Professional Documents
Culture Documents
le atinge, i se pronunja asupra creterilor salariului minim interprofesional (.SMC). Serviciile Ministerului Muncii pregatesc textele reglementarilor ce imbunatajesc aplicarea legilor, Jinand seama de evolupile necesare. La sfaritul secolului al XlX-Iea, politica sociala privete in special muncitorii i se refera la locuin|e, salarii, timpul de lucru. Progresiv, campul se largete o data cu cuceririle de ordin social i cu complexitatea viejii industriale. Anumite categorii cer interventii specifice, tinerii, femeile, imigranpi. Pe de alta parte, lumea muncii, in sensul traditional al termenului (adica in special muncitorimea) nu mai este singura de luat in considerate. Agricultorii, mici meseriai i comercianji, profesioniftii liberi primesc in minister un secretariat de stat i in favoarea lor sunt concepute politici determinate.
136
PUTERE POLITICA
Atunci cand un actor al vietii politice T determina pe altul sa faca un l anume lucru, el exercita asupra acestuia din urm o putere politica. Oricare ar fi specificitatea radicala a acestei puteri, ea nu e decat manifestarea particulars a unui fenomen mai general, tntalnit in toate institutiile sociale.
137
MIJLOACELE PUTERII
Constrmgere i influenta
Relajiile de putere pot fi de naturi foarte diferite. Unele utilizeaza constrangerea. A 5 obliga pe B sa se comporte intr-un anume sens, exercitand 1 asupra lui o presiune fizica sau morala ori ameninjand ca o va face. Existenja unui sistem de recompense sau de pedepse, ca i convingerea ca dejinatorul puterii le poate aplica intrejin i intaresc sentimentul obligajiei i pe cel al supunerii faja de putere. Cu toate acestea, puterea de coercive nu se reduce la supunerea impusa prin for|a. Pentm ca aceasta putere sa fie una legitima, B trebuie sa accepte ca A are un drept de a hotari comportamentele care ii sunt impuse. A objine de la B modificarea propriilor sale comportamente utilizand persuasiunea, seducjia sau obligandu-I pe acesta sa devina contient de adevaratele sale interese. Manipularea i corupjia pot fi astfel considerate ca nite forme degenerate i necinstite ale puterii de influenja. Majoritatea relajiilor de putere se bazeaza in acelai timp pe coercijie i influenjare. In clasa, profesorul exercita asupra elevilor o putere de persuasiune bazata pe competent sa, dar i pe capacitatea sa de seducjie, rezervandu-i, in acelai timp, i posibilitatea de a utiliza constrangerea. Acelai lucru se intampla i cu actorii viejii politice. Deputatul care voteaza o lege exercita o putere coercitiva: el hotarite o norma juridica prevazuta cu sancjiuni. Atunci cand este candidat pentru mandatul de deputat, el incearca sa-i convinga pe alegarorii sai, mobilizand toate resursele puterii sale de influenjare .Originalitatea puterii politice nu sta deci in natura relajiei sociale pe care o articuleaza; ea ii afla specificitatea in faptul ca este singura putere ale carei injoncjiuni, decizii, eforturi de persuadare nu se limiteaza la unele institujii anume (coala, intreprinderea, biserica etc.), ci ating ansamblul societajii.
sociali. Orice comunitate dispune deci de proceduri care ii permit prevenirea riscurilor de dezmembrare. Aceste proceduri care organizeaza exprimarea, ca i reglementarea conflictelor prin mediere, negociere i arbitraj definesc funcjia politicului. Prin acjiunea i hotararile sale, puterea politica asigura controlul i regularizarea ansamblului relajiilor sociale. Intervened in numele normelor, credinjelor i valorilor impartaite in mod comun, ea pastreaza o coeziune minimala intre membrii unei societaji imbibate de relajii contlictuale. Puterea politica este un grad de dominare recunoscut, acceptat i respectat, adica este legitima. Insa, in funcjie de societate, ea va fi mai mult sau mai pujin diferenjiata, centralizata i instituponalizata.
139
decat un rol consultativ. Constitutive imperiale din Franja constituie un exemplu referitor la asemenea regimuri autoritare. Dimpotriva, democratic pluraliste opereaza o distincpe i o separare a puterilor executiva, legislativa i judecatoreasca, conform tehnicii guvemarii moderate teoretizata de Montesquieu. Sunt totui posibile mai multe modele, fiecare introducand un tip particular de regim politic in sanul democrajiilor. Separarea stricta dintre legislativ i executiv (acesta din urma nu este responsabil in fa{a legislativului i nu-1 poate dizolva), combinata cu alegerea efului executivului, definete regimul preziden{ial. Statele Unite constituie cel mai bun exemplu in acest sens. Regimul parlamentar organizeaza o colaborare intre puteri: executivul, raspunzator in faja adunarii parlamentare, ii poate anunja dizolvarea. Parlamentarismul rajionalizat, mai ales in Germania, stabilete proceduri precise i constrangatoare pentru a pune in practica aceste dispozitive de control reciproc dintre executiv i legislativ. Adesea, i se atribuie Franjei un regim politic mixt. Intr-adevar, relapile dintre executiv i legislativ sunt organizate dupa principiul parlamentarismului raponalizat. Puterea de a dizolva parlamentul ii apar|ine efului statului, care dispune astfel de o putere de arbitrare in caz de conflict intre adunarea parlamentara i guvern. Insa alegerea preedintelui prin sufragiu universal direct, al carei principiu a fost adoptat prin referendum in 1962, modifica sensibil arhitectura inijiala a regimului instituit in 1958. Alegerea directa ii da preedintelui o legitimitate democratica foarte puternica ce intarete in mod necesar puterea lui de acjiune, mai ales in raport cu guvernul. Aceasta legatura directa intre preedinte i najiune introduce in regimul constitutional francez, in esenja parlamentar, o anumita dimensiune prezidenpala. Analiza institujiilor est i ea lamuritoare. Insa ea e insuficienta. Ea nu ne permite sa recunoatem o legitimitate carismatica, adesea ieita la lumina in urma unei situajii revoluponare (Egiptul lui Nasser, spre exemplu), al carei caracter exceptional se intemeiaza pe negarea regulilor in vigoare in atribuirea puterii, impuse de tradijie sau de lege. Analiza institujionala poate fi totui i ea inelatoare. Constitu(ia poate stabili principii de legitimitate i poate defini mecanisme institujionale care nu sunt aplicate. Constitupa din 1936 a URSS este una dintre cele mai democratice ale secolului, insa ea n-a fost niciodata aplicata de catre regimul stalinist, care a pus in practica un stat totalitar. E i motivul pentru care studiul institu|iilor trebuie completat de un examen minujios al funcponarii lor, in special al celor care organizeaza i participa la cornpetijia politica a unui stat.
142
143