'7"'e.

cR'fr
\.

{\a./7c'CXirrt:r
^ ^.*^1 I -.4

_J1r/ray' ^
-)c r'',

"t 4eG{ .- ,

\1,,.,rrrtoll +i

u.r"f,*,", 1fi cstu4uru rTA-i-HA FmLrTrfiA w ffi r:{ D i r{ HA c{$$ tu{ffi PsL ITA
P
r

2{t?:

U&fl {1.

ri nc i1tiuI cr.uinru<;nti,t i :

rt

t'

"i,s

ttt.trri

si d !rf ezt,t:tll

crre

Erincipj"u***utonanlisi-.sllgii,{{tilp_ir i2"11_,1!}:ilita(e i1 C.9 i1i1{c1"11o1nie p.eatl:ld La)Ii Un ilsenlenea irieal e ut't concepi necesltr * conrlili:i ,democlafiei si o c;"ientnre pcnti'u ?nt.;irirca ei. P'ealiz;liee siL progresivi"i lr <":onstilui o irnplinire Ei rei;el'ir1 coltstlul[ al Lmr-ii qeX ,care trebLiie urirlirjl. Decliir-aiin h-ri K#*[.clesp;e esertfii doctrjilq! t+.1*,."pfiiiittfl J.*}m**gr**"st-i1i.rr-iirc{e.. fr.-,:rrte l--ii;e tettsJuneir. dititle p t:Q:::sr q i l.i I i:-,p t. ;t'i-: I i i-e.,,!. 9"c9 i!rl!q",F,i
1..

aSS+Siig#"". , in cr.rricor danll c'.t icgea crii:e ^r]iu'ililfeiir,5 qI

crric" i,pgluli-ri.r:.t:aa

nitii

tital{..!ili_e_t:j_ll,r.f._"illlmnd.plt-.t.ihr.i,fi l,ilte.rL4te.ti ./ieqti",fUiS

.:

iir..; q iilgg,.neqqqfti il cirfq. 1rebuiq .:i1.i.iq ftar-A rtr-r nur-Lrai piimeior rintluli clintr-o consiitu[ie politicii^ ci * _tutur:o.r lqgiipt..desr.peiil:ivI. Asta presupune cir ar tr*hiii sii laccm ahrlilrq:li* ia ,'incepul dc: imirpclimcntele actultlc. Lirrc ]rLi ploi irt ireapiu'ltf rlin nirl.rlla urnanir, ci sint inai ilegrabii ocaziriniLl.c rle nr:gii.i:tica icleilol ;xitentice in procesrrl legifeiiu'ii... Chiiir d;rr.:ri n-ai" itpu'e nicitidatir [r-rn ,,siat perfer:t"l ... idrea caie ;Ir stahili acest r.ri;iectiv srtprem cii tttl arhetip... rinri.ne incii vithiiil C;hci nirieni nu poate gi n-ar trel;ui si rleciclil care este niv*lui ctl r:riii inalt iii ca-le omenilca ar trehui s[ .ie opreascir clin progres. gi cit dc lrlare poate rXrnine clistar'l!.a dintre itlg.e $i ptrlerea sa i1r piacl.ii:5. Aceasta lqa {epincle rle fibc4ate, crre poate depirqi irrir:c litnilir pe cilre o impuncnt.
( 1970. 1:. 1()l
t

j...:IcieeadeWirr1p!jc[fap1ijj.9i']e,i;ergitarea...capacit[{.ii ,@ il*liyiduaic-.irr ircbtri si {'ic iihen"r ric coiislrittqeri ittilirr'pl'ii * ia.r iiutononliil s5. fle.["oruiu]alX ..p_9.U.J.ipg,. sog.igle"s4Li..Pggnonrice fi t_errp.en.i! .rryqr ieglellcniilri cpre s5.spl'i-iine autonr:mia psnftLl

jlgl!in .q*:]ytt!3tq+

i:t:lt!!q+. A!:lgilil*.X.il r:ste" a:;tiel. cleirencientl

'aa.\

.-t

t.).

!t:\'lri
'.+iiir::,

('

t t t Lt

itiit

teo

uo

ti t

ii s i

t:

nl

t tL'rt c tt st

tt !:o I i l'ci

265

iic cnr;rii{ii

}i;;lii;iti',''i' U{:iltiLi. l} elifstl' e1; ti-ebrLic ci*,.;pr-:{;:i.,.,ri slistilruiii ,',i rr::;trictitltrlti. U:Llti*ilii pot tielgl;i. i* 1:rir-;ciy_riu* iirili-rni;nii iu tirtti:, elac;'l i$i recunosc ittteresul t3,u,i i,i:; a*r'is r.i* pr"incipiul a-r.itoit{ltiiiqi si t1*p*ldettia lor rei1--i-:i1-'r1'1',i;

;lvaili;i-;oil.sc Si

,.:ipt'l,rc.L-

"L:l r*4 l qg, i i i:u i ct'. il * *.r$ct at i i-te re.p ieri n le jLU#S*S*UI 1UsELi*mi* ;r-1i;11i1-ipd p[ptei;tie,.3i -.se.c-uriiille."pq.ul[* .tigci]!.e. ti,.$ pg.,lffii" ilip. ii'iseirnitlit irtrirrirea ceior ;,upte gn-tpe de' ili*i,,iii,i Si,:biigalii rJirrtr-t-iit stat leg;rl dernoc-tatic. LJr:*r.Spn'rell9+.;iii sxnl ;rsigu.r.5: qldiul poliiic pqltili dc-r'okarqa. u119! ltrttctun cor1ltlle c{i; aclirrtre'frciiticl, i* n.iil piirarlo>.al, punerea in,ii,

A p r'ixr

,.,,

:rp1icar"* u y;;1Ll! iist-fiifittc;.r cad.ru plesuoune stahiiir:ea sf.erei:i;i. ,;ourJuce;'ii popi:1;rt:'e,..", ini.],i4e3"r14,.;i*y,eli1l1illittii p-'oi:ruiel* ,trebuie Xinritrtl. f-)srrcs*lli frehu!* s;d gilverneze, r1;rr in cadrele unei,'ii, sti-riltlri:i ile i-'q)n,jiiii -f ust':, :;c'*iale, poiitice 9i er:c*omicr:' care sd f,ar:i it,rsibilS in:;Iqi ilitrrra vief ii rjemocraticc. l-)r:tfir;.1".rt1 lrebuie si crxrriuc:'i, ri;rr iln ,;arlrltl rtntri rcgiin legll rle*pctlivri i:ermisiv ;;i [iniifativ. Acei;(a *sfc sensul ?n care autonotrli:r e situati. ?ntre :: stat gi suvtr;rilitaf*il ll,opul;lr-ii 1ci' $$ ? 1 p 1.35'
: ,

:l

.,t
i

I,
:

t,

J\ytai xrillt, {aci[ stluctuiit legii p*blic* iJemocrirte esfe iller- ', qirtutir. pie{criiiie si:iirilui :trocterl'i !a neutr*litale gi inrper:lialitate ' pr:t fi, ?ll i:rincipil.r. justificlte" Ciici o as{:itlefiea strttctur5, cu . cerini*le siie inre,-!iate qi *trtrlga1iiIe pe ternlen lung, este baza ' rlnui !isteijr r.1,': ;,riitr:titate cSiiL;zit de binele rJelnocrat si ':lre ]roltrt er,,il;1, ci1 Fe un e]*tltent al orientlirii sale fitn{ixlentlle, svirntajnr,:t sisl,:r*atir-;I a ur1gf i:-lter*se sectrire. San, perttrU a ' pirlc pr r,{;irntr yi :rltfel, ;}i}-{St$Hljj*d-?*S[H]if.-i* litpleliry[ -o i*io' r1e, gglenre11!51i d.!1l*-ffirhfrf.q-lt;ili-fitlffi"$l oHilgai;itor cile a1 tretr1i.1_cclptat* de cltre tolie- pft{tli,"Jn. pi-ilfciirrtr, eiite ii .iiL,t'Llc;ttil'il.$i."un firi:Ces cLi,.ciIr9. ollllgil-1I,-u4l putee sI tril!riq,$. indii'ersi:t de, snde pr*y!n lpcrciali, 111c-Tditla cru li,il. rlellalti si-Ei juacr, rcrlul clupl ac?!s,a;i iegLlfi" (Ban'y, 1989, p" ]t9). r\sffol, fla pca'{.* f'i viizutii, confot:rn teoriei lui i{-*nt, cL,,icleq1.111"?i-tica::. {ta jude.girte,-:!.aL!, ;i$a L-urll tttr putea fi de:scrisir- itcirrrr ?lr ie.nnenii al'gltitlientelor oferile aici, ideea ppclicri-di: rllsqurs il*iit*trUr'idert (vez,i $ 8.1; qi cf i{int, i'J!i,. 1'11. i I ..r1. )'

'

e, cu alfe irrn'r*i si rialttrii potri'-'lte a contuttitii{li pclirice; L:al'e pentru poiitic[ ancor5 :cuvinte" cea ttt:ti tlilecr.'a[I ,qi fezlbilit qi sI prefcr iitairpruri. Aqt cum 4m precizer in capittrl"H 1 ,9. iil,rm.-r" clrepturiie ,,pt'erog:itive" si].u ,^.-irpa$rlii de Icgitimitate" tr e bine sf, fl' iirsisi rrX.istctitlt dtli-lt)crirtici. Iri n.n,ru cir ole tin '.r . i----r----i ,-.^i untca $reptuti gi nici csti}Ielle$ti iie privitc nici cli dreptui'i de impgi,vrrrnl.. Dreptqr!!e qet[1grrei1ti irnplicI ttn c'once]rt {jlernicir-e care e srdct limitat la cadrui rit,rtului-na{iune. In , il'iinrpur;le nroderne, dnepturile ali fost apl{:}i}L}e pretutincieni ?1 qate Gradul strLte]or-nafiLlneconsfiritite irt irrstituqiile qqlli prllin comune s,a-u anumite drep{uri au de\,'enit rnai muir. r: prr.iceselol: cat:e s.au t'Sspnlictit datd cu i1,dp.I?itrde clg, lezulf.aiul (r'ezi c;ip. 3). Aserlenee s-t4!gii,f*grrna tryill-1...a";tlqLr.lui Ca.tiuli+ c:rt'c acOt'tltr CetSlettilCil' cr serie Ttt itl ttr;isuril cint .rlentOcl,iiCe-' J..., r>;_j@ ci'-1!1e i,r].'ar"ptuii, mai cri sealu[ ;i pg]itice- ,]ar dacf, e adevf,rat tr6 nir-rii6 ciinire rtrept*ri[e cetlqenesti s-;tu i:niversalizat treptat in siajul statelor-n1!iugi, e fleasemenea adev[l"at cd staiul-natiune este astrizi capabil sir garanteze muite clin acgste drepturi i;..'{vezi $ 5.1 ). ft,{ai mult, au apErut forn'lulfiri cle cirepturi - ?n ii,,.*ata[e*, docufirente regicnale Ei in cilrptul interuatr.iotrat - care iim"tg dincolo de cerinfele sfatelor-iraliuni ir-rrlividuirle. De aceea, ilse riclici intrebalea dacl cl;eprurilc incluse itt cilcpturiie cet[fenegri n-iai pot fi susiinute pLir ;i simplu.?n cadrd cat'e le-a

Oare grupele c'le cirepturi cietei:nr inaie cle orincipiul liltopolriei sirti tiri:ptruri cellllenegii, clri:pturi ii-le otllului sau ,rl,r.r.? in spllcle rccstci inircbril-i stri ciiestittttea arzitoare il

drep(urile franspuse eiicient in tlrepturi ale .;tjmuigi sau universale? S-a discr-rtat in paftea a II-r l, acestLli ,t vulum cir neceleriuse*Jrilli*iz-adl .a cltll lir constilngeri in :,,:lntrorluqqrea,"Llligl-. semnificative ,u{pp!u1i" c,et-{i.e.qe.}ii:' in caclntl proces e ins[ rleparfer'. cle a f i Acest dreptului internlrlronSi. q[ e.l:tulil*'i --[: lqtnov'eta[ Yalori incheiat. in plus, icieea, ",dl rugiile.-g-s;1]g..$i pint, prin urtnare. tlrepturi,ale,rlniulqi - aplic:abiIe i,;)c.a gtar:e tuturor - este ciiscutaliilii. E.clar, ile pildri' c[ irrulte ;:llratiulri qi pt'rpoitre nu alcg ;;i nu aprol-,li neapiiritt clre.pl.tlrile care ::s?nt proclett-tate adesca ca universaie *- rlr,llt citrll s*a iltlstrltt llliri

i' Dar pot fi

mrpus.

'.1

{.:(':

[.i,"lt,ttrtii i;t :;i ot,iitt,'ti,\ltritiild

(l.r>t11t,1.:t 1',.',t

lttti.itit'i1 .ri irt 'i.inttt: r^t':;iti,;ixtliir'i

_t),/

ea solri{ionatIt. Pt et:r: gati vei e s a,q1,c rr.i;i!!: i"li+.!i jg grg. f in r inrri, .,.1_q. f,c;g l!! i1 r! Pot sI Lt.r nil !^rltu exisfe baze -.1i.",':.i.:i.^"_-.::-..'r:..Y-.r--'j :.1'''" d*r:rrlc,iratic l21pce!l1!11i \r.tt\, religic tCliglOase.;.i1ti::ijr.r nretatjzicC saLr-,G*fiiildanrrjilt penfru a deveni clernocrit, dffi, Ltetyirrl cletnosr-iif , el trc:tiqie aaoffil, :':tt*- 'il].*lll.:ll-;11,i1 4g9s1e-clri:iit11si,.i4ocratia +i g'1,";ie iii,;i;-*pl!ti-:i,it-oo"
t,a

(lerrrerric. in ca:r.iil clilerenclekx" culfurare irsupra (h.epftlri (',,ezi :! -1.-i; ci'. G;liiung" il)S'i). EFte -rtVjclerrril terisiunei rl.i. pietenliil., d,: idcrr-tirate na{it;naliYL, itrcliiratiile r.eiigio srir.'eranil;tt-:l <le stet $i dr"eptul iiltcrnirtio*al, si nu esie cliri,

Flsir-:ri ck: decizic: r*ilt'c;rilr rl anti.

/'
ftesponsaL'ril ita IL

irL::t"i r:ii:.

\.

\,

ii

\
-..,
i

(,1r, -' ;;',i

'

/;

Orrt;:i.rt iiir: grip;'1 si'irr r ic

.i

\,

'&
:::l
i,

Iegaie irrirc ,:ir:.-(la

:e,,1 i f:r'c
r

Il:Iintiuls

r[

lilrc. {Elyjl"*,liil_jl5rffi
i

azi

: ,:.:: ,r,1,:

' l"i .iii I i-:,

,ti',
;r,li

,,i; :i'
,1r !

,i'

:,.i:l

'it

rlili

;,ii ,,t..
'1,1,

il
':

i:.

,lr'
i.'
l

il

,,
.]
t::
lirl
. ,

.l .ji '

., i:r
1,:

;,]l
..t.
I

rie iip i:*tiixenr'.sc: i.rar-r univtli'sai. Ele ptrl- {-i rpiir-ate i,-r,i*p*noeiitirrii cle co*c*iriul" dc ljctiterlie ta{io*alii; il,--c-i FiGURA i 0" I {]onrunitat*a poiirirE rii;rir:i:riilic-:il'l .ele p,t ll dir;i:;; 'iiiii.ocare i.lli:!ifi1ryt ir1 1e]15it r,ri_iie*i!r.r"3lia, $i por fi indepen_ , dent cle rr:-ver;dicirrile rle tip uriir.,cr-sa[. R.claf_ivit*tea istori.[ *i'-,t , Itr centt'ril a.:est,;i piizitii :;e aflit c,itnceptttl it.rijti;ltali* n-le cu!turalS il cieurncririici po;rte fi reLrrinr.rscufI {i.ri a face :suveriirita{e gi nc{'iun*a, preluaiii i.\r-i"r r:rinreiltiii-ii. dc. i:r,lr:ruabst.r:rctii <ie icleea ca, dl"cli se al:ceprr tieluocla{ia ca 1onra': nitate politici. Ial problenia aici ssle cii, per:[ru a r"*iua. argusupremii <k-:: gr;verrare. llel:erie ldmise 6i condiqiile sale specii,,ii nrentcle ltrtintiie illxi ir*\,renIC. crJiliilriiriiillc puiiiir'e :ut c tisiul fice si ccurple>le. Frei:{.ru a evita nein[elep;er-ire. acestc argumente ', foarte rrr - sau rlerlE:c - in i;o,olai e" (.rJ- st;'uctu::i lintilaic trebuie serllrrlate ?n legf,tur:ri cu irjeea.si persplctiveie',ii geografice; ar trei:ui i:i"ivite l:ai d*gl:it-:ir r:a ;.efcic li-rultiple rie cci;nunililqii pr:liticrl clernocr:rtice. , :ii, ii:iuter&ctiune suprapuse (vezi partea n ii-a). Acesie refcie Dg,a lungui secolel,.:i:'-K{X Si ,X,(, SJrc{ir-ea eleprcux+ricL: i.:,.clistaiizeazir iu.iurul lor clifer"iie furme qi 1r:cai;ii rie pu{ere. ciirrl lilsffifi- & a\.ut in .c,entru pr.esrrpiln*1ea ci existfl o rslatie. ], ;,irla iveali strucfuri de aciiviilrro rer-e ilu coiesprrnd ?n rrici un iel ,"S"ltne-tr:ic.[i'-5i. ",co11gi]uenti:' i.nire factor ii cle cleqizle politic-I si i, lirnitelor teritoriale- Accesul spii[ial ai st:it,.r!rii-ll:r{iri;le ;niir]enr Ireneficirrii rlcciziiir',i-pr:litice. Dc Iiipt. sirir.err.ia gi congr.uenta, ;in.a fixat linrite impe:-lrieabile penirr-r :tlte re[e-le, cu conrpeten{e ir.$a cllnt s-r,r vrizut in capifotrr_rl i, se preslipline cri iipal iq {g-gq-,li 11.r,,atit locale, cil gi internaiitinatre" in pius, iclcntitSli ni{ionaie. ;i pti,11qf,9-_fu!tril_r11_e,ntajc-: rrliri iritii. itrlrc.9Lr111e,.1Lyg.t3l{i.s:. i_+-"tprii t :1,,t:etele cle interacqiune au fost ?iiiret.'tiatc ck: L) val"ietj,iie c{e punc{e cle cleqlz.i_q pe- cir;q. .113.p1!1q!piir, ii piJ-t"'coiriiola; $i.;ili, Ar*,;: , de orienture si sciri;ir'n. Cornunifll ilc r,rrlitie* sirrt" ar;iiei orinse 1',': ,-e-uti:ril.--.id'" (ii-e-c_!z,i-i, iir-c-!ic.i ge--guvernare) tsi.g.!:-.g+_l-q,dppid lir, .:,,i*Ult.;9.,{iygl.ijlii.t.g prc.rcgge, c44e c'i1cr1lii ?n $! i.-i prin _qtr"1r.qtr1i.! 1fe ,,q$!e-cl,ulll Jor - oarne-nii clip_t1-llrt.ettrUnrit.ter.itcr;iu. ;\ceste reialii ,.;g1ip-l9,re. qj Iegirlci.-q-l-e fr4gp_en[i1du.-iq i1: c.orip-t.ej.i1iii Idu e i: 9Jg, ,!r.',de mirare c[ aceste conrrinitiii natir.,rr"lale iail sur-r incluc clecizii ;lutlisi:Iietttlttizlrteclt?nl.igttral(j.l'M'n6'1,' (cr'loclgq;i si radiclrii) au pt:i:^s"*pils. cu alfe cuvirrte, c[ ,,de$iin]l-r, qi nietode doar pentru e,[e ?usele. qi c5. guveri:il'iie fileaeir ce e unei corr-ilriritl\ii n;r,(i,:r)itle" sr- irflz-r irr btrni rrrisur.r in pr.opriile ,bine sau potrivit rloar pentru propriii Ir:r cetlteni. f*i.g,nrihi ;i qijr .q (e-q;!e it$uptg -c!_e_ryiogra{iei p.oaf,e, fi. clezvoltatI P1g111pirnep1 c[ 1e pot !1i{elege. r]ailria- qi posibi"liilqiie exarninind irrainte !e toafq: . interfqrcnlqls,..dil_ti.e,,,trctor.i.l Ei c.-o-rr-rqpilSqii plrlrtice d<;ar aefcf;ti[id slrrr:tui.ile na{irinale gi ,,itr:r-rctiir:i''."i,r criiirit itatului-natiuue. Ll-l.g_catrisn.rel.s put-crii pqirlicE. nu e.?n.i,c.uloiatf,' trlesi * o greEealS
,
,

ceffiilTi,"dffi"

p,i,..Sglui

lil

-W

O;irLrenii ilinft--r-tn

lrlrlrnrit iciiir,iiu

m
t+
t'd W

i$ *{

lil
i?"

f:t

ffi
it
i,x

{;
ft&

t#
ffi

ffi H
"e rrnt
+,!

ffi
ffi
LT

Hi;
rl

h,1{

(i;
,,ii

(..'ot,t:t::iittlt t! lirililtt'ii r: t.t,(iiti?it i:(;.;ttitlilt'i.iiti

2trtl

rJ*

ffi
Ie
fni
g4

i
rl

i,:
I

I,:

,i

j:i

rie unr,'er-nfttt. sir coneiriri r'lili rrprr*lrtll flux el retclelor contenlpclrare c1,:i!1iil " Spiiitiit" c,.,n,er-Iului, ..1i t-e.p-iibiicanistirulu.! asigllri i1n ilttpttls ',y-"r .--t.t.:^*Y ^-,,,*,;t.,.1 ;^*;...-.'.,:r!;iJri distin,ltii :t:if:jiti f,itlnllii;tiililc. prriilicc tttt c0lllDCfi:l i:Lntl]nile l*'t.', ,iix1 ircl'stei vir.tLralit[1i: ciici c-eg]Si.!'11l gctle1'q:u=i. r:eqele {e xLt fr-::;i t'tlt;tlr:llte in liinp (le aceste re1elo de inter-,.-': cii: interese r'gci"pr-oce caie se iiripr-rrr:irresc dislLrncliilct geiiet:tttc de ".gt-u*iir.'". ac!iLit.lr- rnriltipilr tii (ie sistcutele (ie plitei'e (vezi pp- 13.5-136). i rizboi; irt'Ig&gE[girrislrolci;-e-ei17-;j .p<,,litici c:iiie se b;rzerzl pe ,j,,slJ'rl- ;:l;isliL t-relirnuriri vizincl soxfia ideii de cotlitrtitate i:jr rbiiie,rs 5i care lec ceti"1(enii tru nuttrai sii se i'ereesc[ tle."r,[zlrBi politiLrir. Iirecunr si iocul poiri\/it de .ionctiune al binelui politic.,li; (de vreiue ce lorte ,,calatritii{i1e"' aciuse de pi ii licctcazii ilirect), discr'rrsului centrttl politlgt:.i... din factot'ul I}ici derncc;-:itic. +i ei Ei sr1-i respqqte pe peilal[i, ale cilr'gt l'qlrriliJicisinf.rlc ;ts,ilrcni '' llt..-ldot'Il. ire ei r.r persr'ratiii, tin gruil siltl c colectirritate. este prins cousensuale,gi bairlrg pe lege (I."iirrt. 1970" 1;p. 1OLr qi Il4). int;--c vrrietiric c]e cott-ttttiitlii suprtpuse - ,,don1estice" qi ,,irtterIn vrerne ce anr*uintlrile r5zboiulni si coercitigi directe 1a nalion;rle"' - atuttci ,.rjeutticiliul" potrivit al politicii qi demo-'. oAr.ro auto norn iei- sTii t #eLr cte *itilrot. cl e co:is rit r i e, cloar- un u l cratiei del'ine o cileriiurt: ccnfLtzit. dintre elementeJe cal-e. pun ?n i:reticol .nuti;noniia CIci ;rnreninl[ri vin ciin iliverse sui:se ale nautonomiei; qi,olicare dinire e1e poate subr"nina aplicarea ef"icientl a legilor rieniocratice. in I{i" I Ceri;l{cie birreiui riettrocrittic: plus, Iegile clemocratice se pot irnpune cloar dacl stnt instituite cl*ntoc: l';l Eia cos;mo pol itii iieopotl"ivi irl riomeiriilc pulerii r-r11cr corllLlnit[ti i:xilitice gi in ,acelea care le intersec:teazI. I-oc*{ille rir.: p'l1ere ptit f i na[ionale, llaci Iiber-tatea este atreuintatl tle c'onlpcrtatletttul altor ffansnafionale ,si inrcntafionalc (vezi c;rpitoiele 5 gi 6). Ca naiiLini $i^-"1t,-. .ptrate p!.5'1ir1ia - stts[ine Kant '- ceeit aq --e-'bing atare, 1qg,ll-e puhfuge*d.g.ug.e.ji*Lls,p dlgtl--t] .!r:rtnttnitate politieh poate Dimpp,!Li11i" cqi1u13!.ta1e go]!1!9i. c perrilp .-..4 ,,lJil1elq" 9xiq13r :.i :: - - .: i:a a l- :a_ . ;;,in1ppq lgg,i"dqruocra-ilce-"$!!n.pl'er.p.inqe11i41ionir,lii" [-egile prlblice !:. ..,ti",ro.r*ti"* trebuie int[tjte ". ti sttslinule cle o str,LiCtriif, qit r,el.aliiie tglie s95ffi11-t[ este iegii domnia dacf !n $!"$ t!1t91e, liiriarti:i{apai[ c19 zisemene4 Ieg! sau de .qgeq qe ;t; nrrn:i.sirnph-r pp.33-34)..,. vezi pp. Reiss, I970, ( 107-lCI3; l97t). interneiionulc 9i argumcnt e tlll lrici.0cestl,t . P1jn.;+-c-uqs-ti-i.$j,rl!kgm*,ftrteleg, i,i tcnirertii tl isi:ttti.:i lrirr:terttltte :l;i conditiiie pentru a de ihtruni un sistem cle legi pr-rblice..dentt:crati.c-e aplicate :,,f,h pnitriut-iilrtl, illiportant, insi e] ti'c':i:ruie rcfi:nirulat :, *poate se sus{ine Ca atlre i,,in interionrl.un,ol gran!1e gi dinqolo ,1* pi"=.t ar,,fcnornie in contextul interferett{clor. - *ilt9lg*Uii.. po:-ite pi-e1't1lt ?ntr'.o gopqnitlle- po-jiticfi. d+ci.-qi nurirai Circ.[ esie ner:bstrr-rcqir:nat[ {9 xp1gp,in[{li .pr:o1'.e1ite dit} I in Etrrt,ot. ol'i--incu tcmtrr:trliti ,,lgil1!.Ec[I'r'inr, tk !rr vculrii gri'rri si, acfiunea (srru 1-qr lciipirel) lltot- conlunitili pol.it!qe.,.ori dj4- ' ,..rnai crt seamir, rlc ia i.iioalrtI stttic c:are verlea f iinqcle ulr]ar1c ca pc nigte cr-elrtrrli !CfelCle cle. i4ig 1c.5it;lte ca1.e dgp?Sgs-c gr ap!19!g. cpn1"p11i13,Eii, :r,mlionale. cu rlrcpltrri universale <le cetiiteni ai ,,cosnropolis-tr[ui" (vezi lui i ber:talii a" in ziunea *v De s i tuel-i n tiriis*1a,rch;es P{.9v il, iHeafer, 1990).'fenireuul a first lolosit pentrrr plirna oarl in Europa prei*rrrr, ilin rarilte f,o;11ie 1ie-.viql-qn[i., -e.le- s-e ti*5g.pa!^,1-!e5.dq pe rt,industdalii, 1:rintre elitele intelectuale europcnc, rleseurniutl un universrlisrrl urrr):r rrillroiirlrii lai! ;r-p[egiitirii p-e-1lru 3izb.9i.,,Cele mai nrulte ,:politi.c sau cultural ciue punel in clisculie palticrrliir:itl'rfea nelirrniior 5i sl.atelor, :.pe de-<-r palte. ,, r'Ck: c,u'e rifectr"azli t,"firril* lii'iiiiate siiri aduse", scrie el, ,,de 5i pFetentiile cle rrniversalism rc-tiqios, pr-: de altri prffe. OVi,r-r1 lislt Dictionru tleliiie$te un L:olirrtoprrlilcl ."aptr'(inirxl intreiii lurni"' gi ,-ra 'nizbt,l" qi nu atit de r;'izlroaiele trecute sau prezente, cit de il.,avin(l caracfcrristictilc innlscttfe" satt cltr-c sitrI cori]rure rriit:i t:lLric{."rti rlc iirri 'i l"\irfixtle.ntele preghtiri cle rlzboi" (citat cle Reiss, ' nesf iirirele si diferite; lipsit dc iiu:itriri sau Ieghturi nalionrrlcr'" ( 197 l. rtl. l. p. 103?). l)u;i l9l(1, p. 3.i j" {) :rUlug+re- violentil a legii..qi cir:eptului intr.un loc 'rdef ini(ia poiite li <lc: folos pelltl\r o orjenf:u'c iuili:llii, vr'ri couilonsa sonstrl rlc nr-e :;r:r'ioA:jc i--c'rt19,ecitrte prntru c"ei aftillf in multc alte locuri, 9i "lrir:i al ctrvintuliri lt o lirtntS tlc lcge 5i lr o ior-rnri ilc crrniunitlte p<ilitic;] carc I al"putea crer gi strs(inr: accastir lcge. pcriri,-'. l'i ril:rirrtt,iLi prr-:ltttitttL:'.1'ti (r'er,i Kirtrt, I970, pp. 107-108). in inrcrpre.tarce lrri .[:*iUi1, lJ]fi&]J;u"[pg--htggl*i impqnp.!i-.]s1it11i1ea
.
:-.:::

ii

peg1.gf.t1q"

5! i1b,.rii1eq 1iir.l-1i

!r,rl11i .qq1 41i.il1rc:

ffi
;H

ft i,:

it'.

i:'
6t!

,l
,tt4

5S
lif

i-:li

i,l
': "

"

[* .*
'+:,

i:ii

n
ffi ffi
1:

,ffi

i';,

ls
'tl

'ffi ,E
BS

,.

ilil

rtl
0-(

ffi
H E il*

HB

I:l .* ,it

ffi
li'il

iq;

$
:{

1 i

# t\,
H
IH
,IE

-1,

ifi
lifl

'n

it
tl

ii,

tr
iw
X{'

i!i,

_*"

.$t:iry,r".&

210

i)ertr<tr:t'<:iitt Si oriLittttt .qitfi11l,"i

Ctr

t i t t.t.t

iil iutt lttt

iiri

c'

ii 5 i

rt

rd

it

Lttit

t' t t,t

r t

t,.;

tt

iI

ti

):"'i i

l.q#:a_cler,Uegi'u!$ii cosmcrp0ljtf, e y5.z!lt[ c-a ul1 doir ojP**!j-t*'leil--'miJ*ersall p-Fle, lll,ill .ul tirllre, cL,lrldrlt-r.t (j-[e$1 .de- ]e-sil"q sfrrtirl.*i" *i.'de.j-eeilp.-irrpls,g1_;ge, ',,.' jqlg9 Lrir Ul iilatii1g,- "U* _c9gP-eiil"I"e- $i " a ,,colllpoff&rireittultli jus.t. L)at cle;i ' .,.."",''. -.;:. d-le-plgl Penrr"u s6tinfioi ia lui vis-a-vjs cle coloniali-.nr. ca ;i xr-gurneilteie perrti'Lt ii!"itli,ti,l, +iti.cn il[9;paf!p,p.p1. *"* . ..'Kg*[, : al i<ieii..cle lpge cos$lopoli!4r ace+st{.lege rl+ i ,.trjjir 6rilncipal pitalitatea universali, sint nc'rtabile, ele iiri rietuii:rz[ iir nrocl fllrtas-tid, s riu uldpilF_1 gg, un,;,Aaoi' n"iesa vat condi[iile unei aserl]enea ospitalitrifi. CIci lri;':i a vede;] "r19.epgl#ea.,..ci I;,Codui jrrricril li" lS-tuaiej" l5,sr -naii-qirnt."_-,$i i1ltei"pafio-jril;; si"; cos;nopoiitS. ca pe o lege deru,-rcratici. ctudiqiil: pellirlt 'ea liberthiii qi autonornici penirii tc{i/+i pentru_ i'iec;ii-e nu r1'rijlcic_ de a o 1rg1q[o_1gi1a pg q9e,1g1a.diq rgrnl iqltr;g legp publi a unlap.fEfifj.i (,197A, p. 108).2 6ff]t" a Iirnitat forma si s]era fi iirdeplinite s atis l Lci.tor. L.lrnrlrir"ea pr oiectei oi' ind i v icl iral s aclilltig a t" ircnailiitJ colective, itr c;ontextul preocupilrii peritrLl ,,hl-ln;r vccin;ifate"' iau "rplr*iteiii "r,,l""riiffi prin, care infeleg,e.a clrepti,il ulriii,s!15.in ,,cle a.nu 11 traiat cu usti_.".., iiilniversaiI, necesitir i-'' aientd iutaii;l[ a pr-rterii qi nautononiiei, ii{ate" 4turtsi ciitel y!t:q iI -+Jt-i.$gt+ ( I970, p. t05 ). Ei a subtiniat :, ,,pentru ff ..llanitci1.l1C.;tittre dirttte aut+notttia ttlei f1;oanc 1i ci"r lcesl di'cpt se rel'e.rea gi la r:oldi[iiie care Ic perariteau , r celor'lalli :ri !mat;'i ll ei,alua{e. Cspitalit:,itl.t univ':i'jlliii ttei,irie turnrenilor sI facilsclrirrrl: rIc iclci qi bunuri cu locuilor.ii unei s[ implice,, cgl i:u1iu. -i:inefac.erile iiutonorrliei clar .qi ;'especlul atte iiri, clar rrr.r'pi'ive,a 5i tlr-cptrrl dc a fi infretinut rru olr"ptri Lfiie ae necesarele liinitrlri aie acesieia, Trehuie sll cuprindii, cu rlc peltrrauciirl geJerc. ca si nrr ruai vorhinr dc drcptrrl tr.Lti-' 'alte clt\/iilte, iicceptul lecipl'crc Ei n'esjltctill penfrn dr,:prtul-ilc fenie ( 1970, pp. t05-108). IJn str"itin n-ar trebui sir intimpine egale qi legitinre iile ce!,orl;ltrii ile"a,-qi r$lna pr,--rtr:tiiie pi*-iecit': gi nici o forrni. cle ostilitare .,atita vrerle c?t se poartd pagnic,,, rte$i ._ in vialir- Jn p!us, intr-o Iulle cr-r putemicer itttelierenie:, eI poate fi respins ,,dacd acesl iucru poate fi fiicut t rU o-t,,-,] pianuii reprez-ini5 nu nunriii cei irllaii ?n itrieiiirtta aptopiele. ,,ceilal;i" i]rovoCa1).toafiea,.(l970,pp.i05-106).M.,..,, ,,ci tof' acei ale c/rror destine sint i*ipleiite ln cadi:ul le{eiel*i: rle qste, pg 5gurt, .dreptul. de a te prezenta gi a te face. auzit - ,. -interactiur)e econ(-)ri.lic5, politici gi arl]Lrientalll ()siiitalifat.eL cg'pdiqiiie- necesale_. ,,tyceyctitii cle a iutra ?n reialii gu jocuitorii r'i, rg e "reqlizai[ daci, din ntcrtive de ertiil rcoltc;ll"ric, au!9,y[toni'" ( 1970, p. I rJ6 ). ' c_qltural E.a.rn.d. calitatea viefii altala. esle detenriin:rl.f, de r-tnLSp*c.qXlSHgl**1, ast f,el in { eleas [, epir q e g t c rev e n d i clriie"_,' lleva'de la tlistalfS, flri participa;"ea, acceptitl ;;i acpi"r-lr-rl i'-ri'. aG*:ni4i"u-rriir:r gi statelor si cuprinc{e ioatl'r'i'i indir ',Cgndilia ospitalitiiii universale sa-tl, cilrn ayr nit*ri-c rti:ti degra.,cornuuitatea universiili". Ea se re. rd. iO +n fl[ept li S dator.ie t[, a uirei orieirt6ri ,cosniop*lite, .e;-i1:-,lpge;1 p1"b!!p-i1 r*sittsicra1I qe..trebuie l.c"ep.!319. d.aci gamenii vor si inve,te ce.inseamnS. 'f cosrnopolitSroierall{q gi coeSi_pJcntq p3$L1ic1i i1t y!7ig1ga.Ini. Kan!, a99ste ri .'' Ata$anrent'.ll vis-a-vis de princ,ipiul auiclrluniei incumi:[ argumente ccnduc cle asenrenea ia respingerea cate-qorii[ a.,,,. :datoria de a acliona pexrtru instiiuire:r unei cotnunitlii interna* colerrialislrurlui; ,.atitLrdinea inospiialiet'ri a statelol'civilizate de ,liionaie t1e state qi societl[i clemocratice rieci:;e s:"r :;usIin,{ iegea pe. cgntille-n-ul "13os-tl"u, i.nai .aJ,es .a qtatelor gomgrciale" qi ..:, .publicX deinocraticir in interioruJ rlar qi clincolo cle gr;rniiele ,,injustilia pe care o afiqeazl vizitfnd alte liri .qi. po,pog5e (care, ryroprii: o_"*_11l!llll1-qlg"_gel3gg13p,iei**Stg1:rgp.gl=1"t#,. In vizi'.tnea lui in cazul lor, e sinonirnfl cLN. cucerirea)" (1970, p. 106). Pentru ..K-at"r-t, incet5lenirea unei assrflenerl c".rmi-initrl[i ctrepincie tie 9learea unei ,,t'ed.;ra!ii paq;nice", sag a unei ,,ur-litltti"; acli':i]. url 2 DeSi sensul exact ai noiiunii lui Kant tiespre legea cosrnopoliti a fost -tratat intre t<it lr:ai nrultele st.rlE ca(e npar: L:reliit sL i:1"*vini .;^.. rrtultd vleure con[oversat, aceastir controvcrsl nu trcbuie sI ne pr:iveascX deiinitiv r'5zboiul. Aga curn scl'i;i cl. i:dircct aici. Pentru o tleebater"e mai clelaliatd a subiectirlui, vezi I-Iinsley, 1963, cap. 4; Iro;;lc, l98j; \Vigltt, 191i7; Archibugi, 1992.

Iggl

|ggg

11

,!

,-

*tr
HB

't l')

t)

r:.tr t t

u tr.i I t r r t'

tt

!'o

i r i t:

t7

.y

it r rl

i rrc

<:

o,s n

ii po

Ii

ci

lr1

ficg
ur'?

hs
F,fi

o ict.lcr,4ie ttti.Srii ii i.f,:tedrr..t ltttci{itunt)... ar cli.tcr:i *.1c r;a 1p11.1 dt,fil+ par-* (.,e611J,1 ttrt 7,r;ci't) prt-ii'l:uceli,cii ultirtriri i5rci:'ti1,u1 rilboi.',i..i ]
pr illu :tt- c;ii-tilt sii put;5 ciipiri ti'.:f irriiiv tutu1,[1#i 1,,.,...-.+ii {.,..ri.,--ri., ri,-,i1.. -!l-,r.-.-..:.,1....-,' s:'r callelc i)Lrtet-c in#i lcijcla!ie nu tinde ,-,i hcr-::r:;iii iiizbcli*k-,r. ;rri.;lr:rl,lLr. .i si lr;i:;it,:;'.t: ci s.i !lrr:iiile 'rc li{tct,t.ttt,Ltr liciirLri :lar.in-.sirr*. i:li,.rcirrl'i cir ccil il .rclorlulte stiite cr:irfedelete" lUniungi:$

ffi

liiciric cc.

o cr;*i'ed*rt{ir:. funelqrllentarii pe Llir traiat. tuii.3,. fea,Pl2ilI ,Xitrit.i din toafe strtele cir-.i'e s!: . qirul] r"Izhoiultti .( iq70,

ffi

::,.:i.1:lir.lri
"

:10?-i05i4 iu cildlfil-s-;iritorl$lniri

i# l::
1;:

;iii

-c1o-lrr:,qur.{ir:r-.",

.glggg,]Iugt_g,],lJHu!l*.ti
.

rlt
'

i.i:
iritl
iri

de siale vlr garan(al iiircrtatea i'ieclrLri stal in coric,lrchritti'r cu icleea:....i+., l::i'i': dreptuiLri irlrrnalicl:ri,5i ircest ansamblu sc r.a iIrgi tot mti' mutri..
(

' r

t!i70. p. iLlr+).

i*
p-a$nice

S,,*t.tt.
i.gd_e131--e.

liifer.e$"!ia1,,qniuilile

eprinurile{.eincliso]ubil5..,in.vreirreee-.ffi:
?nsealqqr[

.Ei c-atiflEliqta1*. Q*gSp*"r*"ts:*kdglah- e..fitnc{3.mentati, ,,precun-i c*;t a Staf*ior Anreiicane".. p? o qgtlstilt-ttiq poliliqdsi..

Lrazale

.pe qtruQru;'
,

]lqirlill ,,c adqnai.e voirlntard de statg care poate fi ciiq,o!ya11;1i3i qrlce 14o1:Jef1i" ( tu7C, pt" t7l 5.,{ce$ri termeni ma|' pot fi delalia{i prin ftsociei'ea federalisurului cu o uniune politicS ?n care politicile {in;ruciare, exterue qi militare sint:r cLrrrlurle qi nu existi ci*w,e de ie;;ire pentru structuriie ,,sub=,, {eclerale", confedei'elismul, rJilr.tpotrivri, deseinnenzS. o uniune ?n care naliunile si slatele au poiirici financiare, externe gil

,,

rtritritare se1lars-t*, r.:a qi ctrattze de iesire care pot inclieia, prin:' nrgocieri 5:, cotrsens. r*ia{ iiIe.-l 1 ,l Kant s-a propqllfat i:u ferytiqgtg de. pertea -c.g[fudffdi5mSleil ?n tl#-iijile ilrte11g5!gpi1|g,, srls;inind ci. un singur stat alcituit clii1 toale papaarffle - Un s,iltt ije natiuqi s4u ull stat illtgrnqfiorial - este un obiecti',r inrpracticabil qi poten{ial periculos. Inlpracticat-.il, penrru c[ statele sn sint ds acord s[ renunie complet la qpye-ranitalgl Jcr, inr ter-itoriql globultti cste prea rnare penfrg a; ti adminislrat de a singLrtl autoritate ;uprern5. Ilellpgl.p"s, dln oau.-/.a poten[iirlelor irrillicaqii tiranice ale forrnlrii unui qingur s!a! ceqtraliz,at. ln unetre r"lin sclierile lrti, Kent nu respittgo icleea urrei }unri-stiit lri lii'inuI r:ii e o solulie crre ar putea evea utrele ar.,itutaio. illr e tolt;i o s,ilrrtie p. c;.tfc:r r't:cunoscut-o totcleauna ca f;ind nereaiislli ;:i nair.'ri diu Jruttct ile r,'ctiere politic; cle aceea,

trp&qlrts-peilt-c "fi -ir-i;i1"qpiil,inlr"a .nrin.q:-ipirlF. .ig-clerp,lisntu,[.ui -6i qrc itle-4gt;+.li"s,inului'"0. singqq[ stlqqlqi{ Ftilt, irrter}la;ionalx, 1ficat5, n:al trebui priviti. c& LlLt {e i /rupreril; g--,o idee cticabii[ qi indezirirhiiii, di1: rr:oiivele enLi{]ieri}to cle Kant. ;iatels continuS. s5.$i p5snere $trlaeraliitarea, ci.ptind adesea q{ ile, q o--p1.1:teja !i corisolictrr i* J.a,tu"*(:"8lpnte"l$L lg"gipgi}lp ilgiopgJe (vezi $ 4.31" Mai mulr., regierr*Iltrlieft q;i clezvotrtarea Itor aspecte ;rle crinrunit[1i]*r' iocatre qi n;r{ionale aparfin pe n5 clreplate respflctivelcr cornunitHti, ;ar ele rezistS" incerrilor de centraiiz-;..rre a puterii ;i ar-rrorit[iii (vezi $ 10.3)^ Aseiiirenea colriunit[tri 1]u vor sI renunie ]a ihepiui r1e autognrrerni]re .in chestiuni de riivelse nafuri" Faimoasa obiocfie a ]ui Lccke Ia a c[ inciivizii ;er putea avea. o viii{5 ,,paq:ricai" Ei co(nod5." dacl ar fi guverna{i c1e r-r pr,rfl:re unici qi inclivizibil5, igi 'eazi irrci'r leler';inIn in frtr'iucerc;irilc,r' ile'unillr'.ilre gi traltz,are a pute;'ii politice (vezi p. 43). ,, ln pltLs, nc{iunea r1e slructur"[ federalS unici ppr"ltru guver,,.., rea tuturor nagitit-lilor, *ste vult:eral:i15. i;r tnulte riin aceleagi q:::: i -

trI

i#
ilrql

.lii

it
iii
e$
H}I
'iE:i

ffi
Eld

t[$

ffi l4

f{
h*
h* Ii.?

[j*

ffi
ru
r1*i

li,ii

'd*

,otiec;ii precum cele riilir:ate ?nrpr:lril'a,"p;uvernXrii prin ,,.f6rnandl hirocraticl"" L-arfl ac{ionr:ar.[ cct 5i. {:tityr. tir ;ti ce i.li.'glruie s5. faci r:arnenii Ei *um i.lr trebui c.i sE se 1:*arte tn circumstanfe, gi vriinerabilir 1a inefi*i*rr(a crcnic[,
[prasar cina infcrrnr aqion a1 I. gi pract ic i] e ilespotice ( i,ezi Hayek, 60; Rutland, 1985). h4a.i n'iult, conce,ptul unei.lurrii"stil[.,$au (1 iiUi ***dAmtlU,Lt_ pr_e s r:jpir lle cf, popoirlc:l q l Uitr i i pot ipr p[11fi ; i trrt rrnivers cor}run rtre rliscrrlie 5i o singul'5 o 'fuurrii "ultr,.{,,n,ng.'r"i, tle cct:i1t:rric l trlobald) - u presn[)r!]rcre cnre pll'e peri-

ffi tn ffi

'ffi

FA

tT
d*
fie

,
.i*

ffi

il l..I
i.d
14,

!,r t$

icttlos cle nairii vis a-riis de ataqalrrentul intens gi fi-ecvent al

iliiir r!__.-*-*__-___ i, n

ffi i#
i'#
',t1

ffi uf

j ii
1er

,irr

lra riri..,:,.:lt(it.'

iili .iolrllu

Clrltrlnl,r. pentflr clarifie rtrca

a,;e

sti'i

il

'+

ace:;ttri tr':rt:rt 1i nrr

t:rcni.

ir,la

i se plr'c nece$irril iur;tiIrr{ionaliz-area" Parr: s;i se refere un pact tcci.ploc rle nr::tgresittne. pr-ob;:ltril c inqc.legerc de securi(tte

fi.ryle irr'r:

i[:r renrar:ii: ,,I{rnt nu detaliirzl

stu'uctLtra

org*niza(ionali

,.j

;.1

ffi ffi
$ii

,iiolectivd" ( 1983, p" 227)"

il,t

:ir

"_

*_*Mil*:q.ffir"

':

l4
,,i.::

i..' t

it

t t t t t

i,l it'rt

t.j{ I itl {

i Ii

rt t i i i

ii

i't

i- { } ;i

} )

i} |.ti t i i i { |

r', i -l

f(irLllll Lla,IIi ', it pel]ilt1 A,rtUiiii' ();lm13.itilq]r' iniil r-l* l:L phstt'a Ce\,,iji' ,-k:ltilOCra{i'-:i. l-lOrini;.r tel'i,r'tltu-tr :1 i i-lrrilciut-tl itt conteittui., cxiSlcnli"t, ' sc*rni{'ii:l.1iiur E;i tat}gihil in cLtltul't ltx:al1 ,i,(crrclirrte'ltli pr{t{'$11(le dtl ,qloi:;tlizlrt'i:. este ceeir ce Sti la baza irir,ll.,iiii ,.iilrtlr: lele siti ilttttttse lr:nr:tnenc poli{ice il.ctttale. dc ta qi rniicirile rogUSCitx1f11;.r etliicr,i i:i1i]{1 liI scllz}ratislllul pr-riitic ( ii' 1 vezi 1' 51 ptlitru <letttoct'a1ie localL -['c,{rr5i. rd"tr& JS,J",]i,lr{l'-q.*g'l"tllfg}ll4s }itl este
cle Iocalisriiill
tr(JI".
c-i-']-

.[iJ;i:;; .;;.1it'i'ilir,: t,e rlrru i*:'titrt;ii:tirrliz;it'r';r

:^^nrr,.xtLtl

![ l!o; c*i -'tI:',::l *t,,:Tlii .,.,,,,.ii1ii* pt ''p l'iT,;,tlll-lill,I' :lrs.!*1.:1l5:* .ltl:q.r rlt'. izi,'" ,Tiii,',..,-r,,i,riirri:;i*ttivlr. tirl3rri trirrri;i ir{-(;r'i"r ii,il;i. l* t1:t
;^nrunit"-rti1e-,p-Q]-.iiia-e-'-..qe1r.i.l-erii

iriiltiii

-tLl-

l!.i:llli

cuttt""'"-' irt"r{*r*,',j.rl,rr.l'*girlu,tll:

ticrtrticr;r1ici ' Irt gitl:it!9, i1r!q1es11l irgal fi

11

p-rry:. .

,iliiini,,.,". bilEitlf. Pe !]ii ti;.ifa!: 1.9,iti1it1iti1 rllq].9u ,161 ilcorduri f,i:::iliil* {..lirnt'i:a !1lci rfceli-'c1;rqii cosmop':lite nec*sitf, consi:rlrsirtr *ctirr ;rl pr',i:r;at'e1*il'si llatiunilt-'r': <,11it*,tea il"ri{illii de i'l i!ii.i"t yt}r.t$[iit.ii, r\r {'i . conlritzicere e?nse$i r,eilrblu rru cc,sttlt,l;olit ar fi iiiJ;i rte cli:.itr<-;c1l1i* 'i-ra{e dtr":il rtr; r1.gini dLrlll()cl'ilf-ic
11'cnt s,;,)6-1,,,rlultfal-, ittil'.:;i
inllLtgtlt-at'ea

lilt:n}g.9q.1i11p4.[.iiri,lii.crt.i{keir

c.ie

p-t]rl{ederi}llstB, o.uuiutte

l_tr(rti .le ,{:UgX$s}:* i{or .is.1 s"{qgrll?1, Irat't(:a tl}t!'il"'or guvine ..!tl.ll1al prirlfrt-ilfrl anga-i;rir:rerut '{iJiri rirLt lcgi qar., --i;iry1" *"1111p-i 5i "tr.iirr iegil{'tr obrn-qrliliIil.o,, ,rlt, c1':911qi."1tir'* lr-ebuic p'g'1111'l 1''ll*4l1"li1o' i*g'i!':

1f

,1,

i'i

Jli[ r,rlilr

s,i

l;l,r;-#'crrci, iriii,lerrli:rl(;rl'*n nnei legi't si fie inle,rnillrofiniir*r*" asiirj,i" iilslitrrirr:a ullt':i i;*.'rttlrlritiiti. i*inieicr,*tr: **,r,rr,-,1;,firu +i
a iilillro{ ir'.rin'ttnilirl;il5lr iir:Lrtttct"a{ice ''" cosmoi:r:litc,- {} c{.}n'luilit*tC patltnl ii*ilt*r:t':t1i" trbligntia 1113, - ffebitir: sir dr,vinit '-r irhliglitir:

;:i'i;i coel.ciiie. i'*..Sll'11. ';a denrrtcr;liii;e s;i- l'ie legiiiulS., ,;rtli.tti i*1i:inaiir:tlale rini:i initirli a Oi:icurii, ulterior' in conctllil9lJs" eir. i1.f[*!q. si1 .sq .[,"irz'-1z,r.i .]p direct. 'iu procesui angaja{i *itiiie in rir-ir"* {iii,r-}-ter!i! r,i.Lr sitrt guvernil.ii, *cardui ar trebui sir vinI tlin decizia ruiqoritilii ei susiin legea ile prez,--ilt;ri:tilor i;r:pultri. lr{il;t vroire cit ;'rci:st fundal, ei. Pe gi tc6ventiile cg:;rrii.iiroiitS c1erl<-rcraticii aie acestui ive ir:gletltetri;it pi"*,;etiliillr: rle ;tnga-ian'r*ntLrl faq:i vreme cit atita asf.fel ar rirriine r.giri *r f i rir-in-vlrllllitare 9i asupra dezbiitet'e c-r !e.!ea ar" rlictri.-o {,",cti caf:i{.olu\ \2 pentru aci:st.*i crtrri{iiii ii a pu-tsi'rii*i folosiri a reiere*durnuiui in cazLriile cr:irftrictlrale ). Ihcih legea riemocratf, cosrnopoIitfl ar fi apiir:rtl 5i consi'riiriutii-, s*irr itrpttne qi clatoria clar[ c1e a o legii niuc*ltrr. Dur rilrcii cr:i **te gliverneazi1 ai ignora tellreirii cosmapoli{o,ba:lstsiegitin'ritilliipolitic:es-arerr:da'
0.?-

construic;litructr,u'iicr:r,,l,r'riu'deacXir;ri*p*liti<':[,tfii:lsllaiic:lal5"' rli: ar.iio-ii*l:;-ii-.ri'r*rr ,rr- i,i f.irrt"i spriji*r, u"igt":i' *'triticilc' Pcpulatia?nt.regil;;1'ri:er':ii1i-ri-rte;1i'i'itrprriltcif''it"t'crlLil'ist:':ir i'ir*$l*' ilo rc:s{'li:ic-rl* pt;titicr: 5i in ac*si cadrli. ,l*r oit" depinCe, (-:it't'i:] ?i d*cici *'ilp;li:ita{ot,r'{r: :r face cultur;.ile ;rle rir",r:i ,,cr,",iu,.rlutql, l'i*'-{' lcqt'a trai:rtlitii''-Lrria[' ii.l un'uirgoir,,r,*ur iieli-tt-rcl-;rtirt $i cle apiria{li 'liin':t si t'i. p-'r'r,lulgatl'i clernoct'at5 .-rrynot--,*ljil "'" 1"*u*'i tii: i:ai:iririle civile cal-r': :;int acele .,;{ate Cu,r,,,,u.r,i* Ei i,rcretXli i*sticii g:*itic:iia ;i judecnta i:rJlilic;1 n*,**'X ii 'pt':i i*uiiiga s1-*ri':t;::::.:i -tt*. l;i rufiile politice t;r:i:l-iic sil 'q* scl'tillrtre li

{]t ils*ltietit* rtsr'ri:i*rt': tir: stlttt: .ii"u,rr.oro*te i-*gion;rle qi g.trobaia' iir r{u: n*tir-uri derir,ucrirtice Ia ci"re ii^i"_i_rriti'rro f,i ., asr-rcicre pu;tt* ctrin nc'cesitats':a r:iltigirrii' oi altr:le, iul* odr-i* in tirnp qi melrrhl'Lt, 1r:'gltirlitfrli.;r sisterri*lui Lan*i a o datil ctt calitill*a'ci*

deguvernaielnot't';iptlpuia{i*i'l'r:rtia'iecrctir;-icoil{-ol-rlt if**lutiuficir nu iri-rafe l'i,,1*lvatii ru5r1-rrrrrisa\'et ctfueia legilirnltatr:t l.{llLt.[ :i:::1.-": :: l-- ---.,,-,ii;$"
lll\'llIIt}li IIi lr}'rr ntod*l ititrrsltl.t.{ioliel- lit pulc;l ii t'r1;r'''tr' deopr:triviidinprecerieilte[esl;rhiiiteldi:trq:u&*sr-}C-ict'r:r]'c;ltocraticlqiciirrdii.icrrltaieacl**.incnlitre*ilcntt.rr;1.;r{ierlir[itrnalii
solitariu

*i ris
fi$

i$;
i.a.ll

D*ii 0r:rat i a c.r st rtlt:tti id ru,.rliLl re polit icd

r

cr.ltt

ur,it l rilns

na{ i(.}tial I" rle

$
q$
ri

,;nt Jri" in *roci nittur+l ;i.4!ci n#;tirii ;.ifi;c11i9 riiu lrn rrr.uajtttt.:nt f4tir' ctrq iqlge'a' c['

Dr--e-p-.tiu-il.E.-l;i-."t-r"bl.i.lli.t!i.rjr:

pg..c-i{-e;.1 ..11i-:-t-llpulle ds'i11oc1pq,!e .!!.u alg-s-e i,''.r'r-:rcrd u*iverrial; e!9

in

Frin i;r"rnaIe' :trtitlcI4l*sr:i-nwl**$I-&*{i $gt*$g I'L'(rie rlr(rrt;rr-ci} poritriiiu.,.lt tttitti t.,ti:tito' 'Ciiiri.t"l:;'ti, laisri ilq'rr{r'tr ['rriii filii rlii irr tlirt'11;r denror:r';lticii a s{at'.'l',': *' rt"-jicritil"r" unr-ti sriit natii-itre ru;ii;xiiitt;;ui;i;;;",i;i rLiii'ir,iiraiir,r in irrtcritrul
{rl:?'e-'i}z-:}
;r

ili

il

r!

iz]&*,sd@8o6@E@t]:

4'}EweE@ffi

F'ffi;;f;

"lli

(dwr

r r t.t t t

i t tr

ti

1to ii

i.t,i i
rs

o r d i t t tr

it

(|

:, t i t

iiltt.:

iit

ri

Jl'i

-r1

{-.

i.)t't) )i)1.' r'it{i{r,ti t;rtlittea glttl,irlti

salr a uilei r-eg!ui'}i * ii!'icit ar fi de irnportrnfi -

l]-ar fi decit casmgpoli clerlrocra!ii l-.;p.tt pf rirLri-ltul i-'itft'i: iristlu!-trIea ilnei .rr ,rillttrtir;; f i,,lr1 il:. Ii,:si inifilrl ttttltt;ti llcelt' cullllrrrititi ca Dern'iit c,:tii{r:ni1i-rr-I.tr s[ fac5 palitica 5i legce par sir aib[ p rio ,rn ii1!c.rj-!eile,,. :riifi-rr, *xistli posibilitat-ea ca deZacOrdUi i r:l.riig:rEia urrei i:r.rso;ine in calitate de cetifean de a se supun#i1i rr:slementirri!cr ult*i ;r;ltlpiit* csrnr-init[1i si obligafia tn ,1. a tiii:l ur:pu,1* r*5ii"rnii*r iiitelntqionale recunoscute sX iroat[ fi depirg{i': 'i;: cele ilin urrl]I, pt ntlsr-rrll ce tot mai mulle stalre Si for-te af ' arir:pfa ncu;t orrlitli.r ilr-rrlloclLttich (cL Fieater, t?90, Pp' 54-55): Pr-incipiii,,: s{atei.r} $i slcir'"liitiior inclividuaIe d,elnccratice aii;. pillea aj6ri.,* :;ir c+iilcidl cr..l &celea ale legii deurocrate cosn-i6;.'' r: qi rcsponsiibil it[!itre oamen!]a5r:, ilgl iti:.. l'n :r;:ilir:c; n{5, d i-qp-iqril qlri'li trii stllr!e.{i'i ai leglii qoslilqrpolite qrl ** ceii=if.:iii ;.ii rm*l irllun ,'ri;tr,'irle. :i .eil'tictriu- tlcltlodriltici ei-,.Putca cl'r1:[ta, in lrrilcipiu, lin slirful cu illll-,liie-rrit urrirlqr$al, Jrl lcelle-.c-i1.t,rn1, itarlte, s-:ir put*& lpiliJe, p;r.raf,r:Lziqdy-l pe Kg[j, ci irrdivizi! ca:re 3r conltiuilc. sta{ele qi societilliie ale g[rqr.qoppfiiLrtii au fosl tiirocrn,ire fii |q,r**r.ctiri(5 cu iegca cosmopaliril, ar pu!e4 {i, iir.lyiqi ci! arir:tetri nu d-trat...id regiur)li s+q porilillti!5{!i Ig1, ,r.i,q;or,111i, q!;ii qqql! 9..tEf..qlx ilnit'.e.lq+l.dp.gq.Yern;lre -pSF-IIIQ:," puiiriiir"' lcL H;rrr1 l()7(1, n1r. J7-53 si il8-130;. Un sserllenea ilri"n inselruil pur: ;;i si,npi-rr apfu'area ryi cc:nsolirlCre-a iegii puiiice cteillccr a{e, p*ntril to;tte poptlar9ie -- nn cadru angajant p*ntro t::,.",[urile i:r.rliiice a-ls stittelor. societ[{ilor' 5i. regitmilori ,rru ,r,, ciidru cl*raii;lt care si1 reglenrenfeze qi s5 direcfioneze, toate af:rcrriie. 0*nreltii ;tr. ajunge .astfel -si s9 buQure dp i,rlrltiple ci'ti1,:rrii -;iiritl lrtettibri itt diverse corrruriitdli politice, iu .,,rnt*c!r;1p qr:$iuifiqative .pentl:u . ei. Ar fi cetii[eni ai colrr[*itaqilol-polilice aproi.riate gi ai reqelclor regionale Ei globale mai itrgi. lurcrti cilrr le-ar influenla via{a' AqeastX orga' nizrre cosrnl:;roiitih ilr- f'! uila c;lre, ?ri lpnnl 9i substanq5", ar

{onciul organizrlrii pr:litico-arinrinistrarive de tip opolit, statul-ilaliLrile ,,s-a!: slin5ie" cur?nd, el*r asia mn[ c[ statele gi reginrirrile na]i*;"raie ar rlev*ni reciuttist, destr"rie niofirze, amintite in paitea ;r il-i,. pe iltru ,I la inrloiall hazele teoretice Ei enrpirice alo creelin{el cl c-nirf iuni vor rtrisplirea. A se .,slingc" irrserrrnlr5 rtrlri <1eabI c[ statele nll vor mai fi - qi nici ilu v(F rirai li privite ca cenlre cxclusivr rle prrterii iegiiirrre ?rr p$opriilu Ior grauiqc cum se intimpl[ de-ia in cliverse locilri)" State]e vor f i ;tabiiite" ?n infe riorul Llnei legi rtremocr;rfe giob;rle cuprinzfitoare. Tn acesle caclre, tregile staruiui-na1ir-rne vor Ni ioir unul dinue reperele dezvoltlrii leEale, refleclioi politir:e gi iliz5rii. Clci acest c;ldru .,,,a refi-x-niula $i reconstitui sensul ,sl,limitele autoritXqii suverane. Anumite cenire cle pr-ll*re gi ,iiistenie de autoritate ar cIpita }egitimitate nunlai in mXsuna tn

ru

t.,r

suslin qi aplic5. legea ilenrocraric[. i..modem - s-& snst;ilut pinf, acuur * poate ti ialvat[ dpai prin ideea. *iru.i stat lega] r,1qm(]Qrgtig. 'tr'otuqi, ftcesfa , urm5, a$a cum se paate observa in pi-ezeni, 11'etruie S{!.ilLg"'-Fi ;$g?ndit, in c,onclitiile unqi lilnli 41arpa(e dp.i1ilErgonexiuni.ror r,plpt piegnante- Un sistem de ptttere inipar{ial gi limitat trel:uie t ca un sistem de autoritate cosnlopolit5 sau ca uri caclru lega[ dgrrr,;cratic ct-rsirropolit. Frolrlcrrra r:nui aserrrenea caclnr este necesitirtea. teoretici qi practicii, a ,,?mi:riu'firii statulili'", e important sii se diferenf iere argiiment*le privind f.{,..q;i ri nsformarea fornrei organizalionale a s{atului cJe argLlnrente}r: i,ig ritoare la opofiunitatea conceptullri iusu+i cle stat mociern. fucunoaEterea fai:tnlui c[ unele ciintrr: firnc{iile pi datoriile tului sint.qi treLruie realizate Ia clivel'se nivele politice - locarl, riirfional, regional gi internafional - nu presui]une laptul r:5 ,i eea de stat mrtdern a disirft-ut cu totul; presuprrne mai degratrl ri6[ aceastl iclee trebuie adaptatfl, peilttu a se ex{incle clilicolo de
icare

, ..1

tffi

r#
I'B

ffi

lli ilu,toi:ilate aare c;1re, claqfl.n:iu'li gtalr!t-e q! 9! *p*r**ii in"1nie.q1oLy! {.inc-gl,o tle np.-medlqr1al" pq{qrpic niLqtere untti iijiir,<,r*i*, tii
retli:plr pr inglo\a
pggerq. -dive-199-19. !1121r1i.i!-e-

iji Daci

Branife.

$
ffi ,il
.it
ii-

ai

flni{rli'oti}t i rzi rj {i"3).

I

'egit'n

aceste distincfii sint valabile, ,,pers;oail& lrrti{ici*l:'i" centrul din ideii cle stat modern trebuie revizuiti-r in terntenii cle bazl ai legii detnocrrfe cosmopolite. in aceasii-r viziune, arrfo,{tatea suverand sau ijr.l\/eranitatea qi-ll extrafe iegitinritatea Ciri

ffi
P'it

-ffi..ffi-?ffi,[e*

f)titt,;,-'ttriitt.si art!ittLtt g,i.<t!;uit"r' e

{'. t-l it.r t ; i i

tttl

t'

i t tt i i t i

t:ti s i

ts t', i i n,.'

t::o J

t t t

o l i(

t {

itt

i. ,r !]

10.3 Iloi l'onle ;;i nii.'elriri rle gur,,erntre aceasti lege: ul lsistern rle pLltere justificat ar fi un sistcry,,." ; cle aceast[ De.q-i y_q ap,_9.grcrre;i, lege. control,rt s i circurnscris i Oricunt itr ii crinc:cputii rlelry9g6L[-q.1 eosrrruLruliiu. ca ,sc sisterlr nerr:esitii ql .:i:rie cle institutii domi.natrie citre si favorizezeii,r, consolidareil .qri aplic*1ea legii furtclirmettiale" el ar putea fi;i b-*!e,?+i pe rccurtoa\slcrea faptului ci rlcluuei:-rtia tliutr'-ci cotnunilate ;;i relzrliiie dentrcr.atict-: clintre comunitSli :anurnit5 ,Jintr-r-r irutonome varieiate de centre decizionaie format - car*,t. ;interflereitzl. fiirrd iurposibil de seg:ai'at" si ci trcLrtrie cleate rrtii aclicnelz.i. atlicli, in slera lor clc cott111g1"n'', doar pentru 1; niecanisnre organizatiottale pentru dezvtllt/rl'ea rlenrircruiiei ili ?ntftlni cetiir[ele legii cleurocratice. Asemenea .,cent[e" ar putea' iA-e-c-e-qiiJe-.-yjlLo-1-1e Dar existX ul: pericoi cIai. (.sirblirriat ?n fi, tlesigr-rr, stilte-natinni, dar nu trcbuicr s[ fie neapirat state.' europene rlin anii '92-'93 desple ..si,rirori{ol'lure"') c;.1 riezbaterile F,efele cie state, cieci regiutri, ar pufeir, in principiu, adopta o gi politich capiicitttea rJecieil;nalil sI fie ".irrglrilite"' .lautoritatea iisenler-ieir {bt'ntit, ca qi utrele eniif.itti su-b-nalionale sau comunit.{!i tr;tnsrrationale" ot"galrizali't sau agenfii. Astfel, suueru-, ::-:de orice trouii struclur-[ clernocralic.i [ransfrc'ntali.eril { v.*zi $' 5.2 ). Ilentl tr a evita ace.st lncr,*. i:t'incipiile rarLl t:L.l;r.ir"rr. niiatea il,ilnlfi l-i rir:1:oseclati"t tle icieea gtattiielor: qi teritoriilor, ',' niveluri decizionale trebtiie cla;"ilicate ;i pitsti:lrte i-r.-'r' :.diverse po;ife fi vdzrLtl ca foni-ratlt clin ansarlibiuri n-ialeabile
-_i!.,;r;#

fir,e,

;i

in

imanent

in

vede-re.

.fu11tia1ng.nta\e, rJatr aa.

(
'"',..."|.

po*te
n.U-f +@

i'i

inirodusil

tr'i,

itnilu$ii fit

di.verse,

\.-zi

L'r.Lritr,lLl

I I i ). Lrg,c.a ui:]silopoiitli nccr,sttl str bordonarea

,.suveranit;i1i1or'" regionale, nafionale qi locale q11ui cadqq legal atotcuprinz[tqi', rlar in interiot ul agestrii cadru asoci:i(i ile .s9. pot aqtcjgLrve;1y1 ia dlvelse ilivelllri. Se poate ?ntrevedea o noui posibilitate: recLrpererleit rtnei <iemocraiii itltensive qi pariiciIa reuniunile publice i-ratir,,e 1a nive.luri locale, ca o contrapartidi qrrclini politicil cle asociafii o orclitle gltib;iie Xnrg.i; tilli ale uiiei rlerlocratitle., ot'i.r$e gi ualiuni, cir gi de r*iele regionale qi gi"rb;,rle. Ir4oclelul t-le cleriiocra{ie coslropoiit[ cr:nstituie fundlurenlul te.g:it il uirui sistcttr de.auttrt'itate gioba] $i diviz,at - un sist.eitr {e ceptr re de pr.it*t"e clirrers* Ei suprilpu.qe, forrnrte $i clelirniterte {e.ipgeq cie,uipai.alllii!: in acest contexf, secesiutrea ar plrtea ciipirta un noli serts * aparilia unor vechi entitili politice tp ipteri6rui ttl]ol' c:rc1re conlilne cie guvel"nare, adicl re6roCelal-ea comun'it,11i[o;' ilolitice tracli[ionale, pe ile-o parte, iar, pe cle altl piute, irtstituirea urtor noi comunitirli in caclrele unei struclul'i Ll'ansliit!iorlille de ac(iuue democrat.ic[

Prohlerlele ;i chestiunile {actr.ice ctre a;;ar"{'ill de ill"ept ,-nt*l' t'niveluri lcc;r[e, ce [iri de locu] cle niullcri sau d,l ti";-rgutr <"le ..resedint[, siut acelea care irnpticl oanienii i]n tleci;ria dire,:iii j.asupra conrtitiilor proi:riei lor ilsq-:ciet"i "* 'etcaua prtllrlcnieior lpublic,e (de la rrientinerea ordinii qi p?riI I:r terenuriie de -|oiicit .,rpentru copii) care ti iLl'ecteazfl in cel niiti inalt graci" Chestiuriile r ce aparlin liveluiui na{iorraX de *utoritute sint acpiea in r;u'e, bamenii clin anurnite teritor-ii sint ;rfer:tafi de probienro c<-'olecti,.ri: 'care sE intind pin[ ia, ciar nu le ciepit;esc granile]e^ l-]inipo'r.ri',,i1" ,ichestiunile ce ap;rr{in uilcr nirisluri regionillc de ztutoritii{e sint cele care irttpurt <.r lttectr iel'e lrarislratiori:r II. (l in r.:artzir in{rr ,conexrunli declzlikrr si consecinielor nationaie si clin calr:.fr ,;laptqlui cir nafiuilile aflaie tn aceas{ri situafie s?nt;rdgsee ,-inc1pabilg. si-gi atingir obir:ctivele fiiri cotrair<:rar'.; u'anr;- fr-ontalieri. Ca afare, procesui rlecizion4tl qi inrplenre ntilrr:;r 'apartin riivplului legional clacii 5i nirntai tjach auiodcienrliir;rrrr ipoate fi realizatl e{'icient nuniai prin conrJucere regi*iial;i. irr-in extcusic. clrestlLrrriie c:ilrc ilprriiu rlc clrepi trivrIu]iri r,loh;el sirri ,,,acelea care iirrplicd niveluri ctre irrf.erconexiune li inierilt* ,penden[ri ce nu pot i'i rezclvilte rlqrii.r cle aLIf..irituii;Ie ]+ca]e, ,na{ionale sau region;rle. Cenf rele de tiecizie ce depi"qesc ,,$raniqele na{ir:nirle .s?nt Iocaiizaie a<Ie.cvu{ .:rt"riuci i:itt,li rriveiltriie

'

!i{

li!
iig
,.::li

.!:

iq
!.!:

fl
'li
ir is
i-,

e,#

EH

l8()

[.)trtritr.:rtiIitr 5i tit'tiitt,'ti. g!olnlri

L) o i n u

rr ! u

ii

St

it ! i ti

c:

ri s i

o r rl

it

t:t

t,,.t :; i n tt

ltt:, i i tri

1(' r ol

ffi

i#

ffi

proble. ,.ir:j'erioar*'" rle d*cizi*. tttt pot *cin-iinis{ra sirt.isi5c[for ii' ;tl teina(ir:n q i in ii i*ei e cie polit ir:5 trii* sn ar;i onaX F,i.obfet'rele de ,recliu repi-ezinti o ihistrare clarl a necen sitiitii upej conciuceri rlen-Locratice la aceste nivehiri difer-ite. De lpilcld. f,abric.iie cir.r* etnii variate forme c1e nclxe pot fi monito-.. iir,rte gi controla{e pe plan local, reglementate Ei supervizate p.e*i couform standardeloi"r ti;" ].r:ltionai, veriiicnte pe plan regional global, ?n prlvlnta evaiuate' lii rii;cririlor inteinafionale, Ei . bunlstirii Si oportunitdlrior iimF:actului asuprra sfu:Itf,;ii, t planetei sirrt inciilzirea econor1uice ale ait,;ra. DeEeLll ile toxice Ei reacfii lonec.esiticare cloud exelnpl* do plobleme irr-lportant* controiate pcatl fi cale ciar qi glcb;rie. pc'iitm ca unltirile lor si 1i ' t'egicittetttltfc. fl"t fi propLrse trei !qs{* ciile s[ aiute Ia <lepistareq qi rtrireclionare:r chestiuniliir iactice pe clivgrs#ii nir''eluri de adn-liilistr;1re: testele irl-irlirtd.egpri.lderea, in1,e11qi1i1,i9a osi efiCrenla comparativ[ P-XXSl"]--tS,rtt analizerz[ numirul oamenilor, din' interliorul si Ain"-efiffinui anttnrif let'itoriLt. ca.rc sint aiectali in ;,;"J ,-;r;ificrriv tle o prot'rlenrd coieciivL 'I-estul inrensitSlii ,i;6f ;ii- liarlut ?n car:e ihestiunea ac{ioneaz5 i,fliffiTffifrilp de c,anieni,5i, ,rin r_rrnrare, gradul ?n care legislalia nafiona15.,, justi= regicnatrS seu giolrali, cri alte tipuri de inteivenlie, sint fiite. Cet de-il treilea test", evaluat-ea eficieil{ei colrtparative, tiel'ruie sd asigurf*dilTiT:t"c rle a anaiiza dacfl o iniliativi na{.ional5, regio1a15 sau globalii este.neces-ar{, d.aci nu cumva ouiectivei* rii* p,rt fi atinse ia un nivel de decizie ,,!rrferior"'' Cr:iter:iiie ce pot li folosite ?n uLcest ultinr test includ accesul la i-lijlcace Iegislative 5i administrative alternative" costul actiunii p.Jprru* qi posihilele consecinfe ale unei aserieuea actiuni p*nt, u p[hill care infrf, tn componenfa unui anumit teritoriu.5
,

iArtt*I, clerlocra[ia po*{g {'i ag;iicatii in nrori :lriecvitt r};rcI *ste ;i."urouc,'rtti ciiviriunea pr-rteriltli' qt cr:tiip*l*n{e}or, Xa r"'rif,erite iiveluri C* interacliurr* ;i interc*n*x.ipl'ir'. Srciiticf, - nivelttri gratlului ?n c*.re pr*bl*lii*le 1--'r-rblice se *x{ind $i ior* ".-t*tpurlcl afecteazl popul;rfiile. Pentr* il s*i."vi cu stlcces priretir:a t"[en"lotraticf,, inciiferent ia *e niv*l, Lirl asentefti:ia sis1*nl irel:lrie sd legnte i*{re cuprinr{ii cliverse gi Cristincte donr*rii d;: ;f4toritate, t'' cit orizoi"tt*l.tl vertical ntei *i ii"
f ri
t:

Fg

iJl

i#
tt'i'

]t:
i:$.

i!:':

!i
, t;;i

'

itn

[li,i
ir.S

Li

il ii
;1

i;

rc: I i.t ?,i tt

: t:

r..t

M * r" e u. r ! e n+* r: r * ! ! d

I+.gtitujlea, mn*i mc,det 6:*sri;*g:ollE rie cir:tri*'craliq qfitq rtn r !. ,l , J - .-- ,, ^.--^r.:... I t-i"-e'-."-:^,-,-86( it:f*r-iorLl}'" I,,irrod ctre ir ineErr:a *<lu:;r.;lirlare;.r r-lcn;cilia{ipi ,,ilt l com*nitfltii*r ;i *s1,rc!qqiilpr- cirliie , ilp;r.vcr!ti5irt ;i. irii51lqri l.O*mo*iatia riin. -,extu,t.r'' pr"iritr * rClen i:e agr.rilii ii gt'upill'l ,:'r;gidii&le qi ini*rnqficnaIe r:'atrs{roi:i-a!iete" Im;irrlsul :ilciiruirii unei ase.rnene* 1efetre poiitc fi gfrsit ?il!l";;cr ii!?{i* a|f pl"oces,q qi fo{fe..ln.g!yqiq<1: der,1o-.1ta,r-ea n1i3q[;5!ioq !arii1t*lig1tiiJ! Rtpu]are, cu ohir-'c'tivr-' regirirl;tle Si gI.rb.rlc ,. l,iI,;. pie.-'LIirt pt utu,:{ia rrstll: seloi ni11,p1-llp q,i a rrreclitilrli tnc,r.,"u-ltiriit*r, gi er*.clitilre& trqlilor; elaborarea d* nqi ilreptui:i ;i o'biig*1ii pfli-ilr].l staie*qi inclil'izj, ?n

ffi 'ffi
s"?

i,
ri.

ffi ffi

r i,S

iB
r'fi
i"e;

i.*

t*
t4

,'$ I

ffi
[l;

[J
t"t;

leg&rrrfi ci],,r1lc;rytenirrla cclnunti a ulnanitii{ii""" ambiqntq!r1i, aplrarea dr*.pti"iri)*r otr:ultri .sti ei/itfirea anreninff,r"ii cu for'!a; aparigia gi prolif'e1i.nr*:*. tn s*coi',;l XK a..inslit.tttiilor igerlaliollale - care ccqlrdq**agf, J,q.lgef* ".+i.. pr*blenrele t{at}$j.}+!ionp1q, rie };1 lriqlillpii* ,rJnile gi qgernfi!tre pale p?n[ ia releleie qi organieagiile 6:otitiac. ssgi*urge (v{lzi r:;rpito}ni 5; qi
plote-i;-1lea

ffi

t*
tq,l

itj
;1ii*

ib,

It
ffi tlt
d$

5 lbstelc privincl ,,cupriutletca" 5i ,,intcnsitatea'" cler:trrg in nrod natural ,-lin,clisculia a[tcri,rarri <lespre globalizarea care impiicl decipotrivi fonle de

irrriv.

i,ri.,t.,.tili,.eEtcnsiveo'$i.,.interrsirre" (vezi ii i.2). Deggtlil-ile tcsteior cornp;rrativ[" :;int qi eie prelrtate clin fii"irO ,,inteu:;itith:a" si ,,eficienqa pl'ecorrdiliile ce ar ttetrtri indeplilite tler;pr-e acttrale c"iiri--rPine r'lezbrrterile procesul tle gul,ernare (vezi I\ertnreitlet'. in llii jlslil'ir;i i6rlrlir:area ,, ;;;ir,,
1993,

6Iol*"* cii deciziiie pri,.,ind clrestiturilc pill:iice ur trel;ui :;llt se linii(erz:,e la cei care sint clilect alect:rqi de elc, satt Iil t-cpleueittiltttii lor, tirt i;a dttce iotdeaunu, desigur, lr clemarclri chre tntr-e nivr:iurile cleciziouale potrivite. itriar si cu airrt.orrtl y-rrincipiilor :Ji testcrlor propr.lsc. Dilctertle lc <le oPirrii ,privind jurisrlic{ia antrniitor r:ornunitil{i, se vol rnauil"esfu iln continuare (aga cunr se intirnpl5 ir: IJI-i). Ca itttre, r'{.-}r ttel--,tti cre;rte. ftrrt.ttitrrr"i 1i. {r:ibttu:rle cnte
vgr v

Itr r#
rS

ifr
,,

fs
i&'[

I Ii
i!,:

lsi ia in cleztratere ac:es1e cllestiuni." peut.nr a atrilia cazLrril* privinr.l tinrle l,ri crrrrr .ar trebui exarlinat ,si lezol*,,ai. un ,.intc*:ll ttra.!c,r" ?il111(i p{-ciblcnii put,lic:li {ci.
rii,

rft

ilt

llri

ffi

ltlcs

1,P.

:O!--l, I 1 ).

6, c:i1i. 9)"

Fv

i+

t'

28:

{-) e

rt t

t't

t' t t t ( i t t,r'

rtii

r t

g I ct it

t.t I

ii
4.1

;!.:
::i]r

:il

.:::.i

r.;il

,i.

ir!
,1,
.!i .: ',i

liI il il: iii

l
I
\

',

.i ,i!

itir
I

iiil

in:;tituite.

rar)ortare Ia o lege democratic[ fundanrental[, .^,* in.rJl,,i;,ffiI caracterul guverniii'ii ?n misura in care ea prornulg:,, aptitx's'ir.ili,.i;'i consolidetrzr. aceast[.lege. E un viiror construit p" .*"rnou{iffi terea laptului cr. democralia clintl--c-r singuri comunitate gi,iil,1,r relafiilc democratice ?ntre comunif.iii s?nt prcfuno ,rrt","or";-."' tate, gi c5, pentru supra.;ie{uirea qi prosperitatea clemocraliei,''i aceste noi niecanisme r:rganizationale qi legale ti.el:uie rrinj'',,, ,,::'-

Fialk, l9t)la)" Prin unlare, se poate conchicle, existl o poiitici perrtru construirea unui viitor denrocratic mai efic Acest viirdr trelruie vlzut i'n tenleni cosntopolitri _ *n .aii,ii conrplex instituqional cu extirldere globali, r,r.rrrnt prldii

prHTEL" H,

pt1fi PHIH"IATHA pmIVATA gr LEGEA I}Eh4OCRATA CCSh4(}PCLITA

f

;i
L tj.

{;

S-a afinr-iat cd fc.rrnta ceil nrlri pr-r{in il:',:;ld*r-riii rie 1:uiel"e publicit. cot'espunz?nd cu apili'ai"ea inlepturilur iurii v itlunie, este i,:,,structur"ri (merliul) uici:iei". .r\utorul ;ices"r.i:ri viziilni, Eclbe,rt Nozicli" sustific cir trehtrie sit lel-:trn{iilli J* i',1er:zr c;i uici::i;c;r::,prezirirl o :;ingriri conceplie a ceior *lai Liurie crii:cittiri si;ciale 5i politicc { 197,4'ii. hlu poil{e r-:)iii-iti"r r-rii silrgur rip de r":r;lrilri;ii;i{* :t,6x19 g;, serveascl rkept irleai ;:rcnf;"u to[i, ,-:5ci pol f; intilnitE r".$erie intreagl iie coriccptii asnpra uterpiei" iir{f;. ce scliia e}:
Wiftgenstein, Eiizahe{h'fa3,ior, Eer.tririrtl it',isseitr, Thonras Morton. Yogi Berra, Allen Ginshurg. X-iarry "fv'c,.lfson, 'i'i-lr-x,eau,
Casey Stcngel" -Picasso, Ir4riise, Ei.ustein, Flr-rgh Elc,fliler. Socrale. I{enry Ford, Lerrny lirn,;:e. Bai:a Raru f,.}:rss, {-}iindl-fi" Sir F.:;,1;rt*rlrl F*illary. Rnymt-rncl Lui'ritz, Fiudelha, irranli Siriillui. L}rlurri!r, I;icr-ril. Nt;rrnan h4ailc.r" Ayn Ran,:l, Baronul tri.othsciriir.1, 'lbrl 1,&i}li;xr.rs.

1'hoinas Edisiln, FL t,. Menctr:e.n, 'fi:onLits Jefterson, E-liiph Eiiiscin, Bobb_v Fi-slrer'. Emma {ioklrnan, Pc{.el }:iroi-.otkin, i.u sl pirin{ii tXi" iixistii oarL-. peflti'li lofi iic*sti r,-an:eni. ui::;ingur llp ilc vialir iclcal? f ldozick, 1974" p. 3i0.t
?n care e.r'perilton,rui. utr:pi*:. poii{e i'i iiicei','-ui. ;u'

itrebui vI:lulii ca o utc;pie. Utopia es{.e un eiulru pr:n[ru ulcpil, r unde oanrenii sint,,iitreri sir se a.s<;ciez,ein rilc,d "volilrltai- i,-cr:tr* :i^ .' a ?ncerc:a s5-si realize;re propria viziutte asuprtl unei l'ieti r-llr,,ri 'bune, intr-c conrunitate irleatrii" nndc ?nsI nilr-leni ilu-$i frci].ie
', intltwrLe concepiia

,, () socieiate

u{opicI .rsuirra c,eloriaiti'" (}.k:izic},;, It)?.1, p. 11.t?). 'Sau, pentrr: a forntulir altl'el . utr:pia este caciruI re f-al,+l'izellzI ::libertaiea experirlentul ll'r'ozi*l<, lcr'74. pp. i3-i- r-1,4 i^ Ei