REZISTOARE NELINIARE DEPENDENTE DE TEMPERATURĂ ŞI TENSIUNE ELECTRICĂ (TERMISTOARE VARISTOARE

)

1.Scopul acestei lucrării este acela de a pune in evidenţa caracteristicile electrice şi termice ale rezistoarelor neliniare dependente de temperatură şi tensiune. 2.Notiuni teoretice

Termistoare Termistorul este un rezistor a cărui rezistenţă depinde puternic de temperatură prezentând o caracteristică U-I neliniară. Spre deosebire de rezistoarele liniare fixe sau variabile ,pentru termistoare la variaţia temperaturii cu un grad valoarea rezistenţei termistoarelor se modifică de ordinul zecilor de procente.Este deci posibil ca într-un interval îngust de temperatură termistorul să-şi înjumătăţească sau să-şi dubleze valoarea rezistenţei.Micşorarea sau creşterea rezistenţei este în strânsă corelaţie cu tipul termistorului, care poate fi: a) cu coeficientul de temperatură negativ, NTC b) cu coeficientul de temperatură pozitiv, PTC.

- t0

+ t0

NTC

PTC Fig. 1 Simbolurile termistoarelor.

Termistoare NTC Un termistor NTC are caracteristica termică de forma celei din fig.2 şi caracteristica electrică de forma celei din fig.3. R U

I

I
Fig. 3 Caracteristica electrică a termistorului NTC.

Fig. 2 Caracteristica termică a termistorului NTC.

Caracteristica termică este dată de relaţia: RT = B T A⋅e

(1)

unde: RT[K] este rezistenţa termistorului la temperatura T ; B[K] este o constantă de material; uzual B = (2000-5000)K;

c) Coeficientul de variaţie cu temperatura (la o temperatură de referinţă. 4 Caracteristica termică a unui termistor NTC în planul (lnR. b) Constanta B.A(RA)[Ω]-constantă care depinde de tipul termistorului are semnificaţia rezistenţei termistorului când temperatura tinde (ipotetic) spre infinit. d) Coeficientul de disipaţie termică D[W/K] (notat uneori şi cu ∂) este numeric egal cu puterea disipată în termistor (P) la o diferenţă de 10C (1K) între temperatura corpului termistorului T şi temperatura ambiantă T0. În ceea ce priveşte caracteristica electrică U(I).valoarea rezistenţei termistorului la temperatura de 250C în condiţii de disipaţie nulă. aceasta se poate exprima prin ecuaţii parametrice pornind de la egalarea puterii disipate de termistor Pd cu puterea evacuată de acesta: Pev = D⋅ (T-Ta) = D⋅∆ T (7) . de obicei 250C). P D= (6) T − T0 e) Constanta de timp termică notată cu τ reprezintă timpul după care temperatura corpului termistorului ajunge la 63. 1 ln RT = ln A + B ⋅ (2) T R ln 1 R2 B= (3) 1 1 − T1 T2 - A = R1 ⋅ e ln R ln R1 ln R2 ln A − B T1 (4) α tg α B = 1/T2 1/T1 1/T Fig. din parametrii căreia se obţin constantele A şi B. 1/T).4). În cataloage se precizează de obicei următorii parametrii: a) Rezistenţa nominală R25. 1 dRT B α 25 = ⋅ =− 2 (5) RT dT T = 298K T T = 298 K Observaţie: Acest parametru se poate deduce cunoscând valoarea constantei B.2 % din diferenţa dintre temperatura finală T f şi cea iniţială TI la aplicarea unui salt de temperatură egal cu ∆T=Tf . Reprezentând grafic lnR în funcţie de 1/T caracteristica termică devine o dreaptă (fig.Ti.

Matematic caracteristica termică este dată (aproximativ) de RT = A + C ⋅ e BT formula: (12) În intervalul (θ m . R I Ib B Rm θ m θ M θ R Ir Ub Ur D Ud U Fig.θM) din figura 5 cu A.θ M). la temperatura TUm: B − B ⋅ ( B − 4T0 ) (11) TUm = 2 Pentru a obţine acest maxim trebuie să fie îndeplinită condiţia B > 4T0 Termistoare PTC Un termistor de tip PTC (cu αT > 0) are o caracteristică termică dată în figura 5 (caracteristică specifică termistoarelor pe bază de BaTiO3) şi o caracteristică electrică dată în figura 6. La tensiuni superioare lui UD termistorul se distruge. 5 Caracteristica termică a termistorului PTC. În ceea ce priveşte caracteristica electrică (figura 6) se remarcă două puncte importante: unul definit de tensiunea şi curentul de basculare (B). Cunoscându-se valoarea rezistenţei termistorului la trei temperaturi T1. B. acest interval fiind o caracteristică specifică fiecărui tip de termistor în parte. în domeniul temperaturilor uzuale. B şi C constante de material.unde T este temperatura corpului termistorului şi ∆T supratemperatura corpului componentei faţă de mediul ambiant (Ta) U2 Pd = = RT ⋅ I 2 (8) RT unde: U şi I reprezintă tensiunea aplicată termistorului. C. 6 Caracteristica electrică a termistorului PTC. Corespunzător figurii 5 rezultă că termistorul PTC prezintă coeficientul de temperatură pozitiv doar într-un domeniu restrâns de temperatură (θm . T2 şi T3 se pot determina parametrii A. cel de-al doilea (R) definit de tensiunea de funcţionare la curent rezidual (Ir) (zona de palier a caracteristicii). respectiv curentul care trece prin el. începutul porţiunii descendente a caracteristicii.Din corelarea relaţiilor (7) şi (8) rezultă: U= A ⋅ D ⋅ (T − T0 ) ⋅ e B B 2T (9) − D (10) I= (T − T0 ) ⋅ e 2T A Reprezentând grafic U = f(I) având temperatura ca parametru se observă că U prezintă un maxim. Fig. 3. Desfăşurarea lucrării .

1 2 3 4 5 6 Ua (V) 0 4 8 12 16 20 U (mV) 0. in acest caz 200C k .84 6. 2 Montaj pentru ridicarea caracteristicii U(I) a termistoarelor NTC.0 89.constanta termocuplului k = 260C/mV.0 101.0 PTC2 (Ω) 63. a) .0 0.55 7. Temperatura se calculează cu relaţia (1): θ i = θ a + k⋅ U (1) unde: θ i .0 94.0 81.8 92. Stabilim tensiunea de alimentare asursei la U = 20 V si completam tabelul T2.0 13.29 7.0 510.8 7. U Sursa de alimentare Generator de curent NTC I Fig. iar R2 RPM 3050.0 68.8 θ(°C) 20 22. Termocuplul T generează o tensiune proporţională cu temperatura din incintă.tensiunea generată de termocuplu exprimată în mV.0 R1 (Ω) 221 219 219 219 219 220 R2 (Ω) 695 694 692 689 685 681 Observaţie: După schimbarea tensiunii Ua trebuie să se aştepte o perioadă de timp (10 – 15 min) pentru realizarea regimului termic staţionar.85 7.Într-o incintă cu ulei se găsesc rezistoarele de măsură. Ridicarea caracteristicii U(I) pentru termistoarele NTC.0 82. Tabelul T1 Nr.5 1. Tabelul T2 I [mA] 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 U [V] 0 4.0 28. U .0 123.8 NTC1 (Ω) 150.6 33 46 66.0 451. Completam tabelul T1 pentru diferite valori ale tensiunii sursei de alimentare Ua.0 53.Folosim montajul din figura 2. O indicaţie în acest sens este stabilizarea valorii tensiunii termocuplului (U) sau a valorii rezistenţei termistorului NTC.16 7. θ a -temperatura ambiantă (în grade Celsius) măsurată cu un termocuplu.18 7.8 2.0 320.0 NTC2 (Ω) 560. O rezistenţă Ri alimentată de la o sursă de tensiune reglabilă permite încălzirea incintei. Prelucrarea datelor experimentale si comentarii: 1-cu datele din tabelul T1 se reprezintă grafic variaţia rezistenţei în funcţie de temperatură.1 0.01 6.24 6.0 595.0 94.0 72.temperatura incintei în grade Celsius.0 PTC1 (Ω) 80.0 45. Pentru măsurarea valorilor rezistenţelor lor se poate folosi puntea RLC pe poziţia “măsurători comparative” (cu etalon).0 308.75 Observaţie: După schimbarea valorii curentului se aşteaptă un timp (≈ 3 min) necesar atingerii regimului termic staţionar.0 185. Observaţie: Rezistorul R1 este RCG 2012. Rezistenţele o vom măsura cu o punte RLC.0 1.0 179.

0 100.8 R (ohmi) 600.160.0 400.0 0.8 92.6 33 t (`C) 46 66..8)=61 A= R1*e-B/T1=150 *e-5.0 500.0 0.0 400.se compară variaţiile cu temperatura ale rezistoarelor R1 şi R2 între ele şi cu cele ale termistoarelor.0 600.0 R (ohmi) 80.0 100. utilizând B şi C determinaţi anterior.8 R (ohmi) 700. B=ln(R1/R2)/(1/T1-1/T2) =ln(150/13)/(1/20-1/92.0 400.0 200.0 120.0 100. B şi C.0 0.0 500.0 20.3 deci observam ca exista o variatie foarte mica a rezistentei . iar pt R2 Rmed=689.0 200. neglijându-se A.0 300.6 33 t (`C) 46 66.0682= 3.0 20 22.6 33 t (`C) 46 66.6 33 t (`C) 46 66.pentru unul din termistoarele PTC se calculează constantele A.5 . .0 20 22. Parametrul A se calculează alegând o temperatură pentru care rezistenţa este mică.0 300.0 R (ohmi) 300.0 40. Pt rezistorul R1 Rmed=219.8 92.0 0.0 60.0 20 22.deci rezistenta acestor rezistoare nu depinde de temperatura.8 92. Pentru B şi C se aleg două temperaturi pentru care rezistenţa este mare.0 200. Insa la termistoare exista o dependenta a rezistentei de temperatura. 4.8 600.8 2-pentru termistorul NTC se calculează cu (3) şi (4) parametrii A şi B cu θ 1≈θ a şi θ 2 ≈ 900C.8 92.0 100.0 140.0 20 22.0 500.

2. Coeficientul de disipatie termica al termistorului se modifica cand termistorul este in ulei fata de cazul in care este in aer? Raspuns: In cazul in care termistorul se afla in aer coeficientul de disipaţie termică al acestuia va fi mai mic mai mic în aer decât daca termistorul s-ar afla in ulei .Intrebari: 1.5-pentru cele două termistoare PTC se indică temperatura de basculare θ B (egală aproximativ cu θ m din figura 5). ceea ce face ca temperatura sa cresca încet. intr-un timp t<< τ? U[V] . 5. Caracteristica electrică se întinde spre dreapta ( valori mai mari ale lui I ). Se precizează valoarea maximului de tensiune Um. Care este efectul cresterii temperaturii ambiante asupra caracteristicii U( I ) a termistorului NTC? Raspuns: Daca temperatura ambiantă va creşte. Um=7. 3. masuratoarea s-ar efectua foarte rapid. termistorul NTC având o caracteristică U( I ) liniară pentru valori mici ale curentului şi tensiunii. Cum ar arata carecteristica U( I ) a unui termistor NTC daca teoretic. pentru PTC1 si θ B=92.8 °C b) 1-cu datele din tabelul 2 se ridică graficul U(I) pentru termistorul NTC.55 V grafic tabel 2:variatia U in functie de I 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 20 40 I[A] 60 80 100 3. Care este rolul uleiului in incinta de masura? Raspuns: Uleiul din incintă asigură o încălzire uniformă a tuturor componentelor. θ B= 20°C. Care este explicatia pentru care caracteristica U( I ) a termistorului NTC prezinta o portiune liniara spre valori mici ale curentului si tensiunii? Raspuns: Deoarece puterea disipată este mică . atunci şi căldura disipată este mică . deoarece uleiul este un conducător de căldură mai bun decât aerul. atunci temperatura la care se atinge maximul de tensiune va creste si ea. 4.

Raspuns: Dacă măsurătoarea se desfăşoară într-un timp foarte scurt vom observa o caracteristică electrică liniară ( deoarece nu apar variaţii semnificative ale temperaturii ).C de la punctul 3. Daca schimbati valorile temperaturilor in calculul paramatrilor A. după o anumită temperatură rezistenţa începând să crească exponenţial. Cum se explica forma caracteristicii R( T ) pentru termistorul PTC? Raspuns: Pentru valori mici ale temperaturii este predominantă variaţia liniară uşor descrescătoare.B. . 9. Raspuns: dU dT = 0 => TUM = B − B ( B − 4T0 ) 2 7. Aceşti parametri sunt constante ale componentei şi nu depind de temperatură.4 a)2 si a)3 ce se observa Raspuns: Prin schimbarea temperaturilor în calculul A. B. De ce factori depinde timpul dupa care se atinge regimul termic stationar de la punctul 3.C nu se observă diferenţe. Variatia temperaturii ambiante in timpul masuratorii poate afecta precizia acesteia? Raspuns: Temperatura ambiantă influenţează rezultatele măsurătorilor deoarece la temperaturi mari evacuarea căldurii este mai mică. 10.1? Raspuns: Timpul în care se atinge regimul termic staţionar depinde de posibilitatea sistemului de a evacua căldura. 8. 6. Deduceti relatia (11).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful