TESTE GRIL Ă BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE 2012

TESTE GRILĂ EVALUAREA ÎN KINETOTERAPIE TEMA 1. BILANŢUL ARTICULAR UTILIZAT ÎN CADRUL EVALUĂRII DEFICITULUI
FUNCŢIONAL

Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculoarticulară. Editura AGORA, Craiova, 1999, pag 43-75.

1. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu:
a. b. c. d. e. cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor valoarea standard valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii cea a articulaţiilor supraiacente cea a articulaţiilor subiacente Corect: a, b

2. Selectaţi cazurile în care se folosesc poziţii de start preferenţiale, altele decât poziţia zero de testare articulară:
a. b. c. d. e. aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului cervical aprecierea amplitudinii de mişcare a piciorului aprecierea amplitudinii de mişcare a şoldului aprecierea amplitudinii de mişcare a pronaţiei şi supinaţiei aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului dorso-lombar Corect: b, c, d

3. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular:
a. b. c. d. e. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie relaxarea şi instruirea pacientului aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei) aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă pentru pacient Corect: a, b, d

4. Ce alte elemente, în afara amplitudinii de mişcare se apreciază la examenul obiectiv al unei articulaţii:
a. b. c. d. e. deformarea articulară modificările de temperatură ale tegumentului supraiacent deviaţiile în ax tonusul muscular forţa musculară Corect: a, b, c

5. Care sunt mişcările proprii ale umărului:
a. b. c. d. e. antepulsie retropulsie extensie ridicare coborâre Corect: a, b, d, e

6. Cum se apreciază amplitudinea mişcărilor proprii ale umărului:
a. b. c. d. e. goniometric cu ajutorul firului cu plumb prin măsurarea distanţei în centrimetri prin măsurarea distanţei în milimetri prin raportarea la valorile umărului opus Corect: c

7. Care afirmaţii sunt adevărate pentru aprecierea mobilităţii scapulo- humerale:
a. b. c. d. e. abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal anteducţia se realizează în plan sagital rotaţiile se realizează în jurul unui ax orizontal rotaţiile se realizează în plan orizontal anteducţia se realizează în plan frontal Corect: a, b, d

8. Pentru măsurarea abducţiei în articulaţia scapulo- humerală, goniometrul se plasează:
a. b. c. d. e. cu braţul fix pe linia axilară posterioară cu braţul fix pe linia axilară medie cu braţul mobil pe faţa posterioară a braţului cu braţul mobil pe faţa medială a braţului indiferent, astfel încât pacientul să aibă o poziţie comodă Corect: a, c

9. Pentru măsurarea rotaţiilor în articulaţia scapulo-humerală:
a. b. c. d. e. goniometrul se plasează cu braţul fix orizontal goniometrul se plasează cu braţul mobil pe linia mediană a feţei mediale a antebraţului goniometrul se plasează cu braţul mobil pe linia mediană a feţei posterioare a antebraţului pozitia 0 este în şezând pozitia 0 este în decubit dorsal Corect: a, c, e

10. Care enunţuri sunt false despre amplitudinea mişcărilor în articulaţia scapulo- humerală:
a. b. c. d. e. abducţia – 1800 extensia (retroducţia) – 300 rotaţia internă – 700 rotaţia externă – 900 flexia – 1800

Corect: b, c

11. Care este poziţia de start pentru goniometria flexiei cotului:
a. b. c. d. e. poziţia şezând cu braţul întins în decubit dorsal cu cotul în extensie completă în ortostatism cu cotul în extensie completă în decubit ventral cu cotul în extensie completă poziţia şezând cu braţul flectat Corect: b, c

12. Care afirmaţii sunt adevărate, referitor la bilanţul articular al cotului:
a. b. c. d. e. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic extensia nu e posibilă din poziţia anatomică la femei şi copii cu hiperlaxitate ligamentară poate fi o hiperextensie de 50 –100 flexia activă are o amplitudine de 1450 flexia activă are o amplitudine de 1800 Corect: b, c, d

13. Mişcarea de pronosupinaţie este realizată de articulaţiile:
a. b. c. d. e. radiocubitală superioară radiocubitală inferioară humero-cubitală radio – carpiană toate articulaţiile de la nivelul antebraţului Corect: a, b

14. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
a. b. c. d. e. rotaţie spre interior orientare a palmei în sus rotaţie internă a pumnului orientare a palmei în jos orientarea palmei cu policele la zenit Corect: b

15. Cum se poziţionează goniometrul pentru aprecierea pronaţiei:
a. b. c. d. e. braţul fix pe faţa palmară a pumnului, paralel cu humerusul braţul fix pe faţa dorsală a pumnului, paralel cu humerusul braţul mobil de-a lungul stiloidelor braţul mobil de-a lungul metacarpianului 3 braţul mobil de-a lungul metacapianului 1 Corect: b, c

16. Complexul articular al pumnului este format din:
a. b. articulaţia mediocarpiană articulaţia radio-carpiană

MCF este ajutată de ligamentul palmar lateralitatea este mişcarea de abducţie şi adducţie a degetelor 2 – 5 faţă de axa ce trece prin medius lateralitatea are o amplitudine de 150 – 200 nu se realizează circumducţie Corect: a. b 17. d. Luminiţa Marinescu. c. Selectaţi enunţurile adevărate în legătură cu bilanţul articular al articulaţiilor metacarpofalangiene: a. AGORA. d. d. Edit. Testarea musculoarticulară. Roxana Popescu. Care sunt condiţiile obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular: a. abducţia se realizează în planul palmei flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe planul palmei flexia are 150 abducţia are 600 –700 participă la mişcarea de opozabilitate Corect: a. d 19. b TEMA NR. e. 105-120. articulaţia carpo-metacarpiană articulaţia metacarpo-falangiană articulaţiile interfalangiene Corect: a. c. Care mişcări sunt posibile la nivelul pumnului: a. Craiova. e. e 18.1999. privind bilanţul articulaţiei trapezoido. 20. d. e. flexia activă are o amplitudine de 900 flexia independentă a degetelor din art. b. c. d. c. c. e.c. 2. e. Care enunţuri sunt false. c. c. b. b. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. flexia şi extensia înclinarea cubitală şi deviaţia radială abducţia şi adducţia rotaţie pasivă circumducţia Corect: a. b. pag 76-79. b. e .metacarpiene: a. d. să preceadă bilanţul articular pozitionarea corectă a pacientului asigurarea unui microclimat de confort termic înregistrarea valorilor în sistem internaţional 0-5 pacient cooperant Corect: b. Bilanţul muscular al membrului inferior Bibliografie: 1.

c. c. c.21. d. e. 5 stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv pentru aprecierea forţelor 3 – 5. sex. 4. dar forţa e insuficientă să deplaseze segmentul pe toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie muşchiul nu prezintă contracţii muşchiul deplasează segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate articulară în plan antigravitaţional muşchiul deplasează segmentul în plan antigravitaţional Corect: b 24. b. Selectaţi afirmaţiile adevărate. c. b. prevăd: a. Ce semnifică valoarea 1 a forţei musculare: a. e. c. Selectaţi enunţurile greşite în ce priveşte testarea muşchiului psoasiliac: a. e. b. gradul de antrenament variaţiile forţei musculare funcţie de patologia locală facilitarea amplitudinii de mişcare Corect: a. b. în sistemul 0-5. c 23. Care sunt muşchii care realizează abducţia şoldului: a. e. fesierul mijlociu fesierul mic iliac fesierul mare tensorul fasciei late Corect: a. d 25. c. substituţie musculară limitarea amplitudinii de mişcare variaţiile forţei musculare funcţie de vârstă. poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru forţa 3. d. Care sunt posibilele erori care pot sa apară în cursul bilanţului muscular: a. deplasând segmentul pe toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie muşchiul se contractă (vizibil sau palpabil). rezistenţa se opune în treimea distală a segmentului spre capătul cursei de mişcare stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv Corect: a. muşchiul se contractă. d 22. poziţia FG de testare este cu pacientul în decubit heterolateral cu genunchiul în flexie . realizarea unui diagnostic neurologic realizarea unui diagnostic funcţional corect evaluarea corectă a amplitudinii de mişcare pentru stabilirea prognosticului funcţional alcătuirea şi evaluarea programului de recuperare aprecierea end-feel Corect: a. d. b. d. b. d. e 26. privind obiectivele bilanţului muscular: a. Regulile bilanţului muscular. b. e.

d.b. e. c. d 28. se stabilizează bazinul se execută flexia coapsei cu genunchiul flectat poziţia AG este cu pacientul în decubit ventral pentru forţa 3. c. c. b. valoarea este 2 dacă face rotaţia internă a coapsei. se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu şoldul şi genunchiul flectate la 90 grade din FG. d 27. poziţia FG este cu pacientul în decubit dorsal cu ambele membre inferioare în abducţie şi cu genunchii în extensie se stabilizează pelvisul pentru F1 se palpează muşchii pe faţa anterioară a coapsei pentru F2 se palpează muşchii pe faţa laterală a coapsei se identifică contracţii pentru valoarea 1 la palparea muşchilor pe faţa posterioară a coapsei Corect: a. c. gambierul anterior gambierul posterior extensor propriu al halucelui lungul peronier . Care sunt muşchii care realizează flexia gambei: a. e. b. c. c. Ce muşchi realizează rotaţia externă a şoldului: a. biceps femural drept anterior semitendinos semimembranos cvadriceps Corect: a. d 30. Care sunt muşchii care realizează flexia dorsală apiciorului: a. e. e. d. d.4. c. d. d. b. b 29. deplasând gamba spre exterior în AG se opune rezistenţă în treimea distală a feţei interne a gambei se stabilizează gamba Corect: b. d. b. c. 31.5 se opune rezistenţă în treimea distală a coapsei pe faţa anterioară Corect: a. d. psoas obturator intern şi extern gemen superior şi inferior piramidal şi pătrat femural tensor fascia latae Corect: b. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor rotatori interni ai şoldului: a. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor adductori ai şoldului: a. b. c. e. c.

b. extensor comun al degetelor Corect: a. d 36. e. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului cvadriceps: a. d. e 35. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu o excepţie. d. c. e. Care este aceasta: a. vastul intern. este alcătuit din: dreptul anterior. e.e. c. e. d. c. b. Mişcarea de inversie a piciorului este realizată de următorii muşchi: a. cu genunchiul flectat şi piciorul în poziţie neutră se opune rezistenţă în treimea distală a piciorului pe faţa plantară Corect: b. e 32. b. vastul extern şi vastul intermediar în timpul testării se stabilizează pelvisul în timpul testării se stabilizează coapsa poziţia FG este în decubit homolateral cu genunchiul flectat la 900 poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat Corect: a. gemenul intern gambierul posterior lumbricali extensor comun al degetelor flexorul comun al degetelor Corect: b 33. b. d. realizează flexia dorsală a piciorului se stabilizează gamba se stabilizează genunchiul poziţia FG este în decubit homolateral. c. Mişcarea de eversie este realizată de următorii muşchi: a. e. d. c. c. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului triceps sural: a. c. scurtul peronier lungul peronier pedios extensor al halucelui extensor comun al degetelor Corect: a. b. b 34. d. muşchii ischiogambieri fac flexia gambei poziţia AG pentru cvadriceps este în şezând la marginea planului de testare cu picioarele atârnate pentru muşchiul gambier posterior se opune rezistenţă pe marginea externă a piciorului pentru muşchiul iliopsoas se opune rezistenţă pe faţa anterioară a coapsei în treimea distală muşchiul iliopsoas face flexia coapsei pe bazin Corect: c .

38. Testarea musculoarticulară. c. c 41.37.1999. b. c. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor abductori ai şoldului: a. d. c. ereditatea alimentaţia obişnuinţa ( posturi vicioase) afecţiuni ale aparatului locomotor boli generale ale organismului Corect: a. e. din lateral şi din spate aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb aprecierea liniei gravitaţiei în plan oblic cu firul cu plumb Corect: a. se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiul flectat poziţia AG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat şi cu şoldul şi genunchiul membrului de sprijin flectate se palpează muşchii (pentru forţa 1) pe faţa anterioară a coapsei se palpează muşchii (pentru forţa 2) pe faţa laterală a coapsei Corect: a. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. pag 125 – 128. c TEMA NR. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb măsurarea înălţimii şi a taliei şezând evaluarea alinierii segmentelor din faţă. Roxana Popescu. c. atitudinea corpului creşterea în raport cu vârsta şi sexul dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vîrstei şi sexului forţa musculară rezistenţa musculară Corect: a. Care sunt factorii care influenţează postura şi aliniamentul segmentelor corpului: a. b. d. c. Poziţia ortostatică se evaluează prin: a. b. e. b. b. d. Care sunt elementele care intervin în aspectul general morfologic al corpului: a. Luminiţa Marinescu. c. e 39. d. d. c 40. 3 EVALUAREA ALINIAMENTULUI ŞI POSTURII ORTOSTATICE Bibliografie: 1. e. b. pentru înclinările laterale: a. Craiova. Edit. e. AGORA. apofiza spinoasă C7 trohanter pliul interfesier .

anterior de umăr lateral de trohanter de-a lungul liniei albe medial de condilii interni femurali la nivelul liniei Chopart Corect: c. b. b. c. linia tendoanelor ahiliene linia spinelor scapulare bolta longitudinală a piciorului bolta orizontală a piciorului relieful genunchiului Corect: a. e. La examinarea din faţă se pot aprecia: a. d 42. e. c. e 45. d. b . e. La examinarea din spate se pot aprecia: a. e. e. d 46. d. e. d 43. c. e 44. pe marginea axilară a omoplatului între condilii interni ai genunchilor Corect: b. b. atitudine scoliotică scolioză structurală flexum de şold picior var picior scobit Corect: a. d. genu valgum genu flexum cifoză dorsală accentuată hipolordoză lombară picior plat Corect: b. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral. c.d. d. linia mamelonară linia spinelor scapulare linia spinelor iliace antero – superioare genu recurvatum halus valgus Corect: a. La examinarea din lateral se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. pentru înclinările sagitale: a. c. d. b. b. c. d. c. La examinarea din posterior se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. b.

c. d. b. b.: Electroterapia. Intensitatea curentului electric: a. e. 1993. determină efecte calorice determină scăderea rezistenţei determină efecte luminoase determină scăderea conductibilităţii determină efecte electromagnetice . b. Popescu R. Editura ACSA Craiova. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie: a. Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală. 1 volt este: a. c. puterea egală cu unitatea aplicată la capetele unui conductor tensiunea egală cu unitatea aplicată la capetele unui conductor =1 amper x 1 hertz =1 amper x 1 ohm =1 watt x 1 joule Corect: b. în circuit continuu se măsoară în ohmi în circuit continuu se măsoară în volţi în circuit alternativ poartă numele de impedanţă este invers proporţională cu intensitatea curentului este direct proporţională cu intensitatea curentului Corect: a. c 48. b.TESTE GRILĂ ELECTROTERAPIE Bibliografie 1. d 49. Structuri foarte bune conducătoare de curent din corpul omenesc sunt: a. d 51. reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de timp reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de suprafaţă se măsoară în amperi se măsoară în volţi se măsoară în amperi/m2 Corect: a. 1995 47. d. e. b. c. e. Bighea A. d. c. Editura Medicala. e. Bucureşti. c. 2. b. d..: Curs de Medicină Fizică. Rezistenţa electrică: a. d 50. soluţiile electrolitice sângele fanerele umorile aponevrozele Corect: a. e. c. Rădulescu A. d.

b. c. un ţesut este un conductor uniform cu cat un segment este situat mai departe de electrozi.Corect: a. e. d. d. c. c. d. e. c. e 54. c. b. Care sunt calităţile stimulului electric pentru a declanşa o excitaţie ? a. b. d. e. e. Stimularea membranei celulare permite următoarele: a. intensitate maxim suportabilă intensitatea să fie egală cu timpul să acţioneze un anumit timp minim intensitate sub prag. lichide sau gazoase constituite din cel puţin două substanţe constituite din substanţe care îşi păstrează individualitatea chimică formate dintr-un solvent şi un dizolvant formate dintr-un solvent şi un dizolvat Corect: a. d. procesul de revenire la potenţialul de membrană . c 57. c. c. d. b. sisteme omogene solide. e 52. Soluţiile sunt: a. c. d. intensitatea minimă necesară declanşării excitaţiei permeabilitatea celulară intensitatea “prag” potenţialul de acţiune al celulei pozitivitatea crescută din interiorul membranei Corect: a. intensitatea curentului ajuns la el este mai mică pe regiunea cuprinsă între electrozi. Ce reprezintă reobaza ? a. migrarea masivă a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei creşterea foarte mare a permeabilităţii pentru K+ viteza de migrare transmembranară a Na+ este de 7 ori mai mare decât cea a K+ reducerea potenţialului de repaus la -65mV declanşarea potenţialului de acţiune Corect: a. d. e 56. timp de 1 minut intensitatea sa depăşească “pragul” Corect: c. e 53. e. Ce este repolarizarea ? a. e 55. b. intensitatea curentului este egală cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistenţa cea mai mică conductibilitatea electrică a unui ţesut este direct proporţională cu conţinutul lui în apă Corect: b. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a.

Condiţiile esenţiale de răspuns la stimularea electrică sunt: a. trapezoidal sau exponenţial . e. Măsurarea excitabilităţii unui nerv / muşchi se face prin: a. c. c 58. c. e. e. b 61. la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă scurtă de timp la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă lungă de timp la intensitate sub valoarea “prag“ la intensitate peste valoarea “prag“ la intensităţi mari ale curentului în timp prelungit Corect: a. d. închiderea unui curent continuu aplicarea unui stimul dreptunghiular aplicarea unui stimul subliminal aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“ aplicarea unui stimul triunghiular Corect: a. e. b. c. c. Ce semnificaţie are electrotonusul ? a. b. b. c. b. e. c. e. d. c. d. d. Stimularea electrică se produce astfel: a. d. modificările caracteristice ale proprietăţilor fizice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului modificările caracteristice ale proprietăţilor fiziologice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului catelectrotonusul semnifică creşterea excitabilităţii tisulare (la catod) pragul de excitabilitate este mai coborât la catod excitaţia la catod este la deschiderea circuitului Corect: a. b. b. intensitatea curentului timpul util bruscheţea curentului aplicat creşterea lentă a intensităţii impulsul să fie triunghiular. d. inactivarea mecanismului de transport al sodiului creşterea fluxului de ieşire a K+ din celulă creşterea fluxului de intrare a K+ în celulă modificarea durează 19 ms Corect: a. b. d 62. d 60. temperatura reobaza timpul util cronaxia cronofagia Corect: b. d 59. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt: a.b. c.

e 68.Corect: a. Frecvenţa stimulilor este importantă în producerea excitaţiei electrice pentru că: a. b. d. b. b. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv acţiunea analgezică se produce la nivelul polului negativ . d. c. b. e. b. e 65. d 66. e. b. e 64. d. c 63. Corect: a. e. b. Curentul galvanic reprezintă: a. c. b. d. c. b. c. e. b. d 67. Creşterea excitabilităţii se produce : a. în perioada de revenire lentă la potenţialul de repaus prin scăderea ionilor de calciu prin creşterea ionilor de calciu în spasmofilie prin substanţe anestezice. b. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor producerea de curent electric variabil producerea de curent electric continuu Corect: a. frecvenţa stimulilor este proporţională cu intensitatea există o perioadă de timp refractară la o nouă excitaţie musculatura netedă nu reacţionează la impulsuri izolate musculatura netedă reacţionează la sumaţia temporară a impulsurilor organele inervate de parasimpatic necesită o frecvenţă mai mare a excitaţiilor Corect: b. d. Ce este conductibilitatea şi cum se manifestă ? a. c. d. Acomodarea este: a. e. c. o proprietate a muşchilor normal inervaţi oprită de un curent cu pantă bruscă absentă la muşchii denervaţi proporţională cu forţa măsurată cu coeficientul de acomodare Corect: a. c. c. c. Efectele fiziologice ale curentului galvanic a. proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolarizare în fibrele amielinice excitaţia se transmite din aproape in aproape în fibrele mielinizate excitaţia se transmite saltator sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizaţi şi mielinizaţi este bidirectional sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizati si mielinizati este unidirectional Corect: a. fiziologic.

c. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii a. e 69. d 70. b. e. e. c. membranele celulare se hiperpolarizează la polul pozitiv. Modalităţi de aplicare a galvanizărilor a. c. e. d. b. d. d. temperatura apei va fi mai mare de 39ºC temperatura apei va fi 34-38°C direcţia curentului va fi numai ascendentă durata şedinţelor va fi de 10-30 minute ritmul şedinţelor la 3 zile Corect: b. Băile galvanice a. c. c 71. d. polul negativ produce o creştere a pragului de excitaţie polul negativ este utilizat ca electrod activ polul negativ produce o scădere a pragului de excitaţie creşterea bruscă a intensităţii curentului determină o contracţie musculară promptă polul negativ produce scăderea excitabilităţii Corect: b. Galvanizarea simplă în scop antialgic: a. scade excitabilitatea Corect: a. vasoconstrictor analgezic la polul pozitiv hiperemie activă la nivelul circulaţiei superficiale şi profunde analgezic la nivelul electrodului negativ antialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la nivelul polului pozitiv Corect: b. e. b. e. c. c 73. c. d . d 72. d. b. e. Efectele terapeutice ale aplicării curentului galvanic a. d. b.c. electrodul activ este electrodul negativ electrodul activ este electrodul pozitiv electrodul activ este de dimensiuni mai reduse electrodul activ este indiferent electrodul activ este de dimensiuni mai mari Corect: b. c. cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci baie galvanică parţială baie galvanică generală iontoforeza nici una din cele de mai sus Corect: a. b. d. acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli la polul pozitiv.

b. e. b. c. d. Avantajele aplicării iontoforezei a. b. forme de curent continuu curenţi cu impulsuri dreptunghiulare impulsuri triunghiulare curent galvanic impulsuri exponenţiale Corect: b. răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lungă durată răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată răspunde la impulsuri de scurtă durată nu răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată răspunde la impulsuri cu panta de creştere rapidă . d. c. Musculatura total denervată a. electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor musculare electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere muşchi-tendon electrodul pozitiv se plasează proximal de muşchiul afectat electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii Corect: b.74. b. este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor cantitatea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă au efect local demonstrat şi recunoscut cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi dozată se cumulează cu efectul analgezic al curentului galvanic Corect: a. d. c. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu: a. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă frecvenţă a. e 76. e 78. c. d. e. c. c. e 75. c. b. e. e. b. c. e. Curenţii de joasă frecvenţă sunt: a. Curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă Curenţi de medie frecvenţă Impuls cu durata de 500 ms cu panta de creştere de 1000 m Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauză de 600 ms Ultrasunet Corect: a. artrite distonii neurovegetative nevralgii şi nevrite diferite eczeme supuraţii Corect: d. e. Contraindicaţiile galvanoterapiei a. c. e 77. d 79. d. d.

b. Principiul de acţiune al terapiei musculaturii spastice: a. sincronizate se utilizează un electrod nu este indicată în tratamentul paraliziilor spastice Corect: a. contracţii musculare în muşchii denervaţi analgetice hiperemiante dinamogene nu are efect excitomotor Corect: b. b. în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică proximal. c.Corect: a 80. c. d. c. b. electrodul pozitiv distal în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică distal. c. c. c. se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muşchilor spastici nu se produce relaxare se aplică două circuite de excitaţie separate. e. b. TENS a. d. d. electrodul negativ se aplică pe muşchiul afectat nu se recomandă masajul sau curentul galvanic înainte de stimulare Corect: b. e. e. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. electrodul pozitiv proximal tehnica bipolară este indicată la denervările accentuate în tehnica monopolară. d. e 85. Tehnica de aplicare a electrostimulării pentru musculatura total denervată a. e. nu sunt indicaţi în lombalgii au efect analgetic şi hiperemiant electrodul negativ se plasează pe locul dureros timpul de aplicare este de 30 minute au durata de 2 ms urmaţi de o pauză de 5 ms Corect: b. d 83. d 81. c. d. e 84. curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă . c. c. e. Curenţii diadinamici au efecte: a. b. c 82. d. Curenţii Träbert: a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenţă polul pozitiv este activ polaritatea electrozilor nu are importanţă plasarea electrozilor se face pe zona dureroasă aplicaţia poate dura mai multe ore Corect: a.

e. e. d. procese inflamatorii articulare afecţiuni febrile de diferite etiologii tuberculoza activă neoplazii caşexie Corect: b. b. b. la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade brusc la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade tot lent este necesară creşterea intensităţii pe parcursul procedurii nu este necesară creşterea intensităţii pe parcursul procedurii intensitatea se dozează pentru obţinerea senzaţiei de furnicătură Corect: b. normoinervaţi decontracturant vasoconstrictor analgetic excitomotor pe musculatura netedă Corect: a. e 90. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă. c. c. e. e. d. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali: a. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali a.b. dar cu amplitudine variabilă prin interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă. Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali a. d. e 88. La aplicaţia de curenţi interferenţiali: a. cu frecvenţe diferite prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă. b. c. d. c. d. d 86. c. b. cu frecvenţe diferite se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă. d. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor netezi singura formă de aplicare este cu un curent unic de medie frecvenţă curenţii de medie frecvenţă produc analgezie curenţii de medie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase Corect: b. c. tehnica interfero triplex tehnica statică tehnica cinetică tehnica mixtă nici una din cele de mai sus Corect: b. d. Procedeul curenţilor interferenţiali: a. e 87. b. b. e. d. c. d. c 89. excitomotor pe muşchi sănătoşi. între 1 şi 100 Hz la locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv . e.

Sunt false următoarele afirmaţii: a. b. e 91. c 94. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte. d 92. c. e. d 95. în acelaşi plan transversal longitudinal oblic în oricare din poziţiile de mai sus Corect: b. II se recomandă în stadiile acute numărul şedinţelor este fix Corect: c. c. e. b. b. c. c 96. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt: a. d 93. sau obiecte metalice se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină se evită zonele cu sensibilitate cutanată pacientul trebuie supravegheat permanent Corect: b. metoda interfero . doza I atermică are efect revulsiv doza III se aplică în afecţiunile acute doza II este oligotermică cu acţiune antispastică doza I. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte: a. c. Notaţi afirmaţiile adevărate: a. c. b. efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate analgetic miorelaxant-antispastic activarea metabolismului nici una de mai sus Corect a. d.triplex metoda în câmp condensator metoda cu frecvenţe modulate metoda în câmp inductor metoda în cuplaj indirect Corect: b. d. În terapia cu unde scurte.Corect: a. d. c. d. d. b. c. Modalităţi de aplicare a undelor scurte a. electrozii pot fi poziţionaţi: a. la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de vestimentaţie undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemakere. e. b. ameliorează osteoporoza . e. e.

e. c. 99. d. accelerează vindecarea unor plăgi creşte spasmele musculaturii netede previne şi tratează cicatricile cheloide accentuează edemul tisular Corect: a. e. e. d. b. c. produce efecte calorice locale. d . d. d. d 97. produc distrucţii celulare şi rupturi capilare Corect: b. b. d. b. Acţiunea biologică a ultrasunetului determină: a. fără riscul de a provoca tulburări trofice poate fi tratată orice regiune a corpului nu produce nici o stare de discomfort Corect: c. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenţă pulsatilă a. b. d. c. c. scăderea permeabilităţii membranelor celulare hiperemie tegumentară efecte fibrolitice creşterea metabolismului celular la doze mari. d.b. b. e 98. d. c. b. c. b. d 100. e 101. c. c. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt: a. c. electrozii se aplică direct pe piele electrozii se aplică la 2-3 cm faţă de regiunea de tratat poziţia electrozilor nu are importanţă efectul de vârf se produce la nivelul suprafeţelor plane electrozii au dimensiuni diferite. e. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte a. electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse Corect: a. e. analgetice excito-motorii miorelaxante hiperemiante sedative Corect: a. d. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt: a. efectul mecanic efectul termic efectul de cavitaţie efectul de difuziune efectul radioactiv Corect: a. e. c. hipertermie se poate utiliza la pacienţii cu pace maker cardiac poate fi aplicat la orice vârstă.

c. c. b. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie: a. c. utilizând o substanţă de contact prin strat hidrofil cuplaj direct utilizând substanţe medicamentoase cuplaj indirect prin intermediul apei Corect: b. d 103.102. d 105. e 104. c. depinde de: a. Modalităţi de aplicare a ultrasunetului: a. e. reumatism degenerativ . în câmp inductor în regim continuu în câmp condensator în regim discontinuu toate răspunsurile sunt incorecte Corect: b. datorită acţiunii analgetice şi miorelaxante se poate recomanda terapia combinată ultrasunet-curenţi de joasă frecvenţă este indicată aplicarea concomitentă a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeaşi regiune Corect: a. d. e 107. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt: a. prin câmp inductor cuplaj direct. regiunea de tratat profunzimea locului de tratat forma de cuplaj tensiunea de reţea starea generală a pacienţilor Corect: a. pe zone paravertebrale corespunzătoare rădăcinilor nervoase medulare segmentare directe pe cale neurală aplicaţii reflexe pe dermatoamele corespunzătoare organelor interne aplicaţii reflexe la distanţă pe ganglionii simpatici aplicaţii pe proeminenţele osoase Corect: a. Intensitatea energiei ultrasonore. d 106. d. e. c. b. d. b. c. d. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a. b. e. utilizată în practică. e. c. segmentare indirecte. d. b. d. e. b. nu este indicată succesiunea terapeutică masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj pacienţilor prezentând stări febrile li se recomandă tratament cu ultrasunet paravertebral toracic aplicaţiile cu ultrasunet pot precede şedinţele de kinetoterapie. c. b. Alegeţi formularea corectă: a.

d. 109. c. b. iar băile moderat reci solicită foarte mult cordul Răspuns: b 111. 2003. c. Iradierea este transferul de energie calorică prin radiaţii infraroşii Convecţia are două componente: internă şi externă Evaporarea se activează în condiţii de confort termic şi căldură umedă Evaporarea constă în: secreţie sudoripară. Care? a. Tipul constituţional microkinetic încadrează persoanele cu extremităţi calde şi tendinţă la vasodilataţie periferică Reacţia dermovasculară reprezintă modalitatea de răspuns a circulaţiei superficiale la aplicarea locală a factorului termic Aplicaţiile termice de scurtă durată scad excitabilitatea nervilor periferici Aplicaţiile calde de lungă durată cresc randamentul muscular Băile fierbinţi uşurează munca inimii. stări inflamatorii neoplazii stare generală alterată boala artrozică tromboflebite Corect: a. Simona Pătru. Alegeţi răspunsul corect: a. d. e. b. perspiraţie insensibilă şi evaporare la nivelul suprafeţelor respiratorii Conducţia este transferul de căldură prin contact direct între obiecte cu temperaturi diferite Răspuns: c 110. d. b. e. Editura Medicală Universitară. d. fracturi recente cicatrici cheloide TBC afecţiuni neurologice Corect: a.b. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a. Hidrotermoterapie şi Balneologie. e. e 108. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Baia cu peria se efectuează la temperatura: a. b. c. e. b. e TESTE GRILĂ HIDROTERMOTERAPIE ŞI BALNEOLOGIE Bibliografie: 1. Craiova. De indiferenţă . Roxana Popescu. c. c. c.

b. c. De receptor caloric De tampon termic De comutator De organ efector al termogenezei într-un mediu cald De izolator caloric variabil Răspuns: a. b. e. c. mari consumatoare de energie Tremurăturile sunt contracţii individuale ale fibrelor musculare Răspuns: a. Care? a. c. d. d. d 116. e. d. d 114. d. d.b. Funcţiile zonei periferice sunt: a. c. e. Receptorii de tip A Corpusculii Krause şi Ruffini Receptorii de tip B Terminaţiile nervoase libere amielinice din tegumente şi mucoase Terminaţiile nervoase libere de la nivelul viscerelor . b. vezicale. c. d. b. e. Rece Caldă Hipertermă Intens hipertermă Răspuns: a 112. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. c. b. Tegument Organe interne toraco-abdominale Ţesut celular subcutanat Muşchi Organe intracraniene Răspuns: a. e. Termogeneza se realizează prin reacţii chimice celulare tip redox Termoliza se realizează prin procese fizice Termogeneza netremurândă intervine la temperaturi mai mici de 14˚ C Frisoanele sunt mecanisme de urgenţă în termogeneză. intestinale Băile reci de şezut sunt contraindicate în cistite Răspuns: b 113. c. Alegeţi răspunsurile corecte: a. b. Termoreceptorii periferici sunt: a. Zona periferică este alcătuită din: a. b. e 115. Băile de mâini determină vasodilataţie coronariană şi bronhodilataţie Băile alternante de mâini activează circulaţia periferică şi descongestionează organele intraabdominale Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive ale membrelor inferioare Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine. c. e.

e. c. Creşte metabolismul local Scade temperatura cutanată. d. Băile calde includ: a.Răspuns: b. Afecţiuni reumatismale degenerative Sechele posttraumatice Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate TBC Tumori maligne Răspuns: d. d. În funcţie de suprafaţa pe care se aplică factorul termic. d. b. e. c. d 120. e 122. subcutanată şi musculară Antiinflamator Antispastic De asuplizare Răspuns: b. b. c. Locale Ascendente Alternante Parţiale Generale Răspuns: a. Baia de sare are următoarele efecte: a. Crioterapia are următoarele efecte: a. d 119. e 121. b. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt următoarele: a. Antialgic Rezorbtiv Spasmolitic De asuplizare Hemostatic Răspuns: a. Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în: a. c. b. e 117. c. d. d. e. c. Baia de 36˚ C Baia cu valuri Baia de jumătate Baia de imersiune Baia de 37˚ C Răspuns: a. e. b. d. procedurile de termoterapie se împart în: a. e. e 118. Creşte capacitatea de apărare a organismului . b. d. c.

e. aburi. c. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiectează o coloană de apă fără presiune Duşul scoţian este un duş sul sub formă alternantă Perierile pot fi: complete. d. Efect hemostatic Antiinflamator Creşte eliminarea de acid uric Vasodilataţie cutanată Răspuns: c. b. d 125. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare. c. c. e 126. e. Hipotensor Sedativ De antrenare economică a cordului Realizează un masaj fin la nivelul tegumentelor Astringent asupra tegumentelor Răspuns: a. b. Afecţiuni reumatismale degenerative Afecţiuni ORL şi bronhopulmonare Afecţiuni ginecologice . sechele posttraumatice ale aparatului locomotor. parţiale. baie de parafină pentru mâini şi picioare. c. Hidroterapia mică Hidroterapia mare Hidrofoare Cataplasme Cura Kneipp Răspuns: a. b. c. b.b. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este indicată în: a. Efectele băilor cu CO2 sunt: a. b. b. c. b. Termoterapia contrastantă cuprinde: a. d. plăci de parafină Temperatura la care se utilizează este de 70˚C Parafina are proprietăţi termopexice Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze. articulaţii inflamate Se poate refolosi cu condiţia să fie sterilizată Răspuns: a. e 127. c. c. b. aer cald cu jetul foarte aproape de tegument Răspuns: a. d. uscate şi umede Compresele stimulante au o durată de aplicare de 6 ore Duşurile sunt proceduri prin care se aplică apă. Alegeţi răspunsurile corecte: a. feşi parafinate. e. d 124. e. c. d. e 123. e. d. d. Alegeţi răspunsurile corecte: a.

e. Cataplasme Oncţiuni Împachetări B ăi Aerosoli Răspuns: a. Ed.Medicală. Sidenco E L: Bilanţul articular şi muscular. d. Ed. laxitate complexă capsulo-ligamentară atrofii musculare Corect: b. ISBN 973-8109-87-6. Odată cu bilanţul articular se pun în evidenţă: a. Ed Med.d. Orizonturi Universitare. Timişoara. 7. hipotrofii musculare laxitatea ligamentară care poate duce la hiperextensie (ex. c.P. c. Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală. b. 1995 4. Kiss I: Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală. b. d TESTE GRILĂ KINETOTERAPIE Bibliografie 1. 2001. Modalităţile de terapie cu nămoluri teraputice sunt: a. Sbenghe. c. Editura Medicală. Sbenghe T: Kinesiologia – ştiinţa mişcării. Editura ACSA Craiova. care în stadiul ireductibil face imposibilă extensia. Reumatisme abarticulare Afecţiuni neurologice şi posttraumatice Răspuns: a. c. Bucureşti. Ed. d. Ed A. b. e. b. 1995 129. Branea I: Recuperarea bolnavilor cardiovasculari.. e. D. c. e. Bucureşti.: Curs de Medicină Fizică. Clusium.P. Kinetologia profilactică. genu recurvatum) contractura în flexie cu apariţia unui flexum. 6. 2002. bilanţ clinic istoricul bolii disponibilităţile de comunicare bilanţ articular bilanţ muscular Corect: d 130. Nemeş I. terapeutică şi de recuperare. Zdrenghea D. c. Cluj Napoca. d . d. A: Metode de explorare şi evaluare în kinetoterapie. 3. Capacitatea de mişcare articulară se apreciază prin: a. Bighea A.. Bucureşti 1999. d. 5. 2002 2. Popescu R. e 128. ISBN 973-39-0338-8.. 1987.

Care din următoarele tehnici aparţin imobilizării: a. c. d 136. prin testarea forţei musculare a muşchilor adiacenţi unei articulaţii. d. În analiza mobilităţii articulare se apreciază: a. Tehnicile anakinetice apelează la: a. e. b. e. poziţia de corecţie punerea în repaus posturile de facilitare contenţia contracţia izometrică Corect: b. b. mobilizare pasivă imobilizare posturare contracţie izometrică . d. Bilanţul muscular (testingul muscular manual) are un sistem de cotare internaţională. b. e 132. d. cu ajutorul goniometrului. e. tonusul muscular gradul maxim de mobilitate forţa musculară unghiul funcţional rezistenţa musculară Corect: a. c.131. Bilanţul muscular (testingul muscular manual) apreciază: a. d. c. 0-1 0-5 0-10 0-100 0-3 Corect: b 135. c. d. c. b. Sistemul are scala: a. e. c. b 133. gradul maxim de mobilitate unghiul funcţional forţa musculară spasticitatea abilitatea Corect: a. b. c. d. b. prin comparaţie cu mobilitatea normală contralaterală cu ajutorul artroscopului cu ajutorul firului cu plumb Corect: b. Bilanţul articular se realizează: a. e. e 134. c.

c. c. d. b. e. e. mobilizării active reflexe mobilizării pasive kineziei statice mobilizării active voluntare tehnicilor anakinetice Corect: d 141. mobilizarea liberă contracţia izometrică relaxarea musculară mobilizarea pasivă pură asistată mobilizarea auto-pasivă Corect: d. e. tehnicilor anakinetice mobilizărilor active tehnici kinetice statice mobilizărilor pasive tehnicilor de facilitare Corect: d 139. b. b. Mobilizarea pasivo-activă aparţine: a. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul: a. mobilizarea activă liberă mobilizarea activo-pasivă mobilizarea pasivo-activă mobilizarea activă cu rezistenţă contracţia izokinetică Corect: a. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor active voluntare: a. c 137.e. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. b. d . e. contracţie izotonă Corect: b. c. reflex de întindere (stretch-reflex) mişcarea voluntară cu modificarea lungimii muşchiului reflex de echilibru reflexe de poziţie creşterea tensiunii muşchiului Corect: a c. c. d. b. d. b. e 138. d. c. e. d 140. Contracţia reflexă din cadrul mobilizărilor active reflexe este provocată prin: a. d.

apoi se poate executa stretching peste 2 sau 3 articulaţii se începe cu articulaţiile proximale şi apoi cele distale Corect: a. c. b. e. e. e. e 147. b. c. Ce tipuri de stretching pentru muşchi cunoaşteţi? a. Care din următoarele reguli pentru stretching sunt adevărate? a. c. d. rulare alunecare flexia compresie tracţiune Corect: a. e. d. b. b. izotonic balistic dinamic activ sau stato-activ static sau pasiv Corect: b. c.142. Stretchingul are următoarele avantaje: a. d. e 146. d. încălzirea prealabilă a ţesutului aplicarea unor tehnici de relaxare poziţionarea corectă a pacientului iniţial se întinde doar o singură articulaţie. e. d. Mişcările jocului articular sunt: a. d. c. d. d. b. scade flexibilitatea ţesuturilor creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite mişcări determină relaxarea fizică şi psihică determină o conştientizare asupra propriului corp creşte riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport Corect: b. d. b. b. asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial permite formarea de aderenţe în articulaţie transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular . c. contracţia izometrică relaxarea tracţiunile mobilizarea pasivo-activă mobilizarea pasivă pură asistată Corect: c. e 143. d 144. b. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. c. c. c. d 145. Efectele jocului articular sunt: a.

e 150. sau de o mână a kinetoterapeutului Corect: a. e. e 148. e 149. efect antialgic Corect: a. e. c. de către un ajutor. dintre care: a. c. e . Capacitatea de a manifesta valori mari de forţă în cea mai mică unitate de timp se numeşte: a. b. e. b. b. e 151. c. c. d. b. În timpul mobilizărilor vom ţine seama de o serie de reguli: a. c. e. diametrul de secţiune al muşchiului numărul unităţilor motorii în acţiune frecvenţa impulsurilor nervoase tipul articulaţiei aranjamentul fibrelor musculare Corect: a. d. c. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare Gradul 2: mişcări mai ample care însă nu ating extremele valorilor de mobilitate Gradul 3: mişcări ample spre excursia maximă. la nivelul rezistenţei tisulare Gradul 4: la fel ca la gradul 3. punerea în poziţie punerea în relaxare punerea în tensiune impulsul cortical impulsul manipulativ Corect: a. e. b. b. Tehnica manipulării. forţă maximă relativă forţă maximă absolută forţă explozivă forţă dinamică forţă de rotaţie Corect: c 152. c. Alegeţi cei 3 timpi corecţi: a. d. b. dar cu mici oscilaţii Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching) Corect: b. Tehnica oscilaţiei gradate. c. poziţia pacientului să fie comodă. Mărimea forţei musculare depinde de mai mulţi parametri. d. d. b.e. relaxată poziţia articulaţiei care va fi mobilizată să permită o cât mai bună relaxare locală kinetoterapeutul să aibă o poziţie comodă cu posibilitate de abordare uşoară a pacientului mâna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu articulaţia segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea. Alegeţi gradele corecte: a. d. c. d.

d 156. c. e. exerciţii unice scurte izometrice zilnice exerciţiul maximal scurt exerciţii repetitive scurte izometrice zilnice exerciţii rezistive regresive exerciţiul maximal cu repetiţie Corect: a. b. d 155. c. măresc munca ventriculului stâng. Pentru a creşte forţa musculară se execută: a. b. c. c. e. tensiunea arterială. e. exerciţii izometrice tehnici de facilitare proprioceptivă neuromusculară pentru a creşte direct forţa musculară posturile declanşatoare de reflexe tonice exerciţii dinamice cu rezistenţă coordonările paliative Corect: a. c 157. d. Avantajele contracţiilor izometrice: a. d. exerciţiul maximal scurt exerciţiul maximal cu repetiţie exerciţiile rezistive regresive exerciţiile repetitive scurte izometrice grupajul de 3 contracţii a 6 secunde . c. c. sunt foarte eficiente reduc edemul prin efect de pompă tehnica este simplă durata exerciţiilor este scurtă solicită articulaţiile Corect: a. b. frecvenţa cardiacă ameliorează supleţea ţesuturilor periarticulare tonifică în special fibrele musculare activate la unghiul la care s-a produs izometria antrenează muşchi pentru o contracţie mai lentă nu ameliorează coordonarea pentru mişcări mai complexe Corect: a. d. d. e. Exerciţiile izometrice practicate pentru creşterea forţei musculare sunt: a. b. d. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţă fac parte: a.153. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice constau în: a. o contracţie de 6 secunde pe zi 20 de contracţii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele – o şedinţă pe zi grupaj de 3 contracţii a 6 secunde. e 154. b. b. c. c. b. d. d. cu o pauză de 30-60 de secunde între contracţii o contracţie de 12 secunde pe zi o contracţie de 10 secunde pe zi Corect: a 158. Dezavantajele contracţiilor izometrice sunt: a. c. e. e.

b. c 161. muşchiul oboseşte treptat progresia este asigurată prin retestarea 10RM la 5-7 zile numărul de repetări într-o repriză depinde de greutate schimbarea frecventă a greutăţilor face ca tehnica să nu fie agreată de pacient şi de kinetoterapeut se obţine o performanţă aproape maximă pentru starea fiziologică a muşchiului în momentul respectiv Corect: a.Corect: a. c. c 159. c. În cazul exerciţiilor regresive: a. d. e. între seturi se intercalează o pauză de 2-4 minute între seturi se intercalează o pauză de 10 minute cele 3 seturi se execută o data pe zi. d. b. de 4 ori pe săptămână în ziua a 5-a se retestează 10 RM seturile se execută de 5 ori pe zi Corect: a. b. Tehnica De Lorme-Watkins are în structură următoarele seturi de exerciţii: a. e. c. Din câte seturi de exerciţii este compusă schema tehnicii Oxford? a. d 160. e. b. c. d. b. e. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM setul III: 10 ridicări cu 10 RM setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM setul V : 5 ridicări cu ½ 10 RM Corect: a. În cazul tehnicii de Lorme-Watkins a. c. d. c. b. e . b. c. 2 seturi 3 seturi 5 seturi 4 seturi 5 seturi Corect: d 163. se urmăreşte prin creşterea progresivă a greutăţilor se testează acea greutate care poate fi ridicată de10 ori la 5-7 zile se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM se execută 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe săptămână se numeşte tehnica Oxford Corect: a. d. b. Exerciţiul maximal cu repetiţie : a. e. d 162. d. b.

c.164. d 169. d 167. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este: a. e. Rezistenţa musculară depinde de: a. c. c. d. d. e 168. d 165. forţa musculară valoarea circulaţiei musculare integritatea metabolismului muscular starea generală a organismului pH-ul sângelui . b. b. d. b. b. b. b. c.5 x 10 rm seria III: de 10 ridicări cu10 rm seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm Corect: a. d. e. c. hipertofia musculară hipotrofia musculară ameliorarea mobilităţii articulare creşterea rezistentei musculare scăderea rezistentei musculare Corect: a. d. c. În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară este necesar să se apeleze şi la: a. posturi declanşatoare de reflexe tonice întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor nu se utilizează tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii Corect: a. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun: a. e. c 166. c. seria I: de 10 ridicări cu 2 x 10 rm seria II: de 10 ridicări cu 1. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă sunt indicate pentru : a. Schema tehnicii Oxford este compusă din: a. b. e. c. setul I: 10 ridicări cu 10 RM setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM setul V: 10 ridicări cu 5 RM Corect: a. zilnică a semnelor de oboseală musculară durata exerciţiilor este un parametru de dozare la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului muscular simetric Corect: c. e. d. c. viteza mişcărilor nu are importanţă durata exerciţiilor nu reprezintă un parametru de dozare urmărirea atentă. e. d. b.

mai ales coronarienii după infarctul de miocard bolnavii respiratori sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor sedentarii bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III Corect: a. d 170. d 172. d 174. b. e. c. c. electroterapia mersul urcatul scărilor şi pantelor terapia ocupaţională crioterapia Corect: b. c. d. e 171. Bolnavii care beneficiază de antrenamentul la efort sunt: a. Metodele antrenamentului la efort utilizează: a. b. tahicardia . Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin: a. Suportabilitatea efortului se urmăreşte pe baza semnelor clinice care apar: a. testarea se face cu greutăţi între 60-70% din forţa maximă prin testarea capacităţii de menţinere a unei contracţii testarea se face cu greutăţi între 15%-40% din forţa maximă cronometrându-se timpul menţinerii contracţiei testarea se face cu greutăţi între 50%-60% din forţa maximă calculând numărul de repetări posibile la încărcare şi la un ritm de metronom precizat Corect: b. d. e. e.Corect: a. Testarea rezistenţei muşchiului se face: a. b. c. c. d. c. b. urcatul scărilor alergare echivalentul metabolic covorul rulant bicicleta ergometrică Corect: c 175. c. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare: a. b. d. e. d. c. b. scădem durata exerciţiilor creştem durata exerciţiului utilizăm terapia ocupaţională se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar prelungite în timp se lucrează la intensităţi mari de efort Corect: b. bolnavii cardiovasculari. d 173. e. b. c. c.

c.b. Antrenamentul la efort are ca efecte: a. e. creşte rezistenţa vasculară periferică scade amplitudinea denivelării segmentului ST la efort scade nivelul catecolaminelor serice şi al lipidelor serice creşte extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor creste amplitudinea denivelării segmentului ST la efort . 3 minute de efort urmate de o pauză de 30-180 secunde. d. e. d. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de: a. e. d. b. c. d. e. 30-40% din consumul maxim de oxigen 40-50% din consumul maxim de oxigen 20-30% din consumul maxim de oxigen 60-80% din consumul maxim de oxigen 60-80% din capacitatea funcţională testată a pacientului Corect: d. e. e. d 180. b. Metodica unei şedinţe de antrenament la efort împarte programul în: a. e 177. Intensitatea efortului la cardiaci şi pulmonari se recomandă a fi: a. 1 pe săptămână 2. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de: a. b. b. ciclu care se repetă la 30-60 minute 5 minute de efort 10 minute de efort 15 minute de efort 7 minute de efort Corect: a 178. b. prima parte 6-15 minute încălzire partea a doua alcătuită din exerciţiul propriu-zis de efort partea a treia marchează trecerea la starea de repaus. 2-3 pe săptămână 5 pe săptămână 6 pe săptămână 10 pe săptămână Corect: b 179. c. b. d. b. d. durerile precordiale cefalee transpiraţii reci oboseala Corect: a. c. durează 20 minute partea a treia marchează trecerea la starea de repaus. c. durează 5-10 minute partea a treia durează 25 minute Corect: a. c. d 176.

desene antrenamentul se opreşte la orice semn de oboseală sau plictiseală este necesară o forţă mare pentru o mişcare de precizie Corect: a. nivelul de solicitare al exerciţiilor fizice corelat cu frecvenţa cardiacă este de: a. b. Obiectivele terapeutice ale pacienţilor coronarieni se pot realiza: a.Corect: b. d 181. e. medicaţia specifică afecţiunii pragul angios restant valorile crescute ale TA valorile crescute ale frecvenţei cardiace valorile crescute ale frecvenţei respiratorii Corect: b 184. d. c. controlul ritmul respirator controlul volumului curent raportul intre timpii respiratori controlul fluxului de aer raportul gazelor din aerul inspirat Corect: a. b. b. înregistrări cinematice. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari. c. b. d 182. b. c. d 183. c. până ce coordonarea este obţinută orice contracţie a muşchiului care nu este necesară unei activităţi date trebuie evitată se vor utiliza explicaţii verbale. c. e. efortul lor este cel mai mult limitat de: a. b. e. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se face după anumite reguli: a. d. 30% din frecvenţa maximă 50% din frecvenţa maximă 70%-80% din frecvenţa maximă 100% din frecvenţa maximă 90% din frecvenţa maximă Corect: c 185. În perioada de la 8-12 săptămâni postinfarct. exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de câteva ori pe zi. c. d. d. e. b. Controlul şi coordonarea respiraţiei are următoarele componente: a. b. fără întrerupere. c. c . d. medicamentos chirurgical antrenament fizic drenajul de postură reeducarea tusei Corect: a. c. e.

e. Se consideră infarct miocardic necomplicat în următoarele situaţii: a. Imobilizarea prelungită la pat a pacienţilor coronarieni este urmată de multiple complicaţii: a. infarctul miocardic cu hipotensiune arterială infarctul miocardic fără durere cardiacă persistentă sau recurentă infarctul miocardic fără disritmii semnificative infarctul miocardic fără insuficienţă cardiacă infarct miocardic cu anevrism ventricular Corect: b. c. e. b. b. c 187. 10W 25-30W 40W 50W 20W Corect: b 191. d. d. durerea anginoasă suportabilă extrasistolia ventriculară agravată la efort (peste 25% din bătăi) . Obiectivele fazei a II-a şi a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt: a. c. Parametrii urmăriţi în recuperarea după infarctul miocardic acut necomplicat sunt: a. c 190. Criteriile de terminare a testului de efort sunt: a. b. b. d. b. c. reantrenarea la efort readaptarea la viaţa cotidiană readaptarea socio-profesională nici una din variantele de mai sus pensionarea pacienţilor Corect: a. d 189. e 188. b. c. b. b. frecvenţa cardiacă EKG tensiune arterială monitorizarea holter toţi parametrii de mai sus Corect: a. c. e. d. c. d. e. decondiţionarea cardio-vasculară stază venoasă şi bronşică tulburări trofice ameliorarea fracţiei de ejecţie decompensări psihice Corect: a. În testarea de efort la cicloergometru. creşterea progresivă a intensităţii efortului la fiecare treaptă de efort este de: a. e. c.186.

a. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului miocardic acut este de: a. e. d. 5 şedinţe/săptămână 2 şedinţe/săptămână 3 şedinţe/săptămână 4 şedinţe/săptămână zilnic Corect: c 193. d. Tudor Sbenghe. e. e TESTE GRILĂ KINETOPROFILAXIE Bibliografie: 1. c. c . c. b. b.c. Contraindicaţii testării la efort sunt. Antrenamentul aerobic se realizează printr-un program de exerciţii: a. b. c. e 192. c. 1999. d. 195. e 194. infarctul miocardic acut în primele 6 zile de evoluţie angină pectorală de efort insuficienţa ventriculară stângă simptomatică severă hipertensiunea arterială (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg) stenoză aortică severă Corect: a. e. d. b. d. 345-357. d. Complicaţiile posibile ale testării la efort sunt: a. cu o anumită durată cu o anumită frecvenţă aplicate consecvent de intensităţi întâmplătoare la temperatura de 37º Corect: a. Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei. oprirea cardiacă. infarctul miocardic acut. e. Editura Medicală Bucureşti. c. decesul hipotensiunea insuficienţa respiratorie insuficienţa circulatorie cerebrală acută insuficienţa cardiacă congestivă Corect: a. b. tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaţia ventriculară tulburările de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare creşterea TA peste 230/130mmHg Corect: b. e. pag 325 -336. d. c. b.

196. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:
a. b. c. d. e. în timpul efortului prin exerciţiu fizic în repaus în cazul adaptării la altitudini diferite în cazul exerciţiilor anaerobe în somn Corect: a, b

197. Modificările adaptative apar la nivelul:
a. b. c. d. e. organismului ca întreg aparatului cardio-vascular analizatorilor aparatului respirator fanerelor Corect: a, b, d

198. Dintre factorii care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentul aerobic, fac excepţie:
a. b. c. d. e. vârsta sexul coeficientul de inteligenţă nivelul de fitness iniţial abilităţile individuale Corect: c

199. Efectele adaptative la nivelul muşchilor se manifestă prin:
a. b. c. d. e. creşterea consumului de glicogen muscular aport crescut de oxigen local hipertrofie musculară hipotrofie musculară hipotonie musculară Corect: b, c

200. Creşterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este:
a. b. c. d. e. mai mare la tineri mai mare la vârstnici aceeaşi pentru toate categoriile de vârstă aceeaşi pentru indivizii cu aceeaşi greutate şi înălţime independentă de alimentaţie Corect: a

201. Adaptările cardio-vasculare în repaus înregistrează următoarele modificări ale parametrilor:
a. b. scăderea frecvenţei cardiace scăderea volumului sanguin circulant

c. d. e.

scăderea valorilor tensionale creşterea volumului bătaie cardiac scăderea volumului bătaie cardiac Corect: a, c, d

202. Adaptările cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizează prin:
a. b. c. d. e. creşterea consumului de oxigen miocardic scăderea volumului bătaie cardiac creşterea debitului cardiac corespunzător cerinţelor efortului scăderea consumului de oxigen la nivelul miocardului creşterea consumului de oxigen la nivelul miocardului Corect: c, d

203. Modificările adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de:
a. b. c. d. e. creşterea valorilor colesterolului scăderea valorilor trigliceridelor scăderea cantităţii de hemoglobină scăderea hematocritului scăderea trombocitelor Corect: a, c, d, e

204. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienţii cu afecţiuni coronariene deoarece prin modificările adaptative sanguine:
a. b. c. d. e. scade riscul trombotic creşte riscul trombotic creşte fibrinoliza previne apariţia ischemiilor coronariene scade fibrinoliza Corect: a, c, d

205. Modificările adaptative respiratorii apărute în antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a. b. c. d. e. creşterea frecvenţei respiratorii în mod special creşterea volumelor respiratorii scăderea volumelor respiratorii scăderea capacităţii de difuziune alveolo-capilară creşterea travaliului respirator Corect: b

206. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:
a. b. c. d. e. nu apar decât la pacienţii cu tulburări emoţionale sunt prezente la orice pacient sunt utile în managementul stresului sunt utile pentru creşterea performanţelor cognitive stimulează atenţia Corect: b, c, d, e

207. Efectele adaptative obţinute prin antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxia primară sunt:
a. b. c. d. e. ireversibile reversibile durează maxim o săptămână menţinute numai dacă se menţine permanent un anumit grad de antrenament menţinute numai dacă se execută sporadic exerciţii aerobice Corect: b, d

208. Antrenamentul aerobic se realizează prin următoarele tipuri de activităţi fizice:
a. b. c. d. e. orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în prezenţa oxigenului orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în absenţa oxigenului numai activităţi sportive specifice activităţi cotidiene orice activitate sportivă Corect: a, d

209. Antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxie exclude următoarele tipuri de activităţi:
a. b. c. d. e. Mersul cu ritm rapid Efortul la covor rulant Pedalarea la bicicleta ergometrică sau simplă Exerciţii cu greutăţi Baschet de performanţă Corect: e

210. Parametrii care caracterizează antrenamentul aerobic sunt următorii:
a. b. c. d. e. intensitatea durata frecvenţa variaţia temperatura Corect: a, b, c, d

211. Factorii care condiţionează alegerea exerciţiilor aerobice sunt:
a. b. c. d. e. abilităţile individuale musculatura vizată preferinţa terapeutului temperatura corporală presiunea atmosferică Corect: a, b

212. Notaţi semnificaţiile adevărate în legătură cu numărul de seturi pentru exerciţiile aerobice:
a. b. c. d. se începe cu un set pentru fiecare exerciţiu se creşte din 3 în 3 se creşte progresiv, până la maxim 6 seturi se creşte din 5 în 5

c 216. c. d. e. la acelaşi nivel cu activităţile cotidiene peste pragul stimulului de antrenament crescută progresiv scăzută progresiv crescută brusc ca să poată produce creşterea forţei musculare Corect: b. c. d. e. grupele musculare mici grupele musculare mari cu membrele superioare cu membrele inferioare cu hemicorpul drept Corect: b. intensitatea antrenamentului aerobic trebuie să fie: a. b. Variaţia programului aerobic semnifică modificarea: a. De obicei raportul intensitate/durată. b. d. b. e. c 214. c. c. c 215. d. b. Exerciţiul aerobic muscular poate fi: a. este: a. d . utilizat în antrenamentul aerobic. b. c 213. c. direct proporţional invers proporţional aleator dependent de greutatea pacientului dependent de înălţimea pacientului Corect: b 217. e.e. static dinamic izokinetic izometric izomorf Corect: a. d. c. Conform principiului încărcării. b. e. se creşte din 10 în 10 Corect: a. Ordinea aplicării exerciţiilor aerobice începe cu: a. b. poziţionării segmentelor mobilizate raportului durata exerciţiilor/durata intervalelor de repaus tipului de exerciţiu orelor la care se realizează antrenamentul numărului de participanţi la antrenament Corect: a.

e. c. 222. 1997. c. d. Kinetologie profilactică. d. Adrian Bighea. Bucureşti. terapeutică şi de recuperare. b. Editura Agora. b. d. b. 1987. d. Noţiuni practice de medicină recuperatorie. e. b. b 220. b. Gonartroza Periartrita scapulo-humerală Tendinitele Periartrita coxo-femurală . deoarece nu determină creşterea VO2 max: a. adaptarea la microclimat adaptarea la macroclimat încălzirea exerciţiile răcirea Corect: a. e. e. c. de anduranţă de flexibilitate de forţă submaximal supramaximal Corect: b 219. Tipurile de antrenament aerobic pot fi: a. 2. d. Sbenghe. Specificaţi care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseşte singur. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde următoarele perioade. c. c. Selectaţi enunţurile afirmative despre efectele perioadei de încălzire a antrenamentului aerobic: a. c. d. b. antrenament continuu antrenament cu intervale antrenament continuu cu intervale antrenament cu circuit antrenament în circuit cu intervale Corect: a.218. b. Editura Medicală. cu excepţia: a. Din grupa afecţiunilor reumatismale degenerative fac parte: a. Roxana Popescu. e TESTE GRILĂ RECUPERAREA REUMATOLOGICĂ 1. creşte fluxul sanguin muscular previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic previne tulburărilr de ritm cardiac şi de irigaţie coronariană creşte performanţa musculară scade performanţa musculară Corect: a. d 221. T.

c. Menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului Menţinerea / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului muscular Prevenirea poziţiilor vicioase Prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive Redimensionarea obiectivelor casnice Răspuns: e 226. e. Miozitele Răspuns: a 223. Combaterea durerii Reeducarea respiratorie Recuperarea mobilităţii articulare şi a tonusului muscular Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular Ameliorarea circulaţiei locale Răspuns: b 227. Alegeţi răspunsul fals. d. b. Prezenţa factorului reumatoid Absenţa nodulilor subcutanaţi Prezenţa artritelor periferice Afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale Afectarea tegumentelor şi mucoaselor Răspuns: a 225. e. b. Alegeţi răspunsul fals: a.e. cu excepţia unuia singur: a. d. c. picioare) PR evoluează către deformare şi anchiloză articulară În PR redoarea matinală durează cel puţin o oră În stadiul III al PR se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă Răspuns: e 224. cu evoluţie cronică progresivă PR afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini. cu excepţia: a. c. c. c. d. d. e. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele. d. Clinica gonartrozei este caracterizată de următoarele elemente. b. e. Subfebrilitate Redoare de inactivitate Senzaţie de instabilitate la nivelul genunchiului Chist Baker Tulburări de statică la nivelul genunchiului Răspuns: a . b. b. e. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative sunt următoarele: a. PR este o afecţiune reumatismală inflamatorie. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt cele enumerate cu o singură excepţie: a.

La inspecţia tegumentelor pacienţilor cu sindrom reumatoid se pot evidenţia: a. 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici Lombalgie cronică mecanică. c. d. Indicele Schöber Indicele tragus-acromion Indicele Ott Indicele menton-stern Indicele occiput-perete Răspuns: b. c. Alegeţi răspunsurile corecte. e. e 232. e. b. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin: a. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical Electroterapia include galvanizări. curenţi de medie frecvenţă şi înaltă frecvenţă Împachetările cu parafină „pelerină” au efect benefic Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii extensoare Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburări neurologice severe şi progresive Răspuns: a 229. Alegeţi răspunsul fals. c. e 233. Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis Noduli reumatoizi în spondilita anchilozantă Noduli Bouchard şi Heberden în boala artrozică Tofi gutoşi în poliartrita reumatoidă Eritem facial „în fluture” în lupusul eritematos diseminat Răspuns: a. Alegeţi răspunsul fals. meteorodependentă Lumbago acut cu pseudosciatică. d. b. b. d. CDD. c. după ridicare de greutăţi Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv Sindrom de coadă de cal Răspuns: d 230. c. Gonartroza Periartrita scapulo-humerală Periartrita coxofemurală Algoneurodistrofia Maladia Dupuytren Răspuns: a 231. e. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele entităţi clinice: a.228. b. c. d. Poliartrita reumatoidă este caracterizată de următoarele deformări articulare: a. e. Deviaţia cubitală a degetelor şi mâinii . Care? a. d. b. e. d. Discopatia lombară de fază IV se manifestă astfel: a. O singură afirmaţie cu privire la spondiloza cervicală din cele enumerate mai jos este falsă.

artrită. Manifestările cutanate constau în plăci eritemato-scuamoase pe coate. d. c. c. b. În poliartrita reumatoidă se pune accent pe tonifierea: a. b. Police în „Z” Flexum de cot Genu recurvatum Genu flexum Răspuns: a. e. d. e. e 234.b. c. e. b. Extensorilor degetelor Flexorului superficial al degetelor Flexorilor antebraţului Flexorilor coapsei şi gambei Musculaturii intrinseci a mâinii Răspuns: a. Este artrita reactivă Este caracterizat de triada: conjunctivă. c 236. c. e 238. c. d. cardiace. Sindromul Reiter: a. uretrită Nu este însoţit de manifestări generale Sunt contraindicate procedurile de electroterapie şi termoterapie Poate evolua către spondilita anchilozantă Răspuns: a. Pumn în extensie 10-20˚ Deviaţia cubitală a mâinii şi degetelor Flexie uşoară a metacarpofalangienelor Police în abducţie şi opoziţie Interfalangiene proximale în extensie Răspuns: a. e. e 237. b. e. trunchi Este însoţită de manifestările extraarticulare: oculare. b. d. e. c. În poliartrita reumatoidă: a. b. respiratorii În majoritatea cazurilor apar manifestările articulare şi apoi cele cutanate Cea mai frecventă formă este artrita mutilantă Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformărilor şi anchilozelor articulare . c. b. c. posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizează astfel: a. Se evită poziţiile sau activităţile ce solicită flexorii degetelor Se recomandă purtarea de susţinători plantari Se evită poziţia şezândă pe scaune sau fotolii joase Se recomandă exerciţiile care antrenează prehensiunea de forţă Cura balneară se adresează tuturor formelor de poliartrită reumatoidă Răspuns: a. d 235. Alegeţi răspunsurile corecte. b. d. În poliartrita reumatoidă. d. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita psoriazică sunt adevărate: a. b. genunchi.

Se începe cât mai precoce şi are continuitate absolută Ocupă primul loc în ierarhia formelor de tratament fizical Pune accent pe exerciţiile de flexie la nivelul coloanei vertebrale şi centurilor Cuprinde exerciţii pentru reeducarea respiraţiei toracice şi abdominale Kinetoterapia este adaptată stadiului evolutiv Răspuns: a. e. c. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. e 240. c. Decubit dorsal pe pat tare. c. d. e. b. c. În spondilita anchilozantă menţinerea sau creşterea tonusului muscular se realizează în special la nivelul anumitor grupe musculare: a. Menopauza Obezitatea Vârsta peste 50 ani Sexul feminin Rasa neagră Răspuns: a. d. e. e 242. cu iradiere în basculă Tabloul clinic al spondilita anchilozantă include şi disfuncţia ventilatorie restrictivă În stadiile avansate ale spondilita anchilozantă se poate instala „poziţia de schior” Răspuns: a. cu antebraţele pe masă Evitarea şederii prelungite în fotoliu În ortostatism păstrarea distanţei maxime xifoid-pube Răspuns: b. b. Ischiogambieri Iliopsoas Adductorii coapsei Erectorii capului şi trunchiului Muşchii abdominali Răspuns: b. e 243. d. d. b. d. c . În timpul activităţilor cotidiene spondiliticul trebuie să păstreze anumite posturi: a. Alegeţi răspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita anchilozantă: a. e. e 241. d.Răspuns: a. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular: a. cu pernă sub cap Şezând pe scaun cu spătar înalt şi păstrarea contactului permanent al spatelui cu spătarul Masa de lucru la nivelul pieptului. b. c. d. b. b. În spondilita anchilozantă cura balneară este indicată în special în staţiunile de pe litoralul Mării Negre Spondilita anchilozantă afectează cu preponderenţă sexul feminin Caracteristice spondilita anchilozantă sunt lombosacralgiile în a doua jumătate a nopţii. c. e 239. d. b. e. b. c. d.

b. d. e. Kinetoterapia în gonartroză constă în: a. d. Igiena ortopedică a şoldului constă în: a. e 246. d. c. Comprese reci cu sulfat de magneziu Împachetări cu parafină Curenţi de joasă frecvenţă Curenţi de medie frecvenţă Biostimulare laser Răspuns: c. b. b. b. Igiena ortopedică a genunchiului constă în: a. Formele acute Formele subacute Coxartroza la debut Coxartroza operată Forme cu redoare strânsă şi atitudine vicioasă ireductibilă Răspuns: c. c. Posturări în flexie a genunchiului Tonifierea cvadricepsului. Indicaţiile curei balneare în coxartroză sunt reprezentate de: a. e. pe faţa anterioară a coapsei Mers şchiopătat Parestezii pe faţa anterioară a coapsei Răspuns: a. d. fesier. c. e 248.244. d. d. a tricepsului sural Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete Exerciţii în lanţ kinetic închis Exerciţii pentru coordonare . d. Mers şi ortostatism prelungit Greutate corporală ideală Mers pe teren accidentat Mers cu sprijin în baston Evitarea urcării şi coborârii scărilor Răspuns: b. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde: a. d 245. e. e 249. e. Evitarea tocurilor înalte Evitarea traumatismelor directe Repaus prelungit Medicaţie antialgică Descărcarea de greutate a genunchiului Răspuns: a. c. e. d. c. b. b. Durere la nivelul genunchiului Redoare de inactivitate Durere la nivelul peritrohanterian. c. b. Procedurilor de electroterapie antialgică în gonartroză includ: a. inghinal. d 247. b. c. e.

Răspuns: b. d. e 250. Asuplizarea trunchiului inferior Relaxarea musculaturii lombare contracturate Relaxare generală Scăderea iritaţiei radiculare Creşterea tonusului vagal Răspuns: b. e 252. b. b. b. e. c. c. d. c. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde: a. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul: a. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombară sunt următoarele: a. Durerilor care nu cedează la tratament conservator Recidivelor frecvente . e 251. e. d. b. Cervicalgie iradiată occipital. Reeducarea respiratorie Combaterea durerii Corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti Restabilirea controlului adecvat al mişcării Profilaxia recidivelor Răspuns: b. b. e. e 253. c. 4 celulare Curenţi diadinamici în special în lumbago musculo-ligamentar Împachetări cu parafină lombar în formele acute Băi simple la 36-37˚ în cazul radiculopatiilor reziduale Răspuns: a. b. „Şcoala spatelui” constă în: a. Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului Înzăvorârea coloanei lombare Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti Programul Williams fazele I şi II Relaxarea musculaturii lombare contracturate Răspuns: a. c. b. c. d. d. d. c. e. e. d. în vertex. c. în umeri Nevralgie cervico-brahială Sindrom Barré-Lieou Puncte dureroase la nivelul umărului Vertij. c. d. Masaj sedativ lombosacrofesier Băi galvanice. b. Spondilodiscartroza cervicală are manifestări clinice polimorfe: a. e 254. c 255. c. acufene Răspuns: a. Kinetoterapia din perioada acută a discopatiei lombare urmăreşte: a. fosfene.

PSH (umărul pseudoparalitic) se caracterizează prin: a. Care dintre următoarele mecanisme de producere ale disfuncţiei ventilatorii obstructive sunt ireversibile: a. 1987. e. d. c. T. Sbenghe. Editura Medicală. e. e. b. Kinetologie profilactică. d. Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici Apariţiei sau agravării unui deficit motor Apariţiei sindromului de „coadă de cal„ Răspuns: a. e 257. d. b. 1998. Adriana Sarah Nica. T. b. c. hipertrofia şi hiperplazia glandelor bronşice procesele fibrotice bronşice şi peribronşice atrofia peretelui bronşic şi pierderea de căi aeriene bronhospasm scăderea reculului elastic Corect: a. c. Sbenghe.c. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. e 256. Bucureşti. e. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. pagini 292-305 258. 1996. d TESTE GRILĂ RECUPERARE RESPIRATORIE BIBLIOGRAFIE: 1. d. c. PSH (umărul dureros simplu) se caracterizează prin: a. terapeutică şi de recuperare. d. Durere de intensitate mare Mobilitate activă absentă Mobilitate pasivă normală Absenţa tulburărilor de sensibilitate Modificări ale reflexelor osteotendinoase Răspuns: b. pagini 229-232 2. c. b. Editura Universitară „Carol Davila”. e . b. Bucureşti. Bucureşti. pagini 186-246 3. Durere de intensitate mare Limitarea mare a mobilităţii pasive Substratul anatomopatologic este capsulita retractilă Aspect radiologic normal Evoluţie favorabilă la aplicarea curenţilor de joasă frecvenţă Răspuns: d. Editura Medicală.

c. prin ţintirea mecanismelor ireversibile scăderea obstrucţiei dinamice din expir creşterea obstrucţiei dinamice din expir reeducarea ritmului respirator Corect: a. e. creşterea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate scăderea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate intrarea în contracţie a muşchilor inspiratori de rezervă (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de repaus) .9 Corect: d 262. b. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare-unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt: a. b. d. c. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a presiunii coloanei de aer care străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în sindromul obstructiv) prin următoarele modalităţi: a.5 0. e. mărirea diametrului bronşic. e.7 0. al căror raport este egal cu: a. reeducarea ritmului respirator reeducarea raportului inspir / expir scăderea obstrucţiei dinamice din expir creşterea obstrucţiei dinamice din expir reeducarea ritmului respirator Corect: a. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu perturbarea volumelor pulmonare-unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt: a. Un schimb gazos fiziologic la nivelul membranei alveolo-capilare este dependent de normalitatea celor 2 factori determinanţi-ventilaţia alveolară şi circulaţia capilară.6 0. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu perturbarea distribuţiei aerului intrapulmonar . d 263. c 260. d. c. reeducarea raportului inspir / expir scăderea obstrucţiei dinamice din expir corectarea inegalităţii de distribuţie oxigenoterapia ventilaţia mecanică Corect: c. b 261. b. d. c. b. d.8 0. b. 0. prin ţintirea mecanismelor reversibile mărirea diametrului bronşic. c. e.unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt: a.259.

d. c. b. tusea cefalee expectoraţia febra şi frisonul semnele sindromului obstructiv în funcţie de gradul disfuncţiei ventilatorii Corect: a. d. Creşterea costului ventilator de câteva ori în sindromul obstructiv se traduce sub raport clinic prin: a. d. d 266. e. b. c. e. d. cefalee dispnee tuse expectoraţie febră Corect: b 265. c. c. Apariţia hipoxemiei exprimă instalarea insuficienţei pulmonare denumită: a. e 268. tonifierea musculaturii respiratorii reeducarea ritmului respiraţiei reeducarea frecvenţei respiraţiei scăderea obstrucţiei oxigenoterapie Corect: a. senzaţie de tensiune toraco-pulmonară inadecvată percepere anormală a unei jene respiratorii senzaţie de disconfort abdominal percepere anormală a bătăilor inimii senzaţie de astenie fizică . Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu perturbarea travaliului ventilator-unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt: a. b. c. c. intrarea în contracţie a muşchilor expiratori (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de repaus) intrarea în contracţie a muşchiului diafragm Corect: a. e. e. e. Dispneea este un simptom subiectiv definită ca o: a.d. d. b. b. c. c. Reperele clinice ale bronşitei cronice sunt: a. d 264. insuficienţă pulmonară parţială insuficienţă pulmonară de distribuţie insuficienţă pulmonară de perfuzie insuficienţă pulmonară totală insuficienţă pulmonară gravă Corect: a. e. b. b 267.

b 269. pf îndepărtarea narinelor cu ajutorul policelui şi indexului . e. b. d. Din metodele programului de recuperare medicală aplicat la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă nu face parte: a. c. c. b. expirul numai pe gură expirul cu buzele strânse. umidifierea bronşică drenajul de postură şi educarea tusei utilizarea mucokineticelor şi a medicaţiei specifice pentru pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă posturarea relaxantă exerciţii respiratorii abdominale Corect: a. c. îndepărtarea factorilor de risc bronho-pulmonari corectarea factorilor patologici extrapulmonari de întreţinere sau agravare a disfuncţiei ventilatorii obstructive dezobstrucţia bronşică creşterea costului ventilaţiei şi relaxarea musculaturii respiratorii ameliorarea distribuţiei intrapulmonare a aerului Corect: d 271. b. d. Caracteristicile programului de recuperare medicală la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. Principalele modalităţi terapeutic-recuperatorii prin care se reuşeşte evacuarea secreţiilor bronşice. c.Corect: a. d. c 270. au adoptarea poziţiilor de facilitare a tusei poziţionarea corpului în timpul tusei. c. f. d. au adoptarea altor poziţii cu evitarea celor de facilitare a tusei controlul respiraţiei în accesul de tuse controlul respiraţiei numai perioadele fără acces de tuse emiterea unei tuse cu sunet „rotund”. ca pentru fluierat sau cu pronunţarea consoanelor de tipul h. „surd” Corect: a. c. complexitatea metodelor simplicitatea metodelor continuitatea aplicării lor intermitenţa aplicării lor absenţa măsurilor de profilaxie din componenţa programului Corect: a. Kinetoterapia respiratorie performată pentru reducerea rezistenţei din expir-element de bază al scăderii travaliului ventilator la bolnavii obstructivi-cuprinde următoarele aspecte: a. cu scopul de a dezobstrua căile respiratorii la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. e. b. Reeducarea tusei cuprinde următoarele componente: a. b. b. s. poziţionarea corpului în timpul tusei. e. c 272. e 273. e.

decubit dorsal. reducerea ritmului respirator creşterea ritmului respirator controlul volumului curent controlul fluxului de aer obţinerea unui raport între timpii respiratori (inspir / expir) egal cu 1 / 2-1 / 2. d 277. leziunilor bronhopulmonare stării de antrenament la efort a pacientului . c. ortostatism. c. Tehnicile de lucru prin care se realizează antrenarea muşchiul diafragm ca principal muşchi inspirator constau din: a. b. ortostatism. Condiţia fizică a pacientului pulmonar este rezultatul: a. Respiraţia abdominală se învaţă în diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar. mers. d. e.5 Corect: a. posturare în Trendelenburg cu o greutate pe abdomen folosirea borcanelor Pescher folosirea unei sticle cu un tul de plastic introdus în ea şi în care se suflă continuu pentru a produce bule exerciţii de respiraţie la nivelul nasului gimnastica corectoare Corect: a. c. b. d. mers şezând. e. c 274. ortostatism. reechilibrarea tonusului muscular general şi al musculaturii respiratorii. Controlul şi coordonarea respiraţiei-unul dintre cele mai importante capitole din kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă-include următoarele aspecte: a. b. e. b. mers. b. mers. e. b. decubit dorsal decubit dorsal. decubit dorsal. şezând Corect: a 275. ordinea corectă a acestora fiind: a. e. şezând şezând. ortostatism.d. decubit dorsal ortostatism. d. şezând. c 276. Efectele favorabile ale relaxării generale la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. b. c. c. mers. d. e 278. b. reeducarea respiraţiei diafragmatice tonifierea musculaturii respiratorii Corect: a. d. cu instalarea eutoniei limitarea cererii de oxigen a organismului şi a producţiei de bioxid de carbon diminuă semnificativ starea de „tensiune inadecvată” permite ventilaţia asistată limitează efortul fizic Corect: a. c.

b 279. e 280. antrenamentul prin mers (cura de teren) antrenamentul la scăriţă exerciţii fizice rezistive. d. e. c. e. b. intense antrenamentul la piscină antrenamentul prin terapie ocupaţională Corect: a. c. e. e 281. e. spate rezemat de perete coloana cifozata membrele superioare la zenit membre inferioare extinse membrele inferioare uşor flectate din genunchi . b. d. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt: a.c. posturi relaxante posturi facilitatorii posturi de drenaj posturi corective posturi antideclive Corect: a. mediului ambiant condiţiilor meteo funcţiei reno-urinare a pacientului Corect: a. c. b. d. corijarea curburilor patologice ale gâtului şi poziţiei capului corijarea poziţiei umerilor şi scapulei corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale şi lombare conservarea poziţiei şi mobilităţii existente ale bazinului tonifierea diafragmului şi musculaturii respiratorii Corect: a. c. c. d. b. b. d. b. e. pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei posturi facilitatorii: a. d. e 282. progresive. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde: a. c 283. d. e. Cele mai utilizate modalităţi de antrenament la efort performate la pacienţii cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. b. În ortostatism. b. Introducerea antrenamentului de efort la pacienţii cu disfuncţie ventilatorie obstructivă determină creşterea toleranţei la efort prin: a. d. c. ameliorarea ventilaţiei printr-o mai bună coordonare a „pompei” toraco-abdominale reducerea suprafeţei de schimb alveolo-capilar reducerea extracţiei periferice a oxigenului ameliorarea performanţei cardiace prin efortul dozat ameliorarea condiţiei psihice Corect: a.

e. În decubit dorsal. e 285. c. e. e 284. c. c. b. e 286. c. pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei posturi facilitatorii: a. d. d. e. patul fiind înclinat la 450 braţele în abducţie la 300-400 şoldurile şi genunchii în extensie şoldurile şi genunchii în uşoara flexie antebraţele stau în sprijin pe două perne Corect: a. e. membre inferioare uşor flectate în şezând "postura aplecat înainte" posturarea conform sistemului celor "5 perne în scară" Corect: c. d. d. decontracturarea musculaturii spinale si tonifierea musculaturii abdominale asuplizarea coloanei dorso-lombare diminuarea cifozei. În aplicarea programului de gimnastică corectoare pentru corijarea curburilor patologice ale gâtului şi poziţiei capului nu se urmăreşte: a. b. în şezând "postura rezemat de spătar" poziţia Trendelenburg spate rezemat de perete.Corect: a. c. b. capul aşezat pe o pernă mică. asuplizarea decontracturarea corectarea lordozei cervicale tonifierea musculaturii cefei accentuarea lordozei cervicale Corect: e . durează aproximativ 40 minute pentru întreg plămânul se efectuează după masă se efectuează înainte de masă sunt urmate de tapotament sunt urmate de vibromasaj Corect: a. b. umerii căzuţi. c. coloana cifozată. Pacientului dispneic îi sunt caracteristice următoarele posturi / poziţii facilitatorii: a. d. b. Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale nu urmăreşte: a. b. d. e 287. e. Aspectele care caracterizează posturile de drenaj bronşic sunt: a. b. d. mobilizarea si tonifierea centurii scapulare creşterea lordozei lombare întinderea şi decontracturarea musculaturii spatelui Corect: d 288. d.

Editura Medicală.289.483 . e. corectare rapidă a gazelor sanguine ameliorarea ventilaţiei alveolare reducerea efortului ventilator creşterea complianţei toraco-pulmonare reducerea complianţei toraco-pulmonare Corect: a. Editura Medicală. Rodica Trăistaru. pagini 191 . e. 2002. b. d 292. d. c. d. c. d 291. Sbenghe. Programul de recuperare la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă include: a. Aplicarea respiraţiei în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă asigură: a. Roxana Popescu. terapeutică şi de recuperare. Sbenghe. Bucureşti. Editura Medicală Universitară.. T. se adapteze spontan să fie lăsat liber la nivelul cel mai convenabil să compenseze volumul curent mic să respecte raportul optim al timpilor respiratori fie cât mai redus Corect: a. Kinetologie profilactică. tratarea cauzei supraîncărcării ameliorarea ventilaţiei alveolare dezobstrucţia bronşică antrenamentul la efort reducerea rezistenţei la flux în căile aeriene Corect: a. e. b. P. Ritmul respirator la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă trebuie să: a. d. c. b. Tehnicile utilizate pentru programele de recuperare respiratorie sunt variate dar nu includ: a. d. b. Ghid de evaluare clinică şi funcţională în recuperarea medicală. c. proceduri de electroterapie hidroterapia sub formă de aerosoli. pagini 142 – 158. Badea. cu sau fără medicaţie hidroterapia de tip general sau local kinetoterapie electrostimularea nervilor periferici ai membrelor inferioare Corect: e TESTE GRILĂ KINETOTERAPIA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE ŞI PROPRIOCEPTIVĂ Bibliografie: 1. b. pagini 333 . Craiova. e. 1987. b. 331 – 343 3. Kinesiologie – ştiinţa mişcării. b.228 2. c 290. T. Bucureşti. c. 2004. volumul II.

e 296. Aparat de timp – opreşte mişcarea la locul şi momentul dorit Aparat de învăţare – circuitele cerebelului se modifică prin experienţă Aparat de învăţare – inputurile repetate slăbesc sinapsele Aparat coordonator – integrează mişcările unor articulaţii într-un lanţ cinematic complex şi coerent Aparat coordonator – nu influenţează semnificativ abilităţile Corect: a.293. aprecierea întregului corp în emisferul drept Analiza ritmului vocii. e. c. auz. Ajustarea permanentă a tonusului postural de către bucla gamma este posibilă în baza mai multor aspecte. e. b. Controlează motricitatea voluntară. b. b. Reglează tonusul muscular al posturii Reglează tonusul muscular al membrelor Reglează mişcările complexe voluntare Controlează dimensiunea. cu predilecţie pentru musculatura distală Rol activator direct. b. Comenzii extrapiramidale Comenzii piramidale Modularii cerebeloase Modulării formaţiunii reticulate Modulării aparatului vestibular Corect: b 297. şi anume: a. amplitudinea mişcării voluntare declanşate de sistemul piramidal Rol facilitator sau inhibitor asupra motoneuronilor medulari Corect: a. d. având rol în declanşarea intenţională a activităţii aparatului motor muscular. d. d. Analiza informaţiilor de la văz. tact în emisferul stâng Analiza informaţiilor de la tact. d. vorbire în emisferul drept Analiza secvenţialităţii sunetelor şi a actelor motorii în emisferul stâng Analiza conţinutului informaţiilor spaţiale globale. facilitator pentru motoneuronii medulari Rol activator indirect pentru motoneuronii medulari Rol în menţinerea tonusului muscular prin influenţarea motoneuronului alfa fazic Rol în menţinerea tonusului muscular prin influenţarea motoneuronului alfa tonic Corect: a. e 295. b. c. a locului ocupat de corp în spaţiu în emisferul drept Corect: a. Rolul celor două emisfere cerebrale este: a. d. b. c. e. e. şi anume: a. Rolul tractului piramidal este complex. c. d. d . e 294. c. c. cu excepţia: a. Principalele aspecte funcţionale care definesc cerebelul sunt: a. d. b. propriocepţie. Rolul tractului extrapiramidal este complex. e.

c. d. b. d. cu excepţia: a. b. c. e. b. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se derulează în următoarea ordine: a. e. amplitudinea de mişcare Corpul amigdalian conduce automatismul. b. Ganglionii bazali au rol important şi complex în controlul mişcării. b. c. voluntară Mişcarea involuntară Abilitatea de mişcare Antrenamentul la efort Corect: a.298. coordonarea şi tonusul muscular în repaus şi mişcare Corpul striat conduce „jocul” elementelor sistemului locomotor şi ale musculaturii mimicii Corpul striat acţionează unitar deşi componentele sale au funcţii antagoniste Corect: c 299. în cadrul metodei Rood Activarea imaginativă Antrenarea percepţiei contracţiei Electrostimularea neuromusculară. d. b. d 301. Aspectele definitorii ale controlului muscular sunt: a. d 302. în cadrul metodei Kabat Stretching-ul şi excitaţia cutanată. b. 3 – 5 contracţii musculare pentru muşchiul care se lucrează status de indoloritate al pacientului absenţa senzaţiei de oboseală în cursul unei şedinţe se lucrează doar un singur muşchi în cursul zilei se poate derula o singură şedinţă kinetică Corect: a. e. d. c. Stretching-ul şi excitaţia cutanată. Cele mai importante modalităţi kinetice folosite pentru antrenarea controlului muscular sunt: a. Tonusul şi forţa musculară Mişcarea normală. e. c. d. c. chiar în absenţa complianţei pacientului Corect: b. Modularea mişcării active comandate de scoarţă Implicarea în procesul de planificare motorie – direcţia. e. viteza. activă. Şedinţa kinetică derulată pentru antrenarea controlului muscular se caracterizează prin: a. definit prin mai multe aspecte. Mobilitatea → stabilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea Mobilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea → abilitatea Mobilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea Mobilitatea → stabilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată Mobilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea → stabilitatea Corect: a 300. c. c .

303. c. c. c. Modalităţile kinetice care fundamentează programul kinetic aplicat pentru refacerea / antrenarea coordonării sunt: a. c. unică. Mişcările sunt coordonate atunci când există: a. d. e. d. b. fine Inabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în cursul unei mişcări uşoare. apoi se derulează pe suprafeţe instabile Se variază înălţimea centrului de greutate în cursul exerciţiilor Membrele superioare şi trunchiul se utilizează ca elemente stabilizatoare sau destabilizatoare pentru echilibru Câştigarea unei abilităţi motorii funcţionale nu se face prin antrenament şi experienţă. e. e 304. e. b. d. sinergişti. fine Corect: a. posibile prin contracţia muşchilor agonişti. d 305. stabilizatori. d 306. b. cu încărcare la extremitatea superioară şi inferioară Tehnici de facilitare (stabilizarea ritmică. e. Termenul care desemnează tulburările de coordonare este: a. b. antagonişti Integritatea componentelor motorii ale echilibrului Abilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în cursul unei mişcări uşoare. Stimuli senzitivi proprioceptivi. d. Mişcare rapidă. b. e. Asinergie Adiadocochinezia Ataxia Hipotonia Hipermetria Corect: c 307. Recuperarea coordonării la pacienţi cu disfuncţii cerebeloase presupune: a. izometria alternantă) pentru tonifierea musculaturii stabilizatoare Exerciţiile metodei Frenkel Alergarea Terapia ocupaţională . Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu menţinerea echilibrului se suspendă un altul pentru a-l forţa pe primul să intre cât mai mult în acţiune Antrenamentul se începe pe suprafeţe stabile. c. într-un mediu corespunzător Corect: a. d. b. c. c. Tehnici de facilitarea neuromotorii proprioceptive Mobilizările articulare din cadrul metodei Frenkel Gestualitatea necoordonată Terapia ocupaţională Coordonările paliative Corect: a. b. d. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibrului sunt: a. exteroceptivi tactili şi senzoriali Variate „permutări” de mişcare.

Antrenarea controlului motor Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale Controlul amplitudinii de mişcare Controlul centrului de greutate Antrenarea abilităţii Corect: b. Exerciţiile în cadrul metodei Frenkel se derulează în conformitate cu următoarele reguli: a. b. al deplasării ritmice a greutăţii corpului anterior – posterior. e. Testarea echilibrului din ortostatism activ se face cu ajutorul următoarelor teste: a. e. e. d. c. cu multă răbdare. apoi de partea sănătoasă Iniţierea este totdeauna de partea sănătoasă sau mai puţin afectată. d. cu repetare de 4 – 5 ori. d. d. d 312. Testele Romberg sensibilizat. d. c. Testul întinderii membrelor superioare Testul controlului motor Testul „brânciului” Testul transferului.Corect: b. Iniţierea este totdeauna de partea afectată. De la posturile stabile la cele mai puţin stabile De la porturile instabile la cele stabile Patrupedie → în genunchi → şezând lungit → şezând scurtat → ortostatism Patrupedie → în genunchi → şezând scurtat → şezând lungit → ortostatism Patrupedie → ortostatism → şezând lungit → şezând scurtat → în genunchi . apoi de partea contralaterală Fiecare exerciţiu se derulează iniţial cu ochii deschişi. c. e. apoi cu ochii închişi Oricare exerciţiu se derulează lent. cu multă răbdare. b. c. c. Forţei musculare Rezistenţei musculare Tonusului muscular Amplitudinii de mişcare funcţională Echilibrului din ortostatism static Corect: e 310. e 308. sub control vizual. în ordinea corespunzătoare Corect: b. e. stânga – dreapta Testul Romberg Corect: a. b. d 311. Refacerea şi menţinerea echilibrului se derulează în două etape. în ordinea corespunzătoare Exerciţiile se derulează cât mai rapid. cu repetare de 4 – 5 ori. unipodal şi al stresului postural reprezintă teste pentru aprecierea: a. acestea fiind: a. d 309. c. b. b. c. Ordinea posturilor pentru exerciţiile kinetice derulate pentru controlul centrului de greutate este: a.

progresia cu rezistenţă. rostogolirea. izometrie alternantă Pentru promovarea abilităţii se folosesc: inversarea agonistică. Principalele strategii dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt: a. Pentru promovarea mobilităţii se folosesc: iniţierea ritmică. b. e. e 314. izometrie alternantă. balansarea ritmică. stabilizare ritmică. e. . cu o excepţie: a. mecanic) vibraţia telescoparea / compresiunea şi tracţiunea accelerarea. c. d. întinderea / stretching-ul rezistenţa aplicată unei mişcări (prin greutatea corporală. c. e. manual. d. mişcarea activă de relaxare-opunere. Strategia coloanei vertebrale Strategia gleznelor Strategia genunchilor Strategia şoldurilor Strategia paşilor Corect: b. relaxare-contracţie. c 313. Elementele de facilitarea proprioceptive sunt: a. stabilizare ritmică. b. relaxare-opunere. e. Următoarele tehnici de facilitare neuromusculară proprioceptivă fundamentale se folosesc deseori în practica kinetică. secvenţialitatea normală. rotaţie ritmică Pentru promovarea mobilităţii se folosesc: iniţierea ritmică. Tehnicile de facilitarea neuromusculară proprioceptivă se clasifică în: a. mişcarea activă de relaxareopunere. rotaţie ritmică Pentru promovarea stabilităţii se folosesc: contracţii izometrice în zona scurtată. Fundamentale (de bază) Particulare Speciale Specifice Generale Corect: a. d 315.Corect: a. e 317. d. b. b. Prizele mâinilor Comenzile. c. e. mişcarea activă de relaxareopunere. iniţierea ritmică. repetiţia Corect: a. d. c. comunicarea Întinderea (stretch-reflexul) Inversarea lentă Tracţiunea şi compresiunea Corect: d 316. d. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru tehnicile de facilitarea neuromusculară proprioceptivă specifice: a. rotaţie ritmică Pentru promovarea stabilităţii se folosesc: contracţii izometrice în zona scurtată. d. d. relaxare-contracţie. c. stabilizare ritmică. b. c.

b. b. Stretching-ul este contraindicat în următoarele situaţii: a. c . b. e. d. Inhibiţia activă se aplică pentru refacerea amplitudinii de mişcare compromisă de contractura musculară la pacientul cu: a. d. d. e 318. e 322. c. c. Modul corect de aplicare a stretching-ului presupune: a. b. Văzul Auzul Stimularea sinusului carotidian Olfacţia Presiunile pe tendoanele lungi Corect: a. Când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară După o fractură veche. c. Mobilizările Manipulările Stretching-ul pentru ţesutul moale Inhibiţia activă pentru toate structurile ţesutului moale Inhibiţia activă pentru muşchi Corect: c. d 319. e. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se folosesc următoarele metode kinetice specifice: a. d. e. c. apoi se trece spre cele proximale Se întinde doar câte o articulaţie iniţial. d Corect: e 321. Muşchi normal inervat Muşchi denervat Muşchi aflat sub control voluntar normal Miopatie severă Spasticitate piramidală Corect: a. corect consolidată În prezenţa unui proces inflamator acut sau infecţios intraarticular sau periarticular În prezenţa unui hematom sau a altor leziuni ale ţesutului moale La pacientul cu scădere severă de forţă musculară Corect: c.Corect: a. d. d. e. pentru evitarea compresiei articulare Trebuie evitat overstretching-ul (supraîntinderea) Toate aspectele precizate la punctele a. d. c. e 320. b. b. apoi se trece spre cele proximale Se realizează concomitent o tracţiune uşoară în ax. b. Elementele de facilitarea telereceptive sunt: a. Se începe cu articulaţiile distale. c. c. b. e.

mai ales la pacientul cu paralizie Corect: a.relax (contracţie . e 324. Tehnica hold . Facilitarea proprioceptivă a activităţii musculare în cadrul metodei Kabat este asigurată de o serie de manevre care se aplică în timpul mişcărilor active pe diagonală. Obţinerea facilitării în metoda Kabat se realizează prin: a. indiferent scopul funcţional urmărit Creierul uman diferenţiază atât noţiunea de mişcare cât şi pe cea musculară Corect: b. Scăderea sindromului algic articular Menţinerea feedback-ului proprioceptiv articular Scăderea feedback-ului proprioceptiv articular Creşterea mişcărilor articulare prin afectare articulară capsulară Rol profilactic în cazul imobilizărilor prelungite. e. Mecanismelor reflexe elementare Modificărilor de repartiţie tonică prin schimbări ale poziţiei corpului Sincineziilor. Elementul unificator al tehnicilor de facilitarea îl reprezintă utilizarea: a. Acţionare iniţial de partea afectată Acţionare iniţial de partea sănătoasă Respectarea liniilor de mişcare în diagonală şi spirală Iniţierea se face de la nivelul capului şi gâtului. e. b. folosirea unor scheme globale de mişcare folosirea unor scheme de mişcare locale opunerea unei rezistenţe maxime la mişcarea dorită a fi executată de pacient opunerea unei rezistenţe minime la mişcarea dorită a fi executată de pacient alternarea antagoniştilor în reeducarea mişcărilor active prin mecanismul inducţiei succesive descris de Sherrington Corect: a. d. b. e. c. c 327. c. b. c. d 326. c. b.323.contracţie) Tehnica contracţiei agonistului Tehnica Oxford Tehnica Delorme Watkins Corect: d. b. d. e 325. e. e. b.contraction (contracţie – relaxare . Dintre tehnicile enumerate două nu se folosesc pentru obţinerea inhibiţiei active: a.relaxare) Tehnica hold – relax . Indicaţiile pentru mobilizarea articulaţiei periferice sunt: a. c. c. contactul manual şi comanda verbală . şi anume: a. c. d. e 328. continuând cu genunchiul. Principiile de bază care „controlează” facilitarea proprioceptivă sunt: a. în mod diferenţiat Intervenţiilor reflexe periferice Electroterapiei Corect: a. b. d. d.

diametral sau parţial opuse poziţiilor pe care le adoptă pacientul în mod spontan nu se suprapun schemele anormale peste cele normale şi nu se repetă o mişcare incorectă parazitată de sincinezie până când schema sincinetică nu este voliţional controlată poziţiile de inhibiţie reflexă combat spasticitatea. d. Flexie cu rotaţie externă. totdeauna. de cele mai multe ori. totdeauna la membrul inferior Abducţie cu rotaţie internă. respectarea ordinii poziţiilor fundamentale reflex-inhibitorii (se începe totdeauna cu poziţionarea capului şi gâtului) care sunt. stimulii de întindere (aplicaţi în schema de mişcare în care grupul muscular antagonist este în scurtare maximă) tracţiunea şi fixarea articulară sincronizarea normală (contracţia muşchilor în secvenţe desprinse din mişcări coordonate. c. e. e. la membrul inferior Corect: d 331. totdeauna la membrul superior Adducţie cu rotaţie externă. cu largă aplicabilitate la pacientul hemiplegic / hemiparetic. d 330. b. Aspectele de bază necesare a fi respectate în aplicarea exerciţiilor de tip Bobath sunt: a. cu derulare cursivă) toate aspectele precizate la punctele anterioare Corect: e 329. la membrul inferior Flexie cu rotaţie externă. b. Exerciţiile de tip Bobath. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama de următoarele aspecte kinetice fundamentale: a. degete-tibiotarsian). e. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată. b. b. obţinându-se atenuarea tonusului muscular anormal şi o coordonare motrică superioară posturarea pacientului se face cu respectarea acelor poziţii adoptate de acesta controlul permanent al punctelor cheie (articulaţiile) localizate axial (coloana vertebrală cu centurile scapulară şi pelvină) şi distal (degete-pumn. d. totdeauna. recâştigând controlul asupra mişcărilor izolate Corect: a. d. c. Pentru fiecare segment al corpului există două diagonale de mişcare Fiecare diagonală de mişcare are două scheme antagonice Fiecare diagonală de mişcare are trei scheme antagonice Fiecare schemă presupune o mişcare cu trei componente Fiecare schemă presupune o mişcare cu două componente Corect: a. totdeauna la membrul superior Extensie cu rotaţie internă. c. e 332. b. d. indiferent schema de mişcare: a. b. e . d. c.b. au următoarele scopuri / obiective: a. d. limitarea excesului de activitate tonică-reflexă perturbatoare a schemei motorii normale inhibarea sau suprimarea activităţii tonic reflexe anormale modificarea tonusului muscular facilitarea integrării reacţiilor superioare de “ridicare şi echilibru”. în secvenţa dezvoltării lor reale activarea reflexelor posturale. b. c. c. e. e. Corect: a.

e TESTE GRILĂ MASAJ Bibliografie: 1. A Gogulescu. iar senzaţiile care se percep în tot cursul mişcării constituie elemente de bază ale învăţării motorii Toate aspectele anterioare sunt adevărate Corect: e 335. profundă Aplicaţii de rece (gheaţă) pentru perioadă scurtă Aplicaţii de cald pentru perioadă lungă Netezirea lentă. acţionând contra gravitaţiei Se vor diversifica apoi exerciţiile fizice pentru obţinerea controlului asupra coordonării mişcărilor În final se lucrează exerciţii pentru redobândirea reacţiilor de echilibru Ordinea menţionată pentru exerciţiile de la punctele a. d 336. b.21 . e. c. Exerciţiile din metoda Rood se fundamentează pe următoarele aspecte neurofiziologice: a. 17 .333. pag. Care din următoarele afirmaţii referitoare la exerciţiile de tip Bobath sunt adevărate: a. Receptorii cutanaţi Fusul neuromuscular Organul tendinos Golgi Mecanoreceptorii din derm şi articulaţii Receptorii olfactivi Corect: a. d. uşoară. Stimularea receptorilor cutanaţi în cadrul exerciţiilor metodei Rood se realizează prin: a. Orizonturi Universitare. Periere rapidă. I D Nemeş. M Jurca . cu eliminarea acţiunii gravitaţiei Urmează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al diferitelor combinaţii posturale care necesită o mişcare finalizată. c. Iniţial se derulează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al poziţiei. cu reglementarea activităţii fusurilor neuromusculare Este necesar un “input” corect pentru obţinerea unui răspuns motor corect Cea mai eficientă stimulare cutanată se realizează prin perierea tegumentului sau prin trecerea rapidă a unor cuburi de gheaţă Fiecare mişcare care se execută trebuie să aibă o finalizare prestabilă. d 334. e. b. Masaj şi tehnici complementare. ritmică Corect: a. d. e. b. b. c. c.Edit. Timişoara. d. Se facilitează contracţiile voluntare maxime.Masoterapie. b. b. b. c. d. superficială Periere rapidă. c. c şi d nu este important a fi respectată Corect: a. e. c. uşoară. prin activarea aferentă gamma. Receptorii stimulaţi mai frecvent în cadrul exerciţiilor metodei Rood sunt: a.

creşte contractilitatea scade conductibilitatea creşte performanţa musculară . b. c. e. b. Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului: a. scăderea secreţiei glandelor sudoripare descuamare inhibarea creşterii celulelor tinere vasodilataţie activă vasoconstricţie activă Corect: b. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte: a. efectele pot fi: a. d. b. Asupra ţesutului celular subcutanat masajul produce următoarele efecte: a. decontracturant rezorbtiv creşterea temperaturii centrale a corpului scăderea temperaturii centrale a corpului hiperemiant Corect: a. e. e. b. c. e. c. e. e 339. scade afluxul de sânge stimulează refacerea elasticităţii ţesutului conjunctiv îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea reziduurilor scade masa de ţesut gras creşte masa de ţesut muscular Corect: b. c. creşterea metabolismului bazal scăderea metabolismului bazal ameliorarea stării generale hiperemie creşterea fluxului urinar Corect: a. c 340. b. c. d 341. c. c. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor? a. b. Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului: a. d. directe indirecte reflexogene numai reflexe toate răspunsurile de mai sus Corect: a.337. d 342. e 338. d. b. d. b. c. După modul de acţiune al tipului de masaj folosit. d.

Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor? a. d 345. b. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire? a. c. stimulează creşterea supleţei acestora stimulează propriocepţia determină staza sanguină şi limfatică cu scop nutritiv stimulează circulaţia locală inhibă circulaţia locală Corect: a. e. Care sunt contraindicaţii temporare pentru masaj? a. b. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivel circulator: a. decontracturant stimulant muscular analgetic inhibarea circulaţiei stimularea eliminării reziduurilor Corect: a. la nivelul circulaţiei capilare inhibă vasomotricitatea la nivel venos creşte viteza de circulaţie la nivel venos scade uşor presiunea venoasă creşterea fluxului sanguin la nivel arteriolar scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar Corect: b. e 343. e. c. b. e 346. b. e. procese inflamatorii acute procese inflamatorii cronice tromboflebita neoplazii boli acute ale organelor interne Corect: a. e. d. e. c.d. d. efect relaxant efect stimulant se aplică numai la sfârşitul altor manevre de masaj se aplică la începutul şedinţei de masaj se aplică intercalată între alte manevre Corect: c . Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele fiziologice ale masajului? a. b. c. scade performanţa musculară stimulează refacerea postefort Corect: a. d 344. c. d. b. b. e 347. c. c. c. d. d. e.

b. e. se adresează în special muşchilor constă într-o comprimare gradată a ţesuturilor se realizează prin ridicarea. b. d. torsiunea şi presarea ţesuturilor pe planurile subiacente creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor ameliorează mobilitatea articulară Corect: a. d. vizează ţesutul subcutanat vizează ţesuturile moi periarticulare vizează ţesutul muscular în special vizează osul are efecte reflexogene Corect: a. c. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice: a. b. d 353. d 352. Care afirmaţii sunt adevărate pentru frământat? a. e. c. e. e.348. b. d. b. c. c. uşor flectate cu faţa dorsală a mâinii cu pumnul închis cu cotul Corect: a. d. b. cu regiunea tenară cu faţa dorsală a degetelor. cu vârful policelui sau al indexului cu rădăcina mâinii prin lovirea ritmică a ţesuturilor prin rularea tegumentului intensitatea depinde de unghiul de aplicare Corect: a. c. Fricţiunea – care afirmaţii sunt adevărate: a. c. Frământatul prezintă următoarele variante tehnice: a. e. cuta plimbată circular masajul rindea ciupituri pieptănatul Corect: a. b. d. c. c 349. d. b. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice: a. e 350. b. Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere? a. e 351. b. constă din presiunea ritmică constă din lovirea ritmică a ţesuturilor superficiale sau profunde determină hiperemie locală are efect reflex nu are efect reflex . c. e.

Care dintre următoarele definiţii caracterizează noţiunea de orteză: a. Sbenghe. Daniela Poenaru. Bucureşti. d 354. c. a poziţiona. pagini 517-519 4. Bucureşti. pagini 309-313. 111-164. Care sunt variantele tehnice ale baterii? a.. e TESTE GRILĂ ORTEZARE . c . b. Roxana Popescu. mijloc / dispozitiv extern folosit pentru modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuro . Editura Vox. b. a imobiliza.. Sbenghe. e. terapeutică şi de recuperare. b. 2004 356. Editura Medicală Universitară Craiova.274 2. Recuperarea membrului superior ortezat şi protezat. Kinetologie profilactică. T. Ortezarea în recuperarea medicală. Bucureşti. percutatul tocatul tocatul tangenţial bătătoritul măngăluirea Corect: a. Editura Medicală. Sbenghe. Vibraţiile se caracterizează prin: a.414 3. d. b. d. d 355. a modifica tonusul muscular sau a promova mişcarea unor segmente modalitate fizică pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare una dintre cele mai importante exerciţii din kinetoterapia pasivă Corect: a. e. 190 . Kinesiologie-ştiinţa mişcării. Editura Medicală. T. c.Corect: b. 1987. Rodica Trăistaru. 362-365. c. Delia Cinteză. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. pagini 7-27. 408 . 1981. c. b. imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor se pot realiza manual se realizează numai cu aparate vibratorii stimulează circulaţia şi propriocepţia locală se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite Corect: a. T. d. 2002. a corecta diformităţi. e. cu menţinerea sau refacerea funcţiei segmentului la care este aplicată aparat sau dispozitiv de substituţie artificială folosit pentru înlocuirea diferitelor segmente absente sau organe ale corpului dispozitiv adăugat corpului unei persoane pentru a susţine. c.mioartrokinetic. a asista forţa musculară.PROTEZARE Bibliografie: 1. d. Bucureşti. Editura Medicală. 44-90. pagini 488-490 5. 2002.

b. e. d. b. mai ales pentru cele folosite la extremitatea distală a membrului superior uşor de întreţinut şi de curăţat. cu o excepţie: a. d. în sensul facilităţii (uşurinţei) montării / demontării (“pus / scos”) corecte utile. tolerate corespunzător acceptabile din punct de vedere cosmetic. nervi. de aplicat la nivelul bontului să nu se modifice în raport cu evoluţia afecţiunilor asociate Corect: b. d. care cuprinde următoarele elemente: a. c. c. oase. Fiecare orteză este prezentată în detaliu. fără determinarea modificărilor trofice la nivelul bontului să posede relief adaptat segmentului protezat şi caracteristicilor bontului cu care trebuie să se articuleze uşor de întreţinut.357. ligamente.inoxidabil. d 360. e. temporară sau definitivă . cu posibilitatea aplicării unei tracţiuni controlul unei mişcări direcţionate durerea şi presiunea în segmentul respectiv prin transferul de forţă de la o zonă topografică la alta protecţie a structurilor segmentului respectiv (muşchi. d. să servească în realitate scopului propus. rezistent acceptabilă din punct de vedere cosmetic. numele şi tipul ortezei-statică sau dinamică. simple. vase) pe toată perioada programului de recuperare Corect: d 358. c. c. b. ajustabile diferitelor faze evolutive ale suferinţei respective Corect: b. Ortezele au rol multiplu în recuperarea medicală. confecţionată din material dur. dar nu asigură: a. aliaj de aluminiu) plasticul pielea hârtia fibrele sintetice. materiale plastifiabile Corect: d 361. e. b. Ortezele se confecţionează din următoarele materiale. imobilizarea sau susţinerea unei articulaţii sau unui segment al corpului. Oricare dintre ortezele folosite în practica medicală trebuie să prezintă următoarele calităţi: a. cu durabilitate scăzută confortabile. c. e 359. e. Oricare dintre protezele folosite în practica medicală trebuie să prezintă următoarele calităţi: a. c. asigurând astfel prevenirea / corectarea deformărilor şi menţinerea articulaţiei într-o poziţie cât mai funcţională îmbunătăţirea funcţiei articulare în condiţiile unei asistări corespunzătoare a mobilităţii la acel nivel. d. grele. metalul (oţel călit . prin intermediul mai multor fotografii (din diferite unghiuri) şi însoţită de o fişă tehnică.

d 364. limitare activităţii articulare prevenirea deformărilor secundare dezechilibrelor musculare stimulare senzorială. c. c. b. mai precis în lanţ cinematic Corect: c. menţinerea tonusului şi forţei musculare corectarea deformărilor din afecţiunile neurologice prin deficitul muscular prevenirea şi corectarea contracturilor musculare stretching-ul pasiv stabilizarea articulară analitică şi globală. d. d 365. b. b. b. nivelul amputaţiei membrului respectiv starea aparatelor cardiovascular şi respirator ale pacientului. leziunile de neuron motor central sau periferic suferinţe ortopedico-traumatice diverse afecţiuni reumatismale complicaţiile după arsuri afectări tegumentare grave. cu edem fluctuant Corect: a. cu excepţia: a. Principalele condiţii patologice care presupun în cadrul asistenţei medicale complexe şi protezarea sunt: a. c. imobilizarea. d. e 363. Aspectele motivaţionale care permit încadrarea ortezelor în orteze dinamice sunt: a. d. durata în care se poate realiza. Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputaţie de membru se realizează în baza unor criterii. Aspectele motivaţionale care permit încadrarea ortezelor în orteze statice sunt: a. e. c. b. e. în principal proprioceptivă menţinerea schemelor de mişcare posturarea corectă şi păstrarea aliniamentului articular Corect: b. d 362. precum şi statusul cognitiv cu motivaţia personală .b. c. Principalele condiţii patologice care presupun în cadrul asistenţei medicale complexe şi ortezarea sunt: a. e. e. b. d. dificultatea de execuţie alte menţiuni sau remarci cu privire la orteza respectivă date despre pacientul la care urmează a fi aplicată Corect: a. d. b. obiectivele montării sale la un anumit segment descrierea materialului din care este confecţionată. Amputaţiile membrelor inferioare Traumatismele Tumorile benigne Malformaţiile dobândite Osteosarcoamele Corect: a. c. d. c. c. b. e 366. e. indicaţiile sale terapeutice.

d. c 369. Rolul ortezei statice de tipul stabilizatorului pentru abducţia umărului este complex. a consecinţelor acestora (subluxaţia umărului. asistarea sau suportul musculaturii deficitare (cu forţă scăzută). e . b. b. Cele mai importante afecţiuni reumatismale cu localizare la nivelul centurii scapulare care beneficiază de ortezare a umărului sunt: a. d 370. c.c. prin: a. supravegheate Corect: a. e. c. cu asigurarea unui aliniament corect al axelor biomecanice prevenirea mobilităţii pe direcţii corecte. Principalele criterii în funcţie de care se clasifică ortezele sunt: a. practic a întregului membru superior prevenirea contracturii muşchilor adductori ai umărului reducere a dezechilibrelor biomecanice la nivelul centurii scapulare. Capsulita adezivă sau umărul „îngheţat” Suferinţa articulaţiei acromioclaviculare Boli inflamator-imune Reumatismul abarticular Sindrom postcombustional Corect: c. c 368. La nivelul membrului superior. d. b. asigurând conservarea energiei şi prevenirea mişcărilor anormale imposibilitatea montării altor dispozitive asistate. retracţiile musculare) prevenirea stretchingului muşchilor rotatori interni simultan cu asuplizarea muşchiului deltoid şi a “coafei rotatorilor” asistarea şi stimularea muşchilor membrului superior în raport cu derularea recuperării. incluzând: a. d. b. e. c. d. e. când există o paralizie de plex brahial Corect: b. e. Clasic (gruparea în două mari categorii-statice şi dinamice) Anatomic (în funcţie de segmentul ce urmează a fi ortezat) Clinico-funcţional Materialul din care sunt confecţionate Denumirea firmei producătoare Corect: a. activităţile-vocaţionale şi nevocaţionale-pe care pacientul le anticipează existenţa sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de amputaţie resursele financiare şi tehnice de care dispune persoana în cauză Corect: d 367. e. d. b. substituirea musculaturii paralizate protejarea zonelor algice şi / sau deformate de solicitări importante corectarea / minimalizarea deformărilor sau tulburărilor de aliniament existente. c. b. controlate. c. ortezele sunt indicate pentru refacerea funcţionalităţii normale. mobilizarea braţului şi umărului.

b. a tracţiunii pe rădăcinile nervoase Corect: a. c. b. d.371. o orteză funcţională statică indicată când paralizia de plex brahial este definitivă.) derularea stretching-ului rapid pentru corectarea spasticităţii derularea stretching-ului lent necesar asuplizării structurilor ţesutului moale din regiunea mâinii promovarea contracturilor generate de dezechilibrele tonusului muscular şi la nivelul centurii scapulohumerale Corect: a. în plan orizontal. de antrenare a simetriei corporale etc. prin intermediul a două benzi sau curele. fără o bună stabilitate şi un control motor schiţat al trunchiului deosebit de utilă când există posibilitatea suspendării eşarfei. pacientul poate să-şi mobilizeze. d. în perioada flască a hemiplegiei. c. severă şi nu există posibilitatea altor atitudini terapeutice (ortopedico-chirurgicale) indică la pacienţii cu paralizie de plex brahial cu sau fără conservarea unei mâini funcţionale orteza care-i permite pacientului să-şi utilizeze optim restantul funcţional muscular orteză care necesită o purtare permanentă. avându-se în vedere că funcţia principală este prehensiunea alături de mişcarea de prono-supinaţie a extremităţii distale reducerea aspectelor dinamice ale funcţionalităţii membrului superior. d. Ortezarea umărului la pacientul hemiplegic permite: a. ceea ce permite ca printr-un efort muscular minim la nivelul centurii scapulohumerale şi trunchiului. Orteza helicoidală a membrului superior este: a. deasupra capului pacientului poate fi montată la scaunul cu rotile. asistarea mişcărilor la nivelul centurii scapulare şi braţului astfel încât funcţionalitatea mâinii şi pumnului să fie cât mai aproape de cea fiziologică prevenirea contracturii musculaturii membrului superior conservarea funcţiilor neafectate ale membrului superior. b. Orteză complexă pentru membrul superior în care este inclusă şi orteza dinamică pentru umăr are rol multiplu pentru: a. braţul. să-şi flecteze cotul şi să ajungă cu mâna la gură tip aparte de orteză dinamică pentru membru superior Corect: a e. exerciţii de redresare şi echilibru. c. b. cu braţul în abducţie de 450 şi uşor anteflectat în etapele de recuperare. Unul dintre aspectele de mai jos nu caracterizează orteza dinamică pentru balansul / mobilizarea antebraţului (BFO = balanced forearm orthoses): a. e. ortezarea de repaus asigură poziţionarea corectă a umărului. 373. se aplică un dispozitiv sub formă de jgheab pe mânerul scaunului. e 372. independent de programul de recuperare sau de intervenţiile chirurgicale ulterioare . b. distrofie neuromusculară severă) articulat cu orteza. e. indicată la pacientul cu suferinţă neurologică. ortezarea dinamică asigură derularea kinetoterapiei corespunzătoare (tehnicile de facilitare neuroproprioceptive. b 374. cu care se mobilizează pacientul neurologic (tetraplegic. e. înlăturarea riscului traumatismelor secundare mişcărilor anormale. d. c.

c. d Corect: e 376. trebuie să posede. e. d. b. Ortezarea umărului la pacientul cu poliartrită reumatoidă presupune: a. d. e. care predispune la dezvoltarea sindromului dureros cronic iniţierea programului de recuperare pentru refacerea mobilităţii articulare (prin intermediul exerciţiilor globale de mobilizare pe abducţie-flexie-rotaţie externă) şi a controlului motor al umărului toate aspecte cuprinse la punctele a. c. e. b. cu evitarea poziţiei “protectoare” din perioadele dintre şedinţele kinetice asigurarea igienei corespunzătoare a regiunii axilare. d. c. o mişcare de abducţie de 90ºşi o rotaţie externă de cel puţin 20º o mişcare de abducţie de 60ºşi o rotaţie externă de cel puţin 10º o mişcare de abducţie de 30ºşi o rotaţie externă de cel puţin 20º o mişcare de abducţie de 60ºşi o rotaţie externă de cel puţin 20º o mişcare de abducţie de 90ºşi o rotaţie externă de cel puţin 60º Corect: a 378. c. c. e 379. timp de 7-10 zile obţinerea stării antalgice prevenirea redorii articulare. Criteriile care sunt luate în considerare pentru artroplastia de umăr sunt: a. d. Ortezarea umărului instabil. b. b. Principalele indicaţii pentru endoprotezarea parţială a umărului sunt: a. orteza des utilizată este cea care asigură rotaţia externă şi abducţia umărului. e. b. b. necontrolate prin măsuri terapeutice conservatoare algoneurodistrofia unipolară a umărului . fiind necesară mai ales la pacienţii cu ambii umeri afectaţi sau / şi cu tendinţa la redoare marcată menţinerea braţului în poziţie funcţională. c. d 375. cu impact negativ asupra evoluţiei bolii asistarea unora dintre exerciţiile kinetice Corect: a. d. c. d. Un umăr endoprotezat. fiind necesară mai ales la pacienţii cu ambii umeri afectaţi sau / şi cu tendinţa la redoare marcată orteza des utilizată este cea care asigură rotaţia internă şi adducţia umărului. imediat postoperator: a. distrucţia suprafeţelor osoase articulare de către procesul patologic inflamator-imun durere permanentă la nivelul umărului cu impact funcţional semnificativ (perturbarea ADL-urilor). respectarea poziţiei funcţionale. presupune: a. la pacienţii cu luxaţie sau subluxaţie a umărului. incongruenţă glenohumerală cronică dureroară la pacientul cu poliartrită reumatoidă fracturi complexe cervicocefalice recente leziuni capitale vechi postfractură leziuni capitale vechi la pacientul cu boală reumatismală inflamator-imună osteonecroza avasculară a capului humeral Corect: b. evitându-se astfel posibilele infecţii.Corect: b. c. c. e 377.

chiar de mai multe ori dacă starea pacientului o permite exerciţiile de tip stretching pasiv şi decoaptare (tracţiune-glisare) sunt indicate folosesc în programul kinetic programul kinetic se derulează doar în condiţii de spitalizare Corect: a. e . sau din contră să limiteze tendinţa la hipermobilitate. c. d. de a promova durerea de a menţine deformaţiile structurilor periarticulare şi articulare de a controla mobilitatea activă (să o îmbunătăţească atât pe flexie. Sunt descrise următoarele contraindicaţii pentru endoprotezarea umărului: a. b. ruptura ligamentului colateral ulnar. e. Principiile reeducării kinetice postoperatorii în cazul unui pacient cu umăr endoprotezat sunt următoarele: a. când este necesar. c. injuriile cotului la sportivi beneficiază de ortezare şi reprezintă suferinţe de tip: a. b. cu disfuncţie şi handicap multiplu. e. c. e. b.d. c 381. procesul infecţios localizat la nivelul structurilor articulare şi periarticulare ale umărului paralizia completă a muşchiului deltoid şi / sau a coafei rotatorilor radiculopatiile cervicale. c. cât şi pe extensie. Ortezele statice pentru cot şi umăr sunt indicate pentru imobilizarea articulară şi corecta poziţionare a membrului superior (refacerea aliniamentului dacă este necesar). Luxaţiile cotului. d. etapizat. c. cu protejarea de injuriile variate (cu precădere de stresul articular) şi gradarea forţei exercitate pe braţ şi antebraţ de a furniza condiţiile optime pentru refacerea tegumentului Corect: c. pacientul aflându-se în stadiu avansat al bolii. neurologic reumastimale inflamatorii reumatismale degenerative postcombustionale ortopedico-traumatice Corect: e 383. cu expresie electromiografică) prezenţa complianţei pacientului asocierea suferinţei reumatismale degenerative la nivelul genucnhilor Corect: a. d. de 5-10-15-20 minute frecvenţa şedinţelor kinetice în cursul unei zile este de 5 ori. cu manifestări complexe (mai ales deficit de forţă musculară pentru muşchiul deltoid şi muşchii spinali. e 380. simple şi respectând principiul indolorităţii durata unei şedinţe kinetice este variabilă. c 382. afectarea bilaterală a umerilor. de cele mai multe ori fără o acuză algică semnificativă distrucţia suprafeţelor osoase articulare de către procesul patologic inflamator-imun Corect: b. e. d. fiind fundamentat pe gesturi blânde. d. cu scopul multiplu: a. b. d. programul kinetic este parte componentă a programului de reabilitare complex. b. prin asigurarea stabilităţii articulare corespunzătoare) de a suplini deficitul musculo-ligamentar. fracturile diafizei humerale. e. b.

387. b. c. d 385. b. ruptura endoprotezei sau disocierea părţilor componente Corect: b. obţinerea unei amplitudini de mişcare la nivelul cotului cât mai aproape de cea fiziologică. Oricare dintre membrii echipei recuperatorii trebuie să ţină seama de următoarele aspecte în derularea programului de reabilitare la pacientul cu endoproteză de cot: a. e 386. Dintre principii generale care trebuie respectate în ortezarea mâinii face excepţie: a. d. c. e. cu tracţiuni în axul membrului superior Corect: b. cu particularizare în funcţie de scopul ortezei arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar degetele sunt plasate rareori în poziţie funcţională Corect: e . esenţiale în funcţionalitatea membrului superior. în limita sectorului de funcţionalitate. d. în limita sectorului de funcţionalitate. în 3-6 luni postoperator obţinerea unei amplitudini de mişcare la nivelul cotului cât mai aproape de cea fiziologică. c. cotul va fi suspendat în poziţii alternative de flexie 90° şi extensie maximală. fiind proscrise mobilizarea intempestivă şi flexia peste 90° în primele 21 zile. b. obţinerea dolorităţii obţinerea unei amplitudini funcţionale maxime (pentru flexie o amplitudine cuprinsă între 300-1200. e. Complicaţiile postoperatorii ale endoprotezării cotului sunt: a. d. c. adaptându-se progresiv la ea în funcţie de toleranţa cotului operat se indică cât mai multe mişcări pasive. zilnică. timp de 4 săptămâni. pacientul poate începe activitatea fizică uzuală. Artroliza într-o redoare de cot se aplică avându-se în vedere următoarele obiective: a. orteza trebuie să corespundă cât mai fix conturului mâinii şi antebraţului lungimea ortezei să fie suficient de lungă (există şi excepţii). c. b. e. d. după această perioadă. prelungindu-se de cele mai multe ori până în 1/3 proximală a antebraţului lăţimea ortezei la nivelul antebraţului trebuie să fie suficientă pentru asigurarea stabilităţii sale orteza să asigură o extensie de minim 15º– 30ºla nivelul gâtului mâinii. d e. d. c.384. pentru a permite vindecarea tricipitală în perioadele de repaus dintre terapia fizicală. indoloritatea afectarea (de tip neuropraxie) a nervului ulnar redoarea sau instabilitatea de cot cicatrizarea tardivă şi necorespunzătoare a plăgii postoperatorii decimentarea. pentru reducerea cât mai lentă a edemului postoperator mişcarea activă a cotului este practic permisă imediat ce edemul şi durerea postoperatorie încep să se remită regula de bază este progresivitatea şi blândeţea. repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie să fie unul decliv. în 6-9 luni postoperator Corect: b. c. sector care reprezintă funcţionalitatea utilă) refacera mişcărilor de flexie şi pronaţie.

mai ales atunci când pensele laterale polici-digitale sunt posibile pentru deformările degetelor II şi III sunt indicate ortezele statice de tipul benzilor adezive sau suporţilor externi . Orteza în paralizia / pareza de nerv cubital prezintă următoarele aspecte definitorii: a. d. e. b.388. Terapeutul care execută orteza pentru complexul mâinii trebuie: a. Orteza în paralizia / pareza de nerv median prezintă următoarele aspecte definitorii. cu excepţia: a. e. b. plasată tot pe faţa dorsală a mâinii Corect: a. c. b. Orteza în paralizia / pareza de nerv radial prezintă următoarele aspecte definitorii: a. pentru degetele IV. este necesară o orteză statică pentru extensia în articulaţiile metacarpofalangiene. c. asistă flexia dorsală a pumnului şi opoziţia policelui asistă extensia degetelor sunt folosite orteze statice (sub formă de bară în C) şi orteze dinamice pentru police când deficitul motor este minim. b. c. d. c. d. d 390. V. b. să cunoască noţiunile fundamentale de anatomie şi biomecanică ale mâinii (! semnificaţia gestuală a unghiurilor funcţionale) precum şi noţiunile semiologice minime corelate cu suferinţa respectivă să cunoască mecanismele de deformare şi de corectare pentru aspectele patologice care sunt posibile la nivelul complexului mâinii să dovedească discernământ în alegerea programului kinetic şi să posede noţiuni de terapie ocupaţională să nu explice pacientului rolul aplicării etapizate a educaţiei gestuale cu ajutorul ortezelor în cadrul programului kinetic general să adapteze / schime tiparul ortezei în funcţie de dinamica suferinţei Corect: a. c 391. e. prin intermediul căreia se blochează dorsal articulaţiile metacarpofalangiene. e. c. e 389. b. c. pacientul preferă să folosească orteză doar în mişcările de fineţe. prin susţinerea activităţii aparatului extensor al mâinii este indicată o orteză cu suport dorsal pentru gâtul mâinii şi accesorii care să controleze extensia la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene dacă muşchii extensori ai pumnului sunt indemni sau refăcuţi. d. are rol de substituţie pentru muşchii lombricali corectează hiperextensia în articulaţia metacarpofalangiană la nivelul ultimelor două degete (stoparea extensiei tuturor articulaţiilor metacarpofalangiene în pareza musculaturii intrinseci a mâinii) este indicată orteza de tip bară lombricală. combate tendinţa la retracţie a tendoanelor muşchilor flexori combate tendinţa la retracţie a tendoanelor muşchilor extensori asigurară utilizarea convenabilă a mâinii. fixată cu o bandă adezivă la nivel palmar deficitul de adducţie al policelui este uşor controlabil corectează hiperflexia în articulaţia metacarpofalangiană la nivelul ultimelor două degete (stoparea extensiei tuturor articulaţiilor metacarpofalangiene în pareza musculaturii intrinseci a mâinii) Corect: a.

d. d. a deformaţiilor la nivelul pumnului. c. e. c. Gâtul mâinii în uşoară flexie. ortezele de repaus asigură: a. b. stabilizatorii policelui. b. b. În leziunile de nervi periferici ale membrului superior. a forţelor musculare optime în teritoriile neafectate poziţionarea complexului mâinii astfel încât să poată fi utilizată optim substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate inhibarea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate Corect: a. d. de repaus sau de protecţie dinamice funcţionale de substituţie susţinători instrumentali Corect: a 395. d. d 393. e. b.Corect: b 392. stabilizatori pentru deget-mână-pumn / gâtul mâinii. c 394. limitarea durerii în contextul combaterii procesului inflamator prin repaus articular prevenirea / corectarea deviaţiilor articulare. asociată deseori cu înclinarea ulnară moderată şi semipronaţie. orteze de tip mânuşă fac parte din categoria de orteze: a. degetele II → V în poziţie indiferentă (uşoară flexie în articulaţiile metacarpofalangiene şi interfalangiene). b. Stabilizatorii digitali. orteze pentru reducerea hipertoniei. ortezarea se aplică pentru: a. a dezvoltării poziţiilor vicioase. poziţia funcţională a complexului mâinii poziţia funcţională a antebraţului distal poziţia antalgică a complexului mâinii poziţia antalgică a antebraţului poziţia de repaus nocturnă Corect: c . policele în extensie-adducţie moderată. c. e. e. cu expresie clinico-funcţională la nivelul compexului mâinii. La pacientul cu mână reumatoidă. degetelor menţinerea în poziţie neutră de lucru a mâinii menţinerea durerii prevenirea poziţiei neutre de lucru a mâinii Corect: a. b. statice. muşchii regiunii tenare sunt în repaus când poziţia policelui este de 40ºantepulsie şi 20º abducţie definesc: a. c. c. prevenirea deformărilor determinate de asinergismul muscular refacerea amplitudinii maxime de mişcare pasivă pentru sectorul afectat şi restabilirea / menţinerea amplitudinii maxime de mişcare activă.

fractură de acetabul fractură de col femural osteonecroză aseptică de cap femural pseudartroza postfractură de cap femural fractura intertrohanteriană Corect: b. c. e. d 400. d. Endoproteza cefalică la nivelul şoldului este indicată la pacientul cu: a. asistarea mersului şi controlul mişcării reducerea durerii şi a încărcării articulare prin greutatea corpului maximizarea efectelor deformărilor articulare existente minimalizarea efectelor deformărilor articulare existente creşterea încărcării articulare prin greutatea corpului Corect: a. d. d. d 398. orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei mediale orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural medial orteza de şold astfel încât să permită pacientului o flexie de 90º la nivelul şoldului orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural lateral orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei laterale Corect: a. Orteza statică menţine segmentul de corp disfuncţional într-o anumită poziţie Orteza dinamică inhibă mişcarea segmentului de corp. cu impact clinico-funcţional la nivelul complexului mâinii absenţa structurilor osoase (insuficienţa capitalului osos) şi a stabilităţii ligamentare corespunzătoare pentru consolidarea endoprotezei pacientul tânăr / copil la care sunt prezente cartilajele de creştere (endoprotezare este posibilă numai după închiderea cartilajelor de creştere) pacientul cooperant Corect: b. statusul noninfecţios articular sau cu altă localizare afecţiuni neurologice diverse. d. Ortezele pentru membrul inferior trebuie să fie centrate astfel: a. b. e. absorbţia şocului la atacul cu talonul) Ortezele acomodative asigură amortizarea şocurilor. c. e. asigurând o funcţionalitate optimă Orteza biomecanică sau funcţională are rol multiplu (controlul mişcărilor excesive. d 397. c. b. c. d . c. b.396. c. c. d. Contraindicaţiile pentru endoprotezare la nivelul complexului mâinii includ următoarele aspecte: a. distribuirea uniformă a presiunilor Ortezele acomodative asigură solicitarea reliefurilor osoase şi accentuarea frecării suprafeţelor plantare Corect: a. c 399. b. e. b. Rolul ortezelor de picior este în funcţie de tipul de orteză. c. Astfel: a. plasarea piciorului în neutralitate subtalară în faza de sprijin a mersului. b. e. Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru: a. b.

b. c. d. Fixarea biologică prin contactul intim biologic la interfaţa implant-os Fixare definitivă de la început Posibilitatea de a relua mersul cu încărcare. astfel încât flexia la nivelul genunchiului şi şoldului să fie peste 90º la aşezare. b. e. b. d. d 405. dintre care mai importante sunt: a. În cadrul programului kinetic performat la un pacient cu endoproteză de şold se derulează exerciţii pentru grupele musculare: a. Coxartroze secundare sau primitive decompensate Sechele posttraumatice şi artrodeza de necesitate la vârste tinere Reumatismul cronic inflamator Procesul infecţios local Periartrita coxofemurală Corect: a. apropie călcâiele. pacientul se apropie cât poate de mult cu călcâiele de scaun. cu membrul inferior operat cât mai aproape de scaun. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie totală şold sunt: a. deplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inferior neprotezat la aşezare. la câteva zile postoperator Reluarea tardivă a mersului cu încărcare Refacerea părţilor moi ale şoldului Corect: b. e 403. c. c 402.401. c. creşterea forţei musculare menţinerea atitudinilor preoperatorii ale membrului inferior menţinerea mobilităţii articulare şi evitarea instalării atitudinilor vicioase . d. c. fesiere cvadricipitale paravertebrali ale membrelor superioare sternocleidomastoidieni Corect: a. deplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inferior neprotezat Corect: d. c. b. Proteza totală de şold este indicată în marile degradări anatomo-funcţionale ale şoldului. apropie călcâiele. b. b. Avantajul endoprotezării şoldului cu proteză totală cimentată se exprimă prin: a. pacientul se îndepărtează cât poate de mult cu călcâiele de scaun. e. se lasă pe scaun cât mai uşor cu greutatea mai mult pe membrul inferior sănătos la ridicarea de pe scaun. Aşezarea şi ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteză de şold comportă următoarele aspecte definitorii: a. d. e. c. b. scaunul folosit de pacient se recomandă a fi cu înălţime cât mai mică. e 404. e. se lasă cât mai repede cu greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun la ridicarea de pe scaun. cu membrul inferior sănătos cât mai aproape de scaun. c.

d. e 406. c. Postoperator. aflat în gips bivalv în extensie. b. b. b. d. Din a treia zi postoperator Din a patra zi postoperator Chiar din ziua operaţiei La 3-4 săptămâni postoperator Este contraindicată Corect: c 410. încarce membrul inferior operat şi nu are voie să şofeze înainte de 6-8 săptămâni solicite mult grupele musculare abductoare ale şoldului solicite prin exces de forţă sau amplitudine de mişcare endoproteza meargă cu sprijin în cadru. c. e. la pacientul cu artroplastie totală cimentată de şold sunt indicate mobilizările asistate la nivelul şoldului operat din ziua a 5-a. c. recuperarea completă a genunchiului evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebitei postoperatorii şi prevenirea edemului Corect: a. cu indicaţia folosirii bastonului totuşi. c. la 3 luni postoperator . d. flexie şi adducţie flexie şi abducţie extensie şi rotaţie rotaţie extensie şi adducţie Corect: b 407. d. încărcare egală cu membrele inferioare la 3-4 săptămâni.d. 5-6 şedinţe de mobilizare activă a genunchiului. În programul de recuperare postoperator într-o artroplastie parţială de genunchi contracţia izometrică a muşchiului cvadriceps se iniţiază: a. Care dintre următoarele aspecte nu reprezintă indicaţie pentru artroplastia parţială de genunchi: a. din ziua 3-a sau 4-a. distrugere articulară moderată dureri persistente aparat ligamentar distrus deviaţii axiale peste 20º pacient cu vârsta peste 60 ani Corect: c. cu sprijin în cârjă sau baston. e. c. e. d 409. d. Reluarea mersului la pacientul cu artroplastie genunchi cu endoproteză parţială nu se face în modul următor: a. e. pentru: a. Pacientul cu artroplastie totală necimentată la nivelul şoldului nu are voie să: a. mersul în cârje fără sprijin la 2 săptămâni. b. b. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat. c 408. apoi în baston facă kinetoterapie în programul de recuperare Corect: a. e.

c. e 414. b. d. e. b.b. încărcare inegală cu membrele inferioare la 5 săptămâni. c. alergarea ridicare şi purtare de greutăţi mari şofatul exerciţii în lanţ cinematic închis pentru coordonare şi control motor al membrului inferior pedalare la cicloergometru Corect: c. combaterea durerii. gonartroza decompensată care interesează toate structurile genunchiului deviaţiile axiale importante. Pentru care dintre grupele musculare sunt indicate exerciţiile de tip izometric în programul kinetic preoperator la pacientul cu endoproteză de genunchi: a. intens dureroasă persoane sub 50 ani. mersul în cârje cu sprijin la 2 săptămâni. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator Corect: b. d. cu sprijin în cârjă sau baston. b. c. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator mersul în cârje cu sprijin la 4 săptămâni. cu sprijin în cârjă sau baston. cu modificări de aliniament la nivelul genunchiului Corect: a. d. c. c 412. fesier mare cvadriceps triceps sural ischiogambieri tibial anterior Corect: b. cu sprijin în cârjă sau baston. e. d. cu evitarea şchiopătatului menţinerea statusului clinico-funcţional iniţial o schemă de mers antalgică Corect: a. b. e. e. d. Din săptămâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise: a. încărcare inegală cu membrele inferioare la 4 săptămâni. c. e. Indicaţiile mai importante pentru artroplastia totală de genunchi sunt: a. c. b. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 3 luni postoperator mersul în cârje cu sprijin la 3 săptămâni. e 411. c 413. tulburărilor trofice. peste 20º flexumul ireductibil instabilitatea marcată. încărcare egală cu membrele inferioare la 5 săptămâni. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator încărcare egală cu membrele inferioare la 4 săptămâni. c . b. d. cu sprijin în cârjă sau baston. Metodele şi mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de gleznă sunt astfel alese încât asigură: a. d. complicaţiilor posibile refacerea funcţionalităţii gleznei şi consolidarea regiunii piciorului o schemă de mers cât mai normală.

Încălţămintea indicată la pacientul cu hallux valgus se caracterizează prin: a. din metal Orteze funcţionale Orteze mobile Orteze de repaus Corect: a. e. c. b 419. din material plastice Ortezele hibride. c. Principalele indicaţii ale ortezelor genunchi-gleznă-picior sunt: a. e. fixată în poziţie neutră sau câteva grade de flexie plantară Orteza mobilă cu stop pe flexie plantară şi asistarea dorsiflexiei pe un anumit sector Orteză dinamică Orteză cu arc de mişcare limitat Orteză adaptată Corect: a. d . La piciorul spastic se indică ortezele de reducere a tonusului care se caracterizează prin: a. c. b 417. e. b. dinamice. rigide. Ortezarea membrului inferior afectat la pacientul hemiplegic în stadiu flasc cuprinde două modalităţi prin care se obţin stimularea tonusului muscular şi antrenamentul proprioceptiv: a. d. d 418. d 416. Favorizează poziţia de recurvatum la nivelul genunchiului Sisteme cu trei puncte de presiune Corectează biomecanic varul calcanean şi supinaţia antepiciorului. b. peste 25º Instabilitate anterioară a genunchiului Contracturi severe în flexie ale genunchiului Hipotrofie muşchi cvadriceps Corect: a. în funcţie de articulaţia care solidarizează între ele cele două componente (gambieră şi podală): a. Ortezele pentru gleznă-picior se grupează în două mari categorii. b. d. b. căpută moale. d. b. largă şi rotunjită cu decupaj pelotă laterală în dreptul articulaţiei metatarsofalangiene a halucelui toc înalt pelotă metatarsiană sau sesamoidă susţinător al arcului longitudinal lateral Corect: a. c. e. Deformări primare ale genunchiului cu modificări secundare ale complexului gleznăpicior Genu recurvatum. d. Orteza mobilă.415. b. e. b. c. d. c. Orteze fixe. c. cu refacerea rulării plantei pe sol în schema de mers Permit mişcarea liberă a şoldului şi genunchiului Asigură un sector important de mişcare a complexului gleznă-picior Corect: b.

Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. pagini 106 . T. d. e. T. orteza halo) Orteze toracolombare Orteze toracolombosacrate Corect: a. e. Orteze cervicale propriu-zise (colarul uşor şi colarul rigid) Orteze cervicocefalice (colarul Philadelphia) Orteze cervicotoracice (orteza tip SOMI. 1996. pagini 130 – 183 6. T. Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală.186 2. e. Orteza William se caracterizează prin: a. 244 – 249. b.245 3. Editura Medicală. b. 1981. oblice Este indicată la pacientul cu spondiloliză. 1998. Kinetologie profilactică.120. Este o orteză spinală simplă. se grupează în: a. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. 270 . Editura Medicală. Sbenghe. Editura Medicală. Bucureşti. Editura Universitară „Carol Davila”. două benzi rigide (pelvină şi toracică) unite prin două benzi laterale şi prin benzi mai subţiri. c. spondilolisteză Corect: a. Sbenghe. 188 – 195. Sbenghe. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. pagini 230 . terapeutică şi de recuperare. Adriana Sarah Nica. Editura Medicală.284 . Institutul de Medicină fizică. b. Bucureşti. b. Ortezele cervicale. Bucureşti. Dispozitivele externe folosite pentru a susţine sau corecta postura şi aliniamentul coloanei vertebrale definesc: a. 1981. Ortezele de genunchi-gambă-picior Ortezele complexului mâinii Ortezele spinale Ortezele de umăr Ortezele gleznă-picior Corect: c 421. d. 260 – 269. 224 – 240. balneoclimatologie şi recuperare medicală. c 422. Bucureşti. d. 1999. pagini 554 . Ministerul Sănătăţii. Bucureşti. I. pagini 141 – 153. Kiss.420. c. pagini 25 – 36 5. Kinetoterapia în recuperare afecţiunilor aparatului locomotor. cu rol preponderent de menţinere a memoriei kinestezice şi de relaxare a ţesuturilor moi din regiunea cervicală. 159 . dinamică Este o orteză dinamică pentru membru superior Controlează extensia şi inflexiunile laterale ale coloanei dorso-lombare Este alcătuită dintr-o bandă elastică la nivel abdominal. d. Editura Medicală. e TESTE GRILĂ RECUPERAREA ÎN AFECŢIUNILE NEUROLOGICE ŞI NEUROCHIRURGICALE BIBLIOGRAFIE: 1. 1987. 201 – 206. c. c.608 4. *** Caiet documentar. Bucureşti.

Menţinerea statusului clinico-funcţional existent al pacientului Prevenirea dezvoltării sechelelor funcţionale neurologice Combaterea modificărilor somatice secundare – deformări. d. e 426. rapide Corect: a. Datele biografice ale pacientului Capacitatea funcţională Dinamica funcţiei cardiovasculare Dinamica testelor neuropsihologice Stimularea deaferentaţiei Corect: b. b. e. c. e. d. În patologia neurologică. d. b. b. e. Bilanţul muscular (testarea musculară manuală) la pacientul spastic nu se apreciază: a. Metodele şi mijloacele specifice folosite în programul de recuperare performat la pacientul neurologic fac parte din: a. b. masaj şi terapie ocupaţională (ergoterapie) Psihoterapie şi alte categorii terapeutice (ortezare) Modalităţile chirurgicale Farmacoterapie Corect: a. Programele de recuperare la pacientul cu suferinţă neurologică trebuie instituite precoce pentru: a.423. c. d . d. e. Controlul la stimuli nociceptivi Schimbările posturale şi utilizarea de posturi inhibitorii Stretching-ul lent pentru musculatura spastică şi stimularea vibratorie pe tendoanelor muşchilor antagonişti celor spastici Stimularea electrică funcţională Mişcări rezistive. c. Electroterapie şi termoterapie (terapie fizicală) Kinetoterapie specifică. d. prin capacitatea de a realiza gesturi din viaţa cotidiană Pe ambele hemicorpuri În diferite momente ale zilei Corect: a. e. Modularea spasticităţii şi stimularea sa controlată se poate realiza prin: a. d 424. alegerea şi adaptare unui program de recuperare la un pacient spastic presupune evaluarea spasticităţii prin analizarea următoarelor aspecte: a. e 427. c 425. b. b. deviaţii. d. b. c. escare de decubit Refacerea mobilităţii articulare Corect: b. c. Analitic. c. redoare articulară Combaterea modificărilor somatice secundare – degenerescenţe şi fibroză musculară. pentru fiecare grup muscular În conformitate cu cotaţia de la 1 la 5 Grosier. b. c. d.

428. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul recuperării paraliziilor de nervi periferici. c. menţinerea intermitentă a posturii corijate. d. d. c. menţinerea permanentă a posturii corijate. Programul de kinetoterapie inclus în recuperare pacientului cu patologie discală lombară. c. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu: a. Curenţi excitomotori exponenţiali de joasă frecvenţă Curenţi excitomotori de medie frecvenţă Impuls de 1000 ms cu panta de creştere > 500 . b. În recuperarea neurologică sunt preferate tehnicile: a. d.700 ms Impuls urmat de pauză în raport de 1/ 4 Parametrii orientativi Corect: a. e. neutre a coloanei lombare. b. Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei vertebrale lombare şi a bazinului. b 430. conflict disco-radicular. c. edeme Cicatrici cât mai suple Profilaxia retracţiilor capsulo-ligamentare Conservarea amplitudinii de mişcare în limite normale la toate articulaţiile Conservarea tonusului muscular şi a forţei de contracţie în grupele agoniste Corect: a. b. d 429. Conservarea unui ţesut cutanat şi subcutanat trofic. indiferent de poziţia corpului sau de activităţile desfăşurate Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei vertebrale lombare şi a bazinului. Relaxarea musculaturii contracturate Asuplizarea trunchiului inferior Asuplizarea trunchiului superior Asuplizarea muşchilor centurii scapulare Relaxarea musculaturii hipotone Corect: a. c. pentru prevenirea complicaţiilor: a. e. b. b. d. e 432. e. d 431. trebuie să cuprindă: a. e. c. Kinetoterapie manuală Tehnici de facilitare a contracţiei musculare voluntare şi care se bazează pe iradierea influxului nervos Autoantrenament muscular Exerciţii izometrice şi izodinamice De relaxare extrinsecă . fără aderenţe. indiferent de poziţia corpului sau de activităţile desfăşurate Zăvorârea (înlăcătarea) coloanei lombare Menţinerea forţei musculare a muşchilor paravertebrali inferiori şi a fesierilor Menţinerea forţei musculare a muşchilor ischiogambieri Corect: a. b. neutre a coloanei lombare. d. Obiectivele programului de recuperare la pacientul cu hernie de disc lombară operată comune cu programele kinetico-educaţionale pentru persoanele cu afectarea coloanei vertebrale lombare sunt reprezentate prin: a. e. d. c.

În traumatismele vertebro-medulare zonele afectate cu predilecţie sunt centrele traumatice sau zonele de tranziţie anatomo-funcţionale ale coloanei vertebrale localizate: a.Corect: a. c. c. d. Kinetice – tehnici de facilitare. c. Limitarea spasticităţii în programul de recuperare la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral constituie un obiectiv foarte important şi se realizează prin intermediul următoarelor metode şi mijloace fizicale. e. c. Criteriile majore de prognostic la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral sunt: a. d. e. cu o excepţie: a. d. Exerciţiile de mers la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral sunt incluse în programul de recuperare atunci când: a. Disfuncţia neurologică tranzitorie la un pacient cu traumatism cranio-cerebral presupune o reluare a funcţiilor cerebrale în: a. c. b. b. fără capacitatea de realizare a transferurilor Are nevoie de un scaun special pentru menţinerea rectitudinii coloanei Se realizează un bun echilibru în balans vertical Nu prezintă tulburări de vorbire Corect: d 437. e. Sexul pacientului Vârsta pacientului Mediul de provenienţă al pacientului Durata şi profunzimea comei Durata anamnezei posttraumatice Corect: a. exerciţii ale musculaturii antagoniste Masajul Electroterapia Termoterapia Medicaţie Corect: e 436. e 435. d 433. b. cervical C1-C2 cervical C5-C6 toracal T2 – T10 toracal T11-T12 lombar L1-L4 . e. Se poate ridica în şezând dar nu are stabilitate Poate menţine decubitul dorsal. Câteva ore sau zile Câteva zile Câteva săptămâni Câteva luni 1 an Corect: a 434. d. d. c. b. e. b. b. d.

c. c. d . b. d 442. d.Corect: a. Stabilizarea focarului de fractură Refacerea integrităţii pachetelor vasculo-nervoase Refacerea integrităţii părţilor moi de tip capsulo-ligamentar şi musculo-tendinos Instituirea progresivă a programului de recuperare Iniţierea rapidă a kinetoterapiei Corect: e 439. Contractura musculară paravertebrală Redoare marcată cu tendinţa la blocaj segmentar sau global vertebral Modificare axelor coloanei vertebrale cu atitudini particulare Dispneea la eforturi minime Impotenţa funcţională Corect: a. e 441. La nivelul vertebrei C1 Sub nivelul vertebrei C2 Sub nivelul vertebrei C3 Sub nivelul vertebrei C4 Sub nivelul vertebrei C5 Corect: d. b. cu o excepţie: a. d. Pacientul cu tetraplegie posttraumatică are şanse de supravieţuire dacă nivelul traumatismului vertebro-medular se situează: a. c. Toate funcţiile afectate iniţial Deplasare cu scaunul rulant electric Refacerea gestualităţii de hrănire Dependenţa totală pentru igiena personală. d. e 440. scris. toaletă. e. e. b.disfuncţionale şi posibilităţi de recuperare: a. c. b. transferuri Corect: a. b. e. Următoarele entităţi patologice sunt incluse în sindroamele neurologice posttraumatice parţiale: a. e. d 438. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul vertebrei C5 prezintă următoarele elemente clinico . c. b. transferuri Independenţa totală pentru igiena personală. c. b. Obiectivele fundamentale ale programului de asistenţă medicală la un pacient care a suferit un traumatism vertebro-medular sunt următoarele. b. c. îmbrăcare. îmbrăcare. c. şofat. d. toaletă. Elementele clinico-disfuncţionale care sunt asociate durerii în cadrul tabloului clinic la pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular sunt următoarele: a. scris. Sindromul Brown – Sequard Sindromul de coadă de cal Sindromul de compresie cervicală centro-medulară Sindromul radiculo-medular acut Sindromul de fibre lungi Corect: a. e. d. şofat.

b. e 445. c. c. S2 prezintă următoarele elemente clinico . e. obţine independenţa funcţiilor sfincteriene recuperează mersul biped cu orteze de gleznă şi cârje canadiene pentru independenţa sa este absolut necesar scaunul rulant gesturile de autoîngrijire nu pot fi reluate este afectată poziţia ortostatică Corect: a. Imobilizarea într-un colan câteva zile Termoterapie şi masaj decontracturant pentru contractura musculară Manipulări vertebrale şi prudenţă în aplicarea tracţiunilor vertebrale Mobilizare fără rezistenţă şi tonifierea musculaturii statice Mobilizare contra rezistenţei manuale imediat după traumatism Corect: a. b. e. e.disfuncţionale şi posibilităţi de recuperare: a. c. b. îmbrăcat şi şofat pacientul este independent pentru mers neortezat pacientul este independent complet. c. exerciţii de mobilizare automata a segmentului întreţinerea şi creşterea forţei musculaturii paravertebrale se poate aplica masaj decontracturant anterior programului kinetic recuperarea amplitudinii rahisului începe după 3 luni de la traumatism recuperarea amplitudinii rahisului se iniţiază imediat după producerea traumatismului Corect: e . mai ales cervicală şi dorsală (contracţii statice globale şi metode de facilitare proprioceptivă) Program kinetic de solicitare musculară cu mobilizare cervicală minimă după scoaterea imobilizării Exerciţii rezistive pentru toate grupele musculare ale gâtului Corect: b.disfuncţionale şi posibilităţi de recuperare: a. d. d 447. în scaun rulant pacientul rămâne total dependent fizic Corect: a. b. d. c. cu o excepţie: a. b. e. b. d. e. pentru deplasare. d. d 444. d. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsă cervicală severă include: a. b. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsă cervicală benignă include: a. b. aplicare de colan – minervă Program kinetic pentru musculatura paravertebrală. c. pacientul poate obţine o independenţă completă pentru funcţiile sfincteriene pacientul devine independent pentru transferuri.443. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o fractură vertebrală stabilă include mai multe aspecte. d 446. Mobilizare cervicală iniţială Iniţial. c. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul lombo-sacrat L5. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul toracal T7 – T12 prezintă următoarele elemente clinico . S1.

c 452. Cauzele mai des întâlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt: a. Hemiplegie stângă Probleme vizuale şi de integrare spaţială Abolirea disponibilităţilor relaţionale normale Afectarea vorbirii şi limbajului (afazia) Afectarea înţelegerii materialului verbal. scrisul Corect: a. c. socială şi ocupaţională a pacientului Aprecierea funcţiei hepatice Corect: e 449. c. d. Evaluarea complexă care precede alcătuirea unui program de recuperare la pacientul hemiplegic nu include: a. Tromboza cerebrală Hemoragia intracerebrală sau subarahnoidiană Trombembolismul Tumora intracraniană Meningita virală Corect: a. Posturilor statice reflex – inhibitorii Mişcărilor cu efort care augumentează reflexele tonice Schemelor stereotipe de mişcare Schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care facilitează mişcările active automate şi voluntare Schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care inhibă mişcările active automate şi voluntare Corect: d 451. e. a perceperii imaginii corpului Aprecierea amplitudinii de mişcare şi a activităţilor cotidiene. cititul. b. d. ale activităţii mintale şi a capacităţii de comunicare Aprecierea abilităţii motorii şi a controlului motor în diverse situaţii posturale Aprecierea sensibilităţii exteroceptive şi proprioceptive. e. b. combaterea spasticităţii se face prin utilizarea: a. d. d 450. Aprecierea funcţiilor vitale. este încadrat în trei stadii: a. Pacientul hemiplegic.448. d. c. d. În programul de recuperare performat la pacientul hemiplegic. pe baza evaluării funcţionale. b. Iniţial Mediu (de flasciditate) Mediu (de spasticitate) Avansat (de refacere) Avansat (de spasticitate intensă) Corect: a. c. c . La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloul clinico-funcţional cuprinde: a. e. c. c. b. b. b. b. cu integrarea familială. e. e.

Mobilizările pasive realizate în programul de recuperare la pacientul hemiplegic aflat în fază precoce au mai multe roluri: a. sincinezii etc. c. Toleranţa la exerciţii. d.) şi controlul postural. la efortul fizic (adaptarea cardio-respiratorie) Deficitul motor (inclusiv modificările fiziopatologice de tipul spasticitate. Îngrijirea respiratorie a pacientului hemiplegic aflat în fază precoce presupune: a. e. c. tulburări de auz şi văz. d. contractura. e. b. c. b. retractura. Parametrii care se verifică în cadrul bilanţului clinico-funcţional la pacientul hemiplegic sunt: a. b. e. d 456. b. e. b. d 457. c. c. d. Aplicarea exerciţiilor din metoda Bobath Performarea diagonalelor Kabat pentru membre inferioare Drenajul postural respirator Masajul şi tapotajul toracal Kinetoterapia respiratorie Corect: c. c. d. posibilităţile de comunicare. contractura musculară Durerea de tip central Sindromul umăr – mână Tulburările de focar (epilepsia) Tromboza venoasă profundă Corect: a. al mersului Motivaţia corelată cu starea emoţională. b. integrare corticală) Toţi parametrii cuprinşi la punctele de mai sus trebuie verificaţi Corect: e 454. b. c. Spasticitatea. c. d 455. d. Cele mai importante complicaţii descrise la un pacient cu accident vascular cerebral aflat în faza precoce sunt: a. Combaterea spasticităţii Întreţinerea schemei de mişcare Prevenirea redorilor articulare Combaterea contracturilor musculare Refacerea forţei musculare Corect: b. d. e. nivelul de integrare corticală şi de memorizare Deficitul senzitiv (sensibilitatea. Staza de decubit Retenţia sau incontinenţa de urină (infecţii de tract urinar) şi / sau materii fecale Tromboza venoasă profundă Atelectazia pulmonară / pneumonia Sindromul umăr – mână Corect: a. Cele mai importante complicaţii descrise la un pacient cu accident vascular cerebral aflat în faza tardivă sunt: a. e .453.

cu favorizarea „integrării senzoriale” a mâinii afectate Exerciţii active rezistive Exerciţii din metodele de facilitare proprioceptive Corect: a. pumn în extensie. c. e 459. cot în uşoară flexie. prin împingeri uşoare ale trunchiului Exerciţii de antrenare a simetriei corpului Ameliorarea şi controlul spasticităţii. cot în uşoară flexie. de 2 ori / zi. b. e. pumn în extensie. Kinetoterapia pasivă este performată de la început în orice program de recuperare la pacientul hemiplegic şi cuprinde următoarele aspecte cu referire la membrul superior – complexul mâinii: a. d. Exerciţii de redresare şi echilibru. perioada flască cuprinde următoarele aspecte: a. d 460. stimulare senzitivo-senzorială pentru modularea răspunsurilor motorii Corect: a.458. d. cot în uşoară flexie. Posturare corectă. b. e. d. b. b. e. c 462. pumn în flexie. Recuperarea funcţională a membrului superior la hemiplegic în faza precoce. c. c. indiferent poziţia generală a pacientului Mobilizare pasivă blândă. cu stretching lent la capătul excursiei maxime Mobilizare auto-pasivă. Exerciţii active cu rezistenţă maximă Exerciţii cu bastonul . b. e. c. perioada flască cuprinde următoarele aspecte: a. c. d. degete II – V în uşoară flexie şi police în abducţie Posturarea corectă a membrului superior – braţ în abducţie 450 – 600. cu corectarea reflexelor tonice anormale prin folosirea punctelor cheie şi a tehnicilor de facilitare Kabat Exerciţii de întreţinere a mobilităţii articulare Mobilizare pasivă a tuturor articulaţiilor membrului superior Corect: a. Priză şi un sprijin grosier (după Wynn Parry) Controlul mişcărilor de fineţe Refacerea prehensiunii în toate aspectele sale Refacerea doar a prizei de forţă Refacerea abilităţii şi funcţionalităţii mâinii Corect: a 461. degete II – V în uşoară flexie şi police în abducţie Mobilizarea pasivă a tuturor articulaţiilor. degete II – V în uşoară flexie şi police în abducţie Posturarea corectă a membrului superior – braţ în extensie 450 – 600. în amplitudine maximă. în toate articulaţiile. b. Recuperarea funcţională a membrului superior la hemiplegic în faza post-acută. Kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se începe imediat ce pacientul participă efectiv la derularea programului şi este fundamentată pe: a. Posturarea corectă a membrului superior – braţ în abducţie 450 – 600. d. priza fiind aplicată la extremitatea segmentului de mobilizat Stimulări tactile şi proprioceptive. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se speră doar la: a. b.

În kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se are în vedere: a. Obiectivele programului de recuperare a membrului inferior şi mersului la pacientul hemiplegic sunt: a. c. b. stadiul I → ortostatism între bare paralele stadiul II → mers între bare paralele stadiul III → mers fără bare paralele stadiul IV → urcat – coborât scările stadiul V → alergarea Corect: a. d. b. d 466. d. e. e . d. b. b. c. c.c. d. d. d 465. e. e. d 463. Exerciţii de facilitare şi inhibiţie neuromusculară Exerciţii desprinse din metodele Bobath şi Kabat Exerciţii de tip stretching rapid Corect: c. c. b. Stadiul iniţial al hemiplegiei se caracterizează prin: a. e. d. c. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt: a. b. hipotonie musculară urmată de debutul hipertoniei reflexe tonice şi spinale dominante control voluntar normal pe partea afectată dificultăţi de utilizare şi a părţii sănătoase pierderea „conştientei” asupra părţii afectate Corect: a. e. Realizarea extensiei simultane a pumnului şi degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Realizarea extensiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Realizarea flexiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Realizarea independentă a extensiei pumnului şi degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Corect: a 464. Prevenirea stării de comă Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersului Echilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist – antagonist Refacerea unei prehensiuni cât mai aproape de cea fiziologică Corect: c.

b. b. c . Promovarea activităţii antagoniştilor prin inhibarea musculaturii spastice şi facilitarea mişcărilor antagoniştilor Promovarea unor scheme complexe de mişcare Promovarea unor scheme simple de mişcare Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performanţă crescută Promovarea începutului controlului motor al articulaţiilor intermediare (cot. b. d. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul iniţial sunt: a. c 471. c. b. e. c. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul mediu nu includ: a. Decubit lateral şi decubit dorsal Decubit cu genunchii flectaţi şi poziţia „de pod” Şezând şi şezând în picioare cu sprijin pe mâini Decubit ventral Patrupedie Corect: a. b. b. e. e. Postura în pat Mobilizările pasive Exerciţiile terapeutice pentru controlul trunchiului. controlul extremităţilor Mişcări pasive şi active tip Bobath Exerciţii rezistive Corect: a. Tonus muscular crescut Mişcare sinergică completă şi iniţierea schemelor de mişcare şi în afara sinergismelor Controlul suficient al mişcării. e. Obiectivele programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul iniţial nu includ: a. d. d. b. c. b. Stadiul mediu (de spasticitate) al hemiplegiei se caracterizează prin: a. d. c. d. e 470. genunchi) Corect. c. cu posibilitatea derulării sale optime în cadrul unui lanţ kinetic Corect: a. Posturile recomandate în recuperarea pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu sunt: a. e. d 469. fără a se putea executa mişcări în posturi mai dificile Tonus muscular crescut pentru muşchii flexori la membrul inferior şi muşchii extensori la membrul superior Mişcarea fiecărei articulaţii este dificilă. Ameliorarea funcţiilor vitale Creşterea „conştientizării” schemei corporale Ameliorarea controlului asupra trunchiului şi centurilor Creşterea tonusului muscular Creşterea abilităţii de a încrucişa linia mediană a corpului cu membrele afectate Corect: d 468.467. c.

c. e. b. b. pentru a utiliza mâna în activităţile zilnice uzuale Ameliorarea controlului motor concentric Ameliorarea vitezei de mişcare Ameliorarea automatismului mişcărilor Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performanţă crescută Corect: a. d. d. severă sub raport funcţional În extensie. independent de posturi Antrenarea coordonării pentru mers Recâştigarea abilităţii mâinii Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performanţă crescută Corect: a. d. b. Dificultatea la mers la pacientul cu paraplegie prin lezarea neuronului motor central este dată de spasticitatea care determină 2 forme clinice de paraplegie: a. Pentru controlul trunchiului şi al extremităţii inferioare se recomandă în recuperarea pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu următoarele tehnici kinetice derulare din decubit lateral: a. b. Promovarea individualităţii mişcării articulare. c. c. Iniţierea ritmică Inversarea antagoniştilor Stabilizarea ritmică Izometria alternantă Contracţii repetate Corect: a. b 475. e 473. d 474. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere cuprinde următoarele procedee specifice pentru redobândirea mişcării de rotaţie în sens invers a trunchiului în timpul mersului: a. e. După Bobath. d 476. c.472. b. obiectivele fundamentale ale programul kinetic de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere sunt: a. c. c. c. d. Izometria alternantă Stabilizarea ritmică Mişcarea activă cu relaxare – opunere Inversarea lentă Inversarea lentă cu opunere Corect: c. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere includ: a. Promovarea abilităţilor extremităţilor pentru a merge cât mai corect. e. În flexie. b. d. e. independent unele de altele Promovarea individualităţii mişcării articulare. mai funcţională Paraplegia asociată cu tulburări sfincteriene Paraplegia asociată cu tulburări de sensibilitate . d.

active) şi creşterea forţei musculare pentru membrele superioare şi trunchi Gimnastica respiratorie Autoposturarea în pat şi antrenarea pacientului de a-şi modifica singur. b. b 477.e. b. asistarea tulburărilor sfincteriene Mobilizările (pasive. c. e. c. b. Reeducarea paraplegicului din şezând presupune: a. d 480. c. c. c. În alcătuirea programelor de recuperare la pacientul paraplegic se ţine seama mai puţin de etiologie dar important este starea celor 3 mari sindroame descrise: a. Stadiile care se descriu în planul de recuperare performat la un pacient paraplegic sunt: a. e. c. d. fixează postura membrelor inferioare în extensie permiţând stabilitatea genunchilor în ortostatism fixează în flexie membru inferior pe bazin ajută expulsia urinară inhibă expulsia urinară menţine densitatea osoasă prin forţa musculară aplicată pe os Corect: a. b. c 479. c. b. Stadiul I – perioada de şoc medular Stadiul II – perioada de independenţă la pat Stadiul III – perioada de independenţă în scaunul cu rotile Stadiul IV – perioada de reeducare a mersului Stadiul V – perioada de reluare a independenţei Corect: a. d. d 481. fără ajutor poziţia în pat Ridicarea cât mai precoce în ortostatism Corect: a. b. Paraplegia asociată cu tulburări genitale Corect: a. e 478. Prezenţa spasticităţii la pacientul paraplegic este salutară din mai multe motive: a. Program kinetic derulat din şezând alungit (mobilizări pasive şi active) Program kinetic derulat din şezând scurtat (mobilizări active şi pasive) Instalarea în scaunul cu rotile şi derularea programelor de terapie ocupaţională Ridicare în ortostatism Menţinerea forţei musculare iniţiale pentru membrele superioare şi trunchi . d. e. b. d. c. d. b. e. e. Poziţionarea corectă a pacientului cu evitarea escarelor şi a retracturilor care favorizează poziţiile vicioase. Reeducarea paraplegicului la pat presupune: a. Paralizia Tulburările de sensibilitate Tulburările sfincteriene Tulburările de memorie Dificultăţile de comunicare Corect: a.

e. c. Criteriul Guttman care dacă este îndeplinit permite ridicarea în ortostatism şi mersul paraplegicului se exprimă astfel: a. c. Mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 4 timpi) Mers cu cârje prin paşi târşâiţi (în 4 timpi sau în 2 timpi) Mers cu cârje prin paşi simultani (în 2 timpi) Mers cu cârje prin pendulare (balans) Mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 3 timpi) Corect: a. c. cu braţele întinse înainte şi cu ochii închişi Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând scurtat. e. b. Menţină poziţia şezând. tremor în repaus bradikinezie / hipokinezie – akinezie rigiditate . Realizarea unui ortostatism chiar limitat şi doar protezat se obţine după ce pacientul reuşeşte să: a. cu braţele întinse înainte şi cu ochii deschişi Corect: a 484. şi să deruleze exerciţii de târâre Aibă un bun control vasomotor în verticalitate Se familiarizeze cu ortezele de verticalitate în formele de paraplegie flască Corect: c. cu diferite modalităţi de destabilizare şi revenire. cu braţele întinse înainte şi cu ochii închişi Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând lungit. Mersul în cârje poate fi iniţiat la pacientul paraplegic atunci când: a. c. b 486. b. b. b. cu braţele întinse înainte şi cu ochii deschişi Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în genunchi. cu diferite modalităţi de destabilizare şi revenire Numere coerent până la 100 Menţină poziţia de patrupedie. e. b. b. d. c. d. Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând scurtat. b. d 485. Muşchii coborâtori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Muşchii adductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Muşchii coborâtori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 20 kg Muşchii adductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 20 kg Muşchii abductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Corect: a. Parkinsonismul este un sindrom clinic caracterizat prin 4 semne fundamentale: a. e. c 482.Corect: a. d. e 483. cu braţele întinse înainte şi cu ochii deschişi Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând lungit. d. Ambulaţia la pacientul paraplegic care posedă cele 2 cârje absolut necesare se derulează într-unul din cele 3 tipuri fundamentale: a. d.

b. c. în cadrul programului kinetic. segmentar din punct de vedere al topografiei – membre superioare. chiar derularea lor independentă Corect: a. instabilitate posturală hipertonie de tip piramidal Corect: a. ameliorarea mobilităţii. c. d. Mersul pacientului cu parkinsonism este tipic: a.analitic. e. având loc revenirea la scheme primitive de mişcare. membre inferioare. cu reducerea rigidităţii şi corectarea posturilor vicioase (menţinerea ortostatismului. b. reducerea rigidităţii prin controlul mecanismului stretch reflexului la toate nivele prevenirea derulării reacţiilor normale ajutarea pacientului să aibă o cât mai completă experienţă pentru reacţiile normale promovarea mişcărilor componente ale schemelor normale. d. autoservirii cu membrele superioare) ameliorarea coordonării şi recuperarea mimicii ameliorarea respiraţiei continuarea la domiciliu a programului de asistenţă medicală întreruperea la domiciliu a programului de asistenţă medicală Corect: a. global. ordinea derulării exerciţiilor este: a. c. c. c 488. pe o amplitudine cât mai mare şi cu o asistare redusă. din punct de vedere al tipului de mişcare . segmentar. coloana vertebrală. membre superioare din punct de vedere al tipului de mişcare . d 487. Terapeutul fizical care participă la alcătuirea şi aplicarea asistenţei de recuperare la un pacient cu parkinsonism îşi orientează programul kinetic pentru realizarea următoarelor scopuri: a. b. d 489. obiectivele asistenţei medicale complexe sunt: a. Pentru ameliorarea mobilităţii. d 490. transferurilor. b. dansant imposibilitatea rotaţiei corpului şi a păşirii laterale (nu există mobilitate controlată. d.d. b. într-un singur plan) doar din genunchi flectaţi cu târşâitul paşilor membrele superioare îşi menţin balansul caracteristicile pasului sunt puţin modificate Corect: a. b. e. chiar derularea lor independentă promovarea mişcărilor componente ale schemelor normale. pe o amplitudine cât mai mare şi cu o asistare redusă. global din punct de vedere al topografiei – coloana vertebrală. c. d. b . e. c. La pacientul cu sindrom parkinsonian. b. analitic. cu reducerea rigidităţii şi corectarea posturilor vicioase la pacientul parkinsonian. mersului. e.plurisegmentar. membre inferioare indiferentă Corect: a. mersul se face cu săltarea pasului. c. e. plurisegmentar.

Kinetoterapia nu este esenţiala Kinetoterapia se aplică atât muşchilor cât şi coloanei vertebrale Se acordă o atenţie specială coloanei vertebralei cervicale Kinetoterapia trebuie să se adreseze muşchilor respiratori Se utilizează tehnici active şi pasive Corect: b. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorarea coordonării cuprinde: a. c. d. d. c. Akinezia domină tabloul clinic Pacientul trebuie învăţat să descompună fiecare gest motor complex în secvenţele sale elementare Pacientul nu trebuie mobilizat Mişcările elementare sunt repetate de nenumărate ori până când bolnavul învaţă să le iniţieze voluntar Kinetoterapia nu este esenţială Corect: a. exerciţii de mimică. distrugerea tecii de mielină cu o relativă conservare a celorlalte elemente nervoase distribuţia leziunilor variabilă. gurii exerciţii globale. e. c.491. b. cu dezechilibrări voite (mers pe vârfuri. b. obrajilor. sprâncenelor. sub formă de focare sau difuz afectează mai ales persoane tinere. e. e. menţinerea în echilibru pe mână a unui obiect terapie ocupaţională cât mai multe ore pe zi (activităţi casnice. d 495. "culegerea" unor obiecte mici de pe jos în timpul mersului etc. d. Scleroza multiplă (scleroza în plăci. d. pleoapelor. mai ales femei în decada III-a de viaţă afectează mai ales persoanele de sex masculin distrugerea tecii de mielină şi a celorlalte elemente nervoase Corect: a. b. c . jocuri) Corect: a. fără mişcări ale braţelor mers cu păşiri variate. b. b. c. In perioada "off" la pacientul parkinsonian se descriu următoarele aspecte: a. Pentru corectarea faciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian sunt indicate: a. plâns.) exerciţii de aruncat la ţintă cu mingea. c. e. cu mişcări ale braţelor în ritmuri variabile menţinerea fixă a trunchiului. c 493. leuconevraxita) este o afecţiune care aparţine unui grup de boli demielinizante. c. de expresie: râs. de 2 – 3 ori / zi. e 494. b. veselie exerciţii active rezistive exerciţii din metoda Kabat Corect: a. mers cu "aruncarea" unui braţ înainte sau în abducţie. e. mirare. d. în faţa oglinzii exerciţii analitice: exerciţii izolate ale frunţii. furie. e 492. jocul de popice. rotaţia trunchiului asociată la paşii de mers. b. In perioada de "on" în care se poate conta pe participarea activă a bolnavului: a. c. d. precoce. b. caracterizată prin: a.

Sindrom piramidal Sindrom motor Sindrom cerebelos Sindrom senzitiv Sindrom vasculotrofic Corect: b. c. Evitarea apariţiei deformărilor şi a atitudinilor vicioase. slăbiciunii musculare şi oboselii musculare ameliorarea feedback-ului senzorial ameliorarea coordonării şi a balansului. cu promovarea unei scheme corecte de mers ameliorarea disfuncţiei cerebeloase conservarea disfagiei şi menţinerea disfuncţiilor cognitive Corect: e 497. c. b. e. Mobilizări pasive Mobilizări active Posturări Tehnici de facilitare neuromotorie Terapie ocupaţională Corect: c . să scadă dificultăţile mersului să reducă spasticitatea să limiteze efectele ataxie să realizeze independenţa totală a pacientului să fie aplicată în puseu evolutiv Corect: a. c. e. d. e. În cadrul programului de recuperare la pacientul cu scleroză multiplă se va ţine seama de următoarele aspecte: a. b. tratamentul se va institui tardiv tratamentul va fi continuu pe toată durata bolii tratamentul va fi adaptat tuturor sindroamelor prezentate de bolnav se vor recomanda cure balneare în staţiunile de profil se va evita apariţia oboselii Corect: b. Recuperarea medicală în scleroza multiplă va urmări: a. b. unul dintre obiectivele de recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic se realizează prin tehnici de elecţie de tipul: a. e.496. e 500. Lezarea nervilor periferici determină următoarele sindroame clinice de bază: a. b. e 498. d. c. e. c. inducerea activităţii motorii voluntare cu combaterea simultană a spasticităţii. b. d. c. Obiectivele pe care terapeutul fizical le are în vedere în alcătuirea programului fizical din componenţa asistenţei medicale complexe la un pacient cu scleroză multiplă nu includ: a. d. b. d. c 499. d.

Imposibilitatea extensiei degetelor. cu o excepţie: a. e 503. d. atrofie musculară. d 505. b. b. Paralizia totală a nervului radial determină următoarele aspecte clinico-funcţionale: a. Stimulări electrice Manevre kinetice de tipul mobilizări pasive. b 502. pielea feţei posterioare a braţului pielea feţei posterioare a antebraţului pielea feţei anterioare a braţului pielea feţei posterioare a mâinii şi a tabacherei anatomice pielea feţei anterioare a antebraţului Corect: a. d. d. Evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi.501. e. Tulburări de grade diferite a mobilităţii active şi dispariţia motilităţii automate (involuntare) şi a celei reflexe Tulburări musculare – hipotonie musculară. stretch-reflex Exerciţii rezistive Exerciţii izometrice Terapie ocupaţională Corect: a. antebraţului („mâna căzută”) Imposibilitatea flexiei degetelor. c. c. e. Lezarea motoneuronilor periferici sau a axonilor lor la diferite niveluri determină o serie de tulburări. Refacerea stereognoziei Corectarea spasticităţii Corectarea deficitului de mobilitate Refacerea forţei musculare Refacerea localizării senzaţiei Corect: a. fibrilaţii şi fasciculaţii musculare Abolirea reflexelor osteotendinoase cu păstrarea celor ideomusculare Degenerescenţa walleriană a nervului Hipertonie musculară asociată cu exagerarea reflexelor osteotendinoase Corect: e 504. b. unul dintre obiectivele de recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic se realizează prin: a. c. pumnului. tehnici de facilitare. c. antebraţului Imposibilitatea supinaţiei (parţială) Deficit de prehensiune Menţinerea prehensiunii normale Corect: a. b. c. b. pumnului. e. Reeducarea sensibilităţii la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic are ca obiective: a. b. c. d. Teritoriul senzitiv al nervului radial cuprinde: a. e. d. e. d .

c.506. d. d. relaxarea poate da impresia extensiei pumnului extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorită muşchilor interosoşi extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorită muşchilor lombricali extensia degetelor cu flectarea în metacarpofalangiene extensia ultimei falange a policelui dacă aceasta este abdus şi puţin flectat Corect: c 507. c. pumnului. b. b. muşchii extensori exerciţii de tip contralateral pentru promovarea extensorilor cotului. primul şi al doilea radial. mişcări pasive tehnici de facilitare motorie mobilizarea întregului membru superior pe schemele D1F şi D2E exerciţii analitice în ordinea triceps şi anconeu. d . antebraţul flectat degetele în extensie uşoară poziţia „în gât de lebădă” (mână pronată şi „căzută”) policele addus şi uşor flectat degete în uşoară flexie Corect: a. e. muşchiul cubital posterior muşchiul extensor radial al carpului muşchiul extensor propriu al degetului II muşchiul extensor comun al degetelor muşchiul extensor lung al policelui Corect : b 508. c. după flexia puternică a pumnului şi mâinii. d. degetelor Corect: a. lungul supinator. „Mişcările trucate” pe care le poate prezenta mâna cu paralizie de nerv radial sunt următoarele. Refacerea abilităţii de mişcare a mâinii în paralizia nervului radial : a. Reeducarea motorie a muşchilor paralizaţi în cadrul paraliziei nervului radial cuprinde: a. d. b. b. b. e 510. Reinervarea muşchilor extensori ai pumnului începe cu: a. scurtul supinator. cu o excepţie: a. e 509. e. c. b. c. e. c. c. cubitalul posterior. este prima etapă a oricărei reeducări motorii şi senzitive este etapa finală a oricărei reeducări motorii şi senzitive utilizează exerciţii proximo-distale şi disto-proximale utilizează terapia ocupaţională nu utilizează terapia ocupaţională Corect: b. d. d. e. e. In paralizia nervului radial deviaţiile care apar sunt: a.

e. b. c. Cubitalul anterior. e. flexorul comun profund al degetelor Muşchii din regiunea hipotenară Muşchii interosoşi şi lombricali Muşchiul adductor al policelui Muşchii extensori ai degetelor Corect: e . mâna sprijinită cu faţa palmară pe masă Antebraţ în supinaţie. d. cu o excepţie: a. d 515. b. Kinetoterapia activă analitică la pacientul cu paralizie de nerv cubital presupune exerciţii pentru tonifierea următoarelor grupe musculare. Brahioradialul Extensorii mâinii (primul şi al doilea radial) şi cubitalul posterior Extensorul comun al degetelor şi extensorii policelui (lung şi scurt) Abductorul lung al policelui Flexorii degetelor (superficial şi profund) Corect: a. b. Antebraţ în semipronaţie. mâna sprijinită cu faţa dorsală pe masă Corect: a 513. mâna sprijinită cu marginea cubitală pe masă Antebraţ extins. d. d. c. c. c. d. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv cubital cuprinde următoarele aspecte: a. e. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv radial cuprinde următoarele aspecte cu o excepţie: a. b. Kinetoterapia mâinii în faza de paralizie la pacientul cu interesarea nervului radial se limitează la mobilizarea pasivă în amplitudine maximă permisă cu tensionări la capătul excursiei de mişcare iar poziţia de lucru este următoarea: a. Mâna de predicator Mâna în gât de lebădă Extensia activă şi înclinarea radială a pumnului sunt imposibile Extensia activă a degetelor în totalitate este imposibilă Deficit variabil de forţă musculară pentru grupele musculare inervate de nervul radial Corect: a 512. cu mâna sprijinită cu marginea cubitală pe masă Antebraţ în semipronaţie. b. c. b. c. e. b. Kinetoterapia mâinii în faza de refacere la pacientul cu interesarea nervului radial se derulează analitic pentru următoarele grupe musculare: a. c.511. d. e. mâna sprijinită cu marginea radială pe masă Antebraţ în pronaţie. d 514. Atitudine spontană tipică – grifa cubitală Imposibilitatea de a efectua abducţia – adducţia degetelor Deficit muscular variabil al interosoşilor palmari şi dorsali Deficit muscular variabil al lombricalilor Tulburări de sensibilitate în tabachera anatomică Corect: a.

Prevenirea instalării redorilor articulare la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene şi interfalangiene a degetelor IV şi V se obţine prin: a. „Mişcările trucate” pe care le poate executa „mâna cubitală” sunt: a. Disfuncţionalitatea cea mai invalidantă a mâinii – atât motorie cât şi senzitivă – este determinată de mononeuropatia tronculară de: a. c. Mobilizări active Mobilizări pasive Mobilizări autopasive Mobilizări active cu orteze Exerciţii izometrice Corect: b.adducţie ale degetelor devin posibile flectarea metacarpofalangienelor cu extensia interfalangienelor degetul V nu poate fi abdus Corect: a. d. d 518. b. c. b. c. d. e. c. c. c 517. e. opozabilitatea police – deget (II – V) degetul V poate fi abdus mişcările de abducţie . c. c. d 519. extensia interfalangienelor devine posibilă prin acţiunea extensorului comun deşi abducţia degetelor este abolită. b. Radial Cubital Circumflex Median Crural . e.516. extensorul comun poate face o uşoară abducţie când metacarpofalangienele sunt extinse adducţia policelui este „trucată” de acţiunea lungului extensor şi prin flectarea primei falange abducţia degetelor este păstrată extensia interfalangienelor este imposibilă Corect: a. e. Semnele reinervării musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt: a. b. b. flexia pumnului este posibilă dar cu forţă redusă iar indexul rămâne extins şi degetul III se flectează moderat Opozabilitatea policelui este imposibilă Deficit de forţă musculară pentru grupele musculare flexoare şi pronatoare ale antebraţului şi mâinii Absenţa oricăror tulburări trofice Corect: a. d. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv median cuprinde următoarele aspecte: a. d. d. c. e. b. b. d 520. b. Ştergerea reliefului eminenţei tenare şi poziţionarea policelui în acelaşi plan cu celelalte degete în repausul mâinii La formarea pumnului.

c 523. e. Semnele kinetice care sugerează refacerea nervului median sunt: a. Importante tulburări vasomotorii şi trofice. c. d. b. e. Recuperarea paraliziei nervului median urmăreşte: a. c. c. b. b. ameliorarea deficitului motor ameliorarea deficitului senzitiv ameliorarea tulburărilor vasculotrofice creşterea rezistenţei generale refacerea prehensiunii Corect: a. posibilitatea de rotaţie a policelui posibilitatea de a menţine interfalangienele extinse şi metacarpofalangienele flectate la 90º. Radial Median Cubital Sciatic popliteu extern Sciatic popliteu intern Corect: b. b . d. b 522. b. c. scurtul flexor. b. aspectul de „mână simiană” „gheara medianului” la încercarea de a închide mâna policele nu acoperă indexul. b. Flexorii mâinii şi pumnului Muşchii policelui – scurtul abductor. e. c. e 524. e. e. c. cu uşoară rezistenţă posibilitatea de a menţine metacarpofalangienele extinse posibilitatea de a menţine interfalangienele flectate şi metacarpofalangienele flectate la 90º. Paralizia musculaturii inervate de nervul median determină următoarele aspecte: a. opozantul Extensorii mâinii şi pumnului Muşchii interosoşi Muşchii lombricali Corect: a. e 525. d. ci rămâne extins la încercarea de a închide mâna scădere diametrului transversal al mâinii policele acoperă indexul Corect: a. d. cu uşoară rezistenţă posibilitatea de a extinde policele Corect: a. cu apariţia sindromului cauzalgic se descriu în paralizia de nerv: a.Corect: d 521. d. b. Kinetoterapia activă analitică la pacientul cu paralizie de nerv median presupune exerciţii pentru tonifierea următoarelor grupe musculare: a.

e. d. b. b.mână purtarea unei eşarfe sub cot pentru a evita subluxaţia capului humeral mobilizări active mobilizări autopasive cu sau fără scripetoterapie evitarea purtării unei eşarfe sub cot Corect: a. Traumatismele – cea mai frecvenţă cauză a paraliziei de plex brahial – acţionează prin mecanismul de: a. d. Sensibilitatea globală în cazul paraliziei nervului median revine la normal după: a. e . posturarea antideclivă pentru combaterea edemului mobilizări pasive repetate de 5-6 ori pe zi contracţii izometrice şi mobilizări active ale musculaturii rămase indemne sau parţial paralizate contracţii izotonice gimnastica generală şi exerciţii de respiraţie Corect: a. e. b. 1an 5 luni 3 luni 4 luni 2 luni Corect: a 527. posturări prin orteze pentru umăr – cot . d.526. d. b 529. c. e. b. c. c. b. c. d. e. Compresie Întindere Tracţiune Presiune Rulare Corect: c 528. Tipul mijlociu (Remak) ca urmare a lezării trunchiului mijlociu al plexului brahial se evidenţiază prin paralizia: a. c. d 530. c. Prevenirea şi tratarea fenomenelor vasculotrofice în cazul paraliziei de plex brahial va folosi: a. b. Pentru prevenirea redorilor articulare şi a poziţiilor disfuncţionale în paralizia plexului brahial se recurge la: a. b. e. Muşchiului triceps Muşchilor pătrat şi rotund pronator Muşchiului mic pectoral Muşchiului brahial Muşchiului deltoid Corect: a.

d. b. e. e. b. Prevenirea devierilor piciorului „în echin”. În paralizia nervului sciatic popliteu extern sunt afectate grupele musculare care realizează: a. b. c. b. c. cum se întâmplă în cazul paraliziei nervului sciatic popliteu extern. c . b. Pregătirea compensărilor. până la recâştigarea forţei musculare pierdute în paralizia nervului crural se face prin: a. c 535. e. d 533.531. b. Flexia dorsală şi eversia piciorului Flexia plantară şi inversia piciorului Extensia degetelor Flexia degetelor Pronaţia piciorului Corect: a. Recâştigarea funcţionalităţii şi abilităţii membrului superior în paralizia plexului brahial se realizează prin: a. Programul kinetic de recuperare performat la pacientul cu paralizie de nerv crural cuprinde: a. e. c 534. b. b. Prevenirea diformităţii de tip genu recurvatum şi a contracturilor lombare Pregătirea compensărilor până la recâştigarea forţei musculare pierdute Menţinerea tonusului în musculatura denervată şi reeducarea forţei musculare Reeducarea funcţională a genunchiului Menţinerea poziţiei de genu recurvatum Corect: a. b. tonifierea musculaturii membrelor superioare tonifierea musculaturii trunchiului (abdominalilor şi dorsalilor) tonifierea fesierilor mari şi a tricepsului sural tonifierea muşchiului croitor tonifierea muşchilor ischiogambieri Corect: a. e. c. presupune: a. d. d. c 532. c. menţinerea poziţiei în unghi drept a piciorului printr-o atelă (orteză) purtarea unei atele (orteze) mai ales noaptea încălţarea piciorului în cursul zilei cu o gheată cu carâmb dur se contraindică susţinătorii plantari evitarea purtării de orteze în cursul nopţii Corect: a. d. c. reeducarea prizelor reeducarea poziţionării mâinii pentru executarea unor activităţi reeducarea activităţii combinate a celor două mâini orteze dinamice utilizarea electroterapiei şi termoterapiei Corect: a. c. d.

Fracturile bazinului Hematomul fesier Injecţiilor intramusculare Chirurgia şoldului Tratamentul recuperator Corect: a. incluzând: a. stimulări electrice) Reeducare kinetică propriu-zisă Vitaminoterapie grup B Corect: a. b. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie să insiste pe: a. c. e. mersul pe teren plat mersul pe plan înclinat mersul pe scări mersul pe bicicletă „mersul piticului” Corect: a 538. d 540. d. b. b. d. d 537. b. d. c. b. c. d. c. e. c. Traumatism direct al regiunii poplitee Traumatism direct al marginii externe a 1/3 corpul gambei Compresiune Fractura Injecţie intramusculară Corect: a. Reeducarea motorie a muşchilor paralizaţi în leziunile nervilor periferici se realizează prin intermediul următoarelor modalităţi fizical-kinetice: a. d. Termoterapie Masaj Electroterapie (baie galvanică. Deficitul complet de forţă a cvadricepsului nu împiedică mersul: a. d 541. b. Tonifierea fesierului mijlociu Tonifierea marelui fesier Tonifierea adductorilor coapsei Refacerea forţei şi rezistenţei cvadricepsului după reinervarea lui Tonifierea tricepsului sural Corect: b. c. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este complexă. e. b. c. e. Lezarea nervului sciatic popliteu extern se face prin: a.536. c. e. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include următoarele aspecte motorii: a. b. b. d. e 539. Imposibilitatea eversiei piciorului Imposibilitatea inversiei piciorului .

Bucureşti. c TESTE GRILĂ TEHNICI DE KINETOTERAPIE PENTRU FORŢĂ ŞI REZISTENŢĂ MUSCULARĂ. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include următoarele aspecte senzitive: a. Kinetoterapia în recuperare afecţiunilor aparatului locomotor. balneoclimatologie şi recuperare medicală. b. d. Kinesiologie-ştiinţa mişcării. 2002. T. e 544. T. Hipoestezia plantei Hipoestezia gleznei Hipoestezia feţei dorsale a piciorului Anestezia feţei dorsale a piciorului Cauzalgie Corect: c. Bucureşti. d. 1981 . Sbenghe. d. e. Muşchii flexori ai degetelor Muşchiul gambier posterior Muşchii intrinseci ai degetelor Muşchii anteriori ai gambei Muşchii laterali ai gambei Corect: a. *** Caiet documentar. d 543. Nervul tibial posterior derivă din nervul sciatic popliteu intern şi inervează: a. 1987. c. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern implică: a. b. e. Editura Medicală. d. e 542. 514-599 3. 310-318 2. pagini 282-286. terapeutică şi de recuperare. 243-247.c. e.. c. e. d. Editura Medicală. Ministerul Sănătăţii. b. Editura Medicală. c. b. Sbenghe. b. Institutul de Medicină fizică. Mobilizări precoce pasive manuale Precocitatea tratamentului datorată tendinţei de a dezvolta redoare Ortezarea nu e necesară Electrostimularea analitică a musculaturii dorsiflexoare şi eversoare nu e necesară O durată de 9-12 luni Corect: a. Kinetologie profilactică. Bibliografie: 1. pagini 162-222. Stepajul piciorului Grafia degetelor Mers pe călcâi/vârful degetelor. dificil sau absent Corect: c. Bucureşti.

e. Travaliul muscular este maxim când: a. d 549. b. element caracteristic muşchiului exprimat prin contracţia musculară. b. d. e. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru valoarea forţei musculare: a. c. c. schimbare în lungime. Mecanica muşchiului-lungime. c. puterea muşchiului Arhitectura muşchiului-aranjamentul fibrei musculare. Amplitudinea de mişcare Forţa musculară Circulaţia musculară Integritatea metabolismului muscular Factorii nervoşi Corect: a 548. Evaluarea obiectivă cantitativă a forţei musculare se realizează prin următoarele modalităţi: a. c. Glucoză Aminoacizi Acizi graşi liberi Lipide Enzime mitocondriale şi sarcoplasmatice Corect: a. c. forţa musculară este dată de două componente (musculară şi matriceală conjunctivală) Valoarea maximă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului Corect: b. Valoarea forţei musculare este independentă de lungimea muşchiului Forţa musculară variază cu variaţia de lungime a muşchiului Valoarea minimă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului La mijlocul lungimii muşchiului. d. d 546. este condiţionată de următorii factori musculari: a. d. e 550. b. e. e. aranjamentul întregului muşchi Numărul recrutărilor unităţilor motorii Inserţiile musculare Ritmul de descărcare a potenţialelor de acţiune sosite la muşchi Corect: a. e 547. Energia necesară pentru întreaga activitate musculară se extrage din: a. c. d. Care din următoarele aspecte nu condiţionează rezistenţa musculară: a. b.545. b. Forţa musculară este egală cu 1/2 din forţa maximă . c. Examen clinico-funcţional Măsurarea suprafeţei de secţiune musculară Manometrie Testare musculară manuală Examen electromiografic Corect: b. d. d. b. Forţa musculară. e.

Intensitatea să corespundă unui minim de 35% din tensiunea musculară maximă Durata să fie cuprinsă între 30-60 secunde Ritmicitatea contracţiei isometrice . este reprezentat numai prin: a. e. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat pe contracţie isometrică pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare sunt: a. Substratul creşterii forţei musculare. b. e. Contracţia dinamică creşte forţa musculară dacă raportul dintre capacitatea muşchiului şi valoarea rezistenţei este adecvat Uzual se foloseşte o rezistenţă moderată (35-40% din cea maximă) care creşte progresiv Ritmicitatea contracţiei izotone Viteza derulării exerciţiului se află în relaţie directă cu rezistenţa Coordonarea musculară este necesară Corect: d . b. Procesul inflamator articular şi / sau muscular Status algic intens preexistent sau întreţinut / apărut în cursul exerciţiului cu persistenţa unui interval de 24 ore după exerciţiu Manevra Valsalva sau derularea pe inspir a exerciţiului la pacienţii cu patologie cardiovasculară Oboseala musculară locală şi generală Nici unul dintre aspectele menţionate la punctele anterioare Corect: a. d. c. b. c. e. c.b. e 551. temporală (sincronizare crescută) Corect: e 552. În programul kinetic se contraindică sau necesită precauţii aplicarea exerciţiului rezistiv în următoarele situaţii: a. d. d. d. b. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat pe contracţie izotonă pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare nu includ: a. c. d 554. obiectiv fundamental în kinetoterapie. e. c.se preferă tipul exerciţiu repetitiv scurt isometric zilnic (ERSIZ) Lungimea muşchiului la care se realizează contracţie trebuie adaptată Concentraţia voliţională nu are importanţă Corect: a. c. Forţa musculară este egală cu 1/3 din forţa maximă Forţa musculară este egală cu 1/4 din forţa maximă Velocitatea este egală cu 1/3 din velocitatea maximă Velocitatea este egală cu 1/4 din velocitatea maximă Corect: b. sumaţie spaţială. Substrat morfologic Substrat funcţional-sumaţie spaţială Substrat funcţional-sumaţie temporală Substrat funcţional-sincronizare crescută Substrat morfologic. d. c. d 553. e. b.

d. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică în antrenarea muşchilor cu forţă musculară: a. d. e. d 557. b. e . Aspectele importante ale antrenării muşchilor sănătoşi prin electrostimulare musculară isometrică (ESMI) sunt: a. posturi declanşatoare de reflexe tonice întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor se contraindică tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii Corect: a.1 sau 2 la testing muscular manual) este necesar să se apeleze şi la: a. c. Creşterea de forţă musculară se face prin valori de forţă isometrică mai joase decât valorile contracţiei voluntare isometrice ESMI activează preferenţial unităţi motorii mici După 5 săptămâni de activare creşte forţa musculară cu 15% pe muşchiul contralateral celui stimulat Creşte oboseala musculară Aplicată cu succes la pacienţii care nu reuşesc să realizeze contracţii voluntare suficiente Corect: a.555. c. e. c. d 558. c. Solicită articulaţia Determină dureri articulare şi musculare Afectează osul patologic Pot declanşa sinovite traumatice Creşte nu doar forţa musculară dinamică dar şi pe cea isometrică Corect: a. d 556. b. e. c. In situaţiile deficitelor mari de forţă musculară (valoare 0. b. 4. –2 la testing muscular manual 2 la testing muscular manual –3 la testing muscular manual 3 la testing muscular manual +3 la testing muscular manual Corect: b. d 559. b. e. c. Principalele dezavantaje ale exerciţiilor isotone cu rezistenţă sunt: a. d. c. +2 la testing muscular manual +3 la testing muscular manual -5 la testing muscular manual -4. d. d. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile cu forţă musculară: a. b. c. +4 la testing muscular manual 2 la testing muscular manual Corect: b. b. c. c. e.

Mai multe tipuri de mişcări legate între ele care se repetă până la obţinerea senzaţiei de oboseală Setul de exerciţii este alcătuit din repetarea a 8-10 exerciţii Rezistenţa (încărcarea) (1 RM) care va declanşa oboseala după cele 8-10 repetiţii se stabileşte prin tatonare Este indicată intensitate înaltă (1-6 RM încărcare) Este indicată intensitate uşoară (18-30 RM) . b. d. c 562. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică. d. fără apariţia oboselii Măsură a fitness-ului exprimat prin consumul maxim de oxigen Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică anaerobică. b.560. totdeauna Corect: a. Rezistenţa generală a organismului se defineşte prin: a. In cadrul reantrenării la efort este necesar să se ţină seama de: a. c. c. fără apariţia oboselii Corect: b. b. b. Parametrii care sunt necesari a fi precizaţi pentru exerciţiile fizice din componenţa unui antrenament pentru rezistenţa generală a organismului sunt: a. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizează: a. e. d 561. pe o perioadă de timp mai mare Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică. e. d. cu apariţia oboselii Capacitatea organismului de a efectua activităţi fizice complexe. b. e. cu intensitate redusă. e. c. c. b. d 564. c. Intensitate Frecvenţă / ritm Durata Modalitatea de execuţie. d. b. tipul de contracţie musculară Menţiuni speciale sau particulare. c. d. mijloacele de antrenare fizică care se pot aplica pacientului statusul clinico-funcţional al subiectului nivelul de efort al pacientului starea psihică a pacientului vârsta pacientului Corect: a. mersul pe jos termoterapia jogging-ul înotul ciclismul Corect: b 563. Structura antrenamentului aerobic pentru forţă include un set de exerciţii care nu se caracterizează prin: a. e. c.

d. d. mai des utilizate fiind: a. e. d.vârsta (în ani) x 0. Perioada de încălzire („warm-up”) cu durata de 5-10 minute Perioada de încălzire („warm-up”) cu durata de 15-20 minute Perioada derulării exerciţiilor propriu-zise (contracţii isometrice.-RC repaus) x 85% + RC repaus = RC ţintă RC max. Principalele componente ale antrenamentului aerobic pentru anduranţă sunt: a. izotonice. Cele mai indicate exerciţii din componenţa antrenamentului pentru anduranţă sunt reprezentate prin: a. b. care implică grupe musculare restrânse Corect: c 569. c.vârsta (în ani) RC max. izotone. aritmice. continue. ameliorarea condiţiei psihice scăderea indicelui tensiune-timp creşterea suprafeţei alveolo-capilare de schimb apariţia unor modificări favorabile în sistemul coagulare . c. d. d.66 (RC max.fibrinoliză creşterea indicelui tensiune . ritmice. Efectele antrenamentului la efort sunt complexe. continue. izotone.vârsta (în ani) Corect: a. ritmice. continue. e. care implică grupe musculare extinse Exerciţii rezistive submaximale. e. ritmice.timp . izotone. = 210 .down”) cu durata de 5-8 minute Perioada de revenire („cool . e 568. d. b. c. c. Stabilirea intensităţii exerciţiului fizic din antrenamentul la efort se face în raport cu ritmul cardiac (RC) care se calculează după mai multe formule. cu o excepţie: a. RC max. b. d 567. care implică grupe musculare restrânse Exerciţii rezistive submaximale. care implică grupe musculare restrânse Exerciţii rezistive maximale. Programul de antrenare aerobică pentru anduranţă respectă următorii parametri: a. = 215 . b. d 566. e.down”) cu durata de 10-15 minute Corect: a. c. = 200 . c. = 220-vârsta (în ani) RC max. stretching) cu durata de 20-30 minute Perioada de revenire („cool . continue. Exerciţii rezistive maximale Exerciţii rezistive submaximale. izotone.Corect: e 565. c. b. Intensitate medie sau chiar sub medie (în jur de 40% din intensitate maximă) Durata şedinţei ajunge până la 2 ore Şedinţa se poate repeta de 2-3 ori / săptămână Durata şedinţei ajunge până la 1 oră Şedinţa se poate repeta de 4-5 ori / săptămână Corect: a. e.

iliopsoas) Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii adductori. c. fesier mare) Restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticulare antagoniste Corect: a. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacerea echilibrului muscular al piciorului sunt: a. cvadriceps. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul cotului presupune: a. ascendent Programul se derulează în două etape Mobilitatea cotului este esenţială în program. În testarea musculară manuală se ţine seama că forţa muşchilor flexori este mai mare în pronaţie decât în supinaţie şi când braţul este vertical. Tonifierea musculaturii hipotone (muşchii fesier mijlociu. c. c. d.Corect: e 570. e. fiind dobândită prin mobilizări active Se lucrează mai ales grupele musculare flexoare şi pronatore Exerciţiile desprinse din programele de terapie ocupaţională nu sunt indicate Corect: a. fesier mijlociu Nu sunt activaţi alţi muşchi Asigură o incoordonare motorie cu un impact funcţional important Corect: a. c. fesier mare) Tonifierea musculaturii hipotone (muşchii adductori. b. d. e 571. e. c. d. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii scapulare presupune: a. b. d. e 573. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii pelvine presupune: a. b. Sunt uşor de performat Determină o forţă de reacţie minimă în articulaţia genunchiului Sunt activaţi şi muşchii biceps femural. c. mişcării controlate şi abilităţii Corect: b. cvadriceps. apoi global Poziţia de start pentru exerciţii este cu încărcare gravitaţională pentru trenul superior Ulterior refacerii forţei musculare se efectuează exerciţii în lanţ cinematic deschis şi închis pentru refacerea stabilităţii. b. c. b. d. b. c 574. c. rotatori externi. rotatori externi. e. Exerciţiile isometrice pentru muşchiul cvadriceps sunt esenţiale în refacerea forţei şi rezistenţei musculare deoarece: a. funcţionale Exerciţiile rezistive se derulează iniţial analitic. d. iliopsoas) Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii fesier mijlociu. Un status de doloritate la nivelul umărului Existenţa unei amplitudini de mişcare optime. Muşchiul triceps sural Muşchiul cvadriceps Muşchii tibiali Muşchii peronieri Muşchii ischiogambieri . e. e. d 572. b.

1998. Editura Universităţii din Oradea. să facă ce trebuie cu ce pot Arta practică de a promova dependenţa funcţională prin utilizarea activităţilor cotidiene fără a modifica echipamentul sau mediu. ameliora sau reface capacitatea de a desfăşura activităţile necesare vieţii individului. e. d. c. paginile 101-128. c. Subordonarea unui obiectiv funcţional lucrativ pentru acţiunea terapiei ocupaţionale se realizează prin următoarele trei direcţii de lucru: a. V. 188-242. Daiana Popa. d. Adriana Sarah Nica. e. Bucureşti. pentru a dezvolta. când este necesar Nu foloseşte activităţi pentru creşterea şi restaurarea stării fizice şi psihice a unei persoane la nivel disfuncţional al vieţii cotidiene Corect: a. Sbenghe. Popa. b. Editura Medicală. Forţa musculară obţinută este superioară celorlalte modalităţi dinamice de refacere a forţei musculare Se obţine o sincronizare a unităţilor motorii ale muşchiului Este favorizată coordonarea musculară Nu există risc al leziunilor structurilor tendinoase Nu necesită prudenţă în derulare Corect: a. 306-317. pagini 119-128 2. Impunerea anumitor activităţi individului . c.isometrice Rapiditatea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extensori ai genunchilor Lentoarea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extensori ai genunchilor Corect: b. c 578. Terapie ocupaţională pentru bolnavii cu deficienţe fizice. b. Antrenamentul pliometric presupune: a. 331-356 3. 159-186. Editura Universitară „Carol Davila”. Care dintre definiţiile următoare sunt adevărate pentru terapia ocupaţională: a. Avantajele exerciţiilor pliometrice sunt: a. Formă de tratament care foloseşte activităţi şi metode specifice. d 575. c TESTE GRILĂ TERAPIE OCUPAŢIONALĂ Bibliografie: 1.Corect: a. Bucureşti. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. pagini 470-512 577. 2003. e. 2002. c. Kinesiologie-ştiinţa mişcării. b. b. d 576. 281-293. b. 145-158. d. T. de a compensa disfuncţii şi de a diminua deficienţe fizice Profesie care ajută o persoană cu incapacitate să îşi câştige potenţialul maxim pentru independenţă şi productivitate în propria viaţă Îndrumă indivizii să se ajute singuri. Schema de antrenare a mobilităţii articulare Schema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice concentrice Schema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice-concentrice .

evaluare ce cuprinde: a. Autoîngrijirea zilnică Activităţile educaţionale Jocul şi sportul Hobby-uri diverse Refacerea balansului Corect: e 582. un scop lucrativ Corect: b. e. e. b. d 583. b. c. Adaptarea activităţilor astfel încât individul “să facă” ce ar trebuie “cu ce poate” Adaptarea mediului înconjurător la deficitul funcţional al pacientului Plasarea individului într-un anumit mediu înconjurător. Una dintre metode nu reprezintă o metodă de evaluare în terapia ocupaţională: a. Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală. d. profesională) Bilanţul posibilităţilor de adaptare Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a. Limitate Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii Pacienţii neurologici Pacienţii cu afecţiuni senzoriale Foarte multe categorii de pacienţi . Evaluarea tegumentului Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic Evaluarea funcţională (generală. d. c. c. preexistent Adaptarea manierei unui individ de a realiza o sarcină. b. Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt: a. d. c. cu o excepţie: a. d. Observaţia Orarul zilnic Interviul Documentul medical Alcătuirea planului terapeutic Corect: e 581.b. Cele enumerate mai jos reprezintă activităţi ocupaţionale. d. e. e. d Corect: a. e. b. c. c. care este atrăgătoare psihologic şi care îl solicită din punct de vedere somatic. d. c. e 579. c. b. c. Pacientul care va urma un program de terapie ocupaţională trebuie să fie evaluat complet. specificul terapiei ocupaţionale este: a. b. psihic sau mental Stimularea şi dirijarea activităţilor Creşterea şi menţinerea forţei musculare Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare Redobândirea controlului muscular Corect: a 580. adaptată la viaţa personală. Principiul de bază. e. b.

În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru: a. Ţesutul la război. c. c. papurei etc. c. de vacanţă Menţine constante performanţele cognitive. Să se justifice pentru un anumit pacient. d. c. gherghef Marochinăria Corect: a. d. Preocupări cu caracter artistic Preocupări cu rol de comunicare Jocurile distractive Bucătărie-cofetărie Cartonajul şi tipografia Corect: a. e. d. d 586. c. e. b. b. d. psiho-sociale Identifică şi facilitează angajarea pacientului în ocupaţii sănătoase. indiferent starea sa funcţională Corect: a. În alegerea activităţilor semnificative (esenţiale). care au un scop final. lipsite de risc Corect: b. susţine sau reface abilităţile fizice pentru viaţa cotidiană. c. d . ameliorează. e. b. d. senzitivo-senzioriale. rafiei.Corect: c. e 588. pentru muncă sau activităţi productive. c. să fie acceptată Să nu solicite o participare activă fizică şi mintală Să realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient Să dezvolte abilităţi care să mărească performanţa de viaţă Să promoveze dependenţa pacientului. Evaluarea clinică a pacientului Evaluarea complexă a stării pacientului şi aplicarea unei asistenţe specifice Dezvoltă. Metode sportive Metode esenţiale Metode neesenţiale Metode facultative Metode ajutătoare Corect: b. b. d. Olăritul Prelucrarea lemnului şi fierului Împletitul nuielelor. e. b. e. se ţine seama de mai multe condiţii: a. Programele de terapie ocupaţională oferă: a. Principalele tehnici de bază utilizate în terapia ocupaţională sunt: a. c. Tehnicile de exprimare utilizate în terapia ocupaţională cuprind: a. e 585. e 584. c. b 587. b.

Ridicat-aşezat de pe scaun Intrat-ieşit din baie (cada de baie) Spălat-bărbierit-pieptănat-şters cu prosopul Elemente din gestica mâncatului. îmbrăcatului Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte Corect: a. b. c. e 591. c. b. c. e. d. Categoriile de metode ajutătoare din componenţa programului de terapie ocupaţională sunt: a. e 593. A antrena forţa şi rezistenţa musculară A reface amplitudinea de mişcare A crea scheme practice de mişcare A antrena abilităţi sensoriomotorii A dezvolta capacităţi perceptuale şi cognitive Corect: c. Activităţile de tip ADL Activităţile de tip I-ADL Exerciţiile terapeutice Fizioterapia Ortezarea Corect: c. c. Determinarea „scopului final” → identificarea „ariei de performanţă”→ identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare Determinarea „scopului final” → identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare → identificarea „ariei de performanţă” Identificarea „ariei de performanţă”→ determinarea „scopului final” → identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare Identificarea „ariei de performanţă”→ identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare → determinarea „scopului final” Identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare → determinarea „scopului final” → identificarea „ariei de performanţă” . d. e 590. Distanţarea obiectelor de manipulat Mărimea obiectelor şi sculelor (pentru prehensiune) Schimbarea planului de lucru Lucrul cu manşete de plumb din ce în ce mai grele Poziţionarea echipamentului Corect: a. e. e. c. Gestualităţile din ADL-uri (activităţi neesenţiale) deseori folosite în programul de terapie ocupaţională sunt: a. d. Scopurile metodelor neesenţiale folosite în programul de terapie ocupaţională sunt: a. d 592. d. c. d. d. e. d.589. Nivelele de probleme care alcătuiesc planul terapeutic într-u program de terapie ocupaţională prezintă următoarea succesiune logică: a. b. b. e. b. Modalităţile de gradare în cadrul activităţilor esenţiale pentru amplitudine de mişcare sunt: a. b. b.

Corect: a

594. În metodologia de lucru în terapia ocupaţională se descriu următoarele „componente de performanţă”:
a. b. c. d. e. Activităţi de tip ADL Componenta senzomotorie Componenta cognitivă Componenta psihosocială Componenta profesională Corect: b, c, d

595. Care dintre următoarele aspecte se încadrează în componenta senzomotorie:
a. b. c. d. e. Memorie Atenţie Self-control Toleranţă la efort Control motor Corect: d, e

596. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale omului, se grupează în următoarele categorii:
a. b. c. d. e. De autoîngrijire De mobilitate De forţă De comunicare De manipulare Corect: a, b, d, e

597. I-ADL-urile reprezintă o categorie aparte a ADL-urilor deoarece:
a. b. c. d. e. Sunt mai elaborate Necesită o participare mai mare a proceselor cognitive Fac referire la abilităţile tehnice, sociale, complexe de mediu Caracterizează individul independent Reprezintă un mijloc de evaluare exclusiv în terapia ocupaţională Corect: a, b, c, d

598. I-ADL-urile includ:
a. b. c. d. e. Activitatea casnică Deprinderi pentru convieţuirea în comunitate Autoîngrijirea sănătăţii Măsuri de securitate şi manipularea obiectelor din mediu Alimentarea şi toaleta Corect: a, b, c, d

599. Importanţa analizării ADL-urilor în terapia ocupaţională rezidă în următoarele aspecte:
a. b. c. d. e. Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de boală Nu exprimă nivelul de performanţă al unui individ Arată nivelul de performanţă al individului, ca o linie de pornire de la care pot fi măsurate progresele sau regresele Reprezintă un ghid pentru modificările care trebuie făcute în activitatea de rutină a individului Contribuie la precizarea diagnosticului funcţional şi a prognosticului, cu exprimarea nivelului de incapacitate Corect: c, d, e

600. Programul pentru refacerea ADL-urilor în cadrul terapiei ocupaţionale este complex, făcând referire la următoarele aspecte:
a. b. c. d. e. Executare pentru antrenare a diverselor ADL-uri deficitare Obişnuirea pacientului cu mijloace ajutătoare pentru realizarea ADL-urilor Modificări în mediul ambiant al pacientului Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deficitare, cu neglijarea acestora din urmă Menţinerea constantă a mediului ambiant, fără modificări ale sale Corect: a, b, c

601. Secvenţa activităţilor în antrenamentul gradat pentru autoîngrijire din cadrul antrenamentului pentru ADL este următoarea:
a. b. c. d. e. Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul, baia sau duşul Alimentaţie, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul, pieptănat, continenţa sfincteriană, baia sau duşul Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană, dezbrăcatul, îmbrăcatul, transferurile, toaleta personală, baia sau duşul Alimentaţie, pieptănat, îmbrăcatul, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, baia sau duşul Alimentaţie, baia sau duşul, pieptănat, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul Corect: a

602. Dintre adaptările locuinţei care permit facilitarea îmbăiatului la un pacient cu limitare de forţă şi mobilitate, care urmează un program de terapie ocupaţională, fac parte:
a. b. c. d. e. Bara fixă de sprijin pe peretele de lângă cada de baie Taburete plasat în interiorul căzii de baie Covoraşe cu ventuze pentru prevenirea alunecării, plasate în interiorul şi lângă cada de baie Robinete cu filet Duş fix cu furtun rigid şi capăt cu mâner Corect: a, b, c

603. Terapia ocupaţională este performată la pacientul vârstnic după evaluarea completă a acestuia şi încadrarea sa într-una din următoarele 3 categorii:
a. b. c. d. e. Persoană vârstnică sănătoasă, cu incapacitate funcţională fizică şi psihologică determinată de sindromul de dezadaptare Persoană vârstnică sănătoasă, fără incapacitate funcţională fizică şi psihologică determinată de sindromul de dezadaptare Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată, care face boală cu caracter disfuncţional Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată, care face boală fără caracter disfuncţional Persoană vârstnică care prezintă o încărcătură disfuncţională cumulativă Corect: a, c, e

604. Corectarea deficitului de transfer se face prin învăţarea pacientului cu una dintre următoarele tehnici de transfer adecvate pentru deficitul lor funcţional:
a. b. c. d. e. Transferul independent, din şezând în ortostatism, din scaunul cu rotile pe u scaun obişnuit, din scaunul cu rotile în pat Transferurile asistate de una sau două persoane Transferurile prin liftare, cu sau fără scripeţi Transferul coordonat verbal de o persoană Transferul prin liftare cu orteze Corect: a, b, c

605. Obiectivele generale ale programului de terapie ocupaţională la un pacient cu sechele posttraumatice nu includ:
a. b. c. d. e. Obţinerea cât mai rapidă a independenţei funcţionale Recuperarea mobilităţii în contextul unghiurilor funcţionale Creşterea statusului algo-disfuncţional Readaptarea pacientului la activitatea anterioară Creşterea indicelui de calitate a vieţii Corect: c

606. Derularea programului de terapie ocupaţională la un pacient cu sechele posttraumatice se face prin ameliorarea gestualităţii cotidiene în diverse secţiuni, cu excepţia:
a. b. c. d. e. Mediul menajer cotidian Aspectele de toaletă Activităţile domestice Activităţile ateliere şi grădinărit Sala de operaţii Corect: e

607. Programul de terapie ocupaţională la pacientul neurologic se derulează etapizat şi urmăreşte:
a. b. c. d. Refacerea independenţei maxime Recuperarea specifică Pregătirea pentru revenirea în mediul familial şi profesional Menţinerea cât mai mult posibil a dependenţei pacientului de alte persoane

e.

Pregătirea pentru scoaterea pacientului din mediul său de viaţă anterior Corect: a, b, c

608. În cadrul unui program de terapie ocupaţională la un pacient neurologic nu se urmăreşte:
a. b. c. d. e. Îmbrăcarea şi toaleta zilnică Transferurile şi deplasările Posibilităţile de alimentare Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale Capacitatea de comunicare Corect: d

609. Cele mai importante categorii de aparatură tehnică ajutătoare din terapia ocupaţională sunt:
a. b. c. d. e. Ortezele Protezele Medicamentele Furculiţa, cuţitul, lingura adaptate Mijloacele tehnice ajutătoare pentru îmbrăcat Corect: a, b, d, e

610. La pacientul protezat pentru amputaţie de membru superior, programul de terapie ocupaţională urmăreşte:
a. b. c. d. e. Utilizarea cât mai puţin a membrului superior protezat în activităţile cotidiene Scoaterea din mediul profesional a pacientului, cu recomandarea repausului Exerciţii de apropiere a obiectelor Programe care să asigure prehensiunea activă şi pasivă, menţinerea prin presiune pe obiect Exerciţii de desprindere de obiect Corect: c, d, e

611. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioară (flexia, adducţia, rotaţie externă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale:
a. b. c. d. e. Mâna la gură în timpul alimentaţiei Lovitura de tenis (forehand) Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna opusă Rostogolirea din decubit dorsal în decubit ventral Toate activităţile de la punctele a, b, c, d Corect: e

612. Diagonala D1 extensie pentru extremitatea superioară (extensia, abducţia, rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale:
a. b. c. d. e. Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna opusă Lovitura de tenis (backhand) Deschiderea uşii la maşină dinăuntru Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Mâna la faţă când se şterge cu prosopul

b. Rearanjarea locuinţei Abordarea pacientului Antrenamentul pentru ADL Poziţionarea în pat Toate mijloacele precizate anterior Corect: e . Pieptănatul părului pe o parte a capului. e.Corect: b. antideclivă Ghidarea membrului superior paralizat de către terapeut Ghidarea prin mişcări brutale a membrului în diferitele activităţi Încărcarea pe membrul superior plegic în timpul desfăşurării activităţii Corect: a. d. c 615. c. Modalităţile de a încorpora membrul superior la pacientul hemiplegic în activitatea funcţională. d. d 613. d. b. b. rotaţie externă umăr) din cadrul metodei Kabat nu se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. în cadrul jocului de tenis Înotul pe spate Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Corect: b. sunt: a. b. e. e 616. e. c. adducţia. c. d. e. e. d. rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. Mijloacele prin care se realizează obiectivele terapiei neuroevolutive aplicate în îngrijirea permanentă a pacientului hemiplegic sunt: a. într-un program de terapie ocupaţională. c. în cadrul jocului de tenis Înotul pe spate Corect: a. Diagonala D2 flexie pentru extremitatea superioară (flexia. e 614. cu mâna de aceeaşi parte Pieptănatul părului pe o parte a capului. b. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioară (extensia. Activităţile terapeutice promovate în programul de terapie ocupaţională pentru recuperarea membrului superior la pacientul hemiplegic sunt: a. cu mâna opusă Ridicarea rachetei la serviciu. c. abducţia. b. Activităţile bilaterale Posturarea antalgic. Aruncarea la baseball Încheierea nasturilor laterali cu mâna de partea opusă Lovirea mingii la serviciu (în jocul de tenis) Ridicarea rachetei la serviciu. c. c. Clădirea conurilor Aranjarea unui mozaic de cuburi Adunarea unor boabe de fasole Tricotatul Pedalarea la cicloergometru Corect: a. c 617. b.

b. c. b. Poziţionarea şi aliniamentul corect în scaunul rulant au următoarele obiective: a. e. d. Măsurătorile necesare pentru prescrierea scaunului rulant sunt următoarele: a. Aspectele care trebuie luate în considerare pentru ca pacientul să îşi poată propulsa singur scaunul rulant sunt: a. b. Ordinea valorii terapeutice a poziţiilor de bază din cadrul programului recuperator al pacientul hemiplegic este următoarea: a. d.618. b. e. e. b. sunt în număr de 4 cu o excepţie. c. d. d. Tehnicile comune de transfer pentru pacientul aflat în scaun rulant. c. d. c. e 621. suficientă pentru a permite manevrarea independentă a scaunului rulant Corect: b. Decubit lateral de partea paralizată → decubit lateral de partea sănătoasă → decubit dorsal Decubit lateral de partea paralizată → decubit dorsal → decubit lateral de partea sănătoasă Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit lateral de partea paralizată → decubit dorsal Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit dorsal → decubit lateral de partea paralizată Decubit dorsal → decubit lateral de partea paralizată → decubit lateral de partea sănătoasă Corect: a 619. Existenţa unei mobilităţi adecvate la nivelul coloanei vertebrale Existenţa unei forţe suficiente de prehensiune bilaterală Forţă musculară la nivelul braţelor Forţă musculară la nivelul coapselor şi gambelor Rezistenţă fizică la efort. c. şi anume: a. c. Înălţimea braţelor Înălţimea spatelui Adâncimea şezutului Înălţimea pacientului Circumferinţa (talia) pacientului Corect: a. Transfer prin pivotare din poziţie ortostatică Transferul cu ajutorul scândurii de alunecare Transfer prin pivotare cu genunchii flectaţi Transfer dependent de 4 persoane Transfer dependent de 2 persoane . Prevenirea diformităţilor Creşterea tonusului muscular Evitarea escarelor Promovarea funcţiei Menţinerea unei funcţii respiratorii optime Corect: a. e. d. c 620. e. c. componente ale programului de terapie ocupaţională. e 622. b.

în cadrul unui program de terapie ocupaţională. cămaşă sau rochie Şosete. pantofi. Şosete. pantaloni sau indispensabili. pantofi. lenjerie de corp. e. b. d. d. lenjerie de corp. sigură. c. Îmbrăcarea pantalonilor la pacientul hemiplegic. cămaşă sau rochie Şosete. aflat în scaun rulant este următoarea: a. c. pantaloni sau indispensabili. presupune următoarele aspecte: a. lenjerie de corp. c. b. Îmbrăcarea la pacientul hemiplegic sau cu amputaţie de membru superior. Etapele unui program de terapie ocupaţională performat la un pacient paraplegic sunt următoarele: a. lenjerie de corp Corect: b 627. b. pantofi. Care dintre următoarele aspecte sunt adevărate pentru transferul asistat de 2 persoane la pacientul aflat în scaun rulant: a. pantaloni sau indispensabili. Succesiunea care trebuie respectată la îmbrăcarea pacientului cu paraplegie. apoi cel afectat Pentru a evita căderea pantalonilor la trecerea peste şold se recomandă ca mâna afectată să fie ţinută pe lângă trunchi Corect: a. pantofi Şosete. cămaşă sau rochie Şosete. d 625. pantaloni sau indispensabili. b. e. Obţinerea autonomiei şi performarea activităţilor în pat Performarea activităţilor în poziţie şezândă Performarea activităţilor în poziţie verticală . c. în cadrul unui program de terapie ocupaţională.Corect: d 623. d. cămaşă sau rochie. b. e. Dacă îmbrăcarea se face cu pacientul plasat în scaunul rulant. b. pantaloni sau indispensabili. c. Hainele se plasează la îndemâna pacientului Pacientul se află în poziţie şezândă. cămaşă sau rochie. e. dar înainte de a se încălţa Se îmbracă iniţial membrul inferior sănătos. presupune următoarele aspecte: a. d. pentru a preveni manifestările tulburărilor de balans Se începe îmbrăcatul cu braţul şi piciorul afectate. b. pantofi. Se utilizează la pacienţii cu afecţiuni reumatismale inflamatorii Permite un control mai bun asupra extremităţilor superioare Un terapeut se plasează în faţă iar celălalt în spatele pacientului Se utilizează la pacienţii neurologici Permite un control mai bun asupra feselor şi trunchiului Corect: c. acesta va sprijini picioarele pe sol şi nu pe suportul scaunului Măsura pantalonilor să fie mai mare cu un număr şi suficient de largi jos Pantalonii se îmbracă după ce au fost puse şosetele. c. lenjerie de corp. c 626. iar dezbrăcatul cu braţul şi piciorul neafectate Există mai multe metode de îmbrăcare / dezbrăcare pentru cămăşile cu nasturi Se recomandă obiecte de îmbrăcăminte cu cât mai multe accesorii Corect: a. d. e 624.

d. d. 0º30º rotaţia externă umăr. d. e. în cadrul unui program de terapie ocupaţională. b. Criteriile minime pentru îmbrăcare la pacientul cu tetraplegie sunt: a. trapez mijlociu şi superior. supinatori. îmbrăcare. Activităţile de igienă şi toaletă personală la pacientul hemiplegic. c. e . romboizi. săpun normal Bare de sprijin fixate la marginea căzii Corect: a. c. e 631. biceps. e. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel C3-C4 se descriu următoarele capacităţi / limite funcţionale: a. rotatorii umărului. d. e 630. comunicare. jocuri) Pacientul necesită supraveghere şi îngrijire atentă în permanenţă Corect: b. Refacerea unei independenţe maxime pentru alimentare. c. romboizi. dactilografiere. c. e. transferuri. biceps. trapez mijlociu şi superior. toaletă.d. 0º-80º rotaţia internă umăr. c. e. Dependenţă totală în sfera ADL-uri Pacientul poate utiliza scaunul electric comandat cu bărbia sau penumatic Este necesară asistarea respiratorie temporară sau permanentă Sunt posibile activităţi comandate cu ajutorul gurii (întoarcerea paginilor. c 629. b. Etapele unui program de terapie ocupaţională performat la un pacient tetraplegic sunt următoarele: a. d. b. extensori radiali ai carpului Existenţa unei forţe musculare de valoare 3 sau 4 la muşchii deltoid. supinatori. b. 15º-140º flexia cotului Imposibilitatea balansului din şezând în pat sau în cărucior Prehensiunea cu degetele cu ajutorul unei prize realizate prin tenodesis sau cu ajutorul ortezei de mâna cu balama Corect: b. b. rotatorii umărului. b. Recuperarea independenţei pacientului Deplasarea permanentă şi derularea activităţilor numai în scaunul rulant Corect: a. c. presupune următoarele aspecte: a. d 628. deplasări Recuperarea specifică în funcţie de nivelul lezional Pregătirea pentru reinserţia socială şi profesională Performarea activităţilor în poziţie verticală Deplasarea permanentă şi derularea activităţilor numai în scaunul rulant Corect: a. extensori radiali ai carpului O amplitudine articulară de 0º-90º abducţie şi flexia umăr. b. e. Existenţa unei forţe musculare de valoare -3 sau 3 la muşchii deltoid. Se recomandă maşina de bărbierit electrică Scaun special în cabina de duş Covor care alunecă Burete fără mâner lung. c.

folosind orteze şi mijloace ajutătoare de mers Este posibilă ambulaţia independentă cu orteze scurte de picior şi cârje Corect: b.632. c. autoîngrijirea Mobilitatea în scaun Transferurile Spălatul vaselor şi pregătirea mâncării Ridicarea şi transportul obiectelor foarte uşoare Corect: a. d 633. cu dificultăţi. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel T10-L2 se descriu următoarele capacităţi / limite funcţionale: a. b. c. c. b. b. c. e. c. b. c. d. igienă. toaleta. d . Rezistive Promovează mobilizarea articulaţiei pe un anumit sector de mişcare Atractive Astfel alese încât ţin seama de toate articulaţiile afectate Nonprotective pentru articulaţii Corect: c. Principiile care stau la baza terapiei ocupaţionale în reumatismele inflamatorii sunt: a. b. b. Activităţile ocupaţionale indicate la pacientul cu poliartrită reumatoidă sunt: a. e. d. d 634. c. e. c. sport Independenţă în activităţi profesionale şi casnice Ambulaţie posibilă. d. e. d. Menţinerea forţei musculare şi a amplitudinii de mişcare (în cursul ADL-urilor toate articulaţiile trebuie mobilizate pe amplitudinea maximă) Evitarea poziţiilor şi a penselor care favorizează deformările articulare Folosirea fiecărei articulaţii în planul său anatomic cel mai stabil şi mai funcţional Utilizarea articulaţiilor celor mai puternice pentru diferite activităţi Folosirea şi menţinerea articulaţiilor în poziţii fixe prelungite Corect: a. În cadrul evaluării la pacientul cu durere lombară pentru aplicarea unui program de terapie ocupaţioanală trebuie observate următoarele activităţi: a. Independenţă pentru majoritatea activităţilor Independenţă în autoîngrijire. e. d. protecţia articulară principiul conservării energiei evitarea oricărei activităţi simplificarea activităţilor principiul progresivităţii Corect: a. b. Principiile de protecţie articulară care rtebuie respectate la pacientul cu poliartrită reumatoidă care urmează un program de terapie ocupaţională sunt: a. d 636. Îmbrăcatul. d 635.

Recuperarea membrului superior ortezat şi protezat. imediat posttraumatic Promovarea prehensiunii de forţă Corect: a. 1985 6. c. c 639. traumatologie et médicine du sport) 5. cartonaj Se indică folosirea unor mijloace ajutătoare de tip microcontacte Activitatea poate solicita cu încărcare oricare dintre segmentele membrelor inferioare Corect: a. Iaroslav Kiss.şi postoperatorie. Noţiuni practice de medicină recuperatorie.637. împletit nuiele. c. tâmplărie. d. În cursul derulării sale se evită atitudinile vicioase ale trunchiului şi membrelor În cursul derulării sale se evită poziţia de rotaţie când pacientul este aşezat Se preferă activităţile de tip ţesut. b. programul de terapie ocupaţională din cadrul asistenţei medicale de recuperare se caracterizează prin: a. Adrian Bighea. Tudor Sbenghe. 1981 640. La un pacient cu traumatism la nivelul umărului. Rodica Trăistaru. Elemente de chirurgie ortopedică. Editura Medicală. c. macrame. cu rol în stabilizarea regiunii metacarpofalangiene Stimularea comenzii centrale prin promovarea mişcărilor spontane uzuale Deplasări articulare maxime de la început. Editura Medicală. 2002 7. osteoporoza de imobilizare. edemul posttraumatic. Principalele aspecte kinetice de care trebuie ţinut seama într-un program de terapie ocupaţională aplicat la un pacient care a suferit leziuni traumatice la nivelul mâinii sunt: a. ţesut Nu trebuie respectat aspectul funcţional Corect: a. b. e. Editura Agora. d. b. c. Kinetoterapia pre. aparatele de imobilizarea asigurând mâinii o mobilizare facilă Activităţile recomandate pentru paciente sunt cele casnice Activităţile recomandate pentru pacienţi sunt de tipul olărit. 1997 3. b. Roxana Popescu. b. osificarea subperiostală. Editura Sport-Turism. Activităţi care se derulează în condiţii de indoloritate Activităţi care se derulează din suspendare. Roxana Popescu. b. cicatricea patologică pseudartroza. plaga granulară. Kinésiologie scientifique ( kinétotherapie. Recuperarea neuromotorie prin mijloace fizical-kinetice. 1985 4. 1981 2. Bucureşti. Activitatea aleasă în programul de terapie ocupaţională la pacientul cu traumatisme la nivelul membrelor inferioare respectă următoarele indicaţii: a. Craiova. Clement Baciu şi colab. TRAUMATOLOGIE ŞI MEDICINĂ SPORTIVĂ Bibliografie 1. d. algoneurodistrofia . Sechelele osoase posttraumatice cuprind: a. Corneliu Zaharia. osteonecroza aseptică. e. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. b. c. d 638. Obţinerea unei amplitudini de mişcare şi a unei prehensiuni adecvate în condiţiile unei forţe musculare optime pentru grupele musculare flexoare şi extensoare ale mâinii Limitarea participării muşchilor interosoşi. Editura Militară. calusul vicios. Andrei Voinea. d TESTE GRILĂ RECUPERAREA ÎN ORTOPEDIE. e. Editura Medicală Universitară. plaga grefată.

exerciţiile pasive exerciţiile autopasive exerciţiile izometrice exerciţiile de tip Codman mobilizările active Corect: e 643. 1-3 săptămâni 4-6 săptămâni 6-8 săptămâni 8-12 săptămâni mai mult de 16 săptămâni Corect: d 644. e. În faza I a recuperării umărului cu artroplastie sunt contraindicate: a. În recuperarea sechelelor cutanate posttraumatice. menţinerea funcţionalităţii şi troficităţii segmentului se realizează prin: a. creşterea stabilităţii pasive şi active a genunchiului. d. osteoporoza de imobilizare. contracturi musculare. c. tonifierea stabilizatorilor genunchiului scădere ponderală. tulburări circulatorii Corect: b 641. reeducarea mersului Corect: b 645. d. c. e. d. c. atrofie musculară osteoporoză generalizată. b. scădere ponderală. căldură moderată locală. termoterapie. kinetoterapie corecţii ortopedice. denervări parţiale. După intervenţia chirurgicală pentru ruptura tendonului distal al bicepsului tratamentul recuperator durează: a. d. e. reflexoterapie imobilizare în aparat gipsat. radioterapie . rupturi de tendon. redoare articulară. e. urmată de recuperarea mersului asigurarea stabilităţii pasive şi active a genunchiului. adresate structurilor osteoarticulare. redoare articulară. etapa de reluare progresivă a mişcărilor segmentului lombo-sacrat durează: a. fără fixarea acestora (laminectomii etc. ultrasunete. e. kinetoterapie pasivă. După intervenţii chirurgicale asupra coloanei lombo-sacrate. hipotrofie musculară.). 10-20 zile 20-40 zile 30-60 zile 60-90 zile 90-120 zile Corect: c 642. hematom muscular. c. scăderea capacităţii cardio-pulmonare rupturi musculare. d. În cazul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomandă: a.c. b. b. b. încălţăminte ortopedică corectoare.

d. b. b. d 646. chiar în condiţii de musculatură slabă fixată de o musculatură puternică indoloră şi protejată de capsule şi ligamente integre stabilizată prin orteze . Pentru refacerea stabilităţii în recuperarea sechelelor articulare posttraumatice. diapulse. b 648. Obiectivele recuperării sechelelor articulare posttraumatice sunt: a. kinetoterapia va cuprinde: a. b. c. d. d 650. denervare imobilizare ischemia musculară ruptura fibrelor musculare ruptura de tendon muscular Corect: a. imobilizarea segmentului mobilizări pasive şi active. e. Pentru recuperarea forţei segmentelor neafectate de paralizie (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici) se recomandă: a. În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice. e.b. b 647. b. e. e 649. ultraviolete. c. articulaţia trebuie să fie: a. exerciţii cu rezistenţă exerciţii izometrice electroterapie excitomotorie masaj profund curenţi de medie frecvenţă Corect: a. scripetoterapie şi mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate contracţii izometrice sub gips hidrokinetoterapie la bazin exerciţii active cu rezistenţă mobilizări pentru toate articulaţiile accesibile Corect: b. d. c. d. b. indoloră. d. hidrokinetoterapie îngrijirea şi supravegherea chirurgicală a plăgii Corect: c. b. c. curenţi diadinamici. e. contracţii izometrice masaj pentru circulaţia veno-limfatică. combaterea durerii şi inflamaţiei refacerea mobilităţii şi stabilităţii evaluarea deficitului motor şi senzitiv refacerea abilităţilor recomandări privind tratamentul balneo-climatic Corect: a. e. c. c. d. Atrofia musculară se poate produce prin: a.

terapie ocupaţională reflexoterapie cu ultrasunete diapulse. repaus. dar cu capsule şi ligamente integre Corect: b. c. tracţiuni manipulări facilitate ultrasunete în doze mari ionogalvanizări sclerolitice Corect: b. b. c. În recuperarea sechelelor posttraumatice. În osificările subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate: a. Dacă reducerea mobilităţii articulare este determinată de retractură musculară. tehnica simplă nu ameliorează supleţea articulară. repaus tendinos. d. c. e. e. e. terapie fizicală antalgică masaj. Tratamentul recuperator al algoneurodistrofiei de stadiu I cuprinde: a. c. c. magnetodiaflux local aplicaţii locale de parafină Corect: a. căldură. e. b. c. d. e . d. b. c. medicaţie antialgică. Avantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt: a. dureroasă. d 654. d 653. eficienţa crescută. b. mobilizările active imobilizarea completă (cu excepţia fracturilor) diapulse mobilizările şi întinderile pasive recuperarea mobilităţii articulare Corect: b. e.e. c. nu creează feed-back nu dau dureri articulare şi oboseală necesită timp scurt de execuţie determină creşterea diametrului muşchiului Corect: a. d. c 651. d.50C băile alternante la temperaturi mai mici de 380C împachetările cu parafină aplicaţiile locale de rece băile cu bule Corect: c. comprese reci cu sulfat de magneziu Sollux cu filtru albastru. băile generale la 38. d 655. b. d 652. d. refacerea flexibilităţii musculare (în cazul sechelelor posttraumatice musculare) se poate realiza prin: a. dintre formele de hidrotermoterapie sunt utilizate şi pentru efectul produs prin mecanism reflex: a.

e 660. punerea în repaus a muşchiului. d. b. evitarea apariţiei deformărilor şi atitudinilor vicioase evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi şi creşterea funcţiei fibrelor musculare restante sănătoase combaterea şi prevenirea durerii refacerea imaginii kinestezice şi recâştigarea coordonării mişcărilor recuperarea mobilităţii şi forţei segmentelor neafectate de paralizie Corect: a. c. reluarea funcţiei musculare fără rezistenţă Corect: a. b. e . d. Recuperarea sindromului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici poate beneficia de: a. d. c. e 657. În cadrul tratamentului recuperator al sechelelor generale posttraumatice. c.656. b. în perioada de imobilizare la pat se recomandă: a. b. d. e. e. d. b. b. b. Tratamentul recuperator al hematomului muscular în faza granulomatoasă se realizează prin: a. e. Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici are ca obiective: a. d 659. căldură. e. c. kinetoterapie cu rezistenţă combaterea edemului şi stazei venoase din zona lezată masaje. e 658. crioterapie electroterapie antalgică şi excitomotorie. d. antiinflamatoare pe cale generală electroterapie antalgică şi excitomotorie. d. e. c. c. c. posturi de facilitare a circulaţiei veno-limfatice şi pentru drenaj bronşic masaj şi gimnastică vasculară kinetoterapie respiratorie şi aerosoloterapie climatoterapie şi tratament balnear curenţi de medie frecvenţă şi electrostimulări Corect: a. băi călduţe cu vârtejuri de apă aplicaţii locale reci împachetări locale sau generale cu parafină hidroterapie alternantă la temperaturi mai mici de 380 C mofete parţiale Corect: a. căldură electrostimularea muşchiului denervat atele de postură curenţi de medie frecvenţă mobilizări active şi active cu rezistenţă Corect: b. Pentru evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici) se poate recurge la: a. bandaj compresiv.

a forţei musculară aprecierea gradului de spasticitate aprecierea prezenţei edemelor testarea biologică şi radiologică Corect: a. trebuie să cuprindă: a. evaluarea respiratorie şi cardiovasculară evaluarea respiratorie. d . b. b. care pot acţiona prin mecanism reflex sunt: a. c. diapulse fototerapia. c. căldura prelungită întinderea. d 663. hidrotermoterapia curenţi de înaltă frecvenţă. ultrasunetele. d. a amplitudinii tuturor articulaţiilor implicate. stretching medicaţie antialgică şi antiinflamatorie Corect: a. ionogalvanizările. exerciţii de echilibrare mobilizări ale membrelor superioare izometrie pentru menţinerea tonusului dorso-lombar gimnastică respiratorie abdominală reprofesionalizare pentru asigurarea independenţei bolnavului Corect: a. c. d 662. c. d. e. stimulare nervoasă periferică Masaj exerciţii corectoare. e. manipulările facilitate aplicaţiile generale şi locale reci undele scurte. masajul fototerapia. efectuat de către terapeut. climatoterapia Corect: b. Forme de terapie fizicală utilizate în recuperarea sechelelor posttraumatice. e. d. imobilizări TENS. aplicaţii calde şi reci. Mijloace fizicale folosite în managementul durerii în cadrul tratamentului recuperator al sechelelor posttraumatice sunt: a. b. b. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractură-luxaţie de coloană cervicală în perioada de purtare a Minervei. d. termoterapia. kinetoterapia pasivă ionogalvanizările. kinetoterapia activă cu rezistenţă ultrasunetele Corect: a. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale. Enumeraţi forme de terapie miorelaxantă utilizate în recuperarea sechelelor posttraumatice: a. c. e. c. b. masajul. c. d. cuprinde: a. e 664. e. c. ultrasunetele. b. d 665. b. b.661. c. b.

masajul superficial. b. d 668. b. e. d. c. e. psihoterapia termoterapia locală. b. b. e. d. e 669. e 667. c . curenţii de medie frecvenţă curenţi de joasă frecvenţă pentru stimulare transvezico-pelvină curenţi de medie frecvenţă şi câmpuri magnetice de joasă frecvenţă crenoterapia cu ape sulfuroase hipotone Corect: c. Etapele de recuperare a bolnavilor cu fracturi-luxaţii de coloană dorso-lombară conform metodei Magnus. imobilizarea conştientizată a coloanei decubit pe pat tare verticalizarea recuperarea reeducarea mersului Corect: b. sunt: a. d. e. c. c. d. hidrokinetoterapia. c. masaj decontracturant Corect: a. b. d. d. Mijloace de reeducare micţională la bolnavii cu leziuni posttraumatice ale coloanei vertebrale sunt: a. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale se recomandă: a. d 670. e. Metodele prin care se realizează rearmonizarea mecanică a umărului posttraumatic sunt: a. electroterapia de joasă frecvenţă. electroterapie de înaltă frecvenţă termoterapie locală sau generală terapie respiratorie mişcări pasive mişcări active Corect: c. b. c. posturi mobilizări pasive cu tracţiuni exerciţii active electroterapie antalgică electroterapie excitomotorie Corect: a.666. c. b. Pentru prevenirea escarelor la pacienţii cu leziuni posttraumatice medulare se vor recomanda: a. c. d. întoarcerea pacientului la fiecare 3 ore inspectarea tegumentului de către pacient protejarea împotriva căldurii excesive evitarea traumatismelor prilejuite de transferuri şi ridicări electroterapie antialgică şi vasculoactivă.

671. c. Pentru recâştigarea mobilităţii cotului posttraumatic după suspendarea imobilizării se recurge la următoarele mijloace: a. c. ortezare discontinuă exerciţii active şi pasive la nivelul cotului ortezare continuă numai mobilizări active doar mobilizări pasive Corect: a. d. tratamentul recuperator (faza III) cuprinde: a. d. e. e. b . masaj. În faza IV a recuperării umărului posttraumatic. d. c. exerciţii de facilitare proprioceptivă exerciţii autopasive la scripete şi exerciţii active pentru creşterea mobilităţii exerciţii cu rezistenţă pentru creşterea forţei musculare. Faza III a programului recuperator la bolnavii cu artroplastie de cot cuprinde: a. e. manevre de decoaptare capsulo-ligamentară. reglate de durere mobilizări pasive. b. b. c. exerciţii de coordonare exerciţii izometrice executate pe principii ale facilitării proprioceptive kinetoterapie respiratorie de tip costal superior şi de tip abdominal Corect: a. calusul vicios leziuni de vase şi nervi retracţii musculo-tendo-ligamentare. scripetoterapie exerciţii de tip stretching exerciţii active cu rezistenţă Corect: d. fragmente osoase intraarticulare Corect: a. d. electroterapie excitomotorie mişcări pasive cu ajutorul scripeţilor. d. terapie fizicală antialgică. rotaţii active mobilizări ale cotului. de reeducare globală a cotului şi de facilitare neuro-musculară proprioceptivă exerciţii de tip Codman şi întinderi pasive Corect: b. c 673. cicatrici retractile artrita posttraumatică osteomul periarticular. b. b. kinetoterapia cuprinde: a. e. exerciţii de tip Codman şi rotaţii autopasive hiperextensii autopasive. e 672. Din săptămâna 8-9 după artroplastia parţială de umăr. c. d. b. Definiţi cauze posibile ale limitării de mobilitate a cotului posttraumatic: a. organizarea colagenică consecutivă edemului. c. d 675. e 674. cu purtarea de greutăţi în mână mişcări active analitice. e. b.

combaterea durerii refacerea stabilităţii recuperarea mobilităţii reluarea precoce a mersului refacerea aliniamentului şi posturii corpului Corect: a. întinderile sunt indicate în: a. b. c. d 677. e. e 678. tromboflebitelor. d. b. c 681. alături de posturări pentru evitarea deviaţiilor şi de mobilizări precoce: a. e. Obiectivele recuperării şoldului posttraumatic sunt: a. b. c. b. tulburărilor trofice aplicarea de diapulse pentru grăbirea consolidării focarului de fractură atenţie pentru reeducarea genunchiului şi cvadricepsului reeducarea membrului superior în lanţ kinetic închis reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale Corect: a. c. În sechelele posttraumatice ale mâinii. c. b. b. Terapia ocupaţională în recuperarea mâinii posttraumatice vizează: a. d.676. d. c. c. b. 40º flexie pentru gâtul mâinii 45º flexie în articulaţiile metacarpofalangiene 90º flexie în articulaţiile interfalangiene proximale flexie completă în articulaţiile interfalangiene distale flexie 90º a cotului Corect: a. e 679. În faza I a reeducării mâinii după intervenţii chirurgicale pentru leziuni ale tendoanelor flexorilor degetelor. b. e. d. e. d. d. tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului . fracturi intraarticulare la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene aderenţe ale ţesuturilor moi şi ale tendoanelor redoare articulară prin retracţii capsuloligamentare cicatrici şi grefoane postoperatorii hipercorecţii ale unor deformări pentru care se aplică atele seriate Corect: b. redobândirea abilităţilor în scopul asigurării independenţei bolnavului recuperarea mobilităţii articulare la nivel axial şi periferic refacerea forţei şi a rezistenţei musculare evaluarea necesităţii unor facilităţi de muncă prin realizarea unor adaptări la restantul funcţional dezvoltarea unor noi vocaţii profesionale Corect: a. c. prevenirea edemului. Metodele de recuperare a stabilităţii pasive a genunchiului posttraumatic sunt: a. e. d. Recuperarea pacienţilor cu fractură de şold presupune. posturarea optimă a complexului mâinii presupune: a. c 680.

cu accent pe mobilizările active tonifierea cvadricepsului prin izometrie şi exerciţii rezistive cu încărcare progresivă mobilizări pasive în poziţii extreme ortezarea genunchiului şi exerciţii izometrice masaj profund şi mobilizări pasive controlate de durere Corect: a. baie cu vârtejuri. e . baie cu vârtejuri. masaj). exerciţii de mobilizare a genunchiului.b. Recuperarea funcţională după intervenţiile chirurgicale practicate pentru rupturi ale tendonului achilean presupune după îndepărtarea aparatului gipsat: a. Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune: a. c. roentgen-terapie electroterapie excitomotorie posturi antideclive pe perioada imobilizării în aparat gipsat mobilizări ale degetelor. de refacere a feed-back-ului senzitivo-motor metode fizicale de combatere a durerii şi retracţiilor tendinoase recuperarea exclusivă a forţei şi rezistenţei musculare Corect: b. b. b. e. tonifierea tricepsului sural remobilizarea gleznei prin hidrokinetoterapie. întinderea tricepsului şi tendonului acestuia (când a apărut retracţia) Corect: d. d. b. genunchiului şi şoldului Corect: a. e 685. recuperarea mobilităţii şi forţei musculare tonifiere musculară analitică exerciţii de coordonare. bandaje elastice. c 684. b 683. e. creşterea rezistenţei ligamentare respectarea regulilor de igienă a genunchiului ortezarea genunchiului artroplastia genunchiului Corect: a. d. e. d. kinetoterapie activă a piciorului şi gleznei posturi antideclive. e. c. După îndepărtarea gipsului utilizat pentru imobilizarea genunchiului în cazul rupturii aparatului extensor cvadricipital. e. c. d 682. c. c. diapulse. diapulse. d. c. masaj hidrokinetoterapie pentru remobilizarea articulaţiei gleznei tratamentul edemului (posturi antideclive. b. se va recurge la: a. b. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fără smulgeri osoase presupune: a. d. masaj decontracturant. d. imobilizare în aparat gipsat diapulse. electroterapie antalgică. b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times