulteror pronuntarii. reprezinta. Dupa redactarea minutei.civ.138/2000..proc. Solutia pronuntata de instanta.. precum si numele judecatorului care va redacta hotararea. hotararea trebuie sa aiba dispozitivul identic cu cel intocmit dupa deliberare.proc. sunt supuse comunicarii si hotarariile irevocabile. 5.261 alin 1 C.Pronuntarea dispozitivului Potrivit art. membru al completului. Pronuntarea hotararii se face in numelee legii art. “hotararea se da in numele legii”. Cu toate acestea. Minuta redactata dupa deliberare nu este.266 alin. aceasta este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului”.civ.civ.

civ se refera si la toate celelalte hotarari pronuntate in cursul instantei si care sunt denumite incheieri. textul la care ne referim califica ca fiind sentinte hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta si deciziile acelei hotarari prin care se solutioneaza apelul. Majoritatea hotararilor judecatoresti fac parte din aceasta categorie. Hotararile judecatoresti se redacteaza in exemplare orginale. se comunica din oficiu notarului public instrumentator. Importanta hotararii se releva atat din punct de vedere al partilor cat si al societatii in general. hotararile defnitive prn care s-a dispus anularea. cu putere de lucru judecat litigiul dintre parti. 255 alin.Aceasta din urma solutie este prevazuta si in Proiectul Codului de procedura civila.2 Natura judridica a hotararii judecatoresti Hotararea judecatoreasca este rezultatul operei de infaptuire a justitiei si nu rezultatul unei opere de legalitate formala. Hotararile propriu zise se caracterizeaza prin aceea ca prin ele e solutioneaza fondul dreptului si au. dintre care unul se ataseaza la dosarul cauzei. Prin urmare. in tot sau in parte. 6. cu sublinierea ca el nu mai consacra categoria hotararilor judecatoresti irevocabile. b) hotararile propriu zise si hotarari provizorii – criteriul acestei distinctii ne este oferit de durata actiunii hotararilor judecatoresti. recursul precum si recursul in interesul legii. o actiune nelimitata in timp.Hotararea judecatoresca 6.3 Clasificarea hotararilor a) sentinte. iar aceasta opera se realizeaza intr-o multitudine de acte volitionale. Prin urmare solutile adoptate de judecator pot fi 178 . Potrivit proiectului hotararea se va comunica partilor chiar daca este definitiva. Art.civ 6.civ.1 Notiunea si importanta hotararii judecatoresti Hotararea judecatoreasca-sententia-reprezinta acul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza. 2 C. Hotararile provizorii au efecte limitate in timp. Pentru parti hotararea este destinata sa puna capat litigiului dintre ele si sa proteguiasca drepturi civile concrete. Pentru societatea hotararea judecatoreasca reprezinta u mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice si de eficientizare a normelor de drept substantial. dar nu se concretizeaza in mod necesar in acte de vointa. in principiu. spre conservare. la dosarul de hotarari al intantei art. In acest sens.proc. a unui act notarial. 1 C. ele au ca obiect luarea unor masuri numai pe durata procesului. Astfel hotararile definitive prin care s-a dispus efectuarea unei inscrieri in cartea funciara sau dupa caz. in alte registre publice se vor comunica din oficiu si institutiei sau autoritatii care tine acete registre. 266 C.proc. Hotararea finala este un act juridic important in elaborarea caruie logica joaca un rol foarte semnificativ.proc. iar celalalt se depune. viitoarea legislatie nu mai leaga comunicarea de posibilitatea atacarii cu apel sau recurs a hotararii. direct or prn intermediu Camerei Notarilor Publici in circumscriptia careia functioneaza. 6. decizii si incheieri – criteriul distinctiv al acestei diviziuni este obiectul hotararii art. De asemenea. Proiectul cuprinde dispozitii extrem de utile privitoare la comunicarea hotararii si altor subiecti de drept in aceleasi imprejurari in care acestia din urma sunt obligati sa ii se conformeze. 255 alin.

Majoritatea hotararilor judecatoresti fac parte din prima categorie.377 alin. cu exceptia celor prevazute de art. Hotararea pronuntata in aceste condii de executorie.proc. potrivit art. 2 C. potrivit legii. potrivit legii. nu mai pot fi atacate cu apel Art.377 alin.hotarari pronuntate in prima instanta. hotararile pronuntate in apel. Art. la sfarsitul procesului. daca judecata acesteia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsa sau anulata. Judecata va continua. 270 C.hotararile renuntate in prima instanta. . Majoritatea hotararilor judecatoresti au caracter integral. O asemenea hotarare se poate pronunta. Hotararile din aceasta categorie se caracterizeaza prin aceea ca ele prevad o obligatie principala. nerecurate .proc.orice alte hotarari. conforn.revocate sau modificate chiar in cursul judecatii.civ apreciaza ca sunt irevocabile urmatoarele categrii de hotarari: . care au fost atacate cu apel sau care nu au fost atacate cu apel.proc.civ . Determinarea cazurilor in care o hotarare este definitiva sau irevocabila este acut in mod expres de lege.hotararile pronuntate in prima instanta. e) Hotarari cu condamnare unica si hotarari cu condamnare alternativa – Criteriul distinctiv al acestei clasificari il reprezinta modul de condamnare al debitului.proc.1 C.hotararile date de prima instanta. Aceasta deoarece creditorul urmareste sa obtina executarea in natura a prestatiei la care este obligat debitorul sau. 278 pct.278279 C. art.civ defineste urmatoarele categorii de hotarari care au caracter definitiv: . pe baza recunoasteri de catre parat a pretentilor formulate de partea adversa.instanta poate mentine. cum este obligatie de a preda un bun determinat si obligatie secundara cum este aceea de a plati contravaloarea bunului respectiv 179 . adica asupra tuturor cererilor care i-au fost supuse spre solutionare. care potrivit legii.civ. hotarari nedefinitive si hotarari revocabile – criteriul clasificaii este puterea legala si forta executorie a hotararii. care nu au fost atacate cu apel fondul pricinii orice alte hotarari care.civ. in acest caz cu privire la pretentiile ce nu au format obiectul hotararii partiale. fara drept de apel. 7 C. intrucat instanta este obligata sa statueze asupra intregului litigiu. nu mai pot fi atacate cu recurs.proc. nerecurate hotararile pronuntate in recurs chiar daca prin aceasa s-a solutionat Toate hotararile care pot fi atacate cu apel fac parte din categoria hotararilor nedefinitive deci nu pot fi aduse la indeplinire pe calea execuarii silite. modifica sau desfiinta in functie de imprejurari c) hotararile definitive. d) hotarari integrale si hotarari partiale – distinctiv al diviziunii hotararilor il reprezinta continutul lor. fara drept de apel .hotararile date in apel .

Elementele mentionate reprezinta o semnificatie particulara ca cererile permit verificarea de catre instanta de contro judiciar a modului de respectare a dispozitilor legale privitoare la competentele instantei de judecata. Di aceasa categorie fac parte acele hotarari care creeaza un statut juridic nou. hotarari in realizarea dreptului si hotarari constitutive de drepturi – aceasta clasificare este o consecinta a impartirii tripartite a actiunii civile. 1 C. cum si cele pentru care –a inlaturat cererile partilor 6 Dispozitivul 7 Calea de atac si termenul in care se poate exercita 8 Aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica .f) Hotararile in constatare. 2 Numele domiciliul sau residinta partilor. 6.proc. Cele mai multe hotarari judecatoresti fac parte din categoria hotararilor in realizarea dreptului. la participarea procurorului. Ele sunt analizate intotdeauna in opozitie cu hotararile de constatare. Hotararile in constatare sunt acelea care au ca obiect simpla declarare a existentei sau inexistentei unui drept. 180 .civ. Pentru exercitarea unui control judiciar eficint asupra hotararii judecatoresti sunt si elementele privioare la sustinerile in prescurtare a artilor si la aratarea concluzilor procurorului. 261 alin. Aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata.proc. modifica sau sting un anumit statut juridic. calitatea in care s-au judecat. la activitatea judiciara. Hotararile constitutive sunt acelea care creeaza.civ prevede unrmatoarele elemente pe care trebuie sa le contina o hotarare judecatoreasca: 1. modificandu-l pe cel existent sau substituindu-l cu altul diferit de cel anterior. la compunerea instantei. Art. considerentele si dispozitivul. sau al reprezentantilor legali si al avocatiilor. Proiectul codului de procedura civila face referire expresa la cele trei parti ale hotararii judecatoresti: partea introductiva. Ele sunt pronuntate in urma unor actiuni in constatare poztiva sau negativa. In aceasta privinta trebuie avut in vedere nu numai obiectul cereri principale. pct 1-4 C.261. ci si a altor cereri incidente care largesc cadrul procesului cu privire la pretentile deduse in justitie. precum si semnaturile judecatorilor si grefierului. Aceasta caegorie de hotarari incepe sa fie recunoscuta azi de tot mai multi proceduristi. Practicaua sau sau partea introductiva cuprinde elementele precizate in art. ea cuprinde de o potriva si o prezentare a obiectului cererii. 3 Obiectul cereri si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor 4 Aratarea concluziilor procurorului 5 Motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei. numele mandatarilor.4 Continutul hotararii Hotararea judecatoreasca are un continut diferit in functie de obiectul judecatii.

Intre minuta si dispozitiv trebuie sa existe o perfecta concordanta. O motivare sumara si confuza echivaleaza cu motivarea hotararii. 5 C. el nu este altceva decat o reproducere a minutei redactata dupa eliberare. 1 pct. Dispozitivul unei hotarari nu poate fi completat.civ motivarea hotararii se face in termen de 30 de zile de la pronuntare. Potrivit art. Motivarea trebuie sa fie deopotriva in sticta concordanta cu masurile luate de instanta prin dispozitiv. 7 C. Daca in dispozitiv prestatia concreta la care este obligat paratul. 261 alin. Atunci cand instanta a fos alcatuita din mai multi magistrati. Dispozitivul este partea cea mai importanta a unei hotarari judecatoresti. 1 pc. Scopul motivarii este acela de a fundamenta si explica masurile adoptate de instanta. 1 C. In sens restransdispozitivul cuprinde doar solutia adoptata de judecator cu privire la pretentile deduse judecatii. In acest sens art.proc.Considerentele sau motivele de fapt si de drept sunt o puternica garantie a impartialitatii judecatoului a calitatii acului de justitie si ofera posibilitatea unui cerc larg de persoane de a cunoaste continutul motivelor ce au determinat pronuntarea unei anumite hotarari judecatoresti. Codul de procedura civila nu instituie conditii particulare in legatura cuforma sau continutul considerentelor.proc. inclusiv cu privire la cheltuieli de judecata. 261 alin.proc.civ se refera la aratarea caii de atac si la termenul la care aceasta se poate exercita. 261 alin. Prin derogare de la dispozitile art. 181 . 264 alin. A doua mentiune care trebuie consemnata in hotarare este aceea ca ea s-a pronuntat in sedinta publica. Din dispozitiv face parte insa si solutia pronuntata de judecator asupra unor cereri accesorii. 24 alin.civ. Instanta trebuie sa se refere in motivare la toate capetele de cerere formulate si la considerentele pentru care s-au respins unele cereri. 1 pct. sa se poata proceda la executarea silita. in principiu cu elemente necuprinse in minuta nici pe calea contestatiei la executare si nici a procedurii de intreptare a erorilor materiale. Daca hotararea nu este susceptibila de o cale de atac ordinara in practica se face precizarea ca ea este definitiva.civ se refera doar la necesitatea redactarii motivelor de fapt si de drept “ care au format convingerea instantei” precum si a celor “ pentru care s-a inlaturat cererile partilor”. hotararea este incopleta si prin urmare susceptibila de casare. presedintele v-a putea insarcina pe unul dintre ei cu redactarea hotararii. 6 C. O prima mentiune prevazuta de art. Motivarea unei hotarari poate cuprinde si succinte referiri la opinile doctrinei in materia supuse judecatii. incat pe baza lui. Acest element al hotararii este prevazut in art.proc.proc. 1 C. Dispozitivul propriu zis trebuie redactat de asa maniera.civ motivarea photararilor pronuntate in procesele funciare trebuie sa se faca in maxim 5 zile de la pronuntare.

contul bancar. 3 C. 400 alin. mentiunea ca s-a pronuntat in sedinta publica sau intro alta modalitate prevazuta de lege.proc. Al doilea efect este acela de a constituii un inscris autentic. In categoria exceptilor trebuie cuprinse caile extraordinare de retractare: contestatia in anulare si revizuire. dupa pronuntare. Nesemnarea minutei de judecator repreinta o nlitate cenu poate fi remediata decat prin casarea hotararii. sediul.proc. 2812 C. de un functionar public. In realitate nu ste vorba de veritabile exceptii ci doar de unele situatii particulare care numai aparent par a constituii veritabile exceptii. interpretarea hotararii ce se executa art. Nesemnarea notararii reprezinta o neregularitate procedurala de remediere art.civ hotararile judecatoresti devin executorii numai in masura in care sunt investite cu formula executorie. Acest efect este prevazut si in proiectul codului de procedura civila “ dupa pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste si nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale”.civ si completare hotararii art. In partea finala a dispozitivului se va arata daca hotararea este executorie.civ.civ precizeaza ca “ in cazul in care. 6. este supusa unei cai de atac ori este definitiva. ori dupa caz denumirea. 374 C. prenumele.civ dupa pronuntarea hotararii. 281 C. Exista unele situatii partiulare care sugereaza si exitenta unor exceptii de la efectul dzinvetirii. unul dintre judecatori este in imposibilitatea de a semna hotarerea presedintele instantei o va semna in locul sau iar da cel in imposbilitate sa semneze este grefierul hotararea va fi semnata de catre grefierul sef facandu-se mentiune despre cauza care l-a impiedicat pe judecator sau grefier sa semneze hotararea”.proc. nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale. la data primei judecati. 1 pct.proc. Este o consecinta a elaborarii unui act juridic cu “ solemnitatiile cerute de lege. 2811 C. indreptarea erorilor materiale art.civ care se refera la semnaturile judecatorului si grefierului. Potrivit art. precum si semnaturile judecatorului si grefierului. 182 . solutia data tuturor cererilor deduse judecatii si cuantumul cheltuielilor de judecata acordate. data pronuntarii ei. judecatorul este chemat sa pronunte o noua hotarare.Utima mentiune cuprinsa in hotarare este cea impusa de art.proc. Proiectul codului de procedura face precizari importante in parte diferite fata de solutiile actuale cu privire la continutul dispozitivului. Un alt efect important al hotararii judecatoresti este cel executoriu.civ si art.proc. 2 C. CNP si domiciliul sau resedinta partilor. numarul de inmatriculare in registrul comertului.proc. 2 C. 261 alin. care are dreptul de a actiona in locul unde actul s-a facut”. 258 alin. dar aceasta intervine ca o consecinta a survenirii a unor imprejurari noi.civ. Hotararea judecatoeasca are forta probanta a unui act autentic. 261 alin. codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala. Aceste exceptii vizeaza in primul rand. 8 C. in general necunoscute. El trebuie sa cuprinda numele.proc. Acest efect se prouce chiar din momentul pronuntarii hotararii art. Un prim efect al hotararii judecatoresti vizeaza dezinvestirea instantei.5 Efectele hotararii judecatoresti Pri efecte ale hotararii judecatoresti trebuie sa intelegem consecintele juridice ce decurg din solutionarea litigiului dintre parti. De aceasta data. Cand hotararea este supusa recursului sau apelului se va arata si instanta la care se depune cerrea pentru exercitarea caii de atac.

Efectul declarativ al hotararii se produce de la data introducerii cererii de chemare in judecata.Hotararea judecatoreasca produce de regula si un efect declarativ. in acest sens se poate spune ca debitorul beneficeaza de un termen de gratie. 374 C. Prin hotarare. Urmarirea silta incepe la cererea creditorului si numai dupa obtinerea dupa acesta a titlului executoriu.6 Hotararile cu termen de gratie Hotararea judecatoreasca poate fi valorificata pe calea executarii silite. nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat. Conditile in care poate fi acordat termenul de gratie: . 1.proc. de aceea hotararile judecatoresti produc efecte retroactive. Odata pronuntata hotararea are ca efect si schimbarea obiectului prescriptiei. De aceea in doctrina se vorbeste de o novatie sau o noua actiune. Novatia nu vizeaza de regula continutul dreptului ci eficienta hotararii pronuntate. Cu toate acestea. 6.proc. care se executa fara formule executorii. creditorul este indreptatit sa solicite luarea unor masuri privitoare la conservarea patrimoniului datornicului. Un ultim efect al hotararii judecatoresti vizeaza prescriptia extinctiva.civ. daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor.civ “datornicul nu va putea cere. formula executorie se da in numele sefului statului si are continutul prevazut in mod expres in art. debitorul poate obtine si o amanare sau chiar o esalonare a datoriei la care a fost obligat.7 Investirea hotararii cu formula executorie O formalitate necesara pentru ca hotararea sa fie valorificata pe calea executarii silite este cea a investirii cu formula executorie art. daca este in stare faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau. sau daca nu a dat garantii fagaduite. Termenul de gratie poate fi acordat si de instanta penala care judeca actiuni. Odrinul de executare este o expresie a atributelor judecatoresti. afara de incheierile executorii.a doua conditie este aceea privitoare la acordarea de judecator a unui termen de plata determinat. 6. Termenul de plata se acorda. 269 alin. Se refera la acordarea unor “mici termene” pentru plata. in mod firesc la cererea debitorului. 263 C. Termenul de gratie nu poate fi acordat nici inainte de dezbaterea cauzei in fond si nici dupa pronuntarea hotararii de fond. de aceea. Acodarea termenului de gratie care are ca efect imposibilitatea efectuarii actelor de executare pana la indeplinirea acelui termen.proc. Codul de procedura determinain situatile in care nu se poate acorda termeni de gratie: art. 1 C. Cu alte cuvinte prexcriptia dreptului la actiune este inocuita cu precriptia dreptului de a cere executarea silita. .civ dispune “hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca nu este investit cu formula executorie prevazuta de art. 183 .in primul rand termenul de gratie poate fi acordat numai prin hotararea “care dezleaga pricina”. de hotararile executorii provizorii si de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege. 269 alin. Formula executorie constituie o formalitate prin intermediul caruie se ordona organelor de urmarire silita sa procedeze la aducerea la indeplinire a dispozitilor cuprinse intr-un titlu executoriu.

pentru creditorul prezent si de la cmunicare pentru cel lipsa. precum si pe orice alte hotarari sau inscrisuri. plata salariilor sau altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca precum si a sumel cuvenite. 31 despagubiri in caz de moarte sau vatamarea integritatii corporale ori sanatatii daca despagubirile sau acordat sub forma de prestatii banesti 5.proc. la dreptul ce se bucura de o protectie deosebita sau la situatii care reclama urgnta. Dinpotriva incheierea e respingere a cererii de investire cu pitere execuorie poate fi atacata cu recurs de catre creditor. 6. Reparatii grabnice 6. in temeiul legii “ de prima instanta” adica. Art. In acest sens art.8 Executia vremelnica Legislatie noastra procesuala reglementeaza 2 forme ale executarii vremelnice: executarea vremelnica de drept si executarea vremelnica judecatoreasca.proc. 374 C.civ executarea vremelnica de drept se produce cand hotararile primei instante au ca obiect: 1. Investirea cu formula executorie se face.Formula executorie se pune pe hotararile judecatoresti care au ramas definitive sau au devenit irevocabile. In conformitate cu dispozitiile art. Aceste hotarari pot fi valorificate pe calea urmaririi silite pe baza unei simple adrese de executare. In orice alte cazut in care legea prevede ca hotararea este executorie Legiuitorul a avut in vedere acele hotarari al caror obiect se refera.civ prevede: “incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de investire cu formula exeutorie a hotararii judecatoresti sau altui inscris in cazurile prevazute de lege nu este supusa nici unei cai de atac. numai in ceea ce priveste posesiunea 8.proc. potrivit legii somerilor. 3733 alin. Punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului 7. 184 .civ se refera la inceierile executorii si la cele date cu executie provizorie. in principal. Exista si hotarari care pot fi valorificate pe calea executarii silite fara sa fie necesara formalitatea investirii. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare. 2. 278 C. Despagubiri pentru accidente de munca 3. Cazul prevazut de art. 270 se refera la posibilitatea pronuntarii unei hotarari judecatoresti pe baza unei recunoater partiale a pretentilor reclamantului Proiectul codului de procedura civila mai adauga o situatie in care hotararea judecatoreasca este executorie in mod provizoriu si se refera la “ stabilirea modului de exercitare a autoritaii parintesti. Art. 1 C. Pricini pivitoare la posesiune. Rente ori sume datorate cu titlul de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii 4. pentru ca acestea sa devina executorii. 270 9. instanta care a judecat fondul cauzei.

Completarea hotararii judecatoresti art. calitatea si sustinerea partilor sau cele de calcul.proc. apel sau recur impotriva acelei hotarari. precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere. dupa caz. Procedura de indreptare a erorilor materiale se aplica si in privinta incheierilor de sedinta.279 determina cazurile in care executavremelnica judecatoreasca nu se poate acorda: 1.proc. desfintare de constructii. Suspendarea poate fii incuviintata numai cu dare de cautiune. Incheierea se va atasa la hotarare atat in dosarul cauzei cat si in dosarul de hotarare al instantei. 281 alin.civ “ instanta poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori v-a gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata de temeinicia vadita a dreptului.stabilirea locuintei minorului. Cererea de interpretare a hotararii se solutineaza de urgenta. cum este prevazut in art.civ. se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara. prin incheiere data in camera de consiliu cu citarea partilor. in termeni de 15 zile de la pronuntare”. al carui cuantum il va fixa instanta. cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere. Executa vremelnica judecatoreasca se poate acorda numai la cererea scrisa sau verbala a creditorului. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui dincartea funciara. 1 C. Executia vremelnica este aceea care se poate incuviinta de catre instanta de judecata in circumstantele prevazute de ar. modul de exercitare a dreptului de a avea legaturi personale cu minorul”.proc.proc. Impotriva incheierii pronuntate se poate exercit aceleasi cai de atac ca si impotriva hotararii indreptate.9 Indreptarea lamururea si completarea hotararii judecatoresti Potrivit art.civ “erorile sau misiunile cu privire la numele. 1 C. Cererea de suspedare se poate face odata cu cererea de apel sau in timpul solutionarii cauzei in apel. iar in cazul hotararilor date in fond dupa casare cu retinere. 6. in materie de stramutare de hotarare. 279 alin. Executia vremelnica fie de drept fie judecatoreasca poate fi suspendata de instanta de apel la cerrea debitorului. Asupra cereri de indreptare instanta se pronunta printr-o incheiere. 2812 alin. 185 . 1 C. Daca cererea este respinsa de prima instanta ea poate fi reinterata. plantatii sau oricaror altor lucrari avant o asezare fixa 2.civ “ daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale. 1 C. 281 alin. Art. Cererea de indreptare a erorilor materiale se judeca in compunerea in care s-a solutionat si cauza de fond.

proc. 2 C. Cererea de completare a hotarrarii se solutioneaza de urgenta si intotdeauna cu citarea partilor. 32 pct. Instanta se pronunta asupra cererii printr-o hotarare separat.civ. Hotararea pronuntata aspura cereri de completare este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea completata art. 281 3 C.civ “text potrivit caruie aceasta cale de atac poate fi exercitata si in cazul in care instanta nu sa pronuntat asupra unui lucru cerut”. 186 .Completarea hotararii constituie o institutie complementara cu revizuirea intemeiata pe dispozitile art.proc.

187 .